2

regionale cu anumite proprietéti morfologice. La nivelul fiecarei regiuni,

vertebrele sunt
adaptate conditiilor dinamice specifice.
Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la 0 vertebra la
alta, in
functie de solicitarea la care sunt supuse.
Vefiebrele, care $1-au pastrat independenta $i mobilitatea ( cervicale,
toracale 5i
lombare), se numesc vertebre adevarate. Cele sacrale 5i coccigiene, fiind
sudate intre ele,
alcatuiesc doua fonnatiuni osoase: sacrul $i coccisul 5i sunt numite
vertebre false.
Caracterele generale ale V6I"I€lZ>I‘€lOI‘ adevérate:
Vertebra (fig.1 §i fig.2) este constituita din doua parti principale:
a) anterioari, numita corp, de forma cilindrica cu doua fete — superioara
gi
inferioara, prin care vertebrele vin in contact una cu alta prin
intermediul unui disc
interveitebral. Cele doua suprafege prezinta central 0 zona spongioasa,
punctul slab
al vertebrei, uncle se poate produce hernierea intraspongioasa a
nucleului pulpos;
b) posterioaréi, reprezentata de arcul veitebrei, dc pe care se desprind
apofizele articulare superioare $i inferioare pare gi apofiza spinoasa.
Legatura
arcului cu corpul vertebral are loc prin intermediul a doi pediculi, care
delimiteaza
orificiul vertebral. Prin insumarea tuturor orificiilor vertebrale se
constituie canalul
vertebral, ce adap0ste$te maduva spinarii acoperita de meninge.
u;~»'i1>‘ »¢»i=w»+~‘~ m»|m Jutlcularix .~'upcrh>a!;1
>- g
9 ;ac1.|hsiur:a\;<Y.»t;nl.'1 r ,
< U 4 mumira \1\m.~br:1§n \'upvr:n.\r \
W l|»ut~\<~:-a -
arc -.1-Im-§1r?_§ q»-»u.r 1 zm;»1:.~-w*~<\ , >_ < _ _
X ._ x (N,-»,._ \ f <».~.;h;riz:;>m~z;ll;lmix:-\i»;= .1
r 'x> \ "> ‘ '1‘ I j~::-.3» § i .
£5" ~ ~ 15 ‘=7 1 , , -;, _= cumui \'c'rlv§xr|
Q‘ , t \ ~, _. = "=::s§ Is .§j
' 1 ~ f ' - .> 1‘; “\I\;"+. ____€
__4..._. Hy, u_ V in I x _ J. _. »_ W , _. t» -{J
Q t, M . < , ,, ~~ . . r 1». . , ,
'=. V _"'" I H t -ii\<>§‘\z.\ . ., .; $ ~;" 5 >.
n M , “mm , ~c<|2)slu:.i v<:~(:fl:: ,m”_WH-\ ; . Y; $ it , ‘ _-fi_
.;~,fi/¢im;.~t.|»-m " ' wrr<‘b~~I1- ”“"‘“ ‘N’ J“ 3 ‘
t....%8
~{]];¢11(;_gf4j /1* C" tr,’ I w V2 ' ~- p<<|h<ulult\u~uIu: . 5 > _,__;.;:\ {SE
. V’ V, H ~~ IA(*|'l:”hY‘1Kl ~ ~' ; . ~ _~ ..
’ '6‘ I ‘ 43.“ . .
_ bi /1‘ 1/ g >c<>bimr~.sm=-1.\I;\in!<~ri‘>.»u~:a
“" ““'~“'*“‘"“ A -V . s; ~ ' . im‘i1uz'.|\-4'1’l\'l)1‘:tl(1ink‘rw;\m
%x|{)¢tI1u;1r:4‘ V .,->=,~"§" ;;_~ , , i . . , . .
, ' ‘z~¢"',f§,~?i§,l $3,. ~ at )rl£11i1!’U\'ul.1l'2)t{)l\‘!’1t1;,XI'.i
Ti‘/' ' la-* " L!‘/1 1 um l
.,' J, -~u>x|| -1-v -- _ _
Q =~~1 1 I xpn!1xa|-Umu:\~’:l
W,” M» *
5»
§.
. at
,, 1‘
Fig.1. Vertebrfi - vedere superioarfi Fig.2 Vertebra - vedere laterala
3

Particularitiitile morfologice ale vertebrelor regionale lombare

Vertebrele lombare (fig.3 $i fig.4), prezinta anumite particularitati
morfologice determinate de rolul functional pe care il indeplinesc:
corpul este
voluminos, cu diametrul transversal mai mare decét cel ventro-dorsal;
orificiul
vertebral este mai larg decat cel al vertebrelor toracale $i are 0 forma
triunghiulara;
apofiza spinoasé de forma patrulatera; apofizele articulare sunt situate
in plan
sagital, unde la cele superioare suprafetele sunt orientate medial, iar la
eele
inferioare lateral; pe apofiza alticulara superioara se determina apofiza
mamelara;
pe fata dorsala a apofizelor transversale se ge'1se$te cate un tubercul,
tuberculul
accesor.
t;,.»m.;§ ~@y;=~.<~¢t~ J
1
1»
I; 9
A B kw’; < V I
_ .> >xi|'§/,¢x.'1z‘T1»:’Xi\.4‘,”,tHllcrlzm .
xpohf 3 arm vim-.l §§J1'\<~r“;<\zzr1§ Wm“ mmW( W mm m;w;&m
i 1 1: 'i.€§'I\‘rl'-)»,4l’,‘l
“1“*fi’~'* “"‘f='*' ' 5Y\*'i7‘5"1-1\‘1*‘rv@\!>r;1l1x<z1;>Q’!‘ic»nv"§ ;, 2 V
 i \ ?;~ .:¢r@ y; 2 '
~ ;. _ .. 1 ~"~»\-m1wl»==<\m\s r , Y5“ 1 ' ,
E» ; > ~~. 2 ¢ -- .~ , ' .
. y - - , ~ ....~...... § ‘V: Q ‘ )
»
~ . ..~._".~..,, 1- ; .1 » . -'1-=. N -~ I
‘ . . 5”, ;<;~.» =‘,(_,_‘,1 .-; ; ~ . >,_..;;;r Q , mm»,
/-. i ‘ §;~<;ri1;.<-t.~lmm§~IZ§5.» “““"‘“""“l”"“%f7 sf *4
§»<‘€l§C5£Z‘~ll{k>\LIlXj;
@ fir 5*
1" " *1:/' l pl \"'. \ “ ." "1
. "1 r ~ J. ’ 1 ,"1 ~‘ “ '. € ... ~ ,. 5:
* V 1' ;1-r-amt . \= yu-1_=mz., amt-rim 3 - t ' >,
~ ‘ ' . 5 "\\ K
311,514 .<;>an<>;i.~.~aW’~* :1‘ 3_ 4 “' 31 ..
-v , »."-;,~rlu:iv<~r1r!vr<
ma a;1.kuLxrIl ink 1 “mm
“We?
Fig.3 Vertebra lombarfi - vedere lateralfi Fig.4 Vertebra lombarfi -
vedere
superioaré
1.1. Musculatura coloanei vertebrale
Se considera ca unitatea functionalé vertebrala elementara este formata
din
sectorul anterior, apreciat ca elementul cu atributii mecanice:
rezistenta, elasticitate
5i amortizare a gocurilor cranio-caudale, iar sectorul posterior ar
reprezenta factorul
motor al segmentului motor vertebral prin care se realizeaza
mobilizarea coloanei
vertebrale.
4
Acest aparat motor, care asigura functia dinamica a rahisului, este
reprezentat
de musculatura coloanei vertebrale, situata in sectorul posterior al
unitatii motorii.
La acest nivel se afia multitudinea de sedii pentru insertiile musculare
oferite de
parghiile osoase reprezentate de bogatul aparat al apofizelor spinoase si
al celor
transverse, parghii ce asigura eel mai mare randament mecanic pentru
musculatura
coloanei vertebrale. Aceasta afirmatie nu exclude insa rolul de suport
pentru multe
lI’1S€1'§ll musculare, care se afla pe corpii vertebrali, adica in sectorul
anterior al
segmentului motor vertebral.
Dinamica coloanei vertebrale este asigurata de peste 730 rnuschi; unii
sunt
muschi rahidieni, cu insertii numai pe structuri ale coloanei vertebrale
fiind
implicati in asigurarea mobilitatii coloanei vertebrale; altii sunt muschi
comuni
rahisului si altor segmente ale aparatului locomotorz capul, toracele,
centura
scapulara sau pelvina; acestia sunt muschi ce au 0 insertie pe coloana
vertebrala si
cea dc-a doua insertie pe una din celelalte structuri mentionate mai sus.
Muschii
extrarahidieni (dreptul abdomenului, muschii oblici ai abdomenului)
sunt esential
implicati in dinamica coloanei vertebrale fara a avea, insa, insertii
rahidiene.
ln sectorul posterior al segmentului motor vertebral se afla insertiile
majoritatii muschilor santurilor vertebrale (spino-spinosii, transverso-
spinosii,
intertransversarii, etc.)
Musculatura rahidiana si extrarahidiana va fi prezentata, sumar, odata
cu
expunerea biomecanicii coloanei vertebrale.
1.2. Vascularizatia segmentului motor
Coloana vertebrala prezinta un sistem vascular arterial si venos foarte
bogat,
care asigura irigarea tuturor structurilor sale osoase si nervoase,
sistemul arterial si
venos al coloanei realizand un adevarat arbore vascular vertebral.
Sistemul vascular arterial vertebral are surse diferite in diferitele sale
segmente:
5

I vertebrele cervicale 1 — 5 primesc artere nutritive din ramurile

colaterale ale
arterelor vertebrale, iar vertebra a 7-a este irigata de ramuri derivate
din trunchiul
arterial cervico-intercostal;
I vertebrele coloanei dorsale primesc artere derivate, metameric, din
arterele
utritia structurilor nervoase prin ramurile
intercostale, din care se asigura si n
spinale vertebro-medulare;
m i structurile nervoase corespunzatoare acestui
I vertebrelelombare precu $
segment vertebral au asigurata nutritia prin numeroase artere ce provin
din aorta
abdominala.
loanei vertebrale recolteaza sangele venos din
Sistemul vascular venos al co
ertebral dupa care
rvoase ale fiecarui segment motor v
s aravertebral periferic de tip segmentar de la vertebra
realizeaza un sistem veno p
sta sangele venos va fi dirijat, fie
formatiunile osoase si ne
Cl pana la ultima vertebra coccigiana; din ace
direct fie indirect, spre venele cave: inferioara si superioara.
l co era fatetele
Cartilagiile de la nivelul platourilor vertebrale si ce e care a p
r0 rie si au nutritia
articulatiilor interapofizare sunt lipsite de 0 vascularizatie p p
d rin rocese de tip imbibitie de
asigurata oar p p la structurile anatomice din
vecinatate.
Sistemul vascular, care asigura nutritia celor mai fine structuri nervoase
ce
alcatuiesc filetele nervoase ale radacinilor spinale (anterioara - motorie
si
posterioara - senzitiva) este reprezentat de sistemul de arteriole, patul
capilar si de
lele fiecarei structuri nervoase vertebrale. Acest sistem vascular este
deosebit
factori mecanici loco-regionali, cu implicatii
V€l"lLl
de fragil si de sensibil la actiunea unor
importante in unele procese fiziopatologice vertebrale, mai ales prin
instalarea
fenomenelor de ischemie a structurilor nervoase.
1.3. Inervatia coloanei vertebrale
Inervatia senzitiva a coloanei vertebrale este asigurata de nervul
recurent
6
7

10

Corpurile vertebrale se apropie in partea posterioara, compriménd

discurile
intervertebrale. Ligamentul longitudinal anterior este pus in tensiune
iar
ligamentele din partea posterioara a coloanei vertebrale se relaxeaza.
Ligamentul
longitudinal anterior limiteaza extensia. in ultima faza migcarea este
limitata de
apropierea proceselor spinoase intre ele $i punerea in tensiune a
mu§chilor flexori.
Amplitudinea maxima se realizeaza in regiunea cervicala §i lombara.
Axul flexiei-extensiei este unul transversal; in ambele mi$cari, coloana
vertebrala, mu$chii 5i ligamentele sufera solicitari maxime.
Musculatura extensoare a coloanei vertebrale este reprezentata de:
spleniusul
capului $i al gétului, marele $i micul complex, marele 5i micul drept
posterior al
gatului, sistemul transvers-spinalilor, sacrospinalul, sistemul

l4

20

'7 I

22

ortostatism si in pozitia asezat pentru mentinerea lordozei si protectia

strueturilor
lezate, modalitatile concrete de ridicare din clin0- in ortostatism, ca si in
posturile ‘
corecte in diferite activitati uzuale.
3.2. Tratament ortopedic
Se folosesc aparate de corectie a deforméirilor de coloana vertebrala.
Tratamentul este de lunga durata, dar daca este bine condus si efectuat
si cu
aportul kinetoterapiei rezultatele sunt bune si definitive. Se folosesc
eorsete
ortopedice.
3.3. Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos nu are un rol important in abordarea
lordozei.
Exceptia este reprezentata de situatia de profilaxie a rahitismului. in
restul
cazuriior, medicamentatia are doar rolul de a ameliora durerile.
De cele mai multe ori tratamentul medicamentos se rezuma la
antiinflamatoarele nesteroidiene. Acestea au un rol important in
ameliorarea
lombalgiei, a durerii care insoteste uneori lordoza lombara. Cele mai
foiosite
antiinflamatoare nesteroidiene sunt ibuprofenul, paracetamolul,
aspirina,
acetaminofenui, naproxenul sau indometacinul. Acestea nu se
administreaza in
tratament cronic, ci doar la nevoie. Tratamentul indelungat nu este
recomandat
deoarece exista un rise destul de mare de efecte adverse gastro-
intestinale de tipul
gastritei erozive sau al hemoragiei digestive.
Daca este necesara 0 administrate mai indelungata a acestor
medicamente,
atunci este important sa se faca tratament concomitent cu protectoare
gastrice care
sa previna efectele adverse ale antiinflamatoarelor.
Se mai pot folosi medicamentele decontracturante. Acestea au roi de a
relaxa
musculatura a carei contractura poate genera deformarea coloanei
vertebrale.
23

ne "7
Contractura muscularé poate determina de asemenea durere, deci $i
ace$ti
agengi au fect de reducere a durerii.
La copii, se face tratamentul profilactic al Iordozei prin profilaxia
rahitismului. Aceasté profilaxie se realizeazé prin administrarca de
vitamina D
activé, in asociere sau nu cu calciu (clorocalcin).
Vitaminoterapia cu vitaminele complexului B $i vitamina C este de
asemenea
foarte ilnportanté deoarece au efect trofic, de intretinere a 1;esutului
muscular.
Aceasté acyiune vizeazé in mod direct dezechilibrul de forte musculare,
care este
caracteristic in anumite forme de lordozé lombaré.
3.4. Tratament fizical-kinetic in lordozii
Pentru ca un deficient fizic sé poaté fi tratat, se cere utilizarea tuturor
mijloacelor medicale posibile spre realizarea reeuperérii funcflonale.
in aplicarea posibilitérilor rnedicale de recuperare vor trebui luate in
considerarez
' Tipurile de leziuni, anumite defieienye, infirmitéri sau diformitéyi, pot
fi
hotérétoare in perspectivele individului in ceea ce prive$te orientarea
sa
profesionalé, cét $i insu§i gradul séu de recuperare;
' Interesarea sau nu a sistemului nervos central. Aeesta prive$te
capaeitatea de
participare activé la procesul de recuperare;
I Constituyia individului cuprinde atét dezvoltarea sa fizicé cét §i
calitéfile sale
psihice;
I Precocitatea tratamentului. Este de la sine ingeles cé recuperarea este
cu atét
mai u50aré cu cét tratamentul este inceput devreme. Va preveni
instalarea
atrofiilor musculare, a redorilor articulare, a deficienrelor metabolice gi
a
tulburfirilor psihice inteme, infirmitérii; pe de alté parte procesul de
refacere,
de corectare sau de recuperate funcyionalé, este mai u$0r in primele
faze.
24

Bolnavii care apeleazé la serviciile medicale de recuperare pot fi

impérgiyi in
trei categorii:
I. Bolnavi, deficienli fizici in urma unui accident sau al unei boli care
dupé un
tratament Chirurgical, ortopedic sau medicamentos, au nevoie de
recuperarea
integritélii funcgionale cu mijloace fizic0—tel"apice;
2. Bolnavii care au 0 infirmitate stabilizaté, congenitalé sau din timpul
viegii
extrauterine. Ace$tia sunt beneficiarii recuperérii func‘;i0nale motorii $i
a serviciilor
psihologicc, de invélénlélnt, profesionalizare;
3. Bolnavii cu afecliuni evolutive ce trebuie sé apeleze la recuperarea
medicalé
funclionalé in mod regulat gi intermitent.
Recuperarea medicalé a deficienyilor fizici se face cu ajutorul
mijloacelor
fizice, ceea ce in general se nume§te fizioterapie. Arsenalul
medicamentos,
mijloacele chimice sunt doar adjuvante, folosite pentru inléturarea
durerii sau a
spasmului, fie in cregterea vitezei dc conducere nervoasé, a diminuérii
mi§cérilor
nedorite, a cregterii capacitéyii de contracyie a mu$chil0r sau pentru a
favoriza
cre§terea somaticé, clezvoltarea nervoasé superioarfi.
3.4.1. Electroteragia
Recuperarea medicalé a unei deficienge fizice se face in general cu
ajutorul
mijloacelor de fizioterapie. Cele mai importante metode folosite sunt:
galvanizérile,
ioniterapia electricé, curentii cu impulsuri (TENS), curenyii diadinamici,
curentii
interferenfiali dc medie frecvengé, curen§ii de inalté frecvengé
(ultrasunetul). Aceste
metode sunt folosite in deformérile coloanei vertebrale pentru cé au mai
multe
efecte favorabile.
Electroterapia este acea parte a fizioterapiei, care utilizeazé acgiunea
diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop
curativ sau
profilactic. Aplicarea energiei electrice se face, fie direct prin curentul
continuu sau
25

alternativ $i derivatele lor, fie indirect, transformat in alte forme de

energie, ca cea
radianta, calorica sau luininoasa.
a. Curentul Galvanic
Curentul electric reprezinta 0 deplasare de sarcini electrice de-a lungul
unui
c0nduct0r.C0nduct0rul electric este corpul prin care poate trece un
curent electric
continuu.
Galvanizarea transversala reprezinta aplicarea curentului galvanic
(continuu)
pe regiunea inclicata, iar electrozii sunt amplasati transversal, de-0
parte $i de alta a
zonei afectate, pe care 0 incadreaza astfel fata in fata.
Efectele curentului galvanic sunt: antialgic, hiperemiant, termoelectric,
regleaza modificarile de excitabilitate ale sistemului nervos,
decontracturant.
Tehnica de aplicare:
Pacientul trebuie informat inca de la prima gedinta de electroterapie
asupra
procedurii care i se va aplica, precum gi asupra senzatiilor cutanate pe
care le va
simti in timpul aplicatiei §i bineinteles, despre scopul acestei terapii.
Pentru executarea in conditii optime a procedurii, fizioterapeutul
trebuie sa se
ghide-ze dupa 0 prescriptie terapeutica corecta 5i completa, care va
cuprinde:
denumirea procedurii, regiunea tratata, locul de fixare, dimensiunile 5i
polaritatea
electrozilor, intensitatea curentului aplicat gi durata gedintei.
Pacientul va ii a$ezat pe un pat de lemn cu saltea de cauciuc imbracata
cu
cearceaf curat., tinandu-se cont de posturile cele mai antalgice, cat $i de
regiunile
pe care dorim sa le tratam. Se va inspecta apoi tegumentul la locurile de
aplicare a
electrozilor pentru a se aprecia 5i a se decela eventualele leziuni sau
afectiuni ale
acestuia (oricat de minime ar fi acestea).
Electrozii se fixeaza cu ajutorul unor saculeti umpluti cu nisip, care sa nu
fie
prea grei, pentru evitarea compresiunii circulatiei. Un element cleosebit
de
important in aplicatiile de galvanoterapie ll constituie obligativitatea
folosirii unui
strat hidrofil intermediar umectat, intre electrod 5i tegument (tifon,
pénza, flanela,
26

burcte gros de 2 cm), cu caracter izolant, in scopul prevenirii efectelor

polars
p1‘OdUS6 Sub 6l6Ctr0zi $i 21 arsurilor cutanate. Electrozii se acoperfi cu
0 pénzé
cauciucaté sau cu 0 folie de plastic izolatoare, iar bolnavul se acoperé cu
un
cearceaf.
Manevrarea coniutatorului potentiometrului dc intensitate se va face
lent —
pentru introducerea progresivé a curentului — pfiné la pragul de
toleranyé al
bolnavului. in timpul $edin‘gei de aplicatie, pacientul va fi supravegheat
$i intrebat
asupra senZal;iil0r percepute la nivelul electrozilor.
ln ceea ce prive$te durata procedurii, trebuie sé retginem cé, pentru a fi
eficienté, 0 aplicafie de curent galvanic trebuie s51 dureze injur de 30 dc
minute.
Numérul $i ritmul $edin1;el0r de galvanizare variazé in funcgie de
diagnosticul
afeciiunii, stadiul evolutiv gi rezultatele obginute.
b. I ' ' ‘I
omzan e >
Ionizérile sunt proceduri prin care se introduc in organism diferite
substanye
medicamentoase cu ajutorul curentului electric.
Efectul antalgic este potenyat dc alegerea unor substante
medicamentoase cu
efect anestezic de suprafayé (xiliné, novocainé).
Tehnica de aplicarez
lnainte de aplicafie se preparé soluyiile medicamentoase necesare, in
concentratiile corespunzétoare.
Tehnica propriu-zisé de aplicare a ionoforezei este aceea$i ca $1 in cazul
galvanizérii, bazéndu-se pe acelea$i principii metodologice. Singura
deosebire intre
Cele doué proceduri constéi in faptul 051 materialul intermediar
hidrofil (in cazul
ionizérii) se va imbiba cu s0lu’;ia medicamentoasé.
c. Curengii diadinamici
Curen‘;ii diadinamici fac parte din categoria curen‘;il0r dejoasé
frecventé.
Tratamentul cu curenyi diadinamici in lordoze cuprinde: difazat (DP);
perioadé scurté (PS); perioadé lungé (PL).
27

Ef t : ' _ - - . .
ec e vasodilatator, decontractuiant, hlperemiant, analgetic, dmamogen.
Tehnica de aplicare:
Pe regiunea de tratat se aplicé tesut hidrofil bine imbibat, bine stors $1
firé
a5Pel'it5“£i» peste el se aplicé electrodul ce trebuie $51 fie neted, Féré
téieturi sau
1l1d01TU1'l, bllle mulat p6 suprafata de aplicat, mai mic'dec€it tesutul
hidrofil. Acestea
sunt fixate cu ajutorul unor séculeti de nisip ori banderole elastice.
Intensitatea curentilor se regleazé progresiv, ajungéndu-se la senzatia
de
vibratii bine tolerate, nedureroase, deci pénfi la pragul dureros.
In cursul $edintei, trebuie crescutéi intensitatea, pentru mentinerea
senzatiilor
de vibratie, nedureroase.
Durata unei gedinte este de 6-8 minute, 6 ~ 10 gedinte/serie.
di @ (curenti de medic frecventé)
Curentii de medic frecventé interferentiali sunt curenti obtinuti din doi
curenti
de medie 1°recv¢nté, unul de 4000 Hz §i unul de 3900 HZ, diferenta de
100 Hz
producénd efectul in profunzime, la interferenta dintre-cei doi curenti.
Curentii interferentiali sunt indicati pentru efectul lor miorelaxant,
trofic,
analgezic, excitomotor, decontracturant.
Tehnica de aplicare:
Se deosebesc fundamental doué tehnici de aplicare a curentilor
interferentiali $i anume: staticé §i dinamicé.
in tehnica staticé, electrozii se mentin in timpul procedurii in acela$i loc
5i
asupra lor se exercité 0 presiune constanté. Eiectrozii “clasici” sunt cei
de tip placé.
Plécile sunt introduse in inveli$uri umede de texturé sinteticfi,
corespunzétoare ca mérime 5i ata§ati la cablurile cordonului cvadrublu
conectat la
aparat. Amplasarea lor se face in a$a fel incét curentii sé se incruci$eze
in mijlocul
zonei de tratat. Electrozii de tip placé se fixeazfi de preferinté cu benzi
elastice sau
cu séculeti cu nisip.
in afara electrozilor de tip placé se mai utilizeazé astézi §i electrozi dc
tip
28

pernigé §i electrozi cu vacuum.

ln tehnica cineticé se utilizeazé doi electrozi “m2'1nu$51” (palmari) care
se
aplicé pe méinile asistentului, fiind izolati electric de acestca. Fiecare
electrod se
leagé la céte un cablu. Celelalte doufi cabluri sc leagfi la doi electrozi-
placé fixagi in
telmica staticé. Intensitatea curentului este reglatfi de pacient. Regiunea
de tratat se
aflé in zona de interferenré a curenrilor. Prin migcarea permanenté a
electrozilor
ménu$51 de cfitre asistent in timpul tratamentului, se produce 0
variatie a direcyiilor
de intensitate maximé a curentului interferemial, procedeul astfel
utilizat fiind
denumit "electr0kineziterapie”.
e. Ultrasunete
Ultrasunetul este un curent de inalté fi'ecven’§51, cu frecvenya de 300
kHz, ce
produce efecte calorice in profunzime féré a produce leziuni
tegumentare.
Tratamentul cu ultrasunete este una din cele mai bune proceduri ale
fizioterapiei, in care este vorba de transmiterea vibrayiilor mecanice
pendulare pe 0
frecvengé deosebit de mare, produse de un generator de ultrasunete, cu
penetrarea $i
absorbgia acestora in corpul omenesc.
Efecte: analgetic, miorelaxanf, hiperemiant.
Ultrasunetele se mai folosesc $i pentru efectul mecanic, micromasajul
celular,
cre§terea temperaturii locale prin frecarea indusé de bombardamentul
cu ultrasunete
gi efectul fibrinolitic, ce dezorganizeazé procesele incipiente de
fibrozare.
Tehnica de aplicare:
Se acgioneazfi comutatorul de pornire a aparatului, se fixeazé ceasul
semnalizator la durata prescrisé pentru $edin‘;é, apoi se aplicé
traductorul pe zona ce
unneazé a fi trataté $i prin acrionarea comutatorului de intensitate, se
fixeaza la
doza prescrisé.
Pe regiunea de tratat se aplicé unguent (fenilbutazoné,
ind0metacin,etc.). Se
recomandé ca in tirnpul executérii procedurii 551 nu se ridice capul
traductoului de
pe zona trataté iar migcarea pe tegument s51 fie lentil.
29

-@—---n----1.-..-,1 ;~.,..
i
1
i
1
i
l
3.4.2. Kinetoterapia
Tratamentul kinet0terapeutic ce se efectueazé, este in general de mai
multe
luni sau ani, in raport cu vérsta $i cleformagiile prezente. Urmérirea
pacientului
tratat va ii filcutfi continuu. ial‘ la copii, péné la s1°éir$itul perioaclei dc
cre$tere.
in prima etapé a tratamentului, luarea la cun0$tinI;51 ocupé rolul
principal.
Aceasta se face prin 1'ecun0a$terea defectelor (in fal;a oglinzilor sau in
fata
planurilor de referinI;é), prin exercigii posturale contrastante, care
merg de la p0zi‘;ia
0bi§nuité, cea incore<:t2'1, la cea corecté, prin mentinerea p0zi'§iil0r
corectate in
cursul exercigiilor simple. Aceasté etapé dureazé intre 5 5i 10 $edin‘;e.
Etapa a doua este etapa c0rectiv2'1. in aceasté etapé supleerea
corectoare ocupé
un 1'01 important. Datorité ei, precum 5i exercigiilor posturale, se
amelioreazé
postura. Tonifierea muscularé este in mésuré sé contribuie la
menyinerea corecfiei.
Se trece apoi la tonifierea generalizaté a musculaturii trunchiului §i
membrelor.
Aceasté etapé dureazé mai multe luni, doué $edin‘§e pe séptéméné fiind
efectuate cu kinetoterapeutul, celelalte gedinge, zilnic, la domiciliu.
Etapa a treia este etapa de consolidare 5i readaptare. Aceastfi etapé este
etapa
in care sé fixeazé rezultatele obginute péné acum. Reeclucarea posturalé
care se
efectueazé in aceasté etapé inglobeazé toate gesturile obignuite 5i
vizeazé
automatizarea pozigiilor corecte.
Activitatea muscularé generalizaté se practicé din ce in ce mai intens,
orientémdu-se spre 0 activitate normalé. Activitatea din etapa a treia
dezvoltfi
rezistenga necesaré in timpul activitéfii 0bi§nuite gcolare sau
profesionale. O
Singuré §edin‘gé pe séptéméné se va face cu kinetoterapeutul, in restul
sfiptéménii la
domiciliu.
Pozigiile fundamentale:
1. Poziyia sténd se mai numegte $i ortostatism, are 0 bazfi cle susijnere
redusé,
limitaté la contactul télpilor cu solul 5i podeaua. Poziyia sténd este mult
utilizaté
Pentru corectarea deformaqiilor toracelui $i spatelui, membrelor
superioare §i
30

inferioare, mai ales sub forma pOZl'§lllOl‘ derivate.

2. Pozitia pe genunchi se mentine mai greu cu trunchiul vertical, intrucét
proieclia centrului de greutate pe suprafaia de sprijin este dispusa
excentric. ln
gimnastica corectiva, se f0l0se$te in special pozitia derivata cu sprijin pe
palme
(pozigia in patru labe), pentru ca asigurand orizontalizarea coloanei
vertebrale, 0
elibereaza de funcgia statica in menyinerea echilibrului gi ii maregte
amplitudinea
mi§caril0r.
3. Pozigia gezand ofera corpului 0 buna stabilitate, pentru ca efortul
muscular
necesitat de menfinerea echilibrului este redus, suprafaga de sprijin este
mai mare,
iar centrul de greutate se apropie de suprafaga de sprijin. Pozigia
$ezand poate fi
folosita ca p0zi1;ie inigiala pentru exerciyiile de trunchi 5i membre
superioare, ca 5i
pentru efectuarea exercigiilor de respira§ie.
4. Pozitia atamat este singura pozifie fundamentala in care sprijinul se
afla
deasupra centrului de greutate. Aceasta pozitie poate fi executata la bara
fixa inalta,
la inele, trapez, sau scara fixa, corpul fiind vertical in jos, sau poate sa fie
realizata
$1 in plan oblic. Pozigia atarnat se f0l0se§te pentru corectarea
deviagiilor coloanei
vertebrale.
Kinetoterapia regiunii lombo-sacrate consta in efectuarea unor mi$cari
pasive
$i active. Mi$carile pasive constau in mi$cari cle lateralitate ale
trunchiului §i
mi§cari de flexie 5i extensie ale coloanei lombo-sacrate sau mi$cari cle
rotagie,
executate cu ajutor. Mi$carile active constau in executarea acestora tara
ajutor din
pafiea asistentului kinetoterapeut. Se executa $i migcari active cu
rezisten§a.
Obiectivele kinetoterapie in lordoze sunt:
l. Ameliorarea posturii prin:
- posturi fixe menginute, utilizandu-se perne, suluri, spatarul scaunului,
peretele, pentru corectarea hiperlordozei lombare;
- exerQi‘gi,i»,de corectare posturala axate pe c0n$tien§izarea inclinarii
,4»,
pelvisului pentru delordozare.
31

2, Cre§terea flexibilitagii coloanei (mobilitatea coloanei este limitata

mai ales in
zona lordozata) prin:
- metoda Klapp, cvaclrupeclie cu pozitii lordozante;
- tehnica Cotrel (cea mai folosita in prezent): dccubit ventral, cu
membrele
inferioare cat mai intinse, membrele superioare intinse pe langa urechi;
se intinde
intregul corp, apoi treptat se extind bralele, corpul se lordozeaza,
membrele
inferioare se extind din $0lduri (arcuite pe extensie cat mai mare). Apoi,
un
membru superior se duce inapoi spre $0ld, care se extinde; celalalt
membru
superior ramane langa ureche;
- elongafia Cotrel este 0 autotracgiune cu posibilitatea dc a redresa
lordozaz
decubit dorsal, un capastru de tracgiune cervicala, de la care 0 coarda
trece pe dupa
un scripete indreptandu-se spre picioare, de care se fixeaza. lntinderea
completa a
membrelor inferioare va intinde coloana.
l . Cre§terea forgei rnusculare:
- tonifierea musculaturii abdominale este obligatorie; se practica de
obicei
riclicarile de trunchi cu genunchii flectayi, pentru intarirea drep’§il0r §i
oblicilor
- tonifierea fesierilor mari;
- tonifierea 5i reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul
t 1 se executa gradat ridicarea capului umerilor,
principal: din decubit ven ra ,
membrelor superioare (pentru tonifierea musculaturii dorsale
bilaterale); ridicarea
ambelor membre inferioare tonifica musculatura lombara; ridicarea
membrelor
ipsilaterale tonifica musculatura unilaterala paravenebrala respectiva.
Exercitii pentru mobilizarea coloanei dorsalez
l. Din depubit dorsal, cu mugchii flectayi §i bratele intinse lateral, se duc
genunchii la piept $i se revine la pozigia de plecare.
2. Din poziyie $ezand, inclinari laterale $i rotiri ale trunchiului;
3. Din pozigie cvadmpeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor
inferioare
32

(alternativ), concomitent cu flectarea membrului superior din coaste;

4. Din pozitie cvadruped§\, bolnavul aruncé bral,ele brusc inainte $i
lateral.
Exercltii pentru mobilizarea eoloanei lombarez
l. Din deeubit ventral se efectueaza repetate extensii ale membrelor
inferioare
cu genunchii in extensie;
2. Din decubit cu coloana flectata, sau din pozitie ghemuit cu méinile
sprijinite
de bara, executé flexii, extensii ale coloanei lombare injurul bazinului;
3. Din decubit dorsal se efectueaza flexii ale gambei pe coapsé, pe bazin,
cu
fiecare membru inferior, $i apoi cu ambele;
4. Din pozitie gezénd, cu genunchii fleetati se efectueaza flexii anterioare
ale
trunchiului urinate cle redresari, membrele superioare fiind extinse.
Exercitii incluse in kinetoprofilaxie
Mentinerea posturii $i aliniamentului corect al corpului este deosebit de
importanté.
Iata céteva exercitii globale destinate unui aliniament corect al corpului:
Exercitiul 1 ~ in ortostatism, cu picioarele apropiate, stand perfect drept,
aplecfim capul gi ne privim gleznele; pentru aceasta este nevoie de 0
perfecta
aliniere a toracelui, abdomenului $i pelvisului; se mentine aceasta
pozitie l0-l5
secunde, se revine la pozitia initiala $i se repeta exercitiul.
Exercitiul 2 — mers prin camera cu 0 carte pe cap, tacénd opriri $i
reporniri; se
accelereaza pasul.
Exerciijul 3 — §ez?1nd pe sol, cu spatele 5i occiputul lipite de perete;
bratele se
due “in cruee”; genunchii se flecteaza 5i se deflecteaza de cfiteva ori.
Exgfcitiul 4 — spatele la perete, corpul in contact cu peretele in trei
puncte:
ealcéie, fese, occiput (bérbia sé fie pe orizontala); se mentine pozitia
céteva
secuncle, unnénd apoi relaxarea;se reia de céteva ori.
33

Exercigiul 5 — aceeasi pozifie, din care se ridicfi bragele prin lateral,

menlinéndu-se la orizontalé céteva secunde, dupfi care se ridieé
deasupra capului;
din aceasté ultimé pozigie se executix genuflexiuni (genunchii sunt
orientali lnainte).
Exercifiul 6 ~ in sezénd, cu genunchii intinsi: un baston ginut pe
omoplati se
ridicé cu bragele spre zenit, apoi se revine; tot timpul se verificé finuta
spatelui.
Exerciyiul 7 — mers pe toaté talpa, apoi pe vérfufi, cu méinile la ceafé,
coatele
trase inapoi; se riclicé alternativ cite un genunchi spre piept, fiiré a
modifica pozitia
corecté,dreapté, a trunchiului.
Exercigiul 8 ~ in decublt dorsal, cu genunchii flectafi la 90°: se preseazé
lomba pe sol, sacrul basculénd usor In sus; treptat, se va ajunge ca acest
exerciyiu
sé se realizeze si cu genunchii intinsi.
Exercigiul 9 ~ in decubit ventral, perfect intins: bra§ele intinse pe léngé
cap, cu
palmele pe sol: se face extensia brayelor péstrénd capul cu fruntea la sol;
coatele
flectate, cu bratele pe lzingé corp, palmele pe sol la nivelul umerilor: se
ridicé
antebralele si palmele de pe sol.
Exerciyiul 10 — pozigie “patrupeda'1”, cu bragele si coapsele perfect la
90°, se
cifozeazé la maximum posibil intreaga coloané, se men‘§ine pozifia, apoi
se
lordozeazé, se revine si se repeté de céteva ori.
34

CAPITOLUL IV
OBIECTIVUL STUDIULUI
In vederea experimentului pc care mi l-am propus, um selectionat un lot
mare
de pacientiz de sex feminin $i de sex masculin, a ciiror vérsté a variat
intre 20 $i 45
ani. Pacientii i-am studiat pe perioada practicii din 03.10.2015-
15.05.2016, in
Sanatoriul Balnear de Recuperare l\/langalia.T01;i ace$ti pacienti
prezentau ca
deficienté fizicfi principaléi 0 lordozé, cu incurbéri mai mult sau mai
putin
accentuate.
Deviatiile vertebrale in plan sagital, de un grad sau altul, sunt cele mai
frecvente deficiente ale coloanei vertebrale, avénd un procent foarte
ridicat §i in
topul tuturor deficientelor fizice ale corpului uman. Cauzele lor sunt
multiple,
variind de la cele de ordin functional, prin lipséi de migcare §i
deprinderea unor
atitudini incorecte, péné la divergi factori traumatici ori patologici ca
rahitismul,
Scheuerman, etc.
Obiectivul acestui studiu presupune evaluarea afectérii bolii in réndul
persoanelor diagnosticate cu lordozé.
Pentru atingerea obiectivului propus, am preconizat $51 iau in
experiment un
grup de pacienti cu deviatii lordotice, cu diferite grade de evolutie $i de
gravitate.
Stabilirea diagnosticului initial s-a efectuat prin metode subiective
(anamnezé
gi somatoscopie).
35

CAPITOLUL V
MATERIAL $1 METOD/K
PaCi€l1tii luati in studiu au fost supu$i unui examen clinic general
constituit
din anamneza 5i s0mat0sc0pie_
Prin anamneza s-au cules date in legatura cu eventuala incarcatura
genetica
(incidfinta altor cazuri de hiperlordoza, de diverse etiologii, la membrii
familiei)
precum 5i date in legatura cu diversele acuze subiective generate de
lordoza.
Somatoscopia reprezinta 0~inspectie vizuala a corpului, 0 metoda
clinica de
evaluate a posturii $i dezvoltarii fizice.
in cazul incarcaturii genetice, mentionez ca nu am putut face 0 legaturé
directa de cauzalitate intre ascendentii $i descendentii acestora,
purtatori de
lordoza.
in ceea ce prive$te insa acuzele subiective prezentate de pacienti, nu
exista
nici 0 indoiala ca deviatia lordotica genereaza 0 simptomatologie
caracteristica, in
functie de gradul incurbarii 5i etiologia ei.
Simptomatologia subiectiva se exprima in special prin doua feluri de
manifestari: un oarecare sentiment de jena in societate, derivat din
viciul de
atitudine , respectiv din aspectul fizic corporal §i senzatia dureroasa mai
mult sau
mai putin accentuata.
Examenul somatoscopic a constat in observarea vizuala a pacientului
privit de
la 0 distanti de 2-3 metri, din fata, spate §i profil. Prin somatoscopie am
urmarit
aprecierea globala a atitudinii corpului §i diversele vicii de aliniere a
segmentelor
corporale, a devierilor acestora de la pozitia $i forma normala.
36

CAPITOLUL V]
STUDIU DE CAZ
I. Date generale:
I/Nume~ Vérsta Sex Numér 7 l§r0?esie Egnqiciliu ‘
Prenulne
copii
kl’. Maria ‘ 40 ani ‘ Feminin T 2 }Ospatara ‘Mediu urban ‘
II. Probleme actuale de sénétate:
- Spondilozé cervicalé, obezitate, gastrité, posturé lordozanté a coloanei
lombare
vizibilé cu ochiul liber.
III. Motivele internérii:
- Tratament pentru durerea lombaré, deficit de staticé vertebralé
(lordozé
lo1nbar€.).
Istoric: La pacienta in vérsté. de 40 ani s-a depistat lordoza lombaré in
unné cu
cétiva ani, ca urmare a celor doué na$teri, a obezitfitii 5i serviciului.
IV. Examen clinic general
‘ Stare generalé f inéltime ‘ Greutate ‘ Tensiune arterialé ~ Sistem
muscular ‘
‘ Buna I 1,65m I 80kg | 137/87 ~ Hipoton \
V. Examen de Iaborator
\/.S.H_ Proteina C Fibrinogen Factor HLA B27
Y react“/5 reumatoid
L Normal ‘f Absenté 276mg/dl V Absent I Negativ
RMN: téré modificéri degenerative ale discurilor vertebrale.
Examenul radiologici confirmé lordoza lolnbarfi.
37

VI. Diagnosticul diferengial

- Discopatie lombar“ ‘
3 ~1n urm ‘ ~ » V . .
H 8 RMN-ulul s-a constatat ca nu este dlscopane
Iombara;
- Spondiliti anchil *
< ozanta — HLA B27 negauv;
VII. I\/I€dlCE1l11€l1IH[I€ administrati
(
- antiinflamatoare n ‘ ' ' . - - . . .
esteloldlene. asplrma, mdometacm, etc.
- dec0ntractul'ante_
- pansament gastric: omeprazol Omez eubigtic cm
,,,
VIII. Obiectivele vizeazé;
- corectarea posturilor vicioase prin posturi corective, masaj,
kinetoterapie;
- dezvoltarea grupelor musculare necesare menginerii corecyiei
obginute;
- c0n$tientizarea pozipiei corecte a coloanei vertebrale, bazinului,
membrelor
inferioare;
- tonifierea musculaturii abdominale, a spatelui gi membrelor
inferioare.
Program de recuperare
Electroterapie
Curengii diadinamici
Tehnica de aplicare:
Pe zona Iombaré se aplicé lesut hidrofil bine imbibat, bine stors §i féré
asperitéyi, peste el se aplicé electrodul ce trebuie sé fie neted, féré
téieturi sau
indoituri bine mulat pe suprafa§a de aplicat, mai mic decét gesutul
hidrofil. Acestea
sunt fixate cu ajutorul unor séculeyi de nisip ori banderole elastice.
Intensitatea curenfilor se regleazé progresiv, ajungéndu-se la senzagia
de
vibrafii bine tolerate, nedur6f0a5@'
In cursu] procedurii s-a mérit intensitatea, pentru mentinerea
senzafiilor de
7
vibrafie, nedureroase.
38

Curen ii interferen iali _ Nemectron

Tehnica de aplicare:
in tehnica t t' “ _ - .. . . . , . . ,
s a lca s au foloslt electrozu claslcl de up placé, mvel1t;1 1n pelote
umectate in apé caldé, fixali cu séculeii de nisip
Am lasarea 1 * ' ' ~ A ~ -- .
p O1» P6 Zona lombara, s-a reahzat m a$a fel meat curenpl sa se
incruci$eze in mijlocul zonei de tratat,
LE1 finalul $edin§ei, intensitatea curentului s-a redus lent progresiv,
péné la
pOZi§i3 0.
Ultrasunet
Tehnica de aplicare:
Se ac‘;i0neaZe'1 comutatorul de pornire a aparatului, se fixeazé ceasul
semnalizator la durata prescrisé pentru $edin;51, apoi se aplicé
traductorul in zona
lombaré §i prin acfionarea comutatorului de intensitate, se fixeaza la
doza prescrisé.
Pe regiunea de tratat se aplicé unguent (fenilbutazoné,
ind0metacin,etc.). Se
recomandé ca in timpul executérii procedurii sé nu se ridice capul
traductoului de
pe zona trataté iar migcarea pe tegument sé fie lenté.
Kinetoterapie
Obiective: Coordonare $i autocoordonarea pozitiei corpului;
c0n$tientizarea
pozigiei corecte; tonifierea musculaturii abdominale, spatelui §i
membrelor
inferioare. .
Metode §i tehnici:
active pentru spate, abdomen, membrele mferloare, tractlum.
Posturi corective ziua $1 in timpul somnului; exercigii
39
CAPITOLUL VII
REZULTATE $1 DISCUTII
In urma evaluérilor efectuate in cadrul lotului de 15 paciengi
diagnosticaii Cu 10Fd0Z5, am constatat urmétoarele aspects (fig. 6,
fig.7):
Pacienfi C11 10111015 ‘ Evaluarea paciengilor in
funcfie de provenienia l0r
Bfirbaii _ Sat
67% ' Oras l 0%
33% Q iFemei * 33%
. us t
Fem“ l!Bfirbati ‘ G a
67%
\
Fig.6 Pacienfi diagnosticafi cu lordozfi Fig.7 Provenienya persoanelor
cu lordozé
I Lordoza este mai frecvent intilniti la femei decfit la birbagi, deoarece
aceastfi
afectiune apare des la ferneile insircinate, la gimnaste, inotétoare §i
balerine
(datorité mersului pe vérfuri), la femeile care poarté tocuri inaltc;
' Anumite profesii pot predispune la aparigia lordozei. Acesta este
exemplul
Ospétarilor, muncitorilor dc birou, care necesité pozigie $eZéndfi
prelungitfi, acest
aSpect reprezentfind unul din motivele pentru care persoancle de la
orag sunt mai
dfis afectate de lordozfi comparativ cu locuitorii de la sat (fig. 7).
Numéml
locuitorilor de la orag este mai mare decfit cel al locuitorilor de la sat,
din acest
40
moiiv Observam 111 figura 7 C5 pacientii cu lordozé, care locuiesc la
0ra$ sunt mai
num€1‘O$i fatfi de cei care locuiesc la sat.
' 1111JlOaCele (16 fiZl0I€l‘apie au avut un rol important in recuperarea
medicalé a
lordozei; aceste metode au redus contractura muscularé $i retractiile
fibroase care
traCIi0nau 90103113 V@l'T@bl‘al51; un alt cfect important al
electroterapiei a fost
1-eprezentat de reducerea durerii 3i limitarea calcificfirilor din
spondiloza secundaré
(acolo unde a fost cazul);
I hidroterapia impreuné cu kinetoterapia au contribuit la 0 eficacitate
sporité a
tratamentului datorité efectelor sale benefice;
I kinetoterapia din centrul de recuperate a avut scopul de a reeduca
postura, de
a restabili Supletea la nivelul musculaturii lombare, de a recupera fOI'§8
muscularé $i
de a reechilibra coloana venebralé in ansamblul ei;
' aceasté formé de terapie s-a realizat intr-0 salé de recuperare dotaté
c0respunz.’£1t0r, programul de kinetoterapie a fost supravegheat in
permanenté de
cétre un specialist, tratamentu] a fost individualizat $i adaptat stérii
bolnavului,
astfel, s-au mirit $ansele dc recuperare in réndul pacientilor evaluati.
4l

CAPITOLUL VIII
CONCLUZII
Lordoza este 0 ' ' ‘ - . .
de‘/1a'§1@ In ax a coloanel vertebrale, m plan sagltal, cu
nvexitatea Indr ” - . - . . .
C0 eptata anter101 $1 concavltatea pOS[€flOI‘, prm accentuarea
¢urburil0r fiziologice;
L01-doza determlné durerea lombaré, iar trésétura clinicé majoré a
lordozei
€SI@ l‘6P1'@Z¢1"1i%1i51 <16 proeminenta bazinului inspre posterior;
De cele mai multe ori lordoza este una posturalé, profesionalé care se
poate
corecta u$0r.
Tratam€ntul este adaptat formelor clinice 51 se realizeazé prin mijloace
ortopedice, medicamentoase, balneofizioterapice $i kinetice.
Eficacitatea tratamentului In lordozfi este condiyionaté de precocitatea
acestuia.
42

BIBLIOGRAFIE
-'R..-..
Andie‘ adulescu, Elecnotelaple , Ed1tura M€dIC2l1E1 S.A., Bucuresti,
2014
V- R3983» 14 Teodorescu Exarcu. Anatomia si fiziologia omului, Editura
Medicala Bucuresti 1970
I. Brukner, Medlciné interna, Editura Medicala, Bucure$ti, 1980
TUd0l" Sbfinghfir, Kinetologie profilactica, terapcutica $i de recupcre,
Ed.
Medicala, Bucure$ti, 1987
D13 19“ S91‘@$CU, Recuperarea funcgionala in practica reumatologica,
Ed.
Medicala, Bucure§ti 1979
A1. Du’;u, B010§iu H.D., Reumatologie clinica, Editura Dacia Cluj- Napoca
1978
Stoia I., Stoicescu M., Ghid practic dc reumatologie, Editura Medicala,
Bucure§ti 1975
Mioara Banciu, Conceptii etiopatogenice in durerile reumasismale, Rev.
Balneo 5i Recuperare Medicala nr. 1, 2-1996
T. Sbenghe, Recuperare medicalé a scheletelor post traumatice ale
membrelor,
Editura Medicala, Bucure§ti, 1981
Dr. Viorel Lucescu, “Afecgiunile degenerative ale coloanei vertebrale —
Clinica, diagnosticul §i tratamentul de recuperare”, Editura Dobrogea,
Constanta, 2009;
A_ Djian, M. Maitre, “Cum interpretém 0 radiogra_fie", Editura meclicala,
Bucuregti, 1965;
V. Papilian, “Anatomia omului Vol.1 ”, Edipia a VI-a, Bucuregti, 1982;
43