Elaborarea metodica nr 17

Tema: Dezvoltarea dintilor faza I si II. Histogeneza

tesuturilor dentare.
1. Numiti etapele de dezvoltare a dintilor si modul de initiere si evolutie a lamei
dentare.

Procesul de dezvoltare a dintelui include :

• Formarea coroanei

• Formarea rădăcinii şi în paralel structurarea ţesuturilor de suport care realizează

ancorarea dintelui la nivel de mandibulă.

Procesul de dezvoltare a dintelui include următoarele etape şi stadii :

• 1. iniţierea – stadiul de mugure

• 2. proliferarea – stadiul de capişon

• 3. histo şi morfodiferenţierea – stadiul de clopot

• 4. apoziţia – finalizarea stadiului de clopot, formarea coroanei.

Lamina dentară prezintă zone în regiunea viitoarelor procese alveolare sub

forma unor conglomerate epiteliale orientate în interior, ce poartă denumirea de
mugure dentar. Fiecare mugur dentar este separat de celulele ectomezenchimale
subiacente printr-o membrană bazală.

2.Din care lama dentara se dezvolta primordiile dintilor permanenti.

Componentele primordiului dentar.

În săptămîna a 6-8 de dezvoltare intrauterină la locul corespunzător poziţiei

viitorilor dinţi de lapte se formează 20 muguri dentari. În perioadele ulterioare
vor apărea şi cei 32 de muguri dentari pentru dinţii permanenţi.

În ariile de dezvoltare a mugurilor dentari apar zone cu multe capilare şi

terminaţiuni nervoase.
Mugurii dentari pentru dentiţia permanentă au aceiaşi origine ca şi cei pentru
dentiţia deciduală - banda epitelială primară.

Mugurii dentari ai incisivilor, caninilor şi premolarilor permanenţi se formează în

urma proliferării laminei dentare, într-un loc comun cu mugurii dentari deciduali.

Deoarece molarii permanenţi nu au corespondenţi deciduali mugurii lor dentari

nu iau naştere după acelaşi model. Când maxilarele sunt suficient de dezvoltate,
lamina dentară se continuă posterior, sub epiteliul de tapetare a mucoasei orale,
adâncindu-se în ectomezenchimul subiacent. Această expansiune posterioară
duce la formarea mugurilor dentari pentru molarul 1,2 şi 3.

3. Aparitia si dezvoltarea dintilor temporari. Aparitia si dezvoltarea dintilor

pemanenti

Dintii se dezvolta din ectoderm si mezoderm. La finele saptaminii a 6-a de

sarcina epiteliul gurii embrionare, de origine ectodermica, prolifereaza activ in
zonele celor doua viitoare arcade dentare si patrunde in tesutul mezodermal
subiacent, formind cite o lama dentra primara. Aceste ingrosari, cite una pentru
fiecare mxilar , se desfac intr-o lama vestibulara dispusa extern careva forma
ulterior gingia si vestibululbucal si o lama dentara, care va continua sa se
adindeasca in mezenchimul viitorelor maxilare, lama din care se formeaza mugurii
dentari.

In saptamina a 10-a apr pe rind din lama dentalis primara cei 10 muguri ai
dintilor temporari, incepind cu incisivii si caninii, in total 20 de muguri pentru
ambele maxilare , corespunzind celor 20 de dinti temporari.Tot din lama dentara
primara se dezvolta si mugurii molarilor permanenti, incepind cu primul molar, in
luna a IV –a intrauterina, continuind cu al doilea molar permanent in primul an
dupa nastere si cu mugurele molaruluide minte intre 3 si 5 ani.

4. Diferentierea celulelor organului adamantin

In organul adamantin, initial constituit din tesuturi nediferentiate, celulele

epiteliale incep a se separa in straturi aparte. In urma unor procese metabolice
complexe intre celulele partii centrale a organului adamantin incepe a se acumula
un fluid ce contine substante proteice si glicozoaminoglicani, care in urma
cresterii presiunii in acesta, separa si distanteaza celulele una de alta.Celulele
partii centrale a organului adamantin capata o forma stelata sau forma celulelor
tesutului reticular, si se numesc pulpa organului adamantin. Celulele organului
adamantin , care se afla in vecinatatea suprafetii papilei dentare formeaza un
strat de celule adamantine interne. Aceste celule sunt de forma cilindrica inalta
care se vor diferentia in adamantoblaste sau ameloblaste si sunt celule care
formeaza adamantina. In zona dereflexie a organului adamantin celulele
adamantine interne trec in cele externe, care sunt amplasate pe suprafata
organului adamantin si au o forma cuboida.

5. Diferentierea celuleor papilei mezenchimale

Diferentierea celulelor papilei dentare are loc aproape concomitent cu

dezvoltarea organului adamantin. In papila dentara concresc vase sangvine si
primele fibre nervoase. Din celulele mezenchimale ale papilei dentare la limita
trecerii catre celulele stratului intern al organului adamantin se dezvolta citeva
straturi de celule inghesuite cu o protoplasma bazofila –odontoblaste. Aceste
strat este separat de stratul de adamantoblaste,aflate in proces de formare,
printr-o membrana bazala fina. Se considera ca diferentierea acestor celule
stimuleaza contactul lor cu membrana bazala a organului adamantin.

6.Structura histologica a organului adamantin

Amelogeneza-formarea smaltului
Amelogeneza este un process de secretie celulara ce se termina inaintea
eruptiei dintelui in cavitatea orala. Procesul incepe in stadiul de clopot,
cind mugurele dentar e format din 4 straturi.Amelogeneza decurge in 3 faze:
-diferentierea celuleor secretorii ale precursorilor matriciali
- formarea matricei organice a adamantinei si mineralizarea ei
- maturizarea adamantinei
Diferentierea ameloblastilor incepe la nivelul celulelor epiteliului
adamantin intern alorganului smaltului. Prin actiunea inductoare a papilei
mezenchimale are loc multiplicarea celulelor epiteliale si in acelasi timp isi
modifica si morfologia.In acest stadiu celulele se numesc preameloblasti.
Preameloblastii epiteliului adamantin intern determina diferentierea
fibroblastilor papilei mezenchimale in odontoblasti ce vor secreta matricea
predentinara. Prezenta predentinei conditioneaza diferentierea
ameloblastilor deoarececapacitatea ameloblastilor de a sintetiza
proteine precursoare ale matricei organice a smaltului nu are loc decit in
prezenta predentinei.Trcerea din stadiu de preameloblast in acel de
ameloblast functional e marcata de:
oprirea mitozelor
 alungirea celulelor 
dezvoltarea extremitatilor apicale.
Ameloblastul are un corp celular alungit. Nucleul e situate bazal. Organitele
sunt numeroase si bine dezvoltate. Polul apical al celulei care in stadiul de
preameloblast prezinta numeroasemicrovilozitati se dezvolta sub forma
unei expansiuni piramidale ce vor forma prelungirea Tomes.Polul bazal prin
intermediul desmozomilor se leaga de celulele stratului
intermediar.Ameloblastii sunt legati intre ei prin bare terminale, la
niVelul polului bazal si prin desmozomi asociati cu bare terminale
intre corpul celular si prelungirea Tomes.
Precursorii matricei organice a smaltului sunt sintetizati de catre
ameloblasti. Produsul desecretie a ameloblastilor e un gel complet
heterogen, la niVelul caruia se disting:
-amelogenine
-enameline
-fosfoproteine 
Materialul sintetizat e eliminate prin polul apical in apropiere cu dentina in
curs demineralizare. E format din structure fibrilare sau cristaline, deci e
un material aprismatic.Odata cu depunerea smaltului aprismatic polul
apical ala ameloblastului imbraca un aspect detriunghi si la acest nivel se
schiteaza viitoarea prelungire Tomes.

7. Structura histologica a papilei mezenchimale

 Pulpa contine celule mezenchimale nediferentiate, rezultate din celulele papilei

dentare primitive.Aceste celule multipotente au capacitatea de diferentiere in
majoritatea tipurilor de celule mature.Aceste celule se concentreaza sub stratul de
odontoblaste, in zona bogat celulara.Aceste celule produc putin colagen, fiind
astfel evident ca ele nu sunt fibroblaste.Exista legaturi citoplasmatice intre
odontoblaste si aceste celule mezenchimale subiacente.Prin astfel de conexiuni, in
timpul lezarii sau a mortii odontoblastelor, se trimit semnale la aceste celule mai
putin diferentiate;Aceste semnale le pot determina sa se divida si sa se diferentieze
in odontoblaste sau in celule asemanatoare cu odontoblastele, dupa necesitateDe
asemenea, importante sunt si celulele mezenchimale dispersate in toata pulpa, de
obicei in juxtapozitie fata de vasele sanguine.Acestea pastreaza capacitatea,
stimulate, sa se divida si sa se diferentieze in alte tipuri celulare mature ca de
exemplu, mastocitele si odontoclastele (cu rol in resorbtie) ce apar in prezenta
inflamatiei.Importante sunt si acele celule care se diferentiaza pentru a forma
tesutul calcificat care se dezvolta sub calota pulpara sau in cursul pulpotomiei cand
hidroxidul de calciu este plasat in contact direct cu pulpa.Aceste celule unice sunt
observate frecvent de-a lungul tesutului calcificat in formare, la baza tubulilor
implicati in leziunile carioase, restaurari, atritie sau abraziune.Acest tesut calcificat
nu este o dentina adevarata, celulele care il produc nefiind odontoblaste
adevarate.Oricum, ca si odontoblastele, aceste celule isi au originea in celulele
mezenchimale nediferentiate.
8. Numiti din care componente ale primordiului dentar se dezvolta adamantina,
dentina, pulpa si cementul

9. Care sunt celulele stratului epitelial intern al organului adamantin si functia

lor

Celule cilindrice inalte, numite ameloblaste sau adamantoblaste, celule formtoare

ale smaltului. Deasupra ameloblastelor se afla un strat intermediar de celule cubice
asezate in 3 rinduri, bogate in fosfataze, cu rol special in procesul de mineralizare.
Aceste celule lipsesc in zonele bogate unde nu se produce smalt, respectiv in zona
viitoarei radacini.

10.Rolul tecii epiteliale Hertwig. Gubernaculul dentis. Rolul lui

 Teaca epitelială Hertwig  apare ca o proliferare în ţesutul mezenchimal subiacent a

zonei dată de unirea epiteliilor adamantine interne şi externe din organul smalţului,
constituindu-se sub forma unui manşon epitelial subţire ce are capacitatea de a
induce apariţia ţesuturilor dentare dure ce vor forma rădăcina. Când rădăcina şi-a
atins lungimea definitivă, teaca Hertwig se dezintegrează iar elementele epiteliale
rămase formează nişte insule izolate, numite resturile epiteliale Mallassez. Scop.
Această lucrare îşi propune să scoată în evidenţă cele mai importante proprietăţi
morfologice şi evolutive ale tecii Hertwig precum şi modul în care este implicată
direct în formarea rădăcinii pe baza unor date mai mult sau mai puţin recente
culese din literatura de specialitate. Împreună, toate studiile analizate sugerează că
în timpul formării radiculare, teaca Hertwig se comportă ca o barieră care stabileşte
forma radiculară şi mediază cementogeneza dar nu secretă cementul în sine

11. Din cite straturi este construit organul adamantin

Stratul mijlociu, cel mai extins, al smaltului este caracteristica prezenta prismelor.

Stratul cel mai intern, deasupra jonctiunii amelo-dentinare prismele lipsesc,

deoarece in procesul dezvoltarii smaltului initial ameloblastii inca nu au
prelungirile Tomes.

Stratulcel mai extern, deasemenea nu contine prisme, deoarece in momentul

formarii smaltului final ameloblstii deja pierd prelungirile Tomes.

12.Modificarile din organul dentar care precedeza procesul de histogeneza

13.Stadiul de apozitie si calcifiere a dentinei si adamantinei

14.Numiti etapele de histogeneza a tesuturilor dentare dure

Activitatea vitala a tesuturilor dure dentare incepe cu dezvoltarea lor. In

procesul de formare a smaltului se modifica structura lui si componenta chimica.
Primele etape de mineralizare se prodeuc concomitent cu formarea matricei
proteice. In smaltul matur substantele organice se affla sub for a de retea fibrilara
submicroscopica, care se foloseste pentru construirea cristalelor. Dupa finalizarea
formarii tesutului si calcifierea acestuia, care se produce inca inainte de eruptia
dintelui, smaltul pierde capacitatea de a creste.Diferite hipoplazii adamantine,
aparute in perioada de formare a smaltului, nu se modifica pe parcursul intregii
vieti.

15. Cum se formeaza prismele smaltiare

Unitatea structurala a smaltului este reprezentata de prisma smaltului.

Prisma in forma de cilindru, este organizata intr-un dispozitiv de cristale de
hidroxiapatita, orientate cu axul longitudinal paralel cu axul longitudinal al
prismei. Regiunea interprismatica este zona din jurul prismei cu rol de
cimentare a prismelor. 1meloblastele , prin prelungirele Tomes,
suntresponsabile de formarea prismelor. O prisma este formata doar de un
ameloblast, dar o regiuneinterprismatica este formata - de 8 ameloblaste
vecine. La directie de dispunere generala prismele sunt orientate in directie
ocluzala , iar regiunile interprismatice corespondente catre
regiunelecervicale ale coroanei.In plan longitudinal si in sectiune
longitudinala prismele au traiect continuude la jonctiunea amelodentinara
la suprafata externa a coroanei. In plan trensversal prismeleformeaza siruri
dispuse circumferentiar,de jur imprejurul axului longitudinal al
dintelui. Prismele oscileaza in directie orizontala la stinga si la dreapta si in
directia verticala in sus si si in jos

16. Cum se formeaza tubulii dentinari

Tubii dentinali - ei reprezinta unitatea morfofunctionala a dentinei, se

formeza in urma patrunderii odontoblastelor in dentina. Canaliculele incep
in pulpa linga suprafata interna adentinei si divizindu-se in forma de
evantai, se termina pe suprafata ei externa. In prelungiriledentinoblastelor
a fost descoperita acetilcolinesteraza, care joaca un rol in
transmitereaimpulsului nervos. In canalicule se afla limfa care joaca rol de
nutritie. In interiorul tubului afost identificata o componenta organica care
contine molecule de protioglicani, tenascina,albumina, transferina. 1pare
astfel un hidrogel, daca acest hidrogel este degradat
enzimaticconductibilitatea poate creste de citeva ori. Un alt element
existent in interiorul tubilordentinali este colagenul tipB si tipC, si fibre
nervoase. O acumularea de colagen duce ladisparitia precoce a prelungirilor
odontoblastice.

17. Ce prezinte fibrele Tomes ale odontoblastilor

Prelungiri protoplasmatice ale celulei odontoblastice (din pulpa dentara)

canaliculele dentinare, fiind inconjurate de o membrana celulara. In interior contin
un bogat filament protoplasmatic, granulatii ribozomiale si, exceptional,
mitocondrii. Ele ocupă centru canaliculului dentinar și are rol important
în hipersensibilitatea dentară și în durerea dentară în general.  Ruperea acestor fibre
în timpul prepărării cavităților pentru tratamentul cariei dentare îi indică medicului
când a depășit stratul de smalț, deoarece pacientul resimte durere.

18. Ce prezinte prelungirile Tomes ale ameloblastilor

19. Cum se formeaza jonctiunea smalt-dentina

Jonctiunea smalt-dentina este realizata din intrepatrunderea cristalitilor

mari de smalt cu cristalitii mici de dentina, dispozitie gratie careia se
realizeaza o unire puternica intre cele doua tesuturi dure

20. Histogeneza cementului dentar.Inversia polaritatii ameloblastilor.

Importanta

Cementul este constituit din punct de vedere morfologicdin doua

componenete: cementul acelular (fibrilar) si cementul celular. Din punct
de vedere cronologic, cementul acelular se depune primul, din sacul
dentar, prin apozitie, fund denumit frecvent si cement primar; cementul
celularse formeaza ulterior,fund denumit si cement secundar.Cementul
acelular, fibrilar sau primar acopera dentina radiculara pe intreaga
suprafata. El prezinta pe sectiune numeroase striatiuni perpendiculare pe
suprafata externa, care corespund traiectelor de insertie ale fibrelor
periodontale. Lipsit de celule, cementul fibrilardispune de un sistem de
canalicule fine,radiare, care asigura desfasurarea proceselor
metabolice.Substanta organica este alcatuita din filamente colagene
reunite intr-un reticul fin, cu ochiuri de marimi variate, cuprinzand
cristale minerale de volume diferite.Substanta organica a cementului
fibrilar este mai densa la periferie decat la centru; ea\ are o dispozitie
stratificata caracteristica acestui tip de cement.Cementul celular sau
secundar se gaseste la periferia cementului acelular fund localizat
predominant in zona apicala a radacinii si la nivelul bifurcatiei sau
trifurcatiei radiculare.Cementul celular contine numeroase spatii lacunare
orientate paralel cu suprafata (cementoplaste), spatii in care isi au sediul
celule specializtae in formarea matricei organice a cementului. Aceste
celule denumite cementoblaste se gasesc in diverse faze evolutive.

Importanta:

- inchiderea si protectia din aara a canaliculelor dentinare

- face parte din aparatul de fixare al dintelui in alveola- paradontiul
de sustinere
- asigura adaptarea functionala la modificarile determinate de
miscarile ocluzale ale dintelui
- asigura regenerarea in fracturile orizontale ale radacinilor dentare
prin depunerea lui in regiunea apexului radicular
- asigura compensarea, prin depunere apozitionala, pierderii lungimii
totale a dintelui, rezultata ca urmre a procesului de uzare ocluzala
- asigura permiterea, prin depunere apozitionala a eruptiei verticale
si migrarii meziale
- asigura izolarea prin depunere la nivelul foramenului apical, a
pulpei dentare afectate
- asigura reglarea in asociere cu procesele alveolare, a lungimii
ligamentului paradontal