ECONOMIE

TRUE/FALSE

1.
Inflatia este definita ca o scadere a ofertei agregate
a) adevarat
b) fals

ANS: T PTS: 1

2.
De-a lungul curbei Phillips, când rata inflatiei creste, rata somajului scade.
a) adevarat
b) fals

ANS: T PTS: 1

MULTIPLE CHOICE

1.
Activitatea economica reprezinta:

a. Totalitatea activitatilor prin care oamenii isi asigura bunurile pentru a-si satisface
nevoile;

b. activitatile prin care oamenii isi asigura doar bunurile materiale;

c. activitatile prin care oamenii isi asigura doar serviciile;

d. numai activitatile prin care se asigura bunurile de stricta necesitate

ANS: A PTS: 1

2.
Primul profesor de economie politica din tara noastra – la Academia Mihaileana, din
Iasi, in anul 1842 – a fost:

a. Ion Ghica;
b. Virgil Madgearu;
c. Petre S. Aurelian;
d. A. Smith.
ANS: A PTS: 1

3.
Stiinta economica are drept scop:

a. oferirea de solutii concrete la problemele economice;

 b. elaborarea de concepte si de sisteme logice, de natura a explica realitatea
economica si de a schimba in directia necesara;

c. formularea de obiective sociale sau politice;

d. furnizarea de concluzii economice asupra starii actuale a unui stat.

ANS: B PTS: 1

4.
Anul in care a inceput sa se acorde Premiul Nobel pentru Economie a fost:

a. 1930;
b. 1870;
c. 1901;
d. 1969.
ANS: D PTS: 1

5.
Sunt considerati corifeii liberalismului clasic ai secolului al XX-lea:

a. F. Hayek, G. Myrdal;
b. L.Mises, F.Hayek, M.Friedman;
c. L. Walras, V. Pareto;
d. A. Marshall, A. Smith.
ANS: B PTS: 1

6.
Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice
engleze:

a. Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo;

b. Adam Smith, David Ricardo, John Stuart Mill;
c. Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson;
d. John Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall
ANS: B PTS: 1

7.
Modelul economiei sociale de piata, caracterizata prin atentia deosebita acordata
protectiei mediului, dezvoltarii adecvate a educatiei, ocrotirii sanatatii, asigurarii locurilor de
munca si infaptuirii unor programe guvernamentale de protectie sociala, este caracteristic
pentru:
a)
b)
c)
d)
 e)

a. SUA;
b. Italia;
c. Germania si tarile nordice;
d. China;
e. Japonia.
ANS: C PTS: 1

8.
John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:

a. sporirea impozitelor;
b. scumpirea creditului;
c. cresterea masei monetare;
d. reducerea impozitelor.
ANS: D PTS: 1

9.
Ordinea economica mondiala inseamna:

a. Normele juridice, legislative si institutiile care reglementeaza relatiile economice

internationale;
b. raporturile de putere existente intre economiile nationale ale statelor lumii;
c. raporturile dintre normele juridice, legislative suprastatale si cele nationale;
d. modurile in care se structureaza raporturile intre tarile bogate si cele sarace.
ANS: A PTS: 1

10.
Scenariu al dezvoltarii economice mondiale inseamna:

a. un model determinist bazat pe factori obiectivi ai dezvoltarii economice mondiale;

b. o ipoteza abstracta privind directiile evolutiei economiei mondiale;
c. un model explicativ explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul
factorilor subiectivi, al deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale;
d. o constructie logico-matematica privind evolutia economiei mondiale.
ANS: C PTS: 1

11.
In functie de caracterul tridimensional al fiintei umane, nevoile pot fi clasificate
astfel:

a. nevoi primare, sociale, secundare;

b. nevoi fiziologice, sociale, rationale;
c. nevoi fiziologice, sociale, secundare;
d. nevoi primare, sociale, complexe.
 ANS: B PTS: 1

12.
Curba care ilustreaza problema raritatii resurselor si reflecta combinarile a doua
bunuri care pot fi produse cu un volum dat de resurse poarta denumirea de:

a. curba productiei;
b. curba costului de productie;
c. curba posibilitatilor de productie;
d. curba venitului.
ANS: C PTS: 1

13.
Rata retragerilor studentilor din invatamântul superior scade in timpul unei recesiuni
deoarece:

a. costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus;

b. costul de oportunitate al continuarii facultatii este ridicat;
c. costul de oportunitate al continuarii facultatii este nul;
d. nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie.
ANS: A PTS: 1

14.
Economia politica este o stiinta economica:

a. fundamentala;
b. de ramura;
c. functionala;
d. de granita.
ANS: A PTS: 1

15.
Bunurile de stricta necesitate pentru consumatori au, de regula, o cerere in functie de
pret:

a. elastica;
b. inelastica;
c. unitara;
d. rigida.
ANS: B PTS: 1

16.
In raport cu populatia activa disponibila, populatia ocupata este:
 a. in relatie intreg-parte;
b. mai mica;
c. mai mare;
d. egala.
ANS: B PTS: 1

17.
Potentialul de creatie stiintifica si tehnica existent intr-o tara, la un moment dat, face
parte din categoria:

a. resurselor umane;
b. resurselor materiale;
c. resurselor naturale;
d. resurselor epuizabile.
ANS: A PTS: 1

18.
Fondul funciar, forestier, cinegetic, apa si aerul sunt resurse naturale:

a. neregenerabile;
b. regenerabile;
c. epuizabile;
d. recuperabile.
ANS: C PTS: 1

19.
Prin „raritatea resurselor” se intelege ca:

a. resursele sunt neregenerabile;

b. resursele sunt insuficiente in raport cu nevoile nelimitate;
c. resursele scad permanent;
d. resursele sunt epuizabile.
ANS: B PTS: 1

20.
Nevoia de calculator si nevoia de imprimanta sunt considerate nevoi:

a. complementare;
b. concurente;
c. dinamice;
d. regenerabile.
ANS: A PTS: 1

21.
In care din situatiile de mai jos se afla economia naturala, ca forma de organizare si
desfasurare a unor agenti economici, intr-o tara cu o economie moderna de piata:
 a. este exclusa
b. este dominanta
c. are o pondere relativ redusa care difera de la o tara la alta
d. niciuna dintre variante nu este corecta
ANS: C PTS: 1

22.
In general, relatia dintre nevoi (N) si resurse (R) este de urmatoarea forma:

a. N<R
b. N> R
c. N=R
d. Nu se poate stabili o asemenea relatie.
ANS: B PTS: 1

23.
La baza diviziunii muncii se afla:

a. un act politic
b. dorinta oamenilor de a-si satisface mai bine trebuintele
c. teoria economica clasica
d. specializarea agentilor economici.
ANS: D PTS: 1

24.
De regula, pretul bunurilor economice, in conditii de libertate economica, se
formeaza:

a. prin calcule matematice

b. prin negociere
c. prin decizii guvernamentale
d. prin licitatie.
ANS: C PTS: 1

25.
Sunt imputabile nemijlocit mecanismelor de functionare a economiei cu piata
concurentiala:

a. somajul
b. saracia
c. inflatia
d. birocratia.
ANS: A PTS: 1

26.
Agentii economici conlucreaza si coopereaza datorita:
 a. respectului reciproc
b. diviziunii muncii
c. grijii fata de semenii lor
d. interesului propriu.
ANS: C PTS: 1

27.
Bunurile pentru autoconsum:

a. sunt bunuri libere

b. sunt bunuri economice
c. sunt bunuri finale
d. sunt in cantitati nelimitate.
ANS: B PTS: 1

28.
Specializarea agentilor economici intr-un domeniu dat de activitate are la baza:

a. cresterea economica
b. marirea eficientei economice de ansamblu
c. satisfacerea interesului personal
d. ridicarea bunastarii sociale.
ANS: C PTS: 1

29.
Activitatea economica in economiile moderne este reglata prin:

a. consensul cumparatorilor cu vânzatorii

b. programare economica
c. existenta unui sistem concurential
d. interventia statului.
ANS: C PTS: 1

30.
Liantul, baza coeziunii si cooperarii dintre agentii economici este:

a. proprietatea particulara
b. diviziunea muncii, respectiv specializarea
c. interesul fiecaruia de a obtine maxim de efect cu minim de efort
d. interesul fiecaruia de a obtine maxim de efect cu maxim de efort.
ANS: B PTS: 1

31.
Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret este cel mai ridicat la categoria de:

a. bunuri care prezinta mai multe utilizari;

 b. bunuri alimentare;
c. bunuri pentru care consumatorii platesc mai mult;
d. bunuri nealimentare.
ANS: A PTS: 1

32.
Oferta inregistreaza o crestere in urmatoarele situatii:

a. reducerea taxelor;
b. cresterea preturilor;
c. reducerea subsidiilor;
d. eliminarea noilor tehnologii.
ANS: A PTS: 1

33.
Utilitatea economica a unei carti consta in:

a. satisfactia fiecarui cititor pe care i-o ofera cartea in anumite conditii;

b. cantitatea informatiei detinute;
c. calitatea informatiei detinute;
d. subiectul tratat de carte.
ANS: A PTS: 1

34.
In situatia in care oferta unei anumite marfi este perfect inelastica la modificarea
pretului, nivelul coeficientului de elasticitate este:

a. mai mare decât 1;

b. mai mic decât 1 egal cu 1;
c. egal cu 0;
d. niciun raspuns corect.

ANS: C PTS: 1

35.
Presupunând ca pretul bunuluiX scade cu 5%, iar veniturile incasate se reduc cu 5%, in
acest caz cererea este:

a. elastica;
b. inelastica;
c. perfect elastica;
d. perfect inelastica.
ANS: D PTS: 1

36.
Cantitatea oferita dintr-un anumit bun creste daca:
 a. creste pretul;
b. se reduce cererea;
c. scade pretul;
d. se utilizeaza noi tehnologii.
ANS: A PTS: 1

37.
Oferta de piata a unui bun nu poate fi influentata:

a. venitul mediu al familiilor;

b. tehnicile de productie;
c. cheltuieli cu protectia muncii;
d. metodele de organizare si conducere.
ANS: A PTS: 1

38.
Un exemplu de oferta complementara este:

a. miere – propolis;
b. lemn – mobila;
c. cafea – tigari;
d. autoturism – benzina.
ANS: A PTS: 1

39.
In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul „national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi
desfasoara activitatea in interiorul tarii respective;
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara
activitatea in propria tara sau in alte tari;
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale;
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale.
ANS: B PTS: 1

40.
Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor
nationali, care isi desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a
agentilor straini, care isi desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:

a. PNN este egal cu PIN;

b. PNB este egal cu PIB;
c. PNB este mai mic decât PIB;
d. PNN este mai mare decât PIN
ANS: C PTS: 1

41.
 Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:

a. consumul intermediar;
b. amortizarea;
c. investitia bruta;
d. investitia neta.
ANS: C PTS: 1

42.
Deflatorul PIB este un instrument de masura a:

a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.
ANS: C PTS: 1

43.
Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:

a. rata inflatiei;
b. PIB nominal;
c. indicele preturilor;
d. produsul national brut.
ANS: B PTS: 1

44.
PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:

a. in preturi constante;
b. in preturi curente;
c. in preturi comparabile;
d. la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare).
ANS: B PTS: 1

45.
Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat
in PIB este de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci
exporturile nete vor avea o pondere in PIB de:

a. 35%;
b. 15%;
c. 10%;
d. 5%,
ANS: C PTS: 1

46.
 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:

a. PGB = PNB + CI;

b. CI = PIB – PNB;
c. PIB = PGB – CI;
d. PNN = PIB – A.
ANS: C PTS: 1

47.
Rata somajului se determina ca raport intre:

a. populatia totala si populatia ocupata;

b. numarul de someri si populatia totala;
c. numarul de someri si populatia activa;
d. numarul de someri si populatia ocupata
ANS: C PTS: 1

48.
Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci când cererea de munca
(Cl) si oferta de munca (Ol) se afla in relatia:

a. Ol = Cl;
b. Ol > Cl;
c. Ol < Cl;
d. Ol – Cl = 0.
ANS: B PTS: 1

49.
Inflatia are ca efect:

a. stimularea inclinatiei spre consum;

b. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu;
c. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung;
d. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt.
ANS: A PTS: 1

50.
Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:

a. cresterea salariilor;
b. planificarea imperativa;
c. asigurarea unor venituri cât mai mari la bugetul de stat;
d. functionarea eficienta a ansamblului economic.
ANS: D PTS: 1

51.
Protectia sociala:
 a. se asigura numai de catre stat;
b. se adreseaza intregii populatii;
c. este asigurata atât de stat, cât si de agentii economici privati;
d. este specifica numai perioadei de tranzitie.
ANS: C PTS: 1

52.
Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:

a. salariului mediu;
b. ratei inflatiei;
c. cursului de schimb valutar;
d. coeficientului puterii de cumparare.
ANS: D PTS: 1

53.
Salariul colectiv se distribuie:

a. in numerar fiecarui salariat;

b. in exclusivitate in produsele intreprinderii;
c. salariatilor firmei, ca o suma globala;
d. celor mai buni salariati ai firmei.
ANS: D PTS: 1

54.
Salariul real se deosebeste de profit prin aceea ca:

a. se stabileste prin contract la nivelul firmei;

b. se stabileste de catre piata;
c. este mai mic;
d. se exprima in unitati diferite.
ANS: D PTS: 1

55.
Din punct de vedere economic, nivelul salariului depinde in mod hotarâtor de:

a. productivitatea marginala a muncii;

b. incasarile totale ale firmei;
c. profitul total al firmei;
d. amploarea miscarilor greviste.
ANS: A PTS: 1

56.
In cadrul pietei muncii definite la nivel macroeconomic:

a. se formeaza conditiile generale de angajare a salariatilor;

 b. are loc intâlnirea cererii cu oferta de munca;
c. se dimensioneaza cererea ca volum si structura;
d. se stabileste numarul de ore suplimentare pe care accepta sa le realizeze fiecare
salariat.
ANS: A PTS: 1

57.
Oferta de munca se exprima prin:

a. numarul populatiei apte de munca;

b. populatia apta de munca, indiferent daca lucreaza sau cauta un loc de munca, in
conditii de salariat;

c. numarul locurilor de munca neocupate existente la un moment dat;

d. numarul somerilor.
ANS: B PTS: 1

58.
Din oferta de munca nu fac parte:

a. cei apti de munca;

b. functionarii publici;
c. somerii;
d. studentii.
ANS: B PTS: 1

59.
Care din functiile banilor sunt satisfacute de urmatoarele articole?

a. un card de credit;
b. o pictura de Rafael;
c. moneda divizionara;
d. un schimb direct
ANS: A PTS: 1

60.
Nivelul preturilor si puterea de cumparare a banilor

a. nu sunt intotdeauna corelate;

b. sunt intotdeauna egale;
c. variaza proportional;
d. variaza invers proportional.
ANS: D PTS: 1

61.
Care dintre urmatoarele functii nu apartin caracteristicilor bancii centrale?
 a. acceptarea de depozite si acordarea de imprumuturi clientilor nonbancari;
b. emisiunea de numerar;
c. imprumutator de ultim rang;
d. supravegherea bancilor comerciale in vederea prevenirii falimentelor acestora.
ANS: A PTS: 1

62.
Prin cererea de bani se intelege:

a. dorinta persoanelor de a fi mai bogate;

b. cererea de active financiare sub forma baneasca;
c. un mijloc de control al ofertei de bani;
d. niciunul dintre raspunsuri nu este corect
ANS: B PTS: 1

63.
Sa se calculeze inflatia anuala in cazul in care oferta de bani creste cu 6% anual, viteza
de rotatie a monedei scade cu 1%, iar PIB in termeni reali creste cu 3%.

a. 1,88%;
b. 2%;
c. 2,44%;
d. 0,15%.
ANS: A PTS: 1

64.
Sa se calculeze oferta de bani in cazul in care PIB este de 200.000 mld. de lei, iar viteza
de rotatie a banilor este de 4.

a. 20.000 mld.lei;
b. 50.000 mld. lei;
c. 80.000 mld. lei;
d. 10.000 mld. lei.
ANS: B PTS: 1

65.
Daca Banca Nationala creste cantitatea de moneda in circulatie prin operatiuni pe piata
deschisa, atunci:

a. cumpara titluri de stat;

b. vinde titluri de stat;
c. cumpara bunuri si servicii,
d. vinde bunuri si servicii.
ANS: A PTS: 1

66.
Cresterea masei monetare se regaseste integral in cresterea preturilor daca:
 a. cererea de moneda in termeni reali se reduce;
b. cererea de moneda in termeni reali ramâne constanta;
c. cererea de moneda in termeni reali scade;
d. cererea de moneda in termeni reali creste.
ANS: B PTS: 1

67.
Banca Nationala controleaza:

a. baza monetara prin operatiuni de piata deschisa;

b. baza monetara prin cota rezervelor pentru conturile de depozit;
c. multiplicarea monetara prin operatiuni open market;
d. nicio varianta dintre cele mai sus nu este corecta.
ANS: A PTS: 1

68.
In ecuatia M = k×P × Y factorul k:

a. este inversul vitezei de rotatie a banilor;

b. scade atunci când ratele nominale ale dobânzii cresc;
c. reprezinta procentul din venitul nominal (PNB nominal) pe care indivizii decid sa-l
pastreze sub forma de bani:
d. toate raspunsurile anterioare sunt corecte.
ANS: D PTS: 1

69.
Piata financiara este o piata:

a. pe termen scurt;
b. inchisa;
c. pe termen mediu;
d. pe termen lung.
ANS: D PTS: 1

70.
Despre piata financiara se fac urmatoarele afirmatii:

a. este o piata a capitalurilor pe termen scurt si mediu;

b. se tranzactioneaza efecte comerciale ca suport al schimbului de capitaluri;
c. se realizeaza numai tranzactii de vânzare-cumparare de bonuri de tezaur;
d. exprima o relatie directa intre participanti.
ANS: B PTS: 1

71.
Decizia de investire vizeaza:
 a. rapiditatea decizionala determinata de transparenta pietei;
b. gradul inalt de fructificare a capitalurilor;
c. lichiditatea plasamentului;
d. posibilitatea recuperarii capitalului investit intr-un interval de timp cât mai scurt.
ANS: A PTS: 1

72.
Organizarea institutionala a pietelor este data de:

a. instrumentele folosite de fiecare piata;

b. operatorii specifici;
c. mecanismul de piata cu regulile sale specifice.
d. toate raspunsurile sunt corecte
ANS: D PTS: 1

73.
Institutiile pietei de capital sunt:

a. Bursa de Valori Bucuresti;

b. SocietateaNationala de Compensare, Decontare si Depozitare (SNCDD);
c. registrele independente;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
ANS: D PTS: 1

74.
Cuponul unei obligatiuni este egal cu 5000 u.m., iar rata anuala a dobânzii este 10%.
Determinati cursul obligatiunii:

a. 50.000 u.m.;
b. 500 u.m.;
c. 5 u.m.;
d. niciun raspuns nu este corect
ANS: A PTS: 1

75.
Cuponul unei obligatiuni este egal cu 5000 u.m., iar rata anuala a dobânziicreste cu
20%. Determinati cursul obligatiunii:

a. 50.000 u.m.;
b. 10.000 u.m.;
c. 45.000 u.m.;
d. 25.000 u.m.
ANS: D PTS: 1

76.
Un agent economic dispune de un titlu de valoare anual de 9 u.m. Ce rata a dobânzii
practica bancile daca titlul se vinde la bursa cu 100u.m.?
 a. 90% u.m.;
b. 9% u.m.;
c. 0,9% u.m.;
d. 19% u.m.
ANS: B PTS: 1

77.
Un agent economic dispune de un titlu de valoare anual de 9 u.m. Ce rata a dobânzii
practica bancile daca titlul se vinde la bursa cu 180 u.m.?

a. 0,5% u.m.;
b. 9% u.m.;
c. 0,9% u.m.;
d. 1,9% u.m.
ANS: A PTS: 1

78.
Un agent economic dispune de un titlu de valoare anual de 9 u.m. Ce rata a dobânzii
practica bancile daca titlul se vinde la bursa cu 90 u.m.?

a. 90% u.m.;
b. 9% u.m.;
c. 10% u.m.;
d. 19% u.m.
ANS: C PTS: 1

79.
Ca resursa fundamentala a noii economii, informatia:

a. este, in mod intrinsec, o resursa abundenta;

b. este, in mod intrinsec, o resursa rara;
c. nu este o resursa fundamentala a noii economii;
d. transforma atentia potentialilor beneficiari intr-o resursa rara
ANS: D PTS: 1

80.
Pentru resursele informationale, caracteristica de raritate:

a. este prezenta in mod intrinsec la toate aceste resurse;

b. este introdusa in mod artificial, dar numai pe perioade limitate;
c. este prezenta in mod extrinsec la toate resursele;
d. poate fi introdusa in mod artificial pe perioade nedeterminate.
ANS: B PTS: 1

81.
Caracterul perisabil al informatiei decurge din faptul ca:
 a. satisfacerea unei anumite nevoi de informare conduce la incetarea interesului
beneficiarului pentru informatia respectiva;
b. generarea de informatie noua expune informatia existenta la uzura morala;
c. informatia nu are caracter perisabil;
d. furnizarea de informatie redundanta este nejustificata economic.
ANS: B PTS: 1

82.
Tehnologia computerizata a informatiei:

a. genereaza o tendinta de accentuare a caracteristicilor de bun public ale informatiei;

b. genereaza o tendinta de restrângere a manifestarii caracteristicilor de bun public
ale informatiei;
c. este influentata de activitatea privata;
d. nu influenteaza semnificativ manifestarea acestor caracteristici.
ANS: A PTS: 1

83.
Pe piata informatiei:

a. cererea si oferta sunt perfect omogene;

b. cererea si oferta sunt puternic segmentate;
c. nu se justifica economic furnizarea de bunuri-unicat, ci numai de exemplare
reproduse in serie;
d. nu exista cerere si oferta.
ANS: B PTS: 1

84.
Piata informatiei are drept structuri caracteristice:

a. concurenta perfecta;
b. oligopolul;
c. monopsonul;
d. monopolul
ANS: A PTS: 1

85.
Pretul bunurilor informationale se formeaza:

a. prin adaugarea, la costul mediu de producere a unui exemplar, a unei cote medii de
profit;
b. pe baza disponibilitatii fiecarei categorii de clienti de a plati pentru bunul
respectiv;
c. pe baza costului mediu de productie;
d. prin egalizarea pretului cu costul marginal.
ANS: B PTS: 1
86.
Care dintre bunurile informationale exemplificate in continuare isi maximizeaza
valoarea de piata in conditiile limitarii stricte a difuzarii si accesului:

a. un raport de consultanta comandat de un investitor strategic;

b. un program informatic exclusive destinat utilizarii in retele de calculatoare;
c. o pagina de Internet care poate fi consultata numai contra cost, pe baza de parola
de acces;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
ANS: D PTS: 1

87.
Considerata ca obiect de tranzitie pe piata, orice informatie se prezinta ca:

a. un bun de larg consum;

b. un bun accesibil exclusive acelor beneficiari care ii recunosc valoarea maxima de
piata;
c. un bun reproductibil in serie pe un anumit suport tehnic;
d. un bun cu caracter unicat sub aspectul laturii semantic.
ANS: D PTS: 1

88.
Utilitatea unei informatii decurge din:

a. facilitatile aferente suportului tehnic care o contine;

b. continutul semantic receptat de fiecare beneficiar al ei;
c. efortul de cautare si preocupare a ei de pe piata, depus de catre beneficiar;
d. niciun raspuns nu este corect.
ANS: B PTS: 1

89.
1. Preturile se dubleaza la fiecare 10 ani. Rata inflatiei in fiecare an, in aceasta perioada,
a fost:

a. 3%;
b. 5%;
c. 7%;
d. 10%.
ANS: D PTS: 1

90.
Salariul nominal creste cu 8%, in timp ce rata inflatiei este de 10%. Atunci, salariul real:

a. creste cu 2%;
b. descreste cu 2%;
c. creste cu 18%;
d. creste cu 20%.
 ANS: B PTS: 1

91.
Ce cauza poate sta la baza inflatiei prin costuri?

a. o crestere a costului unitar;

b. o crestere a somajului;
c. o scadere a preturilor factorilor de productie;
d. o crestere a ofertei agregate.
ANS: A PTS: 1

92.
Rata anuala a inflatiei este de 100%; aflati rata lunara a inflatiei.

a. 1,79%;
b. 2,50%;
c. 1%;
d. 0,79%.
ANS: C PTS: 1

93.
La atenuarea inflatiei pot contribui:

a. cresterea ofertei de bunuri de consum personal;

b. cresterea somajului;
c. sporirea deficitului bugetului de stat;
d. sporirea exportului
ANS: A PTS: 1

94.
Aratati carei forme de inflatie i se potriveste aprecierea „orice mica greva la
imprimeriile statului poate deveni o catastrofa nationala”.

a. inflatiei moderate;
b. hiperinflatiei;
c. inflatiei cu doua cifre;
d. inflatiei de crestere.
ANS: B PTS: 1

95.
Inflatia puternica si necontrolata de guvern afecteaza mai mult:

a. sistemul bancar;
b. intreprinzatorii;
c. taranii agricultori;
d. detinatorii de valori mobiliare.
ANS: B PTS: 1
 96.
Relatia dintre inflatie si cresterea generalizata si de durata a preturilor este o relatie:

a. de la cauza la efect;
b. de la efect la cauza;
c. de suprapunere;
d. de interdependenta si conditionare reciproca.
ANS: D PTS: 1

97.
Aprecierea ca o economie nationala inregistreaza o crestere economica se bazeaza pe
existenta tendintei cresterii pozitive reale, prin:

a. crestere economica consolidata;

b. crestere economica echilibrata;
c. crestere economica extensiva;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
ANS: D PTS: 1

98.
In cadrul formelor pietei mondiale, rolul principal este detinut de:

a. piata internationala a muncii;

b. comertul international de bunuri corporale;
c. piata monetara internationala;
d. piata tehnologiilor de vârf.
ANS: B PTS: 1

99.
In ultimele trei decenii, componenta pietei mondiale care a inregistrat cea mai
accentuata dinamica a fost:

a. piata internationala a muncii;

b. piata internationala a capitalurilor;
c. piata asigurarilor si reasigurarilor;
d. piata valutara internationala.
ANS: B PTS: 1

100.
Nu reprezinta un factor favorabil deprecierii unei monede:

a. cresterea inflatiei;
b. cresterea ratei dobânzii;
c. deficitul balantei comerciale;
d. recesiunea.
ANS: B PTS: 1
101.
Functia de investitii a modelului exprima o crestere dorita a PIB-ului. Sunt doua
metode de a formaliza aceasta legatura: o tendinta marginala de a investi (MPI) sau o crestere
a ponderii capitalului productiv (ICCR). Ambele metode pot fi exprimate prin ecuatia:

a. It=Kt+A1t×GDPt+A2t×(GDPt– GDPt-1);
b. It=Kt+A1t×GDPt+A2t;
c. It=GDPt+A2t×(GDPt– GDPt-1);
d. It=Kt+A2t×(GDPt– GDPt-1).
ANS: A PTS: 1

102.
RMSM asigura corelarea dintre proiectele balantei de plati si conturile nationale prin
urmatoarele ecuatii:

a. GDP=C+I+E – M;
b. GDP=C+S;
c. I – S=M – E;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
ANS: D PTS: 1

103.
Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:

a. crestere PIB in termeni reali;

b. crestere PIB in termeni nominali;
c. crestere PIB real pe locuitor;
d. nicio varianta nu este corecta
ANS: A PTS: 1

104.
Produsul intern brut potential:

a. este egal intotdeauna cu produsul intern brut real;

b. este o marime constanta pe termen lung;
c. este o marime crescatoare pe termen lung;
d. creste numai in conditiile cresterii calitatii vietii.
ANS: C PTS: 1

105.
Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre crestere si
dezvoltare economica:

a. schimbarile calitative ale economiei;

b. finalitatea;
c. cresterea cantitativa a factorilor de productie;
d. nicio varianta nu este corecta.
 ANS: A PTS: 1

106.
Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:

a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;

b. inregistreaza o rata redusa a inflatiei;
c. sunt capabile sa genereze progres tehnic;
d. nu sunt capabile sa absoarba progres tehnic.
ANS: C PTS: 1

107.
Adaptarea profesionala se mai numeste si:

a. invatare inovatoare;
b. invatare de mentinere;
c. perfectionare profesionala a adultilor;
d. specializarea la locul de munca.
ANS: B PTS: 1

108.
Termenul de capital uman a fost utilizat ca atare pentru prima data de:

a. Adam Smith;
b. Alfred Marshall;
c. Theodor Scultz;
d. Becker G.
ANS: C PTS: 1

109.
Eficienta investitiei in capitalul uman se preteaza predilect analizelor pe termen:

a. foarte scurt;
b. mediu si scurt;
c. egal;
d. lung.
ANS: D PTS: 1

110.
Coeficientul de elasticitate a output-ului agregat in raport cu input-ul capital uman este,
comparativcu cel calculate pentru capitalul fizic:

a. mai mare;
b. mai mic;
c. egal;
d. comparative.
ANS: A PTS: 1
111.
Efectul lucratorului descurajat se refera la situatia in care:

a. persoana care nu mai gaseste loc de munca pe piata muncii are tendinta de a se
reintoarce la scoala;
b. lucratorii sunt inhibati de comportamentul membrilor de sindicat si de existenta
monopolurilor de pe piata muncii;
c. asociatiile profesionale nu mai pot apara drepturile membrilor si ii descurajeaza pe
acestia;
d. nicio varianta nu este corecta.
ANS: C PTS: 1

112.
Efectul lucratorilor aditionali se refera la o situatie in care:

a. tot mai multi oameni se dovedesc a fi in plus pe piata muncii;

b. sindicatele incearca sa isi atraga noi membri pentru a avea mai multa forta de
negociere;
c. tinerii au tendinta de a parasi scoala si de a incerca sa patrunda pe piata muncii;
d. tinerii sunt atrasi sa continue scoala.
ANS: C PTS: 1

113.
Pe masura ce stocul de capital uman ce revine pe un lucrator va creste, rata sociala de
recuperare a investitiei in capitalul uman va avea tendinta de a:

a. creste;
b. scadea;
c. ramâne constant;
d. nu au legatura.
ANS: B PTS: 1

114.
Indicele de dezvoltare umana:

a. este o notiune teoretica care nu a putut fi aplicata in practica;

b. este, in prezent, singura modalitate prin care se procedeaza la ierarhia statelor
lumii;
c. se urmareste incepând cu anul 1990, data la care a fost publicat ,,Primul Raport al
Dezvoltarii Umane”;
d. niciun raspuns nu este corect.
ANS: C PTS: 1

115.
România se inscrie in rândul tarilor cu un nivel al indicelui de dezvoltare umana, IDU:

a. inalt;
 b. mediu;
c. scazut;
d. foarte inalt.
ANS: B PTS: 1

116.
Cunostintele si informatiile se constituie in:

a. variabile esentiale care par sa modeleze de acum inainte fizionomia societatilor

viitorului;
b. neofactori esentiali atât pentru economiile contemporane dezvoltate, cât si pentru
evolutiile viitoare ale civilizatiei umane;
c. factori de aceeasi intensitate si importanta cu factorii traditionali de productie;
d. nicio varianta nu este corecta.
ANS: B PTS: 1