Tipuri de studii utilizate in sanatatea publica oro-dentara

Cuprins:

I. STUDII EPIDEMIOLOGICE-PRINCIPII GENERALE

1. Noțiuni de bază utilizate în epidemiologie. Obiectivele epidemiologiei

2. Epidemiologia descriptivă. Epidemiologia analitică.

3. Studii epidemiologice- clasificare.

(Anghel Andreea- Mihaela-grupa 1)

II. PROIECTAREA UNOR STUDII

1.Studii observaționale

1.1. Studii descriptive

A.Definiție și Generalități
B.Criterii: i)de timp, îi)de spațiu, iii)caracteriticelor individuale
C.Prezentarea și Seriile de caz
D.Condiții pentru formularea unei ipoteze
E.Utilizare,Avantaje- Dezavantaje
(Yaghi Karen – Grupa 1)
1.2.Studii analitice

1.2.1.Ecologice

1.2.2.Transversale
A. Definiție
B. Studiu cross-secțional
C. Caracteristici
D. Avantaje –Dezavantaje
(Androne Despina Alexandra- grupa 1)
1.2.3.Caz-control
A. Generalități
B.Alegerea lotului martor și lotului control
C.Analiza datelor
D. Avantaje -Dezavantaje
( Albulescu Cristina –grupa 1)

1.2.4.Cohortă
 2.Studii experimentale( Studii de intervenție)

2.1.Trialuri controlate randomizate (Saba Joulyana- grupa1)

2.2.Trialuri în teren
2.3.Trialuri comunitare

I.1. Notiuni de baza utilizate in epidemiologie

Epidemiologiaeste știință care se ocupă de distribuția sănătății și a bolii, a factorilor de risc și a celor de
protecție în populații umane, de dovedirea asociațiilor dintre aceste două categorii de evenimente, pentru
fundamentarea unor strategii de prevenire și combatere.Epidemiaeste apariția unui număr de evenimente
cu o frecvență superioară frecvenței așteptate într-un interval de timp și un anumit teritoriu.Pandemiaeste
o epidemie extinsă, care apare în regiuni mari, țări, continente.Endemia este prezența unei boli specifice
într-o populație particulară cu o frecvență constanța, dar mult mai ridicată decât frecvență din populațiile
învecinate.Asociația epidemiologicaeste relația dintre două categorii diferite de evenimente în care o
categorie este reprezentată de factorii de risc, iar cealaltă, reprezentată de boală.Factorul de risc care poate
fi descris și dovedit că se asociază unei frecvențe crescute a bolii. Factorul deprotectieeste orice factor
care prin prezența să determină o stare de sănătate mai bună a populației. Factorul indiferenteste factorul
despre care cel puțin până în prezent nu se cunoaște că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală
a unei populații.Risculeste exprimarea în cifre a probabilității de apariție a bolii/ decesului în prezența sau
absența factorilor de risc.Populația la risceste populația expusă acțiunii factorilor de risc, acea populație
susceptibila de a face boală.Inferența epidemiologicaeste generalizarea rezultatelor obținute din studiul pe
eșantioane la populația globală din care acestea au fost selectate..(Georgeta Zanoschi, Sanatate publica si
management sanitar, pag.64)

Obiectivele epidemiologiei:

- descrierea distribuției bolii/ factorilor de risc;

-explicarea etiologiei bolilor sau a modului de transmitere (evidențierea unei relații între factorii
explicativi ai bolii și rezultatele pe care le generează);

- predicții în legătură cu numărul probabil al bolilor în populație și cu caracterul distribuției lor;

fundamentarea programelor de prevenire și combatere a bolilor dintr-o populație. (Cristian Vladescu,
sanatate publica si management, tratat. Pag. 16)

I.2. Epidemiologia descriptiva.Epidemiologia analitica.

Epidemiologia studiază distribuția frecvenței bolii( epidemiologia descriptivă) și determinanții frecvenței

bolii( epidemiologia analitică).
Epidemiologia descriptivă studiază distribuția aspectelor stării de sănătate, incluzând caracteristici ale
populației sau ale subgrupului care dezvoltă sau nu dezvoltă boală, localizarea geografică și variații ale
frecvenței în timp( descriere funcție de persoană, loc și timp). Informațiile obținute permit formularea
de ipoteze epidemiologice în concordant cu nivelul actual de cunoștințe despre problematică analizată.
Studierea unui aspect anume legat de starea de sănătate se poate face utilizând diferite tipuri de studii
epidemiologice sau combinații ale acestora. Studiile descriptive individuale evidențiază aspectele
particulare prin raportarea de caz sau a seriei de cazuri. Studiile populaționale permit lansarea de
ipoteze epidemiologice care vor fi verificate ulterior. (Maria Liliana Iliescu, Sanatate publica si
management sanitar, teorie si aplicatii, pag.112)

Unul din principalele obiective ale epidemiologiei constă în verificarea ipotezelor referitoare la existența
sau inexistentă asociațiilor epidemiologice. Mijloacele și metodele analitice presupun comparații între
grupuri de indivizi, pentru a determina dacă riscul de boală sau de deces este diferit la indivizii expuși
unui anumit factor de risc față de cei neexpuși.
Epidemiologia analiticaeste axată pe stabilirea factorilor determinant specifici unui anumit aspect al
stării de sănătate, testând ipotezele formulate în urmă efectuării studiilor descriptive. Epidemiologia
analitică utilizează două modele principale, și anume anchetele de cohortă și anchetele tip case-control.
Alegerea unui tip de studiu pentru evaluarea unei relații particulare expunere-efect( boală sau deces)
depinde de natură efectului care se investigheaza, de nivelul cunoștințelor accumulate până în
momentul respectiv, de tipul de expunere și de resursele disponibile. În studiile observaționale,
investigatorul nu intervine în niciun fel, ci doar observă, de fapt masoaraexpunerea și efectul. În studiile
experimentale, investigatorul determină cine va fi supus la factorul de risc( de fapt factor de protecție,
fiind studii terapeutice) și cine nu, iar dacă alocarea factorului este întâmplătoare, se numește studio
clinic randomizat.Demersul epidemiologic presupune inițial formularea unor ipoteze privind existența
asociației cauzale cauza-efect , verificându-se apoi existența acesteia. (Maria Liliana Iliescu, Sanatate
publica si management sanitar, teorie si aplicatii, pag.115)

I.3. Clasificarea studiilor epidemiologice

Studiile clinice sunt de obicei de 2 tipuri: observaționale și experimentale. Studiile observaționale

folosesc fenomene existențe în încercarea de a înțelege aspect ale sănătății sau a bolii. În aceste studii,
investigatorul nu controlează nici populația, nici factorii la care această este expusă.

Studiile experimentale testează efectul unor intervenții asupra unui anumit aspect al sănătății sau al bolii.
În aceste studii, investigatorul controlează atât populația, cât și factorii la care această este expusă .
(Cristian Vladescu, sanatate publica si management, tratat. Pag. 19)

Tipuri de studii Unitatea de studio

1. Studii observaţionale
Studii descriptive
Studii analitice:
- Ecologice (de corelatie) Grupuri umane
 -De prevalenta ( cross-sectional) Individul

-Caz-control (case-control) Individul

- Cohortă (follow-up) Individul
2.Studii experimentale
Experimentul clinic controlat Pacientii
Studii operaţionale (de intervenţie) Grupuri umane
sanatoase/comunitatea
Tabel 1. Principalele tipuri de studii epidemiologice

(Maria Liliana Iliescu, Sanatate publica si management sanitar, teorie si aplicatii, pag.113)

II.1 Studii Epidemiologice Descriptive

A. Studiile epidemiologice descriptive, după cum sugerează şi denumirea acestora, descriu

caracteristicile generale ale distribuţiei bolii, în special după relaţia persoană-loc-timp.
Caracteristicile de persoană descriu cine face boala, incluzând aici factorii demografici de bază şi
stilul de viaţă, ca determinant al stării de sănătate. Caracteristicile de loc indică unde rata de
îmbolnăvire are valori care nu se înscriu în modelul de morbiditate specific locaţiei respective.
Distribuţiile după caracteristicile de timp permit analiza modelelor de evoluţie a bolilor sau compară
frecvenţa actuală a unei boli cu cele anterioare perioadei de studiu, având importanţă în analiza
epidemiilor, descrierea sezonieră şi a tendinţei seculare.
Maria Liliana Iliescu, Sanatate publica si management sanitar, teorie si aplicatii (pagina 113)
B. In cadrul epidemiologiei descriptive toate datele se strang si sunt descrise in functie de timp, spatiu si
caracteristici individuale.

B.i) Criteriul de timp: an, sezon, luni, zile etc., ne ofera posibilitatea cunoasterii variatiilor patologiei in
timp. Astfel, trendul reflecta schimbari ale modelelor distributiei bolilor(deceselor) in evolutia lor
(frecventa in crestere,scadere, prabusiri sau varfuri in evolutie). Trendul se foloseste si pentru a face
predictii in legatura cu evolutia viitoare a frecventei unor boli sau decese. Mai putem avea variatii
ciclice(evolutii sinusoidale), mai ales in cazul bolilor infectiopoase, precum si evolutii neasteptate.

Cristian Vladescu, Sanatate publica si management, tratatpagina 22

B.ii)Criteriul de spatiu: zone geografice, tari, regiuni etc., ne ofera posibilitatea cunoasterii patologiei
geografice. Prezinta interes pentru ca este posibil sa se indentifice zone cu o frecventa neasteptata a
bolilor sau diferente intre regiuni. Descrierea distributiei bolilor(deceselor) se poate face in functie de
frontierele naturale(rauri,munti,mari etc.) sau frontierele administrative.

Cristian Vladescu, Sanatate publica si management, tratatpagina 22

B.iii)Criteriul caracteristicelor individuale: varsta, sex, profesia etc., ne ajuta sagrupam datele in functie
de aceste variabile. Masurarea distributiei bolilor (deceselor) in functie de varsta se face in optica
transversala.

Cristian Vladescu, Sanatate publica si management, tratatpagina 22

C. Prezentarea de caz: reprezinta un raport concis, obiectiv a caracteristicelor clinice sau a rezultatelor
provenind de la un singur subiect sau eveniment.

Cristian Vladescu, Sanatate publica si management, tratatpagina 22

Seriile de cazuri: reprezinta un raport obiectiv al caracteristicilor clinice sau al rezultatelor apartinand
unui grup de subiecti.

Cristian Vladescu, Sanatate publica si management, tratatpagina 22

D. În cazul formulării ipotezei de asociere cauzală trebuie îndeplinite următoarelor

condiţii:1)definirea unitară a bolii în teritoriile şi perioadele comparate (utilizarea aceleiaşi
definiţii de caz);2)folosirea aceloraşi metode de diagnostic (teste de diagnostic), a aceloraşi
metode de calcul a frecvenţei bolii şi a aceloraşi metode de evaluare a expunerii la factorii de
risc; 3)grupurile populaţionale studiate să fie comparabile din punct de vedere al criteriilor de
timp, spaţiu şi caracteristici individuale, dar să difere sub raportul expunerii la factorul sau
factorii de risc studiaţi.
Maria Liliana Iliescu, Sanatate publica si management sanitar, teorie si aplicatiipagina 114-115

E. Utilizare Avantaje Dezavantaje

-descrierea evoluţiei
populaţionale a unei boli
-descrierea istoriei naturale a
bolilor
-analiza frecvenţei şi evoluţiei
unei boli
-studierea modelelor de
distribuţie a bolii respective
-formularea de ipoteze
epidemiologice
-evaluarea şi monitorizarea
stării de sănătate, la nivel
populaţional
-elaborarea, monitorizarea şi
evaluarea unor programe de
sănătate sau a unor acţiuni în
domeniul asigurării serviciilor
de sănătate
-planificarea resurselor
necesare în domeniul sănătăţii
-informaţiile despre
caracteristicile de timp, loc şi
persoană sunt disponibile din
datele raportate în sistemele
informaţionale curente
-sunt studii ieftine, rapide şi
uşor de executat
-oferă date despre posibilii
determinanţi ai îmbolnăvirilor
-descoperă parametrii pentru
studiile viitoare
-realizează o imagine de
ansamblu a unei probleme
-frecvent, reprezintă primul pas
în cadrul unei cercetări
epidemiologice
-descrierea datelor se face la
nivel populaţional, şi nu
individual
-pot emite o ipoteză, pe care
însă nu o verifică
-nu încearcă să analizeze
legăturile dintre expunere şi
efect
-nu au grup de comparaţie
adecvat
-anumite date despre
îmbolnăvire nu sunt disponibile
-metodele de culegere a datelor
şi de diagnosticare nu sunt
standardizate

Maria Liliana Iliescu, Sanatate publica si management sanitar, teorie si aplicatiipagina 114
II.1.2.2. Studiile de tip transversal (cross-sectional)

A. Studiu cross-secţional (de prevalenta), este un studiu transversal,de tip analitic, in care este examinat
un eşantion din populaţia de referinţă, într-un anumit moment, caruia i se aplica chestionare sau
teste.1http://www.baicus.com/pdf/Study%20Design.pdf–slide20

B. Un exemplu de studiu transveral,este sondajul făcut în 2009 a unui grup de copii cu vârstă cuprinsă
între 11 și 13 ani, din Municipiul București,selectați aleatoriu din 6 școli ale celor 6 sectoare din
București, pe criterii socio-economice, care au fost examinați și li s-a administrat chestionarul Child-
OIDP.Acest studiu are că scop evaluarea prevalenței și severității impactului sănătății orale asupra
calității vieții (a 8 activități zilnice) la elevii din București. Rezultatele au arătat că prevalenta cariei
dentare și a mediei indicilor pentru acest lot de studiu au fost moderate (44,7%).Indicele de placă
bacteriană vizbilă a fost moderat (54,51%), iar prevalența sângerării gingivale a fost scăzută (14,45%)
indicând astfel un nivel moderat al igienei orale. Problemele de sănătate orală percepute de către copii că
fiind cauza efectelor negative asupra activităților zilnice au fost variate. Calitatea vieții copiilor a fost
afectată atât asupra consumului de alimente, igienizării orale,cat și emoțional și estetic,prin caria dentra,
dureri dentare,exfolierea dinților temporari, spațiul dentar produs de lipsa erupției dinților permanenți și
sângerări gingivale.Însă activitățile cele mai grav afectate fiind consumul de alimente și igienizarea orală. 2
ARTICOL2013 Calitatea vietii si sanatatea orala-pag.68,71,72,74,76

Acest studiu ne dă informații cu privire la prevalențele în momentul respectiv,iar dacă studiul este
repetat la anumite intervale de timp, putem avea informații depsre tendințe.

C. Caracteristicile studiului transversal constau in:

• Subiecții sunt recrutați în mod aleator

• Nu se știe boala și nici expunerea
• Investigarea se face pe baza chestionarelor
• Indicate pentru identificarea prevalențelor bolilor frecvente
• Nu se poate ști dacă expunerea a precedat rezultatul
Studiile transversale pot fi considerate studii caz-martor cu eșantioane mari, în care însă
includerea nu s-a făcut pe baza prezenței bolii și căutându-se apoi martori fără boală, ci a fost
selectată o populație întreagă, indivizii autoselectandu-se în cei care au boala și cei care nu o au.
Importanța studiilor transversale rămâne, însă, aceea de a furniza prevalențe, informații foarte
importante pentru clinician când estimează probabilitatea că un pacient să aibă o boală, în urma
unui test sau chestionar.3
Curs 5- Tipuri de studii-pag34-36

D.Avantajele studiilor transversale:

 Rapide şi relativ ieftine

 Persoanele nu sunt pierdute din vedere, nefiind necesară nici o urmărire
  Pot deveni primul pas al unui studiu de cohortă (de altfel, orice tip studiu începe printr-un studiu
transversal, în care se descrie distribuţia variabilelor care vor fi testate ca factori de risc sau
protecţie în cadrul grupurilor expus şi martor).
 Implică întreaga populaţie, şi numai pe cei care caută îngrijire medicală
 Sunt indicate pentru identificarea prevalenţelor bolilor oro-dentare sau frecvente
 Există un grup de comparaţie, deci permit studiul asociaţiei dintre un efect şi un factor de risc
presupus
 Permit studiul simultan al asociaţiilor dintre mai multe efecte şi factori de risc presupuşi, fiind
folosite pentru generarea de ipoteze care vor fi verificate prin studii de nivel superior 6

Curs 9 umfiasi -slide 20

Dezavantajele studiilor transversale:

 Expunerea şi efectul fiind măsurate concomitent, nu permite stabilirea secvenţei temporale a

evenimentelor (dacă expunerea a precedat efectul), necesară pentru stabilirea unei relaţii de
cauzalitate; de asemenea, pentru a stabili o relaţie de cauzalitate este nevoie de incidenţă,iar
studiile transversale furnizează prevalenţa.
 Nu pot evidenţia asociaţii atunci când efectul (boala) sau factorul de risc sunt foarte rare,
deoarece ar necesita eşantioane uriaşe
 Sunt supuse erorii sistematice de supravieţuire selectivă
 Sunt supuse erorilor sistematice de memorie (atunci când indivizii chestionaţi sunt puşi să-şi
amintească expuneri din antecedente)
 Prevalenţa nu permite decât foarte vag estimarea incidenţei, şi nici raportul prevalenţelor nu
permite estimarea riscului 7
Curs 9 umfiasi -slide 20

II . 1.2. 3. Studiile de tip caz-control (sau de tip caz-martor)

Aceste studii includ persoane care prezintă o boală(sau o altă variabila) care ne interesează și un
grup de control( grup de referință sau de comparație ) format din persoane care nu sunt afectate de boală
respectivă (sau o altă variabila pe care o studiem ).

(Cristian Vladescu, Sanatate publica si management, tratat)(pag23)

Se compară apariția cauzei posibile la cele două grupuri. Ele sunt studii longitudinale (se
referă la un interval de timp) și retrospective deoarece cercetătorul privește înapoi, de la boală
spre o cauza posibilă a acesteia. Se studiază în special bolile cu o perioadă lungă de latență ( de
ex. cancerul), cu o incubație de durată sau care sunt rare . Încă din fază de proiectare a studiului
se enunță ipoteză anchetei .
( Cristian Vladescu, Sanatate publica si management, tratat) (pag23)

O componentă importantă a acestei investigații este selecția grupului de control sau grupului de
comparație (lot martor) . Grupul de control ne permite efectuarea unor comparații cu grupul la
 care a apărut efectul pentru a identifica diferențele cuantificabile între cele două grupuri care ar
trebui să explice de ce a apărut efectul .
( Cristian Vladescu, Sanatate publica si management, (tratat) (pag23)

B. Alegerea lotului test ( selectarea cazurilor cu boală) :

-Pacienți spitalizați într-un spital sau într-un serviciu medical într-o perioadă de timp sau se selectează
toate persoanele cu boală respectivă dintr-o populație, prezente într-o anumită perioadă de timp.
-Se vor stabili criterii stricte de diagnostic pentru boală care ne interesează, de aceea definiția de caz
trebuie să permită alegerea unui lot omogen deoarece manifestări clinice similare pot să aibă etiologii
diferite.
-Stabilirea statusului de boală/bolnav se face pe baza informațiilor din fișele pacienților, certificatele de
boală, foile de observație clinică .
-Informațiile de expunere se obțin prin interviuri, prin completarea unui chestionar sau din inregistrări
medicale.
O altă posibilitate este de a identifica și obține date despre toți indivizii afectați de boală respectivă
(cazuri puține în situația bolilor rare), populație definită din care să se aleagă la întâmplare un eșantion.
Numărul de cazuri trebuie să fie reprezentativ pentru populația cu boală studiată. De asemenea, studiul
poate fi restricționat la un tip particular de cazuri de la care se pot culege informații sigure despre
expunere. Această restricție se poate face după varstă, sex, gravitatea bolii, frecvența expunerii.
(Maria Liliana Iliescu, Sanatate publica si management sanitar, teorie si aplicatii)(pag122)

Alegerea lotului de comparare ( de control ): trebuie să fie făcută din aceeaşipopulaţie ca şi a

cazurilor, sursele fiind:

- pacienţi spitalizaţi cu alte boli decât cea studiată;

- populaţia generală a aceleeaşi localităţi
- grupuri particulare (familie, cunoştinţe, etc.).
Asigurarea comparabilităţii între cazuri şi martori, după caracteristicile cele mai importante se face prin
metoda perechilor, folosindu-se criterii similare de selectare a loturilor. Caracteristicile după care se
formează perechile sunt potenţiali factori de confuzie ca vârsta, sexul, statusul socio-economic, statusul
marital, statusul vaccinal.
C. Analiza datelor:
- se calculează şansa (odds sau cotă) la expunere în trecut pentru cazuri şi pentru grupul de control, apoi
se calculează raportul cotelor care este denumit odds ratio (OR) şi care indică de câte ori şansa de
expunere este mai mare la cazuri decât la control;
- formula de calcul pentru OR = ad/bc (tabelul de contingenţă 2×2).
În interpretarea datelor se va ţine cont de posibilităţile de apariţie a erorilor de: selecţie; detectare;
observaţie - memorie, clasificare; confuzia.( Maria Liliana Iliescu, Sanatate publica si management
sanitar, teorie si aplicatii)(pag123)
 Reprezentarea schematica a unui studiu caz control

D.Tabel Avantaje –Dezavataje

(Georgeta Zanoschi, Sanatate publica si management sanitar)(pag 79)

Avantaje
_ durata mică studiului
_ număr mic de subiecți necesari
pentru studiu;
_ cost scăzut;
_ aplicabil la boli rare;
_ facilitatea efectuării studiului,
_ permite analiza a mai mulți factori;
_ permite repetarea studiului;
Dezavantaje
_ non-răspunsul care poate ține de
dorința persoanelor anchetate de
a colabora sau nu, de cunoașterea
problemei cercetate și de
memorie;
_ documentele medicale consultate
pot fi adeseori incomplete,
_ dificultatea de a constitui un lot
martor acceptabil,
_ nu permit măsurarea directă, ci
doar estimarea prin metode
matematice
a riscului bolii sau riscului
relativ și numai în anumite
condiții,
_ erorile sistematice („biais”) și
nesistematice (aleatorii) pot apare
mai frecvent decât în studiile
prospective.

Studii experimentale

Interventia sau experimentare implica incercare de a schimba o variabila la un grup sau mai multe grupuri
de persoane.

Este cea mai complexa dintre anchetele epidemiologice. Ea este singura metoda capabila sa demonstreze
relatia cauzala sau eficacitatea unei decizii terapeutice.
In epidemiologia experimental factorul de risc este controlat de catre investigator. Acesta formeaza un lot
martor si un lot test asemanatoare.

Efectul de interventii se masoara prin comparare prin rezultate optinute in grupul experimental si grupul
de control.

Anchete experimentale au trei forme :

1.Trailul controlate experimentat

2.Trailul in tren

3.Trailul in comunitate

Trailurile controlate randomizate:

Sunt experimente concepute pentru studiul regimuri de tratamente preventive sau curative. Alcatuirea
lotului martor si lotului test este mai usor de in cazul de metoda experimental pentru ca putem sa
controlam factori de risc si stabilii doua loturi identice de la inceput.

http://www.umft.ro/data_files/discipline-documente-utile/2/sanatatepublica.pdf pagina 30

Se testeaza un medicament nou pe oameni in 4 faze, inainte de introducere lor pe piata:

1. studii de faza I: – evalueaza actiunea, metabolismul si efectele secundare ale medicatiei testate(testele
se efecteuaza pe voluntari sanatosi)

2. studii de faza II :– precizeaza eficacitatea optimala si efectele secundare frecvente al medicatie

3. studii de faza III – evalueaza eficacitatea, siguranta si compara medicatia placebo sau cu alte terapii
(studii terapeutice randomizate)

4. studii de faza IV – dupa ce medicatia a fost comercializata, stabilesc noi indicatii si noi efecte adverse.
Uneori studiile de faza IV sunt simple studii de marketing, fara caracter stiintific (pentru a obisnui
medicii sa prescrie un anumit medicament).

http://www.baicus.ro/pdf/RCT.pdf

este relevant sa asiguram ca toti care au fost studiati sunt urmariti pana la formularea concluzii.

Analiza de participanti la sfarsitul de trial chiar daca nu sa administrat interventia se numeste analiza
intentiei de tratament.

Reducerea relativa a riscului este definit astfel: RRR=1-RR.

Se admite că, pentru ca eficienţa unui medicament să fie importantă clinic, RRR trebuie sa fie peste 25%
(RRR>25%).

http://www.umft.ro/data_files/discipline-documente-utile/2/sanatatepublica.pdf pagina 32
Reducerea absoluta a riscului (RAR) este definita ca diferenta intre riscul absolut la pacientii netratati si
riscul absolut la pacientii tratati. Daca valoarea ARR este 0 (zero), medicatia de studiu este ineficienta
RAR=Rnetratati-Rtratati.

CER: rata de eveniment la grupul de control

EER: rata evenimentul la grupul de control

RR (relative risk ratio)= EER/CER

Avantajele studiilor terapeutice randomizate sunt demonstrarea eficacitatii medicatiei studiate, dar si
estimarea marimii eficacitatii. Studiile clinice randomizate sunt cele mai valide in comparatie cu celalte
studiile clinice, pentru ca in rezultatele lor putem avea mai multa incredere decat in rezultatele studiilor
(cohorta, caz martor). Pentru evitarea erorilor sistematice se utilizeaza randomizarea (putem fi mai siguri
ca pacientii din grupul terapeutic au trait mai mult din cauza tratamentului, si nu pentru ca in acest grup s-
au aflat pacienti mai tineri si mai sanatosi decat in grupul placebo); pentru erorile sistematice de executie
dubla orbire (pacientii din grupul therapeutic au fost ingrijiti mai bine decat ceilalti, inafara medicatiei de
studiu); pentru prevenirea erorilor sistematice de uzura, migrare si pierdere din vedere (au iesit din studiu
pacientii mai gravi, cu prognostic mai prost) se foloseste analiza in intentie de tratament (intention to treat
analysis), iar erorile de detective se pot preveni tot prin orbire.

Dezavantajele sunt in principal costuri si timp mari.

http://www.baicus.ro/pdf/RCT.pdf

Bibliografie

1.Maria Liliana Iliescu, Sanatate publica si management sanitar, teorie si aplicatii

2.Cristian Vladescu, Sanatate publica si management, tratat

3.Georgeta Zanoschi, Sanatate publica si management sanitar

4.http://www.baicus.com/pdf/Study%20Design.pdf

5.ARTICOL2013 Calitatea vietii si sanatatea orala

6. UMF IASI curs 5,curs 9

7. http://www.baicus.ro/pdf/RCT.pdf