Sunteți pe pagina 1din 6

Plan de lecţie

Data: 23 aprilie 2010


Clasa: a IV-a A
Şcoala „Octavian Goga”
Subiectul: Tehnici de lectură
Propunător: prof. Delia Bob

Motivaţie:
a) de ce este valoroasă această lecţie
Lecţia este importantă pentru că elevii au ocazia de a-şi exersa deprinderile de comunicare
orală şi scrisă în contextul actualizării cunoştinţelor de limbă şi comunicare asimilate până în
prezent. Totodată, activităţile propuse vor asigura o bună cunoaştere a colectivului.
b) cum se leagă de ceea ce am predat şi voi preda mai departe

Lecţia oferă posibilitatea aplicării cunoştinţelor de limbă şi comunicare însuşite anterior.


Dialogul şi monologul se înscriu în obiectivele formative ale demersului didactic, deci va fi
exploatat şi în lecţiile următoare, atât sub aspect tematic, cât şi sub aspect metodologic.
Fiind vorba despre o oră de familiarizare cu elevii, textul propus pentru discuţie va putea
servi drept suport pentru exersarea şi dezvoltarea unor deprinderi de limbă şi comunicare.
c) ce ocazii de exersare a gândirii critice oferă această lecţie
Lecţia utilizează un repertoriu de strategii de gândire critică, aplicabile şi în alte contexte:
termeni daţi în avans, eseu de 5 minute, lectura predictivă, metoda cadranelor, turul galeriei
Competenţe:
a) ce cunoştinţe şi semnificaţii vor fi transmise

- alcătuirea un text cu termenii daţi în avans

- problematizarea conţinutului textului, pe baza lecturii predictive

- realizarea „prezentării” textului prin completarea cadranelor


b) ce vor putea face elevii cu aceste cunoştinţe şi semnificaţii

- vor putea folosi tehnicile de lucru însuşite în orice altă activitate

1
- prin conţinutul ei, dar şi prin modalitatea de organizare, lecţia oferă posibilitatea exersării
unor comportamente care, însuşite şi valorificate, vor avea ca urmare o conduită adecvată
diverselor situaţii cotidiene
Condiţii prealabile:
a) ce trebuie să poată face un elev pentru a învăţa această lecţie

- elevii trebuie să fie familiarizaţi cu activitatea pe echipe


Evaluare:

ce dovezi vor exista că elevul şi-a însuşit lecţia


- rezolvarea corectă şi rapidă a sarcinilor de lucru

- eficienţa lucrului în echipă

- realizarea unor „cadrane” originale, creative şi pliate pe sarcinile de lucru


Resurse şi managementul timpului:
a) cum vor fi gestionate resursele şi timpul

- timp de lucru: 50 minute


- resurse umane: coletiv eterogen (24 elevi)

- resurse ştiinţifice:
 Steel, Jeannie; L. Meredith; S. Kurtis – Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea
gândirii critice, Editura Gloria, 2000

 Curs de dezbateri şi argumentări ARDOR


 Ana şi Mircea Petean – Ocolul lumii în 50 de jocuri creative, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1996

- resurse materiale: coli flipchart, fişe individuale de lucru, markere, scotch, sala de clasă
care să permită aranjarea meselor de lucru / băncilor pentru activitatea pe grupe,
calculator

- reurse metodologice: termeni daţi în avans, lectura predictivă, metoda cadranelor, turul
galeriei, activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe

2
Lecţia propriu-zisă

Evocare
a) cum vor fi conduşi elevii către formularea unor întrebări şi răspunsuri pentru învăţare
Termeni daţi în avans: drum, casă, tată, fiu
Fiecare elev va scrie o povestioară, câteva rânduri în care vor fi încadrate cele patru cuvinte.
Se vor citi, la alegere, câteva texte. Discuţii (7 min)
Enunţarea subiectului
Studierea textului Povestea drumului. Până la sfârşitul orei, elevii vor stăpâni metoda lecturii
predictive şi vor ştii să lucreze creativ cu un text la prima vedere.
Realizarea sensului
a) cum va fi explorat conţinutul de către elevi
Lectura predictivă
Textul (vezi anexele) se citeşte pe fragmente şi se completează progresiv următorul tabel.
Pentru primul fragment se va lucra frontal, apoi pe echipe, apoi individual. (10 min)

POVESTEA DRUMULUI

Ce crezi că se va Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat?


întâmpla?

Activitate individuală: fiecare elev va scrie o asemănare / o deosebire între textul scris de el şi
textul poveştii. Discuţii (8 min)

Reflecţie
a) cum vor utiliza elevii sensul acestei lecţii

3
Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe, în funcţie de anumite simboluri. Fiecare grup va avea de
completat următoarele cadrane:

1. Desenaţi / Schiţaţi personajul 2. Daţi alt titlu poveştii.


principal.

3. Ce stare de spirit vă creează textul? 4. Găsiţi trei cuvinte cu sensuri


Argumentaţi. ascunse.

Timp de lucru: 10 min


Turul galeriei: Se vor afişa produsele activităţii fiecărei grupe. Ceilalţi elevi îşi vor scrie
impresiile pe o foaie de hârtie ataşată „cadranelor”. Discuţii (10 min)
Evaluarea lecţiei: Scrieţi un gând despre această lecţie, completând fişele

Din fericire…………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

Din nefericire………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

4
După lecţie – extensie
a) ce alte lucruri pot fi învăţate din această lecţie
Elevii se vor raporta critic la orice lectură.
Elevii vor putea aplica tehnicile însuşite la această oră şi în alte situaţii.

Anexa
POVESTEA DRUMULUI

Tatăl şi fiul se duseseră în pădure ca să pună curse.


Ei ajunseră la un drum foarte umblat de oameni.
Fiul zise: „Vreau să pun aici cursa.”
Tatăl zise: „Nu-i bine, acesta-i drum de oameni”
Fiul zise: „Eu totuşi o pun”. Şi fiul puse cursa în acel loc.

A doua zi, fiul găsi pe fratele mamei sale prins în cursă.


El strigă: „Tată, un animal!”
Tatăl strigă: „Ce fel de animal?”
„Fratele mamei”
Tatăl zise: „Nu ţi-am spus?! Acum sloboade pe fratele mamei tale şi nu-ţi mai pune cursa aici.”
Dar fiul nu voia să asculte. El puse din nou cursa în acelaşi loc. A doua zi se puse în cursă tatăl
tatălui său. A treia zi mama sa.
A cincea zi, fiul prinse în cursă însuşi drumul.
Tatăl zise: „Lasă-l să fugă. Dacă nu-l laşi să fugă, nu ne mai ştim întoarce în sat.”
Fiul nu voi să asculte. El luă drumul, îl strânse şi îl băgă în sac. Şi sacul îl luă pe umeri, dar când
să se întoarcă cu tatăl său, ei nu mai putură să vadă decât tufe.
Ei nu mai găsiră satul.

5
În cele din urmă, fiul îşi aruncă povara pe pământ. Numaidecât, drumul sări şi fugi în sat. Fiul şi
tatăl său fugiră după el.
În sat, fiul prinse din nou drumul.
Oamenii ziceau: „Acum, drumul este al fiului, căci el l-a prins”
Fiul zise: „Aşa este. Drumul acesta este al meu şi nimeni nu mai are voie să meargă pe el”
Şi, într-adevăr, nimeni nu mai merse pe acel drum. Şi drumul deveni foarte trist şi muri în cele
din urmă.

(Poveste din Africa centrală, tradusă de Lucian Blaga)

Din fericire…………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

Din nefericire………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….