Sunteți pe pagina 1din 5

Anomaliile dentomaxilare sunt tulburari de dezvoltare cantitativa, de ritm, de pozitie, de directie a

celor trei elemente ale aparatului dentomaxilar ( maxilare, alveole, dinti), asociate cu tulburari
functionale neuro-musculare, ocluzale si bio-psiho-sociale. Desi malocluziile sunt considerate o
problema de dezvoltare putem afirma ca atat ereditatea cat si factorii de mediu au implicatii
importante in acest proces. Deseori nu putem spune cu certitudine ca malocluzia este determinata
de materialul genetic, este rezultatul influentei factorilor de mediu sau e o combinatie intre cele
doua. Cercetarea cauzei unei anomalii are o importanta deosebita in diagnosticarea ei, deoarece
cunoasterea patogeniei permite aplicarea unui tratament adaptat cazului clinic.

________________________________________________________________________________

Factorii generali:

1. Etiopatogenia prenatala este reprezentata de factorii ce actioneaza intr-un anumit moment


din viata intrauterina determinand patologia. Uneori dezechilibrele sunt atat de mari incat
produc moartea fatului in uter sau avortul spontan. Noxele mai putin severe determina
nasterea prematura sau nou-nascuti cu malformatii. Factorii nocivi care pot actiona in
perioada intrauterina se numesc factori teratogeni.
Factorii teratogeni cel mai frecvent incriminati:
- Tulburari utero-placentare si hormonale materne;
- Infectii virale (rubeola, parotidita epidemica, rujeola, encefalita epidemica, gripa,
hepatita, varicela);
- Infectii bacteriene (sifilis);
- Infectii parazitare (toxoplasmoza);
- Factorii endocrini (diabetul zaharat);
- Factorii imuni (boli autoimune);
- Factorii mecanici (boala amniotica);
- Factorii chimici (sbs poluante);
- Factorii fizici (raze X).

Factorii cu potential teratogen prezenti in circulatia mamei si care trec bariera placentara determina
tulburari de crestere embrio-fetale actionand asupra sistemului de reglare (inductorul, factorul
genetic si neuro-endocrin). In acest caz multiplicarile sau diferentierile celulare nu se mai fac conform
programului genetic ceea ce duce la malformatii cranio-faciale congenitale, pentru ca nu apare
coalescenta mugurilor faciali, nu se produce resorbtia membranoasa. Tulburarile de inductie
determina deficite de organogeneza ( anencefalii, agnatii, aglosii, acheilii totale sau partiale).

________________________________________________________________________________

Viata intrauterina se imparte in doua perioade: embrionara (1-12 saptamani) si fetala (13 saptamani-
pana la nastere). Daca agentii teratogeni actioneaza in perioada embrionara, antreneaza moartea
embrionara precoce. La o intensitate mai mica pot determina oprirea sau tulburarea dezvoltarii unui
organ sau functii si devin cauza de malformatie congenitala – embriopatie. Fetopatiile se produc la
actiunea agentului teratogen dupa a 12-a saptamana de viata intrauterina.

________________________________________________________________________________
Factorii filogenetici sunt reprezentati de intarzierea in evolutia filogenetica a unor elemente ale
acestui aparat, iar altele anticipeaza volumul, forma, structura si functiile sistemului dentar.
Modificarile filogenetice: anomalii de numar ( incisiv lateral superior, premolar doi, molarul 3, incisiv
central inferior), anomalii de forma (situarea punctelor de contact ale molarilor in 1/3 ocluzala),
modificari in pozitia si inclinarea dintilor (aparitia ocluziei psalidodonte, modificari ale pantelor
incisivilor, condililor, cuspizilor de sprijin), modificari in eruptia dentara (ca urmare a pubertatii
precoce), modificari la nivelul arcadelor alveolare (reducerea dimensiunii sagitale asociata cu largirea
lor)

________________________________________________________________________________

Ereditatea este cea care imprima individului caracterele speciei. Gena este unitatea structurala a
materialului genetic transmis ereditar. Respectiv, gena este acea unitate de informatie ereditara ce
codifica proteina responsabila de determinarea unui caracter. Influenta factorilor ereditari asupra
morfogenezei craniofaciale intereseaza tesuturile osoase(disarmonia dento-maxilara, prognatii,
retrognatii maxilare si mandibulare, hipoplazii sau aplazii ale maxilarelor), cartilajele de crestere,
dintii (marime, forma, numar, pozitie, mineralizare), arcadele dentare(forma, similitudinea
malocluziilor), sistemul neuro-muscular. Malformatiile partilor moi cu un suport ereditar sunt
despicaturile faciale, microstomiile, anomaliile frenului labial, anchiloglosia.

Factorii endocrini

Glandele endocrine influenteaza prin intermediul secretiei lor metabolismul general si intreaga
dezvoltare fizica si psihica. In perioada copilariei, glandele endocrine influenteaza cresterea si
dezvoltarea organismului, asadar perturbari ale secretiei lor vor determina tulburari specifice varstei.

Factorii dismetabolici
Metabolismul proteic – hipoplazii dentare, tulburari de cacificare a oaselor, a cementului sau
a dentinei ca o consecinta a calitatii inferioare a matricei organice; parodontiul este sarac in
fibre elastice, iar cele colagene sunt de proasta calitate.
Metabolismul lipidic determina tulburari de crestere somatica generala prin reducerea
hormonilor steroizi si calcificarea defectuoasa a oaselor si dintilor, prin formarea insuficienta
a vit liposolubile A si D.
Metabolismul glucidic – calcificari defectuoase osoase si dentare datorita matricei organice
necorespunzatoare. Excesul de glucoza determina explozia de carii dentare si parodontopatii
marginale.
Metabolismul mineral – deficitul de calciu si fosfor se manifesta la nivelul osului alveolar
printr-o resorbtie excesiva si modificari structurale la nivelul dentinei cu ingrosarea stratului
de predentina.
II. Disfunctii si obiceiuri vicioase.

Morfologia, dezvoltarea armonioasa si cresterea cranio-faciala sunt influentate de normalitatea


functiilor oro-faciale. Efectuarea acestor functii si anume respiratia, masticatia, deglutitia, fonatia si
mimica se realizeaza prin succesiunea automata, programata a contractiei unor fascicule musculare
reglate de sistemul nervos central si dobandirea reflexelor conditionate. Modificarile ritmului,
secventei si intensitatii diferitor fascicule musculare in timpul executarii unor functii, antreneaza
tulburari dento-maxilo-faciale caracteristice, in functie de: momentul aparitiei disfunctiei, durata de
actiune, intensitatea cu care se efectueaza.Corelatia dintre tulburarile functionale si anomaliile
dento-maxilare are un dublu aspect. Tulburarile functionale pot fi cauza unor anomalii dento-
maxilare, pe de alta parte insa, anomaliile dento-maxilare cu etiologie de alta natura atrag dupa sine
desfasurarea anormala a unor functii, deci tulburari functionale secundare, care la randul lor sunt
factori de intretinere sau chiar de agravare pentru anomalia respectiva. Iata de ce reeducarea
functionala a masticatiei, deglutitiei, respiratiei si fonatiei a devenit principiu de baza al terapiei
ortodontice moderne.

__________________________________________________________________________________

Deglutitia

Este functia prin care se realizeaza trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe si
esofag pana in stomac.

De remarcat ca la sugar in timpul deglutitiei limba isi pastreaza pozitia intre procesele alveolare –
deglutitie infantila. Trecerea de la deglutitie infantila la cea adulta se realizeaza spre varsta de 18 luni,
prin coborarea limbii, prezenta incisivilor si alungirea buzelor. Daca varful limbii este proiectat prea
puternic spre anterior se produce vestibularizarea dintilor frontali superiori. Daca insa acesta
patrunde intre arcadele dentare se realizeaza o deglutitie patologica numita deglutitie de tip infantil.
Ea poate fi primara ( cand se pastreaza stereotipul de deglutitie infantila) sau secundara ( asociata
inocluziei verticale produse de alte cauze); frontala sau laterala.

_______________________________________________________________________

Respiratia orala

Daca in mod obisnuit respiratia se face prin fosele nazale, in anumite conditii de efort, cand
necesitatile de oxigenare sunt crescute, aerul este inhalat si prin cavitatea bucala, acest lucru
considerandu-se fiziologic. Instalarea respiratiei orale in alte conditii, intermitent sau permanent are
urmari nefavorabile asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar:

- lipsa stimulului fiziologic de circulatie a aerului prin fosele nazale si sinusuri maxilare are
ca urmare atrofia maxilarului superior;
- limba nu-si pastreaza contactul cu bolta palatina si apare compresiunea de maxilar;
- buza superioara este scurta si atona;
- distalizarea mandibulei;
- extruzia frontalilor inferiori;
Cauze ale respiratiei orale:

- obstructia nazala determinata de deviatii de sept, polipi nazili, rinite repetate;


- obstructii nazo-faringiene (vegetatii adenoide);
- obstructii linguo-faringiene (amigdale hipertrofice, glosoptoza);
- infectii nazo-faringiene cronice;

________________________________________________________________________________

Obiceiuri vicioase

-obiceiuri de sugere si interpunere;

-atitudini posturale vicioase

Cel mai frecvent obicei bucal este cel de sugere a degetului. Daca acesta se produce pana la varsta de
3 ani apar tulburari de crestere numai in sectorul anterior, modificarile morfologice sunt temporare
si dispar dupa normalizarea ocluziei. Se manifesta prin endoalveolodontie cu proalveolodontie
superiora, retrognatie mandibulara functionala, ocluzie adanca in acoperis. Daca se continua dupa
varsta de 3 ani, retrognatia mandibulara se accentueaza, apare inocluzia sagitala, spatierea
interdentara superioara, lingualizarea cu incongruenta dento-alveolara inferioara.

Sugerea buzei superioare determina o retroalveolodontie superioara. Interpozitia buzei inferioare


produce protruzie superioara, lingualizarea incisivilor inferiori, accentuarea inocluziei sagitale.
Interpozitia obrajilor poate determina o oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele
laterale cu aparitia unei supraocluzii incisive accentuate.

Atitudini posturale

- Sprijinul feței pe pumn à deviații ale mandibulei;

- Hiperflexia capului în somn à deplasarea anterioara a mandibulei;

- Hiperextensia capului în somn à deplasarea în retropoziție a mandibulei;

- Dormitul în decubit lateral à asimetrii faciale;

- Înclinarea capului spre dreapta/stânga în repaus à laterognații mandibulare

__________________________________________________________________________________
Factorii locali

Traumatismele maxilo-faciale

La nastere – aplicarea forcepsului pe zona cefalica, auriculomandibulara determina uneori contuzii,


luxatii ale mandibulei, cu interesarea zonelor de crestere si tulburari in dezvoltarea zonelor afectate
(anchiloza ATM)

Prescolar- producerea traumatismelor cranio faciale prin cadere, contuzii in zona facial si cicatrici in
regiunea centrelor osteogeenetice de crestere cu tulburari ulterioare

Scolar – prezenta fracturilor si luxatiilor dintilor frontali associate cu leziuni alveolo-maxilare,


favorizeaza producerea de incluzii, malpozitii sau chiar deformatii ale dintilor vecini.

CICATRICI

- postoperatorii ( cheilo-urano plastii)

- cheloide după combustii à deformații, malocluzii cu tulburări estetice și funcționale

CARIA DENTARĂ

- aproximale à pierderea punctelor de contact à mezializarea d vecini à interferențe ocluzale;

- ocluzale à extruzia d antagoniști à blocarea ocluziei à malpoziții la distanță, pe diagonală

__________________________________________________________________________________

Pierderea prematura a dintilor temporari, in special in zona de sprijin duce la migrarea dintilor
permanenti si incongruenta dento-alveolara. Se pot produce de asemenea supraeruptii ale dintilor
antagonisti, ingustari de arcada, angrenaje inverse, contacte si interferente ocluzale.

_________________________________________________________________________________

Retentia prelungita a unor dinti temporari pe arcada pot da nastere unor tulburari cu caracter
temporar cum sunt intarzierile in reglarile ocluzale sau unor anomalii ce se pot permanentiza si
agrava: incongruenta dento-alveolara, ramanerea in incluzie dintelui permanent inloctiitor sau
eruptia sa malpozitionata.

Modificari ale partilor moi

macroglosia à prognația mandibulară, biproalveolie, proalveolie inferioară cu ocluzie inversă;

- anchiloglosia à alungirea arcadelor dentare, inocluzie verticală anterioară;

- fren labial superior scurt à diastema;