SOMAJUL

Munca
¡ Adam Smith - sursă unică a avuţiei naţiunilor

¡ J. M. Keynes definea munca fiind „cea care

produce totul”.

¡ Marx munca este „unica sursă a valorii, însasi

substanţa acesteia; mărfurile ca valori de schimb
nu sunt decât măsuri determinate de timp de
muncă solidificat, cristalizări ale muncii. Deci,
cantitatea de muncă, mărimea substanţei
creatoare de valoare este cea care determină şi
permite măsurarea valorii unei mărfi
Cine va avea loc de muncă
va avea viitorul! J. Rifkin
¡ pieţei forţei de munca ca “ansamblul relaţiilor
economice cu privire la angajarea şi utilizarea
forţei de munca, precum si cu privire la
asigurarea protecţiei sociale a detinatorilor
acestei marfi speciale
¡ Piaţa muncii reprezinta cadrul în care prin decizii
libere ale partenerilor sociali - cererea şi oferta
de forţa de munca se regleaza

¡ Cererea de munca reprezinta nevoia de munca

salariata care se formeaza la un moment dat
într-o economie de piaţa; aceasta se exprima
prin intermediul numarului de locuri de munca.
Factorii care influenteaza eficienta muncii

¡ educaţia şi nivelul de informare generala a fortei de

munca;
¡ sanatatea forţei de munca, care influenţeaza şi
progresul unei naţiuni, progres care poate fi lent
deoarece forţa de munca de maxima eficienţa
depinde de standardul de viaţa;
¡ stimulentele oferite muncii; stimulentele mari
genereaza o mare asiduitate a muncii, stimulentele
mici determina o munca puţin eficienta;

¡ disponibilitatea unor factori de înalta calitate, în

special maaini şi utilaje de înalta tehnologie.
Piaţa muncii este o piaţa
dinamica
¡ multidimensionalitatea – dupa modul de
formare, evolutie si ajustare a cererii şi ofertei de
forţa de munca; dimensiuni demografice,
biopsihologice, economice şi educaţional
formative.

¡ Imperfecta - marcata de rigiditati naturale (sex,

vârsta, domiciliu), dobândite (profesional-
ocupaţionale)

¡ Piata paralela a muncii, piata neagra - declinul

economic prelungit, lipsa investitiilor, somajul
tinerilor si a celor de lunga durata, legislative…
Cui serveste munca la negru
¡ Angajat/angajator!!!

¡ munca la negru poate fi limitata, adusa la

proporţii compatibile cu funcţionarea normală a
economiei numai daca se întruneşte un pachet
minimum necesar de conditii, de natura diferita:
economice, sociale, educativ-formative,
comportamentale. Piata paralela a muncii nu va
putea fi eliminata, se va mentine, ca alternativa
la disfuncţionalitatile pietei formale a muncii, la
presiunea şomajului şi a subocuparii.
Particularitati ale pietei
fortei de munca

¡ Forta de munca feminina

¡ Migratia fortei de munca (avantaje în domeniul

cunostinţelor, dezavantaje datorate sporirii
populatiei, tensiuni sociale)

¡ Migratia fortei de munca in Romania

Somajul
¡ Şomajul este un fenomen istoric ca geneza,
dinamica, structura şi efect. Apare în a doua
jumatate a secolului XIX concomitent cu
dezvoltarea relatiilor industriale şi cu afirmarea
muncii salariate ca forma specifica de
organizare a producţiei, ca forma dominanta a
relatiilor profesionale.

¡ Şomajul este un dezechilibru macroeconomic, un

fenomen care concretizeaza subocuparea
mâinii de lucru, el exprima disproporţia prezenta
pe piaţa fortei de munca;
Somer

În termenii pietei muncii, somajul reprezinta excedentul

ofertei fata de cererea de munca. Someri sunt toti cei apti
de munca dar care nu gasesc de lucru

¡ SOMERII sunt persoanele care au varsta de munca si care

în perioada de referinta erau:

- fara loc de munca cu statut de salariat sau de persoana

ocupata nesalariata;

- disponibili de a lucra într-o slujba salariata sau nesalariata

în perioada de referinta;

- în cautarea unei slujbe, respectiv în cursul unei perioade

recente specificate a întreprins diverse actiuni pentru a gasi
un loc de munca
Somer
În România conform Legii nr.2/2002 somer este persoana care
îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

este în cautarea unui loc de munca de la vârsta de minimum 16

ani şi pana la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;

¡ starea de sanatate şi capacitatile fizice si psihice îl fac apt

pentru prestarea munci;

¡ Nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza,

din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mci decât
indemnizaţia de somaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi;

¡ este disponibila sa înceapa lucrul în perioada imediat

urmatoare daca s-ar gasi un loc de munca;

¡ este înregistrata ANOFM/AJOFM

Impactul social al somajului
¡ Socul este prima reacţie şi cea mai dura a
individului la pierderea locului de munca, mai
ales când pierderea apare brusc şi ataşamentul
faţa de locul de munca este mare;
¡ Negarea realitatii este faza, când începe sa
caute o explicatie. Şocul a trecut apare o stare
de optimism exagerat, optimism care reprezintă
primul pas greşit în încercarea de a veni în
contact cu situatia reala. Unii indivizi nu simt ca
sunt someri, iar aceasta poate fi o forma de
negare a realitatii, care ajuta la menţinerea unui
nivel de stres relativ scazut
Somaj

¡ Cautarea. Individul este înca sigur ca va primi o

slujba. El înca mai crede ca situaţia este sub
control, dar atunci când va fi respins la testele de
angajare, va realiza cât de departe la dus
optimismul de cruda realitate. I se accentuează
sentimentul inutilitatii, autoînvinuirea, deteriorarea
statutului financiar, anomia, stresul.
¡ Disperarea - incepe sa se îndoiasca de propriile
abilitati. Îndoiala este asociata unui înalt nivel de
anxietate şi unor eforturi haotice lipsite de sens,
izolare sociala.
Somajul
¡ Resemnarea. Anxietatea şi depresia din faza
anterioara dispar, individul stabilindu-si noi
standarde si un alt mod de viata. Sentimentele
de inferioritate si supunere devin mai marcante,
cautarea unui loc de munca devine pur
întâmplatoare sau poate chiar sa dispara;
traieste de pe o zi pe alta.

¡ Impactul social se reflecta asupra /nerilor soemri in

special, familiilor, a soemrilor de lunga durata - saracia