Sunteți pe pagina 1din 10

Revista Română de Bioetică, Vol. 7, Nr.

4, Octombrie – Decembrie 2009

CALITATEA VIEŢII ASOCIATĂ CU


SĂNĂTATEA ORALĂ LA ELEVII DIN
BUCUREŞTI
Mihaela Adina Dumitrache∗, Cristian Comes**
Elina Teodorescu***, Loredana Dumitraşcu****
Marian Cuculescu*****, Ecaterina Ionescu******
Rezumat
Pentru obţinerea unei imagini complete a stării de sănătate orală, pe lângă metodele
tradiţionale de evaluare a sănătăţii orale, ce foloseau doar indici dentari clinici, recent se
evaluează şi impactul afecţiunilor orale asupra calităţii vieţii. Obiectivul studiului cross-
secţional prezentat în acest articol a fost evaluarea prevalenţei şi severităţii impactului sănătăţii
orale asupra calităţii vieţii la elevii din Bucureşti, folosind indicele Child-OIDP. Material şi
metodă: 413 elevi cu vârstele cuprinse între 11-13 ani au fost examinaţi clinic şi li s-a
administrat chestionarul Child-OIDP. Rezultate: Prevalenţa impactului asupra calităţii vieţii a
fost de 57,4%, cea mai mare prevalenţă înregistrându-se asupra consumului alimentelor (46,1%
dintre elevi), urmat de impactul asupra igienizării dinţilor (21,9%), stabilităţii emoţionale
(13%). În ceea ce priveşte intensitatea efectelor, 4,8% dintre copii au semnalat efecte foarte
grave asupra activităţilor zilnice, 3,8% grave; 14,1% dintre copii au semnalat efecte negative
moderate, 8,7% au prezentat efecte reduse, iar 45% - efecte negative foarte reduse. Principalele
cauze orale cu impact asupra vieţii cotidiene au fost: caria dentară (57,4%), accidentele de
erupţie a dinţilor (39,8%), exfolierea dinţilor (37,7%), durerea dentară (36,5%) şi sensibilitatea
dentară (31,6%). 42,6% dintre copii nu au prezentat nici un impact asupra stării de sănătate
orală, 52,5% au raportat impacte asupra a 1-4 activităţi. Severitatea impactului a fost mare
pentru consumul alimentelor şi stabilitatea emoţională şi redusă pentru activităţile şcolare şi
contactele sociale. Concluzii: Prevalenţa efectelor negative ale stării de sănătate orală asupra


Conf. Univ., Facult. Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, e-mail:
dmtrchadina@yahoo.com
**
Conf. Univ, Facult. Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
and_comes@yahoo.com
***
Şef lucr., Facult. de Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
umashakti22@yahoo.com
****
Asist. univ., Facult.Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
lore.dumitrascu@gmail.com
*****
Conf. Univ. Facult. Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
marian.cuculescu@gmail.com
******
Prof. Univ., Facult. Medicină Dentară, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România, email:
Kriszstina@yahoo.com

68
activităţilor zilnice ale copiilor a fost moderată, cu o severitate redusă a efectelor. Principalele
cauzele ale acestor efecte au fost: caria dentară, exfolierea dinţilor temporari, durerea dentară,
sensibilitatea dentară şi sângerarea gingivală. Sănătatea orală a afectat calitatea vieţii copiilor
în principal prin efecte asupra consumului alimentelor, a igienizării cavităţii orale, a stabilităţii
emoţionale şi a funcţiei estetice.

Cuvinte cheie: calitatea vieţii, Child-OIDP, impacte orale, elevi, severitate.

Introducere independente ale experienţei umane”.


Unul din drepturile fundamentale ale Boala, diagnosticată de clinician, poate
omului este sentimentul general de să nu afecteze în nici un fel percepţia
fericire şi satisfacţie în legatură cu viaţa pacientului asupra propriei stări de
şi mediul înconjurător, cuprinzând sănătate. G.L. Engel subliniază acelaşi
aspecte precum sănătatea, timpul liber, lucru: aprecierea clinicianului, de multe
cultura, drepturile, valorile şi credinţele, ori nu corespunde cu cea a pacientului
aspiraţiile şi condiţiile de bază ale vieţii [8]. În alte situaţii, boala poate fi doar
din care fac parte aceste elemente [28]. O unul din numeroşii factori pe care o
altă definiţie [35] pune calitatea vieţii în persoană îi ia în considerare când îşi
relaţie cu “satisfacerea armonioasă şi apeciază starea de sănătate. Calitatea
simultană a tuturor necesităţilor umane: vieţii reflectă experienţele umane care
sănătate, condiţii de viaţă civilizate, vor influenţa starea de bine a unei
securitate economică şi socială, timp persoane sau satisfacţia vieţii şi poate
liber, cultură, educaţie, muncă demnă, include totalitatea experienţei personale,
interesantă şi satisfăcătoare, relaţii inclusiv factori precum sărăcia, statutul
interpersonale suportive şi pozitive, o de angajat, satisfacţia muncii sau statutul
societate raţional organizată şi social. Percepţia unei persoane despre
fundamentată pe libertate, democraţie şi propria sănătate este un indicator
moralitate constructivă”. important pentru clinician, care trebuie să
Din punct de vedere al sănătăţii, dezvolte o abordare centrată pe pacient şi
calitatea vieţii reflectă senzaţia de să ţină cont de necesităţile individului
sănătate fizică şi psihică, dar şi când stabileşte cel mai bun plan de
capacitatea de a reacţiona la factorii din tratament.
mediile fizic şi social şi prezintă un grad Având în vedere că boala şi sănătatea
mai mare de subiectivitate comparativ cu sunt concepte independente, următoarea
speranţa de viaţă şi, de aceea, poate fi preocupare ar fi analizarea legăturii între
dificil de măsurat [28]. Aşadar, şi în sănătate şi calitatea vieţii. D. Locker
domeniul medical, observăm arată că, deşi unele măsuri ale calităţii
întrepătrunderea dintre aspectele vieţii sunt aceleaşi cu cele ale sănătăţii,
individuale şi cele sociale care conduce conceptul de calitate a vieţii este abordat
la o abordare holistică a sănătăţii şi bolii. într-o perspectivă mai largă decât
În 1997, D. Locker abordează sănătatea [18]. După modelul lui I.
îngrijirile de sănătate din punct de vedere Wilson şi P. Cleary [31], D. Locker arată
bio-psiho-social, centrat pe pacient, spre că trebuie luaţi în considerare şi factorii
deosebire de abordarea anterioară, nonmedicali şi caracteristicile indivi-
biomedicală, centrată pe boală [18]. dului, precum şi modul în care ei
Autorul afirmă că boala şi sănătatea afectează starea de sănătate a acestuia:
trebuiesc privite ca “dimensiuni factori funcţionali, factori psihologici

69
(aspectul şi încrederea în sine), factori arătat existenţa unor corelaţii între
sociali (interacţiunea cu ceilalţi, comu- calitatea scăzută a vieţii şi un status oro-
nicarea) şi experienţa durerii sau a dentar deficiar, asociat cel mai adesea cu
disconfortului. un acces redus la serviciile de sănătate
Studiul calităţii vieţii joacă un rol [25]. Alte cercetări [28, 29] au subliniat
important în îngrijirile de sănătate oro- corelaţia între statusul socio-economic şi
dentară. H.C. Gift şi K.A. Atchinson [12] calitatea vieţii.
au afirmat că aprecierea calităţii vieţii din Instrumentele de măsurare a calităţii
punct de vedere al stării de sănătate vieţii referitoare la sănătatea orală a
permite corelarea parametrilor „cât de copilului sunt dificil de realizat, pentru că
mult” şi „cât de bine” trăieşte un individ. apar multe probleme metodologice şi
Afecţiunile din sfera oro-maxilo-facială conceptuale. De exemplu, înţelegerea
pot afecta aceşti parametri, conducând la copilului cu privire la sănătate şi boală
alterări în perceperea imaginii de sine, a este dependentă de vârstă şi de
stimei de sine şi a stării de bine. La nivel dezvoltarea socială, lingvistică, emoţio-
personal, influenţează decizia pacientului nală şi cognitivă [19]. De asemenea,
sau a medicului privind alegerea copiii devin din ce în ce mai conştienţi de
tratamentului, iar la nivel social impactul psihosocial al modificărilor din
contribuie la înţelegerea nevoilor zona facială şi dentiţie. A măsura şi
celorlalţi. Studiul calităţii vieţii poate compara aceste schimbări în diferite
influenţa deciziile la nivel politic. De stadii de dezvoltare şi la vârste diferite
exemplu, indicele DMFT (scorul dinţilor poate fi dificilă.
cariaţi, absenţi sau obturaţi) crescut la Chestionarul OIDP pentru copii
copii poate indica o malnutriţie din cauza derivă din instrumentul de evaluare a
imposibilităţii acestora de a mesteca calităţii vieţii legate de sănătatea orală a
anumite alimente, precum şi tulburări de adulţilor. Modificările efectuate au
somn şi lipsă de concentrare la şcoală urmărit ajustarea cuvintelor la capaci-
datorită durerilor asociate. Astfel, DMFT tăţile copilului în relaţie cu dezvoltarea
poate fi, pentru factorii de decizie, un lui intelectuală, cognitivă şi a limbajului.
indicator al nevoii de îngrijiri de sănătate La baza acestui chestionar a stat o
a unei populaţii. În acest context, M. versiune modificată a Clasificării
Rohr Inglehart şi R.A. Bagramian [21] Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind
subliniază măsura în care calitatea vieţii Inegalităţile, Dizabilităţile şi Handica-
devine un instrument de înţelegere şi purile [31]. Child-OIDP analizează
conturare a practicii clinice, cercetării, impactul afecţiunilor orale asupra
educaţiei, nu numai la nivel individual, ci următoarelor aspecte ale performanţei
şi la nivel de comunitate în ansamblu. zilnice: alimentaţie, vorbire, igienizarea
Evaluarea calităţii vieţii asociate stării dinţilor, zâmbet, stabilitate emoţională,
de sănătate oro-dentară este deosebit de relaxare, efectuarea temelor acasă şi
importantă pentru practicieni. Au fost contactul social. [24].
concepute diferite chestionare pentru
evaluarea acestui aspect, datele rezultate Material şi metodă
putând fi incluse în studii analitice care Studiul, de tip cross-secţional, a fost
urmăresc factorii implicaţi [15, 16, 18, realizat pe un lot reprezentativ pentru
24]) sau modul în care individul îşi populaţia şcolară din municipiul
percepe propria stare de sănătate [4, 22]. Bucureşti, cuprinzând un număr de 418
Studii realizate de J. Ten Cate în 2001 au copii selectaţi randomizat din 6 şcoli ale

70
celor 6 sectoare ale oraşului, pe criterii de care copiii s-au confruntat în ultimele trei
eşantionaj socio-economice, cu vârste luni, precum şi impactul sănătăţii orale
cuprinse între 11 şi 13 ani. Studiul s-a asupra celor 8 activităţi zilnice. Pentru
derulat cu respectarea cerinţelor etice de fiecare din activităţile afectate s-au
obţinere a consimţamântului scris al înregistrat frecvenţa şi gravitatea
părinţilor şi al conducerii şcolilor. impactului. În plus, copiii au fost invitaţi
Anterior, au fost realizate studii pilot să precizeze care din problemele de
pentru validarea chestionarului Child- sănătate orală din lista iniţială consideră
OIDP în universităţile din Iaşi, ei că ar afecta activităţile menţionate
Constanţa, Timişoara şi Bucureşti. Pentru anterior. Calculul scorului impactului
colectarea datelor s-au utilizat: un problemelor de sănătate orală asupra
chestionar auto-administrat privind datele fiecăreia dintre activităţile zilnice din
socio-demografice (sexul, vârsta, chestionar a fost realizat prin înmulţirea
numărul membrilor familiei, ocupaţia scorului frecvenţei (0, 1, 2 sau 3) cu cel
părinţilor, venit), chestionarul Child- al severităţii (0, 1, 2 sau 3), rezultând
OIDP, administrat prin interviu pentru fiecare activitate valori ale
individual [11] şi examinarea clinică scorului impactului cuprinse între 0 şi 9.
orală de către doi medici dentişti, cadre Scorul final se obţine prin însumarea
universitare, calibrate în prealabil, scorurilor celor 8 activităţi şi împărţirea
condusă riguros după metodologia şi la 72, exprimat procentual [9]. Intensi-
criteriile de evaluare O.M.S. ale tatea se referă la efectul cu cel mai mare
statusului oral [30]. Au fost înregistrate şi grad de severitate asupra oricăreia din
necesităţile normative de tratament cele 8 tipuri de activităţi, sau la cel mai
ortodontic cu ajutorul indicelui necesa- mare scor al impactului. Astfel, efectele
rului de tratament ortodontic (IOTN) [2], afecţiunilor orale se pot clasifica pe o
iar nivelul igienei orale a fost determinat scală cu 6 nivele, după cum urmează: nici
folosind indicele de placă bacteriană un efect; efect foarte redus; efect redus;
O’Leary [3]. Chestionarul Child-OIDP efect moderat; efect grav; efect foarte
[9] descrie iniţial problemele orale cu grav (tabel 1) [9].

Tabelul 1.Clasificarea intensităţii efectelor stării de sănătate orală asupra activităţilor


zilnice
Intensitatea efectelor Scor Scor Scor
gravitate frecvenţă activitate
Foarte grav Grav (3) Grav (3) 9
Grav Grav (3) Moderat (2) 6
Moderat (2) Grav (3)
Moderat Moderat (2) Moderat (2) 4
Grav (3) Redus (1) 3
Redus (1) Grav (3)
Redus Moderat (2) Redus (1) 2
Redus (1) Moderat (2)
Foarte redus Redus (1) Redus (1) 1
Nici un efect Nici un efect (0) Nici un efect (0) 0

Beneficiile aceastui tip de evaluare de sănătate orală decât cea obţinută prin
sunt simplitatea şi faptul că poate oferi o utilizarea unui singur scor [9]. Prin
imagine mai clară asupra efectelor stării intermediul său se poate face, de

71
exemplu, diferenţierea clară între un de 2,08 (±2,11) [7]. Prevalenţa sângerării
copil care declară efecte foarte mici (scor gingivale a fost de 14,45%, iar indicele
1) asupra a 6 din cele 8 activităţi şi un de placă vizibilă bacteriană O’Leary a
altul care declară efecte grave (scor 6) avut o valoare medie de 54,51% la
asupra unei singure activităţi [9]. nivelul întregului lot, indicând un nivel
Extinderea efectului se referă la numărul moderat al igienei orale. Cel mai mare
de activităţi afectate în decursul ultimelor procent dintre copiii examinaţi (47,7%)
3 luni şi poate varia de la 0 la 8. au prezentat un indice al IOTN cu
Datele obţinute au fost analizate şi valoarea 1. 44% au prezentat un indice cu
prelucrate statistic folosind programul valorile 2 şi 3, în timp ce valoarea 4 a
SPSS 10.0. fost constatată la doar 8,3% dintre
subiecţi [7].
Rezultate Problemele de sănătate orală
Din totalul de 418 copii invitaţi să percepute de către copii ca fiind cauza
participe la studiu, 415 au avut acordul efectelor negative asupra activităţilor
părinţilor de participare şi 413 au fost zilnice au fost variate (tabel 2). Cu cea
examinaţi clinic, participând la toate mai mare prevalenţă au fost desemnate:
etapele cercetării. Rata de responsivitate caria dentară (57,4%), urmată de
a fost de 98,8 %. Media de vârstă a fost accidentele de erupţie ale dinţilor
11,8 ani (±0,8), iar distribuţia pe sexe de permanenţi (39,8%), exfolierea dinţilor
53% subiecţi de sex feminin şi 47% de temporari (37,7%), durerea dentară
sex masculin. Prevalenţa cariei dentare în (36,5%), sensibilitatea dentară (31,6%),
lotul studiat a fost moderată: 44,7% din existenţa unui spaţiu în locul unui dinte
totalul lotului examinat erau indemni de neerupt (30,4%) sângerarea gingiilor
carii (55,3% elevi de 11 ani, 44,7% elevi (29,8%). Cu o frecvenţă destul de mare
de 12 ani şi 32,8% de 13 ani), iar indicele au fost raportate şi problemele corelate
de experienţă carioasă în dentiţia cu aspectul estetic: culoarea dinţilor
permanentă (DMFT) a avut valori ce (13%), dinte permanent absent (8,7%) şi
variază între 0 şi 13, pentru 11 ani forma sau mărimea dinţilor (7,8%), iar
DMFT= 1,61(±2,27), la 12 ani DMFT= 0,9% dintre copiii incluşi în studiu au
2,01(± 2,05), la 13 ani DMFT=2,45(± prezentat diformităţi ale gurii sau feţei.
2,38) şi o valoare medie pentru tot lotul

Tabelul 2. Frecvenţa problemelor de sănătate orală percepute ca având impact asupra


activităţilor zilnice
Nr. crt. Problema de sănătate orală Frecvenţa (%)
1 Carie dentară 57,4
2 Dinte permanent în erupţie 39,8
3 Exfolierea unui dinte de lapte 37,7
4 Durere de dinţi 36,5
5 Dinte sensibil 31,6
6 Spaţiu între dinţi (prin lipsa erupţiei unui dinte permanent) 30,4
7 Sângerarea gingiilor 29,8
8 Umflarea gingiilor 24,6
9 Poziţia dinţilor 20
10 Ulceraţii ale cavităţii orale 14,8
11 Respiraţie neplăcută 14,2
12 Tartru 13,9

72
13 Culoarea dinţilor 13
14 Dinte permanent absent 8,7
15 Forma sau mărimea dinţilor 7,8
16 Dinte permanent fracturat 3,5
17 Diformităţi ale gurii sau feţei 0,9
99 Altele 3,5

Din totalul elevilor incluşi în studiu, igienizării dinţilor (21,9%), stabilităţii


57,4% au raportat cel puţin o afectare a emoţionale (13%), fizionomiei (8,8%),
uneia dintre funcţiile enumerate în fonaţiei (8%) şi relaxării (7,8%). Efectele
activităţile zilnice, în cursul ultimelor trei negative asupra celorlalte activităţi
luni, impactul cu cea mai mare zilnice investigate au fost constatate cu o
prevalenţă înregistrându-se asupra prevalenţă mai mică: contactele sociale
consumului alimentelor (46,1% dintre (7%) şi desfăşurarea activităţilor şcolare
elevi), urmat de impactul asupra ( 4,3%) (tabel 3).

Tabelul 3. Prevalenţa impactelor afecţiunilor dentare asupra activităţilor zilnice pentru


şcolarii din Bucureşti
Impactul afecţiunilor dentare asupra Procentul copiilor( N= 224)
activităţilor zilnice
Alimentaţie 46,1%
Igienizare orală 21,9%
Stabilitate emoţională 13%
Zâmbit 8,8%
Fonaţie 8%
Relaxare 7,8%
Socializare 7%
Activităţi şcolare 4,3%
Orice impact 57,4%

Cei mai mulţi elevi (42,6%) nu au priveşte intensitatea efectelor, 4,8%


prezentat nici un impact asupra dintre copii au semnalat efecte foarte
activităţilor zilnice (scorul activităţii egal grave (scorul egal cu 9), 3,8% grave
cu 0), iar la cei care au semnalat efecte (scorul 6); 14,1% dintre copii au
negative ale sănătăţii orale, numărul semnalat efecte negative moderate
activităţilor afectate a variat de la 1 la 7: (scorul 3 şi 4), 8,7% au prezentat efecte
36,2% au prezentat efecte negative reduse (scorul 2), iar cel mai mare
asupra unei singure activităţi, 11,5% au procent (45%) efecte negative foarte
precizat afectarea a 2 activităţi zilnice, reduse asupra activităţilor zilnice (scorul
2,9% au avut 3 activităţi afectate, iar 1) (tabel 4).
pentru 1,9% 4 activităţi au fost afectate. Evaluarea separată a efectelor asupra
Procentul copiilor care au prezentat 6 şi 7 fiecăreia dintre cele 8 activităţi a arătat că
activităţi afectate a fost mic (1% şi cele mai grav afectate au fost consumul
respectiv 3,7%). Afectarea a 8 activităţi alimentelor şi igienizarea, în timp ce
zilnice nu a fost constatată la nici unul activităţile şcolare şi contactele sociale
dintre copiii incluşi în studiu. În ceea ce au fost cele mai puţin afectate.

73
Tabelul 4. Prevalenţa şi intensitatea efectelor negative ale afecţiunilor orale asupra
activităţilor zilnice pentru elevii din Bucureşti
Efecte Total Activităţile zilnice
sănătate efecte Cons. Vorbit Igienizare Relax. Stabilit. Zâmbit Act. Cont.
Orală negat. alim. orală emoţ. şcolare sociale
Preval.(%) 57,4 46,1 8 21,9 7,8 13 8,8 4,3 7
Intens. (%)
Fara impact 42,6 54,4 92,2 78,9 93 87,8 91,2 95,6 93
F. red. 26 20,2 2,6 7,9 2,6 6,1 4,4 0 0,9
Reduse 8,7 7,9 2,6 3,5 1,7 1,7 2,6 2,6 2,6
Moder. 14,1 10,5 0,9 7,9 2,6 1,8 0,9 1,8 3,5
Grave 3,8 5,3 1,7 0 0 1,7 0 0 0
F. grav 4,8 1,8 0 1,8 0 0,9 0,9 0 0

Principalele cauze ale efectelor negative sănătate orală percepută ca fiind cauza
asupra fiecăreia dintre cele 8 activităţi principală de afectare a 4 dintre cele 8
zilnice sunt prezentate în tabelul 5. activităţi investigate.
Durerea de dinţi a constituit problema de

Tabelul 5. Principalele probleme de sănătate orală percepute ca fiind cauze de afectare ale
celor 8 activităţi zilnice
Activitate afectată Probleme de sănătate orală cauzale (%)
Consum alim. Dinte sensibil Caria dentară Durere dinţi Pierd. d. lapte
(Prev.=46,1%) 15,8 14,3 12,4 2,6
Vorbirea Durere dinţi Dinte sensibil Caria dentară 1 Pierd. d. lapte
(Prev.=8%) 3,9 2,1 1
Igienizare orală Sângerare ging. Durere dinţi Caria dentară Pierd. d. lapte
(Prev.=21,9%) 8 5,3 3,5 5,1
Relaxarea Caria dentară Durere dinţi Altele -
(Preval.=7,8%) 4,4 2,6 0,9
Menţ. st. emoţ. Durere dinţi Dinte sensibil Caria dentară Forma dintilor
(Prev.=13%) 8 2,3 0,9 1,8
Zâmbit Culoarea dinţi Durere dinţi Caria dentară Pierd. d. lapte
(Prev.=8,8%) 2,6 2,6 1,8 1,8
Activ. Şcolare Durere dinţi Caria dentară
(Prev.=4,3%) 3,5 0,8
Contacte sociale Durere dinţi Caria dentară Pierd. d. lapte Umflarea ging.
(Prev.= 7%) 3,5 1,8 0,9 0,8

Discuţii concluziile altor studii asupra calităţii


Prevalenţa impactelor orale resimţite vieţii în relaţie cu sănătatea orală
în ultimele trei luni de populaţia studiată (OHRQoL) sugerează faptul că efectele
a fost moderată (57,4%), rezultat care se asupra sănătăţii orale sunt foarte
corelează cu valoarea prevalenţei cariei obişnuite pentru această grupă de vârstă
dentare ( 44,7%) şi a mediei indicilor de [9]. În ţara noastră, rezultatele unui
carie (DMFT=2,08±2,11) pentru acest lot studiu similar, pentru populaţia şcolară
de studiu. Deşi pentru lotul studiat (elevi din aceeaşi grupă de vârstă, din Iaşi,
cu vârsta 11-13 ani, din Bucureşti) nu derulat în anul 2007, relevă o prevalenţă
există date anterioare pentru comparaţie, a impactelor orale de 65,04%. Pentru

74
populaţia adolescentă din Brazilia, emoţională, însă cu scor redus al
prevalenţa impactelor a fost de 32% [6] severităţii (87,8%), fiind fără impact
şi 62% în Uganda [1]. Pentru populaţia asupra sănătăţii orale, doar 1,7% având
copiilor de 8-10 ani din Africa de Sud, efecte grave şi 0,9% foarte grave.
prevalenţa durerilor dentare raportate este Afecţiunile orale cauzale (durerea
de 88%, iar 73% dintre copiii din Noua dentară şi sensibilitatea dentară în
Zeelandă cu un status optim al sănătăţii procent de 10,3%) afectează în proporţie
orale au avut cel puţin un simptom dentar mare stabilitatea emoţională a copiilor,
în ultimul an [5], cu 60,1% mai mult însă cu impact de severitate redusă. Un
decât procentul raportat pentru copiii alt aspect al impactului sănătăţii orale
malaezieni, cu aceleaşi condiţii orale şi asupra calităţii vieţii copiilor l-a
care beneficiază de servicii de asistenţă constituit afectarea funcţiei estetice,
dentară [9]. Pentru populaţia şcolară din semnalată de 8,8% dintre copiii
Bucureşti, impactele orale, de prevalenţă examinaţi, deşi 91,2% au fost fără impact
moderată, nu prezintă grade crescute ale şi doar 7% au precizat efecte reduse şi
severităţii (22,7% au impact foarte grav, foarte reduse. Cauza cea mai frecventă a
grav şi moderat, iar 34,7% au impact acestei afectări a constituit-o culoarea
redus şi foarte redus). Dintre cele 8 dinţilor, urmată de durere, caria dentară
activităţi zilnice analizate, consumul şi de exfolierea dinţilor temporari. Aceste
alimentelor a fost activitatea cea mai rezultate, corelate cu cele ale studiilor din
afectată (46,1%) şi cu cel mai mare scor Thailanda şi Marea Britanie, care au
al severitaţii, 7,1% prezentând impacte constatat o prevalenţă mare a efectelor
grave şi foarte grave asupra calitaţii negative asupra funcţiei estetice, susţin
vieţii. Sensibilitatea dentară şi caria afirmaţiile lui M.S. Chen şi P. Hunter,
dentară au reprezentat factorii cauzali ai conform cărora efectele psihologice ale
acestei afectări în 15,8%, respectiv sănătăţii orale, cum ar fi evitarea
14,3% din cazuri. Rezultatele obţinute zâmbitului sau a râsului şi observaţiile
sunt în concordanţă cu cele ale altor făcute de către anturaj asupra aspectului
studii care au utilizat indicele Child- estetic, au o frecvenţă mult mai mare în
OIDP şi care au arătat că afectarea rândul copiilor decât al adulţilor [5].
consumului alimentar este mai frecventă Fonaţia a fost afectată doar la un procent
decât afectarea status-ului emoţional sau de 8% dintre elevi, majoritatea (92,2%)
a contactelor sociale ([9], [14]). fiind considerate fără impact asupra
Igienizarea orală a constituit a doua sănătaţii şi doar 1,7% fiind considerate
problemă importantă cu efecte negative grave.
asupra activităţilor zilnice, având o Important de subliniat este faptul că
prevalenţă totală de 21,9%, dintre care efectele negative asupra dimensiunilor
pentru 78,9% dintre copii fiind fără sociale reprezentate de desfăşurarea
impact asupra sănătăţii orale, efecte activităţilor şcolare şi contactele sociale
grave prezentând doar 1,8% dintre copii. au fost mai rar întâlnite (11,3%) şi mai
13,3% dintre copii au considerat puţin grave (nici un copil nu a raportat
sângerarea gingiilor şi durerea dentară efecte grave sau foarte grave asupra
cauzele efectelor negative asupra acestor funcţii). Având în vedere
igienizării cavităţii orale. afectarea redusă prin carie a copiilor
A treia problemă de sănătate orală incluşi în studiu, aceste rezultate pot fi
depistată din punct de vedere al explicate prin faptul că, aşa după cum
prevalenţei (13%) a fost stabilitatea afirmă E.L. Schor, activităţile sociale ale

75
copiilor depind de starea lor fizică şi Concluzii
psihologică într-o măsură mai mare decât Sănătatea orală a afectat calitatea
în cazul adulţilor [23]. Schimbările vieţii copiilor în principal prin efecte
specifice vârstei îşi pun, fără îndoială, asupra consumului alimentelor, a
amprenta asupra perceperii calităţii vieţii igienizării cavităţii orale, a stabilităţii
în relaţie cu sănătatea orală, odată cu emoţionale şi a funcţiei estetice. Au fost
maturizarea. Copiii de vârstă mai mică depistate diferite cauze ale acestor efecte,
sunt mai sensibili la simptomele date de în cea mai mare măsură contribuind:
afecţiunile orale decât subiecţii din caria dentară, exfolierea dinţilor
grupele de vârstă mai mari [9]. Având în temporari şi durerea dentară,
vedere aceste consideraţii, adaptarea sensibilitatea dentară, spaţiul dentar
indicelui OIDP pentru utilizarea sa în datorită lipsei erupţiei dinţilor permanenţi
studiul calităţii vieţii copiilor a urmărit şi sângerarea gingivală.
ajustarea activităţilor zilnice investigate, Evaluarea impactului stării de
simplificarea scalelor, reducerea timpului sănătate orală asupra vieţii zilnice este
necesar evaluării, precum şi rearanjarea relevantă pentru crearea unor politici de
şi clarificarea întrebărilor care sunt peste sănătate care să se adreseze nevoilor
capacitatea de înţelegere a copiilor sub populaţiei, cu stabilirea unei ierarhii a
12 ani, după teoria cognitivă a dezvoltării priorităţii îngrijirilor şi pentru evaluarea
a lui J. Piaget [13]. bugetelelor alocate tratamentelor.

Referinţe
[1]. Astrom AN, Okullo I, Validity and reability of the Oral Impacts on Daily Performances
(OIDP) freq. scale: a cross sectional; study in Uganda, BMC Oral Health, 3:5-13, 2003
[2]. Brook P.H., Shaw W.C., The development of an index of orthodontic treatment
priority, Eur J Orthod, 11:309-320, 1989
[3]. Butler B.L., Morejon O.,Low S.B., An accurate, time-efficient method to assess plaque
accumulation, J Am Dent Assoc,127;1763-1766, 1996
[4]. Chavers L., Two-year incidence of oral disadvantage, a measure of oral health-
relatedquality of life, Community Dent Oral Epidemiology, 31, 21-9, 2005
[5]. Chen M.S., Hunter P., Oral health and quality of life in New Zealand: a social
perspective, Soc Sci Med, 43:1213-1222, 1996
[6]. Cortes M.I., Marcenes W., Sheiham A., Impact of traumatic injuries to the permanent
teeth on the oral health related quality of life in 12-14-year-old children, Community
Dent Oral Epidemio, 30: 193-198, 2002
[7]. Dumitrache M.A., Evaluarea riscului carios la populaţia şcolară din Bucureşti, Teză
doctorat Universitatea “Gr. T. Popa”Iaşi, 2008
[8]. Engel G.L., The need for a new medical model: A challenge for biomedicine, Science,
196, 129-136, 1997
[9]. Gherunpong S., Tsakos G., Sheiham A., The prevalence and severity of oral impacts on
daily performances in Thai primary school children, Health Qual Life Outcomes, 2: 57,
2004
[10]. Gherunpong S., Developing a socio-dental system of dental needs assessment in
children, PhD Thesis. University College London, Department of Epidemiology; 2004
[11]. Gherunpong S., Tsakos G., Sheiham A., Developing and evaluating an oral health-
related quality of life index for children; the Child-OIDP, Community Dent Health, Jun;
21 (2): 161-9, 2004
[12]. Gift H.C., Atchison K.A., Oral health, health and health-related quality of life, Med
Care. 3 (11, suppl). NS57-NS77, 1995

76
[13]. Inhelder B., Piaget J., The growth of logical thinking from children to adolescence,
United States, Basic Books Inc.,, 250-255, 1958
[14]. Yusuf H., Gherunpong S., Sheiham A., Tsakos G., Validation of an English version of the
Child-OIDP index, an oral health-related quality of life measure for children, Health
Qual Life Outcomes, 4: 38, 2006
[15]. Kressin N.R., Reisine S., Spiro A., Jones J.A., Is negative affectivity associated with oral
quality of life?, Community Dent Oral Epidemiology, 29, 412-23, 2001
[16]. Leao A., Sheiham A.L., Relation between clinical status and subjective impacts on daily
living, J Dental Research, 74, 1408-13, 1995
[17]. Locker D., Concepts of oral health, disease and quality of life, in Slade GD (ed).
Measuring Oral Health and Quality of Life. Chaper Hill: University of North Carolina -
Dental Ecology, 11-24, 1997
[18]. Mahler H., The meaning of health for all by the year 2000, World Health Forum, 1, 5-22,
1998
[19]. Pal D., Quality of life assessment in children; a review conceptual and methodological
issues in multi-dimensional health status measures, Journal of Epidemiology and
Community Health, 50, 397-400, 1996
[20]. Reisine S., Dental health and public policy; the social impact of dental disease,
American Journal of Public Health. 75, 27-30, 1985
[21]. Inglehart R I., Marita R and Bagramian, Robert A., Oral Health-Related Quality of Life,
Quintessence, 2002
[22]. Sadana R., Describing population health in six domains: comparable results from 66
household surveys, Geneva: World Health Organization, 2002
[23]. Schor E.L., Children’s health and the assessment of health-related quality of life, in
measuring health- related quality of life in children and adolescents. Implications for
research and practice. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum & Associates, pp. 25-37 Edited
by: Drotar D.Mahwah, 1998
[24]. Sheiham A., Maizels J., Cushing A., The concept of need in dental care, International
Dental Journal, 32, 265-270, 1982
[25]. Ten Cate J., What dental diseases are we facing in the new millennium: some aspects of
the research agenda, Carie Res.35 (suppl 1 ), 2-5, 2001
[26]. Tubert-Jeannin S., Pegon-Machat E., Gremeau-Richard C., Lecuyer M.M., Tsakos G.,
Validation of a French version of the Child-OIDP index, Eur J Oral Sci, Oct; 113 (5):
355-62, 2005
[27]. U.S. Deparment of Health and Human Service, Healthy People 2010. A Systematic
Approach to Health Improvement, 10, 2000
[28]. Watt R.G., Emerging theories into the social determinants of health: implication for
oral health promotion, Community Dent Oral Epidemiology, 30, 241-7, 2000
[29]. Wilkinson R., Marmot M., Social determinants of health. The solid facts, Copenhaga.
Oficiul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 2003
[30]. Wilson I., Cleary P., Linking clinical variables with health-related quality of life: A
conceptual model of pacient-outcomes, JAMA, 273: 59-65, 1995
[31]. World Health Organisation, International Classification of impairments, disabilities and
handicaps, Geneva, World Health Organisation, 1980
[32]. World Health Organisation, Oral Health Surveys: Basic Methods, 4th edition, Geneva,
WHO, 1997
[33]. Yusuf H., Gherunpong S., Sheiham, A., Tsakos G.,Validation of an English version of the
Child-OIDP index, an oral health-related quality of life measure for children, Health
Qual Life Outcomes. 4, www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?artid=1533817,
2006
[34]. Zamfir C., Politici sociale - România în context european, Editura All, Bucureşti, 1997

77