Revista Română de Bioetică, Vol. 7, Nr.

4, Octombrie – Decembrie 2009

CALITATEA VIEŢII ASOCIATĂ CU

SĂNĂTATEA ORALĂ LA ELEVII DIN
BUCUREŞTI
Mihaela Adina Dumitrache∗, Cristian Comes**
Elina Teodorescu***, Loredana Dumitraşcu****
Marian Cuculescu*****, Ecaterina Ionescu******
Rezumat
Pentru obţinerea unei imagini complete a stării de sănătate orală, pe lângă metodele
tradiţionale de evaluare a sănătăţii orale, ce foloseau doar indici dentari clinici, recent se
evaluează şi impactul afecţiunilor orale asupra calităţii vieţii. Obiectivul studiului cross-
secţional prezentat în acest articol a fost evaluarea prevalenţei şi severităţii impactului sănătăţii
orale asupra calităţii vieţii la elevii din Bucureşti, folosind indicele Child-OIDP. Material şi
metodă: 413 elevi cu vârstele cuprinse între 11-13 ani au fost examinaţi clinic şi li s-a
administrat chestionarul Child-OIDP. Rezultate: Prevalenţa impactului asupra calităţii vieţii a
fost de 57,4%, cea mai mare prevalenţă înregistrându-se asupra consumului alimentelor (46,1%
dintre elevi), urmat de impactul asupra igienizării dinţilor (21,9%), stabilităţii emoţionale
(13%). În ceea ce priveşte intensitatea efectelor, 4,8% dintre copii au semnalat efecte foarte
grave asupra activităţilor zilnice, 3,8% grave; 14,1% dintre copii au semnalat efecte negative
moderate, 8,7% au prezentat efecte reduse, iar 45% - efecte negative foarte reduse. Principalele
cauze orale cu impact asupra vieţii cotidiene au fost: caria dentară (57,4%), accidentele de
erupţie a dinţilor (39,8%), exfolierea dinţilor (37,7%), durerea dentară (36,5%) şi sensibilitatea
dentară (31,6%). 42,6% dintre copii nu au prezentat nici un impact asupra stării de sănătate
orală, 52,5% au raportat impacte asupra a 1-4 activităţi. Severitatea impactului a fost mare
pentru consumul alimentelor şi stabilitatea emoţională şi redusă pentru activităţile şcolare şi
contactele sociale. Concluzii: Prevalenţa efectelor negative ale stării de sănătate orală asupra

∗
Conf. Univ., Facult. Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, e-mail:
dmtrchadina@yahoo.com
**
Conf. Univ, Facult. Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
and_comes@yahoo.com
***
Şef lucr., Facult. de Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
umashakti22@yahoo.com
****
Asist. univ., Facult.Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
lore.dumitrascu@gmail.com
*****
Conf. Univ. Facult. Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
marian.cuculescu@gmail.com
******
Prof. Univ., Facult. Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
Kriszstina@yahoo.com

68
activităţilor zilnice ale copiilor a fost moderată, cu o severitate redusă a efectelor. Principalele
cauzele ale acestor efecte au fost: caria dentară, exfolierea dinţilor temporari, durerea dentară,
sensibilitatea dentară şi sângerarea gingivală. Sănătatea orală a afectat calitatea vieţii copiilor
în principal prin efecte asupra consumului alimentelor, a igienizării cavităţii orale, a stabilităţii
emoţionale şi a funcţiei estetice.

Cuvinte cheie: calitatea vieţii, Child-OIDP, impacte orale, elevi, severitate.

Introducere independente ale experienţei umane”.

Unul din drepturile fundamentale ale
omului este sentimentul general de
fericire şi satisfacţie în legatură cu viaţa
şi mediul înconjurător, cuprinzând
aspecte precum sănătatea, timpul liber,
cultura, drepturile, valorile şi credinţele,
aspiraţiile şi condiţiile de bază ale vieţii
din care fac parte aceste elemente [28]. O
altă definiţie [35] pune calitatea vieţii în
relaţie cu “satisfacerea armonioasă şi
simultană a tuturor necesităţilor umane:
sănătate, condiţii de viaţă civilizate,
securitate economică şi socială, timp
liber, cultură, educaţie, muncă demnă,
interesantă şi satisfăcătoare, relaţii
interpersonale suportive şi pozitive, o
societate raţional organizată şi
fundamentată pe libertate, democraţie şi
moralitate constructivă”.
Din punct de vedere al sănătăţii,
calitatea vieţii reflectă senzaţia de
sănătate fizică şi psihică, dar şi
capacitatea de a reacţiona la factorii din
mediile fizic şi social şi prezintă un grad
mai mare de subiectivitate comparativ cu
speranţa de viaţă şi, de aceea, poate fi
dificil de măsurat [28]. Aşadar, şi în
domeniul medical, observăm
întrepătrunderea dintre aspectele
individuale şi cele sociale care conduce
la o abordare holistică a sănătăţii şi bolii.
În 1997, D. Locker abordează
îngrijirile de sănătate din punct de vedere
bio-psiho-social, centrat pe pacient, spre
deosebire de abordarea anterioară,
biomedicală, centrată pe boală [18].
Autorul afirmă că boala şi sănătatea
trebuiesc privite ca “dimensiuni
Boala, diagnosticată de clinician, poate
să nu afecteze în nici un fel percepţia
pacientului asupra propriei stări de
sănătate. G.L. Engel subliniază acelaşi
lucru: aprecierea clinicianului, de multe
ori nu corespunde cu cea a pacientului
[8]. În alte situaţii, boala poate fi doar
unul din numeroşii factori pe care o
persoană îi ia în considerare când îşi
apeciază starea de sănătate. Calitatea
vieţii reflectă experienţele umane care
vor influenţa starea de bine a unei
persoane sau satisfacţia vieţii şi poate
include totalitatea experienţei personale,
inclusiv factori precum sărăcia, statutul
de angajat, satisfacţia muncii sau statutul
social. Percepţia unei persoane despre
propria sănătate este un indicator
important pentru clinician, care trebuie să
dezvolte o abordare centrată pe pacient şi
să ţină cont de necesităţile individului
când stabileşte cel mai bun plan de
tratament.
Având în vedere că boala şi sănătatea
sunt concepte independente, următoarea
preocupare ar fi analizarea legăturii între
sănătate şi calitatea vieţii. D. Locker
arată că, deşi unele măsuri ale calităţii
vieţii sunt aceleaşi cu cele ale sănătăţii,
conceptul de calitate a vieţii este abordat
într-o perspectivă mai largă decât
sănătatea [18]. După modelul lui I.
Wilson şi P. Cleary [31], D. Locker arată
că trebuie luaţi în considerare şi factorii
nonmedicali şi caracteristicile indivi-
dului, precum şi modul în care ei
afectează starea de sănătate a acestuia:
factori funcţionali, factori psihologici

69
(aspectul şi încrederea în sine), factori
sociali (interacţiunea cu ceilalţi, comu-
nicarea) şi experienţa durerii sau a
disconfortului.
Studiul calităţii vieţii joacă un rol
important în îngrijirile de sănătate oro-
dentară. H.C. Gift şi K.A. Atchinson [12]
au afirmat că aprecierea calităţii vieţii din
punct de vedere al stării de sănătate
permite corelarea parametrilor „cât de
mult” şi „cât de bine” trăieşte un individ.
Afecţiunile din sfera oro-maxilo-facială
pot afecta aceşti parametri, conducând la
alterări în perceperea imaginii de sine, a
stimei de sine şi a stării de bine. La nivel
personal, influenţează decizia pacientului
sau a medicului privind alegerea
tratamentului, iar la nivel social
contribuie la înţelegerea nevoilor
celorlalţi. Studiul calităţii vieţii poate
influenţa deciziile la nivel politic. De
exemplu, indicele DMFT (scorul dinţilor
cariaţi, absenţi sau obturaţi) crescut la
copii poate indica o malnutriţie din cauza
imposibilităţii acestora de a mesteca
anumite alimente, precum şi tulburări de
somn şi lipsă de concentrare la şcoală
datorită durerilor asociate. Astfel, DMFT
poate fi, pentru factorii de decizie, un
indicator al nevoii de îngrijiri de sănătate
a unei populaţii. În acest context, M.
Rohr Inglehart şi R.A. Bagramian [21]
subliniază măsura în care calitatea vieţii
devine un instrument de înţelegere şi
conturare a practicii clinice, cercetării,
educaţiei, nu numai la nivel individual, ci
şi la nivel de comunitate în ansamblu.
Evaluarea calităţii vieţii asociate stării
de sănătate oro-dentară este deosebit de
importantă pentru practicieni. Au fost
concepute diferite chestionare pentru
evaluarea acestui aspect, datele rezultate
putând fi incluse în studii analitice care
urmăresc factorii implicaţi [15, 16, 18,
24]) sau modul în care individul îşi
percepe propria stare de sănătate [4, 22].
Studii realizate de J. Ten Cate în 2001 au
70
arătat existenţa unor corelaţii între
calitatea scăzută a vieţii şi un status oro-
dentar deficiar, asociat cel mai adesea cu
un acces redus la serviciile de sănătate
[25]. Alte cercetări [28, 29] au subliniat
corelaţia între statusul socio-economic şi
calitatea vieţii.
Instrumentele de măsurare a calităţii
vieţii referitoare la sănătatea orală a
copilului sunt dificil de realizat, pentru că
apar multe probleme metodologice şi
conceptuale. De exemplu, înţelegerea
copilului cu privire la sănătate şi boală
este dependentă de vârstă şi de
dezvoltarea socială, lingvistică, emoţio-
nală şi cognitivă [19]. De asemenea,
copiii devin din ce în ce mai conştienţi de
impactul psihosocial al modificărilor din
zona facială şi dentiţie. A măsura şi
compara aceste schimbări în diferite
stadii de dezvoltare şi la vârste diferite
poate fi dificilă.
Chestionarul OIDP pentru copii
derivă din instrumentul de evaluare a
calităţii vieţii legate de sănătatea orală a
adulţilor. Modificările efectuate au
urmărit ajustarea cuvintelor la capaci-
tăţile copilului în relaţie cu dezvoltarea
lui intelectuală, cognitivă şi a limbajului.
La baza acestui chestionar a stat o
versiune modificată a Clasificării
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind
Inegalităţile, Dizabilităţile şi Handica-
purile [31]. Child-OIDP analizează
impactul afecţiunilor orale asupra
următoarelor aspecte ale performanţei
zilnice: alimentaţie, vorbire, igienizarea
dinţilor, zâmbet, stabilitate emoţională,
relaxare, efectuarea temelor acasă şi
contactul social. [24].
Material şi metodă
Studiul, de tip cross-secţional, a fost
realizat pe un lot reprezentativ pentru
populaţia şcolară din municipiul
Bucureşti, cuprinzând un număr de 418
copii selectaţi randomizat din 6 şcoli ale
celor 6 sectoare ale oraşului, pe criterii de
eşantionaj socio-economice, cu vârste
cuprinse între 11 şi 13 ani. Studiul s-a
derulat cu respectarea cerinţelor etice de
obţinere a consimţamântului scris al
părinţilor şi al conducerii şcolilor.
Anterior, au fost realizate studii pilot
pentru validarea chestionarului Child-
OIDP în universităţile din Iaşi,
Constanţa, Timişoara şi Bucureşti. Pentru
colectarea datelor s-au utilizat: un
chestionar auto-administrat privind datele
socio-demografice (sexul, vârsta,
numărul membrilor familiei, ocupaţia
părinţilor, venit), chestionarul Child-
OIDP, administrat prin interviu
individual [11] şi examinarea clinică
orală de către doi medici dentişti, cadre
universitare, calibrate în prealabil,
condusă riguros după metodologia şi
criteriile de evaluare O.M.S. ale
statusului oral [30]. Au fost înregistrate şi
necesităţile normative de tratament
ortodontic cu ajutorul indicelui necesa-
rului de tratament ortodontic (IOTN) [2],
iar nivelul igienei orale a fost determinat
folosind indicele de placă bacteriană
O’Leary [3]. Chestionarul Child-OIDP
[9] descrie iniţial problemele orale cu
Tabelul 1.Clasificarea intensităţii efectelor stării
zilnice
Intensitatea efectelor Scor
gravitate
Foarte grav Grav (3)
Grav Grav (3)
Moderat (2)
Moderat Moderat (2)
Grav (3)
Redus (1)
Redus Moderat (2)
Redus (1)
Foarte redus Redus (1)
Nici un efect Nici un efect (0)
Beneficiile aceastui tip de evaluare
sunt simplitatea şi faptul că poate oferi o
imagine mai clară asupra efectelor stării
71
care copiii s-au confruntat în ultimele trei
luni, precum şi impactul sănătăţii orale
asupra celor 8 activităţi zilnice. Pentru
fiecare din activităţile afectate s-au
înregistrat frecvenţa şi gravitatea
impactului. În plus, copiii au fost invitaţi
să precizeze care din problemele de
sănătate orală din lista iniţială consideră
ei că ar afecta activităţile menţionate
anterior. Calculul scorului impactului
problemelor de sănătate orală asupra
fiecăreia dintre activităţile zilnice din
chestionar a fost realizat prin înmulţirea
scorului frecvenţei (0, 1, 2 sau 3) cu cel
al severităţii (0, 1, 2 sau 3), rezultând
pentru fiecare activitate valori ale
scorului impactului cuprinse între 0 şi 9.
Scorul final se obţine prin însumarea
scorurilor celor 8 activităţi şi împărţirea
la 72, exprimat procentual [9]. Intensi-
tatea se referă la efectul cu cel mai mare
grad de severitate asupra oricăreia din
cele 8 tipuri de activităţi, sau la cel mai
mare scor al impactului. Astfel, efectele
afecţiunilor orale se pot clasifica pe o
scală cu 6 nivele, după cum urmează: nici
un efect; efect foarte redus; efect redus;
efect moderat; efect grav; efect foarte
grav (tabel 1) [9].
de sănătate orală asupra activităţilor
Scor Scor
frecvenţă activitate
Grav (3) 9
Moderat (2) 6
Grav (3)
Moderat (2) 4
Redus (1) 3
Grav (3)
Redus (1) 2
Moderat (2)
Redus (1) 1
Nici un efect (0) 0
de sănătate orală decât cea obţinută prin
utilizarea unui singur scor [9]. Prin
intermediul său se poate face, de
exemplu, diferenţierea clară între un
copil care declară efecte foarte mici (scor
1) asupra a 6 din cele 8 activităţi şi un
altul care declară efecte grave (scor 6)
asupra unei singure activităţi [9].
Extinderea efectului se referă la numărul
de activităţi afectate în decursul ultimelor
3 luni şi poate varia de la 0 la 8.
Datele obţinute au fost analizate şi
prelucrate statistic folosind programul
SPSS 10.0.
Rezultate
Din totalul de 418 copii invitaţi să
participe la studiu, 415 au avut acordul
părinţilor de participare şi 413 au fost
examinaţi clinic, participând la toate
etapele cercetării. Rata de responsivitate
a fost de 98,8 %. Media de vârstă a fost
11,8 ani (±0,8), iar distribuţia pe sexe de
53% subiecţi de sex feminin şi 47% de
sex masculin. Prevalenţa cariei dentare în
lotul studiat a fost moderată: 44,7% din
totalul lotului examinat erau indemni de
carii (55,3% elevi de 11 ani, 44,7% elevi
de 12 ani şi 32,8% de 13 ani), iar indicele
de experienţă carioasă în dentiţia
permanentă (DMFT) a avut valori ce
variază între 0 şi 13, pentru 11 ani
DMFT= 1,61(±2,27), la 12 ani DMFT=
2,01(± 2,05), la 13 ani DMFT=2,45(±
2,38) şi o valoare medie pentru tot lotul
Tabelul 2. Frecvenţa problemelor de sănătate orală percepute ca având impact asupra
activităţilor zilnice
Nr. crt. Problema de sănătate orală
1 Carie dentară
2 Dinte permanent în erupţie
3 Exfolierea unui dinte de lapte
4 Durere de dinţi
5 Dinte sensibil
6 Spaţiu între dinţi (prin lipsa erupţiei unui dinte permanent) 30,4
7 Sângerarea gingiilor
8 Umflarea gingiilor
9 Poziţia dinţilor
10 Ulceraţii ale cavităţii orale
11 Respiraţie neplăcută
12 Tartru
72
de 2,08 (±2,11) [7]. Prevalenţa sângerării
gingivale a fost de 14,45%, iar indicele
de placă vizibilă bacteriană O’Leary a
avut o valoare medie de 54,51% la
nivelul întregului lot, indicând un nivel
moderat al igienei orale. Cel mai mare
procent dintre copiii examinaţi (47,7%)
au prezentat un indice al IOTN cu
valoarea 1. 44% au prezentat un indice cu
valorile 2 şi 3, în timp ce valoarea 4 a
fost constatată la doar 8,3% dintre
subiecţi [7].
Problemele de sănătate orală
percepute de către copii ca fiind cauza
efectelor negative asupra activităţilor
zilnice au fost variate (tabel 2). Cu cea
mai mare prevalenţă au fost desemnate:
caria dentară (57,4%), urmată de
accidentele de erupţie ale dinţilor
permanenţi (39,8%), exfolierea dinţilor
temporari (37,7%), durerea dentară
(36,5%), sensibilitatea dentară (31,6%),
existenţa unui spaţiu în locul unui dinte
neerupt (30,4%) sângerarea gingiilor
(29,8%). Cu o frecvenţă destul de mare
au fost raportate şi problemele corelate
cu aspectul estetic: culoarea dinţilor
(13%), dinte permanent absent (8,7%) şi
forma sau mărimea dinţilor (7,8%), iar
0,9% dintre copiii incluşi în studiu au
prezentat diformităţi ale gurii sau feţei.
Frecvenţa (%)
57,4
39,8
37,7
36,5
31,6
29,8
24,6
20
14,8
14,2
13,9
 13 Culoarea dinţilor 13
14 Dinte permanent absent 8,7
15 Forma sau mărimea dinţilor 7,8
16 Dinte permanent fracturat 3,5
17 Diformităţi ale gurii sau feţei 0,9
99 Altele 3,5

Din totalul elevilor incluşi în studiu, igienizării dinţilor (21,9%), stabilităţii

57,4% au raportat cel puţin o afectare a
uneia dintre funcţiile enumerate în
activităţile zilnice, în cursul ultimelor trei
luni, impactul cu cea mai mare
prevalenţă înregistrându-se asupra
consumului alimentelor (46,1% dintre
elevi), urmat de impactul asupra
emoţionale (13%), fizionomiei (8,8%),
fonaţiei (8%) şi relaxării (7,8%). Efectele
negative asupra celorlalte activităţi
zilnice investigate au fost constatate cu o
prevalenţă mai mică: contactele sociale
(7%) şi desfăşurarea activităţilor şcolare
( 4,3%) (tabel 3).

Tabelul 3. Prevalenţa impactelor afecţiunilor dentare asupra activităţilor zilnice pentru

şcolarii din Bucureşti
Impactul afecţiunilor dentare asupra Procentul copiilor( N= 224)
activităţilor zilnice
Alimentaţie 46,1%
Igienizare orală 21,9%
Stabilitate emoţională 13%
Zâmbit 8,8%
Fonaţie 8%
Relaxare 7,8%
Socializare 7%
Activităţi şcolare 4,3%
Orice impact 57,4%

Cei mai mulţi elevi (42,6%) nu au priveşte intensitatea efectelor, 4,8%

prezentat nici un impact asupra
activităţilor zilnice (scorul activităţii egal
cu 0), iar la cei care au semnalat efecte
negative ale sănătăţii orale, numărul
activităţilor afectate a variat de la 1 la 7:
36,2% au prezentat efecte negative
asupra unei singure activităţi, 11,5% au
precizat afectarea a 2 activităţi zilnice,
2,9% au avut 3 activităţi afectate, iar
pentru 1,9% 4 activităţi au fost afectate.
Procentul copiilor care au prezentat 6 şi 7
activităţi afectate a fost mic (1% şi
respectiv 3,7%). Afectarea a 8 activităţi
zilnice nu a fost constatată la nici unul
dintre copiii incluşi în studiu. În ceea ce
dintre copii au semnalat efecte foarte
grave (scorul egal cu 9), 3,8% grave
(scorul 6); 14,1% dintre copii au
semnalat efecte negative moderate
(scorul 3 şi 4), 8,7% au prezentat efecte
reduse (scorul 2), iar cel mai mare
procent (45%) efecte negative foarte
reduse asupra activităţilor zilnice (scorul
1) (tabel 4).
Evaluarea separată a efectelor asupra
fiecăreia dintre cele 8 activităţi a arătat că
cele mai grav afectate au fost consumul
alimentelor şi igienizarea, în timp ce
activităţile şcolare şi contactele sociale
au fost cele mai puţin afectate.

73
 Tabelul 4. Prevalenţa şi intensitatea efectelor negative ale afecţiunilor orale asupra
activităţilor zilnice pentru elevii din Bucureşti
Efecte Total Activităţile zilnice
sănătate efecte Cons. Vorbit Igienizare Relax. Stabilit. Zâmbit Act. Cont.
Orală negat. alim. orală emoţ. şcolare sociale
Preval.(%) 57,4 46,1 8 21,9 7,8 13 8,8 4,3 7
Intens. (%)
Fara impact 42,6 54,4 92,2 78,9 93 87,8 91,2 95,6 93
F. red. 26 20,2 2,6 7,9 2,6 6,1 4,4 0 0,9
Reduse 8,7 7,9 2,6 3,5 1,7 1,7 2,6 2,6 2,6
Moder. 14,1 10,5 0,9 7,9 2,6 1,8 0,9 1,8 3,5
Grave 3,8 5,3 1,7 0 0 1,7 0 0 0
F. grav 4,8 1,8 0 1,8 0 0,9 0,9 0 0

Principalele cauze ale efectelor negative sănătate orală percepută ca fiind cauza
asupra fiecăreia dintre cele 8 activităţi principală de afectare a 4 dintre cele 8
zilnice sunt prezentate în tabelul 5. activităţi investigate.
Durerea de dinţi a constituit problema de

Tabelul 5. Principalele probleme de sănătate orală percepute ca fiind cauze de afectare ale
celor 8 activităţi zilnice
Activitate afectată Probleme de sănătate orală cauzale (%)
Consum alim. Dinte sensibil Caria dentară Durere dinţi Pierd. d. lapte
(Prev.=46,1%) 15,8 14,3 12,4 2,6
Vorbirea Durere dinţi Dinte sensibil Caria dentară 1 Pierd. d. lapte
(Prev.=8%) 3,9 2,1 1
Igienizare orală Sângerare ging. Durere dinţi Caria dentară Pierd. d. lapte
(Prev.=21,9%) 8 5,3 3,5 5,1
Relaxarea Caria dentară Durere dinţi Altele -
(Preval.=7,8%) 4,4 2,6 0,9
Menţ. st. emoţ. Durere dinţi Dinte sensibil Caria dentară Forma dintilor
(Prev.=13%) 8 2,3 0,9 1,8
Zâmbit Culoarea dinţi Durere dinţi Caria dentară Pierd. d. lapte
(Prev.=8,8%) 2,6 2,6 1,8 1,8
Activ. Şcolare Durere dinţi Caria dentară
(Prev.=4,3%) 3,5 0,8
Contacte sociale Durere dinţi Caria dentară Pierd. d. lapte Umflarea ging.
(Prev.= 7%) 3,5 1,8 0,9 0,8

Discuţii concluziile altor studii asupra calităţii

Prevalenţa impactelor orale resimţite
în ultimele trei luni de populaţia studiată
a fost moderată (57,4%), rezultat care se
corelează cu valoarea prevalenţei cariei
dentare ( 44,7%) şi a mediei indicilor de
carie (DMFT=2,08±2,11) pentru acest lot
de studiu. Deşi pentru lotul studiat (elevi
cu vârsta 11-13 ani, din Bucureşti) nu
există date anterioare pentru comparaţie,
vieţii în relaţie cu sănătatea orală
(OHRQoL) sugerează faptul că efectele
asupra sănătăţii orale sunt foarte
obişnuite pentru această grupă de vârstă
[9]. În ţara noastră, rezultatele unui
studiu similar, pentru populaţia şcolară
din aceeaşi grupă de vârstă, din Iaşi,
derulat în anul 2007, relevă o prevalenţă
a impactelor orale de 65,04%. Pentru

74
populaţia adolescentă din Brazilia,
prevalenţa impactelor a fost de 32% [6]
şi 62% în Uganda [1]. Pentru populaţia
copiilor de 8-10 ani din Africa de Sud,
prevalenţa durerilor dentare raportate este
de 88%, iar 73% dintre copiii din Noua
Zeelandă cu un status optim al sănătăţii
orale au avut cel puţin un simptom dentar
în ultimul an [5], cu 60,1% mai mult
decât procentul raportat pentru copiii
malaezieni, cu aceleaşi condiţii orale şi
care beneficiază de servicii de asistenţă
dentară [9]. Pentru populaţia şcolară din
Bucureşti, impactele orale, de prevalenţă
moderată, nu prezintă grade crescute ale
severităţii (22,7% au impact foarte grav,
grav şi moderat, iar 34,7% au impact
redus şi foarte redus). Dintre cele 8
activităţi zilnice analizate, consumul
alimentelor a fost activitatea cea mai
afectată (46,1%) şi cu cel mai mare scor
al severitaţii, 7,1% prezentând impacte
grave şi foarte grave asupra calitaţii
vieţii. Sensibilitatea dentară şi caria
dentară au reprezentat factorii cauzali ai
acestei afectări în 15,8%, respectiv
14,3% din cazuri. Rezultatele obţinute
sunt în concordanţă cu cele ale altor
studii care au utilizat indicele Child-
OIDP şi care au arătat că afectarea
consumului alimentar este mai frecventă
decât afectarea status-ului emoţional sau
a contactelor sociale ([9], [14]).
Igienizarea orală a constituit a doua
problemă importantă cu efecte negative
asupra activităţilor zilnice, având o
prevalenţă totală de 21,9%, dintre care
pentru 78,9% dintre copii fiind fără
impact asupra sănătăţii orale, efecte
grave prezentând doar 1,8% dintre copii.
13,3% dintre copii au considerat
sângerarea gingiilor şi durerea dentară
cauzele efectelor negative asupra
igienizării cavităţii orale.
A treia problemă de sănătate orală
depistată din punct de vedere al
prevalenţei (13%) a fost stabilitatea
75
emoţională, însă cu scor redus al
severităţii (87,8%), fiind fără impact
asupra sănătăţii orale, doar 1,7% având
efecte grave şi 0,9% foarte grave.
Afecţiunile orale cauzale (durerea
dentară şi sensibilitatea dentară în
procent de 10,3%) afectează în proporţie
mare stabilitatea emoţională a copiilor,
însă cu impact de severitate redusă. Un
alt aspect al impactului sănătăţii orale
asupra calităţii vieţii copiilor l-a
constituit afectarea funcţiei estetice,
semnalată de 8,8% dintre copiii
examinaţi, deşi 91,2% au fost fără impact
şi doar 7% au precizat efecte reduse şi
foarte reduse. Cauza cea mai frecventă a
acestei afectări a constituit-o culoarea
dinţilor, urmată de durere, caria dentară
şi de exfolierea dinţilor temporari. Aceste
rezultate, corelate cu cele ale studiilor din
Thailanda şi Marea Britanie, care au
constatat o prevalenţă mare a efectelor
negative asupra funcţiei estetice, susţin
afirmaţiile lui M.S. Chen şi P. Hunter,
conform cărora efectele psihologice ale
sănătăţii orale, cum ar fi evitarea
zâmbitului sau a râsului şi observaţiile
făcute de către anturaj asupra aspectului
estetic, au o frecvenţă mult mai mare în
rândul copiilor decât al adulţilor [5].
Fonaţia a fost afectată doar la un procent
de 8% dintre elevi, majoritatea (92,2%)
fiind considerate fără impact asupra
sănătaţii şi doar 1,7% fiind considerate
grave.
Important de subliniat este faptul că
efectele negative asupra dimensiunilor
sociale reprezentate de desfăşurarea
activităţilor şcolare şi contactele sociale
au fost mai rar întâlnite (11,3%) şi mai
puţin grave (nici un copil nu a raportat
efecte grave sau foarte grave asupra
acestor funcţii). Având în vedere
afectarea redusă prin carie a copiilor
incluşi în studiu, aceste rezultate pot fi
explicate prin faptul că, aşa după cum
afirmă E.L. Schor, activităţile sociale ale
copiilor depind de starea lor fizică şi
psihologică într-o măsură mai mare decât
în cazul adulţilor [23]. Schimbările
specifice vârstei îşi pun, fără îndoială,
amprenta asupra perceperii calităţii vieţii
în relaţie cu sănătatea orală, odată cu
maturizarea. Copiii de vârstă mai mică
sunt mai sensibili la simptomele date de
afecţiunile orale decât subiecţii din
grupele de vârstă mai mari [9]. Având în
vedere aceste consideraţii, adaptarea
indicelui OIDP pentru utilizarea sa în
studiul calităţii vieţii copiilor a urmărit
ajustarea activităţilor zilnice investigate,
simplificarea scalelor, reducerea timpului
necesar evaluării, precum şi rearanjarea
şi clarificarea întrebărilor care sunt peste
capacitatea de înţelegere a copiilor sub
12 ani, după teoria cognitivă a dezvoltării
a lui J. Piaget [13].
Concluzii
Sănătatea orală a afectat calitatea
vieţii copiilor în principal prin efecte
asupra consumului alimentelor, a
igienizării cavităţii orale, a stabilităţii
emoţionale şi a funcţiei estetice. Au fost
depistate diferite cauze ale acestor efecte,
în cea mai mare măsură contribuind:
caria dentară, exfolierea dinţilor
temporari şi durerea dentară,
sensibilitatea dentară, spaţiul dentar
datorită lipsei erupţiei dinţilor permanenţi
şi sângerarea gingivală.
Evaluarea impactului stării de
sănătate orală asupra vieţii zilnice este
relevantă pentru crearea unor politici de
sănătate care să se adreseze nevoilor
populaţiei, cu stabilirea unei ierarhii a
priorităţii îngrijirilor şi pentru evaluarea
bugetelelor alocate tratamentelor.

Referinţe
[1]. Astrom AN, Okullo I, Validity and reability of the Oral Impacts on Daily Performances
(OIDP) freq. scale: a cross sectional; study in Uganda, BMC Oral Health, 3:5-13, 2003
[2]. Brook P.H., Shaw W.C., The development of an index of orthodontic treatment
priority, Eur J Orthod, 11:309-320, 1989
[3]. Butler B.L., Morejon O.,Low S.B., An accurate, time-efficient method to assess plaque
accumulation, J Am Dent Assoc,127;1763-1766, 1996
[4]. Chavers L., Two-year incidence of oral disadvantage, a measure of oral health-
relatedquality of life, Community Dent Oral Epidemiology, 31, 21-9, 2005
[5]. Chen M.S., Hunter P., Oral health and quality of life in New Zealand: a social
perspective, Soc Sci Med, 43:1213-1222, 1996
[6]. Cortes M.I., Marcenes W., Sheiham A., Impact of traumatic injuries to the permanent
teeth on the oral health related quality of life in 12-14-year-old children, Community
Dent Oral Epidemio, 30: 193-198, 2002
[7]. Dumitrache M.A., Evaluarea riscului carios la populaţia şcolară din Bucureşti, Teză
doctorat Universitatea “Gr. T. Popa”Iaşi, 2008
[8]. Engel G.L., The need for a new medical model: A challenge for biomedicine, Science,
196, 129-136, 1997
[9]. Gherunpong S., Tsakos G., Sheiham A., The prevalence and severity of oral impacts on
daily performances in Thai primary school children, Health Qual Life Outcomes, 2: 57,
2004
[10]. Gherunpong S., Developing a socio-dental system of dental needs assessment in
children, PhD Thesis. University College London, Department of Epidemiology; 2004
[11]. Gherunpong S., Tsakos G., Sheiham A., Developing and evaluating an oral health-
related quality of life index for children; the Child-OIDP, Community Dent Health, Jun;
21 (2): 161-9, 2004
[12]. Gift H.C., Atchison K.A., Oral health, health and health-related quality of life, Med
Care. 3 (11, suppl). NS57-NS77, 1995

76
[13]. Inhelder B., Piaget J., The growth of logical thinking from children to adolescence,
United States, Basic Books Inc.,, 250-255, 1958
[14]. Yusuf H., Gherunpong S., Sheiham A., Tsakos G., Validation of an English version of the
Child-OIDP index, an oral health-related quality of life measure for children, Health
Qual Life Outcomes, 4: 38, 2006
[15]. Kressin N.R., Reisine S., Spiro A., Jones J.A., Is negative affectivity associated with oral
quality of life?, Community Dent Oral Epidemiology, 29, 412-23, 2001
[16]. Leao A., Sheiham A.L., Relation between clinical status and subjective impacts on daily
living, J Dental Research, 74, 1408-13, 1995
[17]. Locker D., Concepts of oral health, disease and quality of life, in Slade GD (ed).
Measuring Oral Health and Quality of Life. Chaper Hill: University of North Carolina -
Dental Ecology, 11-24, 1997
[18]. Mahler H., The meaning of health for all by the year 2000, World Health Forum, 1, 5-22,
1998
[19]. Pal D., Quality of life assessment in children; a review conceptual and methodological
issues in multi-dimensional health status measures, Journal of Epidemiology and
Community Health, 50, 397-400, 1996
[20]. Reisine S., Dental health and public policy; the social impact of dental disease,
American Journal of Public Health. 75, 27-30, 1985
[21]. Inglehart R I., Marita R and Bagramian, Robert A., Oral Health-Related Quality of Life,
Quintessence, 2002
[22]. Sadana R., Describing population health in six domains: comparable results from 66
household surveys, Geneva: World Health Organization, 2002
[23]. Schor E.L., Children’s health and the assessment of health-related quality of life, in
measuring health- related quality of life in children and adolescents. Implications for
research and practice. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum & Associates, pp. 25-37 Edited
by: Drotar D.Mahwah, 1998
[24]. Sheiham A., Maizels J., Cushing A., The concept of need in dental care, International
Dental Journal, 32, 265-270, 1982
[25]. Ten Cate J., What dental diseases are we facing in the new millennium: some aspects of
the research agenda, Carie Res.35 (suppl 1 ), 2-5, 2001
[26]. Tubert-Jeannin S., Pegon-Machat E., Gremeau-Richard C., Lecuyer M.M., Tsakos G.,
Validation of a French version of the Child-OIDP index, Eur J Oral Sci, Oct; 113 (5):
355-62, 2005
[27]. U.S. Deparment of Health and Human Service, Healthy People 2010. A Systematic
Approach to Health Improvement, 10, 2000
[28]. Watt R.G., Emerging theories into the social determinants of health: implication for
oral health promotion, Community Dent Oral Epidemiology, 30, 241-7, 2000
[29]. Wilkinson R., Marmot M., Social determinants of health. The solid facts, Copenhaga.
Oficiul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 2003
[30]. Wilson I., Cleary P., Linking clinical variables with health-related quality of life: A
conceptual model of pacient-outcomes, JAMA, 273: 59-65, 1995
[31]. World Health Organisation, International Classification of impairments, disabilities and
handicaps, Geneva, World Health Organisation, 1980
[32]. World Health Organisation, Oral Health Surveys: Basic Methods, 4th edition, Geneva,
WHO, 1997
[33]. Yusuf H., Gherunpong S., Sheiham, A., Tsakos G.,Validation of an English version of the
Child-OIDP index, an oral health-related quality of life measure for children, Health
Qual Life Outcomes. 4, www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?artid=1533817,
2006
[34]. Zamfir C., Politici sociale - România în context european, Editura All, Bucureşti, 1997

77