Sunteți pe pagina 1din 39

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Ecologie şi Protecţia Mediului

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR INDUSTRIALE


DIN CADRUL S.C. RAAL S.A.

Coordonator ştiinţific: Autor:

Bistriţa, 2013
CUPRINS

Pag.
Introducere …………………………………………………………………………………….4
Motivaţia alegerii temei ……………………………………………………………………….5
Relevanţa ştiinţifică a temei …………………………………………………………………...6
Importanţa lucrării de licenţă ………………………………………………………………….7
Obiectivele lucrării de licenţă …………………………………………………………………8
Capitolul 1. Problematica deşeurilor industriale în România …………………………….9
1.1. Gestionarea deşeurilor industriale ………………………………………………………...9
1.2. Aspecte legislative privind gestionarea deşeurilor industriale …………………………..11
Capitolul 2. Studiu de caz – S.C. RAAL S.A. ……………………………………………..13
2.1. Prezentarea generală a  societăţii ………………………………………………………..13
2.2. Activităţi desfăşurate …………………………………………………………………….16
2.3. Tipuri şi cantităţi de deşeuri generate …………………………………………………...20
2.4. Gestionarea deşeurilor generate de S.C. RAAL S.A. …………………………………...21
2.4.1. Colectarea deşeurilor ………………………………………………………………….21
2.4.2. Transportul deşeurilor …………………………………………………………………24
2.4.3. Valorificarea deşeurilor ………………………………………………………………..26
2.4.4. Eliminarea deşeurilor ………………………………………………………………….30
2.5. Impactul asupra mediului generat de deşeurile din cadrul S.C. RAAL S.A. ..…..............35
2.6. Măsuri de îmbunătăţire a sistemului de management integrat al deşeurilor
din cadrul S.C. RAAL S.A. ………………..…………………………………………….36
Concluzii ……………………………………………………………………………………..38
Bibliografie …………………………………………………………………………………..39

2
Introducere

Reciclarea deşeurilor a ajuns să fie o problemă de maximă importanţă pentru


salubritatea generală a Terrei, amploarea fenomenului condiţionând în mare parte dezvoltarea
economică. Explozia industrialã a secolului XX şi în special a celei de-a doua jumătăţi a
acestui secol a dus la intensificarea industriei, a agriculturii, la creşterea, dezvoltarea şi
diversificarea consumului de bunuri materiale şi de alimente, cauzând creşterea proporţională
a cantităţii de deşeuri şi reziduri.
Deşeurile reprezintă o problemã reală în România şi ne lovim de ele începând de la
mucurile de ţigară şi gumele de mestecat până la molozul din construcţii.
Problema gestionării deşeurilor se manifestă şi în România, tot mai acut, din cauza
creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat,
asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi
creşterea generală a nivelului de trai al populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi din ce
în ce mai mari de deşeuri. Prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute,
acestea fac ca procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de
condus, provocând, în cazul evacuării şi depozitării necontrolate, poluarea solului, a aerului şi
a apei. Pot fi afectate, de asemenea, ecosistemele din vecinătatea acestor depozite, creându-se
mari dezechilibre în cadrul lanţurilor trofice.
În România s-au demarat iniţiative de reciclare ale deşeurilor sub acest generic încă
înainte de 1989, dar fără succes. Actual, reciclarea este reluată, dar reuşita politicii de
reciclare ţine şi de posibilitatea sortării deşeurilor care trebuie începută chiar din prima fază,
colectarea separată a materialelor refolosibile.

3
Bugnar Iuliu Bogdan Motivaţia alegerii temei

Motivaţia alegerii temei

Primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor îl


constituie reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor
asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. Politica privind deşeurile urmăreşte reducerea
consumului de resurse şi favorizează aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor”, care clasifică
diferitele opţiuni de gestionare a deşeurilor, de la cea mai bună, la cea mai puţin bună pentru
mediu, astfel: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie şi eliminarea prin
incinerare sau depozitare. Conform acestei ierarhii se dă prioritate prevenirii deşeurilor,
urmată de minimizarea cantităţii de deşeuri, reutilizarea deşeurilor, reciclarea, recuperarea de
energie şi, în ultimul rând, eliminare prin incinerare sau depozitare. Cu toate că ierarhia
deşeurilor nu trebuie privită ca o regulă rigidă, scopul deplasării spre o societate a reciclării şi
recuperării înseamnă că reutilizarea şi reciclarea materialelor ar trebui să fie preferată
valorificării energetice iar aceasta eliminării prin incinerare sau depozitare.
Am ales ca studiu de caz o societate comercială din judeţul Bistriţa–Năsăud, S.C.
RAAL S.A., deoarece este în oraşul meu natal şi sunt în cunoştinţă de cauză cu problemele
generate de gestionarea deşeurilor. În această lucrare am folosit ca metode, în analiza critică a
cunoaşterii, fişe de lectură ale articolelor din literatura de specialitate, observaţii direct de pe
teren, prelucrarea datelor şi redactare. Prin această lucrare am încercat să analizez deficienţele
sistemului de management al deşeurilor din judeţul Bistriţa–Năsăud prin prisma analizei
sistemului integrat de management al deşeurilor promovat global şi al metodelor implicate.
Scopul acestei lucrări este să analizez impactul de mediu al deşeurilor din cadrul
societaţii SC.RAAL S.A prin prisma analizei metodelor principale de gestionare a deşeurilor
la nivel global şi prezentarea stadiului actual al judeţului Bistriţa–Năsăud în ceea ce priveşte
managementul deşeurilor.

4
Relevanţa ştiinţifică a temei

Relevanţa ştiinţifică a temei

În prezent, sunt în curs de derulare proiecte finanţate din fonduri europene, care prevăd
dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor.
Progresul în îmbunătăţirea gestionării deşeurilor depinde, în mod inevitabil, de continuarea
drumului către o economie de piaţă, în care stimulentele financiare pentru reducerea cantităţii
de deşeuri, vor avea un rol din ce în ce mai important de jucat, în care subvenţiile sunt
eliminate şi în care consumatorii plătesc preţul real pentru energie, apă şi materii prime.
Dezvoltarea de standarde şi reglementări de mediu, precum şi întărirea sistemului de aplicare
şi control, vor fi necesare pentru a preveni eliminarea ilegală a deşeurilor (de exemplu amenzi
suficient de mari pentru a descuraja în mod eficient potenţiala infracţionalitate de mediu).
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale
practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor
segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii
social-economice, precum şi autorităţi publice.
Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii
dintre activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de
consum şi de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte
odată cu creşterea nivelului de trai. Creşterea producţiei economice, dar şi gestionarea
ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deşeuri.
O utilizare durabilă a resurselor, evaluarea impactului asupra mediului a fiecărei
activităţi antropice de la proiectarea produselor până la eliminarea lor sub formă de deşeuri,
şi revalorificarea acestora din urmă sub formă de materie secundară şi energie sunt
probleme ridicate la nivel global. Generarea fluxului de deşeuri este direct corelată cu
activităţile de producţie si consum, fapt care nu poate fi evitat, însã se pune problema
epuizării resurselor, a deteriorării mediului, şi mai ales a prosperităţii speciei umane.
De-a lungul timpului, omul a dezvoltat noi tehnici, diferite tehnologii sofisticate, cu
scopul de a-şi satisface nevoile primare însă nu numai, ci mergând pe ideea creşterii
confortului, a dezvoltării economice. Fabricarea oricărui produs presupune generarea
anumitor presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale până la eliminarea
acelor părţi ce nu mai pot fi utilizate denumite deşeuri.

5
Bugnar Iuliu Bogdan Importanţa lucrării de licenţă

Importanţa lucrării de licenţă

Importanţa prezentei lucrări derivă din normele globale cărora ne supunem odată cu
aderarea la structurile Uniunii Europene.
Tratatul de Aderare România – Uniunea Europeană, semnat la 25 aprilie 2005, şi
protocoalele anexate cuprind angajamentele concrete ale României de transpunere în practică
a întregului acquis comunitar şi prevăd unele decalări ale termenelor de implementare ale
unor obligaţii de mediu. România a obţinut perioade de tranziţie în vederea conformării cu
Directivele UE pentru depozitele de deşeuri municipale până în 2017; depozitarea temporară
de deşeuri periculoase până în 2009; depozitarea de deşeuri industriale nepericuloase până în
2013. Un număr de 177 depozite vor trebui să-şi înceteze activitatea şi se va asigura reducerea
treptată a cantităţilor depuse în cele 101 depozite municipale neconforme. Până în anul 2013
se va reduce până la 2,4 milioane tone cantitatea anuală a deşeurilor biodegradabile
depozitate, reprezentând 50% din totalul produs în 1995, şi se vor implementa măsuri pentru
reducerea considerabilă a depozitării deşeurilor de ambalaje. Acţiunea în acest domeniu se va
concentra pe punerea în aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deşeurilor la nivel
naţional şi regional prin orientarea ierarhică a investiţiilor conform priorităţilor stabilite:
prevenire, colectare selectivă, reciclare, valorificare, tratare şi eliminare. Programele de
management integrat se vor extinde progresiv şi în mediul rural prin instituirea unor servicii
de colectare, şi prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate.
Până în anul 2013 se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deşeurile
de ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hârtie sau
carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale şi 15% pentru
lemn. Se prevăd măsuri speciale, cu termene de execuţie între sfârşitul anului 2008 şi 2013
pentru recuperarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice precum şi pentru
închiderea unor instalaţii de incinerare neconforme pentru deşeurile medicale. Ţintele propuse
pentru anul 2015 vizează: crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel
regional/judeţean; închiderea a 1.500 depozite mici situate în zone rurale şi a 150 depozite
vechi în zonele urbane; realizarea a 5 proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor contaminate
istoric; asigurarea unor servicii îmbunătăţite de salubritate şi management al deşeurilor pentru
un număr de 8 milioane locuitori.

6
Bugnar Iuliu Bogdan Obiectivele lucrării de licenţă

Obiectivele lucrării de licenţă

Obiectivul prezentei lucrări este conştientizarea, atât a individului, cât şi a societăţii,


faţă de managementul deşeurilor.
Studiul actual al firmei S.C. RAAL S.A. privind gestionarea deşeurilor:
 Analizarea activităţilor desfăşurate.
 Analizarea tipurilor şi cantităţilor de deşeuri.
 Analizarea din punct de vedere al colectării, depozitării, valorificării şi eliminării
deşeurilor.
 Analizarea impactului asupra mediului generat de deşeuri.
 Implementarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de management integrat al
deşeurilor.
Autoritatea competentã căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţi pentru gestionarea
deşeurilor este Ministerul Mediului şi Pădurilor şi alte autorităţi publice cu atribuţii în
domeniul gestionãrii deşeurilor sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei şi
Comerţului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale.

7
Bugnar Iuliu Bogdan Cap. 1. Problematica deşeurilor industriale în România
1.1. Gestionarea deşeurilor industriale

Capitolul 1. Problematica deşeurilor industriale in România

1.1. Gestionarea deşeurilor industriale

Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse naturale prin


refolosirea părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate pot fi atât solide ,cat şi lichide sau
gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu şi ca managementul deşeurilor ), se
referă la educaţia privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor.
De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activităţi umane şi la reducerea
efectului lor asupra mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deşeurilor are ca scop şi
economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate
pot fi atât solide, cât şi lichide sau gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu
radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.
Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se
confruntã România în ceea ce priveşte protecţia mediului. Aceasta se referã la activitãţile de
colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Responsabilitatea pentru
activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora, conform principiului
„poluatorul plãteşte” sau dupã caz, producãtorilor, în conformitate cu principiul
„responsabilitatea producătorului”.
Activităţile componente ale gestionării deşeurilor trebuie să se desfăşoare cu
respectarea normelor de protecţie a mediului, care reflectă cerinţele impuse de legislaţia
europeană. Directivele europene transpuse în legislaţia românească au determinat o nouă
abordare a problemei deşeurilor, acordând atenţie necesităţii protejării şi economisirii
resurselor naturale, reducerii costurilor de gestiune şi găsirii de soluţii eficiente pentru
reducerea poluării.
Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei
publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice. Autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii, fonduri pentru îndeplinirea
obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi
pentru programe de protecţie a mediului. De asemenea, autorităţile publice centrale şi
teritoriale pentru protecţia mediului colaborează în vederea realizării acestora.

8
Bugnar Iuliu Bogdan Cap. 1. Problematica deşeurilor industriale în România
1.1. Gestionarea deşeurilor industriale

La baza activităţilor de gestionare a deşeurilor stau câteva principii enunţate în cadrul


Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a legislaţiei comunitare.

 principiul protecţiei resurselor primare – se referă la necesitatea de a minimiza şi


eficientiza utilizarea resurselor primare, punând accentul pe utilizarea materiilor
prime secundare;
 principiul prevenirii – ierarhia deşeurilor se aplică în calitate de ordine a
priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire şi gestionare a
deşeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte
operaţiuni de valorificare, şi în ultimul rând eliminarea în condiţii de siguranţă
pentru mediu.
 principiul substituţiei – necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu
materii prime nepericuloase, conducând astfel la minimizarea cantităţilor de
deşeuri periculoase;
 principiul subsidiarităţii – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile
în domeniul gestionãrii deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ
faţă de sursa de generare;
 principiul proximităţii – stabileşte că deşeurile trebuie tratate şi eliminate cât mai
aproape de sursa de generare;
 principiul măsurilor preliminare – aspectele principale de care trebuie ţinut cont
pentru orice activitate: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru
protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere
economic.

9
Bugnar Iuliu Bogdan 1.2. Aspecte legislative privind gestionarea deşeurilor industriale

1.2. Aspecte legislative privind gestionarea deşeurilor industriale

La baza activităţilor de gestionare a deşeurilor stau câteva principii enunţate în cadrul


Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a legislaţiei comunitare. Principiul
protecţiei resurselor primare – se referă la necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea
resurselor primare, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare; principiul
prevenirii – ierarhia deşeurilor se aplică în calitate de ordine a priorităţilor în cadrul legislaţiei
şi al politicii în materie de prevenire şi gestionare a deşeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea
pentru reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de valorificare, şi în ultimul rând eliminarea în
condiţii de siguranţă pentru mediu, principiul substituţiei – necesitatea înlocuirii materiilor
prime periculoase cu materii prime nepericuloase, conducând astfel la minimizarea cantităţilor
de deşeuri periculoase principiul subsidiarităţii – stabileşte acordarea competenţelor astfel
încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel
administrativ faţă de sursa de generare principiul proximităţii – stabileşte că deşeurile trebuie
tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare principiul măsurilor preliminare –
aspectele principale de care trebuie ţinut cont pentru orice activitate: stadiul curent al
dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor
măsuri fezabile din punct de vedere economic.
Principalele norme legislative privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile
medicale reprezintă reglementarea modului în care se colectează, se ambalează, se
depozitează temporar, se transportă şi se elimină aceste deşeuri, o atenţie deosebită
acordându-se deşeurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului şi afectarea
stării de sănătate. Principalele acte normative care reglementează gestionarea deşeurilor
rezultate în urma activităţilor medicale sunt:
- Directiva CE Nr. 91/689 privind deşeurile periculoase
- Ordinul Nr. 219 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale
- HGR Nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
- HGR Nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările
ulterioare (HGR Nr. 268/2005)

10
Bugnar Iuliu Bogdan 1.2. Aspecte legislative privind gestionarea deşeurilor industriale
- Ordin de Ministru comun al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al
Ministrului Sănătăţii Nr. 698/940/2005 cu modificările şi completările ulterioare,
pentru aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin
sterilizare termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală
- HG. Nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe
teritoriul României.
Gestionarea deşeurilor implică operaţiunile de colectare, transport, valorificare şi
eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii si îngrijirea zonelor de
depozitare după închiderea acestora.
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt: prevenirea sau reducerea
producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora şi reutilizarea şi valorificarea
deşeurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime
secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie. Principalele norme legislative privind
gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale, reprezintă reglementarea modului în
care se colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă şi se elimină aceste
deşeuri. Respectarea prevederilor legislative şi îndeplinirea obligaţiilor de către producători,
transportatori, precum şi a autorităţilor care se ocupă cu valorificarea, tratarea şi eliminarea
deşeurilor provenite din activităţile medicale, converg la realizarea obiectivelor prevăzute în
sistemul naţional de gestionare integrată a deşeurilor.
Deşeurile medicale periculoase trebuie să fie ambalate şi etichetate cu respectarea
tuturor condiţiilor prevăzute la Art. 21 din Norma din 26.09.2007 de efectuare a activităţii de
transport rutier de mărfuri periculoase în România, ce face parte din Hotărârea Guvernului Nr.
1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri
periculoase în România.
Este interzisă utilizarea de către unităţile medicale a altor tipuri de ambalaje care nu
prezintă documente de certificare şi testare, inclusiv pentru compoziţia chimică a materialului
din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor Naţiunilor Unite (UN),
precum şi acordul producătorului/furnizorului de ambalaje.
Este permisă utilizarea doar a ambalajelor confecţionate din materiale care permit
incinerarea cu riscuri minime pentru mediu şi sănătate.

11
Bugnar Iuliu Bogdan Cap. 2. Studiu de caz — S.C. RAAL S.A.
2.1. Prezentarea generală a societăţii

Capitolul 2. Studiu de caz – S.C RAAL S.A.

2.1. Prezentarea generală a  societăţii

S.C. RAAL S.A. (Radiatoare de Aluminiu) Bistriţa este o companie producătoare de


echipamente şi sisteme de răcire din România. Compania a fost înfiinţată în anul 1991 ca
societate pe acţiuni, prin desprinderea din compania I.U.T. Bistriţa. Din 1995, compania s-a
privatizat, acţionarii fiind reprezentaţi de salariaţii companiei în proporţie de 93%, restul
acţiunilor fiind deţinute de SIF Banat–Crişana. Ponderea exportului reprezintă aproximativ
98% din totalul cifrei de afaceri a RAAL, principalii parteneri de afaceri ai companiei fiind
grupurile JCB, Caterpillar, Atlas Copco, Class, Visteon, John Deere, Komatsu, Kion, Voith,
AGCO, Ingersoll Rand. Veniturile companiei au fost de 45 milioane euro în anul 2008.
S.C. RAAL S.A. este un producător de sisteme de răcire complete şi schimbătoare de
căldură realizate din aliaje de aluminiu şi oţel inoxidabil, în construcţii brazate: radiatoare,
răcitoare de ulei, răcitoare de aer, condensatoare, răcitoare combinate, destinate pentru
agricultură,construcţii, echipamente industriale şi auto.

Fig. 1 S.C. RAAL S.A., vedere de ansamblu (sursa: www.raal.ro)


12
Bugnar Iuliu Bogdan Cap. 2. Studiu de caz — S.C. RAAL S.A.
2.1. Prezentarea generală a societăţii

Schemă de prezentare generalã a spaţiilor de colectare şi depozitare temporară a deşeurilor


din cadrul S.C. RAAL S.A.

13
Bugnar Iuliu Bogdan Cap. 2. Studiu de caz — S.C. RAAL S.A.
2.1. Prezentarea generală a societăţii
S.C. RAAL S.A. beneficiază de propria experienţă de 25 de ani în producţia de
sisteme complete de răcire. Este o companie integrată, care îşi desfăşoară activitatea
principală în site-uri de producţie în România, în Bistriţa şi Prundu Bârgăului, după cum
urmează:
Procesul de fabricaţie a schimbătoarelor de căldură din aluminiu cu 6 linii de brazare
folosind tehnologia Nocolok;
Procesul de fabricaţie a schimbătoarelor de căldură din oţel inoxidabil, cu un cuptor
în vid pentru brazare oţel inoxidabil.
Fabricarea de structuri metalice, ca părţi ale sistemelor de răcire RAAL precum şi
sprijinirea activităţilor de: design de produs, de calcul şi de simulare, testare şi validare de
produse, magazin de prototip.
S.C. RAAL S.A. are filiale în Italia, Ţările de Jos, Germania, Statele Unite ale
Americii.

Fig. 2 Domenii de activitate S.C. RAAL S.A. (sursa: www.raal.ro)

14
Bugnar Iuliu Bogdan 2.2. Activităţi desfăşurate

2.2. Activităţi desfăşurate

Activitatea desfăşurată

Scopul firmei S.C. RAAL S.A. BISTRITA este realizarea unor activităţi economice
care se desfăşoară în 3 hale de producţie conform obiectului de activitate al societăţii, precum
şi realizarea de profit. Secţiile de producţie: Sectia Hala nr.1 şi Sectia Hala nr.3 sunt destinate
producerii schimbătoarelor de căldură din aluminiu iar Serviciul Pregătirea Fabricaţiei care
funcţionează în cadrul Secţiei Hala nr.2 produce ştanţe, dispozitive, matriţe etc.

Descrierea procesului tehnologic


Realizarea schimbătoarelor de căldura presupune parcurgerea următoarelor etape:
- proiectarea şi lansarea în fabricaţie a produselor;
- respectarea tuturor fazelor/operaţiilor din fluxul tehnologic de fabricaţie.
Proiectarea şi lansarea în fabricaţie a schimbătoarelor de căldură este asigurată de către
Direcţia Tehnică din RAAL SA Bistriţa.
Materia primă aprovizionată (aluminiu şi aliajele din aluminiu sub formă de table,
folii, profile, bare, ţevi, tuburi, sârmă), compuşii chimici de fluxare, degresare, vopsire,
ungere şi alte materiale auxiliare achiziţionate sunt recepţionate cantitativ şi calitativ la
intrarea acestora în firma SC RAAL SA Bistriţa. Materialele admise la recepţie se depozitează
în depozitele şi magaziile aferente în vederea utilizării.

Debitare şi execuţie repere


Pentru prelucrare tabla din aluminiu se umectează cu ulei emulsionabil Milform 6230
(concentraţie de 5%) ambalat în canistre de plastic de 20 litri/buc. depozitate pe amplasament
într-un loc special amenajat prevăzut cu tăvi de retenţie şi material absorbant. Lubrifiantul
Milform 6230 este un lubrifiant sintetic, miscibil cu apă, având în compoziţie 70% apă şi 30%
alte substanţe: anticorozivi, emulgatori anionici şi neionici, trietanolamina care se
aprovizionează în butoaie metalice de 200 kg/buc. Butoaiele metalice se depozitează în
Magazia de lubrifianţi iar pentru prevenirea poluărilor accidentale magazia este dotata cu tăvi
de retenţie şi material absorbant. Lubrifiantul se transvazează din butoi în canistre de plastic,
se transportă la locul utilizării respectând prevederile Fisei Tehnice de securitate.

15
Bugnar Iuliu Bogdan 2.2. Activităţi desfăşurate

Formare aripioare
Secţiile de producţie au sectoare proprii pentru execuţia aripioarelor sau a elementelor
de transfer termic.

Curăţire repere
Operaţia de curăţire a suprafeţelor reperelor înainte de montajul acestora în vederea
fluxării şi brazării, are ca scop înlăturarea urmelor de grăsimi, praf, oxizi sau alte substanţe
contaminante de pe suprafeţele reperelor ce intră în componenţa schimbătoarelor de căldură
din aluminiu.

Montaj
RAAL are sector propriu de montaj repere pentru următoarele tipuri de schimbătoare
de căldură: răcitoare de apă, răcitoare aer supraalimentare, condensatoare, răcitoare de ulei tip
shell. În acest sector se obţin matricile care sunt părţi componente ale unui produs şi produse
asamblate în totalitate cu toate părţile componente prevăzute în documentaţia de execuţie.

Fluxare - Uscare
După operaţia de montaj, ansamblele/subansamblele sau unele repere complexe sunt
preluate în acest sector unde se pregătesc pentru următoarele operaţii: fluxare, uscare şi
brazare.
Operaţia de fluxare are ca scop încărcarea tuturor suprafeţelor cu suspensie apoasă de
fluxuri de brazare şi apă demineralizată în diverse proporţii în funcţie de produsele fluxate.

Linia de fluxare prin imersie


Metoda de fluxare prin imersie se pretează la răcitoarele de ulei şi operaţia se
realizează într-o baie (capacitate de 1300 kg.) care conţine o suspensie apoasă de flux.

Linia de fluxare prin inundare


Metoda de fluxare prin inundare se pretează pentru răcitoarele de apă şi condensatoare.
Instalaţia este compusă din cuvă. Operaţia de fluxare se realizează într-o baie (capacitate de
100 kg.) cu agitare mecanică din care soluţia apoasă de flux este pompată într-un jgheab
prevăzut cu un tub cu fantă pe unde curge soluţia care este direcţionată către produse iar cu
ajutorul unor cuţite se formează o pelicula ce se distribuie uniform pe radiatoarele aflate sub
jgheab pe o bandă transportoare.

16
Bugnar Iuliu Bogdan 2.2. Activităţi desfăşurate

Linia de prefluxare - uscare repere


Prefluxarea şi uscarea se aplică reperelor din aluminiu (casete, distanţieri, pereţi
intermediari, pereţi laterali, tubulaturi, grătare, colectori) care intră în componenţa
schimbătoarelor de căldură din aluminiu pentru tractoare, înainte de operaţia de montaj şi
brazare.

Brazarea orizontală
Brazarea este o metodă de îmbinare prin care se formează o legătura metalurgică
permanentă între componentele (reperele) de îmbinat cu ajutorul unui material de aport la
temperaturi mai mari de 4500C. Compoziţia aliajului de aport este astfel aleasă încât
temperatura de topire a acestuia să fie mai mică decât intervalul de topire al materialului de
bază şi mai mare decât intervalul de topire al fluxului.

Finalizare
Finalizarea ansamblelor/subansamblelor din care sunt compuse schimbătoarele de
căldură constă în echiparea acestora cu toate elementele prevăzute în documentaţia de
execuţie. În cadrul operaţiei de finalizare o importanţă deosebită o are operaţia de sudură,
operaţie ce se execută cu aparate de sudură în argon prin procedeul WIG şi procedeul
MIG/MAG.

Vopsire
Pentru schimbătoarele de căldură care necesită vopsire, operaţia se execută în
instalaţiile de vopsire în câmp electrostatic conform documentaţiei tehnice şi respectând
prevederile instrucţiunilor de lucru vopsire cu pulberi epoxi-poliesterice linie continuă;
vopsire cu pulberi epoxi-poliesterice linie semicontinuă; instrucţiunile de lucru privind
reglajele instalaţiilor şi instrucţiunile de lucru care descriu regimurile de vopsire.
Atelierul de ambalare-expeditie care se află în Sectia Hala nr. 3 preia radiatoarele
finalizate în Secţia nr. 1 şi Secţia nr. 3 şi le ambalează pe tipuri de produse şi pe clienţi în cutii
de carton puse pe paleţi sau lăzi de lemn. Unele produse se ambalează individual în cutii de
carton care se introduce în lăzi de lemn sau lăzi de metal asigurate de client. Alte produse se
ambalează pe paleţi sau pe tipuri de produse sau mai multe tipuri în acelaşi ambalaj dacă este
bine pentru client.

17
Bugnar Iuliu Bogdan 2.2. Activităţi desfăşurate
Atelierul de tâmplărie produce lăzi de lemn cu placaj şi paleţi de lemn pentru sectorul
de ambalare.

Transport:
- mijloacele de transport utilizate în activitate: pentru bunul mers al activităţii
(aprovizionare, desfacere, servicii şi alte deplasări între locaţii–delegaţi străini, cadre tehnice
RAAL, cadre din conducerea sau administraţia RAAL) SC RAAL SA Bistriţa utilizeză
autoturisme şi autoutilitare. Alimentarea mijloacelor de transport se face în benzinării iar
întreţinerea în service. În RAAL nu există pe stoc combustibil şi piese de schimb auto şi nici
anvelope, filtre sau alte piese uzate.
- transportul produselor finite de la SC RAAL SA Bistriţa către clienţi se face numai
cu mijloace de transport auto care intră pe teritoriul firmei şi preiau produsele ambalate.
Transportatorii sunt selectaţi în conformitate cu instrucţiunea de lucru, evaluarea
transportatorilor în funcţie de criteriile stabilite de RAAL: cost, performanţe livrare, serviciu
oferit şi calitatea serviciului (autorizaţii, dotări, capacitate de transport, verificare tehnică,
garanţii, asigurări).

18
Bugnar Iuliu Bogdan 2.3. Tipuri şi cantităţi de deşeuri generate

2.3. Tipuri şi cantităţi de deşeuri generate

În urma desfăşurării activităţii de către S.C. RAAL S.A. în anul 2012 au rezultat
următoarele tipuri şi cantităţi de deşeuri industriale, după cum urmează în tabelul de mai jos:

Nr. Denumire deşeu Cantitate generată în


crt. unitate (tone)
1. Metalic neferos - aluminiu 470,942
2. Metalic feros - oteluri 141,75
3. Praf şi particule de materiale neferoase 7,569
4. Ambalaj material plastic 4,855
5. Ambalaj hârtie şi carton 21,626
6. Deşeuri medicale 0,013
7. Deşeuri menajere 245,15
8. Rumeguş şi resturi de lemn 72,713
9. Echipamente electrice şi electronice casate 0
10. Emulsie uzată 7,9
11. Şlam degresare 0,2055
12. Deşeu pulberi acoperire 2,223
13. Vopsea pulbere 5,231
14. Cenuşă zburătoare de la arderea lemnului netratat 4,92
15. Şlamuri din rezervoare cu conţinut de păcură 0
16. Deşeuri de ambalaje de lemn şi paleţi 37,343
17. Ulei mineral m 0
18. Ulei mineral h 0,9
19. Ambalaj plastic contaminat 0,022
20. Nămol maşini unelte 0,55
21. Deşeuri materiale plastice 0,012

19
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4. Gestionarea deşeurilor generate de S.C. RAAL S.A.
2.4.1. Colectarea deşeurilor

2.4. Gestionarea deşeurilor generate de S.C. RAAL S.A.

2.4.1. Colectarea deşeurilor

Depozitarea/manipularea deşeurilor (aluminiu, fier vechi, şpan, emulsie uzată, deşeuri


menajere, nămoluri, vopsea pulbere şi alte deşeuri provenite din procesul tehnologic) se
efectuează de către personal instruit şi în locuri special amenajate pentru depozitarea acestora
pe sortimente în containere metalice etanşe, containere de plastic, lăzi şi paleţi de lemn,
butoaie de metal, saci de plastic închişi etanş etc.
În zonele de stocare temporară şi în cele de încărcare–descărcare există mijloace de
prevenire a poluărilor accidentale: material absorbant, tăvi de retenţie, ambalaje de rezervă
etc. şi o preocupare permanentă a personalului pentru a evita scurgerile care ar putea fi
generate de deteriorarea unor ambalaje sau de manipulări necorespunzătoare.
Sursele posibile de poluare a solului sunt reprezentate de:
- depozitarea/manipularea compuşilor chimici, uleiuri şi alte materiale;
- activitatea de debitare tablă de oţel;
- activitatea de producere ambalaje din lemn;
- depozitarea/manipularea deşeurilor;
- activităţi de încărcare-descărcare materiale în mijloacele auto;
- activităţi de întreţinere–reparaţii maşini–unelte, utilaje şi instalaţii tehnologice;
- evacuarea apelor uzate tehnologic;
- prelucrare aluminiu în secţiile şi atelierele de producţie ale societăţii;
- prelucrare oţeluri în secţia de pregătire a fabricaţiei;
- activităţi de mentenanţă şi administrative;
- curăţire repere, fluxare matrici şi vopsire;
- depozitare materie primă şi materiale auxiliare;
- cabinet medical.
Modul de gestionare a deşeurilor respectă prevederile legale aplicabile pentru fiecare
tip de deşeu:
Deşeurile metalice neferoase (aluminiu şi aliajele din aluminiu) rezultă ca deşeu
tehnologic din procesul de fabricaţie, începând cu faza de debitare materiale aluminiu,
prelucrare repere, montaj repere, finalizare produse. Reperele respinse la recepţie, produsele
20
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4. Gestionarea deşeurilor generate de S.C. RAAL S.A.
2.4.1. Colectarea deşeurilor
neconforme sau returnate de la clienţi şi care nu se mai pot corecta sau recupera, devin
deseuri.
Deşeurile generate în secţia de producţie sub formă de şpan, table, bare, profile, sârme,
semimatrici, repere şi produse neconforme se depun la gospodăria de deşeuri a firmei.
Depozitarea provizorie pe platforma de deşeuri se face vrac, în containere metalice, pe paleţi
şi lăzi de lemn. Şpanul şi resturile de tablă se balotează şi se depozitează pe paleţi de lemn în
vederea valorificării cu firme autorizate.
Deşeurile metalice feroase rezultă ca deşeu tehnologic din procesul de pregătire
fabricaţie (prelucrare oţeluri în vederea producerii de SDV-uri) şi din activitatea de casări
instalaţii şi utilaje.
Deşeurile de oţel se depozitează provizoriu pe platforma betonată, în containere
metalice în vederea valorificării cu firme autorizate.
Deşeurile de lemn rezultate din dezmembrarea lăzilor care nu se mai pot reutiliza se
trimit la Punctul de lucru RAAL–PB din Prundu–Bârgăului unde este tocat şi utilizat ca
materie primă pentru centrala termică pe lemne existentă în această locaţie.
Rumeguşul rezultat din prelucrarea lemnului se utilizează de RAAL ca şi combustibil
la Centrala Termică care funcţionează în cadrul Punctului de lucru RAAL Prundu–Bârgăului
împreună cu deşeul de lemn sus menţionat.
Uleiurile uzate se colectează în recipienţi de plastic şi butoaie de tablă (200 litri) la
efectuarea schimbului, se adună pentru depozitare provizorie într-un loc special amenajat la
atelierul de întreţinere.
La efectuarea schimbului de ulei la maşinile–unelte, operatorii sunt instruiţi ca
manipularea şi transportul acestuia de la locul generării la depozitarea provizorie să se facă cu
multă atenţie şi să se utilizeze material absorbant ecologic pentru prevenirea poluării.
Emulsiile uzate se colectează în butoaie de tablă (200 kg), se depozitează provizoriu
la locul unde se generează, şi trimestrial se predau unui agent economic autorizat cu
preluarea, transportul, stocarea temporară şi eliminarea finală a acestora.
Şlamurile se colectează la locul generării: sectorul de curăţire repere şi sectorul
fluxare. Şlamurile colectate în stare umedă rămân circa 30-40 zile în cuvele unde acestea sunt
stocate în vederea deshidratării naturale, pe urmă se aşează în tăvi de retenţie, se trec prin
cuptorul de uscare (circa 2000C) şi astfel complet deshidratate după răcire se ambalează în
saci de plastic rezistenţi, aceştia se introduc în saci de hârtie care sunt ambalaje recuperate în
urma utilizării fluxurilor de brazare. După ambalare se etichetează şi se depozitează

21
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4. Gestionarea deşeurilor generate de S.C. RAAL S.A.
2.4.1. Colectarea deşeurilor
provizoriu pe amplasament, pe paleţi de lemn în locuri uscate. Când pe paleţi se completează
întreaga cantitate de deşeu, acesta se înfoliază, se cântăreşte şi se predă unei firme autorizate
care asigură colectarea, transportul şi depozitarea în vederea eliminării finale a deşeurilor.
Vopsea pulbere se colectează în saci de polietilenă în care a fost ambalată iniţial
vopseaua pulbere epoxipoliesterică utilizată şi se ambalează în cutiile de carton rezultate tot
de la ambalarea vopselei. Cutiile cu deşeu de vopsea pulbere se aşează pe un palet de lemn, se
înfoliază, se etichetează şi se depozitează provizoriu pe amplasament până la eliminarea
acestuia cu agentul economic autorizat.
Nămolul maşini-unelte rezultat în urma curăţării maşinilor unelte din Secţia
Pregătirea Fabricaţiei (Hala nr.2) se colectează în amestec cu emulsia uzata, se separă de
emulsie, se ambalează în saci de rafie şi se depozitează pe amplasament pană la eliminarea
finală. Sacii de rafie se aşează pe un grătar de lemn aşezat în tava de retenţie pentru
eventualele scurgeri de emulsie ce pot să apară până la eliminarea cu o firmă autorizată.
Deşeurile medicale se generează la Cabinetul medical unde există punct de colectare
deşeuri medicale prevăzut cu ambalaje adecvate puse la dispoziţie de către beneficiar (sac de
plastic şi cutie de carton), cutiile se stochează provizoriu într-o pubelă de plastic până la
preluarea acestora de către o firmă autorizată. Aceste deşeuri se ridică lunar iar la fiecare
transport se întocmesc documentele justificative de efectuare a serviciilor de predare/primire a
deşeurilor completate şi stampilate de părţi.
Echipamentele electrice şi electronice generate în urma casării unor echipamente
electrice şi a unor componente din sistemul informatic al RAAL sunt stocate provizoriu la
locul unde se generează (birouri, secţii, ateliere) sau la Magazia de SDV-uri. O data pe an se
elimină la Centrul Permanent de Colectare al Municipiului Bistriţa.
Deşeurile menajere generate în sectoarele de activitate din RAAL se colectează în
punctele de colectare amenajate şi dotate cu pubelele de plastic prevăzute cu saci menajeri.
Sacii cu deşeuri menajere se depun în containerele de plastic de pe platforma de deşeuri
special amenajată pentru gospodărirea acestora.
Deşeurile de hârtie şi carton generate în sectoarele de activitate, ambalaje rezultate
de la aprovizionarea diverselor materiale, se colecteazã într-un container metalic şi se predau
unei firme autorizate în vederea valorificãrii.
Deşeuri şi ambalaje din material plastic generate în sectoarele de activitate,
ambalaje rezultate de la aprovizionarea diverselor materiale, se colecteazã într-un container
metalic şi se predau unei firme autorizate în vederea valorificãrii.

22
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.2. Transportul deşeurilor

2.4.2. Transportul deşeurilor

Prin transportul deşeurilor se înţelege totalitatea proceselor care încep după colectarea
deşeurilor şi se încheie cu predarea acestora la instalaţiile de reciclare, tratare şi/sau eliminare
a acestora. Transportul deşeurilor este de două feluri: transport la distanţă mică şi transport la
distanţă mare. După colectarea deşeurilor de la locul la care acestea au fost generate urmează
transportul la distanţă mică la instalaţia de reciclare tratare şi/sau eliminare a deşeurilor care
se găseşte în apropiere sau la o staţie de transfer. De la staţia de transfer deşeurile ajung prin
transportul la distanţă mare la o instalaţie centrală de reciclare, tratare şi/sau eliminare.
Din punct de vedere al gradului de încărcare există 3 tipuri de transport: transport plin,
transport gol şi transport intermediar. Un transport intermediar apare atunci când un
autovehicul de colectare nu are de unde să fie încărcat la maxim într-o zonă de colectare.
Autovehiculele de colectare şi transport al deşeurilor sunt camioane cu recipiente
speciale, care se încarcă direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere
de capacitate mare care se montează deja încărcate. Acestea din urmă se pot folosi atât pentru
transportul la distanţe mici cât şi la distanţe mari. Un autovehicul poate fi utilizat dacă
respectă anumite condiţii constructive ca de exemplu dimensiuni ale containerului de
încărcare şi încărcarea maximă pe fiecare axă.
O condiţie principală impusă autovehiculelor de colectare este să poată încărca cât mai
multe deşeuri. Mărirea din ce în ce mai mult a capacităţii autovehiculelor este limitată de
greutatea maximă admisă şi de uşurinţa de manevrare a autovehiculului.
La fixarea dimensiunii vehiculului de colectare şi transport se vor avea în vedere:
 încărcătura utilă;
 distanţa către staţia de transfer sau la staţia de reciclare, tratare şi/sau eliminare;
 sistemul de recipiente;
 topografie, limitările şi dificultăţile în traficul rutier;
 lăţimea drumurilor pe distanţele parcurse de vehiculele de colectare sau de
transport;
 timpul de lucru zilnic şi pauzele angajaţilor;
 mărimea echipei de colectare a deşeurilor.
Modul de încărcare depinde de mijlocul de transport folosit. Transportul la distanţă se
poate face pe căi rutiere, navale sau feroviare. Predarea deşeurilor se face de regulă cu
23
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.2. Transportul deşeurilor
autovehicule rutiere. Şi transportul la distanţă a deşeurilor este indicat a se face de regulă pe
căi rutiere. În cazul transportului rutier containerele de capacitate mare montate pe vehicul se
încarcă direct.
În cazul transportului feroviar containerele de capacitate mare deja încărcate sunt
preluate de un pod rulant şi aşezate pe vagonul trenului. La destinaţie de obicei acestea sunt
reîncărcate în camioane, pentru a ajunge mai uşor la depozitul de deşeuri sau la instalaţia de
reciclare, tratare şi/sau eliminare.
În anul 2012 S.C. RAAL S.A. a transportat deşeuri feroase la societăţile de depozitare
şi reciclare a deşeurilor, după cum urmează în tabelul de mai jos:

Cantitate Valorificator
Data
Kg. autorizat
Ianuarie REMAT INV.B-TA
11.01.2012 4120
25.01.2012 4100
Februarie REMAT INV.B-TA
06.02.2012 1600
240.02.2012 3340
Februarie ARIO
01.02.2012 1160
Martie REMAT INV.B-TA
12.03.2012 3940
16.03.2012 3020
Aprilie REMAT INV.B-TA
02.04.2012 3900
20.04.2012 6500
Mai REMAT INV.B-TA
07.05.2012 5060
25.05.2012 3840
29.05.2012 4100
Mai ARIO
15.05.2012 950
Iunie REMAT INV.B-TA
14.06.2012 3800
18.06.2012 3400
20.06.2012 4500
25.06.2012 1160
Iulie REMAT INV.B-TA
05.07.2012 2140
25.07.2012 4280
30.07.2012 2800
August 3140 REMAT INV.B-TA
28.08.2012

Septembrie 1500 REMAT INV.B-TA


12.09.2012 3800
27.09.2012

24
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.3. Valorificarea deşeurilor

2.4.3. Valorificarea deşeurilor

Reciclarea deşeurilor a ajuns să fie o problemă de maximă importanţă pentru


salubritatea generală a Terrei, amploarea fenomenului condiţionând în mare parte dezvoltarea
economică. Explozia industrială a secolului XX şi în special a celei de-a doua jumătate a
acestui secol a dus la intensificarea industriei, a agriculturii, la creşterea, dezvoltarea şi
diversificarea consumului de bunuri materiale şi de alimente, cauzând creşterea proporţională
a cantităţii de deşeuri şi reziduuri.
RAAL a identificat cerinţele legale aplicabile la specificul activităţii şi s-a aliniat
acestor cerinţe (a reglementat activităţile cu impact asupra mediului, a asigurat dotările
necesare pentru ţinerea sub control a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu) prin:
- respectarea planurilor de combatere şi prevenire a poluărilor accidentale;
- activitatea de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apei, aerului, solului;
- colectarea selectivă a deşeurilor în vederea valorificării cu firme autorizate şi
evidenţa gestiunii acestora;
- valorificarea ambalajelor;
- neutralizarea apelor uzate tehnologic;
- modul de gestionare a substanţelor şi compuşilor chimici utilizaţi în procesul
tehnologic.
RAAL se preocupă permanent de economia de resurse naturale prin asimilarea de
tehnologii moderne, performante şi ecologice.
Din perspectiva reciclării, aluminiul şi aliajele sale sunt materiale ideale, întrucât
numărul reciclărilor fără deteriorări semnificative ale calităţii este unul indefinit. În condiţiile
în care datele oficiale ne arată că pentru fabricarea unui produs se economiseşte între 74% şi
95% din energia necesară realizării aceluiaşi produs din resurse primare, retopirea aluminiului
ne ajută să reducem cu 95% mai puţină energie decât producţia primară a metalului, adică
procentul maxim.
Cu alte cuvinte, reciclarea aluminiului nu poate decât să aducă beneficii imense
societăţii scăzând costul de producţie pentru un număr imens de produse pe care le folosim zi
de zi.
În Europa, procentul de recuperare a deşeurilor de aluminiu variază între 40 si 70% şi
chiar mai multe în Elveţia şi Ţările Scandinave.

25
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.3. Valorificarea deşeurilor
Media europeană pe cap de locuitor de deşeuri de aluminiu este de 175 de kilograme,
în Grecia şi Finlanda înregistrându-se cote mai mici de 100 de kilograme pe cap de locuitor.
Irlanda şi Franţa depăşesc nivelul de 200 de kilograme.
Deşeurile metalice neferoase (aluminiu si aliajele din aluminiu)– 142 tone/an

Fig. 3 – 4 Platou de depozitare temporară metale neferoase


sub formă de şpan, table, bare, profile, sârme, semimatrici, repere şi produse neconforme se
depun la gospodăria de deşeuri a firmei în vederea valorificării cu firme autorizate – se vând
la firme autorizate să le valorifice: SC STANDARD INDUSTRY SRL Vâlcea, SC BIA COM
NEF-TIM SRL Slatina, SC PRODAL SRL Slatina, SC SINPROD SRL Slatina.
În momentul livrării fiecare ladă/ palet/ container se cântăreşte, se întocmeşte avizul de
expediţie şi factura pe cantitatea cântărită. Fiecare transport al deşeurilor este însoţit de un
formular de încărcare-descărcare deşeuri completat cu datele de identificare al RAAL, al
transportatorului şi al beneficiarului. Formularul înregistrat într-un registru de evidenţă
însoţeşte transportul de deşeuri la destinaţie.

Fig. 5 Depozitare provizorie Fig. 6. Depozitare provizorie


deşeuri feroase şi neferoase deşeuri feroase

26
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.3. Valorificarea deşeurilor
Deseurile metalice feroase – 29 tone/an – rezultă ca deşeu tehnologic din procesul de
pregătire a fabricaţie şi din activitatea de casări instalaţii şi utilaje şi se depozitează provizoriu
în containere metalice în vederea valorificării cu firme autorizate: SC REDIVIVUS TAWIL
GROUP SRL Bistriţa. Având în vedere că aceste deşeuri se depozitează în containerele
metalice ale SC REDIVIVUS TAWIL GROUP SRL Bistriţa (beneficiarul), livrarea
deşeurilor se face cu mijlocul de transport special al acestuia, deşeul este cântărit la beneficiar
în prezenţa delegatului RAAL care după cântărire trece cantitatea netă de deşeu pe formularul
de încărcare-descărcare deşeuri completat cu datele de identificare al RAAL, al
transportatorului şi al beneficiarului.
Paleţii de lemn se refolosesc de către RAAL la diverse depozitări în secţiile de
producţie: semifabricate (repere, matrici), produse finite şi alte materiale.
Lăzile din lemn pe măsură ce se golesc de materia primă se preiau în sectorul tâmplărie
RAAL unde se dezmembrează şi se refolosesc la confecţionarea lăzilor pentru ambalarea
schimbătoarelor de căldură.
Deşeurile de lemn rezultate din dezmembrarea lăzilor care nu se mai pot reutiliza se
trimit la Punctul de lucru RAAL-PB din Prundu–Bârgaului unde sunt tocate şi utilizate ca
materie primă pentru centrala termică pe lemne existentă în această locaţie.
Rumeguşul :
Rezultat din prelucrarea lemnului se utilizează de
RAAL ca şi combustibil la Centrala Termică care
funcţionează în cadrul Punctului de lucru RAAL
Prundu–Bârgaului împreună cu deşeul de lemn sus
menţionat.
Fig. 7 Depozitare temporară rumeguş

Uleiurile uzate de tip H – 0,8 tone/an – se colectează în recipienţi de plastic şi


butoaie de tablă (200 litri), se adună pentru depozitare provizorie într-un loc special amenajat
la atelierul de întreţinere. Uleiul colectat se valorifică astfel:
- 0,2 tone/an se utilizează în sectorul de tratamente termice de la Secţia Preg. Fabric.
unde periodic se completează bazinul cu ulei;
- 0,6 tone/an se predau la o firmă specializată: SC ECOMASTER Ploieşti conform unui acord
de colaborare.

27
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.3. Valorificarea deşeurilor
Uleiurile uzate de tip M – 0,15 tone/an se colectează în recipienţi de plastic şi
butoaie de tablă, se depozitează provizoriu la atelierul de întreţinere într-un loc special
amenajat prevăzut cu tăvi de retenţie pentru prevenirea poluării.
Uleiul colectat se predă la firme specializate în valorificarea uleiurilor uzate — SC
ECOMASTER Ploieşti, conform acordului de colaborare însoţit de documentele legale de
transport (formular de expediţie transport deşeuri periculoase) completate cu datele RAAL în
calitate de generator şi ECOMASTER Ploieşti – punct de lucru Sibiu în calitate de
transportator şi valorificator. Fiecare transport se înregistrează de către RAAL în registrul de
evidenţă transport deşeuri.
La efectuarea schimbului de ulei la maşinile – unelte, operatorii sunt instruiţi ca
manipularea şi transportul acestuia de la locul generării la depozitarea provizorie să se facă cu
multă atenţie şi să se utilizeze material absorbant ecologic pentru prevenirea poluării.

28
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.4. Eliminarea deşeurilor

2.4.4. Eliminarea deşeurilor

Conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, producătorii de deşeuri şi


deţinătorii de deşeuri au obligaţia să supună deşeurile care nu au fost valorificate unei
operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă, îndeplinind cerinţele art. 20. din sus amintita
lege, şi anume:
Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi
fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru
activitatea de eliminare a deşeurilor au următoarele obligaţii:
a) să asigure eliminarea în totalitate a deşeurilor care le sunt încredinţate;
b) să folosească cele mai bune tehnici disponibile şi care nu implică costuri excesive
pentru eliminarea deşeurilor;
c) să amplaseze şi să amenajeze instalaţia de eliminare a deşeurilor într-un spaţiu şi în
condiţii stabilite de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului competente;
d) să introducă în instalaţia de eliminare numai deşeurile menţionate în autorizaţia
emisă de autorităţile competente şi să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea.
Abandonarea deşeurilor este interzisă.
Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.
În urma activităţii desfăşurate, S.C. RAAL S.A. generează şi deşeuri care nu pot fi
reciclate şi necesită eliminare finală. Voi enumera mai jos aceste tipuri de deşeuri:
Emulsia uzată – 1,8 tone/an – se colectează în butoaie de tablă (200 kg), se
depozitează provizoriu la locul unde se generează, şi trimestrial se predau unui agent
economic autorizat cu preluarea, transportul, stocarea temporară şi eliminarea finală a
acestora. RAAL elimină emulsia uzată cu agentul economic autorizat SC APISORELIA SRL
Piatra Neamţ pe baza unu contract de prestări servicii. Firma preia emulsia uzată după ce
înainte RAAL întocmeşte şi înregistrează formularul de expediţie deşeuri periculoase.

29
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.4. Eliminarea deşeurilor

Fig. 8 Platou depozitare temporară uleiuri, emulsii uzate, nămoluri


La destinaţie, după efectuarea recepţiei emulsia uzată este stocată temporar până la
efectuarea eliminării finale, iniţial formularul este vizat de destinatar (SC APISORELIA SRL
Piatra Neamţ) pentru stocarea temporară în vederea eliminării finale care este asigurată de
SC ECOLIS Săvineşti.
Deşeurile de degresare, deşeurile de pulberi de acoperire şi şlamurile se colectează
la locul generării. Şlamurile colectate în stare umedă rămân circa 30-40 zile în cuvele unde
acestea sunt stocate în vederea deshidratării naturale, pe urmă se aşează în tăvi de retenţie, se
trec prin cuptorul de uscare (circa 2000C) şi astfel complet deshidratate după răcire se
ambalează în saci de plastic rezistenţi, aceştia se introduc în saci de hârtie care sunt ambalaje
recuperate în urma utilizării fluxurilor de brazare. După ambalare se etichetează şi se
depozitează provizoriu pe amplasament, pe paleţi de lemn în locuri uscate. Când pe paleţi se
completează întreaga cantitate de deşeu, acesta se înfoliază, se cântăreşte şi se predă unei
firme autorizate care asigură colectarea, transportul şi depozitarea în vederea eliminării finale
a deşeurilor –– SC APISORELIA SRL Piatra Neamţ.
La livrare se intocmesc documentele legale de transport avizate de SC APISORELIA SRL
Piatra Neamţ în calitate de transportator, de SC ECOLIS SAVINESTI pentru stocare
temporară în vederea eliminării finale şi periodic de eliminatorul final: SC VIVANI
SALUBRITATE SA Slobozia şi SC EUROSAL TRADE SRL Târgu Neamţ.
Ambalajele din plastic contaminat – 0,020 kg/an – se colectează în sectorul brazare,
se stochează temporar pe amplasament ambalate în saci de hârtie până la predarea acestora
unei firme autorizate pentru stocare şi eliminare finală - SC APISORELIA SRL Piatra Neamţ.

30
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.4. Eliminarea deşeurilor
Vopseaua pulbere – 2,7 tone/an – rezultată din procesul tehnologic de vopsire a
schimbătoarelor de căldură se colectează în saci de polietilenă în care a fost ambalată iniţial
vopseaua pulbere epoxipoliesterică utilizată ţi se ambalează în cutiile de carton rezultate tot de
la ambalarea vopselei.

Fig. 9 Platou depozitare temporară vopsea pulbere

Cutiile cu deşeu de vopsea pulbere se aşează pe un palet de lemn, se înfoliază, se


etichetează şi se depozitează provizoriu pe amplasament pană la eliminarea acestuia cu
agentul economic autorizat SC APISORELIA SRL Piatra Neamţ.
Nămolul
maşini-unelte
– 0,56 tone/an
– se colectează
în amestec cu
emulsia uzată,
se separă de
Fig. 10 Nămol maşini-unelte ambalat emulsie, se ambalează în saci de rafie şi se depozitează
pentru predare către firma de colectare
pe amplasament până la eliminarea finală. Sacii de
rafie se aşează pe un grătar de lemn aşezat în tava de
retenţie pentru eventualele scurgeri de emulsie ce pot
sa apară pană la eliminarea cu o firmă autorizată: SC
APISORELIA SRL Piatra Neamţ.

31
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.4. Eliminarea deşeurilor
Deşeuri medicale – 0,012 tone/an – se stochează provizoriu într-o pubelă de plastic
pană la preluarea acestora de o firmă autorizată — SC BIO-PAK SRL Baia Mare. Aceste
deşeuri se ridică lunar iar la fiecare transport se întocmesc documentele justificative de
efectuare a serviciilor de predare/primire a deşeurilor.
Echipamentele electrice şi electronice – 0,500 tone/an – sunt stocate provizoriu la
locul unde se generează (birouri, secţii, ateliere) sau la Magazia de SDV-uri. O data pe an se
elimină la Centrul Permanent de Colectare al Municipiului Bistriţa: RoRec.
Deşeurile menajere – 342 mc/an – se colectează în punctele de colectare amenajate şi
dotate cu pubelele de plastic prevăzute cu saci menajeri. Sacii cu deşeuri menajere se depun
în containerele de plastic de pe platforma de deşeuri special amenajată pentru gospodărirea
acestora.

Fig. 11 Depozitare temporară deşeuri menajere

Eliminarea acestor deşeuri este efectuată de firma de salubritate locală SC URBANA


SA Bistriţa. Deşeurile menajere se elimină conform unui grafic stabilit.
Deşeurile generate din activitatea SC RAAL SA Bistriţa se înregistrează lunar în
Evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitate cu Hotărârea Guvernului Nr.856 / 02.09.02
Deşeuri de hârtie şi carton - 21,626 tone/an :

Rezultate din activitatea internã a firmei,


de la aprovizionarea diverselor materiale, se
colecteazã într-un container metalic şi se
predau unei firme autorizate SC. MARCELA

32
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.4. Eliminarea deşeurilor
COMPANY în vederea valorificãrii, transportul materialelor mai sus mentionate fiind asigurat
de firma respectivã.

Fig. 12 Depozitare temporară a cartonului


în containere

Deşeuri şi ambalaje din plastic - 4,855 tone/an :


Se colecteazã într-un spatiu special amenajat pentru a se preda unei firme autorizate
SC. MARCELA COMPANY pentru valorificarea acestora, transportul fiind asigurat de firma
respectivã.

Fig. 13 Depozitare temporară material plastic

33
Bugnar Iuliu Bogdan 2.4.4. Eliminarea deşeurilor

34
Bugnar Iuliu Bogdan 2.5. Impactul asupra mediului generat de
deşeurile din cadrul S.C. RAAL S.A.

2.5. Impactul asupra mediului generat de deşeurile


din cadrul S.C. RAAL S.R.L.

S.C. RAAL S.R.L. a identificat cerinţele legale aplicabile la specificul activităţii şi s-a
aliniat acestor cerinţe (a reglementat activităţile cu impact asupra mediului, a asigurat dotările
necesare pentru ţinerea sub control a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu) prin:
- respectarea planurilor de combatere şi prevenire a poluărilor accidentale;
- activitatea de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apei, aerului, solului;
- colectarea selectivă a deşeurilor în vederea valorificării cu firme autorizate şi
evidenţa gestiunii acestora;
- valorificarea ambalajelor;
- neutralizarea apelor uzate tehnologic;
- modul de gestionare a substanţelor şi compuşilor chimici utilizaţi în procesul
tehnologic.

35
Bugnar Iuliu Bogdan 2.6. Măsuri de îmbunătăţire a sistemului de management
integrat al deşeurilor din cadrul S.C. RAAL S.A.

2.6. Măsuri de îmbunătăţire a sistemului de management integrat


al deşeurilor din cadrul S.C. RAAL S.R.L

Îmbunătăţirea modului de gestionare a tuturor deşeurilor rezultate din activităţile


RAAL – inclusiv activitatea tehnico–administrativă (colectarea deşeurilor de hârtie, DEEE) –
este o preocupare continuă a conducerii unităţii.
În vederea prevenirii poluării şi a creşterii performanţei de mediu în RAAL sunt
necesare următoarele măsuri de îmbunătăţire a activităţii:
- instruirea personalului din toate sectoarele de activitate în vederea respectării
instrucţiunilor de mediu care reglementează activităţile potenţial poluatoare;
- proiectarea şi amenajarea unui punct de colectare a emulsiilor uzate de la maşinile
de format aripioare (reziduu Milform 6230) şi achiziţionarea a două rezervoare
etanşe cu capacitatea de 1000 litri fiecare, necesare unul pentru stocarea
provizorie a emulsiilor şi unul pentru transportul acestora în vederea eliminării lor
cu forme autorizate;
- asigurarea unei mentenanţe corespunzătoare la utilaje şi instalaţii în vederea
eliminării scurgerilor de orice fel precum şi dotarea acestora cu sisteme de
reţinere a poluanţilor;
- achiziţionarea de material absorbant ecologic şi substanţe chimice utilizate pentru
neutralizarea soluţiilor uzate;
- confecţionarea unei cuve mobile pentru neutralizarea soluţiilor uzate;
- confecţionarea tăvilor de retenţie – FLUXARE – USCARE;
- colectarea deşeurilor tehnologice;
- colectarea selectivă a ambalajelor;
- respectarea cerinţelor legale aplicabile referitor la gestionarea deşeurilor DEEE;
- amenajare spaţiu în zona maşinii de balotat deşeuri de aluminiu.

36
Bugnar Iuliu Bogdan 2.6. Măsuri de îmbunătăţire a sistemului de management
integrat al deşeurilor din cadrul S.C. RAAL S.A.

PROGRAMAREA AUDITURILOR TEMATICE DE MEDIU – 2013

Data
auditului Tematica
24.01.2013 Gestionarea hârtiei în sectorul tehnico–administrativ
22.02.2013 Gestionare uleiuri uzate în sectoarele de producţie şi mentenanţă
22.03.2013 Modul de colectare selectivă a deşeurilor menajere şi tehnologice în sectoarele
de producţie şi mentenanţă
25.04.2013 Depozitarea şi etichetarea compuşilor chimici în depozite, magazii şi în
sectoarele de activitate unde se utilizează
24.05.2013 Gestionare ambalaje carton, plastic şi lemn în depozite, magazii, secţiile de
producţie şi sectorul administrativ
21.06.2013 Întreţinerea spaţiilor exterioare
26.08.2013 Aspecte de mediu transportatori de mărfuri pe teritoriul RAAL
26.09.2013 Gestionare deşeuri medicale
25.10.2013 Gestionare deşeuri echipamente electrice şi electronice
22.11.2013 Aspecte de mediu – producere şi stocare gaze tehnice
13.12.2013 Aspecte de mediu – mijloace auto din dotarea RAAL

37
Bugnar Iuliu Bogdan Concluzii

Concluzii

Problema deşeurilor reprezintă o problemă de nivel global, abordată atât din punct de
vedere al impactului acestora asupra mediului şi sănătăţii populaţiei umane, cât şi al epuizării
resurselor.
Abordarea integrată a gestionării deşeurilor presupune evaluarea impactului asupra
mediului de la fabricarea produselor în vederea consumului (care este în continuă creştere
datorită efectivului ridicat al populaţiei, dar şi din cauza confortului pe care îl pretinde
societatea de astăzi ), până la eliminarea acestora sub formă de deşeuri.
Deşeurile pot conţine substanţe periculoase, cu un risc ridicat asupra mediului şi
asupra sănătăţii umane, dar în acelaşi timp reprezintă şi posibile resurse secundare, materiale
şi energetice, care pot fi valorificate prin reciclare.
La nivel european se impune adoptarea unor metode standard de gestionare a
deşeurilor în vederea minimizării impactului asupra mediului şi utilizarea durabilă a
resurselor, principalele metode sunt: prevenirea şi minimizarea cantităţilor de deşeuri,
reciclarea (materială sau energetică), incinerarea (cu recuperare energetică) şi depozitarea (în
depozite controlate).
Cea mai promovată metodă este cea a prevenirii şi minimizării cantităţilor de deşeuri
generate, datorită avantajelor pe care le implică (cantităţi reduse de deşeuri implică costuri
reduse de gestionare, adică avantaje economice şi în special reducerea poluării asociată
gestionării deşeurilor), urmată de metoda reciclării materiale şi energetice, care este privită în
special ca o metodă de economisire a resurselor.

38
Bugnar Iuliu Bogdan Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

1. A. Wehry, M. Orlescu – Reciclarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor, Editura


Orizonturi Universitare, Bucureşti, 2000
2. Bularda, G., Bularda, D., Catrinescu – Reziduuri menajere, stradale şi industriale.
Editura Tehnică, Bucureşti, 1992
3. C. Pârvu – Dicţionar enciclopedic de mediu, Regia Autonomă „Monitorul Oficial“,
Bucureşti, 2005
4. V. Rojanschi, F. Grigore, C. Vasile – Ghidul evaluatorului şi auditorului de mediu,
Editura Economică, Bucureşti, 2008
5. V. Rojanschi, Florina Bran – Politici şi strategii de mediu – Editura Economică,
Bucureşti, 2002
6. V. Rojanschi, Florina Bran, F. Grigore – Elemente de economia şi managementul
mediului, Editura Economică, Bucureşti, 2004
7. V. Rojanschi, Florina Bran – Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică,
Bucureşti, 2002
8. V. Voicu – Combaterea noxelor în industrie, Editura Tehnică, Bucureşti 2002

39