DEFINITII

Fosa septica de separare

Fosa de separare serveste la decantarea apei uzate, pe fundul ei se
depun sedimentele grele. Aflat sub un strat gros de apa, sub actiunea
bacteriilor sedimentele intra într-o usoara fermentare anaeroba cu
producere de biogaz.
In fosa se formeaza o crusta pe suprafata apei ce trebuie sparta în
permanenta pentru asigurarea evacuarii libere a gazelor produse din
fermentare. Namolul fermentat trebuie evacuat o data sau de doua ori
pe an prin vidanjare,
Montarea a doua sau trei fose septice in serie duce la o eficienta
marita a sedimentarii si fermentatiei anaerobe (doua sau trei etape).
Utilizarea foselor de separare se recomanda pentru casele de vacanta,
unde nu se locuieste permanent.

Fosa biologica
Fosa biologica se deosebeste prin compartimentarea speciala. În
primul compariment se produce decantarea apei, iar în a doilea
depozitarea si fermentarea namolului (sedimentelor). Aflat sub un strat
gros de apa, sub actiunea bacteriilor namolul intra în fermentare
anaeroba criofila, cu
producere de biogaz. (Anaerob înseamna conditii cu lipsa de oxigen,
iar criofil se refera la faptul ca, fermentarea se desfasoara la
temperatura apei uzate din bazin, de 5-15 ºC, fara încalzire.) Biogazul
este un amestec de gaze, în proportie de cca. 60 % metan (CH4), cca.
39 % bioxid de carbon (CO2), în rest hidrogen (H2), hidrogen sulfurat
(H2S) si altele. Din cauza metanului, fosele septice si fosele biologice
prezinta pericol de explozie ! Ele trebuie prevazute cu aerisire pentru
evacuarea gazelor acumulate.
Hidrogenul sulfurat cauzeaza mirosul întepator de oua clocite. Cu o
buna întretinere însa, ca si la fosa septica, acest miros este abia
perceptibil. Ca si în cazul fosei septice, si aici se formeaza o crusta pe
suprafata apei deasupra spatiului de fermentare, ce trebuie sparta în
permanenta pentru asigurarea evacuarii libere a gazelor produse.
Namolul fermentat trebuie evacuat o data sau de doua ori pe an prin
vidanjare, dar nu mai repede de 8 luni.
Pentru o eficienta marita, se recomanda montarea in amonte a unui
degresor sau a unei fose septice si in aval a unui filtru percolator
anaerob. Aceasta solutie este indicata locuintelor permanente cu pana
la 10 locuitori.

Fose cu sedimente active

Instalatiile compacte de epurare biologica se bazeaza pe procese
biologice aerobe, în care conditiile optime pentru activitatea
microorganismelor aerobe se asigura prin diferite solutii cu ajutorul
unui echipament mecanic (compresor sau suflanta) cu consum redus
de energie electrica. Aceste instalatii se numesc compacte din motivul
ca, ele asigura epurarea mecano-biologica a apelor uzate
într-un spatiu foarte mic. Instalatiile compacte de epurare biologica
locale (individuale) pot primi direct apa uzata, fiind recomandat totusi
sa fie precedate de un separator de grasimi (pentru ape gri provenite
de la chiuvete, bucatarii, etc.), o fosa de sedimentare sau de o fosa
IMHOFF si urmate de un filtru percolator aerob pentru a sporii eficienta
epurarii.
Eficienta microbiologica a acestor procedee este de numai cca. 90-95
%. Tehnologia de epurare cu namol activ consta din amestecarea si
aerarea amestecului de apa uzata cu sedimente active recirculate,
urmata de separarea apei uzate de namol. Prin introducerea aerului se
creeaza conditii
favorabile pentru înmultirea bacteriilor aerobe existente în apa uzata,
care adera la suprafata materiilor în suspensie sub forma de flocoane
uniform dispersate în bazin.
Pentru introducerea aerului, în instalatiile mici se utilizeaza
preponderent aerarea cu bule fine.
Acest sistem consta în dispersoare de aer montate pe fundul bazinului.
Dispozitivele de aerare cele mai utilizate sunt cele cu membrana
perforata sub forma de ciuperca sau cilindru. Aerul se introduce sub
presiune cu ajutorul suflantelor sau compresoarelor antrenate de
motoare electrice.
Puterea electrica a acestor suflante alimentate la tensiunea de 230 V
variaza orientativ între 30- 800 W, functie de capacitatea instalatiei.
Amorsarea instalatiei (atingerea parametrilor optimi de functionare)
dupa începerea alimentarii cu apa uzata, necesita pe timp de vara o
perioada de 7-10 zile, iar pe timp de iarna 15-20 zile. Frecventa
vidanjarii este intre 6 si 12 luni, daca dimensionarea
instalatiiei este corecta.
Combinata cu aerarea prelungita, namolul produs sufera o oxidare
(mineralizare) totala.
În executia uni(mono)modulara o instalatie compacta cu namol activ
are o sectiune circulara, decantorul secundar fiind amplasat în centru,
înconjurat de bazinul de aerare inelar. În executie bimodulara, specific
instalatiilor de capacitate mai mare, bazinul de aerare si decantorul
secundar se executa separat.
Cele mai frecvente instalatii sînt cu executie din material plastic (cel
mai frecvent din polietilena:
PE sau polipropilena: PP, urmate de poliester armat cu fibre de sticla:
PAFS) în amplasare subterana. Se recomanda acoperirea lor. Suflanta
si tabloul electric se pot amplasa într-un camin alaturat. Zgomotul
generat de suflanta poate fi suparator, din acest punct de vedere,
montarea întrun camin alaturat instalatiei este de preferat.
Functionarea acestor instalatii de epurare este automata. Depinzînd
însa de energia electrica, ele sînt destul de sensibile la lipsa curentului
electric, desi în unele situatii, o întrerupere în alimentarea cu energie
electrica de pîna la 24 de ore pare sa nu conduca la dezamorsarea
procesului biologic. În mod evident însa, acesta este un handicap sever
si insurmontabil în cazul unor utilizari ocazionale sau sezoniere
(cabane, case de vacanta, vile, etc.),
unde nu pot fi utilizate. Desi echipamentul este simplu si nu necesita o
întretinere frecventa, totusi este recomandabil ca, aceasta operatie sa
se încredinteze pe baza de contract unei firme specializate.
În mod frecvent, furnizorii asigura si acest serviciu. Pentru a mari
eficienta foselor cu sedimente active, dupa acestea se poate monta un
filtru percolator aerob care preia apa reziduala rezultata pe care o
oxideaza în continuare sub actiunea bacteriilor aerobe marind astfel,
eficienta sistemului.

PERCOLARE
Cerinte pentru realizarea campurilor de PERCOLARE :
1. Solul in care se va executa percolarea trebuie sa nu fie excesiv
nisipos pentru a nu permite infiltrarea imediata a apei tratate in panza
freatica,
Se va lua in considerare solul de la o adancime egala si mai mare
decat cea la care se instaleaza tunelele de percolare .
2. Liniile de percolare se vor amplasa astfel incat sa se pastreze o cota
de cel putin 2 metri fata de panza freatica cea mai apropiata.
4. Panta campului de drenaj trebuie sa fie maxima 1% si nu trebuie sa
se gaseasca intr-o arie susceptibila de alunecari..
5. Reteaua de percolare trebuie amplasata la o distanta mai mare de
30 de metri de orice put sau sursa de apa potabila.
Se va consulta orice alta sursa de date publica sau privata pentru a
estima adancimea apei subterane care trebuie sa fie cu cel putin cu 2
metri mai jos decat fundul liniei de percolare .
Apa deversata din fosele septice va fi preluata de vasele capilare ale
solului care vor actiona ca un filtru biologic prin procesul de
biodegradare anaeroba asupra efluentului percolat uniform in sol prin
reteaua de percolare . Gradul de purificare finala depinde intotdeauna
de factorii de incarcare si nivelul concentratiei de materii totale in
suspensie, activitatea bacteriologica si de asemenea
distanta pana la intalnirea cu apele subterane.
Cu cat volumul de dimensionare al fosei este mai mare, se considera
ca s-a efectuat si epurarea biologica deci in consecinta, vor necesita
intotdeauna conditii mai lejere legate de suprafata minima a campului
de drenaj. Campul de dispersie al apei drenate este in general 1 metru
pe directie orizontala si 0,7 metri pe adancime de la linia campului de
drenaj. Pentru mentinerea calitatatii apei din sol, panza freatica si
puturi de apa potabila in concordanta cu normele sanitare se vor
impune distante minime de siguranta pentru percolarea apelor
menajere astfel :
- Percolarea se executa la cel putin 1,5 metri adancime fata de de cota
0 a solului
- Partea inferioara a liniei de percolare va fi la cel putin 2 metri
deasupra panzei freatice
- Se va pastra o distanta minima de 30 de metri pe orizontala fata de
orice sursa de apa potabila.
Elemente de executie a campului de percolare:
- Suprafata minima de percolare necesara pentru apa menajera
produsa de o persoana este determinata de gradul de permebilitate a
solului si de randamentul sistemului de tratare.
- Linia de percolare este definita ca o excavatie cu latimea de minim
150 cm si cu adancimea de minim 150 cm, utilizand o metoda uzuala
de umplere de jur imprejur a tunelelor de percolare cu piatra (agregat)
16-32 mm. Sub stratul de agregat si tunelul de percolare se aseaza un
strat de piatra (agregat) 16-32 mm. Se mai recomanda ca pamantul de
umplutura de la suprafata sa prezinte o panta, astfel incat sa nu
permita stationarea indelungata a apelor de suprafata deasupra liniilor
de pecolare si acoperirea agregatului de deasupra tunelului de
percolare cu material geotextil.
- Capatul tunelui de percolare trebuie prevazut cu gura de aerisire-
vizitare .
1. http://www.ecofose.ro/shop/product_info.php?products_id=37

Descriere

Vezi informatii suplimentare >> aici

PRETUL CONTINE: TVA SI TRANSPORT GRATUIT IN

TOATA TARA

DIMENSIUNI: L 117 cm / l 117 cm / H 137 cm/V 910litri

DESTINATIA PRODUSULUI : colectarea si epurarea apelor

menajere din locuinte,nuclee
rezidentiale,restaurante,scoli,pensiuni,policlinici,etc.

Vidanjarea nu se face mai devreme de 18 luni,daca se

respecta numarul de utilizatori in exploatare casnica.

Produsul este conform cu stndardele nationale ale tarilor

membre UE care adopta standardele europene armonizate
UNI EN 12566-3/2005.

La livrare,produsul aste insotit de cartea tehnica ,certificatul

de conformitate,certificatul de garantie si documentul de
plata

PRET KIT DE INSTALARE : 3190,00 RON CU TVA ..............

PRET PROMOTIE !!! LUNA DECEMBRIE

LA ACHIZITIONAREA KITULUI DE INSTALARE PRIMITI

CADOU DOUA VASE ORNAMENTALE

IN PRETUL KIT INSTALARE SUNT INCLUSE :

fosa septica
sistemul de drenaj
mansonul de prelungire pt. fosa septica
bioactivatorul
COMANDA : Puteti comanda produsul prin E-MAIL sau
TELEFONIC la urmatoarele adrese sau numere:
E-MAIL : office@ecofose.ro sau
galaxy_termo_trading@yahoo.com
TEL : 072.1047437 sau 072.8893853

PLATA : Pe baza FACTURII PROFORME ;

PERS. FIZ. : 50% din valoarea totala prin depunere de

numerar pe baza facturii proforme ,iar diferenta de 50% dupa
livrarea produsului.
PERS. JUR. : plata se face integral prin ordin de plata pe
baza facturii proforme.

2. http://www.canadplus.ro/fose.htm

Fosa septica - solutia casei dvs din

zone fara canalizare:

Situaţia din România la ora actuală este următoarea: imensa majoritate a

locuinţelor rurale şi bună parte din cele orăşeneşti, nu beneficiază de
canalizare comunitară.

Prima consecinţă: neavând canalizare unde să poată fi aruncate apele

reziduale, locuitorii nu-şi pot instala apă în casă. Localitaţile rurale nu
beneficiază de reţea de apă potabilă, apa se ia din puţuri individuale sau
comune câtorva familii, puţuri de mică adâncime. Mai mult, nu pot
beneficia nici de apă caldă menajeră.
A doua consecinţă: dacă nu-si pot instala apă în casă, nu-şi pot monta nici
wc în casă. Imensa majoritate a locuinţelor sunt dotate cu wc tip hazna
săpat în curte. Această hazna se vidanjează la câţiva ani sau se acoperă
cu pământ săpându-se o altă hazna. Apele rezultate din spălarea rufelor
se aruncă de cele mai multe ori într-o groapă sau un şanţ, săpate în
grădină şi nu de puţine ori chiar în strada în faţa porţii.

A treia consecinţă: această situaţie precară pe lângă faptul că este

generatoare de disconfort, în anumite circumstanţe devine generatoare de
focare de infecţie, generatoare de mirosuri şi nu de puţine ori generatoare
de dispute între vecini……..

Unica soluţie realistă de eliminare a acestor neajunsuri este echiparea

locuinţelor rurale cu fose septice, fose septice care se vidanjează la
anumite intervale, între 1 şi 5 ani, de către o societate abilitată să practice
astfel de activităţi.

Această soluţie este recomandată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

(OMS), este soluţia care se practică în toată lumea: Brazilia, Australia,
Anglia, Franţa, Italia, Canada, SUA si multe alte ţări. Fără a intra în
amănunte, trebuie arătat că diferenţe există de la stat la stat, dar numai
la dimensionare, la amplasare şi la vidanjare, însă principiul de
funcţionare este peste tot acelaşi.

In Romania s-a folosit un proiect tip realizat de IPCT în 1974, PE 2273.

Este acelaşi după care se execută fosele de beton şi în prezent. Este
proiectul unei fose septice cu două compartimente, verificat în practică.
Are însă două inconveniente majore: preţul unei fose septice din beton
este de ordinul 3.000÷4.000 USD, preţ pe care puţine familii din zona
rurală şi-l pot permite. In plus fosa septică ocupă un spaţiu important din
curte şi practic nu se mai poate demonta nici odată.

Foarte recent au aparut fosele septice de mică capacitate, cu aviz de

mediu pentru zonele rurale, care pot deservi 5÷15 persoane, la un nivel
de preţ de 1000÷1300 USD, preţuri care includ, transport, montaj şi
garanţie. Suprafaţa ocupată la sol este de aproximativ 4 mp. In plus pot fi
montate şi la subsolul unor clădiri sau, la montaj îngropat, deasupra se
pot planta flori

Prezentare:
Fosa septică asigură lichefierea parţiala a materiilor poluante concentrate
în apele uzate, de asemenea asigură reţinerea meteriilor solide si a
deşeurilor plutitoare. Asigura o pretratare eficace şi o lichefiere a
dejecţiilor evacuate dintr-o gospodărie ce nu poate fi legată la o reţea de
canalizare, este indispensabilă fazei de epurare a apelor. În unele cazuri,
ea poate constitui o alternativa economică de asanare a reţelelor de apă
din zonă.

Pentru antrenarea spre fosă a deşeurilor fecaloide si menajere este

necesară o cantitate mare de apă. Apele care se emit din fosa septica nu
sunt totuşi pure. Fosa nu asigură decât o pretratare a acestora. Mai precis
germenii patogeni nu sunt reţinuţi de fosa septică decât în proporţie de
90%. Insă ractica a dovedit că apele ce se emit de fosa septică sunt mai
pure decât cele existente în unele lacuri, mai ales în ce priveşte numărul
de particule în suspensie.

Construcţia şi întreţinerea unei fose septice necesită o mână de lucru

calificată;

Schema de principiu a unei fose septice se regăseşte în cele doua desene

(OMS 91438):

Materiile solide se acumulează, în general, în primul compartiment unde

suferă o fermentaţie anaerobă bazică. Această fermentaţie antrenează
producţia de oxid şi bioxid de carbon, hidrogen sulfurat şi metan. La
suprafaţă bulele antrenează particule de noroi care sfârşesc prin a forma
o crustă. La fund, materiile solide se depun. Gazele se elimina prin orficii
sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimină prin vidanjare
periodică.

După primul compartiment, un al doilea primeşte efluenţii decantaţi sub

forma unui fluid limpede. Cu toate acestea, apele rezultate din fosa
septică nu trebuie să fie considerate pure. După un timp, care poate dura
între 1 şi 3 zile, lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare
subteran. Aici are loc o filtrare mai profundă, se poate afirma chiar totală,
datorită patului filtrant prin care trebuie să treacă.

Fosele septice sunt concepute astfel ca să asigure imobilitatea lichidului şi

în consecinţă să faciliteze sedimentarea materiilor solide în suspensie.
Totul depinde de durata de retenţie, de sistemul ales pentru intrarea şi
ieşirea lichidului ca şi de frecvenţa vidanjării.

Grăsimile, uleiurile şi alte materii mai uşoare decât apa plutesc la

suprafaţă şi constituie un strat de spumă susceptibil de a se transforma
într-o crustă destul de dură. Lichidele se deplasează între această crustă
şi depozitul de pe fund.

Materia organică, prezentă în noroiurile depuse şi crusta de spumă, sunt

descompuse de bacterii anaerobe, care le transformă în marea lor
majoritate în apă şi gaz.

Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendinţa de a se întări sub

greutatea lichidului şi materiilor solide care le acoperă. Ce este sigur,
volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimentează
fosa. Bulele de gaz care se degajă provoacă o oarecare perturbaţie a
scurgerii naturale. Viteza procesului de digestie creşte cu temperatura, cu
un max pe la 350C.

Utilizarea săpunurilor ordinare în cantitaţi normale nu afectează procesul

de digestie. De asemenea detergenţii din categoria “ecologici” care în
prezent tind a fi singurii de pe piaţă. In schimb, folosirea de dezinfectanţi
în cantităţi mari, omoară bacteriile şi inhibă procesele de digestie.

Lichidele din fosele septice suferă modificări biochimice, dar până la ora
actuală, conform OMS, nu există date certe asupra dispariţiei
microorganismelor patogene. Ba mai mult, studiile efectuate separat pe
mai multe fose septice de Majumder si Phadke arată că deşi 80-90% din
ouăle de ascaris dispar, efluenţii mai conţin destule ouă viabile.

Concluzia este că efluenţii evacuaţi din fosele septice conţin încă germeni
patogeni şi nu se recomandă folosirea lor pentru irigaţii.

Extrapolând, situaţia actuală din locunţele rurale şi în destul de multe

zone orăşeneşti lipsite de canalizare, din România, când dejecţiile
menajere se deversează sau se îngroapă în curtea locuinţei este
intolerabilă. Prezenta documentaţie nu-şi propune să analizeze ce se
întâmplă cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice, după ce
acestea sunt preluate de cistene.

Concepţie.
O fosă septică trebuie să asigure volumul necesar pentru retenţia
lichidelor şi pentru stocarea noroiului şi spumei. Acest volum depinde de
numărul de utilizatori şi de cantitatea apelor uzate deversate în fosă,
aceasta din urmă putând conţine de la caz la caz, numai ape fecaloide sau
şi ape menajere. De asemenea volumul de stocare a noroiului şi spumei
depind de frecvenţa vidanjărilor, de temperatura ambiantă şi de
mijloacele de spălat utilizate.

Principiile ce guvernează concepţia unei fose septice sunt:

• Asigurarea unei durate de retenţie suficiente ca apele uzate ce intră

în fosă să poată să-şi depună materialele solide şi să se stabilizeze.
• Asigurarea stabilităţii lichidului favorizează depunerea sau flotaţia
materialelor solide.
• Asigurarea unei ventilaţii suficiente pentru gazele degajate.

Se admite că 24 de ore este o durată de retenţie suficientă pentru noroiuri

dar această situaţie se întâlneşte atunci când exista un compost, înainte
de vidanjare. Alt fel durata de retenţie trebuie să fie mai mare. In general
normele de utilizare prevăd o durată de retenţie cuprinsă între 24 şi 72 de
ore. Teoretic, sedimentarea se ameliorează cu prelungirea duratei de
retenţie, dar viteza de sedimentare este în general maximă pe parcursul
primelor ore. Sedimentarea este serios perturbată de scurgerea apelor,
fiind direct vizate forma şi dimensiunile orificiilor de intrare şi eşire ale
fosei. Această problemă este mai importantă la fosele de mică capacitate
decât la cele mari. Există chiar unele norme (Associacao Brasileira de
Normas Tecnicas, 1982) care autorizează o retenţie mult mai scăzută
pentru fosele mari, comunale decât pentru cele de mică capacitate.

Dacă fosa septică primeşte ape menajere şi ape fecaloide, totalitatea

apelor rezultate la un imobil reprezintă în general o parte importantă din
apa furnizată de reţeaua de distribuţie sau de puţ. Când se cunoaşte
consumul de apă distribuită pe persoană, se poate estima că apa evacuată
reprezintă 90÷95% din acest volum.

Uzual în Romania, zone urbane, consumul de apă este de 170÷200l/zi şi

persoană iar în zonele rurale, unde se foloseşte apa încălzită electric sau
cu gaz (butelii), consumul de apă este estimat la 100÷130l/zi si
persoană.

In baza acestor date s-au determinat volumele foselor septice modulate

proiectate, modelele FS1 şi FS2. S-au avut în vedere datele statistice
publicate de OMS şi anume că viteza de acumulare a noroiului şi spumelor
într-o fosa septica este de 25l/an şi persoană pentru dejecţii provenite de
la băi şi de 40l/an şi persoană atunci când la acestea se adaugă şi apele
menajere.

Odată determinată capacitatea foselor septice a trebuit determinată

adâncimea lor şi respectiv forma recipienţilor. S-a avut în vedere să se
obţină o distribuţie uniformă a debitelor, fără zone moarte şi fără
scurtcircuitări.

S-a optat pentru varianta de fosa septică cu 2 compartimente, aceasta

având o funcţionare mai eficientă. Acestea sunt dimensiuni minime şi nu
este nici un inconvenient ca fosa septică să aibe dimensiuni mai mari,
respectiv să fie construită din 5 sau chiar 7 module.

Construcţie.
In principiu fosa septica se poate construi din beton, din fibră de sticlă
sau din polietilenă. S-a optat pentru varianta polietilenă, recipienţii aleşi
respectând toate prescripţiile cu privire la adâncimea de lucru, lăţime şi
lungime, în plus având la partea inferioară şi o mică domă. Recipienţii se
acoperă cu capace în care s-au practicat găuri pentru aerisire naturală.

Apele uzate trebuie să intre în fosa septică astfel încât să perturbe cât mai
puţin curgerea în aceasta, să deranjeze cât mai puţin procesul de
sedimentare. Este bine ca înaintea intrării apelor în fosa septică, acestea
să treacă printr-un cămin vizitabil.

Ieşirea efluenţilor din fosa septică se face printr-un tub de diametru mai
mic, tot din PVC. S-a avut în vedere ca să fie evacuate numai apele nu şi
stratul plutitor de spuma sau grăsimi. Acest lucru s-a relizat printr-o piesă
de PVC de recepţie a efluentului. Opţional se mai poate monta un recipient
final de ape uzate, recipient echipat cu o mică pompă. Cu aceasta apele
pot fi trimise la o oarecare distanţă de fosă, de asemenea pot fi ridicate la
înălţimi convenabile.

Rezervoarele alese, fiind 2 sau 3, nu au necesitat pereţi despărţitori; este

un avantaj, dar impune ca ele să fie montate în acelaşi plan, astfel ca
nivelul lichidului să poată fi controlat.

Procesele anaerobe din fosă produc printre altele şi o cantitate de metan

şi hidrogen sulfurat care trebuiesc evacuate natural. Nu este o problemă
de neglijat deoarece fără orificii de aerisire apar mirosuri supărătoare şi
în unele situaţii pot apare chiar explozii.

La racordarea şi utilizarea foselor septice se vor avea în vedere câteva

reguli fără de care aceste echipamente nu vor funcţiona eficient:

• Apele pluviale nu se canalizează spre fosa septică, nici drenurile

clădirilor.
• Fosa septică trebuie să fie accesibilă pentru operaţiunile de
vidanjare.
• Instalarea fosei septice trebuie facută sub supravegherea unei
persoane de specialitate. Pentru fosele modulate cu recipienţi din
polietilena, este necesar ca pe timpul montajului acestea să fie
umplute cu apă şi numai apoi înglobate în sol. Această operaţiune va
permite echilibrarea presiunilor şi va proteja racordurile în caz de
tasare a solului. Nu se va neglija nici udarea straturilor de
umplutură.
• Se recomandă ca înaintea intrării apelor uzate în fosă, acestea să-şi
“rupă presiunea” treacând printr-un cămin vizitabil.
 Exploatare.
Demarajul digestiei anaerobice în cazul unei fose septice poate fi foarte
lent. O idee bună este “însămânţarea” cu puţin noroi prelevat de la o altă
fosă septică care funcţionează de câtva timp. Se asigură prin acest
procedeu prezenţa microorganismelor necesare, respectiv demarajul
rapid al procesului de digestie.

Este necesar a se proceda la inspecţii regulate pentru verificarea

momentului când trebuie să aibe loc vidanjarea, pentru a verifica nivelel
de lichid şi pentru a verifica dacă piesele de intrare si ieşire nu sunt
colmatate. O regulă simplă este ca vidanjarea sa se facă atunci când
depozitul de noroi ocupă între o treime şi o jumătate din adâncimea
totală.

Cel mai bun mod de a vidanja o fosă septică este prin utilizarea serviciilor
unui vidanjor autorizat, care foloseşte o cisternă capabilă să aspire
conţinutul fosei. Dacă conţinutul de noroi de pe fund s-a întărit, se va
acţiona eliberarea acestuia cu o mătură cu coadă. Se va avea grijă ca la
vidanjare noroiul să nu fie răspândit în jur deoarece conţine şi materii
fecaloide proaspete cu toate riscurile de infecţie ce decurg de aici.

In principiu vidanjarea trebuie asigurată cel puţin la 4 ani. Cel mai indicat
este de asemenea ca vidanjarea să nu fie totală, respectiv să mai rămână
în primul compartiment aproximativ 10% din noroi, acesta urmând să
asigure reînceperea rapidă a procesului de digestie.

Metode de dimensionare.
La dimensionarea celor 2 modele de fosa septică, FS1 si FS2, s-au avut în
vedere mai multe metode. In final a fost folosită metoda preconizată de
Banca Mondială, celelalte metode utilizându-se la verificarea
dimensionarii. Simplist se ia de 3 ori debitul zilnic de ape pe persoană. Se
au în vedere volumul util, numărul de persoane, timpul de retenţie, (1zi).
In final, cantitatea de noroi se estimează la 0,18÷0,30 l/zi şi persoană.

Cateva sfaturi practice:

Fosa septică nu necesită Intreţinere. Deci nu desinfectanţi (mai ales ceicu
clor), nu soluţii de sodă, nu acceleratori de digestie şi nu culturi
bacteriene. Si cel mai important: nu solutii saline rezultate de la instalatia
de dedurizare.

Vidanjarea se face la 12÷18 luni. După vidanjare FS1 nu se spală şi nu se

desinfectează, dar trebuie umplută imediat cu apă. Semnele care indică
necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante, eventual
prezenţa unor materii solide în tubul de drenaj. Este bine să consultaţi un
specialist.

Rezervoarele se recomanda a se înlocui după 10 ani deşi durata normată a

lor este de 15 ani si materialul lor are o durata de viata de 100 de ani.

Peste capacele de lemn se admite un strat de pământ de max 0,20m

grosime. Nu se admite circulaţia de mijloace auto.

Lângă fosa septică se poate planta un arbore şi vă garantăm că-i va merge

foarte bine.

Legalitate:
Fosa septică nu se montează oriunde şi oricum. Trebuiesc avute în vedere
un minim de avize: cerificat de urbanism, respectiv autorizaţie de
construire. Acestea nu se pot obţine decât dacă modelul de fosă septică
are un agreement de mediu şi eventual o agrementare tehnică emisă de
ICECON SA.

CARACTERISTICI FS1:
Dimensiuni în plan: 3,2x1,3 m

Pietriş de râu (grn 50-70mm): 3,85 mc

Perioada de vidanjare 5 pers: 12÷18 luni

Perioada de instalare: 3÷4 zile

Pret

IMPORTANT:
Modulul FS1 este optim pentru locuinte de 1-5 persoane situate în zone
rurale fără canalizare. In nici o situaţie nu se vor deversa în fosă ape
pluviale sau drenuri de la clădiri.
 MONTAJ:
a) Rezervoarele se montează obligatoriu pe un suport stabil de nisip sau
pietris.

b) Ordinea şi granulaţia straturilor de umplutură este obligatorie.

Nerespectarea poate duce la perforarea rezervoarelor sau disfuncţiuni
grave în funcţionarea fosei septice.

c) Sub capacele de lemn, pe conturul gropii, se va monta un cadru de

lemn 3000 x 1000 x 100 mm

d) In capacul rezervoareleor se va practica o gaură de aerisire cu Ø10

mm.

e) Opţional: rezervor suplimentar cu pompă înecată pentru evacuarea

apelor uzate la suprafaţă (neinclus în preţ).

f) Pentru capacităţi mai mari, se va consulta un specialist al firmei.

INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE:
• In principiu modulul FS1 nu necesită lucrări de întreţinere. Deci nu
desinfectanţi, nu soluţii de sodă sau sare (saramura), nu solventi. Si foarte
important: nu solutii saline rezultate de la instalatia de dedurizare. Nu se
arunca nici materiale de gen pampersi sau bandaje higienice chiar daca
sunt din materiale biodegradabile.
• Rezervoarele sunt din polietilena, material cu durata de viata 100 de ani.
• IMPORTANT: Inceperea vidanjării se face cu scoaterea apei din tubul de
control al drenului cu Ø110 mm. După vidanjare, FS1 nu se spală şi nu se
desinfectează, dar trebuie umplută imediat cu apă. Vidanjarea se face la
12÷18 luni. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile
grele, deranjante, eventual prezenţa unor materii solide în tubul de control.
Este bine să consultaţi un specialist. Vidanjarea se face la nu mai puţin de 8
luni.
• Peste capacele de lemn se admite un strat de pământ de max 0,30m
grosime. Nu se admite circulaţia de mijloace auto.
• Exista unii acceleratori de digestie agreati de noi (BIO-SEPTIC importat din
Belgia). Nu sunt obligatorii pentru functionarea fosei, in unele situatii
 imbunatatesc performantele acesteia. Inainte de a-i comanda la noi este
bine sa cititi instructiunile lor de utlizare.

FOARTE IMPORTANT:
Fosa septică vidanjabilă modulele FS1 şi FS2, are agreementul de mediu nr
681/20.11.2001 emis de USVT, atestată de MAPM prin actul R-EIM-2-
795/19.10.2001. De asemenea are agreementul ICECON din cadrul MLPAT.

3. http://www.aqua-biotec.net/?link=1
PRODUSE - Fose septice

Rezervor Carat 6500 l

Rezervor Carat 6500 l Descriere

Cod: 372004
Rezervor subteran pentru fose septice

Masa: 220Kg
Lungime (L): 2390mm
PRET:
Latime (l): 2190 mm
1310 Euro fara TVA Inaltime (h): 2100mm
Inaltime (H): 2710mm

COMANDA

Sistem complet A-B 2700 l

Descriere
Acest sistem poate fi folosit pentru 4-5 persoane pentru deversare
prea-plin in soluri impermeabile. Fara grasimi in apa uzata, sau cu
separarea acestora, vidanjarea sistemului se poate executa o data la 2
ani. Pretul de mai sus este pentru livrare din depozit . Pretul cu transport si
punere in functiune este mai mare cu 400 euro+T.V.A . Punerea in functiune nu
include lucrarile de: canalizare , manipulare si terasamente (sapaturi , umpluturi)
ci numai racordul fosei septice la instalatiile existente si la restul de componente,
pentru sistemul complet Fosele septice si accesoriile se livreaza din depozit,
demontate, pentru a putea fi transportate intr-un autoturism camioneta. Montajul
in depozit = 49 euro+T.V..A..

Tunel de percolare
Cod:

PRET:
45 Euro fara TVA / buc. tunel
25 Euro fara TVA / set 2 capace

Tunel de percolare
Descriere
Tunelul de percolare a apei în sol "SICKER-TUNNEL" a fost conceput, în primul
rând, pentru proprietãþle situate in zonele suburbane ºi pentru zonele rurale
fara canalizare sau emisar natural (ape de suprafata, santuri sau canale de
scurgere, vai cu scurgere asigurata natural) pentru evacuarea dar si stocarea
apele pluviale sau a apelor uzate epurate. Sistemul de percolare , format din
unul sau mai multe tuneluri si placi de capat (cate doua pentru fiecare sir de
tuneluri, poate fi dimensionat si conformat functie de situatiile concrete.Montajul
este realizat pe orizontalã. Având doar 11 kg, este foarte uºor de montat timpul
de instalare nedepasind 1 minut/bucata tunel.Are proprietatea carosabilitãþii
(pentru autoturisme), rezistind la o greutate de ca. 3,5 t/m2.
Norma indicata pentru apa uzata epurata = 1 tunel pentru 1 l.e. Norma indicata pentru
apa pluviala = 1 tunel pentru 50-100 l apa pluviala /zi percolata .
Tunelul de percolare se va monta la mai mult de 30 m de puturi sau fantani si la
o adancime de cel putin 3 m distanta fata de apa freatica .
Capacitate de stocare înaltã Tunelul de percolare GRAF are o capacitate de
percolare (absortie a apei de catre sol) de de 5 ori mai mare decât cea a unui
dren conventional cu teava de drenaj si pietriº, pe acelasi volum de excavatie .
1 modul SICKER-TUNNEL (11kg) substituie 9 m de tub de drenaj si cca.800kg
pietriº
Dimensionare la cerere Tunelurile de percolare sunt montate liniar, aºa încât
este uºor de obþinut capacitatea de depozitare doritã.
Montaj uºor Montajul unui modul este realizat uºor ºi repede, fãrã aportul unor
utiaje grele- un modul Sicker-Tunnel cântãreºte doar 11kg.
Retentie Tunelul de percolare spre deosebire de teava de drenaj are
posibilitatea de a retine 300 l apa /buc care poate fi folosita pentru udare, irigare
sau filtrata pentru spalare.Extragerea apei se poate efectua cu o pompa
submesibila introdusa prin teava DN200.
Siguranta Spre deosebire de sistemele cu teava de drenaj, nivelul apei din
sistemul cu tunel poate fi supravegheat prin teava DN200. In situatii de sol
suprasaturat cu apa, datorita ploilor diluviene, o pompa cu senzor de nivel,
montata permant prin teava DN200 va asigura functionarea in totala siguranta a
sistemului fara a intrerupe sursa se apa uzata, cu clapeta antiretur , aceiasi
pompa servind si pentru udare ,irigatii ,spalare
Trafic Tunele sunt construite pentru a suporta incarcatura generata de traficul
usor (autoturisme), putand fi amplasate sub parcari sau drumuri.
Materiale suplimentare pentru instalare :
a. teava de aerisire,vizitare ,pompare, siguranta Dn 200 – 2 ml;
b. membrana geotextil 1,5 ml/ tunel de infiltratie;
c. pietris 15-30 : 0,2 mc /tunel;
d. dimensiunile sapaturii/ tunel : L =1,40 m; l =1,5 -2,00 m,adancimea 80 cm de la
baza tevii de la statia de epurare sau de la colectorul de ape pluviale.

4. http://www.topcat.ro/sisteme-ecologice-de-
epurare-a-apei.html
Fosa septica ecologica

Bazinele septice TELCOM de tip Imhoff sunt unităţi de tratare gen anaerob a apelor
reziduale care provin din instalaţii civile . Bazinele septice sunt utilizate pe scară largă
pentru realizarea de noi instalaţii de e care pentru recondiţionarea instalaţiilor vechi
pentru fluidizarea încărcăturii poluante a agentului de scurgere. Acestea sunt aplicate pe
scară largă epurare în realizarea de instalaţii de epurare noi sau în recondiţionarea
instalaţiilor vechi întrucât reprezintă secţiuni de pretratare utile pentru fluidizarea
încărcăturii poluante a agentului de scurgere. Aceste bazine septice sunt construite din PE
(polietilenă lineară), material reciclabil integral, şi sunt alcătuite dintr-un bazin principal
denumit bazin de fermentare şi un bazin de sedimentare, care este prezent în bazinul de
fermentare. Bazinele septice TELCOM de tip IMHOFF asigură în mod natural, fără
substanţe bioactivatoare, epurarea apei uzate până la parametrii prevăzuţi în codiţiile
înnormele legale, în funcţie de numărul de utilizatori.

DOMENII DE APLICARE
Locuinţe particulare, nucleele rezidenţiale, restaurante, şcoli, pensiuni, policlinici, etc.

AVANTAJELE BAZINULUI SEPTIC

- dimensiuni mici
- închis ermetic
- nu ocupă spaţiu (trebuie îngropată)
- greutate redusă
- nu necesită alimentare cu curent electric
- nu foloseşte substanţe bioactive
- reacţie neutră la radiaţiile UV
- rezistenţă la atacurile agenţilor chimici
- nu necesită întreţinere, doar vidanjare
- forma bazinelor prezintă avantajul unei structuri monolite solide
- rezistenţa mecanică şi termică la temperaturi cuprinse între -60°C şi +80°C
- rezistenţă la coroziune 30 ani
- respectă normele europene garantând un produs reciclabil 100%.

NORMA EUROPEANĂ DE REFERINŢĂ UNI EN 12556-3

Mici sisteme de recuperare apelor menajere până la 50 de locuitori.
Partea 3: instalaţii (ansamblate sau pre-ansamblate) de epurare a apelor menajere
reziduale

REGLEMENTĂRI TEHNICE
Bazinul septic tip IMHOFF din PE reciclabil (polietilenă liniară), eate compus din două
încăperi monobloc, bazinul de: sedimentator, care trebuie să prezinte un volum minim de
40 litri / utilizator, şi bazinul de fermentaţie au un volum minim de 110 litri / utilizator.
Bazinul septic prezintă un singur capac necesar la inspectarea încăperii de sedimentare şi
pentru preluare nămolului, o gura de intrare a reziduurilor garnitură externă din cauciuc,
una de ieşire a apelor limpezi şi un orificiu de expulzare pentru îndepărtarea bio-gazelor.
 NOMENCLATURA
Elementele principale care compun bazinul septic TELCOM de tip Imhoff

1. intrare ape uzate

2. racord de evacuare bio-gaz
3. capac de inspecţie a bazinului sedimentare şi preluare a nămolului din bazinul de
fermentare
4. bazin de sedimentare
5. orificiu ieşire lichid tratat
6. bazin de fermentare sau de descompunere
7. zona de inspecţie bazin de sedimentare
8. orificiu preluare nămol

DIMENSIUNILE BAZINELOR SEPTICE TELCOM DE TIP IMHOFF MODEL

"STANDARD"
E - intrare; U - iesire; F - inspectie; B - biogaz;
Numărul util (*) reprezintă numărul de utilizator în exploatare casnică, cu o medie de
consum de 200 litri / zi / persoană.
Normele europene consideră în zonele urbane un consum de apă uzual între 170 ÷ 200 l /
zi pe utilizator.

ALEGEREA PRODUSULUI
Bazinul septic TELCOM de tip Imhoff se alege în funcţie de numărul utilizatorilor.
Alegerea volumului mai mare nu compromite funcţionarea fosei ci dimpotrivă scade
frecvenţa vidanjării.

PRINCIPII DE FUNCŢIONARE
Apele uzate menajere se limpezesc parţial în bazinul principal de fermentare şi sunt
evacuate prin puţuri absorbante şi drenări, iar nămolul depus la fundul fosei fermentează
timp îndelungat, până la mineralizare, prin acţiunea organismelor vii şi este îndepărtat
după un interval prin vidanjare.
Avantajul acestei soluţii constă şi prin faptul că volumul deşeurilor care se vidanjează
reprezintă numai o mică parte din volumul depozitului sedimentar care se mineralizează
şi pierde din conţinutul de apă (peste 95%).

SCHEMA DE INSTALARE
NORME DE INSTALARE
Amplasamentul bazinul septic trebuie să corespundă următoarelor cerinţe şi condiţii:
- să se asigure pe cât posibil curgerea apei prin gravitaţie în toate obiectivele fosei
septice;
- să fie aşezat în exteriorul imobilelor la o depărtare de cel puţin un metru de fundaţie şi
la nu mai puţin de 10 metri de orice puţ sau bazin de apă potabilă;
- să se asigure accesul uşor pentru vidanjare;
- solul trebuie să prezinte un factor de permeabilitate la apă corespunzător, pentru a servi
drept receptor al apelor epurate;
- se recomandă efectuarea unor evaluări a coeficientului de permeabilitate la apă a
solului, cunoscut sub numele de test de percolare;
- se recomandă construirea de ziduri de protecţie pentru zonele cu risc de inundaţie.
MARCAJE
Pe produs apar următoarele marcaje:
- data şi anul de fabricaţie
- simbolul " PRODUS RECICLABIL" care indică respectarea normelor europene
garantând un produs reciclabil 100% care protejează şi apără mediul înconjurător;

GARANŢIE
Societatea producătoare TELCOM Italia garantează pentru BAZINUL SEPTIC TIP
IMHOFF următoarele:
- îndepărtarea componenţei organice a nămolului ~ 50%
- îndepărtarea substanţelor sedimentabile ~ 90%
- îndepărtarea BOD5 ~ 40%;

DIMENSIUNI
DENUMIRE PRODUS VOLUM LOCUITORI PRET LISTA
[cm]
ECHIVALENTI
L l h litri e.l. EUR
FOSA SEPTICA SLIM 5 125 65 159 820 5 620,00
FOSA SEPTICA ECO 6 117 117 137 910 6 710,00
FOSA SEPTICA ECO 10 136 136 171 1500 10 1.090,00
FOSA SEPTICA ECO 15 146 146 205 2250 15 1.420,00
FOSA SEPTICA ECO 20 165 165 209 3000 20 1.880,00
FOSA SEPTICA ECO 25 184 184 316 3750 25 2.120,00
FOSA SEPTICA ECO 30 185 185 239 4500 30 3.320,00
*Preturile nu contin TVA

SEPARATOARE DE GRASIMI
DIMENSIUNI
DENUMIRE PRODUS VOLUM LOCUITORI PRET LISTA
[cm]
ECHIVALENTI
L l h litri e.l. EUR
SEPARATOR DE GRASIME DIS 4 101 56 80 260 4 300,00
SEPARATOR DE GRASIME DIS 6 114 63 91 380 6 370,00
SEPARATOR DE GRASIME DIS 10 135 74 103 590 10 480,00
SEPARATOR DE GRASIME DIS 30 117 117 150 1360 27 690,00
SEPARATOR DE GRASIME DIS 40 136 136 182 2250 45 1.130,00
SEPARATOR DE GRASIME DIS 60 146 146 219 3070 61 1.220,00
SEPARATOR DE GRASIME DIS 80 165 165 224 4200 84 1.680,00
SEPARATOR DE GRASIME DIS 100 184 184 229 5100 102 2.320,00
 5. http://www.fosepolitan.ro/etc.html

FOSA septica ecologica IMHOFF este confectionata din poliesteri armati cu fibra de sticla
care nu permite lichidelor ce sunt colectate in ea sa se scurga in sol sau infiltratii din sol in
interiorul fosei. Fosa septica asigura lichefierea partiala a materiilor poluante concentrate în
apele uzate, de asemenea asigura retinerea meteriilor solide si a deseurilor plutitoare.
Asigura o pretratare eficace si o lichefiere a dejectiilor evacuate dintr-o gospodarie ce nu
poate fi legata la o retea de canalizare, este indispensabila fazei de epurare a apelor. În unele
cazuri, ea poate constitui o alternativa economica de asanare a retelelor de apa din zona.
Constructia unei fose septice necesita o mâna de lucru calificata intretinerea fiind foarte
usoara. Fosele septice sunt concepute astfel ca sa asigure imobilitatea lichidului si în
consecinta sa faciliteze macerarea materiilor solide în suspensie. Totul depinde de durata de
retentie, de sistemul ales pentru intrarea si iesirea lichidului. Materiile solide se acumuleaza,
în primul compartiment unde sufera o descompunere a materiilor solide in apa si gaz cu
ajutorul bioactivatorilor. Dupa primul compartiment, un al doilea primeste lichidul decantat
sub forma unui fluid limpede cu continut mare de bioactivatori, care continua sa actioneze
asupra materiei organice moarte. Bioactivatorii macereaza materia solida si grasimile intr-o
proportie de 98% transformandu-le in apa si gaz, de aceea noi recomandam o verificare
(vidanjare) la 3-5 ani. Dupa un timp, care poate dura între 7 si 15 zile, lichidul rezultat este
evacuat printr-un sistem de drenare subteran. Aici are loc o filtrare mai profunda, se poate
afirma chiar totala, datorita patului filtrant de pamant prin care trebuie sa treaca. Utilizarea
sapunurilor ordinare în cantitati normale nu afecteaza procesul de digestie si de asemenea
detergentii din categoria "ecologici" care în prezent tind a fi singurii de pe piata. In schimb,
folosirea de dezinfectanti si clor în cantitati foarte mari, omoara bacteriile si inhiba procesele
de digestie dar o reactivare a fosei cu bioactivatori va readuce la normal procesul de
macerare(ecologizare). Fosele sunt agrementate tehnic de CONSILIUL TEHNIC
PERMANENT PENTRU CONSTRUCTII conform legii 10/1995. Durata de viata data de
agrement este de 30 de ani fara masuri speciale de intretinere, iar durata de viata reala este de
peste 100 de ani.

http://www.cribernet.ro/
6.

LIVIU APOSTOL 0754073725

A. Ministatia de epurare cu aerare continua
In faza a doua , apa trece pe principiul vaselor comunicante in camera de aerare
unde cu ajutorul unui difuzor de bule fine se realizeaza transferul de oxigen .
Astfel se intretine o biomasa care degradeaza prin procese metabolice
incarcatura organica din apa uzata.
Trecand in faza a treia apa se decanteaza in zona de recirculare namol , unde se
creaza conditiile necesare limpezirii apei. Aici namolul se decanteaza si reintra in
zona de aerare, in zona superioara a camerei creindu-se o patura de apa clara
care se evacueaza .
Namolul exedentar din camera de aerare este recirculat in decantorul primar cu
ajutorul unui air-lift

CE TREBUIE SA INTREBAM CAND CUMPARAM O ASTFEL DE STATIE

1. Este prevazuta statia cu decantor separat de zona de aerare ? Ce volum are ?
O statie de epurare cu aerare continua care nu are camera separata de
decantare, nu are performantele unei statii de epurare cu decantor separat care
asigura din start un grad de pana la 35 % epurare in decantor. Lipsa decantorului
primar face producatorul unei astfel de statii sa ceara utilizatorilor sa nu arunce in
statie resturi de hartie igienica, prosoape de hartie, par , resturi animale, etc. De
aemenea lipsa unui decantor primar separat duce la cresterea frecventei de
vidanjare. Volumul decantorului este de asemenea important. Materialul grosier
evacuat de o persoana intr-un an este de ~100 litri/an, rezulta ca pentru 4-6
persoane trebuie prevazut un spatiu de decantare (separat de zona de aerare)
de cel putin 600 litri namol pentru o vidanjare odata la 1 an.

3. Este statia prevazuta cu punct de prelevare probe conform legislatiei ?

Standardul mentionat mai sus prevede ca astfel de sisteme sa aiba proiectate
puncte de prelevare probe in care se mentine pemanent o mostra de apa
epurata evacuata din statie.
4. Exista posibilitatea recircularii namolului excedentar ?
In bazinul de aerare se formeaza namol activ care are o anumita rata de crestere
functie de gradul de impurificare a apei ce intra in zona de aerare. La un moment
dat acest namol devine excedentar procesului de epurare si trebuie extras din
zona de aerare si returnat in decantorul primar (daca exista).In cazul in care
namolul in exces nu este scos din procesul de epurare are loc fenomenul de
umflare a namolului cu consecinte nefaste asupra calitatii apei epurate.
5. Cand se face vidanjarea se va goli intreaga statie ?
In conditiile in care prin vidanjare se goleste aproape toata statia si se extrage si
namolul activ, atunci pana la o noua functionare conform parametrilor proiectati
va mai dura o perioada de timp pana cand se reformeaza namolul activ, chiar
daca nu s-au spalat peretii fosei.In aceasta perioada calitatea efluentului nu va
corespunde normelor in vigoare.
2. Exista acces la camera de aerare pe gura de vizitare ?
Conform standardului european SR EN 12566-3 care reglementeaza aceste
sisteme de epurare este obligatoriu ca pentru fiecare compartiment sa existe
acces de vizitare. Aceasta cerinta asigura posibilitatea inspectiei si interventiei la
toate elementele de interior.

Montajul

Se asterne pe fundul gropii un stat de ~15-20 cm de nisip. Se va aseza ministatia

pe fundul gropii, folosindu-se franghii sau pamblici suficient de rezistente pentru
a sustine greutatea recipientului.
Ministatia de epurare, odata asezata pe fundul gropii trebuie sa aiba o pozitie
stabila.
.

Se verifica cu o cumpana daca este perfect orizontal instalata.

Ministatia se racordeaza la conducta de canalizare a imobilului (aceasta ar trebui
sa aiba un grad de inclinare de cel putin 1% in directia bazinului) .
Se executa conectarea la conducta de evacuare
.
Se umple ministatia cu apa. Continuati sa umpleti groapa cu material de
umplutura, asa cum a fost prezentat mai sus.
Se cupleaza suflanta de aer la o sursa de curent electric (220 V).
IMPORTANT: Umplerea cu apa a ministatiei se va face concomitent in ambele
compartimente avand in vedere ca diferenta de nivel a apei din cele 2 camere sa
nu fie mai mare de 50-70 cm.
-Este permis accesul pietonal deasupra unei ministatii astfel montate, dar NU
este admisa circulatia auto sau a oricaror alte vehicule.
Daca se doreste carosabilitate atunci trebuie retinut ca aceasta nu este data de
rezervor ci de capacul caminului de vizitare si placa de ciment turnata deasupra
acestuia.
-ATENTIE: placa de ciment trebuie neaparat sa nu fie sprijinita direct pe
rezervor, sa fie armata astfel incat sa nu permita la mijlocul ei curburi datorate
traficului si sa aiba stalpi de sustinere a greutatii acesteia pe langa peretii
rezervorului, fixati bine in terenul de la baza recipientului

Se umple ministatia 30-40% cu apa pentru a se asigura o asezare perfecta a

acesteia pe fundul gropii Se umple umple spatiul dintre peretii gropii si cei
ai ministatiei cu straturi de circa 40 cm material de umplutura, pana la jumatatea
ei. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie, astfel incat sa umple tot spatiul din
jurul recipientului.

B. Ministatie epurare cu alimentare secventiala-

SBR

Apele uzate menajere sunt rezultatul folosirii apei potabile ( in putine cazuri si a
apei pluviale) pentru satisfacerea nevoilor casnice( bucatarie,
toalete,dusuri,baie). Aceste ape contin materii solide in suspensie, sau dizolvate
de natura minerala si organica, in special compusi organici ai azotului si
fosforului, si nu pot fi deversate in mediul natural fara a fi in prealabil epurate .
Majoritatea sistemelor de epurare care folosesc tehnica epurarii cu namol activ
au o functionare continua (aerul este insuflat in mod continuu). Astfel circulatia
apei intre compartimente nu este controlata (se face pe principiul vaselor
comunicante).
Principiu de functionare

Metoda de epurare are la baza principiul conform caruia aerarea puternica a unei
ape uzate (bogata in substante organice) depozitata intr-un tanc de aerare are
drept consecinta agregarea materiei fin suspendate si coloidale in flocoane.
Flocoanele reprezinta substanta nutritiva si suportul bacteriilor.In acest fel
flocoanele au o mare capacitate de absorbtie a substantelor organice din apa
poluata acestea fiind descompuse apoi de microorganisme.
Instalatiia SBR (sequencing batch reactor sau reactor biologic cu alimentare
secventiala) reprezinta de fapt o tehnologie de epurare cu namol activ
asemanatoare cu cea din statiile de epurare orasenesti, diferenta esentiala în
comparatie cu acestea constînd din segmentarea procesului si comasarea lui
tehnologic într-un singur compartiment.
În sistemul SBR se disting 5 etape secventiale ale procesului de epurare, care se
repeta ciclic. Ele sunt precedate de epurare mecanica ( decantare).
Cele 5 etape sunt urmatoarele :

etapa 1: Alimentare: o cantitate predeterminata de apa uzata este preluata din

bazinul de decantare cu ajutorul unui air-lift si se introduce în bazinul de aerare
unde se amesteca cu namolul activ ramas din ciclul precedent. Datorita formei
speciale a air-liftului, numai apa decantata (fara solide si fara grasimi) este
transferata in bazinul de aerare.
etapa 2: Aerare : apa uzata este aerata in intervale regulate si bine definite. Prin
oprirea si pornirea aerarii au loc procesele de nitrificare, denitrificare ceea ce
duce la o eliminare cat mai eficienta a compusilor organici ai azotului. Distributia
aerului in masa apei se face cu ajutorul unor membrane de cauciuc cu perforatii
fine. Datorita dimensiunii mici a bulelor de aer introduse, o mare cantitate de
oxigen poate fi dizolvata in apa. Cu ajutorul acestui oxigen microorganismele
( prezente in namolul activ) vor decompune substanta organica (pe care o
utilizeaza ca sursa de hrana), si se vor inmulti.

etapa 3: Decantare : in aceasta etapa se opreste toata instalatia, lasînd timp

suficient pentru sedimentarea flocoanelor de namol care se vor depune pe fundul
bazinului. In acest fel in partea superioara a bazinului ia nastere o zona cu apa
limpede, epurata.
etapa 4: Evacuare: apa epurata decantata se evacueaza in cantitate
determinata tot cu ajutorul unui air-lift , numai din partea superioara a camerei

etapa 5 : Recirculare namol – Datorita faptului ca namolul activ se va inmulti o

parte din acesta este recirculat din bazinul de aerare in decantor.

Montajul
Se asterne pe fundul gropii un stat de ~15-20 cm de nisip. Se va aseza ministatia
pe fundul gropii, folosindu-se franghii sau pamblici suficient de rezistente pentru
a sustine greutatea recipientului.
Ministatia de epurare, odata asezata pe fundul gropii trebuie sa aiba o pozitie
stabila.
.

Se verifica cu o cumpana daca este

perfect orizontal instalata.Ministatia se
racordeaza la conducta de canalizare a
imobilului (aceasta ar trebui sa aiba un
grad de inclinare de cel putin 1 in directia
bazinului) .Se executa conectarea la
conducta de evacuare
.

Se umple ministatia cu apa. Continuati

sa umpleti groapa cu material de
umplutura, asa cum a fost prezentat
mai sus.
Se cupleaza panoul de comanda la o
sursa de curent electric (220 V).
IMPORTANT: Umplerea cu apa a ministatiei se va face concomitent in ambele
compartimente avand in vedere ca diferenta de nivel a apei din cele 2 camere sa
nu fie mai mare de 50-70 cm.
-Este permis accesul pietonal deasupra unui SBR astfel montat, dar NU este
admisa circulatia auto sau a oricaror alte vehicule.
Daca se doreste carosabilitate atunci trebuie retinut ca aceasta nu este data de
rezervor ci de capacul caminului de vizitare si placa de ciment turnata deasupra
acestuia.
-ATENTIE: placa de ciment trebuie neaparat sa nu fie sprijinita direct pe
rezervor, sa fie armata astfel incat sa nu permita la mijlocul ei curburi datorate
traficului si sa aiba stalpi de sustinere a greutatii acesteia pe langa peretii
rezervorului, fixati bine in terenul de la baza recipientului

Se umple ministatia 30-40% cu apa pentru a se asigura o asezare perfecta a

acesteia pe fundul gropii Se umple umple spatiul dintre peretii gropii si cei
ai ministatiei cu straturi de circa 40 cm material de umplutura, pana la jumatatea
ei. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie, astfel incat sa umple tot spatiul din
jurul recipientului.

Recomandari evacuare efluent

Rezultatele obtinute in urma testelor de eficienta si analizelor de laborator au

aratat ca acest sistem este capabil sa asigure o calitate a efluentului care asigura
respectarea legislatiei in vigoare (NTPA 011 si NTPA 001/2002, legea 188/2002)
cu privire la deversarea apelor menajere in mediul natural.
In urma procesului de epurare apa poate fi deversata in :
a) rau, parau sau orice apa curgatoare
b) lac
c) sol prin doua posibilitati:
.

1. drenaj :Linia de drenaj este definita ca o excavatie cu latimea de 40-60 cm si

cu adancimea de 70 - 120 cm, utilizand o metoda uzuala de umplere de jur
imprejur a conductei de drenaj cu piatra concasta (agregat) 35-70 mm. Sub
stratul de agregat si conducta de drenaj se aseaza un strat de nisip de 15 cm
grosime. Agregatul va fi de asemenea utilizat pentru a proteja linia de drenaj
inainte de umpelerea cu pamant. Se mai recomanda ca pamantul de umplutura
de la suprafata sa prezinte o panta, astfel incat sa nu permita stationarea
indelungata a apelor de suprafata deasupra liniilor de drenaj, sau acoperirea
agregatului de deasupra conductei de drenaj cu folie de polietilena si apoi
acoperirea acesteia cu pamant.
Teava de drenaj este confectionata dintr-o teava de PVC cu diametrul 110 mm,
prevazuta cu gauri alternante pentru evacuare, cu diametrul intre 3 si 6 mm.
Toate orificiile de evacuare trebuie asezate pe suprafata inferioara de contact.
Partea superioara a conductei de drenaj nu trebuie prevazuta cu gauri de
evacuare.Teava de drenaj trebuie sa aiba o lungime ce va permite dispersia apei
evacuate in cadrul unui ciclu de epurare si sa respecte panta de scurgere de
minim 1:400

2.Putul absorbant cu ajutorul caruia efluentul rezultat din ministatia de epurare

se infiltreaza in sol, trebuie sapat pana la un strat de sol permeabil. Acesta poate
fi confectionat tot din teava PVC cu diametru de minim 300 mm.

Pe perioada verii apa rezultata in urma procesului de epurare poate fi folosita

pentru irigarea gazonului.Acest lucru presupune montarea uni bazin de captare
aditional si a unui dispozitiv de desinfectie cu ultraviolete . Irigarea poate fi
comandata de computerul statiei in anumite perioade stabilite de proprietar

DETALII DRENAJ

Recomandari pentru o utilizare eficienta

Ministatia de epurare si sistemele de infiltrare a efluentului sunt o solutie viabila

daca sunt exploatate corect . Cu precautii minime operatiile de intretinere sunt
reduse si nu necesita personal calificat.
Urmatoarele recomandari pot prelungi durata de functionare si intervalul dintre
vidanjari asigurand un mediu mai curat in jurul casei dumneavoastra:
- inspectati si daca este necesar vidanjati sistemul. Masurarea nivelului de namol
se face in primul compartiment prin introducerea unei tije. Cand aceasta atinge
zona cu namol se va simti o rezistenta la inaintare. Stratul de namol nu trebuie
sa depaseasca adancimea indicata de producator. Este recomandabil ca
inspectiile sa fie efectuate macar o data la 6 luni. Perioada de vidanjare este de 1
an.
ATENTIE! Vidanjarea se face numai in prima camera (decantor) si trebuie
evacuat numai stratul de namol decantat. Vidanjarea trebuie efectuata de firme
specializate iar frecventa vidanjarilor consemnata in jurnalul de operatiuni a
ministatiei.
- Nu introduceti in sistemul de epurare urmatoarele: substante toxice in
concentratii care pot genera mortalitatea microorganismelor prezente in namolul
activat ca de exemplu soda caustica (hidroxid de sodiu sau potasiu) sau soda
calcinata.
- Este complet interzisa utilizarea compusilor care degaja clor liber sau a asa-
zisilor bioactivatori care se gasesc in comert. Acestia genereaza mortalitatea in
masa a microorganismelor si functionarea fara rezultate a ministatiei de epurare.
- Folositi numai detergenti biodegradabili si incercati pe cat posibil sa nu spalati
cantitati excesive de rufe intr-o singura zi. Produsele uzuale de curatare aflate pe
piata sunt in general biodegradabile si nu afecteaza bacteriile din namolul activat.

ATENTIE: Fata de alte statii de epurare, in aceasta puteti arunca si resturi

de genul : prosoape de hartie, hartie de ziar, hartie de scris, carpe, scutece,
par de animale, resturi animale, pentru ca, daca instalatia dvoastra permite
canalizarea acestora spre statia CRIBERNET , nu e nici o problema, o sa fie
retinute in decantorul suplimentar al acesteia.

C. Fose septice tricompartimentate

Aceasta apa intra in primul compartiment al fosei septice.Aici au loc procesele

de decantare a materiei solide (prin gravitatie - rezultand un strat de namol pe
fundul bazinului) si de separare a grasimilior prin flotatie (acestea fiind mai
usoare decat apa se ridica la suprafata formand un strat de spuma).Tot in primul
compartiment are loc si procesul de fermentatie anaeroba a namolului
sedimentat(acesta prin mineralizare isi reduce considerabil volumul) precum si
procesul de degradare anaeroba a substantei organice cu ajutorul bacteriilor
prezente in apa uzata.
Din prima camera apa (decantata primar) trece in decantorul secundar
(decantor Imhoff). Datorita pozitionarii acestuia si datorita sistemului Imhoff de
trecere a
apei se
realizeaza o
a doua
decantare a
apei avand
ca rezultat o
sedimentare
cat mai
eficienta a
materiei
solide.
Apa deja
decantata
primar si
secundar
trece in camera de clarifiere/limpezire de unde este eliminata in drenaj unde
au loc procesele de descompunere aeroba a substantei organice cu ajutorul
bacteriilor prezente in sol.

1. Racord de intrare; 2.Decantor primar;

3. Camera de limpezire; 4.Gura de vizitare; 5.Perete separator; 6. Racord de
evacuare; 7.8.Tevi de vidanjare; 9.Decantor IMHOFF;
 Apa menajera este rezultatul folosirii apei potabile (in foarte putine cazuri si a
apei pluviale ) pentru activitatile casnice.
Apele provenite de la bucatarie, dus, toaleta contin materii solide in
suspensie de natura minerala si organica, in special compusi ai azotului si
fosforului .

Drenajul
Linia de drenaj este definita ca o excavatie cu latimea de 40-60 cm si cu
adancimea de 70 - 120 cm, utilizand o metoda uzuala de umplere de jur imprejur
a conductei de drenaj cu piatra concasta (agregat) 35-70 mm. Sub stratul de
agregat si conducta de drenaj se aseaza un strat de nisip de 15-20 cm grosime.
Agregatul va fi de asemenea utilizat pentru a proteja linia de drenaj inainte de
umpelerea cu pamant. Se mai recomanda ca pamantul de umplutura de la
suprafata sa prezinte o panta, astfel incat sa nu permita stationarea indelungata
a apelor de suprafata deasupra liniilor de drenaj, sau acoperirea agregatului de
deasupra conductei de drenaj cu folie de polietilena si apoi acoperirea acesteia
cu pamant

Toate orificiile de evacuare trebuie asezate pe suprafata inferioara de contact.

Gaurile pot fi inlocuite cu crestaturi executate cu un flex pe partea inferioara a
tevii.
Partea superioara a conductei de drenaj nu trebuie prevazuta cu gauri de
evacuare.Teava de drenaj poate sa aiba o lungime de maxim 20 de metri si
trebuie sa respecte panta de scurgere de minim 1:300, iar distanta dintre doua
tevi de drenaj trebuie sa fie de minim 2 metri.Se recomanda utilizarea a doua sau
trei tevi de drenaj.
Teava de drenaj este confectionata dintr-o teava de PVC cu diametrul 110, 125
sau 160 mm, prevazuta cu gauri alternante pentru evacuare, cu diametrul intre 3
si 6 mm.
 7. ALTE SITE-URI
http://www.fose-septice.com.ro/
http://www.ecofose.ro/shop/index.php
http://www.alpsibiu.ro/minisisteme%20de
%20epurare/minisisteme%20de%20epurare.htm
GRAF

http://www.fosesepticeecologice.ro/# Arad !!!!

http://www.termosolare.ro/products_/1073/fose_septi
ce/mini_statie_epurare_4-6_persoane

http://forum.softpedia.com/index.php?
s=74be9574b64a3ce90bef92acefb75c43&showtopic=2
16533&st=18

Eu am mai postat niste explicatii pe forumul asta, dar se pare ca s-au pierdut, sau n-a cautat nimeni mai
atent. Se mai intimpla.
Tratamentul apelor uzate se face in urmatoarele etape:
1. Fermentare anaeroba, care are loc in fosa asta de beton - prima - aia de care ziceti toti. Nu e altceva decit
o mocirla statuta, care, in timp, isi formeaza o crusta de grasimi si sapunuri deasupra. Bacteriile anaerobe se
hranesc cu mediul asta si lasa la fundul fosei un mil negru. Cam 90% din microbi/alte alea vor fi
eliminati/consumati/mincati in aceasta fosa.
2. Fermentare aeroba, care are loc intr-o a doua fosa, sau a doua incapere din fosa initiala. Asta preia "apa
murdara" din prima fosa si intretine un alt soi de bacterii. Evident, ca sa nu-ti moara bacteriile aerobe, trebuie
sa le dai aer. De aia se pune o suflanta, care barboteaza aer (printr-un sistem de distributie) in masa de "apa
murdara" venita de la fosa dintii.
Bacteriile astea aerobe inlatura restul de materii periculoase, gradul de purificare rezultat fiind cam de 97-
99%. Dar atentie, "aerobica" asta nu poate avea loc fara o "anaerobica" in amonte.
3. Daca vrei sa fii antiseptic de tot, arunci niste pastile de cloramina (sau alte dracii moderne, cu nume
fistichii) in efluentul final. Evident, pentru asta trebuie sa faci un distribuitor, sau camera de trecere/dozare,
ziceti-i voi cum vreti.
In toate cazurile, daca ai cimp de infiltrare, prima o golesti cam la o juma' de an maxim, iar a doua o data la
vreo doi-trei ani.
Daca ai teren impermeabil, faci bazin de evaporare; daca n-ai teren nici de una nici de alta, e cam nasol:
oficialitatile romane nu te lasa sa-ti imputi subsolul (e al patriei) si atunci trebuie sa vidanjezi de cite ori se
umple.

Volumele se calculeaza astfel incit sa permita o stationare de minim 24 ore (standardul american) si inter 48-
72 ore (standardul UE) in fiecare fosa.

Totul depinde de cum vreti - sau puteti - sa folositi efluentul final (adica apa pe care o arunci in
cimp/curte/subteran).
- Daca n-ai restrictii mari de mediu, iar teren e cu hectaru', o fasa septica punctul 1. ajunge.
- Daca n-ai teren mult, sau iti impune Sulfina Barbu (ori Tariceanu, daca o va inlocui ca pe ministrul de
externe) niste restrictii mai ale dracu', faci ca la punctul 2.
- Daca esti in apropiere de ce stiu e ce fintini, sau alte locuri care au restrictii "antiseptice" mai mari, punctul
3.
- Daca vrei sa-ti stropesti iarba din curte, in care se joaca copiii, renunta.