RATIA ALIMENTARA

Ratia alimentara reprezinta cantitatea de alimente ingerate care satisface in mod optim toate
nevoile nutritive ale individului intr-o perioada de timp delimitata (de obicei 24 h).

In alcatuirea unei ratii alimentare se urmaresc doua obiective importante:

a)     stabilirea nevoilor nutritive ale organismului;

b)     stabilirea modalitatii in care se poate realiza acoperirea acestor nevoi prin alimente care
sa asigure aportul de calorii si factori nutritivi corespunzator cu starea individului.

Nevoile nutritive ale organismului se pot imparti in: nevoi energetice (calorice) si plastice (in
factori nutritivi).

Nevoile energetice.

Toate procesele vitale se realizeaza cu cheltuiala de energie, de aceea organismul va cauta

totdeauna sa satisfaca in primul rand aceste nevoi energetice. Energia este furnizata
organismului de principiile nutritive calorigene: glucidele, lipidele si proteinele.

Amintim ca 1 g glucide, prin ardere in organism, furnizeaza cca 4,1 calorii; 1 g lipide, cca 9,3
calorii; 1 g proteine cca 4,1 calorii.

Se deosebesc : nevoi energetice bazale si nevoi energetice de relatie.

Nevoile energetice bazale (cheltuiala minima de energie sau metabolismul bazal) reprezinta

energia necesara unui individ aflat in stare de veghe, in repaus fizic si psihic, la cel putin 12
ore de la ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ultima ingestie de proteine, in conditii de
neutralitate termica (20—21°).

De fapt, metabolismul bazal reprezinta energia de intretinere a organismului necesara pentru

mentinerea homeostaziei termice, a repartitiei diferite a ionilor in spatiile organismului, a
mentinerii eterogenitatii structurale si a diferitelor functii vitale din organism.

Metabolismul bazal nu are o valoare fixa, ci este dependent de o serie de factori legati de
organism sau din mediul inconjurator. Dintre acestia amintim :

- greutatea -> se considera ca metabolismul bazal, pentru un adult normal, este egal cu 1
cal./kilocorp/ora. Deci, la un individ de 70 kg, acesta va reprezenta 1 680 cal./24 de ore. Acest
mod de exprimare a metabolismului bazal este insa valabil numai la persoanele
normoponderale, la care exista un echilibru intre talie si greutate.

-  inaltimea reprezinta un alt criteriu de variatie a metabolismului bazal. In functie de aceasta

s-a stabilit ca valoarea cheltuielii minime de energie este de 9-9,5 cal./cm/24 de ore.

-  o exprimare mai corecta se considera a fi cea dependenta de

suprafata   corporala.   Astfel,   un   adult   normal   are  metabolismul   bazal egal cu 30-35
cal./m2/ora.
-  tipul morfofunctional  (forma  corpului)  poate  influenta  metabolismul bazal. Dintre doi
indivizi  cu  aceeasi greutate,  unul scund si gras va avea o cheltuiala energetica minima mai
redusa decat unul inalt si subtire.

Legat de aceasta trebuie sa mentionam ca o importanta deosebita o are  si  compozitia

corpului,  metabolismul bazal  fiind dependent masa protoplasmatica activa.  Cu
cat  aceasta  este  mai  bogat reprezentata, cu atat valoarea metabolismului bazal va fi mai
ridicata. Prezenta masei adipoase in proportie crescuta,  in dezavantajul masei protoplasmatice
active, va determina o scadere a metabolismului bazal.

- varsta influenteaza valoarea metabolismului bazal. La nastere, acesta este cu cca 30% mai
redus decat la adult. Creste treptat in primele luni, atingand valoarea de la adult ; apoi,
depasind-o pe aceasta, ajunge la o valoare maxima de 2—2,5 cal./kilocorp/ora la varsta de 1
1/2 — 2 1/2 ani. Dupa ce a atins aceasta cifra maxima, valoarea metabolismului bazal incepe
sa scada treptat catre adolescenta, ajungand la cifrele de 1,2-1,5 cal./kilocorp/ora, atinge
valoarea adultului intre 20 si 25 de ani, apoi va scadea usor dupa varsta de 45 de ani, la 0,9 ;
0,8 ; 0,7 cal./kilocorp/ora, pe masura ce individul creste in virsta.

- sexul influenteaza de asemenea valoarea metabolismului bazal. Diferentierea incepe in jurul

varstei de 3 ani, se accentueaza la pubertate, ramanand in continuare,  tot restul vietii, cu 8—
10% mai mare la indivizii de sex masculin.

- sarcina duce la o crestere a metabolismului bazal cu 10-12% in prima sa jumatate, apoi

cresterea se accentueaza ajungand la 20—25% in a doua jumatate a gestatiei.

- in cursul alaptarii, cresterea metabolismului bazal este de 30%.

- temperatura  mediului  ambiant  influenteaza  metabolismul bazal. Astfel, frigul intensifica

procesele de termogeneza,  crescand concomitent metabolismul bazal cu cca 6—8%.
Temperatura ridicata a mediului ambiant (in cazul expunerilor repetate) determina o
micsorare a metabolismului bazal cu cca 10—15%.

- nivelul caloric al ratiei alimentare poate de asemenea modifica metabolismul bazal. Astfel,
subalimentatia duce la o reducere a metabolismului bazal, in timp ce alimentatia hipercalorica
intensifica metabolismul de baza.

- exista  stari patologice  care  sunt insotite de o intensificare a metabolismului  bazal.  Astfel

sunt: hipertiroidismul, bolile febrile (care cresc cu cca 8% valoarea acestuia, pentru fiecare
grad peste 370), leucemiile etc.

Nevoile energetice de relatie includ nevoile calorice suplimentare (peste metabolismul bazal)

cerute de ingestia alimentelor, termoreglare si travaliu muscular.

Nevoile pentru incorporarea hranei. Ingerarea alimentelor solicita organismului o cheltuiala

suplimentara de energie, numita actiune dinamica specifica. Aceasta difera ca valoare in
functie de principiul alimentar utilizat. Astfel, arderea proteinelor necesita un surplus
energetic de 20—40%, a glucidelor 6—8% si a lipidelor 2—5°/o. Actiunea dinamica specifica
incepe sa se manifeste la cca 30 minute de la ingerarea hranei, atinge maximum la 2—3 ore,
scazand apoi treptat, in 10—12 ore, spre nivelul bazal . Intr-un regim alimentar mixt
echilibrat, aceasta se considera ca reprezenta cca 10% din valoarea calorica a ratiei.

Mentinerea constanta a temperaturii corpului necesita un consum energetic suplimentar

valorii metabolismului bazal. Valoarea consumului energetic se considera a fi de cca 3—10%,
dar variaza in functie de o serie de factori, ca : sezon, clima, mod de viata (locuinta,
imbracaminte etc.), ca si de capacitatea reactiva a individului.

Travaliul muscular solicita o cheltuiala de energie suplimentara. Valoarea acesteia depinde de

o serie de factori, ca : intensitatea efortului depus, ritmul de munca (continuu sau
discontinuu), raportul intre efort si pauza, durata activitatii musculare s.a.

Valori calorice raportate la greutatea corporala, in functie de efortul fizic depus :

- repaus la pat -> 25-30 cal./kilocorp

-  exercitiu usor -> 35-40 cal./kilocorp

- exercitiu moderat -> 45-55 cal./kilocorp

- exercitiu foarte greu -> 50-60 cal./kilocorp.

Altii calculeaza surplusul de calorii peste valoarea metabolismului bazal, in functie de

diferitele activitati, in felul urmator :

-  pentru viata sedentara 800—900 cal. in plus ;

-  pentru activitatea usoara 900—1 400 cal. in plus ;

-  pentru activitatea moderata 1 400—1 800 cal. in plus ;

-  pentru munca grea 1 800—4 500 cal. in plus ;

2. Nevoile plastice (in factori nutritivi).

Nevoia de proteine trebuie evaluata, atat sub aspectul ei cantitativ, cat si sub cel calitativ.

Raportata la valoarea calorica a ratiei, nevoia de proteine trebuie sa reprezinte cca 12—18%
din aceasta, adica 70—125 g /24 de ore.

Ratia proteica nu este aceeasi pentru toti indivizii, ci variaza in functie de o serie de factori :

- varsta, spre exemplu, influenteaza necesarul de proteine. Acesta este mai ridicat in primii ani
de viata, scade apoi treptat la adolescent si adult, devenind la batrani usor scazut sub valoarea
adultului normal (raportat la kilocorp greutate ideala).

-  travaliul muscular determina o crestere a necesarului de proteine. Majorarea poate ajunge,

in cazul efortului intens (munca manuala sau la sportivi), pana la 50% fata de cei cu activitate
sedentara.
- anumite stari fiziologice,  cum  sunt  cresterea,  sarcina,  lactatia, impugn majorarea
aportului proteic

- in anumite stari patologice se creste aportul proteic.

Nevoia de lipide este apreciata, de asemenea, sub aspect cantitativ si calitativ.

Sub aspect cantitativ  aceasta se evalueaza la cca 25—35% din totalul caloriilor, la copii si
adolescenti, si la 20—30°/0, la adulti, ceea ce reprezinta cam 1—2 g/kilocorp/zi.

In aprecierea ratiei lipidice se vor lua in considerate, nu numai grasimile ingerate ca atare, ci
si cele care intra in constitutria diferitelor alimente.

Ratia lipidica depinde de o serie de factori, ca :

- varsta.  La   copii,   nevoia  este  mai  crescuta  decat  la  adult.   La batrani, aceasta scade pe

masura inaintarii in varsta.

- temperatura mediului ambiant are influenta asupra ratiei lipidice.  Astfel,  temperaturile

scazute  insotite  de umezeala  si  curenti  de aer  maresc  nevoia  de   lipide   pana  la   35-
40%   din  valoarea   calorica; efortul fizic  indelungat si greu, in profesiunile care solicita
cheltuiala mare de energie, mai ales cand se supraadauga si temperatura scazuta a mediului in
care acesta se efectueaza, impune majorarea ratiei lipidice. Efortul de viteza (sportivi),
hipoxia, altitudinea scad, in general, necesarul de lipide in favoarea glucidelor.

- in timpul sarcinii se recomanda o usoara scadere a ratiei lipidice catre limita inferioara (15—
20%), intrucat grasimile maresc tendinta la acidoza.

Din punct de vedere calitativ se va avea in vedere ca proportia de grasimi vegetale sa

constituie o treime sau maximum jumatate din cantitatea totala de grasimi administrate,
asigurandu-se astfel aportul de acizi grasi polinesaturati esentiali necesari alimentatiei
rationale.

Grasimile alimentare au fost impartite, din punctul de vedere al continutului lor in acizi grasi,
in urmatoarele categorii:

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi saturati: untul, smantana, frisca, grasimea provenita
de la animalele terestre, margarina obisnuita, grasimea de palmier si de nuca de cocos;

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi mononesaturati : uleiul de arahide, uleiul de masline,
galbenusul;

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi polinesaturati : uleiul de porumb, uleiul de soia,
uleiul de floarea soarelui, uleiul de rapita, uleiul de peste.

Este cunoscut efectul grasimilor ingerate asupra nivelului colesterolului sanguin. Se

mentioneaza ca grasimile bogate in acizi grasi saturati au efect hlpercolesterolemiant, cele
bogate in acizi grasi mononesaturati au efect usor hipocolesterolemiant sau indiferent, in timp
ce grasimile bogate in acizi grasi polinesaturati au efect net hipocolesterolemiant. De aceea, la
cei cu niveluri ridicate ale colesterolului si, in general, o data cu inaintarea in varsta se
recomanda folosirea in proportie crescuta a grasimilor care contin acizi grasi polinesaturati,
concomitent cu reducerea celor cu continut ridicat de acizi grasi saturati in componenta lor.

Nevoia de glucide este evaluata la 50-60% din valoarea calorica globala, adica cca 4-7
g/kilocorp/zi. Aceasta, de fapt, completeaza ratia calorica dupa acoperirea nevoii de proteine
si lipide, fiind dependenta de proportia acestora.

Din punct de vedere calitativ se recomanda preponderenta produselor bogate in amidon, fata
de dulciurile concentrate, pentru a preveni dezechilibre ale dietei.

Nevoile hidrice ale organismului, care se apreciaza in jurul cifrei de 2500 ml/zi, sunt in
general acoperite printr-o ratie alimentara echilibrata. Aportul hidric este reprezentat de apa
continuta in alimente (cca 800—1000 ml), de apa ingerata ca atare (cca 1 000—1 200 ml) si
de apa rezultata din arderile metabolice (cca 200—300 ml), cunoscut fiind faptul ca prin
arderea unui gram de lipide rezulta 107 ml apa, prin arderea unui gram de glucide rezulta 55
ml apa si prin arderea unui gram de proteine rezulta 41 ml apa .

Intre aportul si eliminarea apei exista un echilibru, la mentinerea caruia contribuie o serie de
factori neurohormonali de reglare.

Nevoia de elemente minerale este acoperita, in general, printr-o ratie alimentara echilibrata.

Elementele care au rol important in crestere, cum sunt calciul, magneziul, fierul, fosforul,
iodul, se vor da in cantitati mai mari la copii si adolescenti, ca si femeilor insarcinate sau care
alapteaza.

Nevoia de vitamine este de asemenea asigurata printr-o ratie alimentara echilibrata.

Vitaminele liposolubile sunt aduse indeosebi prin alimentele de origine animala, in timp ce
vitaminele hidrosolubile sunt aduse atat prin alimente de originele animala, cat si prin cele de
origine vegetala.

Cresterea, sarcina, lactatia maresc nevoile in unele vitamine, fapt de care trebuie sa se tina
seama in alcatuirea ratiei alimentare la astfel de indivizi.

RATIA CALORICA LA NOU NASCUT SI SUGARUL MIC

Necesarul de apa

Apa este considerată o substanţă nutritivă, deoarece ea intervine în excreţia metaboliţilor de

către rinichi, este constituent al sudorii (rol în termoreglare) şi umidificator al căilor
respiratoriiEste un constituent esenţial (vital) al celulelor şi ţesuturilor. Organismul copilului
conţine aproximativ 70-75 % apă, în timp ce organismul adult conţine circa 60-65 % apă, fapt
ce justifică nevoile de apă mai mari la copil.

Necesarul zilnic de apă trebuie să aibă în vedere necesităţile de consum propriu-zise ale

organismului şi pierderile cuantificabile (urina), cât şi pe cele necuantificabile (pierderile
insensibile: respiraţie, sudoraţie etc). Pierderile insensibile se raportează la suprafaţa corporală
(cu cât este mai mic, sugarul are o suprafaţă corporală mai mare). Se adaugă, la pierderile
zilnice, incapacitatea rinichiului, la vârste mici, de a concentra urina, aşadar, pierderile urinare
depăşesc 40-50% din cantitatea de lichid ingerat.

În condiţii de temperatură atmosferică crescută sau fototerapie (în icter), ca şi în condiţii de

boală (afecţiuni digestive însoţite de vărsături şi/sau diaree, lipsă de aport, hipertermie etc)
copilul mic nu îşi poate menţine o balanţă hidrică optimă, având, foarte uşor, tendinţe de
deshidratare. Necesarul hidric depinde de vârstă şi de conţinutul caloric al alimentelor; pentru
fiecare 100 kcal sunt necesare 12 g de apă.

Sugar Copil

Vârstă Cantitate apă Vârstă Cantitate apă

Prematur cu 170-200 ml/kg/zi 2 ani 115-125 ml/kg/zi

greutate foarte mică

Nou-născut 100-150 ml/kg/zi 4 ani 100-110 ml/kg/zi

3 luni 140-160 ml/kg/zi 6 ani 90-100 ml/kg/zi

6 luni 130-150 ml/kg/zi 10 ani 70-85 ml/kg/zi

9 luni 125-145 ml/kg/zi 14 ani 50-60 ml/kg/zi

12 luni 120-135 ml/kg/zi 18 ani 40-50 ml/kg/zi

Aportul energetic (necesarul de calorii)

Raţia calorică a sugarului este, practic, raţia cu care el creşte. O curbă ponderală satisfăcătoare
denotă un aport caloric adecvat. Mecanismul foamei începe să funcţioneze, la sugar, după
vârsta de 6 luni. Necesarul caloric depinde de vârstă:

a)      prematurul – 120 kcal/kg/zi;

b)      nou-născutul alimentat natural – 100 kcal/kg/zi;

c)      nou-născutul alimentat cu formulă – 110 kcal/kg/zi;

d)      sugarul – 50 kcal/kg/zi;

e)      adultul – 20 kcal/kg/zi.

Necesarul de proteine

Proteinele sunt macromolecule cu rol esenţial în procesul de creştere. Ele trebuie să reprezinte

constituenţi obligatorii ai alimentelor pentru copii. Proteinele sunt esenţiale în sinteza
hormonală, a neurotransmiţătorilor, în dezvoltarea sistemului imun, a sistemului nervos
etc. SURSA EXCLUSIVĂ DE PROTEINE ÎN PRIMELE LUNI DE VIAŢĂ ESTE
LAPTELE MATERN, respectiv formulele care asigură un aport adecvat din punct de vedere
calitativ şi cantitativ. Laptele matern este o sursă de aminoacizi (conţine toţi cei 24 de
aminoacizi), dintre care 9 esenţiali: treonina, leucina, izoleucina, valina, lizina, fenilalanina,
triptofanul, histidina şi metionina; la prematur, asigură şi un aport de arginină, taurină şi
cistină pe care, organismul prematurului are deficienţe enzimetice, datorită vârstei.

Vârstă Necesarul proteic

Prematur cu greutate foarte mică la naştere 3,2-4 g/kg corp/zi

Sugar 2-2,2 g/kg corp/zi

Copii 1-3 ani 23 g/zi

Copil 4-6 ani 30g/zi

Copil 7-10 ani 34 g/zi

Adolescent 50 g/zi

 Numarul de mese administrat sugarilor alimentati mixt sau artificial va fi (dupa IOMC):

6-7 mese in I luna

6 mese pana la 2-3 luni si 5 kg greutate corporala

5 mese dupa 3-4 luni si 5 kg greutate corporala

Pentru stabilirea ratiei alimentare la nou-nascut se poate utiliza in

primele 10 zile de viata formula Finkelstein:

         L (cantitatea d elapte/zi= Z-1 x 70 sau 80

         Z = numar de zile de viata

         Se inmulteste cu 70 pentru cei nascuti sub 3250 g si cu 80 pentru cei cu greutate
peste 3250 g.

Se noteaza ca legi:

in cazul alimentatiei artificiale se va asigura necesarul de 150-180 ml de lichide/kgcorp si 24

h, dar nu se va depasi in total de 1000 ml lichide/zi

cantitatea de lapte integral va fi de 100 ml/kgcorp/zi si nu mai mult de 600-800 ml/24h pana
la 5-6 luni si 500-600 ml dupa aceasta varsta

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI

Supa de legume umata  rapid de piureul de legume, carne mixata de vaca si ulei vegetal – la
4 luni pentru cei alimentati artificial si 5-6 luni  pentru cei alimentati la san
Fructe (mar, piersica) cu adaos de suc de citrice (lamaie, portocala), suc de legume(rosie,
moecov)- la 4 luni ½ -5 luni

Alte fructe decat cele mentionate : banane, kiwi se pot folosi dupa varsta de  de 9-10 luni
(risc de alergie cutanata/respiratorie, imediat sau la distanta). In ceea ce priveste pulpa unor
fructe ca pere, prune, pepeni, struguri, cirese – nu se recomanda sugarului (risc de diaree,
colon iritabil)

La 4 ½ luni, carnea de gaina sau de vita, evitandu-se in general carnea de animal tanar (vitel,
pui), care este alergizanta si in plus contine o cantitate mare de gelatina, proteina de calitate
inferioara. Carnea de porc este contraindicata pana la 3 ani. Peste (exclusiv peste alb- salau)
se poate folosi foarte proaspat dupa 8 luni.

Galbenusul de ou este util imediat, diversificarea va include treptat o gama mai larga (iaurt,
ciulama, budinci, papanasi, branza de vaci, diverse cereale fortificate industrial, etc)

La 5 – 5 ½ luni se va introduce branza de vaci la piureul de fructe sau de legume

La 5 ½ - 6 luni urmeaza: ficat de pui, iaurt simplu sau cu cereale

Dupa 7 – 8 luni, ideea de a creste granulatia alimentelor impune introducerea de: perisoare
de carne fierte in supa, mamaliguta cu branza si unt, sufleuri de legume (dovlecei si
conopida), papanasi fierti din branza de vaci, smantana, etc

Iaurtul preparat in casa se poate introduce in alimentatie de la varsta de 6 luni, cu adaos de

5% zahar. Este indicat iaurtul simplu, fara fructe

Exista produse destinate diversificarii alimentatiei sugarilor de tipul piureurilor de fructe sau
fulgilor de cereale cu adaosuri de fructe cu sau fara lapte. Ex: Milupa, Nestle, Bebelac, Hero,
etc.

ALIMENTAŢIA LA COPIL SI ADOLESCENT

Organismul copilului si adolescentului  se caracterizeaza printr-o crestere rapida, având o

rezistenta mai scazuta fata de diferiti agenti patogeni. În copilarie si adolescenta necesitatile
plastice si energetice sunt mai mari decât în perioada vârstei adulte. Daca adultului îi trebuie 1
gram de proteine pe zi pentru fiecare kilogram din greutatea corpului, adolescentilor cu vârste
cuprinse intre 12-18 ani le sunt necesare câte 2 grame proteine pentru fiecare kilogram
greutate.

În raport cu vârsta si cu efortul depus, normele de consum energetic sunt diferite.

La copii si adolescenti.

-2200 kcalorii/zi între 7-9 ani

-2500kcalorii/zi între 10 12 ani

-2900kcalorii/zi la baietii cu vârste între13-15 ani

-3100kcalorii/zi la baietii cu vârste între 16-19 ani

-2500kcalorii/zi la fete între 13-19 ani

ALIMENTAŢIA COPILULUI SCOLAR(între 7-12 ani)

Este deosebit de important si asigura copiilor de vârsta scolara o alimentatie  suficienta caloric

si echilibrata în factori nutririvi, iar alimentele sa  fie pregatite cât mai variat si mai apetisant,
condimentate moderat, evitându-se alimentele prea sarate sau prea iuti. Se vor evita
rentasurile, alimentele prajite în grasime încinsa, se vor  respecta orele de masa, regulile de
igiena si comportare în timpul mesei: spalatul pe mâini obligatoriu înainte de masa, spalatul
pe dinti dupa fiecare masa, mestecarea alimentelor un timp suficient pentru a usura munca
celorlalte segmente ale tubului digestiv.

Se va acorda o deosebita atentie micului dejun si gustarii de dimineata. Refuzul copilului de a

mânca dimineata, motivat în diverse feluri, sta la originea unor tulburari nervoase ce se pot
manifesta în timpul programului la scoala sub forma durerilor de cap, ametelii, emotivitatii
excesive: acestea sunt consecinta hipoglicemiei determinate de nerespectarea micului dejun.

 Nevoile copilului scolar cu vârste cuprinse între 7-12 ani sunt de 60-70 cal/kgc /zi adica 2200
kcal pe zi .Din aportul caloric total , 13% se vor da sub forma de proteine, 32% lipide si 55%
glucide. Proteinele cu valoare biologica mare vor reprezenta 58-60% si din acestea
enumeram: carne si derivatele ei cca 100-130 g/zi laptele cca 500 ml/zi sau unul /zi.

 Ratia de grasimi animale unt, smâmtâna , frisca va fi de 25-30g /zi, iar cea de grasimi
vegetale de 25-30g/zi

       Necesarul de glucide va fi acoperit din pâine ce se va da în cantitate de 200-250g/zi

fainoase, 45-50g/zi legumele care se vor da sub forma de cartofi 180-200g/zi radacinoase,
200g/zi legume verzi 300g/zi, leguminoase 10g/zi, fructe 300g/zi, se vor asigura 5 mese/zi cu
urmatoarea repartitie a caloriilor: dimineata 20%, la prânz 35-40%, seara 20% iar la gustari
câte 10-15%. Necesitatile energetice, legate de activitatea de joc si de miscare a copilului, le
satisfacem printr-un plus de substante zaharoase :miere de albina, fructe, fainoase etc.

ALIMENTAŢIA ADOLESCENŢILOR

Adolescenta este perioada de trecere de la copilarie la starea de adult. Ea cuprinde intervalul

dintre 13 si 19 ani (din care 13-15 ani coincide cu perioada de pubertate), si alta cuprinsa între
16-19 ani perioada postpubertara. Adolescentul trece prin profunde transformari: se dezvolta
fizic, neuroendocrin si intelectual cu repeziciune, toate functiile vitale se intensifica. În
organism are loc o adevarata furtuna metabolica si endocrina.

Nevoile energetice sunt de 2900 kcal/zi la fete si 3300 kcal/zi la baietii între 16-19 ani.

Raportul la kgc/corp greutate ideala reprezinta cca. 55-60 cal/kgc/zi la baieti si 55 cal/kgc/zi
la fete.Ţinând seama ca la vârsta adolescentei au loc: procese de crestere, dezvoltare organica
si psihica, tinerii trebuie sa consume alimente mult mai bogate în substante plastice si
energetice decît adultii.
Proteinele  vor acoperi 13% din valoarea calorica a ratiei alimantare. Din cantitatea totala de
proteine, cel putin 56-60% vor avea valoare biologica mare, vor fi de origine animala.

Grasimile vor acoperi cca 31-32% din valoarea calorica globala. Din cantitatea totala, cca.
60% vor fi de origine animala.

Glucidele  vor acoperi cca 55-66% din valoarea calorica a ratiei zilnice. Acestea se vor da sub
forma produselor cerealiere, a legumelor si a fructelor si mai putin a dulciurilor concentrate.

La multi dintre adolescenti se remarca practici daunatoare în privinta modului de alimentatie:

tendinta de a mânca rapid alimente picante, sandvisuri, conserve, fripturi, peste, evitând
legumele, fructele, pâinea, fainoasele. Unii hotarasc, sa faca cure de slabire care provoaca
dezechilibre nutritionale, tulburari digestive.

Consumul excesiv de cafea si bauturi alcoolice este un obicei frecvent la aceasta vârsta.
Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât la aceasta vârsta adolescentul sufera profunde
transformari psihice, care îl pun în dezacord de multe ori cu anturajul. Alimentatia are în
aceasta perioada un triplu scop; sa furnizeze ratia de întretinere, sa furnizeze ratia necesara
efortului fizic si intelectual si sa furnizeze ratia necesara cresterii si dezvoltarii. Alimentatia
trebuie sa fie bogata, foarte  variata, diferita de cea a adultilor. Proteinele vor proveni în mare
parte din carne, peste si derivate în cantitate de cca. 180-200g/zi, lapte cca.400ml/zi brânzeturi
cca.30-40g/zi, oua cca.30-40g/zi. Restul cantitatii de proteine se va acoperi din alimentele de
origine vegetala. Necesarul de lipide va fi acoperit pe seama grasimilor de constitutie si în
completare, din grasimile alimentare, unt sau alte grasimi animale 25-30g, si ulei 35-45g.

 Glucidele vor fi furnizate prin  consumul de pâine 380-350g, fainoase 45-50g, legume si

fructe, si anume: cartorfi 200-250g,radacinoase (telina, morcovi) 200-250g, legume verzi 250-
400g si leguminoase uscate 12-15 g/zi. Fructele se vor da în cantitate de 300-350g/zi.

            Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric si din punct de vedere al factorilor nutritivi
cât mai variata, bogata în carne, legume, fructe, lactate si în acelasi timp corcondanta cu
nevoile ce decurg din felul activitatii depuse. Nu se va face exces de fainoase, grasimi gatite,
mezeluri sau conserve. Se interzice cafeaua, tutunul, alcoolul,condimentele iuti. În perioadele
cu activitate intelectuala intensa (teze, examenele etc.) se va avea în vedere nu numai aportul
de proteine cu valoare biologica ridicata si aportul unor elemente minerale ca fosfor, iod cu
rol important în functiile sistemului nervos.

Repartitia caloriilor se va face în 4 sau 5 mese/zi, servite la ore fixe. Micul dejun trebuie sa fie
destul de consistent având în vedere ca în cursul diminetii solicitarea fizica si psihica sunt
maxime.

Masa de seara se va servi cu cel putin doua ore înainte de culcare si se vor evita mesele
copioase, alimentele excitante sau cele care solicita prea mult tubul digestiv.

         Adolescentul va trebui sa-si pastreze deprinderile de comportare igienica la masa

dobândite în copilarie: spalatul pe mâini înainte de masa, mestecatul atent, spalatul pe dinti
dupa fiecare masa, evitarea consumului de apa sau alte bauturi în timpul mesei.
         Obiceiurile alimentare gresite capatate la aceasta vârsta pot sta la originea unor boli ca:
obezitatea, ateroscleroza, diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal, formarea de calculi biliari.

         Se recomanda un consum alimentar variat, echilibrat din care sa nu lipseasca principalii
constituienti nutritivi, aproximativ 40 la numar. Sa nu uitam ca fiecare din noi suntem
rensponsabili de propria sanatate, pe care o vom avea dupa cum stim sa o îngrijim.

Este necesar sa se evite condimentele, acoolul, hanburgerii, fast food-urile, snack-urile bogate
în calorii, consumul de produse excesiv de rafinate deoarece se îndeparteaza din alimentul
natural, o parte din constituienti (de exemplu, în faina alba cantitatile de vitamina B1 si E scad
de 10 ori).

Alimentele rafinate au modificat substantial comportamentul alimentar al copiilor si

adolescentilor.

Alimentatia rationala nu este echivalenta cu supralimentatie sau cu alimentatie la discretie.

Trebuie sa fie un echilibru perfect si continuu între continutul alimentelor în calorii, factorii
nutritivi, nevoile alimentare în raport cu starea fiziologica si conditiile de mediu în care omul
traieste si munceste.

În unele tari din U.E.,  peste 30% din copiii între 7-11 ani sunt obezi si pâna la 20% din
adolescentii cu vârsta între 14-17 ani sunt supraponderali sau obezi. Un sfert din copii si
adolescentii obezi vor fi vulnerabili la boli ca diabetul, afectiuni cardiace si alte boli cronice.