Sunteți pe pagina 1din 22

drept roman II

1. Sub influenta caror tendinte a evoluat Dreptul roman succesoral ?


a..Tendinta ocrotirii rudeniei de sange
b..Tendinta de înlaturare a formalismului în dobandirea succesiunii
c..Tendinta ocrotirii rudeniei de sange si tendinta de inlaturare a formalismului in dobandirea succesiunii

2. Care era modalitatea, prevazuta de Dreptul roman succesoral prin care se putea deschide o
succesiune (fara testament) atunci cand nu existau succesori testamentari , fie testamentul nu a fost valabil
intocmit, fie nu a fost lasat testament ?
a..Succesiunea testamentara
b..Succesiunea legala (ab intestat)
c..Succesiunea deferita contra testamentului

3. In ce conditii se impunea deschiderea succesiunii ab intestat (legala sau legitima) ?


a..Decujus sau defunctul avea mai multi mostenitori specificati in testament
b..Decujus sau defunctul a lasat un testament valabil incheiat
c..Decujus nu a lasat testament sau testamentul era lovit de o cauza de nulitate ,fie heredele refuza sau devenea
incapabil sa primeasca mostenirea

4.
Care erau categoriile de mostenitori civili prevazute de Legea celor XII Table , lege ce reglementa succesiunea
legala sau legitima ?
a..Sui heredes (cei ce se mostenesc pe ei insisi) si agnatus proximus(cei mai apropiati colaterali)
b..Sui heredes si gentiles (membrii gintii chemati la mostenire)
c..Sui heredes, agnatus proximus si gentiles

5. Care erau clasele de mostenitori recunoscute de succesiunea legala creata prin formele
pretorului, denumita si bonorum possesio (posesiunea bunurilor succesorale sau mostenirea pretoriana) ?
a..Bonorum possessio unde liberi si bonorum possessio unde legitimi
b..Bonorum possessio unde liberi si bonorum possessio unde cognati
c..Bonorum possessio unde liberi, bonorum possessio unde legitimi, bonorum possessio unde cognati si
bonorum possessio unde vir et uxor

6. Din ce clasa de mostenitori faceau parte agnatii si gentilii, clasa de mostenitori recunoscuta de
succesiunea legala creata prin formele pretorului ?
a..Bonorum possessio unde liberi
b..Bonorum possessio unde legitimi
c..Bonorum possessio unde cognati
B

7. Care sunt clasele de mostenitori create prin reforma Imparatului Justinian, cel care a revolutionat
sistemul succesoral din dreptul roman ?
a..Descendentii, ascendentii colaterali, colateralii privilegiati si colateralii mai indepartati
b..Ascendentii colaterali, colateralii privilegiati si colateralii mai indepartati
c..Descendentii, ascendentii colaterali si colateralii privilegiati

8. Care este criteriul mostenirii care a stat la baza sistemului succesoral din timpul Imparatului
Justinian ?
a..Agnatiunea
b..Rudenia de sange sau agnatii
c..Rudenia de sange

9. Care erau succesiunile extraordinare (successiones extraordinem) , stabilite in afara claselor de


mostenitori cunoscute (descendentii, ascendentii, colateralii privilegiati si colateralii mai indepartati)?
a..Succesiunea vaduvei sarace si succesiunea copiilor naturali
b..Succesiunea statului
c..Succesiunea vaduvei sarace , succesiunea copiilor naturali si Succesiunea statului

10. Care era caracterul testamentului , reglementat de dreptul succesoral roman ?


a..Era un act accesibil doar cetatenilor romani
b..Era un act juridic bilateral, pentru valabilitatea sa fiind necesar acordul de vointa al partilor
c..Era un act juridic irevocabil, pastrandu-si forma si continutul asa cum fusesera redactate

11. Care era caracterul testamentului , reglementat de dreptul succesoral roman ?


a..Era un act juridic bilateral, pentru valabilitatea sa fiind necesar acordul de vointa al partilor
b..Era un act juridic exclusiv personal, vointa testatorului neputandu-se manifesta prin intermediari
c..Efectele juridice ale testamentului se produceau intotdeauna incepand cu data la care acesta fusese intocmit
valabil

12. Care era caracterul testamentului , reglementat de dreptul succesoral roman ?


a..Efectele juridice ale testamentului se produceau intotdeauna incepand cu data la care acesta fusese intocmit
valabil
b..Era un act juridic irevocabil, pastrandu-si forma si continutul asa cum fusesera redactate
c..Era un act juridic formal, trebuiau respectate formele prevazute de lege pentru ca acesta sa fie incheiat valabil

C
13. Care erau formele de testament cunoscute in epoca veche ?
a..Testamentum calatis comitiis si testamentum in procinctu (testamentul in fata armatei gata de lupta sau in
apropierea luptei)
b..Testamentum calatis comitiis si testamentum per aes et libram (testamentul prin arama si balanta)
c..Testamentum calatis comitiis , testamentum in procinctu si testamentum per aes et libram

14. Care sunt fazele pe care le-a parcurs testamentum per aes et libram , in evolutia sa ?
a..Mancipatio familiae si testamentum per aes ei librarum publicum
b..Mancipatio familiae, testamentum per aes ei librarum publicum si testamentum per aes et libram secretum
c..Mancipatio familiae si testamentum per aes et libram secretum

15. Ce se transmitea unui executor testamentar denumit emptor familiae in faza mancipatio familiae
?
a..Bunurile succesorale cu titlu de detentiune si nu de proprietate
b..Drepturile de proprietate asupra bunurilor succesorale
c..Drepturile de detentiune si de proprietate asupra bunurilor succesorale

16. Care erau formele de testament cunoscute in epoca clasica ?


a..Testamentum calatis comitiis si testamentum per aes et libram (testamentul prin arama si balanta)
b..Testamentul nuncupativ (nuncupatio heredis) , testamentul pretorian (testamentum praetorium) si testamentul
militar (testamentum militis)
c..Testamentum calatis comitiis , testamentum in procinctu si testamentum per aes et libram

17. Ce desemneaza testamenti factio (facerea testamentului) ?


a..Reprezinta capacitatea unei persoane de a-si face testamentul sau de a fi martora la intocmirea unui
testament, precum si capacitatea de a veni la succesiune in calitate de succesor sau legator
b..Reprezinta capacitatea unei persoane de a-si face testamentul sau de a fi martora la intocmirea unui testament
c..Capacitatea de a veni la succesiune in calitate de succesor sau legator

18. Ce desemneaza testamenti factio activa ?


a..Capacitatea de a veni la succesiune in calitate de succesor sau legator
b..Reprezinta capacitatea unei persoane de a-si face testamentul sau de a fi martora la intocmirea unui testament
c..Capacitatea de a-si face testamentul

19. Ce desemneaza testamenti factio pasiva ?


a..Capacitatea de a veni la succesiune in calitate de succesor sau legator (de a fi gratificata printr-un testament)
b..Reprezinta capacitatea unei persoane de a-si face testamentul sau de a fi martora la intocmirea unui testament
c..Capacitatea de a-si face testamentul

20. Ce persoane nu aveau capacitatea speciala, (testamenti factio pasiva) in sensul ca acestia nu
puteau dobandi mostenirea fara aprobarea expresa a lui pater familias ?
a..Alienatii si impuberii
b..Femeile si impuberii
c..Sclavii si fii de familie

21. Care erau formele pe care le imbraca substituirea de mostenitor?


a..Substituirea vulgara si substituirea pupilara
b..Substituirea vulgara si substituirea quasipupilara sau exemplara
c..Substituirea vulgara , substituirea pupilara si substituirea quasipupilara sau exemplara

22. In care dintre sistemele succesorale cunoscute de dreptul succesoral roman era recunoscuta
posibilitatea testatorului de a-si dezmosteni descendentii cu conditia respectarii anumitor forme solemne ?
a..Succesiunea legala sau ab intestat
b..Succesiunea testamentara
c..Succesiunea deferita contra testamentului, in situatia dezmostenirii neregulate sau omisiunii

23. Cum se clasificau mostenitorii din punctul de vedere al acceptarii succesiunii ?


a..Heredes sui et necesarii, heredes necesarii si heredes voluntarii
b..Sui heredes, agnatus proximus si gentiles
c..Descendentii, ascendentii, colateralii privilegiati si colateralii mai indepartati

24.
Care au fost formele sub care se putea accepta succesiunea , forme reglementate de dreptul civil roman ?
a..Cretio si pro herede gestio (gestiunea de mostenitor)
b..Cretio si nuda volutas (simpla vointa)
c..Cretio, pro herede gestio si nuda volutas

25. Care erau efectele juridice generate de acceptarea succesiunii ?


a..Contopirea patrimoniului defunctului cu cel al mostenitorului
b..Consecinte pagubitoare pentru creditorii defunctului
c..Confuziunea patrimoniilor, dobandirea dreptului de proprietate si raportul bunurilor

C
26. Care este procedeul juridic creat de pretor si ulterior de imparatul Justinian, prin care s-a
remediat consecinta pagubitoare pentru creditorii defunctului, in conditiile in care mostenitorii refuzau
succesiunea incarcata de datorii ?
a..Separatio bonnorum
b..Beneficium inventarii
c..Raportul bunurilor

27. Care este procedeul juridic creat de pretor, prin care s-a remediat consecinta pagubitoare pentru
creditorii defunctului, in conditiile in care mostenitorul era insolvabil ?
a..Separatio bonnorum
b..Beneficium inventarii
c..Raportul bunurilor

28. Ce desemneaza ius adcrescendi , ca efect al repudierii mostenirii (repudiatio hereditatis) ?


a..Deschiderea succesiunii ab intestat in situatia in care unicul mostenitor instituit prin testament renunta la
mostenire si testatorul nu prevazuse un substituit
b..Trecerea bunurilor succesorale in patrimoniul statului
c..Daca existau mai multi mostenitori de acealsi grad, partea celui care renunta revenea celorlalti mostenitori
care acceptasera succesiunea

29. Ce desemneaza deschiderea substitutiei vulgare , ca efect al repudierii mostenirii (repudiatio


hereditatis) ?
a..Deschiderea succesiunii ab intestat in situatia in care unicul mostenitor instituit prin testament renunta la
mostenire si testatorul nu prevazuse un substituit
b..Trecerea bunurilor succesorale in patrimoniul statului
c..Daca existau mai multi mostenitori de acealsi grad, partea celui care renunta revenea celorlalti mostenitori
care acceptasera succesiunea

30. Care era conditiile trecerii bunurilor in patrimoniul statului , ca efect al repudierii mostenirii
(repudiatio hereditatis) ?
a..Trecerea bunurilor in patrimoniul statului atunci cand nu existau mostenitori , iar mostenirea era incarcata de
datorii
b..Trecerea bunurilor in patrimoniul statului atunci cand existau mostenitori indiferent de gradul de rudenie al
acestora cu defunctul
c..Trecerea bunurilor succesorale in patrimoniul statului atunci cand nu existau mostenitori si statul mostenea
intra vires hereditates (sub beneficiul de inventar)

C
31. Ce presupunea legatul per vindicationem (prin revendicare) ?
a..Transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun individual determinat direct legatarului, astfel incat in
momentul acceptarii succesiunii de catre mostenitor, legatarului devenea proprietatrul bunului
b..Legatul prin care testatorul il obliga pe mostenitor sa transmita un bun individual determinat legatarului
c..Testatorul il insarcineaza pe mostenitorul sau sa-i permita legatarului sa intre in stapanirea bunului individual
determinat

32. Ce presupunea legatul per damnationem (prin obligatie) ?


a..Transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun individual determinat direct legatarului, astfel incat in
momentul acceptarii succesiunii de catre mostenitor, legatarului devenea proprietatrul bunului
b..Legatul prin care testatorul il obliga pe mostenitor sa transmita un bun individual determinat legatarului
c..Testatorul il insarcineaza pe mostenitorul sau sa-i permita legatarului sa intre in stapanirea bunului individual
determinat

33. Ce presupunea legatul sinendi modo (cu titlu de permisiune) ?


a..Transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun individual determinat direct legatarului, astfel incat in
momentul acceptarii succesiunii de catre mostenitor, legatarului devenea proprietatrul bunului
b..Legatul prin care testatorul il obliga pe mostenitor sa transmita un bun individual determinat legatarului
c..Testatorul il insarcineaza pe mostenitorul sau sa-i permita legatarului sa intre in stapanirea bunului individual
determinat

34. Care erau elementele obligatiei, asa cum rezulta din analiza originii si evolutiei acestei notiuni ?
a..Subiectii obligatiei desemnati prin termenul unic de reus, iar mai tarziu prin termenii reus credendi(creditor)
si reus debendi (debitor)
b..Obliectul obligatiei – prestatia pe care trebuie sa o indeplineasca debitorul fata de creditor sau plata catre
acesta din urma
c..Subiectii obligatiei, obiectul obligatiei si sanctiunea acesteia

35. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul obligatiei pentru ca aceasta sa fie
valida si valabila?
a..Sa fie ilicit si precis determinat
b..Sa fie licit, posibil de executat, sa constea intr-o prestatie clara si precis determinata si sa prezinte interes
pentru creditor
c..Nu fie in interesul exclusiv al creditorului

36. Ce categorie de obligatii, conform clasificarii facute in legislatia lui Justinian , din punct de
vedere al izvoarelor obligatiilor sunt cele care au ca izvor contractul, adica cele care se intemeiaza pe un
acord ?
a..Obligatiile contractuale (obligationes ex contractu)
b..Obligatiile delictuale (obligationes ex delicto sau obligationes ex maleficio)
c..Obligatiile quasicontractuale (obligationes quasi ex contractu)

37. Ce categorie de obligatii, conform clasificarii facute in legislatia lui Justinian , din punct de
vedere al izvoarelor obligatiilor sunt cele care au ca izvor delictele, adica din acte ilicite cauzatoare de
prejudicii ?
a..Obligatiile contractuale (obligationes ex contractu)
b..Obligatiile delictuale (obligationes ex delicto sau obligationes ex maleficio)
c..Obligatiile quasicontractuale (obligationes quasi ex contractu)

38. Ce categorie de obligatii, conform clasificarii facute in legislatia lui Justinian , din punct de
vedere al izvoarelor obligatiilor sunt cele care au ca izvor faptele licite ce genereaza efecte juridice similare
celor ale contractelor ?
a..Obligatiile contractuale (obligationes ex contractu)
b..Obligatiile delictuale (obligationes ex delicto sau obligationes ex maleficio)
c..Obligatiile quasicontractuale (obligationes quasi ex contractu)

39.
Ce categorie de obligatii, conform clasificarii facute in legislatia lui Justinian , din punct de vedere al izvoarelor
obligatiilor sunt cele care au ca izvor faptele nepermise, similare delictelor, care erau insa savarsite fara
intentie ?
a..Obligatiile contractuale (obligationes ex contractu)
b..Obligatiile quasidelictuale (obligationes quasi ex delicto sau obligationes ex maleficio)
c..Obligatiile quasicontractuale (obligationes quasi ex contractu)

40. Care sunt obligatiile care sunt sanctionate printr-o actiune in cazul neexecutarii obligatiei de
buna-voie de catre debitor si obtinerea unei sentinte de condamnare care ii permite creditorului sa-l execute silit
(conform clasificarii obligatiilor dupa criteriul sanctiunii)?
a..obligatiile civile de drept strict si obligatiile civile de buna credinta
b..obligatiile civile de drept strict
c..obligatiile naturale (naturalis obligatio)

41. Care sunt obligatiile care nu sunt sanctionate printr-o actiune in cazul neexecutarii obligatiei de
catre debitor ; creditorul nu dispune de o actiune pentru a-l urmari in justitie (conform clasificarii obligatiilor
dupa criteriul sanctiunii)?
a..obligatiile civile de drept strict si obligatiile civile de buna credinta
b..obligatiile civile de drept strict
c..obligatiile naturale (naturalis obligatio)

42. Ce desemneaza notiunea de obligatie coreala sau solidara ?


a..Faptul ca oricare dintre creditori poate pretinde intreaga creanta sau oricare dintre debitori poate fi obligat
pentru intrega datorie
b..Fiecare dintre creditori va putea sa ceara numai partea din creanta care i se cuvine
c..Fiecare dintre debitori va fi obligat numai la plata partii sale din datorie

43. Ce desemneaza notiunea de obligatie conjuncta ?


a..Faptul ca oricare dintre creditori poate pretinde intreaga creanta sau oricare dintre debitor poate fi obligat
pentru intreaga datorie
b..Fiecare dintre creditori va putea sa ceara numai partea din creanta care i se cuvine iar, fiecare dintre debitori
va fi obligat numai la plata partii sale din datorie
c..Faptul ca oricare dintre creditori poate pretinde intreaga creanta, iar
fiecare dintre debitori va fi obligat numai la plata partii sale din datorie

44. Ce desemneaza error in negatio ?


a..Constituia eroarea asupra naturii actului juridic incheiat
b..Constituia eroarea asupra lucrului (identitatea lucrului ce constituia obiectul contractului)
c..Constituia eroarea asupra substantei, calitatii lucrului ce constituia obiectul contractului

45. Ce desemneaza error in corpore ?


a..Constituia eroarea asupra naturii actului juridic incheiat
b..Constituia eroarea asupra lucrului (identitatea lucrului ce constituia obiectul contractului)
c..Constituia eroarea asupra substantei, calitatii lucrului ce constituia obiectul contractului

46. Ce desemneaza error in substantia sau error in materia ?


a..Constituia eroarea asupra naturii actului juridic incheiat
b..Constituia eroarea asupra lucrului (identitatea lucrului ce constituia obiectul contractului)
c..Constituia eroarea asupra substantei, calitatii lucrului ce constituia obiectul contractului

47. Ce desemneaza error in persona ?


a..Constituia eroarea asupra identitatii persoanei
b..Constituia eroarea asupra lucrului (identitatea lucrului ce constituia obiectul contractului)
c..Constituia eroarea asupra substantei, calitatii lucrului ce constituia obiectul contractului

A
48. Care erau viciile de consimtamant ?
a..Eroarea si teama
b..Teama si dolul
c..Dolul si eroarea

49. Care erau principalele elemente accidentale ale contractului ?


a..Obiectul, termenul si sanctiunea
b..Partile, obiectul si sanctiunea
c..Termenul si conditia

50. Ce desemneaza mora (intarzierea) – in mmateria neexecutarii obligatiilor ?


a..Ajungerea la scadenta a datoriei
b..Existenta somatiei din partea creditorului
c..Este intarzierea debitorului care nu-si plateste datoria, desi exigibila, iar creditorul l-a somat pentru
executarea obligatiei

51. Ce desemneaza dolus (dolul) ?


a..Actiunea sau abtinerea debitorului ,de natura sa produca pieirea lucrului datorat
b..Actiunea sau abtinerea intentionat a debitorului ,de natura sa produca pieirea lucrului datorat
c..Una din cauzele care determinau neexecutarea obligatiilor, neimputabila debitorului

52. Ce desemneaza forta majora (casus major) ?


a..Este intarzierea debitorului care nu-si plateste datoria, desi exigibila, iar creditorul l-a somat pentru
executarea obligatiei
b..Actiunea sau abtinerea intentionata a debitorului ,de natura sa produca pieirea lucrului datorat
c..Este faptul sau evenimentul caruia nimic nu i se poate opune si nimeni nu i-ar fi putut rezista

53. Ce desemneaza us minor, cazul fortuit (casus minor, fortuitus casus) ?


a..Constituia evenimentul care s-a produs fara vina debitorului desi acesta luase toate masurile obisnuite pentru
ca evenimentul sa nu se produca
b..Actiunea sau abtinerea intentionata a debitorului ,de natura sa produca pieirea lucrului datorat
c..Este faptul sau evenimentul caruia nimic nu i se poate opune si nimeni nu i-ar fi putut rezista

54.
Ce desemneaza custodia ?
a..Constituia evenimentul care s-a produs fara vina debitorului desi acesta luase toate masurile obisnuite pentru
ca evenimentul sa nu se produca
b..Reprezinta o forma speciala de raspundere, raspundere obiectiva in cadrul careaia debitorul este tinut sa
plateasac daune interese si in situatia in care lucrul a pierit dintr-un caz de forta majora
c..Reprezinta o forma speciala de raspundere, raspundere obiectiva in cadrul careaia debitorul este tinut sa
plateasac daune interese si in situatia in care lucrul a pierit dintr-un caz fortuit

55. Ce desemneaza plata (solutio), ca mod voluntar de stingere a obligatiilor?


a..Modalitatea cea mai uzuala de stingere a obligatiilor si consta in indeplinirea prestatiei ce reprezenta obiectul
obligatiei
b..Operatia juridica prin care debitorul stingea obligatia , eliberandu-se de aceasta prin plata, cu consimtamantul
creditorului a unui alt lucru datorat
c..Consta in inlocuirea unei obligatii vechi cu o alta noua, inlocuire ce avea loc printr-un contract

56. Ce desemneaza darea in plata (datio in solutum) ?


a..Modalitatea cea mai uzuala de stingere a obligatiilor si consta in indeplinirea prestatiei ce reprezenta obiectul
obligatiei
b..Operatia juridica prin care debitorul stingea obligatia , eliberandu-se de aceasta prin plata, cu consimtamantul
creditorului a unui alt lucru datorat
c..Consta in inlocuirea unei obligatii vechi cu o alta noua, inlocuire ce avea loc printr-un contract

57. Ce desemneaza novatiunea (novatio) ?


a..Modalitatea cea mai uzuala de stingere a obligatiilor si consta in indeplinirea prestatiei ce reprezenta obiectul
obligatiei
b..Operatia juridica prin care debitorul stingea obligatia , eliberandu-se de aceasta prin plata, cu consimtamantul
creditorului a unui alt lucru datorat
c..Consta in inlocuirea unei obligatii vechi cu o alta noua, inlocuire ce avea loc printr-un contract

58. Ce desemneaza compensatia (compensatio) ?


a..Era operatia juridica prin care se stingeau doua obligatii reciproce pana la concurenta celei mai mici dintre
ele, executarea facandu-se numai asupra diferentei dintre ele
b..Consta in inlocuirea unei obligatii vechi cu o alta noua, inlocuire ce avea loc printr-un contract
c..Operatia juridica prin care debitorul stingea obligatia , eliberandu-se de aceasta prin plata, cu consimtamantul
creditorului a unui alt lucru datorat

59. Ce desemneaza renuntarea la datorie (pactum de non petendo) ?


a..Era operatia juridica prin care se stingeau doua obligatii reciproce pana la concurenta celei mai mici dintre
ele, executarea facandu-se numai asupra diferentei dintre ele
b..Consta in inlocuirea unei obligatii vechi cu o alta noua, inlocuire ce avea loc printr-un contract
c..Renuntarea de catre creditor la creanta sa

60. Ce insemna compensatia voluntara , ca forma a compensatiei – modalitatea voluntara de stingere


a obligatiilor ?
a..Era compensatia recunoscuta de catre judecator la cererea ambelor parti
b..Era compensatia pronuntata la cererea unei singure parti, chiar daca cealalta parte se opunea
c..Era compensatia proclamata de judecator, de la sine putere, in virtutea legii

61. Ce insemna compensatia judecatoreasca , ca forma a compensatiei – modalitatea voluntara de


stingere a obligatiilor ?
a..Era compensatia recunoscuta de catre judecator la cererea ambelor parti
b..Era compensatia pronuntata la cererea unei singure parti, chiar daca cealalta parte se opunea
c..Era compensatia proclamata de judecator, de la sine putere, in virtutea legii

62. Ce insemna compensatia legala , ca forma a compensatiei – modalitatea voluntara de stingere a


obligatiilor ?
a..Era compensatia recunoscuta de catre judecator la cererea ambelor parti
b..Era compensatia pronuntata la cererea unei singure parti, chiar daca cealalta parte se opunea
c..Era compensatia proclamata de judecator, de la sine putere, in virtutea legii

63. În ce condiţii contrarius consensu sau mutuus dissensus era un mod de stingere a unei obligatii,
ce se aplica numai in anumite circumstante si se realiza printr-o conventie prin care partile renuntau la un
contract consensual ?
a..Sa existe un contract consensual, sa existe reciprocitatea consimtamantului extinctiv si neexecutarea
obligatiei sa existe macar in parte
b..Sa existe un contract consensual, sa existe reciprocitatea consimtamantului extinctiv si neexecutarea
obligatiei sa existe in integralitatea sa
c..Sa existe un contract, neexecutarea obligatiei si consimtamantul partilor

64. Ce desemna confuziunea (confusio) ca modalitate nevoluntara de stingere a obligatiilor ?


a..Consta in intrunirea asupra aceleiasi persoane atat a calitatii de creditor cat si cea de debitor
b..O modalitate de stingere a obligatiilor prin efectul curgerii timpului
c..O modalitate de stingere a obligatiilor numai in situatia in care obiectul obligatiei era un lucru cert care pierea
fara vina debitorului

A
65. Ce desemna prescriptia extinctiva ca modalitate nevoluntara de stingere a obligatiilor ?
a..Consta in intrunirea asupra aceleiasi persoane atat a calitatii de creditor cat si cea de debitor
b..O modalitate de stingere a obligatiilor prin efectul curgerii timpului
c..O modalitate de stingere a obligatiilor numai in situatia in care obiectul obligatiei era un lucru cert care pierea
faa vina debitorului

66. Care erau elementele esentiale ale contractului, asa cum au fost definite in dreptul roman ?
a..Termenul, obiectul si sanctiunea
b..Consimtamantul, obiectul si sanctiunea
c..Consimtamantul, capacitatea si obiectul

67. Care sunt conditiile pe care trebuie sale indeplineasca obiectul contractului, ca element esential
al acestuia ?
a..Sa fie posibil din punct de vedere fizic, sa fie licit si determinat
b..Sa fie posibil din punct de vedere fizic si juridic, sa fie licit, sa fie determinat sau determinabil
c..Sa fie posibil din punct de vedere fizic si sa fie licit

68. Cum se defineau contractele formale sau solemne?


a..Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne, fara a mai necesita prezenta
magistratului
b..Erau acele contracte care imbracau o forma religioasa
c..Erau acele acte care pentru a lua nastere, aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau respectate -
forma , anumite formalitati, solemnitati si ritualuri

69. Cum se defineau contractele in forma religioasa?


a..Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne, fara a mai necesita prezenta
magistratului
b..Erau acele contracte care imbracau o forma religioasa
c..Erau acele acte care pentru a lua nastere, aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau respectate -
forma , anumite formalitati, solemnitati si ritualuri

70. Cum se defineau contractele in forma verbala?


a..Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne, fara a mai necesita prezenta
magistratului
b..Erau acele contracte care imbracau o forma religioasa
c..Erau acele acte care pentru a lua nastere, aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau respectate -
forma , anumite formalitati, solemnitati si ritualuri
A

71.
Cum se defineau contractele in forma autentica ?
a..Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne, fara a mai necesita prezenta
magistratului
b..Erau contractele care se intocmeau in prezenta magistratului
c..Erau acele acte care pentru a lua nastere, aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau respectate -
forma , anumite formalitati, solemnitati si ritualuri

72. Cum se defineau contractele in forma scrisa (contractus litteris)


a..Contractul formal care presupunea folosirea anumitor cuvinte solemne, fara a mai necesita prezenta
magistratului
b..Erau contractele incheiate in forma scrisa si luau nastere doar printr-o inscriere sau consemnare a creditorului
in registrul sau, confirmata in acelasi registru de catre debitor
c..Erau acele acte care pentru a lua nastere, aveau nevoie de acordul de vointa a partilor si trebuiau respectate -
forma , anumite formalitati, solemnitati si ritualuri

73. Ce desemnau garantiile personale formale, ca mijloace juridice ce aveau ca scop punerea la
adapost a creditorului de consecintele insolvabilitatii debitorului?
a..Acele garantii care nu uzitau de moduri formale de a garanta unele obligatii
b..Garantatea se realiza prin atribuirea efectiva a unui lucru din patrimoniul debitorului, creditorului cu scopul
garantarii unei creante
c..Erau acele procedee sau mijloace juridice prin care debitorului principal i se alaturau unul sau mai multi
debitori accesorii, numiti garanti

74. Ce desemnau garantiile reale, ca mijloace juridice ca aveau ca scop punerea la adapost a
creditorului de consecintele insolvabilitatii debitorului?
a..Acele garantii care nu uzitau de moduri formale de a garanta unele obligatii
b..Garantatea se realiza prin atribuirea efectiva a unui lucru din patrimoniul debitorului, creditorului cu scopul
garantarii unei creante
c..Erau acele procedee sau mijloace juridice prin care debitorului principal i se alaturau unul sau mai multi
debitori accesorii, numiti garanti

75. Ce desemnau garantiile personale neformale, ca mijloace juridice ca aveau ca scop punerea la
adapost a creditorului de consecintele insolvabilitatii debitorului?
a..Acele garantii care nu uzitau de moduri formale de a garanta unele obligatii
b..Garantatea se realiza prin atribuirea efectiva a unui lucru din patrimoniul debitorului, creditorului cu scopul
garantarii unei creante
c..Erau acele procedee sau mijloace juridice prin care debitorului principal i se alaturau unul sau mai multi
debitori accesorii, numiti garanti

76. Ce insemna fiducia cum creditore (fiducia cu creditor) ca si modalitate a garantiilor reale?
a..Contractul incheiat intre creditor si debitor, prin care creditorul se obliga sa retransmita debitorului
proprietatea bunului transmisa lui cu titlu de garantie prin mancipatio sau iure cessio (debitorul isi putea lua
lucrul inapoi prin plata datoriei)
b..Renuntarea la posesia unui lucru de catre de debitor creditorului sau, la momentul incheierii contractului
c..Este o garantie reala prin care un lucru este lasat in posesia debitorului si numai daca acesta nu plateste la
termen , creditorul ipotecar are dreptul de a intra in posesia bunului si de a-l vinde, valorificandu-si astfel
creanta

77. Ce insemna gajul ca si modalitate a garantiilor reale?


a..Contractul incheiat intre creditor si debitor, prin care creditorul se oblig sa retransmita debitorului
proprietatea bunului transmisa lui cu titlu de garantie prin mancipatio sau iure cessio (debitorul isi putea lua
lucrul inapoi prin plata datoriei)
b..Renuntarea la posesia unui lucru de catre de debitor creditorului sau, la momentul incheierii contractului
c..Este o garantie reala prin care un lucru este lasat in posesia debitorului si numai daca acesta nu plateste la
termen , creditorul ipotecar are dreptul de a intra in posesia bunului si de a-l vinde, valorificandu-si astfel
creanta

78. Cum se definea ipoteca ca si modalitate a garantiilor reale ?


a..Contractul incheiat intre creditor si debitor, prin care creditorul se obliga sa retransmita debitorului
proprietatea bunului transmisa lui cu titlu de garantie prin mancipatio sau iure cessio (debitorul isi putea lua
lucrul inapoi prin plata datoriei)
b..Renuntarea la posesia unui lucru de catre de debitor creditorului sau, la momentul incheierii contractului
c..Este o garantie reala prin care un lucru este lasat in posesia debitorului si numai daca acesta nu plateste la
termen , creditorul ipotecar are dreptul de a intra in posesia bunului si de a-l vinde, valorificandu-si astfel
creanta

79. Ce se transmitea, in mod gratuit prin mutuum (împrumutul de consumatie) ?


a..Posesiunea unor lucruri fungibile
b..Proprietatea unor lucruri fungibile (care puteau fi inlocuite unele cu altele)
c..Proprietatea nuburilor nefungibile

80. Care erau partile, subiectii imprumutului de consumatie ?


a..Comodatarul si comodantul
b..Deponentul si depozitarul
c..Imprumutatorul sau creditorul si imprumutatul sau debitorul

81. Care erau conditiile esentiale pe care trebuia sa le indeplineasca imprumutul de consumatie
(mutuum), pentru existenta sa valabila?
a..Transmiterea proprietatii asupra lucrurilor imprumutate si conditia incheierii unei conventii intre creditor si
debitor , prin care cel din urma se obliga sa restituie, la un anumit termen alte lucruri decat cele imprumutate ,
dar de acelasi gen, in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate cu cele primite
b..Transmiterea detentiunii asupra lucrurilor imprumutate si conditia incheierii unei conventii intre creditor si
debitor , prin care cel din urma se obliga sa restituie, la un anumit termen alte lucruri decat cele imprumutate ,
dar de acelasi gen, in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate cu cele primite
c..Transmiterea proprietatii asupra lucrurilor imprumutate si conditia incheierii unei conventii intre deponent si
depozitar , prin care cel din urma se obliga sa restituie, la un anumit termen alte lucruri decat cele imprumutate ,
dar de acelasi gen, in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate cu cele primite

82. Care erau trasaturile care caracterizau imprumutul de consumatie (mutuum) ?


a..Era un contract real si unilateral
b..Era un contract real, deoarece pentru formarea sa era necesara transmiterea proprietatii lucrului care face
obiectul conventiei , prin traditiune
c..Era un contract unilateral, deoarece transmiterea lucrului nu se facea in vederea executarii unei obligatii, ci
era o conditie de forma necesara pentru existenta contractului

83. Ce cuprindea obiectul imprumutului de folosinta, comodatul (commodatum) ?


a..Bunurile mobile ,de regula neconsumptibile
b..Bunurile imobile
c..Bunurile mobile sau imobile, de regula neconsumptibile

84. Cum era definit in dreptul roman, comodatul (imprumutul de folosinta) ?


a..Contractul real prin care o persoana, lua un lucru in folosinta de la o alta persoana, obligandu-se sa-l restituie
la o data stabilita de comun acord
b..Contractul real in baza caruia o persoana transmitea posesiunea bunului mobil sau imobil catre o alta
persoana, in baza unei conventii prin care cel din urma promite restituirea lucrului in momentul achitarii
datoriei catre primul
c..Contractul real prin care o persoana incredinteaza unei alte persoane un lucru, de regula un bun mobil spre a-l
pastra si inapoia cand il va solicita

85.
Cum era definit in dreptul roman, gajul (pignus) ?
a..Contractul real prin care o persoana, lua un lucru in folosinta de la o alta persoana, obligandu-se sa-l restituie
la o data stabilita de comun acord
b..Contractul real in baza caruia o persoana transmitea posesiunea bunului mobil sau imobil catre o alta
persoana, in baza unei conventii prin care cel din urma promite restituirea lucrului in momentul achitarii
datoriei catre primul
c..Contractul real prin care o persoana incredinteaza unei alte persoane un lucru, de regula un bun mobil spre a-l
pastra si inapoia cand il va solicita

86. Cum era definit in dreptul roman, depozitul (depositum) ?


a..Contractul real prin care o persoana, lua un lucru in folosinta de la o alta persoana, obligandu-se sa-l restituie
la o data stabilita de comun acord
b..Contractul real in baza caruia o persoana transmitea posesiunea bunului mobil sau imobil catre o alta
persoana, in baza unei conventii prin care cel din urma promite restituirea lucrului in momentul achitarii
datoriei catre primul
c..Contractul real prin care o persoana incredinteaza unei alte persoane un lucru, de regula un bun mobil spre a-l
pastra si inapoia cand il va solicita

87. Care erau elementele vanzarii (emptio-venditio), definitiv, fundamentate in timpul imparatului
Augustus ?
a..Partile, obiectul si pretul
b..Consimtamantul, obiectul si pretul
c..Partile, obiectul, capacitatea juridica

88. Care conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca pretul (pretium) ca element al vanzarii ?
a..Sa fie echitabil, real, determinat, sa constea in bani
b..Sa fie real, echitabil, determinat
c..Sa fie echitabil, real, sa constea in bani

89. Cum era definita in dreptul roman societatea (societas) ?


a..Contractul prin care doua sau mai multe persoane se obliga sa puna in comun activitatea sau anumite bunuri
in vederea obtinerii unui castig
b..Contractul real prin care o persoana, lua un lucru in folosinta de la o alta persoana, obligandu-se sa-l
restituie la o data stabilita de comun acord
c..Contractul prin care doua sau mai multe persoane se obliga sa puna in comun anumite bunuri in vederea
desfasurarii unei activitati

90. Care erau principalele elemente constitutive ale contractului de societate, in dreptul roman ?
a..Un interes comun, un aport reciproc, si intentia de a constitui o societate
b..Un interes comun, un aport reciproc si un scop licit
c..Un interes comun, un aport reciproc, un scop licit si intentia de a constitui o societate

91. Cum se definea in dreptul roman, permutatio (schimbul), contract nenumit ?


a..Este contractul nenumit din categoria do ut des (dau sa-mi dai) prin care partile transmit, una catre alta,
proprietatea asupra unor lucruri
b..Este contractul nenumit din categoria facio ut des (fac ca sa dai) sau facio ut facias (fac ca sa faci), prin care
o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a-l vinde intr-o anumita perioada de timp, la un anumit pret
c..Este contractul nenumit care se formeaza prin remiterea in mod gatuit a posesiunii unui lucru catre o parte
contractanta, care se obliga sa plateasca lucrul respectiv si sa-l restituie la cerere

92. Cum se definea in dreptul roman, aestimatum (contractul estimator), contract nenumit ?
a..Este contractul nenumit din categoria do ut des (dau sa-mi dai) prin care partile transmit, una catre alta,
proprietatea asupra unor lucruri
b..Este contractul nenumit din categoria facio ut des (fac ca sa dai) sau facio ut facias (fac ca sa faci), prin care
o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a-l vinde intr-o anumita perioada de timp, la un anumit pret
c..Este contractul nenumit care se formeaza prin remiterea in mod gatuit a posesiunii unui lucru catre o parte
contractanta, care se obliga sa plateasca lucrul respectiv si sa-l restituie la cerere

93. Cum se definea in dreptul roman, donatio sub modo (donatia cu sarcini), contract nenumit ?
a..Este un contract nenumit din categoria do ut facias (dau ca sa faci), prin care una dintre partile contractante
transmite proprietatea unui lucru cu obligatia celeilalte parti de a efectua o prestatie in favoarea primului
b..Este contractul nenumit din categoria facio ut des (fac ca sa dai) sau facio ut facias (fac ca sa faci), prin care
o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a-l vinde intr-o anumita perioada de timp, la un anumit pret
c..Este contractul nenumit care se formeaza prin remiterea in mod gatuit a posesiunii unui lucru catre o parte
contractanta, care se obliga sa plateasca lucrul respectiv si sa-l restituie la cerere

94. Cum se definea in dreptul roman, precarium (precariul), contract nenumit ?


a..Este contractul nenumit din categoria do ut des (dau sa-mi dai) prin care partile transmit, una catre alta,
proprietatea asupra unor lucruri
b..Este contractul nenumit din categoria facio ut des (fac ca sa dai) sau facio ut facias (fac ca sa faci), prin care
o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a-l vinde intr-o anumita perioada de timp, la un anumit pret
c..Este contractul nenumit care se formeaza prin remiterea in mod gatuit a posesiunii unui lucru catre o parte
contractanta, care se obliga sa plateasca lucrul respectiv si sa-l restituie la cerere

95. Cum se definea in dreptul roman, tranzactia , contract nenumit ?


a..Este contractul nenumit din categoria do ut des (dau sa-mi dai) prin care partile transmit, una catre alta,
proprietatea asupra unor lucruri
b..Este contractul nenumit din categoria facio ut des (fac ca sa dai) sau facio ut facias (fac ca sa faci), prin care
o persoana remite alteia posesiunea unui lucru spre a-l vinde intr-o anumita perioada de timp, la un anumit pret
c..Este conventia prin care partile renunta reciproc la pretentiile lor pentru a evita un proces

96. Cum se defineau pactele alaturate, ca o categorie a pactelor sanctionatoare (pacta vestita) ?
a..Reprezinta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de fapt (actio in factum) si sunt pacte unilaterale
b..Reprezinta acorduri de vointa ale partilor anexate unui contract principal pentru a-i aduce modificari in
continut
c..Reprezinta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de drept

97. Cum se defineau pactele pretoriene, ca o categorie a pactelor sanctionatoare (pacta vestita) ?
a..Reprezinta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de fapt (actio in factum) si sunt pacte unilaterale
b..Reprezinta acorduri de vointa ale partilor anexate unui contract principal pentru a-i aduce modificari in
continut
c..Reprezinta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de drept

98. Cum se defineau pactele legitime (pacta legitima), ca o categorie a pactelor sanctionatoare (pacta
vestita) ?
a..Reprezinta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de fapt (actio in factum) si sunt pacte unilaterale
b..Reprezinta acorduri de vointa ale partilor anexate unui contract principal pentru a-i aduce modificari in
continut
c..Reprezinta conventii sanctionate de pretor prin actiuni de drept

99. Care erau categoriile conventiilor sanctionate de catre pretor prin actiuni de fapt , cunoscute in
dreptul roman ?
a..pactul de constitut(constitutum debiti), pactul de juramant (de iure iurando), recepta
b..pactul de juramant (de iure iurando), recepta, compromisul
c..pactul de constitut(constitutum debiti), pactul de juramant (de iure iurando), compromisul

100. Care erau categoriile conventiilor sanctionate de catre pretor prin actiuni de drept , cunoscute in
dreptul roman ?
a..pactul de constitut(constitutum debiti), conventia de dota, conventia de donatiune
b..conventia de dota, conventia de donatiune, compromisul
c..pactul de constitut(constitutum debiti), pactul de juramant (de iure iurando), compromisul

B
101. Care erau deosebirile , in raport de anumite criterii, dintre delictele private si delictele publice ,
distinctia dintre acestea fiind facuta in dreptul roman de catre Ulpian ?
a..In raport de criteriul pedepsei, in raport de organele competente sa le solutioneze si in raport de normele
juridice dupa care erau solutionate
b..In raport de criteriul pedepsei si in raport de organele competente sa le solutioneze
c..In raport de criteriul pedepsei si in raport de normele juridice dupa care erau solutionate

102. Care erau cele mai importante categorii de delicte cunoscute de dreptul roman , in epoca veche ?
a..Furtum manifestum, iniuria si damnum iniuria datum
b..Furtum manifestum, furtum nec manifestum si iniuria
c..Furtum, iniuria si damnum iniuria datum

103. Care erau cazurile de iniuria , conform Legii celor XII Table ?
a..Membrum ruptum, os fractum si iniuria propriu-zisa
b..Membrum ruptum si iniuria propriu-zisa
c..Membrum ruptum si os fractum

104. Care erau categoriile de delictele de drept pretorian , cunoscute in epoca clasica ?
a..Rapina, dolus malus si fraus creditorum
b..Rapina, metus si fraus creditorum
c..Rapina, metus, dolus malus si fraus creditorum

105. Care erau conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca actiunea pauliana, pentru a putea fi
utilizata ?
a..Debitorul sa fi suferit o micsorare a patrimoniului si trebuia sa fie constient de paguba produsa in dauna
creditorilor sai prin incheierea actului, iar tertul dobanditor sa fie de rea – credinta adica sa fi avut cunostinta de
faptul ca prin actul incheiat il prejudicia pe creditor
b..Debitorul sa fi suferit o micsorare a patrimoniului, iar tertul dobanditor sa fie de rea – credinta adica sa fi
avut cunostinta de faptul ca prin actul incheiat il prejudicia pe creditor
c..Debitorul sa fi suferit o micsorare a patrimoniului si nu era constient de paguba produsa in dauna creditorilor
sai , iar tertul dobanditor sa fie de buna – credinta adica sa nu fi avut cunostinta de faptul ca prin actul incheiat
il prejudicia pe creditor

106. Cum era definita gestiunea de afaceri (negotiorum gestio) ?


a..Reprezinta administrarea bunurilor unei persoane, fara a avea acordul acesteia
b..Reprezinta actul juridic prin care o persoana, care din greseala se considera debitor, remite proprietatea unui
bun sau o suma de bani, in favoarea unei alte persoane, presupusa, creditor
c..Reprezinta starea de fapt, prin care mai multe persoane sunt proprietare asupra aceluiasi bun
A

107. Care erau conditiile pe care trebuiau sa le intruneasca cumulativ, persoana care administra
bunurile altei persoane , fara acordul acesteia ?
a..Elementul de fapt, adica actul efectiv de gestiune si elementul negativ – consta in administrarea bunurilor
fara stirea proprietarului acestora
b..Elementul de fapt, adica actul efectiv de gestiune; elementul intentional , adica intentia de a administra
bunurile unei persoane si elementul negativ – consta in administrarea bunurilor fara stirea proprietarului
acestora
c..Elementul de fapt, adica actul efectiv de gestiune si elementul intentional , adica intentia de a administra
bunurile unei persoane

108. Cum se definea plata lucrului nedatorat (solutio indebiti) , in dreptul roman ?
a..Reprezinta administrarea bunurilor unei persoane, fara a avea acordul acesteia
b..Reprezinta actul juridic prin care o persoana, care din greseala se considera debitor, remite proprietatea unui
bun sau o suma de bani, in favoarea unei alte persoane, presupusa, creditor
c..Reprezinta starea de fapt, prin care mai multe persoane sunt proprietare asupra aceluiasi bun

109. Cum se definea gestiunea tutorelui pentru pupil , in dreptul roman ?


a..Reprezinta administrarea bunurilor unui pupil de catre persoana autorizata sa exercite tutela acestuia
b..Reprezinta actul juridic prin care o persoana, care din greseala se considera debitor, remite proprietatea unui
bun sau o suma de bani, in favoarea unei alte persoane, presupusa, creditor
c..Reprezinta starea de fapt, prin care mai multe persoane sunt proprietare asupra aceluiasi bun

110. Cum se definea indiviziunea (communio incidens), in dreptul roman ?


a..Reprezinta administrarea bunurilor unei persoane, fara a avea acordul acesteia
b..Reprezinta actul juridic prin care o persoana, care din greseala se considera debitor, remite proprietatea unui
bun sau o suma de bani, in favoarea unei alte persoane, presupusa, creditor
c..Reprezinta starea de fapt, prin care mai multe persoane sunt proprietare asupra aceluiasi bun

111. Care erau cele mai importante categorii de quasidelicte, intalnite in practica ?
a..Iudex qui litem suam facit; effusum vel deiectum; positum vel suspensum; nautarum, cauporum et
stabulariorum
b..Iudex qui litem suam facit; positum vel suspensum; nautarum, cauporum et stabulariorum
c..Iudex qui litem suam facit; effusum vel deiectum; nautarum, cauporum et stabulariorum

112. Cum se definea iudex qui litem suam facit (judecatorul care a facut procesul sau) ?
a..Reprezinta paguba produsa prin aruncarea unui lucru dintr-un apartament apartinand unei alte persoane
b..Reprezinta fapta judecatorului care din neglijenta sau cu intentie, produce o paguba uneia dintre partile
supuse judecatii
c..Reprezinta un quasidelict, generat de atarnarea de obiecte in exteriorul apartamentului cuiva care puteau
produce un prejudiciu prin caderea in strada si lovirea cuiva

113. Cum se definea effusum vel deiectum ?


a..Reprezinta paguba produsa prin aruncarea unui lucru dintr-un apartament apartinand unei alte persoane
b..Reprezinta fapta judecatorului care din neglijenta sau cu intentie, produce o paguba uneia dintre partile
supuse judecatii
c..Reprezinta un quasidelict, generat de atarnarea de obiecte in exteriorul apartamentului cuiva care puteau
produce un prejudiciu prin caderea in strada si lovirea cuiva

114. Cum se definea positum vel suspensum ?


a..Reprezinta paguba produsa prin aruncarea unui lucru dintr-un apartament apartinand unei alte persoane
b..Reprezinta fapta judecatorului care din neglijenta sau cu intentie, produce o paguba uneia dintre partile
supuse judecatii
c..Reprezinta un quasidelict, generat de atarnarea de obiecte in exteriorul apartamentului cuiva care puteau
produce un prejudiciu prin caderea in strada si lovirea cuiva

115. Ce desemna nautarum, cauporum et stabulariorum ?


a..Reprezinta paguba produsa prin aruncarea unui lucru dintr-un apartament apartinand unei alte persoane
b..Reprezinta fapta judecatorului care din neglijenta sau cu intentie, produce o paguba uneia dintre partile
supuse judecatii
c..Reprezinta paguba produsa de o persoana aflata in serviciul corabierilor, hangiilor si aproprietarilor de
grajduri, in dauna calatorilor

116. Cum se definea falsum modum dicere ?


a..Reprezenta instigarea sclavului altei persoane de a comite un delict, impotriva celui care savarsea
quasidelictul, stapanul sclavului avea la indemana o actio servi corrupti
b..Era quasidelictul care consta in profanarea unui mormant si era sanctionat printr-o actio sepulchri violati
c..Era fapta persoanei desemnata de un arbitru de astabili hotarele unei proprietati, iar aceasta indicase in mod
fraudulos masuri false

117. Cum se definea corruptio servi ?


a..Reprezenta instigarea sclavului altei persoane de a comite un delict, impotriva celui care savarsea
quasidelictul, stapanul sclavului avea la indemana o actio servi corrupti
b..Era quasidelictul care consta in profanarea unui mormant si era sanctionat printr-o actio sepulchri violati
c..Era fapta persoanei desemnata de un arbitru de astabili hotarele unei proprietati, iar aceasta indicase in mod
fraudulos masuri false

118. Cum se definea sepulchrum violatum ?


a..Reprezenta instigarea sclavului altei persoane de a comite un delict, impotriva celui care savarsea
quasidelictul, stapanul sclavului avea la indemana o actio servi corrupti
b..Era quasidelictul care consta in profanarea unui mormant si era sanctionat printr-o actio sepulchri violati
c..Era fapta persoanei desemnata de un arbitru de astabili hotarele unei proprietati, iar aceasta indicase in mod
fraudulos masuri false

119. Cum se definea adtemptata pudicitia (ultrajul la pudoare) ?


a..Consta in atentatul sau tentativa de corupere a moravurilor in dauna unei mater familias sau a unui pater
familias impuber
b..Era quasidelictul care consta in profanarea unui mormant si era sanctionat printr-o actio sepulchri violati
c..Era fapta persoanei desemnata deun arbitru de astabili hotarele unei proprietati, iar aceasta indicase in mod
fraudulos masuri false

120. Prin ce actiune era sanctionat quasidelictul positum vel suspensum ?


a..Actio de effusis et deiectis, indreptata impotriva proprietarului apartamentului, indiferent daca el era cel care
produsese sau nu paguba si dadea dreptul la o despagubire egala cu dublul prejudiciului produs
b..Actio posito vel suspenso, actiune indreptata impotriva proprietarului apartamentului chiar daca acesta nu era
vinovat, sanctiunea fiind plata unei amenzi
c..Actio in factum, actiune prin care se solicita o despagubire pentru paguba produsa si era indreptata impotriva
stapanilor care raspundeau pentru faptele persoanelor aflate in slujba lor