PARTEA a II-a

UTILIZAREA METODEI ELABORATE

DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE
ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ
 CAPITOLUL 4

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL DE
MUNCĂ “ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE – REPARAŢII –
PROFILAXIE STAŢII 110/20 kV” DIN CADRUL
S.C. ELECTRICA S.A. – S.I.S.E. TRANSILVANIA SUD –
A.I.S.E. SIBIU

4.1.Procesul de muncă

Procesul de muncǎ are drept scop asigurarea întreţinerii instalaţiilor şi a echipamentelor

componente ale staţiilor 110/20 kV prin desfăşurarea unor activităţi de reparaţii ale acestora şi a
unor măsurători specifice reglementate de PE 116/1994.

4.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

mijloace de producţie

a.Mijloace de producţie:
 staţie de transformare 110/20 kV (incintă închisă cu gard) cu următoarele
componente:
 celulă LEA 110 kV;
 celulă măsură şi/sau descărcători 110 kV;
 celulă TRAFO 110 kV;
 bare de 110 kV;
 transformator 110/20 kV;
 bare de 20 KV;
 celulă LEA/LES - 20 KV;
 celulă TRAFO 20 kV;

29
  celulă TRAFO servicii interne;
 celulă de măsură 20 KV;
 celulă cuplă longitudinală - 20 KV;
 celulă cuplă transversală - 20 KV;
 celulă descărcători 20 KV;
 celulă baterie condensatori.
 cabluri de medie tensiune;
 scule, aparate, accesorii, dispozitive - specifice:
 inductor (megohmetru) 1000/2500/5000 V:
- sursă de curent curent continuu;
- măsurare izolaţii;
- acţionat electric sau mecanic;
 trusă pentru verificarea îmbătrânirii izolaţiilor (tg ) 10 kV c.a.;
 trusă "minut " pentru verificarea timpilor de acţionare la întreruptoare;
 sursă de tensiune înaltă tip T.I.C. 60 kV c.a. (încercarea cablurilor);
 punte măsurare rezistenţă contacte;
 autotransformator 220 V c.a;
 punte de măsurare a rezistenţei ohmice;
 multimetru;
 aliaj de lipit;
 pastă decapantă;
 condensatori cu clophen;
 baterie auto (12 V/120 Ah);
 trusă lăcătuşerie T.S.L. ;
 trusă electrician;
 lanternă;
 scară portabilă;
 generator impulsuri 500 V (defectoscopie Trafo putere).
 atelier de lăcătuşerie dotat cu:
 maşină universală de găurit;
 polizor electric fix;
 polizor unghiular mobil;
 foarfecă ghilotină;

30
  menghine;
 trusă lăcătuşerie;
 trusă scule electrician;
 transformator de sudurǎ;
 electrocompresor de aer;
 pompă de vid;
 recipiente de azot;
 recipiente de oxigen;
 cricuri hidraulice;
 stingătoare de incendiu;
 aerotermă electrică;
 bancuri de lucru;
 vopsele;
 diluanţi;
 alcool tehnic;
 pensule;
 pistol de vopsit.
 autovehicule:
 automacara;
 PRB (cu nacelă);
 ARO;
 TV;
 autospecialǎ.

b.Sarcina de muncă
Activitatea electricianului întreţinere – reparaţii - profilaxie staţii 110/20 kV este precizată
generic în documentul denumit "FIŞA POSTULUI", care stabileşte:
 cerinţele de pregătire profesională ale executantului;
 sistemul relaţional în care îşi desfăşoară activitatea;
 lista atribuţiilor, sarcinilor şi a lucrărilor de executat împreună cu frecvenţa acestor
acţiuni;
 limitele de competenţă şi responsabilitate.

31
 Activităţile pe care le îndeplinesc electricienii de întreţinere - reparaţii – profilaxie staţii
sunt reglementate de următoarele prevederi legale:
 fişe tehnologice;
 alte acte normative şi prevederi din domeniul protecţiei muncii şi PSI.
Potrivit acestor prevederi legale şi altor documente cu caracter de reglementare internă, pot
fi identificate următoarele activităţi:
 electrician întreţinere – reparaţii – profilaxie staţii 110/20 kV, – şef lucrare, formaţie:
 are ca sarcină principală executarea lucrărilor de întreţinere – reparaţii la staţiile de
transformare din gestiunea C.E.M. 110 kV Sibiu, conform planului anual, precum şi
intervenţia în instalaţii în situaţii accidentale;
 distribuie sarcinile pe membrii formaţiei, astfel încât să nu încalce prevederile
fişelor tehnologice şi ale altor acte normative în vigoare;
 mobilizează personalul repartizat la lucrări şi remediere incidente, în scopul
încadrării în timpul minimum necesar redării în exploatare a instalaţiei;
 răspunde de păstrarea în bune condiţii a sculelor şi dispozitivelor de lucru necesare,
precum şi a mijloacelor de protecţie, înlăturându-le imediat pe cele
necorespunzătoare;
 este obligat să oprească lucrarea când constată pericole iminente.
 electrician executant lucrări formaţia de întreţinere – reparaţii – profilaxie staţii 110/20
kV:
 participă la executarea tuturor lucrărilor de revizii, reparaţii, profilaxie staţii,
conform planului anual şi comenzilor interne, cu respectarea şi aplicarea fişelor
tehnologice şi altor normative în vigoare;
 participă la acţiunile de remediere a incidentelor şi avariilor apărute la staţii,
contribuind la reducerea la minimum a timpului de redare în exploatare a
instalaţiilor;
 răspunde de calitatea lucrărilor pe care le execută în mod direct;
 are obligaţia să nu părăsească zona de lucru fără aprobarea şefului de lucrare;
 are obligaţia să anunţe imediat şeful de lucrare dacă depistează scule decalibrate şi
să le îndepărteze imediat ori să le recondiţioneze.
 lucrări de întreţinere – reparaţii – profilaxie:
 lucrări la mecanismele de acţionare (tip MOP, MR, AS, AMI, AP);
 revizii şi măsurători întreruptoare (110 kV şi 20 kV);

32
  revizii şi măsurători transformatoare de măsură (de tensiune şi de curent - 110 kV şi
20 kV);
 revizii şi măsurători separatoare (110 kV şi 20 kV);
 revizii şi măsurători transformatoare de putere (110/20 kV);
 revizii şi măsurători transformatoare de servicii interne (20/0,4 kV);
 revizii şi măsurători la bobinele de stingere;
 revizii şi măsurători la rezistenţele de tratare a neutrului;
 înlocuiri izolatori în staţii;
 lucrări de vopsire;
 revizii şi măsurători la bateriile de condensatoare;
 recoltare probe ulei.
 verificarea existenţei, întreţinerea şi urmărirea periodicităţii încercării profilactice a
mijloacelor de protecţie electroizolante.
Succesiunea activităţilor desfǎşurate pe parcursul unui schimb de electricianului şef de
lucrare din formaţia întreţinere – reparaţii – profilaxie staţii 110/20 kV este urmǎtoarea:
 orele 700 - sosirea la program;
 maistrul face o informare asupra lucrărilor ce urmează a fi efectuate în cursul zilei;
 instruire tehnică;
 orele 730 - deplasare către punctul de lucru cu electrician – şofer;
 admiterea la lucru în staţie de către personalul de servire operativă;
 şeful de lucrare instruieşte personalul din subordine din punctul de vedere tehnic;
 verifică realizarea zonei de lucru;
 se semnează în autorizaţia de lucru;
 se realizează măsurile organizatorice şi tehnice pregătitoare pentru lucrare;
 se execută lucrări sub directa autoritate a şefului de lucrare:
- revizie întreruptoare;
- revizie transformatoare de măsură;
- revizie separatoare;
- revizie transformatoare de serviciu interne;
- revizie transformatoare de putere;
- înlocuire izolatori;
- lucrări de vopsitorie;
- revizie baterii condensatoare;
- revizie la bobinele de stingere şi rezistenţele de tratare a neutrului;

33
 - recoltare probe de ulei;
 se retrage formaţia de la lucru şi se închide autorizaţia de lucru;
 deplasare cu mijloc de transport auto înapoi la centru.
Lucrările efectuate în cadrul atelierului sunt urmǎtoarele:
 găurire;
 polizare;
 lucrări de lăcătuşerie şi ajustaj;
 reparaţii de repere sau subansamble dezafectate;
 reglaje.

c.Mediul de muncă
Executanţii îşi desfăşoară activitatea atât în interiorul clădirii în care sunt adăpostite
celulele electrice, cât şi în aer liber, pe teritoriul staţiilor 110/20 kV:
 temperatura aerului în camera de comandă este în limitele prevăzute de legislaţia
actuală; în celelalte corpuri de clădire în care sunt exercitate atribuţiile de serviciu,
temperatura aerului este scăzută în anotimpul rece (încălzire ineficientă sau
inexistentă),
 curenţi de aer sunt prezenţi atât la activitatea în aer liber, cât şi în unele încăperi
(geamuri sparte, neetanşeităţi);
 nivelul de iluminare este uneori insuficient desfăşurării activităţilor care implică
identificarea detaliilor (atât în interior, cât şi în exterior) acestora, conducând la
folosirea lanternelor;
 executantul desfăşoară unele activităţi în aer liber, indiferent de condiţiile atmosferice
(vânt, ploaie, viscol etc.);
 în vecinătatea bateriilor de condensatoare există riscul de contact direct sau inhalarea
vaporilor de clophen, la explozia sau deteriorarea prin coroziune şi/sau acţiune
mecanică a mantalei condensatorului.

4.3.Factorii de risc identificaţi

A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a.Factori de risc mecanic:
 organe de maşini în mişcare:
- lovire şi/sau strivire membre superioare de către resorturile de acţionare a
mecanismelor (dispozitivelor) întreruptorului;

34
 - strivire degete la operaţiile de broşare/debroşare a căruciorului întreruptorului;
- prindere, strivire degete la lucrările efectuate la transmisiile prin curele
trapezoidale şi lanţuri (la mecanismul întreruptorului);
- lovire şi/sau strivire la executarea următoarelor manevre:
 manevrarea separatoarelor acţionate cu ASE;
 lucrul la dispozitivul de acţionare al comutatorului cu ploturi;
 lucrul la dispozitivul de acţionare al B.S.;
 lovirea de către mijloace de transport:
- auto – la deplasarea pe căile de acces din staţii şi drumuri publice;
- intern – în timpul desfăşurării lucrărilor cu utilaje auto sau de ridicat.;
 autodeclanşarea mişcării ventilatoarelor în timpul efectuării de intervenţii, ca urmare
a unui defect al instalaţiei de automatizare;
 rostogolire izolatori, transformatori de curent, descărcători neasiguraţi împotriva mişcării
necontrolate (mmax. > 1000 kg);
 răsturnare transformatori de curent, izolatori etc. stocaţi în incinta staţiei (m ~ 1400
kg);
 cădere liberă de piese, materiale în cazul executării de lucrări de revizii şi reparaţii
(izolatori de trecere, scule etc.);
 proiectare de corpuri în situaţii deosebite:
- la apariţia arcului electric la instalaţiile din vecinătatea zonei de lucru;
- la ruperea accidentală a paletelor ventilatoarelor şi proiectarea acestora prin
carcasă;
- la explozia accidentală a cutiilor de borne;
- dislocarea completă a ventilatoarelor;
- la lucrul cu polizoarele electrice;
- fragmentarea prin detensionare a izolatorilor ceramici;
 jeturi de fluide de lucru în situaţii speciale:
- jet de ulei cu sau fără explozia camerei de stingere, în cazul apariţiei curenţilor de
defect cu depăşirea limitelor parametrilor tehnici proprii;
- jet de ulei sau azot sub presiune (320 bar) în timpul reviziei tehnice a
dispozitivului MOP şi a instalaţiilor de aer comprimat;
 contact direct al epidermei cu suprafeţe periculoase (ascuţite, tăioase) – capete
conductori, suprafeţe cu bavuri, scule etc.;
 recipiente sub presiune – explozie, fisurare accidentală, distrugere etanşări:
- butelia de azot (30 bar);
35
 - acumulator de presiune oleopneumatic al dispozitivului MOP;
- circuitul pneumatic de acţionare al elementelor primare;
- circuitul hidraulic de acţionare al elementelor de execuţie.
b.Factori de risc termic:
 contact direct accidental cu suprafeţe supraîncălzite în situaţii de defect:
- la atingerea îmbinărilor sudate recent;
- la apariţia supratensiunii în reţea (de comutaţie sau atmosferică) sau punerea la
pământ în reţea cu neutrul izolat, urmată de străpungerea izolaţiei;
- la apariţia fenomenelor de "ambalare" termică provocate de slăbirea presiunii de
contact la contactele fixe sau mobile ale echipamentelor;
- la apariţia unor scurtcircuite din cauza deteriorării izolaţiei capetelor cablurilor;
- scurtcircuite provocate de pătrunderea accidentală în instalaţie a animalelor
(şobolani, pisici, păsări, etc.);
 contact direct al epidermei cu suprafeţe metalice reci la lucrul în aer liber în
anotimpul rece;
 surprinderea de către arcul electric la manevrarea corectă a separatorului şi conectarea
accidentală a întreruptorului în cazul imposibilităţii blocării acestuia în poziţia
"deconectat":
- arcul electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune;
- arcul electric generat de slăbirea presiunii de contact la broşe.
c.Factori de risc electric:
 electrocutare prin atingere directă în cazul:
- deteriorării izolaţiilor;
- nefuncţionării protecţiilor elementelor dinspre sursă (din amonte);
- inexistenţei îngrădirilor de protecţie;
- incorectei dimensionări a paravanelor de protecţie;
- lucrului în instalaţiile aflate sub tensiune în condiţii atmosferice neprielnice (la
avarie);
- atingerii capetelor de cablu neizolate;
- inexistenţei capacelor de protecţie a bornelor contoarelor (des identificat în teren);
 electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas în cazul:
- deteriorării izolaţiilor;
- deteriorării circuitelor de legare la pământ.
d.Factori de risc chimic:
 substanţe toxice – clophen în bateriile de condensatori, gaz SF6;

36
 substanţe inflamabile – ulei, diluanţi, alcool, hârtie impregnată etc. – incendiu.
B.Factori de risc proprii mediului de muncă
a.Factori de risc fizic:
 variaţii de temperatură mai mari de 15º C la lucrul alternativ în camera de comandă şi
în exterior, pe timpul iernii;
 curenţi de aer la lucrul în aer liber, în special în anotimpul rece;
 nivel scăzut de iluminare - diminuarea acuităţii vizuale;
 lucrul în unele zone caracterizate prin valori variabile ale câmpurilor
electromagnetice şi/sau electrostatice (sub limitele maxime admisibile);
 calamităţi naturale (seism), lucrul în aer liber în condiţii de viscol, vijelie etc. (în caz
de avarie).
b.Factori de risc chimic:
 apariţia gazelor toxice la străpungerea anumitor izolaţii (răşini epoxidice, PVC etc.) la
transformatoarele de curent şi/sau la capătul de cablu al bateriilor de condensatori
urmate de combustie cu sau fără flacără;
 apariţia accidentală a gazelor toxice la activitatea de întreţinere a tunelurilor şi
puţurilor de cabluri.
c.Factori de risc biologic
 contaminare cauzată de prezenţa animalelor periculoase (şobolani) sau a insectelor în
tunelurile de cabluri de la cotele inferioare ale celulelor.
C.Factori de risc proprii sarcinii de muncă
a.Conţinut necorespunzǎtor:
 lipsa controlului, în anumite situaţii, asupra respectării măsurilor tehnice şi
organizatorice de protecţia muncii privind admiterea la lucru şi executarea lucrării;
 executarea de activităţi în spaţiul exterior de către persoane independente – inexistenţa sau
reducerea şanselor de prim-ajutor în caz de accidentare.
b.Suprasolicitare psihică:
 decizii dificile în timp scurt pe parcursul remedierii incidentelor şi avariilor.
D.Factori de risc proprii executantului
a.Acţiuni greşite:
 apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub
tensiune sau demontarea îngrădirilor, respectiv depăşirea cu părţi ale corpului a
planului de montaj al acestora;
 acţionări prin identificarea eronată a celulelor şi/sau a elementelor echipamentelor;

37
 deplasări sau staţionări în afara sarcinilor de muncă în imediata apropiere a
instalaţiilor aflate sub tensiune;
 pornirea echipamentelor tehnice:
- verificarea pornirii pompei MOP prin acţionări îndelungate ale
microîntreruptoarelor;
- acţionarea defectuoasă a comutatorului de ploturi la TRAFO;
- verificarea funcţionării motorului dispozitivului de acţionare ASE;
 acceptarea de omisiuni şi/sau erori la preluarea zonei de lucru;
 cădere la acelaşi nivel în timpul deplasării pe traseul de intervenţie;
 cădere de la înălţime la intervenţiile la cotă.
b.Omisiuni:
 neutilizarea echipamentului individual de protecţie (salopeta bumbac, cascǎ şi vizierǎ
de protecţie) şi al celorlalte mijloace de protecţie din dotare.

38
UNITATEA:
S.C. "ELECTRICA" S.A.
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 8
S.I.S.E. TRANSILVANIA SUD
A.I.S.E. SIBIU 4.4.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
SECŢIA: MUNCĂ
CENTRU DE ÎNTREŢINERE
DURATA EXPUNERII: 8 h/schimb
REPARAŢII ŞI DIAGNOZǍ A
INSTALAŢIILOR 110 KV
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE:
Electrician întreţinere – reparaţii –
profilaxie staţii 110/20 kV
CONSE-
CLASA
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA CLASA DE
DE NIVEL
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA-
GRAVI- DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVI- BILITATE
TATE
ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare: DECES 7 1 3
PRODUCŢIE MECANIC  lovire şi/sau strivire membre superioare de
către resorturile de acţionare a mecanismelor
(dispozitivelor) întreruptorului;
 strivire degete la operaţiile de
broşare/debroşare a căruciorului
întreruptorului;
 prindere, strivire degete la lucrările efectuate
la transmisiile prin curele trapezoidale şi
lanţuri (la mecanismul întreruptorului);
 lovire şi/sau strivire la executarea
următoarelor manevre:
- manevrarea separatoarelor acţionate cu
ASE;
- lucrul la dispozitivul de acţionare al
comutatorului cu ploturi;
- lucrul la dispozitivul de acţionare al B.S.
39
0 1 2
3 4 5 6

2. Lovirea de către mijloace de transport: DECES 7 1 3

 auto – la deplasarea pe căile de acces din staţii
şi drumuri publice;
 intern – în timpul desfăşurării lucrărilor cu
utilaje auto sau de ridicat.
3. Autodeclanşarea mişcării ventilatoarelor în timpul INV. GR.III 4 1 2
efectuării de intervenţii, ca urmare a unui defect al
instalaţiei de automatizare
4. Rostogolire izolatori, transformatori de curent, INV. GR.III 4 2 3
descărcători neasiguraţi împotriva mişcării
necontrolate (mmax. > 1000 kg)
5. Răsturnare transformatori de curent, izolatori etc. DECES 7 2 4
stocaţi în incinta staţiei (m ~ 1400 kg)
6. Cădere liberă de piese, materiale în cazul DECES 7 2 4
executării de lucrări de revizii şi reparaţii
(izolatori de trecere, scule etc.)
7. Proiectare de corpuri în situaţii deosebite: DECES 7 3 5
 la apariţia arcului electric la instalaţiile din
vecinătatea zonei de lucru;
 la ruperea accidentală a paletelor
ventilatoarelor şi proiectarea acestora prin
carcasă;
 la explozia accidentală a cutiilor de borne;
 dislocarea completă a ventilatoarelor;
 la lucrul cu polizoarele electrice;
 fragmentarea prin detensionare a izolatorilor
ceramici.
8. Jeturi de fluide de lucru în situaţii speciale: INV. GR. I 6 1 3
 jet de ulei cu sau fără explozia camerei de
stingere, în cazul apariţiei curenţilor de defect
cu depăşirea limitelor parametrilor tehnici
40
 proprii;
0 1 2 3 4 5 6
 jet de ulei sau azot sub presiune (320 bar) în
timpul reviziei tehnice a dispozitivului MOP şi
a instalaţiilor de aer comprimat.
9. Contact direct al epidermei cu suprafeţe ITM 3-45 2 5 3
periculoase (ascuţite, tăioase) – capete conductori, ZILE
suprafeţe cu bavuri, scule etc.
10. Recipiente sub presiune – explozie, fisurare DECES 7 1 3
accidentală, distrugere etanşări:
 butelia de azot (30 bar);
 acumulator de presiune oleopneumatic al
dispozitivului MOP;
 circuitul pneumatic de acţionare al elementelor
primare;
 circuitul hidraulic de acţionare al elementelor
de execuţie.
FACTORI DE RISC 11. Contact direct accidental cu suprafeţe ITM 3-45 2 5 3
TERMIC supraîncălzite în situaţii de defect: ZILE
 la atingerea îmbinărilor sudate recent;
 la apariţia supratensiunii în reţea (de comutaţie
sau atmosferică) sau punerea la pământ în
reţea cu neutrul izolat, urmată de străpungerea
izolaţiei;
 la apariţia fenomenelor de "ambalare" termică
provocate de slăbirea presiunii de contact la
contactele fixe sau mobile ale echipamentelor;
 la apariţia unor scurtcircuite din cauza
deteriorării izolaţiei capetelor cablurilor;
 scurtcircuite provocate de pătrunderea
accidentală în instalaţie a animalelor
(şobolani, pisici, păsări, etc.).
12. Contact direct al epidermei cu suprafeţe metalice ITM 3-45 2 5 3

41
 reci la lucrul în aer liber în anotimpul rece ZILE
0 1 2 3 4 5 6
13. Surprinderea de către arcul electric la manevrarea DECES 7 5 7
corectă a separatorului şi conectarea accidentală a
întreruptorului în cazul imposibilităţii blocării
acestuia în poziţia "deconectat":
 arcul electric apărut spontan în instalaţii
electrice aflate sub tensiune;
 arcul electric generat de slăbirea presiunii de
contact la broşe.
FACTORI DE RISC 14. Electrocutare prin atingere directă în cazul: DECES 7 5 7
ELECTRIC  deteriorării izolaţiilor;
 nefuncţionării protecţiilor elementelor dinspre
sursă (din amonte);
 inexistenţei îngrădirilor de protecţie;
 incorectei dimensionări a paravanelor de
protecţie;
 lucrului în instalaţiile aflate sub tensiune în
condiţii atmosferice neprielnice (la avarie);
 atingerii capetelor de cablu neizolate;
 inexistenţei capacelor de protecţie a bornelor
contoarelor (des identificat în teren).
15. Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia DECES 7 3 5
tensiunii de pas în cazul:
 deteriorării izolaţiilor;
 deteriorării circuitelor de legare la pământ.
FACTORI DE RISC 16. Substanţe toxice – clophen în bateriile de DECES 7 1 3
CHIMIC condensatori, gaz SF6
17. Substanţe inflamabile – ulei, diluanţi, alcool, DECES 7 1 3
hârtie impregnată etc. – incendiu
MEDIUL FACTORI DE RISC 18. Variaţii de temperatură mai mari de 15º C la ITM 3-45 2 5 3
DE MUNCĂ FIZIC lucrul alternativ în camera de comandă şi în ZILE
exterior, pe timpul iernii

42
 0 1 2 3 4 5 6
19. Curenţi de aer la lucrul în aer liber, în special în ITM 3-45 2 5 3
anotimpul rece ZILE
20. Nivel scăzut de iluminare - diminuarea acuităţii ITM 3-45 2 6 3
vizuale ZILE
21. Lucrul în unele zone caracterizate prin valori NEGLIJA- 1 6 1
variabile ale câmpurilor electromagnetice şi/sau BILE
electrostatice (sub limitele maxime admisibile)
22. Calamităţi naturale (seism), lucrul în aer liber în DECES 7 1 3
condiţii de viscol, vijelie etc. (în caz de avarie)
FACTORI DE RISC 23. Apariţia gazelor toxice la străpungerea anumitor DECES 7 1 3
CHIMIC izolaţii (răşini epoxidice, PVC etc.) la
transformatoarele de curent şi/sau la capătul de
cablu al bateriilor de condensatori urmate de
combustie cu sau fără flacără
24. Apariţia accidentală a gazelor toxice la activitatea DECES 7 1 3
de întreţinere a tunelurilor şi puţurilor de cabluri
FACTORI DE RISC 25. Contaminare cauzată de prezenţa animalelor ITM 3-45 2 6 3
BIOLOGIC periculoase (şobolani) sau a insectelor în ZILE
tunelurile de cabluri de la cotele inferioare ale
celulelor
SARCINA CONŢINUT 26. Lipsa controlului, în anumite situaţii, asupra DECES 7 1 3
DE MUNCĂ NECORESPUN- respectării măsurilor tehnice şi organizatorice de
ZǍTOR protecţia muncii privind admiterea la lucru şi
executarea lucrării
27. Executarea de activităţi în spaţiul exterior de către DECES 7 1 3
persoane independente – inexistenţa sau reducerea
şanselor de prim-ajutor în caz de accidentare
SUPRASOLICITA- 28. Decizii dificile în timp scurt pe parcursul ITM 3-45 2 6 3
RE PSIHICĂ remedierii incidentelor şi avariilor ZILE
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE 29. Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă DECES 7 2 4
prin norme de poziţiile aflate sub tensiune sau
demontarea îngrădirilor, respectiv depăşirea cu
43
 părţi ale corpului a planului de montaj al acestora
0 1 2 3 4 5 6
30. Acţionări prin identificarea eronată a celulelor DECES 7 1 3
şi/sau a elementelor echipamentelor
31. Deplasări sau staţionări în afara sarcinilor de DECES 7 1 3
muncă în imediata apropiere a instalaţiilor aflate
sub tensiune
32. Pornirea echipamentelor tehnice: DECES 7 2 4
 verificarea pornirii pompei MOP prin acţionări
îndelungate ale microîntreruptoarelor;
 acţionarea defectuoasă a comutatorului de
ploturi la TRAFO;
 verificarea funcţionării motorului
dispozitivului de acţionare ASE.
33. Acceptarea de omisiuni şi/sau erori la preluarea DECES 7 2 4
zonei de lucru
34. Cădere la acelaşi nivel în timpul deplasării pe ITM 3-45 2 5 3
traseul de intervenţie ZILE
35. Cădere de la înălţime la intervenţiile la cotă DECES 7 1 3
OMISIUNI 36. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 2 4
protecţie (salopeta bumbac, cascǎ şi vizierǎ de
protecţie) şi al celorlalte mijloace de protecţie din
dotare

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

36

r  Ri i
2  (7  7)  2  (5  5)  6  (4  4)  24  (3  3)  1  (2  2)  1  (1  1) 459
N rg  i 1
   3,73
36
2  7  2  5  6  4  24  3  1  2  1  1 123
r i 1
i

44
 NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de muncă: ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE – REPARAŢII – PROFILAXIE STAŢII 110/20 kV
Nivel global de risc: 3,73

6
NIVELURI PARTIALE DE RISC

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
FACTORI DE RISC

45
 LEGENDǍ

F1- Organe de maşini în mişcare:

 lovire şi/sau strivire membre superioare de către resorturile de acţionare a
mecanismelor (dispozitivelor) întreruptorului;
 strivire degete la operaţiile de broşare/debroşare a căruciorului întreruptorului;
 prindere, strivire degete la lucrările efectuate la transmisiile prin curele trapezoidale
şi lanţuri (la mecanismul întreruptorului);
 lovire şi/sau strivire la executarea următoarelor manevre:
 manevrarea separatoarelor acţionate cu ASE;
 lucrul la dispozitivul de acţionare al comutatorului cu ploturi;
 lucrul la dispozitivul de acţionare al B.S.
F2- Lovirea de către mijloace de transport:
 auto – la deplasarea pe căile de acces din staţii şi drumuri publice;
 intern – în timpul desfăşurării lucrărilor cu utilaje auto sau de ridicat.
F3- Autodeclanşarea mişcării ventilatoarelor în timpul efectuării de intervenţii, ca urmare a
unui defect al instalaţiei de automatizare
F4- Rostogolire izolatori, transformatori de curent, descărcători neasiguraţi împotriva mişcării
necontrolate (mmax. > 1000 kg)
F5- Răsturnare transformatori de curent, izolatori etc. stocaţi în incinta staţiei (m ~ 1400 kg)
F6- Cădere liberă de piese, materiale în cazul executării de lucrări de revizii şi reparaţii
(izolatori de trecere, scule etc.)
F7- Proiectare de corpuri în situaţii deosebite:
 la apariţia arcului electric la instalaţiile din vecinătatea zonei de lucru;
 la ruperea accidentală a paletelor ventilatoarelor şi proiectarea acestora prin carcasă;
 la explozia accidentală a cutiilor de borne;
 dislocarea completă a ventilatoarelor;
 la lucrul cu polizoarele electrice;
 fragmentarea prin detensionare a izolatorilor ceramici.
F8- Jeturi de fluide de lucru în situaţii speciale:
 jet de ulei cu sau fără explozia camerei de stingere, în cazul apariţiei curenţilor de
defect cu depăşirea limitelor parametrilor tehnici proprii;
 jet de ulei sau azot sub presiune (320 bar) în timpul reviziei tehnice a dispozitivului
MOP şi a instalaţiilor de aer comprimat.
F9- Contact direct al epidermei cu suprafeţe periculoase (ascuţite, tăioase) – capete
conductori, suprafeţe cu bavuri, scule etc.
F10- Recipiente sub presiune – explozie, fisurare accidentală, distrugere etanşări:
 butelia de azot (30 bar);
 acumulator de presiune oleopneumatic al dispozitivului MOP;
 circuitul pneumatic de acţionare al elementelor primare;
 circuitul hidraulic de acţionare al elementelor de execuţie.
F11- Contact direct accidental cu suprafeţe supraîncălzite în situaţii de defect:
 la atingerea îmbinărilor sudate recent;
 la apariţia supratensiunii în reţea (de comutaţie sau atmosferică) sau punerea la
pământ în reţea cu neutrul izolat, urmată de străpungerea izolaţiei;
 la apariţia fenomenelor de "ambalare" termică provocate de slăbirea presiunii de

46
 contact la contactele fixe sau mobile ale echipamentelor;
 la apariţia unor scurtcircuite din cauza deteriorării izolaţiei capetelor cablurilor;
 scurtcircuite provocate de pătrunderea accidentală în instalaţie a animalelor
(şobolani, pisici, păsări, etc.).
F12- Contact direct al epidermei cu suprafeţe metalice reci la lucrul în aer liber în anotimpul
rece
F13- Surprinderea de către arcul electric la manevrarea corectă a separatorului şi conectarea
accidentală a întreruptorului în cazul imposibilităţii blocării acestuia în poziţia
"deconectat":
 arcul electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune;
 arcul electric generat de slăbirea presiunii de contact la broşe.
F14- Electrocutare prin atingere directă în cazul:
 deteriorării izolaţiilor;
 nefuncţionării protecţiilor elementelor dinspre sursă (din amonte);
 inexistenţei îngrădirilor de protecţie;
 incorectei dimensionări a paravanelor de protecţie;
 lucrului în instalaţiile aflate sub tensiune în condiţii atmosferice neprielnice (la
avarie);
 atingerii capetelor de cablu neizolate;
 inexistenţei capacelor de protecţie a bornelor contoarelor (des identificat în teren).
F15- Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas în cazul:
 deteriorării izolaţiilor;
 deteriorării circuitelor de legare la pământ.
F16- Substanţe toxice – clophen în bateriile de condensatori, gaz SF6
F17- Substanţe inflamabile – ulei, diluanţi, alcool, hârtie impregnată etc. – incendiu
F18- Variaţii de temperatură mai mari de 15º C la lucrul alternativ în camera de comandă şi
în exterior, pe timpul iernii
F19- Curenţi de aer la lucrul în aer liber, în special în anotimpul rece
F20- Nivel scăzut de iluminare - diminuarea acuităţii vizuale
F21- Lucrul în unele zone caracterizate prin valori variabile ale câmpurilor electromagnetice
şi/sau electrostatice (sub limitele maxime admisibile)
F22- Calamităţi naturale (seism), lucrul în aer liber în condiţii de viscol, vijelie etc. (în caz de
avarie)
F23- Apariţia gazelor toxice la străpungerea anumitor izolaţii (răşini epoxidice, PVC etc.) la
transformatoarele de curent şi/sau la capătul de cablu al bateriilor de condensatori
urmate de combustie cu sau fără flacără
F24- Apariţia accidentală a gazelor toxice la activitatea de întreţinere a tunelurilor şi puţurilor
de cabluri
F25- Contaminare cauzată de prezenţa animalelor periculoase (şobolani) sau a insectelor în
tunelurile de cabluri de la cotele inferioare ale celulelor
F26- Lipsa controlului, în anumite situaţii, asupra respectării măsurilor tehnice şi
organizatorice de protecţia muncii privind admiterea la lucru şi executarea lucrării
F27- Executarea de activităţi în spaţiul exterior de către persoane independente – inexistenţa
sau reducerea şanselor de prim-ajutor în caz de accidentare
F28- Decizii dificile în timp scurt pe parcursul remedierii incidentelor şi avariilor
F29- Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub
tensiune sau demontarea îngrădirilor, respectiv depăşirea cu părţi ale corpului a planului
de montaj al acestora
F30- Acţionări prin identificarea eronată a celulelor şi/sau a elementelor echipamentelor
F31- Deplasări sau staţionări în afara sarcinilor de muncă în imediata apropiere a instalaţiilor
aflate sub tensiune

47
F32- Pornirea echipamentelor tehnice:
 verificarea pornirii pompei MOP prin acţionări îndelungate ale
microîntreruptoarelor;
 acţionarea defectuoasă a comutatorului de ploturi la TRAFO;
 verificarea funcţionării motorului dispozitivului de acţionare ASE.
F33- Acceptarea de omisiuni şi/sau erori la preluarea zonei de lucru
F34- Cădere la acelaşi nivel în timpul deplasării pe traseul de intervenţie
F35- Cădere de la înălţime la intervenţiile la cotă
F36- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie (salopeta bumbac, cascǎ şi vizierǎ
de protecţie) şi al celorlalte mijloace de protecţie din dotare

48
 4.5.Fişa de măsuri propuse
Locul de muncǎ: „ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE – REPARAŢII – PROFILAXIE STAŢII 110/20 kV”

NIVEL
Nr. LOC DE MUNCǍ/
DE
crt. FACTOR DE RISC
RISC
1. F13: Surprinderea de către arcul electric la manevrarea
corectă a separatorului şi conectarea accidentală a
întreruptorului în cazul imposibilităţii blocării acestuia
în poziţia "deconectat":
 arcul electric apărut spontan în instalaţii electrice
aflate sub tensiune;
 arcul electric generat de slăbirea presiunii de
contact la broşe.
2. F14: Electrocutare prin atingere directă în cazul:
 deteriorării izolaţiilor;
 nefuncţionării protecţiilor elementelor dinspre
sursă (din amonte);
 inexistenţei îngrădirilor de protecţie;
 incorectei dimensionări a paravanelor de protecţie;
 lucrului în instalaţiile aflate sub tensiune în condiţii
atmosferice neprielnice (la avarie);
 atingerii capetelor de cablu neizolate;
 inexistenţei capacelor de protecţie a bornelor
MĂSURI PROPUSE
(Nominalizarea măsurii)
7
Măsuri tehnice:
 stabilirea obligativităţii verificării lipsei sarcinii înaintea începerii operaţiei
de manevrare a oricărui aparat de comutaţie, precum şi a verificării periodice
a protecţiilor de scurtcircuit; de asemenea, trebuie precizate şi persoanele
care vor supraveghea sau vor controla prin sondaj modul cum este respectată
această regulă de lucru;
 stabilirea zonei de lucru ţinându-se cont de posibilitatea apariţiei accidentale a
arcului electric în vecinătatea punctului de intervenţie;
 scoaterea de sub tensiune a sursei potenţiale de arc electric, dacă zona de
lucru nu poate asigura protecţia împotriva arcului;
Măsuri organizatorice:
 instruirea personalului cu privire la modul de utilizare a mijloacelor de protecţie
împotriva efectelor arcului electric asupra organismului uman;
 instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la consecinţele pătrunderii în
zonele de vecinătate.
7
Măsuri tehnice:
 identificarea instalaţiilor la care urmează a se lucra (NSPM 65, art. 143);
 verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a
stâlpilor şi a suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru (NSPM 65, art.
145);
 utilizarea, după caz, a căştii de protecţie a capului, vizierei de protecţie a
feţei, mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant şi
a sculelor cu mâner electroizolant (NSPM 65, art.148);
 asigurarea de către membrii formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale

49
 NIVEL
Nr. LOC DE MUNCǍ/
crt. FACTOR DE RISC
RISC
contoarelor (des identificat în teren).
3. F7: Proiectare de corpuri în situaţii deosebite:
 la apariţia arcului electric la instalaţiile din
vecinătatea zonei de lucru;
 la ruperea accidentală a paletelor ventilatoarelor şi
proiectarea acestora prin carcasă;
 la explozia accidentală a cutiilor de borne;
 dislocarea completă a ventilatoarelor;
 la lucrul cu polizoarele electrice;
 fragmentarea prin detensionare a izolatorilor
ceramici.
4. F15: Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia
tensiunii de pas în cazul:
 deteriorării izolaţiilor;
 deteriorării circuitelor de legare la pământ.
MĂSURI PROPUSE
DE
(Nominalizarea măsurii)
nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune neîngrădite (NSPM 65, art.
148);
 executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal instruit şi
autorizat conform prevederilor art. 163 şi art. 164 din NSPM 65.
Măsuri organizatorice:
 instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi
testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite
de către executanţi;
 executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent
de natura lor;
 controlil periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
electrosecuritate.
 verificarea de către şeful de lucrare a corespondenţei măsurilor tehnice
dispuse prin autorizaţia de lucru cu cele luate şi confirmarea prin semnare în
autorizaţia de lucru (NSPM 65, art. 96).
5
Măsuri tehnice:
 scoaterea de sub tensiune a sursei potenţiale de arc electric, dacă zona de
lucru nu poate asigura protecţia împotriva particulelor proiectate în urma
exploziei casetei cutiei bornelor;
 utilizarea de către lucrători a căştii şi, eventual, a vizierelor de protecţie.
Măsuri organizatorice:
 instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la consecinţele pătrunderii în
zonele de vecinătate.
5
Măsuri tehnice:
 verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a
stâlpilor şi a suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru (NSPM 65, art.
145)
50
 NIVEL
Nr. LOC DE MUNCǍ/ MĂSURI PROPUSE
DE
crt. FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii)
RISC
 descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra
(NSPM 65, art. 146);
 utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului
electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant (NSPM 65, art. 148).
Măsuri organizatorice:
 urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare (atât
echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie);
 control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
electrosecuritate.
5. F5: Răsturnare transformatori de curent, izolatori etc. 4
Măsuri tehnice:
stocaţi în incinta staţiei (m ~ 1400 kg)
 ancorarea pieselor conform normelor specifice de securitate a muncii.
Măsuri organizatorice:
 verificarea modului în care se respectă această regulă;
 instruirea lucrători asupra consecinţelor neutilizării echipamentului
individual de protecţie prescris.
6. F6: Cădere liberă de piese, materiale în cazul 4
Măsuri tehnice:
executării de lucrări de revizii şi reparaţii (izolatori de
trecere, scule etc.)  utilizarea de către lucrători a căştii de protecţie;
 ancorarea pieselor conform normelor specifice de securitate a muncii.
Măsuri organizatorice:
 verificarea modului în care se respectă această regulă;
 instruirea lucrători asupra consecinţelor neutilizării echipamentului
individual de protecţie prescris.
7. F29: Apropierea la o distanţă mai mică decât cea 4
Măsuri tehnice:
admisă prin norme de poziţiile aflate sub tensiune sau
demontarea îngrădirilor, respectiv depăşirea cu părţi  semnalizarea corespunzătoare a zonei periculoase;
ale corpului a planului de montaj al acestora  prevederea, acolo unde este posibil, de mijloace de blocare a accesului în
51
 NIVEL
Nr. LOC DE MUNCǍ/ MĂSURI PROPUSE
DE
crt. FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii)
RISC
cazul în care instalaţia este sub tensiune.
Măsuri organizatorice:
 verificarea modului în care sunt respectate restricţiile tehnice şi de protecţie a
muncii;
 instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării zonelor de securitate,
în special ale expunerii din această cauză la efectele arcului electric
8. F32: Pornirea echipamentelor tehnice: 4
Măsuri organizatorice:
 verificarea pornirii pompei MOP prin acţionări
îndelungate ale microîntreruptoarelor;  instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei
 acţionarea defectuoasă a comutatorului de ploturi tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiile
la TRAFO; executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de muncă,
 verificarea funcţionării motorului dispozitivului de intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul zonelor de
acţionare ASE. pericol, neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie etc.;
 verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin
sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori a respectării interdicţiilor
tehnologice şi de securitate a muncii.
9. F33: Acceptarea de omisiuni şi/sau erori la preluarea 4
Măsuri organizatorice:
zonei de lucru
 instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei
tehnologice şi a restricţiilor de securitate;
 aplicarea de sancţiuni în cazul nerespectării normelor de securitate a muncii.
10. F36: Neutilizarea echipamentului individual de 4
Măsuri tehnice:
protecţie (salopeta bumbac, cascǎ şi vizierǎ de
protecţie) şi al celorlalte mijloace de protecţie din  dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie corespunzător
dotare activităţii ce urmează a fi desfăşurată.
Măsuri organizatorice:
 instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor de
securitate – neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie
etc.;

52
 NIVEL
Nr. LOC DE MUNCǍ/ MĂSURI PROPUSE
DE
crt. FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii)
RISC
 verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin
sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori.

53
 4.6.Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „electrician întreţinere –

reparaţii – profilaxie staţii 110/20kV” este egal cu 3,73, valoare care îl încadrează în
categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu, depǎşind limita maximǎ
acceptabilǎ (3,5).
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 36
factori de risc identificaţi, numai 10 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 2 încadrându-
se în categoria factorilor de risc maxim, 2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar
ceilalţi 6 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 10 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
 F13: Surprinderea de către arcul electric la manevrarea corectă a separatorului şi
conectarea accidentală a întreruptorului în cazul imposibilităţii blocării acestuia în
poziţia "deconectat": – nivel de risc parţial 7;
 arcul electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune;
 arcul electric generat de slăbirea presiunii de contact la broşe.
 F14: Electrocutare prin atingere directă în cazul: – nivel de risc parţial 7;
 deteriorării izolaţiilor;
 nefuncţionării protecţiilor elementelor dinspre sursă (din amonte);
 inexistenţei îngrădirilor de protecţie;
 incorectei dimensionări a paravanelor de protecţie;
 lucrului în instalaţiile aflate sub tensiune în condiţii atmosferice neprielnice (la
avarie);
 atingerii capetelor de cablu neizolate;
 inexistenţei capacelor de protecţie a bornelor contoarelor (des identificat în teren).
 F7: Proiectare de corpuri în situaţii deosebite: – nivel de risc parţial 5;
 la apariţia arcului electric la instalaţiile din vecinătatea zonei de lucru;
 la ruperea accidentală a paletelor ventilatoarelor şi proiectarea acestora prin
carcasă;
 la explozia accidentală a cutiilor de borne;
 dislocarea completă a ventilatoarelor;
 la lucrul cu polizoarele electrice;
 fragmentarea prin detensionare a izolatorilor ceramici.

54
  F15: Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas în cazul: –
nivel de risc parţial 5;
 deteriorării izolaţiilor;
 deteriorării circuitelor de legare la pământ.
 F5: Răsturnare transformatori de curent, izolatori etc. stocaţi în incinta staţiei (m ~
1400 kg) – nivel de risc parţial 4;
 F6: Cădere liberă de piese, materiale în cazul executării de lucrări de revizii şi
reparaţii (izolatori de trecere, scule etc.) – nivel de risc parţial 4;
 F29: Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile
aflate sub tensiune sau demontarea îngrădirilor, respectiv depăşirea cu părţi ale
corpului a planului de montaj al acestora – nivel de risc parţial 4;
 F32: Pornirea echipamentelor tehnice: – nivel de risc parţial 4;
 verificarea pornirii pompei MOP prin acţionări îndelungate ale
microîntreruptoarelor;
 acţionarea defectuoasă a comutatorului de ploturi la TRAFO;
 verificarea funcţionării motorului dispozitivului de acţionare ASE.
 F33: Acceptarea de omisiuni şi/sau erori la preluarea zonei de lucru – nivel de risc
parţial 4;
 F36: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie (salopeta bumbac, cascǎ şi
vizierǎ de protecţie) şi al celorlalte mijloace de protecţie din dotare – nivel de risc
parţial 4.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 10 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează:
 47,22 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 22,22 %, factori proprii mediului de muncă;
 8,34 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 22,22 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 72,22 % dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate), astfel încât locul de
muncǎ poate fi încadrat printre cele cu pericol deosebit de accidentare.

55
PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE – REPARAŢII – PROFILAXIE STAŢII 110/20 kV
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,73

Factori de risc proprii Factori de risc proprii

sarcinii de munca executantului
8,34 % 22,22 %

Factori de risc proprii

Factori de risc proprii
mijloacelor de producţie
mediului de muncă
47,22 %
22,22 %

56