DELAVRANCEA

INOCENT
P /eduarie pronuntata in noaptea de 27 Septemvrie a. c. la Curteal
cu jurafr, in procesui de Incendiu intentat d-luZ architect
i inginer I. N. Socolescu

BU CUR ESCI
TIPOGRAFIA (GUTENBERG', JOSEPH GOBL.
20, STRADA DoMNRI, 20
(Biserica Kalindera).
1904

www.dacoromanica.ro
 D-lui I. N. Soco /escu
inginer ;1 Architect

Iubite Amice,
Iii trimet, dupe notele stenografice, apoirarea
pe care ti-am fcicuro cu nestremutata credinfci
zci, am aparat o onoare absolut nepcitatet. Dispune
de ea ca de ceva care'ti apartine pe deplin.
Un singur title ar fi mai potrivit ca ori-care
altul: cel din urmci cuvent al pleduarii mete.
In acest cuvent, tot adeverul.
Cu dragoste,
DELAVRANCEA
14 Noembrie, 1903

www.dacoromanica.ro
 NOAPTEA DE 27 SEPTEMVRIE

(edinta se deschide la ora 9)

D-1 Prefedinte. Publicul d nu uite greaoa misiune §i a

acusaliuneT Si a apadreT i a d-lor juratf. Vol da cuventul
d-luT Delavrancea, ye previn Ind cad vol goli sala dad, veil
trece peste lini0ea cuvenitA. D-1 Delavrancea are cuventul.

Onoratg Curte,
Domnilor juratt,
Acusatorit §i-ail schimbat rolurile. Partea ci-
vilg, trecend peste representantul ministerulut
public, a devenit acusatiunea principalg. Scopul
e evident. A voit sg'si sporeascg drepturile §i
sa. se Incarce cu o autoritate la care i s'a pgrut
cg renutqase d-1 procuror general. A izbutit. Not
am rgbdat, vezend cg ministerul public Indurg
observ4unt dureroase de la aliata d-sale. Marea
acusMiune a representat'o partea civilg, In deo-
sebt elocinta d-lut Take Ionescu. D-sa, cu o abi-

www.dacoromanica.ro
 2

litate pe care o voi caracterisa mar tarziii, se

Intreba : ce este acest proces ? pentru ce atatea
sacrificil ? de ce atatea emotiuni ? E un proces
ca on -ce proces, un proces ordinar, o causa si
mat ordinara, pentru care o zi ar fi fost prea
de ajuns. Da ? Atunci, cum TO esplica, d-sa, rab-
darea juratilor si a Curtii, emotiunea crescendi
a opiniei publice, lunga si pasionata acusatiune,
si multimea aceasta, representand toate clasele
sociale ale Capitalel, abia incapend in sala, su-
ferind far& cartire si asteptand neclintia de
patru zile si dou6 nopti? Dar starea sufleteasca,
Incordata a tuturora ? Dar sperantele cart sca-
para de ort de uncle Iti intorci privirea ? Dar
solemnitatea impunatoare ? Asemenea fonomene,
necunoscute On& acum In fata juratilor, nu s'ar
esplica, data am admite ca aici se judeca un
acusat ca on -ce acusat, un proces ca ors -ce
proces de resortul marelui criminal. Abilitatea si
elocinta n'ati izbutit sti, schimbe realitatea. Toti
simtim ca nu aparam un vinovat ci un prigonit
de soarta si de usurinta acelora cari ail con-
fundat adev6rul cu deplorabilul Ion amor propril
Nor, eel de aici, simtim ca ne aparam o parte
din tineretea noastra si o parte din ilusiile cari
ne -au mar r6mas, ca, luptand pentru el luptam

www.dacoromanica.ro
 3

pentru generatiunea acelora cari ail Implinit 45

de ant. Crescuti In respectul legilor si In frica
luf Dumnezeii, nu putem admits criminalitatea
tocmal la unul dintre cei mai distinsI represen-
tantl al et Constiinta generatiunif noastre se
scuturA cu oroare de ipotesa acusatiunif. Si
nu e o vorbl de efect. Generatiunile se ridicA,
trAesc si se urmeazg, cu unele caractere de dife-
rentiare Intro ele. Aceleasl timpuri si aproape ace-
least Imprejurgrl, aceleasf evenimente si aproape
aceleast aspiratiunl, determinA constiinta unel
generatiunt si in sfera el' largg coprinde con-
still*, fie-c&ruia din acea generatiune. Far& s6,
vrem, ba chiar Mr& sä stim, sufletul nostru se
sprijing pe sufletul el si sufletul el se sporeste
sari suferg cu mgrirea sail caderea fie-ca,ruia din-
tre not Privitl la un codru cu copact de aceeasI
vIrstA, crescuti pe aceeas1 In Altime, In aceleast
conditiunf de climg, si de sol.... OH cal s'ar deo-
sebi, ca esentA, copacil Intro el, unit pe altif se
sustin, ImpIrtasindu's1 umbra in timp de secetg
sprijinindu-se ca sg, nu fie frAntl In timp de vi-
jelit Si dacg trasnetul izbeste pe unul, pests golul
celul dispa,rut se Intind ramurile color din prejur,
ca niste brate In preggtire spre a se ajuta In
moment° de primejdie.

www.dacoromanica.ro
 4

Inainte de ori-ce discutiune, invoc marturie, a,

inocentel tut Socolescu, constiinta generatiunet
noastre. Procesul lut este procesul nostru. Acu-
zandu-1 pe el, acuzatt o generatiun.e fritreaga, o
acuzatt ca a fost capabila, dupe o culture, uni-
yersitara, dintr'o data si din senin, se, produce,
un oribil incendiar. Si cand me gandesc la vieata
de acum douezect de ant, si me ved alaturi cg
Socolescu, gonind cu pasiune si cu desinteresare,
in directiuni deosebite, dupe acelast ideal al fru-
mcsului, simt cnni agar idealul tineretilor mele,
aparandu-I pe el de pira infricqata ce i s'aduce.
Dar nu numai causa Ci si armele intrebuintate
dau procesului proportiunt extraordinare. Ce se
cere contra WI Socolescu ? Pedeapsa cu moarte..:
Sa nu ye mirati... D-le procuror general, clasifi-
catia pedepselor din carte este o Inlesnire pentru
slabiciunea mintit omenesti. Valoarea reala a pe-
depselor se, schimba, de la om la om. Gama acestor
valori e indefinite. 0 zi de osinda pentru un
inocent este suprema pedeapsa. Pentru Socolescu
ar fi mat mult decat moartea. Si cereti aceasta
pedeapsa, cu gluma pe buze, cu usurinta In ini-
ma, ca si cum ar fi un delicin peirea until om?
Surisul unora a sporit cruzimea acusatiunit.
0 cruzime tiipartita : cruzimea instinctive,

www.dacoromanica.ro
 5

simplistA, primitivg, cruzimea rafinat& de spirit

si de ironie, cruzimea profunda,, insinnanta,
cu forta covirsitoare pe care io de perfidia cal-
culata.. Intrebuintez cuventul in intelesul civil,
fgrg intentie de ofensa. personals.
Onor. representant al ministerului public a fost
pur si simplu crud, fAre spirit si f6r5, perfidie.
A fost clar si categoric. Stapanit de tipicul tra-
ditional, a siluit trecutul d-lul Socolescu, cu o
inviersunare funesta pentru d-sa si pentru Ina lta
sa misiune, in stop d'a nascoci antecedente cari
se esplice crima ca un resultat fatal al uner pre-
supus e perversita#
Ve trebuia antecedente, d-le procuror ? Si le-ati
gasit ? Nu, ci atr ofensat bunul simt general
si 4 c5,1cat cu o impietate dureroasA peste ce
are omenirea mar nobil si mar generos. Atifdcut
indirect apologia egoismului si a instinctelor
dusmane ori-cgrui ideal. Antecedentele d-lui So-
colescu le-ati redus la temperamentul lur ener-
gic, combativ, gata d'a intra In lupta, capabil
d'a se jertfi, d'a adea sail d'a triumfa. In acest
temperament 4 vezut semnele viitoruluf cri-
minal. Si nu v'ati sfiit, d-le procuror general,
nicr de controlul propriel" d-voastre constiinte,
nicr de uimirea tuturora. Atr izbit In ce are un

www.dacoromanica.ro
 6

suflet mai limit, in ce are o societate mat serios

ca trainicie si putin0 de mgrire. Cunosc societatt
cari at trait In virtutea until ideal de frumuse0,
In virtutea puteret for de civilisatie, In numele
dreptulut si al credintet. Cunosc societatt cart
s'ail desvoltat si au cucerit lumea prin eroismul
for secular. Dar nu cunosc societgg viabile cu
tinerime fara avent, cu barbag farg tempera-
ment, cu cetAent incapabili de a se jertfi pentru
o idee, cu o populage de filosofi domoll, resig-
nag in speculagunile for abstracte ca intro sferg
de fericire molesita. A ! domnilor, cand veg.
sterge rasa combativilor, sg puneg cruce socie-
MAD: noastre ! (Apiause).
D-1 procuror general a vroit sa ilustreze tern-
peramentil d-lur Socolescu. A intrat in domeniul
arta. A citat lupta contra d-lui Leconte de Nouy.
Si cu ce ton... cu ce lips de mesura... Ne-a mic-
sorat pe tog, aducend elogii until om care n'avea
nevoe de apgrare. A trecut pe d'asupra d-lui Soco-
lescu, aruncand mania peste intreaga pleiadg de
architecg romant, fala generagunei noastre. Si
dm& n'a pgstrat m6sura criticilor si a elogiilor,
avea cel putin dreptate in problema artistica ?
D-sa hAelege prin restaurarea monumentelor d6-
rimarea ping, In temelit si recladirea lor. D-sa e

www.dacoromanica.ro
 7

convins ca ceea-ce ar putea sä stea marturie a

timpurilor vechi, trebue sa dispara sub lovitu-
rile restauratorilor. Aga sistem Insemneaza nu
numai ruperea cu istoria dar §i prigonirea isto-
ries]: noastre. In nici o tarti, civilisata, In care
gloria trecutului se leaga cu speranta viitorului,
nu s'a inteles restaurarea cum o intelege d-1
procuror general. Socolescu a venit din tarile
clasice ale artelor cu o admiratie inflacarata
pentru tot ce e pomenire a maririlor istorice, si
cu tovara§ii se'i de ilusii a inceput lupta pentru
arta national& Si a luptat cu temperament, cu
energie, hotarit sä Endure toate urmarile Invin-
sului. Ne-ar trebui o prea mare dos& de imitate,
pe MO, -nepricepere, ca sa imputam architec-
tilor romans ca un antecedent premeretor al
crimes ceea-ce in realitate este un semn al consti-
intei nationale, o dovada ca geniul nostru artistic
se simte la reinvierea lui unit cu vieata noastra
de mai nainte.
D-1 procuror general, a sustinut ca toate pole-
micele d-lui Socolescu sunt antecedente de cri-
minal. Si ce polemice ? Cu un inginer Insemnat,
o recunosc, care vroia sa se impue in architec-
ture, cu unit politiciani, amestecati In stiin.ta
fare nici-o preparatiune si in arta far& nici-un

www.dacoromanica.ro
 R

gust. D-le procuror general, cum ati judeca

d-voastra invier§unarea oamenilor politici de o
jum6tate de secol incoace ? In pasiunea lor, §titi
bine a n'ad respectat nimic, nici.persoana, nici
onoarea, nici familia, si c5, din banueli puerile
ail sarit la calomnii infioratoare. Ce credeti §i
despre cei cari s'ail dus §i despre cel cari au
re'mas, di, au fost §i sunt ni§te criminali ale
carora crime nu s'aii descoperit, saii cari n'ati
avut ocasiunea d'a comite crime ? Nu simtiti ca
in mania d-voastr8 ati ofensat toate energiile
sociale ? Nu simtiti ca ati infasurat, in instinctul
d-voastr8 de r8sbunare, intreaga noastra socie-
tate ? (Aplause prelungite). Absurdul la care ati ajuns
a fost o pedeapsa meritata.
nu v'atI temut nici de contrazicerea cea
mai brutala. Dup8 ce v'ati acusat victima de
temperament violent, ati incheeat strig8nd : ace
m'a revoltat mai mult este calmul, seninatatea
acestui om!» Ce judecata este aceasta? Ce psicho-
logie ? Eaca un acusat care revolta pe ministerul
public §i prin seninatatea lui §i prin tempera-
mentul lui violent ! Daca n'ar fi in joc vieata si
onoarea unui om, drama aceasta ne-ar parea o
comedie in care rolul principal l'ar fi interpretat,
cu deplin succes, representantul ministerului pu-

www.dacoromanica.ro
 9

blic. Dar ce-att fi dorit, ca inocentul acusat sa

ve dea In genunchi, sa. verse §iroae de lacrimi
In fata juratilor, sa se umileasca sub gestul
d-voastr6 imperial, sa pearza Increderea In justitie
§i s& renunte la demnitatea lut ? 0 ! ce lips& de
cuno§tinta a sufletelor ! Sunteti sigurt de calmul
lut Socolescu ? Seninatatea aceasta sa fie indi-
ferenta ? V'ati Intrebat cu ce corespunde culm ea
suferintel ? Nu as dori ca s& Intelegett vr'o data
din propria d-voastra experienta, seninul pe care
v'e'z cu regret ca nu l'att inteles din tortura sta-
'Anita a lui Socolescu.
De la cruzimea simplista, la cruzimea de spirit.
D-1 Xenopol, e un om cult, un om de spirit,
un spirit fin, cu o dictiune admirabila prin na-
turalul si claritatea et. Dar crede d-sa c& unut
om de spirit It este permis ort-ce §i orr cand ?
Constat cu regret ca representand pe aDacial. a
Tenuntat la parte din distinctiunea d-sale. Ce v6
cere d-sa, d-lor jurati ? Un verdict de condam-
nare. Si sunt convins ca m'att Inteles : cerea
peirea fur Socolescu. Si cu ce atitudine sufle-
teasca v6 cerea pedeapsa capital& ?.... Spirit....
ironie... formule rafinate.... ca si cum am fi fost
inteun salon... Intimplarile zilei puse la concurs...
fioriturile inteligentilor ascutite castigand prima

www.dacoromanica.ro
 10

surisurilor gratioase si provocand ilaritatea prie-

tenilor pusi pe petrecere.... Nu inOleg si nu admit
acest mod d'a acusa. Dad nu crezi in vinovatie,.
nu e ertat sa acuzi, nici chiar cu spirit. Suntem
in fata juratilor si verdictul for intereseaza, de
o potriv6 si onoarea unul om si onoarea social&
Dad, crezi in vinovAtie, osanda nu se cere suri-
zend. Ce insemneaz8 evocarea lui Dumas-pere
si a Jul Ponson du Terrail ? Ce insemneaa, afir-
mare abia tinendull risul cg, inginerul
Alexandrescu ar fi un adev6rat astronom ? Ce
insemneaa, plicerea de a mucali faptul d Soco-
lescu a trimes cate-va oue proaspete «mama
marl ?1. Ce. insemneazA inventia cu schimbarea
costumelor a celor doul prim/ martori al focului,
in stop d'a cita pe faimosul travestitor Frizzo
Fregolli ? Ce insemneaza, apropierea spiritului
ilustrului dramaturg Caragiale cu o or bine
hotaritg, si care n'a devenit, nici cu acest irn-
prumut silnic, a9 ore trecute fix ?D Ce insem-
nead, intreaga atmosferg moral& a primei acu-
satiuni alma, aci In numele societAilor de asi-
gurare ? 0 ofens6 mai mult adusa institu#unii.
juratilor.
Din cate am citit despre teroarea mare): revo-
14uni franceze, nici acum de curend, din

www.dacoromanica.ro
 11

avechl hartit ei case vechh ale istoriografulut

Len 'are nu ml-aduc aminte sä fi Inttlnit vre-
un calati care salt fi condus surizend victima
la e§afod, nu mi-aduc aminte de nick -un executor
care sa fi facut glume privind la convulsiunile
celor decapitaV. Este o antinomie morals intre
rolul de a contribui din convingere la peirea
unut om ei putinta de a glumi a aceluia care
indepline§te un asemenea rol. 0 singura scuza
poate avea aceasta atitudine. Oratorul nu crede
in vinovatia lut Socolescu ei e convins ca verdic-
tul d-voastre de achitare nu se va influents de
spiritul d-sale....
De pe banca pArtel civile se protesteaz cä din causa mul-
timil d-nil Take Ionescu i Djuvara sint in imposibilitate d'a
pAtrunde in sail. D-1 prevedinte se adreseaza d-lul Delavrancea
punindu'l in vedere ca. va trebui sg.'0 intrerupg, pleduaria.
D-1 Delavrancea declare.: «chiar In interesul apararil doresc
se. am in fate, pe tot1 ca.t1 ad sustinut acusatiuneaz. Sala is-
bucne§te in aplause. Seclinta se suspenda pentru 10 minute.
La redeschiderea edinteT d-1 Preqedinte pune in vederea pu-
bliculul el dad, va mal aplauda va ordona golirea glil, ba
chiar va suspenda judecarea procesulul. DI cuvintul d -lul
Delavrancea.

Domnule pre§edinte,
PermiteWmi ca la ordinul d-voastr6 sa alatur
o rugaciune. Rog pe d-nit din said sa albs in

www.dacoromanica.ro
 12

vedere misiunea noastrg, delicatg, si grea. E

noapte, e tarziu, vorbesc dupe sapte oratory, dupe
cinci sedi*, dupe o extraordinarg, Incordare de
atentie si dupe un lung sir de emotiuni. Nu do-
resc -si nice nu se cuvin aplause. Numai ast-
fel mi-as Indeplini datoria mea.

Domnilor jurati,
Onoratl, Curte,
Sg, me opresc la cruzimea primejdioasA, insi-
nuantk capabila, d'a rescoli fundul constiintel
-d-voastre", turburAnd ceea-ce se limpezise, clit-
tinand prin perfidie ceea-ce not castigaserAm pe
o tale netedg si dreaptg,. Arma d-lui Take Io-
nescu a fost cea may tMoasg, dar nu cea may
lealg,. Ea a fost Inv !AAA cu o abilitate neintre-
cuta, dar nu cu o convingere profundl. Yy denunt
mestesugul, desi Ii admir talentul, ca nu cum-va
mestesugul sg, diformeze ade-Orul. L'ati v6zut on
ce intentiune manevra Inaintea d-voastra sipetul
cu cheile. Ca demonstratiune controlabilg, d-sa,
n'a scos nimic din jocul cheilor, si nici n'a pus
vr'o concluste. Dar... ce putere de sugestiune,
ce isvor de erori, chiar cand mimeazg, farg, a
vorbi !... Sg, v'e reamintesc miscarile, spatiate usor
prin cuvinte fara legAturg, aparentg,... Multe chel...

www.dacoromanica.ro
 13

de la oda.i... de la magasii... de la deposit... de

la pimnitA... de la case de fer... multe... foarte
multe... un morman de chef... Oratorul le ridicg
rind pe rind cu un suris potrivit pe o gravy
banueala ne mArturisitA. Le elating In fata
d-voastre", le izbeste, le scalp& sgomotos, sfirsind
prin .a constata c& suet si chef vechi f&A, desti-
natiune cunoscuta.... Conclusia? Nici-una. Efectul ?
Enorm pentru oamenii cart nu si-ar da seama
de scopul urm&rit. A vroit s& lase o impresie,
ear nu s& produc& o dovadg. N'a spus'o, nu era
in drept s'o spue... Dar cine n'a bateles acest
joc nepermis ? Din prestidigidatura oratorului,
Socolescu putea s5, apara, in fata copiilor, ca
un om care .se serveste de chef false. Ne putend
afirma a insinuat. Si ne putend insinua prin cu-
vent, a insinuat prin miscari, prin suris, prin
reticence, prin expresivitatea general& a omului
extraordinar.
Dar s& va, dati., domnilor, o dovad& decisiv&
ca nu exagerez cand v6 afirm c& la d-1 Take
Ionescu cruzimea s'a aliat cu perfidia. D-sa a
prins, cu repeziciunea caracteristica a inteligentei
sale, legenda visului d-nel Socolescu. S'a porno-
nit, in treacat dup6 mine inutil si far& nice
o consecint& c& d-na Socolescu ar fi scris, din

www.dacoromanica.ro
 14

sanatoriul de la Berlin, cal apgruse in vis casele

for arzend, cu cate-va zile Inainte d'a izbucni
focul in realitate. 4 inteles cum present's, d-1
Take Ionescu aceastg poveste ? Sa vi'l reamin-
tesc, subliniindul insinugrile. Da, zice d-sa, d-na
Socolescu a visat. Eu nu vor vorbi de visul
d-sale. Dar a putut s6, viseze. Inutil sg ne oprim
asupra viselor. EA nu crez in vise prevestitoare.
Dar a putut sg viseze. A ! nu, eti nu bgnuesc
pe D-na Socolescu! Dar intr'o casg in care se
vorbia asa de des de foc... Fenomenul e espli-
cabil... Visul a fost provocat de... Dar s6, nu vor-
bim de visul d-nei Socolescu... (Aplause. Ilaritate).
Ati inteles, d-lor jurati, cum nu vorbeste d-1 Take
Ionescu ? ( Ilaritate). Eacg logica teribilg a fra-
selor rupte intradins : D-na Socolescu a visat
focul inainte de a fi fost pus, si cum nu exista
vise prevestitoare, d-na Socolescu a visat ceea-
ce stiea de mar nainte cg are sg, se intample.
Conclusia ? Socolescu autorul crimes si d-na So-
colescu complicea. A ! domnilor, resping, cu toath,
energia sufletului meti, asemenea insinuatiuni !
Sunt in drept sg cer acusatorilor franchete, lea-
litate, convingere, argumente. In contra dovezi-
lor formulate e posibil controlul, si justitia cg-
stigg. In contra argumentelor e posibil lupta

www.dacoromanica.ro
 15

de argumente, si justitia se prepara.. In contra

re'stalm&cirit faptelor necontestate e posibil des-
fAsurarea for logic& si documentata, si justitia
se lumineaza,. In contra und atmosferi pasio-
nate e posibil alta curata, si malts, si justitia
triumfa. Dar in contra perfidid, cand n'ai nimic
categoric de Invins, cand nu poti sa stiff pin&
la ce adincimi de constiint& a dus confusiunea,
nu e alt& arm& decat denuntarea el pentru ca
constiintele earl vor da verdictul s& o Inl&ture
ca pe o fort& dusman& justitiet insasT.
Sa, v6' explic efi, d-lor juratI, legenda visula
De unde aceasta legend& ? Si pentru-ce d-1 pro-
curor general a abandonat'o ? Cunosc dosarul,
foae cu foae, rind cu rind, din cuvent in cuvent.
D-1 procuror Ionescu-Dolj a consemnat aceast6
legend& intr'un prim proces-verbal. D-sale 'i -a
fost transmis& de care un martor, ruda prin
aliant& cu d-nu Socolescu. Sa '1 tree numele.
Martorul, dintr'un esces de zel regretabil, a vroit
s& apere cu on -ce prat pe d-nu Socolescu. Si a
depus. In depunerea sa parchetul si judecatorul
de instructie a avut ocasia s& constate un enorm
neadev6r. Acest martor citise in ziare ca d-nu
Socolescu luase cu d-sa la Sinaia tot ce avea
mai de valoare, si in deosebi ceea-ce nu fusese

www.dacoromanica.ro
 16

asigurat : argintaria si bijuteria. Fireste o dovada

sdrobitoare in contra d-lui Socolescu.
Martorul crez6nd ca ceea-ce se scrisese era si
adeve'rat a inventat o explicatie pe cand d-1
Socolescu .se tortura in carcera d-luT Sabareanu.
Iaca, explicatia : Socolescu a luat cu el intre
altele si bijuteria pentru-ca avea de gand ca de
la Sinaia sa plece la Berlin, si vroia sa faca
o placere neasteptata sotiei sale suferinde. Mar-
torul afirma ca d-1 Socolescu i-ar fi spus acestea
la un dejun, in familie. Si ce s'a dovedit de
parchet si de judecatorul de instructie ?. Ca d-1
Socolescu nu luase la Sinaia nici camasi scump-
brodate, nici argintaria, nici bijuteria sotier,
nimic din cats afirmase martorul. Intelegeti,
domnilor, ca d-1 procuror general a avut o legi-
tima pudoare d'a se mai servi de asemenea mar-
turie, si cum tot acest martor pomenise despre
povestea visului, a abandonat intreaga marturie
fiind gray patata de un neadev6r categoric
constatat. i cu legenda valorilor si cu legenda
visului, e evident, martorul, ruda si amic, vroise
sa apere cu nascociri pe un nevinovat. Sunt
sigur ca data d-1 Take Ionescu ar fi cunoscut
origina visului, ar fi renuntat le infioratoarea
d-sale insinuatiune.

www.dacoromanica.ro
 17

In aceasta, ordine de apasarl asupra constiintlei

d-voastr6, domnilor juraV, trebue sa punem si
apelul pallet civile, si prin d-1 Xenopolu si
prin d-1 Take Ionescu, ca sa vg despicatt fn
dou6, sa ve desbinatt inima de minte, sg, fits,
ceea-ce e imposibil sa fig, jum6tatt de oament,
fiinte cari n'ati trecut ping, astazt prin nice -o
conceMiune umana. D-1 Xenopolu 0 spunea
categoric : scuturati-0 de mila si sa n'avecl In
vedere de cat strnucirea adevkului si triumful
intereselor sociale. 17.6 volii esplica spaima d-sale
de mila pe care nu v'o cerem. D-1 Take Ionescu,
cu vointa mat Inveuit, ve zicea : oii stiti ca ju-
raVf pe MO, judecata ail si sentiment, dar sen-
timentul Irktuneca dreapta judecata. IT6 void
esplica si spaima d-lut .Take Ionescu de senti-
ment. Amendout, in deosebite variatiuni, ve pu-
nea sub ameniMarea tutulor judecatorilor cart
s'ail pronm4at In aceasta afacere. Iar d-1 Take
Ionescu, cu abilitatea sa profesionala, esclama :
as dori din toata inima din toata ca d-1
Socolescu sa, fie nevinovat, dar am convingerea
absoltita ca este vinovat, si nu me tem de cat
de sentimentul d-voastr6 !
D-lor juraV, eu nu cersesc mila pentru un ne-
vinovat, et. nu 0 zic sg, renuntaV la judecata,
2
www.dacoromanica.ro
 18

dar ve cer sg fitI bgrbatt IntregI, asa cum se

cuvine, asa cum e plasmuit omul sä fie, asa
cum l'a fgcut Dumnezeii, care nu'si cedeazg lo-
cul avocatilor ca sari poceascg fgpturile. Ell nu
ve cer sg fitt slabi si molesitI de pleduariile
noastre, dar am dreptul sg ve denunt o falsa
conceptie despre institutia juratilor. Cum, d-lor,
d-voastre sg fitl intimidati de Incheerile prepa-
ratoril ale judecgtorilor de profesiune ? D-voastre
sg luati locul jurisconsultilor si sg Invirtitt pe
degete codicile de legi ? D-voastr6, sg, renuntatI
la plenitudinea fiintel ca sg ajungetr o judecatg
despartitg de toate facultgtile sufletului ome-
nese ? Dar ce conceptie au acusatorii despre
institutia juratilor ?
AtuncI, ce ar insemna nemotivarea verdictului ?
Ce Insemneazg un anu» sati un adal care red pe
un om societgtil purificat de on -ce bgnuialg sail
fl aruncg In Intunecimea temnitei ? De undo
aceastg putere supra-umang inti'un anus sau un
ada0 A ! domnilor, justitia juratilor e singura
care se apropie de justitia diving. Justitia d-voa-
stre, ca si justitia diving, afunda sau Inaltg,
distruge sau salveazg, fgra ca not sg, stim de
ce. Din taina nepgtrunsg de sus, si din misterul
constiintel d-voasti.e, fulgerg verdicte inaintea

www.dacoromanica.ro
 19

cgrora ne inchingm ca in fata unet putert indis-

cutabile, hotgrirea celui de sus §i a d-voastre ne
av6nd nici un motiv pe care sg'l §tim. i cAnd
lumea moderng v'a dat o misiune supra-umang
in raport cu a judecgtorilor ordinary, vi se cere
sg fits ni§te jum6tgtt de oament! Eu nu aduc
onor. no§tri adversary ofensa de a le confunda
temerea cu convingerea lor. Sunt prea invetati
ca sail socotesc incapabill de a'§I da seama de
oament §i de institutia juratilor. Nu, domnilor.
Causa absurdulut in care au cgzut, e alta, §i se
esplicg. Chiar domniile for s'at speriat de as-
primea inesplicabill si de metoada barbarg a
judecgtorulut de instructie. I-ati auzit. Da, asa e.
E revoltgtor sg vezt pe un judecgtor de instructie
cglcand cu ghetele murdare peste plapama de
ingtase a sotilor Socolescu, cand descinde la lo-
cul sinistrului. E un abus de putere incalificabil
sg by in picioare zece ore in sir pe un prevenit.
E nedemn de un judecgtor sg arunce in car-
cere pe d-1 Socolescu din prima zi, sg'l tie acolo
pe o rogojin, in umezealg si intuneric, qapte
zile, neprimenit §i fara permisiunea de a'§I sa-
tisface cele din urmg nevot aiurea cleat uncle
trebuea sg doarmg qi sg respire. E culmea fero-
citgtit sal stiff in convulsiuni nefritice §i sg nu'l

www.dacoromanica.ro
 20

transporti in spital, nici cand gemetele neferidi-

tului alarmasera intregul personal administrativ
al penitenciarului ! A trebuit ca doctorul sa de-
clare cg nu mai garanteazg de vieata tortura-
tului pentru ca de fricg... da de fricg, d-le pro-
curor general... sg consimtg la schimbarea regi-
mului de teroare.
Si ce poti obtine cu teroarea aceasta, demn5,
d'e cele maf cumplite vremi ale inchisitiel
Adesea-ori aparenta adev'erului, aparenta care a
provocat cele mai deplorabile erori judeciare.
La Rochefoucauld a zis, cu drept cuv6nt, ca ade-
v'e'rul n'a facut atata bine omenirei cat WI 'i-a
pricinuit aparenta adev6rului. Si partea civilg,
Intelegend ce impresiune de oroare va fi produs
In d-voastr6 asemenea ngravuri de primitivi, v6"
ruga sa nu fit, oameni intregt, sg ve* reduce la
ni§te inteligente far& sentimentalitate, sa ye
apropiati cat mai mult, scoborind pe treapta
umanitatil, de tipul rar al fudecgtorului far&
(Aplause prelungite).
Partea civil& avea dreptate sg se teamg de
impresia de oroare si din alt punt de vedere.
Ea studiase dosarul, cel putin In pgrtile lui prin-
cipale, §i se convinsese ca parchetul §i instructia
nu '§i facuserg datoria. Da, d-le procuror general,

www.dacoromanica.ro
 21

nu v'ati facut datoria... Sa v6 dovedesc... In acest

proces se impunea si vi s'a cerut de inculpat §i
de aparatorit s61 o serie de experiente .qoare
§i decisive.
Cate-va exemple. D-nil jurati vor intelege din
ele Intregul sens al procesulut D-1 procuror ge-
neral §i judecatorul de instructie ati ajuns la
sistemul : Socolescu singur a preparat focul. Ati
v'ezut, d-lor juratI, la fata loculuI, o biblioteca
coborlta din primul etaj sub scara- principal& a
intrareI unde era preparat unul din focare. Era
posibil d-lui Socolescu s& faca, acest transport
pe o scara Inalta si invirtita ? D-1 procuror ge-
neral, InbinanduV acusatiunea cu aceea a parte.
civile vetI vedea ca se 0 desbina ne re's-
pundea : da, cacl a luat mai Intaiti cartile §'apoI
a transportat biblioteca. Da ? 41 facut experienta
aceasta, d-le procuror general ? Ire sta In putinta.
Socolescu nu e un atlet. N'avetI de cat sa In-
cercati cu un om §i mai puternic. De ce n'at1
facut ? S'a ve" spun de ce. Pentru c& biblioteca
este de stejar masiv si cu u§1 de fer. Unui sin-
gur om i-ar fi fost peste putinta sa, o coboare de
sus in colivia scard. In numele justitieI v6 acu-
sam, ca nu v'ati fti,cut datoria, ca atl refusat sa
v'o facett!

www.dacoromanica.ro
 22

A doua experienta pe care eargsi n'ati facut'o-

Ati auzit ce s'a cladit pe chestia lumingrilor (Am-
sterdam extral. Puntul capital al acusatiei. D-1
judecgtor de instructie In scris si d-1 procuror
general de via graft'', ail afirmat, ca o dovadg
sdrobitoare contra d-lui Socolescu, el nemultumit
pe durata lumingrilor (Rosa extra», cumpgrate de
la un Moan vecin, s'a dus la d-1 Amarasteanu si a.
cumparat lumtngri (Amsterdam extra». Fireste,
domnilor, ar fi fost o serioasg dovada dacg fap-
tele ar fi fost cum se afirmg. Fireste, d-1 Soco-
lescu, dupe acusatiune, avea nevoe de niste lu-
mIngrI care sa. dureze 7-8 ceasuri ping sg co-
munice focul. Si e logic. D-1 Socolescu ar fi avut
motive serioase sg depgrteze momentul plecgril
sale de momentil izbucnirii focului, si focul sa
izbucneasca cat mai tarziii, noaptea, ca vecinil
sg doarma, si sa, nu'l vazg cleat dupe ce tot
edificiul ar fi fost coprins de fiacgri. Ei, d-le pro-
curor general, ati Mout experienta cu lumIngrile
Ati fgcut'o serios si tntreagg ? Nu: Nu, d-le pro-
curor general. Nu! Ati afirmat ca, lumInarile
(Amsterdam extra dureazg opt ore. De patru
zile, in fie-care zi, ye somez sa faceti experienta.
Aveati. timp. Si ea crez cg ati fgcut'o dar nu
vroiti sa reveniti asupra erorii. Ea sper ca si

www.dacoromanica.ro
 23

d-nit jurati au fAcut'o. D-lor, de trei septAmAni

arz -bre felurr de lumInAri : Amsterdam extra»,
«Rosa lux» si Rosa extra». V'am spus si v'o
repet : e Amsterdam extra» dureaza aproape 11
ore, Rosa lux» 11 ore si Rosa extra» 10 ore.
D-1 Socolescu avea nevoe, dupe d-voastr6, ca lu-
mtnarile sa. dureze 7-8 ore. Dacl Rosa extra»
pe care le avea la IndemAnA dureazA 10 ore, de
ce ar fi cAutat sa cumpere «Amsterdam extra» ?
Si de ce .ati refusat, cand v'am adus ad. luminArr,
sa expermentaff In aceste patru zile, cand nu v6
facuserAti datoria In timpul instructiunii ? Pentru
ca v'ati speriat de resultatul experienter, pentru
ca v'ati temut de adever, pentru ca v'ati fi
spulberat argumentul capital, pentru cg, senina-
tatea justitiei este turburatA une-ori de un trist
amor propriii si de micr si deplorabile ambitiunt!
A treea experientA pe care n'att facut'o. Vi
s'a afirmat de prevenit ca focul nu s'ar fi v6zut
din Bulevard sail din strada Polo* pe ferestrele
podulul, si vi s'a atras atentia ca cel dour ne-
cunoscuti ne putend vedea focul a trebuit AA_
stie de mar nainte. Eratr datori sa facetr o ex-
perientA usoarA. SA verificati dacA aprinzend
cAte-va scanduri, unde fusese focarul din pod,
s'ar putea vedea fum, asa cum afirmatr dupe eel

www.dacoromanica.ro
 94

dour necunoscuti, esind pe ferestrele podului.

Era datori sa Incercati, noaptea, la ora 111/2,
si sa aratati d-lui Socolescu aceasta minuDe in
care d-sa nu crede. Si tine poate sa, creaza, !
Ne-am suit in podul easel impreun& cu d-nii
jurati. Am observat serios focarul. Acest focar
e ascuns de un paravan de scanduri malt de
tree metri. Cum era sa se vaza slabele flAcAri
prin paravanul de scanduri ? Si cum era sa
treac6, fumul peste paravan si sa iasa, pe feres-
trele din spre Bulevard, cand podul era deschis,
si larg deschis, tocmai in dreptul acestui focar,
stins cu o ggleata de ap& ?
A patra experienta pe care n'ati cut'o. 41
acusat pe Socolescu, ca ar fi pus hArtie dubla la
geamurivi s'a dovedit de predecesorii mei ca, nu
la toateca sa nu strabatA lumina prin ele. Pe ce
ve intemeati cand spun eti, cg, la miezul noptil, daca
ar arde cu flAcael mobilele din salon, focul nu
s'ar vedea prin }Artie, de la geamuri ? Pe nimic.
0 fantesie, o Inchipuire surescitata de lipsa de
probe, o opintire In vid, o usurint& mar mult.
Era datori, s6, aprindeti cate-va 16,mpi puter-
nice In salon, in bibliotecg, in sofragerie, si sa ve
duce noaptea cu d-1 Socolescu, ca sg, 'r dove-
diti, de fapt, a in adev'or din -Bulevard nu

www.dacoromanica.ro
 25

s'ar vedea lumina prin hartia de pe geamurt.

Si voiti sä ve credem pe cuvent ! Nu 041 cum
se procede aiurea? N'att citit cu cata Intelep-
-ciune si rgbdare se fac toate experientele, ab-
solut toate, inainte d'a se cere capul sau onoarea
unlit inculpat ? Ceea-ce n'att facut d-voastr6, am
fa' cut not In parte. Et.' am atras atentia unor
.d-nt jurati asupra acelei misterioase hartir. Prin
.ea trecea u§or si cAldicel lumina zilei de §i lu-
mink era §i In salon. Ire Inchipuiti, domnilor, cum
s'ar fi ve'zut pAlpa,ind fiac'arile din salon in Intu-
nericul noptit.
A cincea experient6, pe care n'att fAcut'o. DacA,
Socolescu ar fi vroit sa, '§i incendieze casa, de ce
ar fi facut-atatea focare in loc sg, lase deschis
gazul aerian ? Explosia ar fi provocat un incendiu
pe care niment nu l'ar fi putut stinge. Acusa-
tiunea IntelegAnd gravitatea acestut argument
s'a ag6tat cu u.urinta, de depositia d-lut capitan
Urateanu, §i nu s'a sfiit d'a afirma ca, gazomttrul
a fost deschis §i numal gratie d-lur capitan s'a
evitat explosia. Dar ce-a spus onor. martor, d-lor,
si ve declar ea', nu m6 Indoesc de sinceritatea
d-sale, ce a spus, d-lor, aicr §i la judecatorul de
instructie? Ca Vezend flac6,rt palpaind In aer, a
crezut c6, gazometrul este deschis §i a dat ordin

www.dacoromanica.ro
 26

ca sal Inchiza. Si cine s'a dus In pimniVa ca.

sal Inchiza? D-1 Capitan UrlAeanu ? Nu. D-1 loco-
tenant, ajutorul d-sale ? Nu. Vi s'a spus ca d-1
locotenent era un ofiter not' la pompieri, fara.
experien0,. Cine dar ? Servitorul Zaharia care nu
mai umblase la gazometru, asa ca nict acum nu
stie daca l'a inchis sau daca l'a deschis cand a
invirtit robinetul. D-le procuror general, asa se
instrueste o china ? .Asa se sust.ine o acusatiune ?.
Dar ce v'a afirmat d-1 Socolescu, ce v'am afirmat
not ? Ca gazul a fost inchis de Companie Inca de
la 14 AZaiu, cu o luny de zile Inainte de incendik
din ordinul d-lul Socolescu ; ca, Compania prin
funcOonarii se. '1-a Inchis In strada, In strada,
uncle nimeni nu poate umbla, iar nu la gazo-
metrul din pimni0. D-1 Socolescu v'a rugat ca
sa cercetgl la Companie, sa luaVI un inginer al
eI si sa vedeg cu ochii d-voastr6 dacg este sau
nu este inchis gazul In strada. AveatI timp chiar
in aceste patru zile sa, ve convingeV. Ati refusat,
ati refusat d'a v6 face datoria aveVi curajul
d'a afirma In fata juraVlor si a Curtei un nea-
dev'e'r brutal -? Ve jucatl, d-lor acusatori, cu vieata
si cu onoarea unui inocent, abusatt de puterea
care v'o da legea si primejduiti interesele sociale.
N'aveag decat sa deschideg gazometrul din pim-

www.dacoromanica.ro
 27

nits si v'att fi incredintat cg, nici un bec din case

nu s'ar fi aprins. Ce n'att f&cut d-voastr6 am
acut not. Eack d-lor jurati, ceea-ce afirmg, In
scris directi a Companiet de gaz. (Citeoe). Att !lite les,
d-le procuror general ? De la 14 Maiti s'a inchis
gazul, in stradk De la 14 Maiu si pan& azi nu
s'a-debitat nice un litru de gaz in comptul caselor
Socolescu. Eacg adev-grul, si ar trebui s& v6 In-
fioratt de ca,te neadev'erurt v 'a flout judecatorul
de instructie sy spunett in fata Curter si a d-lor
jurati. Si stitr, domnilor, ca debitul gazului se
controleazg mecanic, cu o precisiund stiintifick
ear nu cu dibuirea infantilg, a morfologiet... (Risete)
din stiinta positivl, a faimoaset grafologil... (Risete)
Da, stir ca ve" trebuia si acest neadev6r ca sa
colaboreze, Impreuna, cu cele-l'alte, la peirea unlit
nevinovat. In numele societ6,tel pe care o repre-
sentatl, aveatt o Indoita, datorie de fndeplinit, si
fat& de justitie si fat& de propria d-voastr6 onoare.
Regret si deplAng ca nu v'att Indeplinit'o !
0 ! domnilor jurati, cum ar fi facut parchetul
si instructia aceste experiente, cari ar fi spul-
berat cele cinci capete de prima ordine ale acu-
satiunir, and au refusat gist face o elementary
datorie fat& de acusat, fate de justitia pe care
acum vor s'o mistifice si fate de opinia publicA

www.dacoromanica.ro
 28

pe care ail alarmat'o prin informatiuni de mare

sensatie ! Domnilor jurati, Socolescu a cerut in
scris att auzit din gura d-lui judecator Saba-
reanu monstruositatea ca n'a luat act de cere-
rile inculpatului decat numat de cele fa' cute in
scris ca sa se constate prin proces-verbal ce
obiecte s'au gasit in geamantanul s'e1 si Cate
s'ati gasit in casa incendiata. De ce n'a dat curs
acestei drepte cererl ? Credett ca d-1 Sabareanu
a fost un judecator care ar. fi neglijat d'a scotoci
geamantanul san domiciliul d-lui Socolescu ?
Credett ca vr'un sentiment de delicatete l'a oprit
ca sa se amestece pina si in vieata intima a sotilor
Socolescu? Nu, domnilor, d-1 judecator dupe ce a
prefirat tot, absolut tot, innum6rand, scuturand
facGnd mormane de obiecte, peste can adesea-
off a calcat triumfAtor, a pus mana pe toata
corespondenta d-nei Socolescu, ne lasandul. d-lui
Socolescu nict portretul sotiet sale. In ardoarea
d'a viola on -ce secret, sub pretextul adev'erulut,
s'a adresat la pravaliile de la cari se furnisase d-na
Socolescu. Vroia cu on -ce prat sa, se acrediteze
legenda luxulti, a risipei fara frail, a vanitatei
ruinatoare. Si n'a remas lucru cumparat de un
an de zile incoa, incepend de la cele v6zute ping
la cele de cari chiar unlit judecator de instructie

www.dacoromanica.ro
 29

i-ar sedea rai sa se informeze, ca sa nu fie stiut si

paradiscutat. In sfirsit, d-na Socolescu a participat
la o serbare data sub un august patronaj. A tre-
buit sa se afle cat a costat rochia d-sale, anume
acea rochia, de care .se grabisera a svoni un pret
fabulos. Si s'ail convins din registrele easel spe-
ciale ca n'a costat mai mult de 350 lei. Cand
dar nu s'a sfiit nici de ceea-ce chiar un tocit
simt de decenta i-ar fi Impedicat d'a se Informa,
cand stiea tot si cercetase tot, pentru-ce ail re-
fusat de a face inventariul lucrurilor gasite la
Socolescu si al acelora lasate in casa lui Soco-
lescu ? Pentru ca parchetul asi judecatorul de in-
structie umplusera, coloanele ziarelor cu still de
sensatie, false dar de sensatie, si convinsesera
pe toata lumea ca d-1 Socolescu luase cu sine
la Sinaia lazt si geamantane incarcate cu toate
obiectele mat scumpe din casa, tot trusoul d-nei
Socolescu, In deosebi albiturile cu cele mai fine
brodarii, that& argintaria, toate hainele lui, toate
titlurile, toate valorile, Intr'un cuvent, tot ceea-ce
nu fusese asigurat, ceea-ce find asigurat s'ar fi
putut sustine ca, a ars, si ceea-ce n'ar fi vroit
sa dispara oil sate despagubiri ar fi luat In schimb
de la «Dacial. Si pe cand in spiritul public se
ventura inelile, bratarile, colieurile, dantelele,

www.dacoromanica.ro
 30

Camasile, rochile, batistele, pe care le-ar fi carat

d-1 Socolescu la Sinaia, pe cand In aceasta in-
drazneata inventiune opinia publics vedea o
dovada, sigura si pe drept cuv8nt a vino-
vatiet d-lut Socolescu, d-1 judecator de instructie
constatase cu ochil sei, cu manele sale, cu capul
ca banueala pe care o aruncase In public,
cu o usurinta revoltatoare, ca un fapt cert, era
un neadev6r grosolan ! Si a refusat d'a constata
gresala sa, a refusat de a desminti legal propria
sa Inchipuire aprinsa de o patima
n'a avut curajul moral pe care Curtea l'a avut,
ordonand ancheta din care se dovedeste ca opinia
publics a fost Inselata,, ca instructia a fost pa-
sionata, ca toate valori]e fusesera lasate in casa,
ca In geamantanul lui Socolescu nu s'aii gasit
nimic din ate se afirmase reporterilor de la par-
chet si de la cabinetul judecatorulul de instruc-
tiune. Constat cu spaima o boala de amor pro-
priu, o ipertrofie crescendi a personalitateI mul-
tora, o sdruncinare nervoasa care II face sa go-
neasca, dupa, o trista, si treceloare gloriola, ca
si cum superficialitatea si zadarnicia ar deveni
organice in clasele noastre conducetoare ! Gene-
ratia noastra domnilor, va regreta de sigur ea
fortele ei aft fost prea mid in raport cu idealul

www.dacoromanica.ro
 31

el prea mare. a dea Dumnezen ca eel cari vor

Incepe sa, cgrunteascA ca §i noi, sa, nu ajung5,
Intr'o zi ca s, regrete erorl judiciare cari s& le
amarasca belfanetele si s5, le micsoreze, chiar
fati.6 de 'propria for con§tiintg, tineretea perduta,
In ambitiuni desonorante ! (Aplause prelungite).
0 asemenea instructie incomplect& si pasionata,
esplica, desbinarea la care ati asistat Intro partea
civilA si representantul ministerului public. AtI
auzit pe d-1 Take Ionescu regretand torturile
morale si fisice suferite de d-1 Socolescu, l'ati
auzit blamand stgruintele extraordinare d'a nu
fi pus In libertate, l'ati auzit constatand ca in
unele directiunI nu s'a fAcut nict-o cercetare
§i in altele s'a st&ruit Mr& nici -un folds, ba nu
s'a sfiit d'a crede ca, dosarul n'a fost destul de
studiat, fire0e de cAtre representantul ministe-
ruluI public.
In privinta grafologiel cu morfologia el... (Risete.
Aplause) cu morfologia el speciala,, d-1 Take Ionescu
n'a impArt4it credinta d-lui procuror general
§i mai putin pe a morfologului chimist. (Risete)
Era' In acest proces un punt decisiv de resolvat
de grafologie, de grafolog. Cine a scris carta
postal& adresat5, d-lui Socolescu prin care '1
vestea s6 se fereasc& de societ&tile de asigurare ?

www.dacoromanica.ro
 32

Dace, singur d-1 Socolescu si-ar fi scris'o, nea-

parat ce, asupra d-sale ar fi apezat mat mult
decat o be,nueale, ce, ar fi autorul incendiului.
Eu ye maxturisesc ce, dace,, printr'o minune de
sus, l'a§ fi vezut scriindu-st acea scrisoare, n'a§
fi stat un moment la Indoeale, ce, el e autorul
crimel. In acest fapt as fi vezut pe omul care
stie de mat nainte ce are se, se intimple si pe
vinovatul care prepare, o a doua trims,: putinta
d'a acusa pe inocentt de propria 1111 crime,. Din
aceste dale crime, cea din urine, ar fi fost cea
mat grave,.
S.'a sustinut cu studiul grafologului ce carta
postale, anonima, este scrisa, de d-1 Socolescu.
Ce se, fie, domnilor, aceaste, grafologie ? Att auzit
pe d-1 doctor chimist. Ea este o stiinte, noue,
o stiinte, positive,, sigure,, infailibile,. Si ce este
un grafolog ? Un om care nu se poate in§ela
cand aplice, grafologia, un om care ajunge la
conclusit, indiscutabile ca conclusiile unut ma-
thematic, mat sigure decal ale unlit anatomist
§i dupe ce,te at1 vezut cu mult mar sigure decat
ale unlit chimist. D-1 Take Ionescu, om ager, ar
fi simtit ridicolul chiar dace, infailibilitatea gra-
fologiet n'ar fi provocat surisul tutulor §i risul
sgomotos al color mar tinert din multimea care

www.dacoromanica.ro
 33

urmAreste aceste desbaterl. D-sa s'a desbinat de

representantul societAil si al stiintel grafologice
in privinta infailibilitatiI. D-sa v'a spus c5, n'are
curajul d'a afirma cA grafologia este o start .
Positivg dar c6, are curajul d'a nu crede In
infailibilitatea grafologului. S& ne oprim asupra
acestui conflict.
De ce, d-lor, afirma d-1 dr. chimist Minovict
cg, grafologia este o stiintl positiv6, ? Ne -a spus
d-sa care sunt legile neindoelnice ale acestei
noul: stiinte ? Nu. Si nicl nu putea sä, ne vor-
beasca despre lee. grafologice, pentru un singur
motiv : fiind-ca, nu le cunoaste. Si nu le cunoaste
earAsi pentru un singur motiv : fiind-ca nu exist.
(Risete). Ne:a argtat d-sa cam on care stiint'd po-
sitiva se Inrudeste grafologia ? Nu. Nu, pentru-c6
nimeni n'a avut acest curaj Inainte de d-sa, si
cum d-sa nu este parintele nouel stlinte nu ne
putea confirma gradul el de rudenie cu chimia
care admite Inca Indoell si ipotese. D-1 expert
s'a simtdt obligat sa, v6 tie un lung discurs, pre-
parat ca un act de expertisg, despre importanta
grafologiel, despre dout profesorl, unul la Peters-
burg si altul la Berlin, al cgrora nume le-a
morfologit asa, cg, nimeni din not nu a izbutit sg,
auz& deslusit cum se numesc aceste dou6 glorii
3

www.dacoromanica.ro
 34

ale omenirii. Si d-sa nu era chiemat sa face

elogiul stiintet celei noul ci sa'si dovedeasca
afirmatiunea ca d-1 Socolescu este autorul cartel
postale anonime. Si ciudat, d-1 chimist se credea
obligat la atatea elogii pentru o stiinte pe care
n'a Invelat'o la universitate, uitand, intro umbra
modesta, chimia pe care inteadev6r a studiat'o.
Asemenea elogii ne-cerute si ne-datorite se
esplica. Intre chimie si grafologie este o repul-
siune. Una este stfinta in toata puterea cuvin-
tului pentru care o vieata intreaga nu e prey
mult, si cealalta, e Inca o mica specula pe midi
ipotese si pe dibuiri cart au dus pe oamenl la
greseli grave, zapacind justitia si contribuind la
osindirea multor nevinovati. De vr'o 20 de ant
grafolegia a facut o invasie in justitie si efectele
suet deplorabile. Franta fu despartita in dou'e,
sguduita din temeliile el, cat p'aci sa ajunga In
prada unur re'zboiti civil, gratie acestel tinere
pseudo-stiinte. Una din gloriile Frantei, Zola, s'a
stins, amarit in primul rind de speculele si de
neadev6rurile patente ale grafologilor. La pro-
cesul Humbert tend s'a pomenit de grafologie
sala a isbucnit in ris, si presedintele, figura leala
si ilustra, a recunoscut ca bazaconiile acestel
stiinte Intrec autoritatea presidentiala si tur-

www.dacoromanica.ro
 35

burg cea mat gravg solemnitate. (Risete). Si pe cand

lumea 1st deschide °chit, not sg, credem orbeste
in ingangri puerile ! Dupg atAia an de culturg,
sti, nu stim Inca ce este o stiinp, ! Stiinta are
legile et constatate, verificate. Fenomenele, su-
puss legilor el, se reproduc cu siguranO, in ace-
last sens, identice, on de cats on le demon-
streaza omul de stiin0. Si totust spiritul stiintific
este prin escelentA Indoelnic ping la proba de-
piing a unet afirmAiuni. Cu tot progresul tutulor
stiintelor, ipotesa joaca un rol decisiv la cuce-
ririle spiritulut uman. Vez doctort in medicing,
printre d -nii jurati. SA ne spue et, dad, dupg o
practica, de 20-30 de ant, nu au Indoeli se
rioase si dacg siguraAa absolutg si indgrgtnica,
nu este condamnabilg, de cele mar multe or in
OiinO, medical& V& ingineri. SA ne spue d-lor
data in resistenta materialelor nu ail un coificent
de tolerar4g, cand e sg aplice in realitate ade-
vgrurile abstracte si absolut verificabile ca stiintg,
purg. Si numat grafologia sa fie infailibilg. Nu,
d-lor, asemenea preteiAie este illaranta. Si att
v6zut la ce contrast ciudat duce aceasta sigu-
Tanta absolutg, in grafologie. D-1 expert este chi-
mist, a invelat an de zile chimia la Universi-
tate, dar apare si ca grafolog, si desfid pe d-1

www.dacoromanica.ro
 36

doctor Minovici ca sa ne spue unde ar fi exis-

tand In lume o facultate de grafologie... (Risete).
El bike, d -Ior, sa nu ne fie frica de adeve'r :
abia viati stapanit, d-voastr6, jurati., fisul cand
ati v6zut ce-a patimit chimistul In modestia
luI fata de grafologul Indraznet si sigur ! V6
reamintesc. Grafologul, d-1 d-r Minovid, via spus
cu absoluta siguranta ca d-1 Socolescu este au-
torul cartel postale, fiind-ca grafologia, ajutata
de fotografie si microscop, este o stiinta, positiva.
Prea bine. Am pus o serie de IntrebarI chimis-
tulul, tot d-lul d-r Minovici. Si ce ne-a r6spins?
Nimic sigur. Asa de putin sigur, ca Intr'un mo-
ment mi s'a facut mild de Chimie umilita de
impertinenta Grafologiei. Cat timp arde o in-
minare aRosa extra) sail aAmsterdam extra) ?
N'am facut experienta. Aproximativ, foarte
aproximativ. Apor, depinde. De ce depinde ?
De 1mprejurari, de curent, de gradul de cal-
dull. Foarte bine. SA, ist aleaga Imprejurarile.
Nu stiu, depinde. 0 carp& Imbibata de gaz, cat
timp tine mirosul ? Depinde. De ce depinde ?
De gradul de caldura. Prea bine. Vara,
In vara asta, in casele incendiate, cam cat ar
fi tinut mirosul, aproximativ, cu o larga to-
leranta, de septamant chiar. Eu n'am Cost cu

www.dacoromanica.ro
 37

d-voastre la descinderea localg de ert cg v'as fi

spus dacg mat miroase. V6 multumim. Not nu
v'am intrebat dacg un om cu nas ar putea sd
miroasg. Nu aveam nevoe de nasul d-lui expert
ci de stiinta, d-sale. (ltaritate). Ar mat putea mi-
rosi, dupti, tree Zuni, niste covoare mueate in ben-
zing ? Depinde. N'am Mout experientg. Cum
explicg d-1 chimist faptul cg o luminare a ars ping
la cgrpa mueatg in gaz si s'a stins far& ca carpa
sg fi luat foc ? §i stiti, d-lor jurati, si acest res-
puns : adepinde b Apol, nefericita de chimie este,
domnilor, stiintg positivg, bine intemeeatg. §i ati
v'ezut cg omul stiintei are indoeli, precautiuni, asa
de multe cg nu ne-a respuns nimic positiv. Cum se
esplicg curajul grafologului ? Si se esplicg, d-lor.
Ort ce ar fi afirmat in chimie puteam Sg controlgm,
tocmai fiind-ca chimia este o stiintg serioasa.
Dar ori-ce an fi afirmat in grafologie, nu s'ar fi
putut controla de niment, tocmai din. causa ca
grafologia nu este o stiintg. Va fi avend oare-
care norme, oare-cari observatiuni de ordine re-
lativ-generalg, dar de sigur ca nu dispune de re-
gu1i fixe si nict pomenealg de lee nedesmintite,
de legi fatale ca legile naturil, nice de adeveruri
cterne ca adeverurile mathematicit pure. Ce bruma
do aplicatiune va fi avend, depinde in ziva de

www.dacoromanica.ro
 38

asta-zi numai de personalitatea expertului. i e

cert ca invasia acestei pretinse stiinte a produs
ping, acum In justitia noastra clasick de cele mai
multe ori, efectul invasii barbarilor In civilisatia
antick
Problema pe care vrea s'o resolve e prea grea,
cu tot concursul fotografiei si al microscopului.
In adever, ce este scrisul, ce raport are scri-
sul cu sufletul nostru, si cat se depune din
sufletul nostru In forma literilor si In curgerea
for ? E un raport, este In parte o imagine a psi-
chicului nostru In scrisul nostru, dar numai card
scrim In goana condeiului, cand scrisul a ajuns
inconscient, cel putin instinctiv. and copii in-
vatg, primele litere si se muncesc, voit, constient,
sg, lee literile pentru a forma un cuvent, scrisul
tutulor se aseamana, este quasi-identic. incetul
cu incetul literile curg mai repede, legatura Intre
ele nu mai tine de vointa, si ajunge insfirsit la
o diferentiare de la om la om. Si dm& cine-va
sg, ingenieaza ca sg, imite scrisul cui-va, este
oare-cum posibil ca sg, dovedesti falsul studiind
bine scrierea celui imitat mai mult de cat pe
aceea a imitatorului. Grafologii cu minte data
au norocul sa dovedeasca falsul, au bunul simt

www.dacoromanica.ro
 39

d'a nu afirma categoric care anume este falsifi-

catorul.
In procesul nostru, d-lor jurati, problema este
imposibil de resolvat, c&cl d-1 chimist §i gra-
folog are pretentia absurda d'a sustine ca mor- I

fologia (risete) d-sale este In stare s& descopere

pe un om care §i-ar schimba, cu voint& si in-
tradins, scrierea sa in forma literilor, In raportul
dintre ele, In curgerea lor. Dm& am compara
scrierea cu pictura, din punctul de vedere al
personalit&teI, am Intelege si mai bine erorile
grave la care se expun expertir. In pictura, per-
sonalitatea se manifest& In toat& Intregimea el.
Aci expertul dispune de o bogie de elemente
incomparabil superioara. Desemn, colorit, su-
biect, atmosfer&, technica, preferinte personale,
mod de a privi In natura, expresiune, interpre-
tare a realitktel, idealisare, pin& §i felul de a'§I
plimba pensula mangaind formele, d&ndu-le re-
lieful, vieata, gratia §i acel secret al armo-
niel care In totdauna dispare cu personalitatea
until adeOrat artist. i cu toate acestea ate
etorl n'aii comis expertiI cu o reputatiune uni-
versal&! Zilele trecute un publicist Insemnat,
In aLe Matins, ridiculisa rasa expertilor In pic-
turl, declarand ca despre grafologi un om serios

www.dacoromanica.ro
 40

nu se mat poate expune sa scrie si sa vorbeascg,

Nol suntem obligati sa vorbim. (Rsete).
Sg viu la grafolog. Sg admitem cer ertare
oamenilor de stiinta cg ar fi existand o stiiintg
misterioasg a grafologieL Cum a fost aplicatg
la casul nostru ? Cu ce dovezi a venit in fata
d-voastre expertul, dup6 introducerea sa solemn-
glumeatg pentru a sustine cg acea carta postal
pe care a primit'o d-1 Socolescu ar fi fost scrisg
de el insust. Prima dovada, decisiva dovadg in
virtutea careia d-1 chimist Minovici v'a afirmat
categoric ca d-1 Socolescu ar fi autorul ckter
postale este urmetoarea. A luat o pgrticicg ve
reproduc aidoma cuvintele d-sale a luat o par-
ticicg a unui accent dintr'un rind scris de d-1
Socolescu si a supus la microscop aceastg par-
ticicg de accent. A luat apoi o particicg dintr'un
accent din carta postalg anonimg si a supus
aceastg pgrticicg de accent la microscop. Si ce
a descoperit ? V6 reproduc ear cuvintele d-lur
grafolog. A ascoperit o identica,' vibratiune mar-
ginalg in amendou6 pgrticelele de accent. (Publi-
cul izbucneste In-risete. D -1 presedinte ameninta cu golirea
snit Se face Were). Eaca sinistra glumg a d-lui
morfolog ! Eacg de ce vi se cere condamnarea
lur Socolescu! Eacg vibratiunile aberante din

www.dacoromanica.ro
 41

particelele de accent supuse la tortura micros-

copului ! Sa v6 probez ca e vorba mat mult de
aberatiuni de cat de vibratiuni. Cand si cum se
pretinde ca si-ar fi scris d-1 Socolescu carta pos-
tal& ? Cu mai multe zile inainte de incendiii, in
liniste, cu calcul, cu vointa, singur, in biuroul
WI, ne-v6zut de nimeni. Cand . si cum a scris
d-1 Socolescu rindul din care s'a luat o particica
de accent ? La cabinetul dint judecator de in-
structie, sub teribila acusatiune de incendiar,
sub °chit judecatorului si a expertului, scos din
carcera, maltratat, simtind ca in contra sa se
urzeste, cu o ura neindurata, desonoarea sa.
stiind ca vieata si onoarea lui depind de pa-
siunea unor forte extraordinare.
Et, d-lor, e cu putinta ca un or sa alba aceleasi
vibratiuni, in accente si litere, in doue situa-
tiuni asa de contrarii ? Ar trebui ca inima omului
sa bata la fel in primejdie ca si In siguranta,
si Fisiologia desminte aceasta aberatiune a gra-
fologiei. Ar trebui ca mana sä mearga la fel in
primejdie ca si in siguranta, si toate stiintele po-
sitive cart au de obiect studiul omului, se uimesc
de asemenea capritii morfologice. Ar trebui ca
sa avem o identica stare sufleteasca in primejdie

www.dacoromanica.ro
 42

ca si In siguranta, si psichologia protesteaza contra.

acestur ultragia adus sufletulul omenesc !
Mal vreg dovezI ? SA ye daii. Cu ce este scris
accentul de comparatiune ? Cu cerneala. Cu ce
este scris accentul de pe carta postala ? Cu creio-
nul. Si se yorbeste.... de vibragunile marginal°
a doue particele din cele dale accente... Apo): e cu
putinta o comparatiune serioasa din punctul de
vedere al vibragunilor microscopice ma'rginale ?
Si ar fi cu putinta identitate de yibratimil ?
Material este absolut imposibil. Cand seri): cu
cerneala urmele lasate pe hartie sunt pline de
lichidul negru care trece microscopic peste mar-
ginele contururilor literilor noastre. Cand scril
cu creionul dira remane asa cum a fost trasa,
neavend peste ea nimic posibil ca sa se intinza
peste cele doue margini lineage. Ve desfid sa
tagAduitt acest adever ! Day, d-le doctor, dati
d-le procuror general, d-lor jurag, experienta fixata
sub microscop. Facet1 una noue care sa verifice
imposibila d-voastra experienta. Supuneg, acum,
la microscop, done particele de accent ale ace-
luiasI om, una cu cerneal& si alta cu creionul,
si vets vedea deosebirile fatale de vibratiuni mar-
ginale, iar nu identitatea pe care o minte Ana-
toas1 si. un spirit stiingfic nu pot s'o admit&

www.dacoromanica.ro
 43

Iacg la ce se reduce faimoasa aplicatiune gra-

fologicg a vibratiunilor.
Dar d-1 expert grafolog §i-a mar sustinut con-
clusiile raportului pe studiul literei (.(ay. Un sap
miraculos ! Din 10.000 de oameni, zicea d-sa,
nu still dacg vets ggsi unul care sg fug pe sap
ca inculpatul. Aceastg literg supusg la o lupg
se vede limpede cg e format, din dour aeD im-
preunati pe d'asupra cu o trgsurg de unire. Si
acest caracter extraordinar se observa si in qau-
rile» din carta postalg anonima. Iacg ceea-ce
sustine grafologul, §i in adev6r este o constatare
extraordinary din toate punctele de vedere.
Stint fericit ea aveti o lupg. Ati examinat
deja cu lupa aceste scrierI. Am simtit deja im-
presiunea, mirarea, uimirea abia stgpanitg a
d-voastre. V6 rog sg repetati aceastg usoarti, ex-
perienta in camera de chibzuire. Eu m'am uitat
lung §i de mai multe ori, §i am ghicit causa
gravel' erori a d-lui expert. Dar Ia simtul ye-
derei colaboreazg Si o ratiune fundamentalg. In.
genere oamenii cultI cari scriu mult, articole,
rapoarte, studif, caete de sarcini, ggsesc o scriere
a for curgEitoare, fgrg piedici voite. Ar fi §i ab-
surd ca un om serios, care nu ar avea specia-
litatea de caligraf, sg 'si incarce scrierea cu_

www.dacoromanica.ro
 44

dificulthti grafice. Si ce afirma, d 1 expert ? CA,

d-1 Socolescu si-a inventat un aab dificil, comic,
copilhresc, din dour «e (ee) uniti pe
d'asupra cu o tr,sura, adich ee, doug litere In
loc de una la care trebue sh mar adaoge o linie
de nivel si de impreunare. V'atl inchipui pe un
om cult scriind repede, cum se pretinde ca scrie d-1
Socolescu ? Nu l'ati vedea poticnindu.si gandirea
la cea mar repetath vocalh din limba romaneasch 9
Dar child aa.D se Inchide in «al. si CAD, la ce munch
silnica s'ar osandi ! Doui «e», duph aceea linia
nivelatoare si apoi, pe d'asupra ei, semnele de
inchidere ale vocalei. De ceea-ce sa mir6, ochii
d-voastrso ne putend vedea, In acest moment
vede si sl, mirk, mint sigur, mintea d-voastr6,
refusand d'a admite ciudata nhscocire a morfo-
logului. Si se aplich aceasth eroare grosiera do
fapt. V6 rog sa verificati afirmatinnile mole
child 0 vets retrage ca sh 0 dati verdictul.
D-1 Socolescu face un (a)5 nemtesc, stiu acca-
sta nu de acum, ci de acum 20 de ani, de cand
eram Impreunh la Paris. In acest «a)5 este o
mica buclh interioarh intre ovalul ei si linia
alipitg ovalului. In carta postal& scrish, evident,
-de un om simplu, «ap este format dintr'un semi-
oval ca un fel de «cb si dintr'un fel de ae».

www.dacoromanica.ro
 45

MAna nedeprins6, cu scrierea n'a putut s6, in-

chiza bine ovalul §i s'a coborit Wild in interior
a doua parte a ovalului. Un asemenea (Kap este
caracteristic la toti copii incepatori, si la toti
oamenii maturi cu mama greoae, cu degetele
groase §i nepreparate ca sa tie condeiul, enorma,
dificultate pentru ei tocmai prin uprinta lui.
Eaca,, d-lor, ce a Incurcat pe d-1 grafolog, ho-
tarn de mai nainte ca sa, sustie c6, anonima a
fost scrisa, de d-1 Socolescu da, da, d-le ex-
pert, hotaxit de mai nainte D-voastre, In afar&
de grafologie, careia nu'i vom tolera s6, turbure
senin&tatea justitiei, nu puteti inspira incredere
and primitl o misiune de la parchet ... De
ce ? .. A ! de ce, d-le procuror general ? .. Fiind.ca
d-1 d-r. Minovici nu este independent ci este au-
xiliar al parchetului. Ati auzit, si n'ati desmintit,
pe d-1 Anion, in admirabila lui apgrare, afir-
mandu-ve casul dureros al unui onorabil coleg
al nostru Implicat In asasinatul Strachineaschii.
Mandatul era deja iscalit contra unui inocent.
Grafologul, tot d-1 d-r Minovici, cu fotografia, cu
lupa §i cu microscopul, ve asigurase ca, o scri-
soare anonima, compromitAtoare, fusese scrisa
de acel domn avocat. Si ati descoperit, in urmk
pe adeveratul asasin. Juratii ran condamnat.

www.dacoromanica.ro
 46

V6 rog, sa, me desmintiti ! Aici, in fata Curtii,

in fata juratilor si a publiculur !... A! taceti ?... Bine,
d-lor, tacerea d-voastr6 este un omagiu adus
norocului stiti la ce fac alusie si un blam,
mar elocinte de cat amaraciunea mea, adus gro-
fologier romanesti 1 (Aplause).
In sfarsit, d-1 expert, si-a ilustrat stiinta cu dou6
incursiuni fn domeniul ortografier. Prima. D-1
Socolescu a scris un verb inpreunat cu pronu-
mele aferestete) ca si in anonima. Si din
10.000 de scriitorl, abia ar gasi unul care sa scrie
ast-fel ! Serios ? Deschide d-le doctor, on -ce ziar, si
aprofundati seriositatea observatiunilor d-voastr6.
EA nu crez ca grafologia (Nig pe grafologi sa
recurga la concursul stiintelor pe cari nu le stie
Cu siguranta cg, sunt multi, foarte multi, caH, nu
din ignoranta, impreuna verbul cu pronumele
immediat urmator. Limba romaneasca, tinde la
aceasta. In limba italiana ar fi o gresala, sa serif
alt-fel. A doua. Rog pe public, sa, nu ne turbure
desbaterile cu risul pe care l'ar provoca niste
naivitati grafologice. r)-1 Socolescu, afirma gra-
fologul, a scris cuventul easigurare) on dour asl,
si in anonima acelasi cuv6nt este scris tot cu
dour CSD. (Risete) Atr inteles 0oba ? Dar sunt cel -
putin 50°/o cari dubleaza, pe as» intre dou6 vo-

www.dacoromanica.ro
 47

cale, cad alt-fel, dupe el, ar trebui sg '1 pro-

nuntgm az)5. Si v'att uitat, d-le doctor, cum sta
scris, cu litere de our pe un fand negru, la so-
cietgtile de asigurare cuventul aasigurarev ? Nu
cum-va o fi scris cu dour asv ? Si in acest caz...
nu care cum-va... scrisoarea.... e... (Mare ilaritate)
Paziti-v6 oameni bunt de ortografie !
Eacg unde fatal ajungem cu dibuelile unel
stiinte neintemeeate si cu indrazneala nestiin-
tificg a speculatorilor de norme discutabile. Si
totusi se esplicg, curajul fgrg grije de Scat al
d-r Minovici. Toate stiintele si toate pre-
tinsels still* au avut in copilgria lor, martini,
eroil, pasionatii, exaltatii, apostolii si ridicolii
lor. Ideile marl, ca si aparentele ideilor marl,
surescitg si prefac pe oamenii eel mac calmi
une-ori chiar pe pusilanimi si be dg o putere
de bravare si de resistentg, cg nici chinul nice
batjocora nu'i intorc din calea apucatg. Catc n'ati
suferit pentru progresul medicinii, cats nu s'aii
jertfit, in evul mediu, vroind cu ori-ce pret sg
studieze unele mistere ale fisiologiei ! Cgti mar-
tini n'ail avut astronomia si chimia Cale genii
I

n'aii fost luati drept nebuni ! 0 singurg stiintg

apgru, acum de curGnd, in fase Inca ciao& va
fi ceva viabil in fasele et care, cu o pasiune

www.dacoromanica.ro
 48

inconscienta, ajunge la efecte anapoda. Pe cand

stiintele Incepatoare aveail martiril lor in apo-
stolii lor, grafologia, mai practic6,, face martiri
grin apostolii el. E de luat m6suri cu asa flint&
fragila, dar primejdioasl. 0 mesura se impune,
si judecatorilor si juratilor : sa nu renunte la
bunul simt si la constiinta lor, pin. cand gra-
fologia nu 'si va da pe fate legile ei misterioase.
D-1 Take Ionescu, cu simtul seu profund de a
percepe impresiile si cu admirabila'i facilitate de
a construi aparente, in lips& de probe, a scuturat
pe grafolog apoi I-a vent In ajutor. D-sa a In-
teles, din risul stIrnit de (Kvibratiunile marginale
ale particelelor de accent'. (Risete) ca grafologia
e d'o solemnitate comic5,, si v'a declarat c5, nu
crede in intailibilitatea acestel stiinte. D-sa a dat
si o lectie d-lui grafolog. Ce usor se Invat6 noua
stiinte, intr'o singura sedinta ! (Risete) D-1 Take
Ionescu ve zicea : eu sunt convins d-sa e ab-
solut convins c& anonima este scrisa de d-1
Socolescu, basat pe alto observatiuni de cat pe
cele invocate de d-1 expert. Recunosc ca d-sa a
construit e sofisma mai de valoare de cat sini-
strele glume ale d-lui Minovici. D -sa a inceput
cu un adeve'r. Un om care ar voi sa. '§I con-
trafaca scrisul, dupe cat-va timp s, osteneste,

www.dacoromanica.ro
 49

atentia it slAbe§te, vointa inceteaz1 instinctul,

1-apuca, inainte, §i '1 abate in scrisul lui obici-
nuit. Din aceste litere scrise instinctiv poti ajunge
la un resultat sigur prin comparatiune cu o scriere
net6g6duitl. Declar c tesa e serioasa c obser-
vatiunea este o lectie pentru u§urinta specialis-
tului. Fire§te, domnilor, cu totii mteptam ilus-
tratiunea de fapt. Si ni s'a dat ! Observati, ve
zicea abilul acusator, c6, primul cuvent din ano-
nimg, e un cuvent terminat in dm Uitati-v6 bine.
Autorul s'a ostenit, §i acest ecie> nu mar e pre-
fAcut, e scrisul normal. Si acest aieD normal din
carta posta16, este intocmai ca deb din rindurile
de comparatie ale d-lui Socolescu. Deci, absolut
sigur : Socolescu este autorul anonimei adresatl,
lui insu§1. Pleat de primul adev6r ! Cum, d-le
Take Ionescu, dac5, numai un scriitor ostenit
§i asa ,e cade In scrierea lui normala, ne mar
avend vointa de a'§i sustine falsul, cum ye es-
plicati faptul c6, d-1 Socolescu s'a ostenit de la
primul cuv8nt ? L'ati descris, to acusatoril, ca
pe un om inteligent §i este energic
a§a e §i cu toate acestea nervii lui se mole-
§esc deja pe la sfir§itul primului cuvGnt, vointa
lui se perde chiar de cum tncepe sa,'§i prepare
falsul ! Copii incepatori, neavGnd nice mama de-
4
www.dacoromanica.ro
 50

prinsa, nici ochiul, Phi atentiunea desvoltata, si

pun6nd cu o vointa incordata liter& ling& litera,
izbutesc sä stria o pagina fara sa, osteneasca, §1 un
om esceptional, ca vointa, inteligenta §i energie,
se osteni de la primul cuvrint ! Evident, in partea
psichologica proba d -lut Take Ionescu este falsa,
o sofisma o abilitate. In partea et grafologica
e d'aceea§1 tkie ca §i probele d-lui Minovict. D-sa
s'a oprit la ail. si eel., din grupa de). In tot al-
fabetul e vr'o liter mat simpla mai u§oara, mai
facia, mat Para fioriturt ca eh, §i (re) ? Cat des-
pre dl... o liniuta far& nici un fel de fisionomie,
o trasatura informa, un nimic scriptural, nu ar
putea A, diferentieze pe oameni pentru ca din
asemanarea lut sa tragem vr'o conclusie. Si ae»
A alba, in el ceva care sa, exprime serios per-
sonalitatea scrieret cut -va ? D-lor jurati, d-I Take
Ionescu nu ne-a spus fie si o Inganare de
ce den din anonima s'ar asemana cu del din
scrierea d -lut Socolescu : Ell trecend peste falsa
ilustratiune a teorii d-sale, v6 rog sa faceti,
d-voastr6, urmatoarea exponent& : scriti, mai
multi, grupa literelor de)), cam de aceea§1 ma-
rime, §i &A, yeti simti deosebirt esentiale sail
numat deosebirt serioase, atunct sa, credeti in
proba d -lut Take Ionescu. Chiar d-sa simtind ca

www.dacoromanica.ro
 51

nu e nimic de stors de la grafologie, s'a incercat

sä vg dea o dovada de logica, fagaduind ca de
asta data v6 va convinge ca, ar fi fost imposibil
altuia ca sa conceapa si sa scrie carta postal&
Sa reconstruiesc cu fidelitate marele argument
si sa vedem cat e de mare si mai ales cat e de
solid.
Representantul ministerului public, zicea d-sa,
a exagerat su4in'e'nd ca la incendiii, perversi-
tatea autorului e mai mare ca la un asasin
ordinar. Din contra, crima de incendla pre-
supune un usor grad de perversitate. Nu e
nevoe de antecedente din care sä tresara, sem-
nele criminalului viitor si nu e aproape nimic in
antecedentele d-lui Socolescu. Alta-data avea lu-
Grad importante, a castigat enorm, dup6 afir-
marea primilor clout aparatorl. A venit crisa.
Veniturile au scazut. Veniturile marl de mai
'nainte provocasera o viea0, larga, luxoasa. Ve-
niturile reduse n'ati redus si trebuinOle vietei.
Sub impulsiunea acestor nevoi conceMiunea
focului i s'a impus. Era si usor, find singur
acasa. i ce grad de perversitate i s'ar fi cerut ?
Mal nimic. VieMa nimenul nu o punea in pri-
mejdie si Dacia nu e o persoana ci o socie-
tate cu care d-sa era .in r6zboia. Vorbind drept

www.dacoromanica.ro
 52

pe timpurile acestea de strimtorare niment din

d-voastriS, d-lor juraV, n'ar regreta focul care v'ar
transforma imobilele si mobilele in sum lichida.
Faptul Tug de a scri o scrisoare anonima e gray.
Nu cunosc ceva.mat odios, ca degradarea moralg,
de cat plkerea de a turbura linistea si a amari
yieMa intim& a omului prin scrisort anonime. 0
lasitate des.gustgtoare. Cum dar am admite ca
alt-cine-va a scris carta postal& ? Cine avea in
teres ? Niment. Si tine fArA interes s'ar fi scoborit
asa de jos ? Eaca pe ce imi intemeez credinO,
mea c d-1 Socolescu, autorul incendiulut, este si
autorul anonimei.
A! eaca marele argument al d-lut Take Io-
nescu. D-1 Take Ionescu a inteles c anteceden-
tele invocate de Ministerul Public, au produs un
efect deplorabil. A vroit sal repare. S'a bizuit
pe talentul si pe dialectica d-sale. A redus, a
micsorat, intr'o clipa, a fAcut sä dispara perver;
sitatea din crima de incendiu. A transformat
crima, dupe expresiunea d-sale, einteun plasa-
mont forOtv. in sfirsit v6 invita si pe d-voastr6,
cag sunteV asiguraV, la transformarea imobile-
lor si mobilelor in bani, o invita#e formal, la
Perversitate aproape nu e, de usor este
foarte usor, = cute -va lumingri si dou6 bete de

www.dacoromanica.ro
 53

chibrit, «sentimentul intunecg judecata jura-

tilon : e usor §i sl, sapati cand ati avea nenoro-
cul sa fiti judecati ! In fundul constiintet d-voa-
stre ati inteles sofisma indr&znea0, ! Cum, d-lor,
in noaptea asta, cand ve.kl intra acasa, in urma
acestei invitatiuni, ve0.' crede c6, e ago, de u§or,
c6, nu e nici-un pkat, ca nu ve.V avea nici-o
remu§care, ca, nu v6 vett infiora de bAnueala
concetAtenilor d-voastr6, ca sa, puneti foc la averea
d-voastr6 in speranta unei despagubiri? Ce idee
I§I fac apAratoril dDacieh .de onoarea noastrA a
romanilor ? Consolati-v6, donmilor jurati, d-1 Take
Ionescu nu v6 credo atat de cinici. Avea nevoe
s6, mic§oreze perversitatea in crima de incenditi,
pentru ca' alt-fel n'ar fi ajuns la conclusia ca
d-1 Socolescu a putut fi capabil de o crima, el in-
giner §i architect, el care a studiat 21 de ani
in qcolile din tarl, gi din strgin6,tate, care pin& la
45 de ani a fost un model de cinste, In al caruia
trecut nu se g6sesc de cat antecedente de curaj
demn, de energie .curatA, de luptg desinteresatl,
pentru arta trecutului si pentru arta viitorului
no stru.
Si dad, la o crima de incenditi am admite,
prin imposibil, ca, nu s'ar presupune o prea mare
perversitate, la un incendiar de profesie apAr5,-

www.dacoromanica.ro
 54

torii (Daciei», al Daciei mai ales, trebue sh, ad-

mit& un enorm grad de perversitate. D-1 Take
Ionescu uitase insg, ne§tiind cum sg scape de
gresalele ministerului public, el acuzase pe d-1
Socolescu §i de incendiul depositului. Dar ce'i
pasa, de asemenea contraziceri, ele Ii curgeau
una dupe alta in abundenta qi splendoarea for-
melor oratorice. Da, una dupe alta. Abia termi-
nase cu afirmatiunea ca nu trebue sa presupu-
nem la inculpat de cat o usoarg perversitate,
§i Incepu sg ve" sperie cu enorma perversitate
care se cere unui om ca sg scrie o scrisoare
anonimg. De ce ? Pentru ca sa ajungg la con-
clusia : moral, e imposibil ca altul, afar de d-1
Socolescu, sg fi scris carta postal& anonimg.
Each,, d-lor jurati, §i conflictul strict logic care
biciue§te abilitatea pripita a oratorului : Soco-
lescu nu este un tip de pervers, comitand crima
de incendia ; Socolescu atinge culmea perversi-
tatil scriindu-'§i carta postal& anonima. (Aplause.
Risete).
Sa fie adevkat cg pentru o anonimg ar trebui
o perversitate care sg Intreaca, cu mult perver-
sitatea unui incendiar ? Unde trim ca sa ni se
strecoare asemenea enormitati ? Un om politic de
mare Insemnatate, cu multi amici, dar §i cu multi

www.dacoromanica.ro
 55

dusmani, ar putea s6, ne spue Cate scrisori anonime

a primit in vieata d-sale. 0 ! nen.um6rate, d-lor,
v'o afirm, o stiti din propria d-voastrg experient.g.
Cine st6, in focul luptelor, chile izbeste si cine
primeste lovituri, cine restoarng guverne si gu-
verneazg, sg nu parg asa de revoltat de per-
versitatea celor ngrgviti la scrisori anonime. EA
am Intrerupt pe d-1 Take Ionescu, si m'a Inteles
aruncandu-mi un surfs fin. F6,cusem alusie la un
personaj politic al cgrui curaj se reduce mai
mult la zgomotul cuvantului. D-sa 11 cunoaste.
Intr'un timp, nu era intrunire public corn-
bgteam guvernul conservator -- in ajunul c6,reia
acel om politic sg nu primeascg o anonimg prin
care i se denunta regulat cate un complot in
contra vietei sale. Sambgta si complotul. Si d-1
Take Ionescu stie cg au produs impresit de
care s'a faut mult haz. V6 declar cg nici-odatg
n'am bgnuit cg d-sa ar fi scris vre una din ele,
cu toate cg cele mai multe er' pline de spirit
prin proportiile lungului sir de asasinate de care
victima a triumfat cu succes si fArg primejdie.
(Risete). Dar sg'i dati un caz in care d-sa ar
scri o anonimg si ar considera faptul, pe drept
cuv6nt, ca o virtute. Sg ne inchipuim ca d-1
Take Ionescu ar afla cg zilele celui mai mare

www.dacoromanica.ro
 56

adversar al seu va fi in primejdie, si cg ar sti

si ziva si ora cand va fi asasinat. Ce ar face
d-sa ? Ar vesti pe irreductibilul sai adversar prin-
tr'o scrisoare anonima. Si ar atinge cel mai
nalt grad de nobl* in generositate : ar salva
farg a umili.
Si cum e conceputg, in ce termeni si in ce
scop, anonima adresatg Socolescu ? Se vio-
leaza, intimitatea vietei ? Aruncg otrava banuelii
in casa unuI om fericit ? Ii atinge onoarea ? Nu,
d-lor, o cunoasteg, vi s'a citit. Anonimul it pre-
vine de o primejdie. El, este ad. o imposibilitate
morals? Este un grad de perversitate cari n'ar
trece prin sufletul unui om normal ? Nu, d-lor,
e o grije de om si de crestin pentru aproapele
WI. Si daca, este posibil moralmente ca un
strain ss scrie o asemenea.. anonimg, de fapt
este probabil, este sigur. D-1 Socolescu a clgdit
mult in vieata sa. A condus mil' de lucrgtori,
zidari, timplari, pietrarl, zugravi, dulgheri, sala-
bort, si totti iubit eget s'a purtat cu ei
cinstit si omenos. Si card mil de exemplars
din aAnchetan s'a distribuit gratuit meseriasilor,
usor veg admite ca, s'a ggsit unul care, citind
lupta crAnceng pe care d-1 Socolescu o ducea

www.dacoromanica.ro
 57

contra societAilor de asigurare, s6, fi crezut ca

architectul ar putea s6, fie victima societ6,tilor.
In populatia simp16, atacurile, mat ales cele
violente, produc efecte de imaginatie neprev6-
zute. De la citire, vorba se Incinge, ipotesele se
desf6,qurk 136,nuelile nasc, un cuvAnt seap6 se
repetk se adInce§te, devine credintk far6, a, se
stie de unde a plecat, prin cate guff s'a plimbat
ping scl, se opreasel ca ceva positiv iri capul
celut mat credul. Un credul a fost de ajuns
pentru ca anonima sa, fie scris6, qi trimeasa d-lut
Socolescu.
Eack d-lor, cum sä ngrue §ubreda constructie
grafologiea §i aparent logick c6, d-1 Socolescu
si-ar fi s'cris sie Insu0 acea cart& anonima. S'a
risipit ca o pusdexie neInchlegat5, §i cu ea ar-
gumentul capital el, avett In fate, d-voastre pe
autorul incendiulut.
D-1 Take Ionescu venind la faptele materiale,
multe din ele necontestate, s'a legat a le va
discuta In tree ipotese : Socolescu singur vino-
vat, Socolescu In complicitate cu servitorul
Zaharia, Servitorul In complicitate cu altit
strain. Num6r de ipotese complect. Metoad6,
Intrebuintat6, cu dibazie, mat nainte, de d-1
Xenopol. Dar pe cand d-1 Xenopol a proOeda

www.dacoromanica.ro
 58

prin eliminare, cercand, MIA, a isbuti, dupe cum

vi s'a dovedit pin& la evident& de catre colegii
mei, s5, esplice toate faptele numai in ipotesa
Socolescu vinovat», d-1 Take Ionescu a pro-
cedat printr'un mare salt. D-sa dupe enumerarea
ipoteselor, a declarat, grabit, ca si cum s'ar fi
temut de complicitate, c5, nu admite deal : aSo-
colescu singur vinovaU Si toate faptele le-a
inghesuit numai in aceast& ipotesA. Regret, si
pentru nol, si pentru d-sa, si pentru adev6r.
Din capul locului, servitorul Zaharia mi s'a
plrut cheia misterului. El s'a Tutors de la gar&
acasa cu c&te-va ore inainte de sinistru. El a
rev enit, de la nevast&-sa, o jumatate de or& in-
nainte de izbucnirea focului. In paza lui sg, lasase
imobilul. El a vezut primul focar. El a fost ne-
contenit, de dimineata pin& seara, in curte, pe
sc&ri, prin odai, de cAnd a plecat d-na Socolescu
si pin& in momentul incendiului. In grija lui toate.
Sub ochii lui toate. V6 voi m&rturisi fundul con-
stiintei mele. Servitorul a fost pentru mine, pin&
la instructia din fata d-voastr6, marea intrebare.
sand m'am dus la Vacaresti, impreun& cu amicul
men arhitectul Mincu, dupe ce am ascultat pe
d-1 Socolescu mai multe ore, i-am spus categoric :
tori-tine ar fi dat foc, servitorul ori-cine...»

www.dacoromanica.ro
 59

Stiu ch nu e metoadh de avocat. E o datorie de

om onest. Cestiunea era push de amic, de apa-
rator, far/ preghtire si, recunosc, fhra delicatete.
Socolescu mi-a r6spuns d'a dreptul : esi eu crez ;
am cerut In scris judechtorului Shbhieanu sh
cerceteze ce-a flcut servitorul Cu .niste carpe pe
cari i le-am incredintat, dar s'a oprit la jumh-
tatea drumului, desi i-ar fi fost asa de usor sh
intrebe la sphlgtoria la care pretindea servitorul
ca, le-a lasat.1 Parch m'ast fi coborit in sufletul
lui.- Am interes ch n'avea nici-un interes sh ocro-
t easch pe servitor.
Dach servitorul ar fi fost complice si credeam
ch e actul saa altii aveail acest interes. Ser-
vitorul a; fost declarat nevinovat si pus in liber-
tate. Am citit motivele. Am r6mas uimit, cre-
seGnd in mine convingerea oh se unelteste ceva
ascuns In acest proces. Vi s'a citit actul de
acusare. Servitorul Zaharia a fost pus In liber-
tate pe motiv ch dach ar fi fost complice nu
s'ar fi gasit sub perna lui, in noaptea incen-
diului, actele de valoare, nu 'si-ar fi expus pri-
mejdiel tot avutul lut. Si sfios, retinut ca d'un
sentiment de pudoare, d-1 procuror general a'
alunecat asupra acestor valori. Sh presupunem
ch ar fi fost acte de valoare. Un complice la

www.dacoromanica.ro
 60

crim5,,astepta,nd s izbucneasa focul, ar fi fost

in imposibilitate sä 's1 salveze valorile; mat ales
ca odaia lut era in fundul curOt ? Evident cA,
nu. Dar, m6 rog, d-le procuror general, ce acte
de valoare ? Sa vi le spur ell, dupe ordonanO, si
dupe actul de acusapne. Un livret doveditor
c Zaharia si-a fAcut serviciul militar, un act
de botez al copilulut lut, un certificat de unde
slujise acum cinci ant. EI dacg ar fi ars livretul
l'ar fi luat din mit In armat& ? Dad, ar fi ars
actul de botez al copilulut n'ar fi oWnut un
duplicat, In anul 1903 ? Dacl ar fi dispArut cer-
tificatul de serviciu, n'ar mat fi gAsit un loc de
servitor ?
Acte de valoare ? Nu, d-lor, acte din care
reese valoarea ordonan01 si a actulut de acu-
sapne ! SA spun tot adev6rul. 1405 convinsesem
ca cet cart dovediserA patima si cruzime, se
coboriserl mat jos, liberand pe servitor ca s '1
transforme din acusat In martor al acusgrit.
Recunosc, de alaltaert, c m'am Inselat. InstruaVa
nu si-a facut datoria legal, cu Zaharia, l'a li-
berat fdra, motiv, dar au Incercat s5,1 zmulgl
adeverul cu teroarea si tortura. ' §i -au dat dru-
mul instinctelor. Att auzit pe servitor. Ministerul
public a tacut. Servitorul a vorbit. De cand a

www.dacoromanica.ro
 61

fost arestat si p&na, cared a fost liberat, la fie-ce

interogatoriu, a fost rupt in bgt.lt si... ce ruqine !...
necontenit scuipat de comisar fn fata judecl-
torului, In fata acelut care represinta legea !
Eadi pe ce motiv ascuns a fost liberat Zaharia.
S'a Intrebuintat degradarea §i chinul, qi ino-
centa unlit om simplu, asupra ca,ruia durerea si
spaima ar fi trebuit sa 'ql producA efectul dorit,
a e§it triumfItoare. Acum sunt convins ca, ser-
vitorul e nevinovat, dar tot ma de convins sunt
ca, In unit oament dureazg Inca, In toat5, oroarea
lor, pornirile cumplite ale bipedulut primitiv !
Problema se simplificl. Greutatea et dispare.
La adever a colaborat brutalitatea In lipsa in-
teligentet.
Servitorul nevinovat ? Socolescu nevinovat !
Ce minte omeneascti, ar putea sa, admit& ca
d-1 Socolescu a preparat tot ce ati vezut d-stre
In casele incendiate fara. ca servitorul say nu fi
ve'zut nimic, s6, nu tie nimic ? Nu e vorba de
un foc pentru care un chibrit ar fi fost de ajuns.
tin mare Kilmer de mobile grele, scaune, foto-
Hurt, canapele, mese, biurourt, bibliotect, sute
de car' qi de albumuri, ail fost mutate din odae
In odae, de sus jos, de jos sus, §i gram&dite cu
anume intentie, puse unele langa. altele si unele

www.dacoromanica.ro
 62

peste altele ; covoare Imbibate cu benzinl; carpe

mueate In gaz ; brae de lemne, crate din pim-
nit& pentru sapte focare, si suite pAng, In cel
mat nalt pod pe o scars Ingustg, repede si r6-
sucia. Si servitorul n'ar fi v6zut nimic ? Dar
servitorul v'a afirmat, aici, liber, si In beciurile
poliVei bgtut si scuipat, cA n'a v6zut nimic. Si
servitorul este inocent, afirma Ministerul public,
partea civil6 si not E inocent si n'a v6zut ni-
mic si n'a auzit nimic ? Atunci d-1 Socolescu,
care nu avea bagheta magic& ca Intr'o clip& s6
care, a, gramgdeascl, sl r6stoarne, unele peste
altele toate mobilele, nu a preparat focul, nu a
fAcut focarele, nu este autorul crimes.
Speria de conclusia fatala, ce se impune din
nevinov4ia servitorului, tote acusatorit, pun in-
trebarea : dacg Socolescu nu este autorul incen-
diulur, cine altul poate s5, fie, tine este ? Aseme-
nea Intrebare din partea aceea (arat.5. banca 0461
civile) nu m6 miry. Dar, Ministerul Public ? Aceia
cart deVn de la lege forta publica,, aceia el-
rora li s'a IncredirOat misiunea ca sä apere si-
guran0 si onoarea societAir, dovedesc c5, nu
still sg, 'sr faca datoria, cand ne intreaba, pe nor
cine e vinovatul. Si nu si-aii facut datoria. De
la Inceput am fost surprinst de un fapt extra-

www.dacoromanica.ro
 63

ordinar. La ora 9 §i 10 minute, in noaptea si-

nistrului, dol in§I es din gangul caselor incen-
diate: Cel d'intaiii cart au v6zut focul, nev6zut
de nici-un alt trec6tor, sunt tot dol inqi, tineri,
bine ImbrAcati. El bat In poarta caselor, de-
qteapt5, pe servitor §i II spun c5, in pod este foc.
Ace§ti dot in§1 I§I expun vieatg, pe o scar, ame-
titor de nalt.1, qi de repede, cu o lampa In mAna,,
ne0iind unde se duc §i peste ce vor da In pod.
Acolo, impreuna, cu servitorul Zaharia sting fo-
cul de la primul focar, apol... nimic... dispar...
§i, probabil, el sunt acele dou6 voci din multime
care spun d-lui procuror Ionescu-Dolj ca Soco-
lescu ar fi autorul incendiulul. Legnura se im-
pune Intro eel' doi in§t cart es la 9 §i 10 mi-
nute din imobilul incendiat, cei dot cart -we'd
focul din pod, invisibil pentru ori-cine, §i acele
voci cart acus.1 pe Socolescu. Aceste fapte se
pun in vederea judec&toralui de instructie, se
cere in scris cercetarea lor, §i d-1 judecgtor trece
nepasator peste aceste indicii grave, care i-ar fi
deschis o cale nou6 si sigur6 In descoperirea
adev6rului. Care dintre d-voastrg, n'ar fi priceput
important°, decisivg, a acestor fapte ? Cine sunt
aces doi care es pe poarta caselor, cand poarta
fusese Inchis6, de servitor ? Ce c&utasera In curte

www.dacoromanica.ro
 64

sail in casA ? Si cum se IntImplA ca tot dor

insr v6d focul din pod, fapt imposibil dup6 cum
v'ati convins cu tiff ? Cum. se esplica, curajul
acestor dour finer'', bine imbrAcati, ca sa 'sr ex-
pue viea4a In& o casa pe care n'ar fi cunoscut'o,
pe o scar& pe care n'ar fi suit'o niciodata, la un
foc pe care nu l'ar fi banuit In toate proporti.ile lui,
la un foc z'arit tocmai in podul caselor, de unde,
intr'un caz de primejdie, ar fi trebuit sat. sl, se
dea prad& flacgrilor sari sä fie precipitaV pe o
scar& pe care abia am scoborit'o nor, ziva, cu
mare ate4e, nesp6imantatr de flackile focului ?
Cum se esplicl misterul In care s'a cufundat
acesti dour insr? Procesul a luat proporW extra-
ordinare. Opinia public( a fost profund emoVo-
natl. Toat6 lumea s'a Intrebat si se Intreab6
(tine sunt acesti dor 'finer.", acesti dor brave,
acestr dor eror a ckor modestie Intrece cu mult
imcomparabilul for eroism ?)t. De ce nu s'ari pre-
sentat d-lui procuror chiar In noaptea foculut? E
imposibil sa admitem ca dup6 ce au stins foca-
rul din'pod au plecat indifere4 lasand In urma
for incendiul izbucnit cu o furie extraordi-
narl. De ce nu s'ail presentat in urma, d-lui
judecator de instrucie ? De ce nu apar ast&-zr
in fats d-voastre ? Le-a fost rusine de o faptl,

www.dacoromanica.ro
 65

laudabilA sau se; temeati ca nu cum-va sa, fie recu-

noscuti in eel' dot insi cart esiserA pe poarta ca-
selor cu doue ore Inainte de incendiu ? Eack
de ce am acusat pe d-1 judecAtor de instructie
ca,' nu si-a facut datoria, si de ce crez el minis-
terul public nu are dreptul ca sit ne intrebe pe
nor: e eine a comis crima, dad!, nu Socolescu ?»
D-1 Xenopolu s'a Incercat, ca si d-1 Take Io-
nescu, sa pue la IndoealA depositia d-lui inginer
Ion Themistocle Alexandrescu. Pe acest martor.
l'att vezut, rag auzit. Un tine]: cult, abia esit
de pe bancile scoalei de podurr si sosele din
Paris. Nu numal asta-zr a vorbit, ci imediat
dupe ce izbucneste focul spune tutulor amicilor
si pkintelui sell, cum a vezut pe ter dor insr
esind din domiciliul d-lur Socolescu la ora 9 si
10 minute. Ar trebui sa desper'am de no dad!,
tinerii culti ar fi capabill se; afirme cele mar
sfruntate neadeveruri In fata cruces, a judec6,-
torilor si a multimer. Si pentru ce, si pentru
tine? Nu e nici rudl, nice amic, nici prieten,
nici cunoscut al d-lur Socolescu. Am inteles su-
bredlle ironic ale celor dor orators. D-1 Xenopolu
nu credea ca gluma d-sale cu eastronomul» ar
Imputina depositia d-lur inginer Alexandrescu.
Nu'l facg aceasa °tenet,. D-sa stie, mar bine cleat
6

www.dacoromanica.ro
 66

mine, cg e un spirit de fond si un spirit de forma.

Ca spirit de forma, trecea:gluma a inginerul ar fi
trebuit sg fie un astronom ca sg tnregistreze, fn
mintea sa, ora precisg de 9 si 10 minute. Ca
spirit de forma mergea gluma de imprumut cu
flora 9 trecutg fix». In fond nice mirarea d-lui
'Take Ionescu, nici spiritul d-lut Xenopolu, nu ail
sdruncinat credinta d-voastr6 ca d-1 inginer Ale-
xandrescu v'a spus curatul adev6r. Si de ce sa
miry onor. representantt at (Dacietb ? De precisiu-
nea orei, de cele 10 minute. Faptul vi s'a esplicat
a,sa de firesc a se impune ca un adever neindoelnic.
and d-1 inginer Alexandrescu a v6zut pe cet
dot oament suspect esind pe poarta d-lut So-
colescu, scos-a ceasornicul din buzunar ca sa
vazg ce ora era? Nu, ci In fata sa avea marele
orologiti de la Ministerul de Domenit. Si acolo a
v6zut, far& sa vrea, ora 9 si 10 minute. Cum a
tinut minte, cu precisiune, ora de la Ministerul
de Domenit? Intrebarea ar avea sens dacg ora
aceasta n'ar fi fost In legatura cu un eveniment
emotionant si dacg ar fi trebuit sa si-o amin-
teascg peste cate-va lunt. E cunoscut, d-lor, ea,
eeea-ce ne trece indiferent prin minte se re-
desteaptg viu, chiar dupg, un timp indelungat,
de asociatitmea evenimentelor grave. D-1 inginer

www.dacoromanica.ro
 67

v6zuse dol oameni esind pe poarta d-lui Soco-

lescu. Imposibil ca WO uite acest fapt mate-
rial. V6zuse si ora 9 si 10 minute. S'ar fi putut
s'o uite data n'ar fi izbucnit incendiul. i peste
cat timp a v6zut d-sa focul ? La miezul noptii,
pe cand se intorcea acasg. Apoi, e admisibil un
om -Liner si cult, cu o memorie asa de boanta
si cu o imagInatie asa de amortitg, Incat sa nu
vaza limpede in mintea sa ora precisg cand
esiserg ter doi insi pe poarta d-lui Socolescu, dupe
un timp asa de scurt ? Cine dup6 3 ore 'si-ar
uita ceea-ce a v6zut, cand cee,a-ce a v6zut ar fi
in legatura cu o crimg emotionantg ? Nu e po-
sibill uitarea, cand n'ai fi v6zut alt-ceva deca,t
dol oameni si o ora aratata de limbele groase
ale unul orologiti.
Marele talent al d-lui Take Ionescu a fost
invins de o instructie patimase si puerilg. S'a
mirat cat a putut mai insinuant si mai elocinte,
apoi a construit, MIA sa vrea, pe erori, pe in-
ventiuni. A pledat trei ore si jum6tate, si mai
mult de o or s'a oprit asupra cutiilor de la
focare. Putea un rn-fac6tor sg, sara zidurile cu
sapte cutii ? Asa se intreba d-sa. §i avea drep-
tate. EA merg mai departe. Un rel-facetor nu
ar fi avut curajul sa intre pe poartg, cu atatea

www.dacoromanica.ro
 68

cutil. Da. Recunosc. Asa e: De undo dar aceste

cutil ? Si l'ati v6zut, l'at'f auzit, ce admirabil de Crud
ve construia cutiile. Par'cg vedeam pe d-1 Soco-
lescu potrivind scandurile de brad, lustruindu-le,
tgindu-le cu herestrIal, incheindu-le, fireste....
inginer... architect... om de meserie... Servitorul ?
! Servitorul n'ar fi putut. De ce ? V'a spus
d-1 Take Ionescu. Ar fi fost v6zut de d-1 Soco-
lescu. Ciudat ! Socolescu ar fi ve'zut pe servitor,
dar servitorul n'ar fi ve'zut pe Socolescu! Foarte
bine. D-1 Take Ionescu imitand pe un inginer
si architect Indemanatec in construirea cutiilor,
ve" debita o nascocire, ca si cum ar fi continuat
motoada instructiunil. Unde a v6zut d-sa cutiile
despre care via vorbit ? In dosar nu se pome-
neste de cutil construite Intradins pentru focare.
In actul de acusatie, nici-o vorbg. Ministerul
Public, nici-o alusie. D-voastre, d-lor, ati fost la:
fata locului. Ati observat tot, In deosebt focarele.
In salon nici-o urmg din focar. La cele-l'alte
focare att.' vezut, en ochii d-voastr6, nu cutit
construite de ocasie ci sipete scoase de pe la
biurourt, ba la focarul din pod un scgunel rale.
Tgggdueste d-1 procuror general ?... Nu !... Atunct,
intreb pe representantit (Dacieb : cc Insemneazg
aceastg lips1 de scrupul in napustirea for asupra

www.dacoromanica.ro
 69

unul adversar ? Nu pricep, ve declar ca, nu in-

teleg nimic, remal uimit si me refer la con-
stiinta supreing mangaere... A ! nu,
d-lor, nu vett zdrobi pe un nevinovat chiar dacg
peste el ati resturna un munte de neadeverurl !
Nu v'atI infrenat pornire, v'atI plimbat
liberi de on -ce reservg si fantesia, pi ambiti-
unea, si pasiunea. Atata libertate v'ati permis,
ca fantesia d-voastre a resturnat in sborul el
vertiginos bietul bun simt, modest. si desarmat
in fata torentului pe care clack l'am admirat
nu 'I-am acordat nici-o stimg. 0 pildg, in treacgt,
multe din atacurile d-voastre, fiind spulberate
de amid si. colegii mel. D-1 Take Ionescu ve
spunea cg nu admite preparatiunea foculul in
cate-va ore. Si se uita cu milk la banca minis-
terului public. Ar trebui sk mine taie capul de
loc, zicea d-sa, ca sk sustinem ca, in doue-trel
ore au fost festurnate atatea mobile unele peste
altele. Cel putin trel-patru zile. Si tine, in si-
gurantg, ar fi dispus de atatea zile ? Socolescu.
Si cum ar fi facut aceasta, operatiune extra-
orclinarg, el, singur, fark sa, fie vezut de servi-
torul inocent, de servitorul care a stat in per-
manenta, acasg, mat ales de la plecarea d-nei
Socolescu ? Each, explicatia d-sale, ye rog s'o can-

www.dacoromanica.ro
 70

traiti. Imobilul incendiat are un gang Inchis cu

dou6 rindurt de porti mart, de stejar. Un rind in
afarg, d& in bulevard ; cel-l'alt in lluntru, despar-
tind curtea de gang. In fata scarit principale, si
intre aceste doue rindurt de porti, este micul biuroti
de jos situat alaturea de pimnita cu lemne. D-1 So-
colescu a inchis cu cheia amendou6 rindurile de
portt tret-patru zile. S'a isolat perfect de curte si
de bulevard, si-a flcut, astrfel, un tunel semi -obscur
intre micul biurou de jos .si intrarea principal&
a caselor. Niment nu '1-ar fi v6zut, nimeni nu'l
ar fi simtit. S'a scoborit din biuroti in pimnita,
a carat brate de lemne, le-a suit sus si le -a
rinduit la focare. Si -a desavirsit in liniste fiinesta
opera, cu InclrAzneala unut criminal care nu se
teme de nimic si de nimeni. Admirabil/ inven-
tiune ! S'a isolat perfect, d-le Take Ionescu, prin
fantasticul tunel treat de abundenta d-tale ima-
ginatie ! Da, da, ati uitat ins& cite-va lucrurt de
nimic care ve" restoarna intreaga constructiune.
Ati uitat pe pictorul care lucra in fie-care zi
de la ora 7 dimineata pin& la ora 7 seara. Unde
lucra? Pe bulevard? In curte ? In casa, in etajul
intaiii, in odaea care comuaica si cu salonul,
si cu sufrageria, si cu biblioteca. Si in salon, in
bibliotecl si in sufragerie ail fost trei focare,

www.dacoromanica.ro
 71

cele mai importante. Cum ar fi carat Socolescu:

lemnele, cum ar fi rasturnat mobilele grele,
unele imposibil de carmit de un singur om,.
far/ ca pictorul sa nu vaza si sa n'auza nimic ?
Si acest martor n'a v6zut nimic si n'a auzit
nimic. V'a spus aici si tot asa a marturisit din
primul moment d-lui judecator de instructie.
Sa las pe pictor. Sa admitem ca tragand lira
pe pereti ar fi fost absorbit ca de un ideal
care l'ar fi nimicit In raport cu realitatea. Dar
servitorul Zaharia ? Servitorul, recunoscut ino--
cent de instructie, de ministerul public si de
partea civila, unde era ? Odaea lu e in fundul
curW. Am v6zutio cu tot,ii. Acolo statea, acolo
dormia. In ce stare a fost trei-patru zile, cat
timp a durat tunelul semi-obscur ? Cum a comu-
nicat cu bulevardul trei-patru zile, cat timp ail
stat inchise cele dou6 rinduri de porti? Dove-
diti-mi ca, stapanul sgi l'a adus in stare de
catalepsie, incat trei-patru zile sa fi inOpenit
lungit in pat. Numai asa n'ar fi v6zut portile
din , launtru inchise, n'ar fi incercat sa Teas/
pina in poarta, n'ar fi auzit zgomotul asurzitor
al mobilelor si al bibliotecelor de sute de kilo-
grame, r6sturnate pe d'asupra meselor. Aid ar
fi locul d'a vorbi de romanele si de autoril d-lui
www.dacoromanica.ro
 72

Xenopolu, dar imI dati seama ca misiunea Inca

nu e de a face spirit ci de a lumina constiinta
d-voastre, de a apgra onoarea unui om si de a
scgpa justitia si societatea de o eroare cu mult
mar gravy ca insgsr crima ce judecati.
In sfarsit, in orclinca faptelor, d-1 Take Ionescu,
simtind cg piedestalul cutiilor trosnesto sub
Dacia kir& a o maxi, cu o energia extraordi-
nary, esclama : adacg ping acum state Inca la
Indoealg, ve vor da o dovadg decisivk voI veni
cu un adever care ye va sparge ochii cu puterea
lul covirsitoare». Sa ne spargg ochil cu un adever,
cu o evidentg.. Eacg o iperbolg care ar fi tre-
buit sg ne infioare... Maxturisesc ca dacg cu.
ventul energic mi-a sunat aspru. in urechi, ame-
nintarea a pent cu resunetul el, convingerca
noastra nu s'a temut de nice -o surprindere, ceasul
judeatiI fiind, dupe atatea dureri nemeritate,
ceasul dreptatel si izbanda nevinovgtiei! Ce do-
vadk ce adever, ce evidentg s'a invocat ? V'o
repet, fgrg a ascundc, fgrg a micsora, farg a
turbura ceva din suprema sfortare a cumplitulul
nostru adversar, sporind chiar greutatea acusa-
tiunel grin energia resumaril. D-1 Socolescu s'a
contrazis. Contrazicerea a fost gravy. A fost
grava, find evident intentionatg. Intentiunea a

www.dacoromanica.ro
 73

fost si mat gravg. Un inocent se poate inela ;

din neadeverul lui nu resultA apgrarea lui. Un
vinovat induce in croare si neadeve'rul lui In-
totdauna are scopul de a sterge urma crimet. Ceea-
ce s'a IntImplat inculpatulut. La primul interoga-
toriu a cleclarat ca, n'a cumpgrat de cat un fund
de lumana'rt, cinci lumangri. Straus de aproape,
la al treilea interogatoriu mgrturiseste ca a cum.-
pgrat dou'o funduri de luminge, zece
Each dovada sdrobitoare ! Inocent? Ce interes
ar fi avut sg, ascundg al douilea fund de lumi-
nrat ? Nict-unul. Vinovat ? Avea un mare interes.
Vinovat ? Stiea di, a asezat sapte lurningri in
sapte focare, si (lac, ar fi izbutit s, convingg
pe judecgtor ca numai cinci lumIngrt a cum-
pgrat, ar fi putut sust.ine cu succes cg incen-
diarul este alt-cineva. N'a fost dar o eroare, ci
un plan, un calcul pe care numat un vinovat
l'ar fi putut face.
E o constructie cu aparente serioase. Recunosc.
Dar nu resistg, d-lor jurati, ca on -ce se interne-
eazg pe neadev6r. Dacg d-1 Socolescu s'ar fi In-
cercat sa ascunzg, In acest cas, rationamentul
pre civile ar fi solid si ar induce inteun mod
sever la vinovhtie. Dar a incercat d-1 Socolescu
sg ascunzg ceva ? Nu. SI, ye dovedesc aceasta.

www.dacoromanica.ro
 74

D-I Socolescu de la Inceput mkturiseste, far&

sovAire, cg el a cumpkat lumanarile. Si cand a
marturisit a si spus, imediat, fIrl nici-o con-
strangere, c& le-a cumpkat de la Amtirlsteanu.
Dad, a recunoscut c5, a cumpkat luminari si
a dat adresa bacanului, mai .putea s& ascunzg,
cu intentiune, num6rul for E evident el, nu.
Nu era nici copil, nici ncbun. Atata pricepere
sunt obligati sAl recunoasc& aceia care II laud&
inteligenta, in stop de a'i spori perversitatea, ci
si-ar fi putut inchipui ca judecatorul de instructie
va ancheta :immediat pe toti cei din bAcania
Am&thsteanu. El era arestat, nici-o comunicatie
cu d-1 Amar&steanu si cu baetii din pr&v&lie.
Mud adresa bacanului, punea pe judecatorul de
instructie in positiune ca s& descopore exact
nume'rul fundurilor de luminAri cump8rate. In-
tentiunea dar d'a ascunde num6rul luminarilor
este o nou& legend& creatl de acusatiune, si
evidenta cu care s'a incercat s, ve asparg& ochih
este un basm care n'ar speria nici pe cei mai
imaginativi copii.
Demonstratia pktei civile e tot asa de subred&
ca si aceea a Ministerului Public relativ la lu-
minari. D-1 procuror general s'a opintit s& v6
convingit c& d-1 Socolescu a cumpkat ape furip

www.dacoromanica.ro
 75

fundurile de laminar'. Si pe ce s'a intemeeat

aceasta grava afirmagune ? D-1 Socolescu a re-
fusat pe un bleat din pavane ca sa-1 duel, acasa
cele dou6 funduri de luminarr. Asta va sa zica
a cumpara ape furis) ! A cumpara ape furisl in-
semneaza, ca tu, om cunoscut, sa te duct, ziva
la mieaza mare, la un Mean care te cunoaste,
inteo pravalie undo esti 'cunoscut, si ca per-
soana, si ca nume, si ca domiciliu, de to cei
din pravalie, sa star de vorba, sa intrebt de cele
mat bune luminari, sa iei pachetele si sä pled
cu ele d'a dreptul acasa. Asta va sa zica a cum-
para ape furls)) ! Valoarea cuvintelor s'a r6sturnat
In asa hal in capul ministerului public meat
probabil ca a cumpara «fatisv ar insemna faptul :
sa to duct noaptea la o Meanie din marginea
capitalei, unde n'ai mai intrat nice -o-data, undo
nu te cunoaste nimenr, cu gulerul hainit ridicat
ping, la nas si cu palaria indesata piny peste
sprincene. (Risete)
Din toata problema luminarilor nu mat r6mane
de cat o contrazicere, una singura in tot do-
sarul, si aceea dupe cum v'am probat fara, inten-
iune d'a induce in eroare, fara posibilitate d'a
induce in eroare. Aci e locul ca sa read pe fie-care
in parte, pe d-1 Take Ionescu si pe d-1 procuror

www.dacoromanica.ro
 76

general. Cum, d-le Take Ionescu, unui inocent

nu'i e permis sa uite, un moment, nimic, absolut
nimic, and 11 arestezi fara veste, cand 11 arunci
in carcera, cand fara nici-o mild 11 abandonezi
in intuneric, pe o rogojina, in prada celor mai
ascutite dureri nefritice ? Ce fel ve" inchipuiti
natura omeneasca ? Dar inocentul are familie,
parinti, sotie, frati, surori, copii, si pina sa se
pronunte justitia, teroarea II zguduie, gandindu-se
ea unul din aceasta ar putea oslndeasca in
fundul constiintei lui dupe miserabilele neade-
v6ruri pe care um judectitor Fara scrupul le-ar
respandi in presa inselata. Si, in culmea chinurilor
fisice si morale, inocentul nu poate uita absolut
nimic ? Asta e psichologie de caRLI ! (Aplause).
Si ciudat, inexplicabil. Tot d-1 Take Ionescu ye
afirma ca n'ar fi in stare sa'si aduca aminte
aproape mai nimic din cote i s'a intimplat eri.
Da, dar cand ye afirma aceasta se revolta contra
unui martor care sl-aducea aminte cu precisiune
de o ora, si acum ii trebuia sti, se revoke contra
until om care si-a uitat de un pachet. Juclecati
si d-voastra acest conflict de rationament, aceasta
contrazicere de psichologie, si pronuntati-ve, fara
verdict, in contra unei desordonate abilitati.
A ! cu d-1 procuror general am de discutat o alta

www.dacoromanica.ro
 77

cestiune cu mult mai gray/ si mat bogatg in

invetgminte. Asa, d-le procuror general, asa, un
nevinovat nu poate, in tale mai cumplite Impre-
jurgri, se, uite nimic si nu'i e ertat sg rectifice
nimic ! Asa ? Me adresez la constiinta d-voastre,
la mintea si inima d-voastre, si v6 cer sg apli-
cati sistemul si d-lut judecgtor Sabk'reanu!
Suntett datori, in numele societatti pe care
o representatl, sail suntett datori ca om onest
si intelept, sg recunoasteti, aid, In fata juratilor,
ea ay gresit, cg, rgpit de un avant Intunecat,
att depgsit convingerea d-voastre !
Sg v6 amintcsc scena, trista scena cu d-1 Sg-
bgreanu, deplorabila scene care ne-a sguduit
credinta in' organisatia actual a cabinetelor de
instructiune. Voiil trece peste aspectul omului,
peste unele Ingangri, peste unele taceri impuse
de constiinta abusurilor de putere. Void repro-
duce exact, dupe notele mele, sub controlul
d-voastre, si vs5 rog sg me intrerupeti dacg yobil
schimba, fie si un cuvint inocent care n'ar schimba
sensul depositillor d-lut judecgtor Sgbgreanu.
D-1 judecgtor de instructie, ist aduce aminte
de care d-n grgfier a fost asistat la primele in-
terogatorit luate d -lui Socolescu ? Nu ... nu
mi-aduc aminte. D-1 judecgtor, a uitat nu-

www.dacoromanica.ro
 73

mele grefierulut ! Dar 'sr -aduce aminte dace

a,fost asistat de vre-un d-n grgfier ? Nu....
nu mi-aduc aminte dace am fost sail nu asistat
de vre-un grgfier.... Si ye amintiti d-le procuror
general rumoarea din salg si uimirea tutulor, a
Curtel ca si a juratilor cand au auzit acest
respuns. Dupe calmarea emotiunii, am pus d-lut
judecgtor o ultimg intrebare. Poate un judecgtor
de instructie se, instrumenteZe legal fare se, fie
asistat de un grafier? Nu, nu poate. Atunct,
cum pretindeti ca, nu v'aduceti aminte dace, att
fost asistat sau nu de grafier cand ati luat inte-
rogatoriile Inculpatului?... Si am vezut paloarea
fetel... atat tecere respunsul a murit in
fundul constiinter omulut care trecuse peste lege
dupe cum trecuse peste orr-ce sentiment de
umanitate and aruncase in carcere pe d-1 So-
colescu. Si OW, d-le procuror general de ce
dispgruse Intreaga memorie din capul d-lui ju-
decgtor de instructie ? pentru cs exists dovada
materialg ce instrumentase faze grafier, pentru
ca grafierul it contrasemnase interogatoriile peste
mat multe zile, si din gresalg cu altg cernealg
de cat aceea de care se servise d-sa. Acum ye
lntreb : ce sistem voitI ss aplicatt d-lui Soco-
lescu ? Un inocent nu poate uita nimic din cite

www.dacoromanica.ro
 79

i s'a intamplat. Da, Socolescu, e vinovat

aruncat din senin In temnita, la primul inter°.
gatoriii nu si-a adus aminte de un fund de lu-
minari. In acest cas, ce ziceti de judec&torul de
instructie care si-a uitat dacg a fost asistat de
un grafier ? Si ce deosebire ! Socolescu r6spun-
sese sub emotiunea acusatiunii, Inchis, incar-
cerat, sub teribila impresiune ca In contra lui
se urzeste desonoarea. D-1 judecator Sgbaxeanu,
liter, stApan pe el insusi, omul legii, el acu-
sator in fata acusatului.... si l'ati auzit. A uitat
nu un fund de luminari, ci un grafier, grafierul
pe care i'l impune legea ca nu cum-va sl se
transforme in inchisitor. Er, d-lor, or 0 men-
tineti sistemul, si 11 aplicati toata, rigoarea lui
si d-lui Sabareanu, or maxturisiti ca atl lucrat
cu patiml, contra d-lui Socolescu. Cum se pit-
vglesc toate constructiile d-voastre materiale si
morale, cum vi se distrug faptele, cum vi se
spulbera. teoriile ! Pasiunea este ruina judecti-
torului ! Si credeti-m6, societatea ve refusA ser-
viciul d'al spori num6rul criminalilor cu nu-
m6rul inocentilor !
Din acest proces o conclusie se impune tu-
turor : nu mar merge, in interesul justifier, al
magistraturei si al societAtei, nu mar merge cu

www.dacoromanica.ro
 SU

sistemul de astazi al judecatorilor de instructie...

(Aplause prelungite. Mare animatie in sail D-I prepdinte
agit8 clopo(elul, ameninig cu golirea slliT, si cu suspendarea
procesuluT. Se face Were). Sa Trie explic, domnilor.
Sunt multi tineri judecatori cu care ne putem
fali. Eu nu atac magistratura, ci sistemul. Un
tin'er care ar fi printre cei mai bunt jude-
catori de sedintg, rare orb poate fi si un bun
judecator de instructie. Vioiciunea si nerabdarea,
sunt ale tineretei. Calmul, rabdarea, pgtrunderea
in pasiuni si in interese, ochiul profund, deprins
prin experientg, stiinta complicata a vietei pe
care n'o poate invela din nobila carte a prin-
cipiilor abstracte, eaca ce se cere unui judecator
de instructie, ear societatea trebue sg i s'acorde
deplina independent& si r6splatirea muncei si a
meritelor. Se impune inamovibilitatea, ca prim
grad dobandit dupg un sir de ani experienta,
apoi treptata inaintare pe loc.., eel putin pana
la gradul de consilier de Curte. Da, la nob, in
deosebi la not, cu frgmantarile patimase, cu
lipsa de scrupul a celor puternici, se impune
aceasta reforma, cad de judecatorul de instruc-
tie depinde adesea orb reputatiunea, onoarea
si vieata cetgtenilor. Cu asa judecatori de in-
structie ar disparea tristele amintirl ale timpu-

www.dacoromanica.ro
 81

rlior glbatice si onoarea unui om n'ar depinde

de aberatiunile grafologic.e si de .vibratiunile
marginale ale unei particele dintr'un accent.
Alt-fel, ajungem la ce -am ajuns : un om curat,
pe jumkate distrus de morfologia unui fantesist
si de capritiul crud al unui judec6.tor ..de in-
structie. Ajungem la procese extraordinare In
dosarul arora sa colctie neadev6rurile, la pro-
cese asa de extraordinare in cart acusatorii sa
fie constrinsi a zice adomnulel invinuitului de
crimg. Si e tine -va care n'a Inteles ca violenta.
sa nu ofensa, c6, tipatul s611 a, lost o desperare
faxa, ecoti, ca apostrofele sale injurioase nu onora
iraltimea tribunel de unde cadeal D-1 Procuror
general n'a simtit ca exemplul de urbanitate
fusese dat de sus, mat de sus cleat locul d- sale,
de magistratul care ne presideaza a cAreia re-.
putatiune de stiint& si de cinste este de mult
si solid Intemeiatti. D-1 procuror general a re-
mas singur, si singur va regreta 1nviersunarea
incivila la care s'a abandonat.
Vol termina, domnilor, cu mobilul crimei. Si
de la Inceput ve declar cg, In pretinsul mobil ce
i se imputd, d-lui Socolescu, eu v6z de desubt,
mobilul (Daciel». Ce cata. Q:Daciav aid ? Ade-
vkul ? Justitia ? Nimeni n'o crede. Voeste sa

www.dacoromanica.ro
 82

obtie desplgubirea de 5.000 lei ? Nimeni n'o crede

c5, a pus patru avocati de frunte, printre cari
cel mai Insemnat al baroului nostru, 4n scop de
a castiga o reparatiune Unease/ cel mult de 5.000
de lei. Cu aceasta suing, ea nu ar acoperi nici pe
jumatate onorariul celor patru ilustratiuni ale
baroului. Atuncl a vent aid ca s6, pearzg, bA-
neste In acest proces ! Nimeni n'o crede. Sat
voeste s6, se apere si as intelege-o de pre-
supusele invinuiri ce i-am aduce nol. De la In-
ceput ins& am declarat, In numele colegilor mei
si al d-lui Socolescu, c5, nu acusam pe (Dacia»
ca ne-ar fi pus foc. Limpede si categoric. Cred
c5, i s'ar fi impus datoria ca 00 se retrag5, in
urma acestei declaratiuni, c, ar fi fost spre bi-
nele si onoarea el, c ar fi aparut animata de
un !Ilan sentiment de demnitate si delicate-0,
mai ales card recunoaste ea fnsa,s1 prin ilustrul
sat representant a nu e si nu poate fi iubi0
de marea majoritate a asiguratilor.
«Dacia» a preferit alts conduit.
S'a npustit asupra d -lul Socolescu, nu s'a
cutremurat- de /lid un mijloc, a pus mama pe
orl -ce army, si la falsurile din dosar a adlogat
inventiuuile sale. N'a fost sentiment delicat in
care s5, nu fi izbit ; n'a fost intimitate sfAntA

www.dacoromanica.ro
 83

pe care s& n'o fi r6scolit; n'a fost durere pe care

s& n'o fi aprins ; n'a fost sperant& legitim& in
in care sa nu fi izbit. Trei zile, trei zile a tor-
turat pe un om far& nict-o dovada, nerespectand
in el nici ceea-ce justitia, in misiunea ei, respect&
pan& si color mai abominabili asasint Dar astarzi,
d-lor, asta-zi cand s'a ridicat acea vijelie care
a durat trei ore si jum6tate, am avut impresia
provocatl de cruzimea si pl&cerea (Dacielp, ca
suntem in timpul de decadent& al lmperiului
roman... lumea se adunase la, circ, lacoml de spec -
tacol... In mijlocul arenei stg, aspueat martirul
crestin... asupra 1ui sa repede feara,' furibund& I
Eac& martirul asupra lui s'a dat drumul feare.
cuvantului : treI ore l'a sfirtecat si el a
suferit Mr& gemgt, intArit de credinta in justitie
si de t&ria unei constiinte curate ! (A plause prelungite).
«Dacia» n'a pus foc, v'o repet&m. Ar fi o ca-
lomnie dac& am bAnui pe directorul ei saa pe
vre unul din consiliul de administratie. Dar pe
tine vrea sl, apere «Dacia» cerand osindirea d-lui
Socolescu ? Ar fi o imprudent:), ca societatea
«Dacia» s& se confunde ea pe ea cu acel furni-
caiii de agenti exteriors, far& neam, far/ tarA,
goniti de pretutindenT si scuturati in naiva noa-
str& Patrie. «Dacia» e datoare s& se lepede do

www.dacoromanica.ro
 84

pgcatele de cars unit din acestia ar fi capabilt.

Vi .s'a amintit de procesul .unor agenti de asi-
gurare cars in 1883 a dat foc oraplui CAmpu-
Lung. Acesti. criminal): au fost osinditi. Vi s-a
citit verdictul juratilor.
ADaciaxl nu trebue sg se confunde cu asemenea
agenti. Si in procesul nostru, sub raportul agen-
tilor, «Dacia» stg reu qi comite o mare gre§alg
acusand cu a-Mtn, Inversunare. Ce era Hoti pIn
la acest proces Inspector la aDaciaD. Care a
fost conduita lui fatg de d-1 Socolescu, adver-
sarul neinduplecat al aDacieb.? V'a mgrtutisit
acs, dour martori, cg acest inspector al societgter
a vent la el acasg, i-a chiemat la el acasg, le-a
dat de b6ut doue ocale de yin, le-g dat dour
napoleoni, le-a flggduit si alt r6splatg, §i le-a
cerut in schimb sg declare cg, d-1 Socolescu si-a
dat foc la depositul din §oseaoa Basarab. Chiar
Hoti depositia vi s'a citit de d-1 Presedinte
ecunoa0e cg martorilor le-a dat yin, ca, i-ar
chemat la el acasg, cg le-a dat un napoleon....
pentru osteneall.... (Risete) §i ca sg depue cg che-
resteaua argl ar fi pretuit mat putin de cat fu-
sese asiguratg ! Ce-a devenit Hoti in urma acester
conduite ? A fost dat afarg de la aDaciab, dar...
immethat i s'a ggsit un loc mat bine plait la

www.dacoromanica.ro
 85

Bustenari, o exploatare de petrol in stranse le-

glturi cu (Dacia). Nu, d-lor, ar fi. fost cu minte
s& nu figureze in proces si e regretabil, pentru
ea, c& figureaza si acuzl. In deosebi mobilul o
preocupl, mobilul o revolt,, banul o scoate din
intelepciune, Mr& s& bage de seam, cg insistand
prea mult dovedeste c5, ea are un indoit mobil
nem&rturisit acusand pe .d-1 Socolescu: sä zdro-
beasca un adversar redutabil si sa, scape de
obligatiunea d'a '1 plAti prima de asigurare.
Ce mobil ar fi avut d. Socolescu ca s isi dea
foe caselor lui, mobilierului lui, cArtilor si ta-
blourilor lui ? Si-a asigurat imobilul, mobilele si
blioteca pe o valoare exagerata si prin incendiii
a vroit s, ncaseze prima de la (Dacia). Eacg,
mobilul, dupe d-voastre.. Si cu ce ati sprijinit
aceast& afirmatiune ? In primul rind ati pornit
de la o test, general, care este o °fens& gene-
ral& adus& tutulor asiguratilor. Ati afirmat c&
mai toti asiguratii, pe acest timp de cris1, ar fi
fericiti sg 'sr transforme in bani tot avutul for
asigurat. Protestez in contra acestei injurii adus&
romanilor. Bac& ar fi asa de tocitA notiunea de
. ainste in Rom&nia, (Dacia) ar fi dat faliment,
si de sigur n'ar fi ajuns cea mai bogat4 socie-
tate din tars.

www.dacoromanica.ro
 86

In special v'e4t oprit la architectt ca sa, izbitt

mat sigur In d-1 Socolescu. Cladiff mart nu se
mat fac ; architectil stall rail ; Socolescu suferea
de ohs& ca §i colegit sal. Et §i ? Atat e de ajuns
ca cine-va sa, devie criminal ? Atuncl tots cel cu
profesiunt liberale, tots lucratorit, t4 corner-
ciantii, ar forma o masa scarboasa, de candidatt
la crima, pandind ocasia d'a prada, d'a incendia,
d'a asasina. Sail, nu cum-va ate descoperit ca,
intro architecture, §i crimp, legaturile suet mat
stranse, a kbosa de architect se confunda cu
basa criminalulut din na§tere ?
Singura argumentare serioasa, ca forma cel
putin, ar fi fost marea deosebirea Intre valoarea
real a lucrurilor §i valoarea pe care au fost
asigurate. i ce s'a dovedit? Parchetul a facut
o expertise., qi qt41 dm& a pus sail nu pasiune
in acest proces. Eaca, resultatul acestet exper-
tise la care d-1 Socolescu n'a asistat : suma ex-
pertise) judecatore§tt corespunde cu suma pro-
pug §i admisa de societate. Tacerea sä impunea
§i n'att vroit sä taceVi. De imobil n'att vorbit,
fortaci de polita d-voastr6 de asigurare, qtiind
c5, erati In drept see nu platiVi nice un ban
proprietarulul, reparand numal toate stricaciu-
nile. Cat despre mobile VAT oprit In deosebt
www.dacoromanica.ro
 87

asupra bibliotecei. Ce nobilA analisa ! Nu 'mi

vine s& crez c& am auzit 1, Mi s& p&rea c&
visez un vis urit I Omenirea revenise la
primele ei lupte de primitivi, tr&ind miserabil
in spelunci intunecoase, Mr& pic de idealitate r..
Ati luat inventariul bibliotecei, ate citit rind Cu.
rind, carte cu carte. Ati surfs de un titlu, ate
ris de altul, v'ati mirat de un pret, ati contester
altul, dar nu ne-ate spus pentru ce ate surfs,.
pentru-ce v'ati mirat. Gestul, esclamatia, privi-
rea, au inlocuit sAn&tosul rationament. La Vi-
truvius ate dovedit c& nu 041' ce valoare at pen-
tru asa autori, limba, editia, adnotatiunile. Nu
0 fac o yin& din nestiintA, dar cand ne-ate afir-
mat, ca yin ade0r general si incontestabil, des-
pretul pentru toate volumele de estetic& si de
literatur& citite oclinioark in tineretea noastrk
reduc8ndu-le la greutatea hartii, mi s'a p&rut c&
0 asp&rtiti de constiinta universal& a umani-
tAtii. Cum, d-lor... cartes care v'a nutrit primele
aspiratiuni... volumul care v'a desteptat primele
ilusii.... paginele can s& leagl cu cele mai no-
bile sentimente... rindurile can v'aii r6corit su-
fletul §i mAngAeat de primele dureri ale tine-
retel... nu mai au nici-o valoare cand tncepeti s&
cgruntiti... Viata noastra, sä fie clip& dup& clip1,

www.dacoromanica.ro
 _ 88

fgrg nicbo leggturg intre ele ?.. Virsta, incetul cu

Incetul, ne scoboarg In 111141 animalelor cu o
slab& constiint,,g nu-mar de present?... Locul unde
ne-am ngscut, Casa In care am trait, obiectele
pe care le-am cumpgrat cu dragoste, tablourile
pe care ne-am deschis ochir, cktile pe care le-am
-chit si in cari ail cgzut de multe on cele mar
calde si mth curate lacrimi, tot, tot, toate amin-
tirile, tot ce ne desteaptg In nor sirul vietel cu
toate evenimentelo el, n'thi nice -un pret pentru
filosofir aDacierb... Trista, conceptie despre om.!
Concer4ia mecanicg, din care a dispgrut sufletul,
sckbit de sunetul banului !... Asta sg fie con-
cepti'a moralg a anacierb ? Nu crez. Nu '1 fac
aceastg ofensg. Dar pasiunea, pasiunea zdrun-
cing .echilibrul, amestecg notiunile fundamentale
si redgsteaptg, In mijlocul civilisatier, r6mAsitele
de ferocitate adormite In om dar nu complect
dispgrute.:At,i ris de un roman nu still de
care cumpkat acum dou6-zecr de am cu dour
ler si cincl-zeci de bard', pus asta-zr in inventarit
cu acelasi pret. Depinde de tine citeste, de ce
citeste si de cand citeste: Un volum poate fi o
pgrticicg din vieqa noastrg, si nu ggsesc parte
din, vieata mea pe care s'o vinz pe dour ler si
cincl-zeci, nicr s'o &al in licitatiune publicg. Si

www.dacoromanica.ro
 89

cu ce nepgsare sunt sigur, afectatg vorbiati

de tablourt !... 0 pinzg... cate-va urine de pensura...
un cadni, vechiu qi acela.... Atat... Regret §i mi-e
mild ! Eu, d-lor am un mic tablou din 1864, de
la marele Grigorescu, pe care nu l'a§ lichida cu
(Daciap pe nict-un prat, chiar dad, ar intelege
arta, prin prisma idealulut etern....
Sunt convins ins& cg nu se aflg, aici nici--un
om care sa, nu se fi revoltai de socotelile d-voastr6
ofensgloare chiar pentru un financiar in care lä-
comia s& fi sufocat on -ce sentimentalitate !
insfar§it, eratt datort sa v6 upunett exper-
tise) ordonatg de parchet. Resultatul e sdrobitor
pentru d-voastr6. Eaca, polita de asigurare a d-lui
Socolescu, each, §i expertisa pardhetului. Soco-
lescu §f-a, asigurat biblioteca pe 40.000 de lei §i
expertisa judiciary o evaluead, la 41.000 de lei !
Dad, ati fi citit toate actele din dosar, ne-att fi
crutat, d-le Take Ionescu, de o suferintg moral&
nemeritata, §i marele d-voastr6 talent nu §i-ar
fi scoborit elocinta prodigioas6, la analise mici
din toate puntele de privire.
Din cifre n'a esit mobilul. Expertisa ordonatg
in contra noastra, s'a supus evidentei. V6 mai
Amanea ceva si ati mers ping la caplt. Paharuf
cu ()tray& ni intins pliia-ras, cu o nepgsare

www.dacoromanica.ro
 90

supra-umang. Sa admitem ca evaluarea flout&

de inculpat ar fi cea adev6rata si mobilul crime
tot exists. AV afirmat si v'ati Incercat s6, do-
vediti. Care ar fi mobilul ? Eaca'1, dupe repro -
sentantil (Dacieip : Socolescu simtia nevoe de
ban): acum, immediat, de bani multi, si alt mij-
loc nu gAsia, pe acest timp de crisa, decat focul.
Avea nevoe de bani. De unde stip Nu ne-ati
spus. Sa admitem ca ar fi avut nevoe de bard.
Afara, de crimA, nu mar exista nici-un mijloc ca.
sa," 0.'1 procure ? Un om care a Invartit afacerr

de milioane, al ca,rui fond imobiliar trece peste

un milion chiar dacg, tinem socoteala de da-
toriile lul, dup6 cum vi s'a dovedit cu date ne-
contestate un om ra'ra nici-o datorie in plata,
nu ar fi putut sa se imprumute cu cAte-va mid
de lei ? Am chemat aicr pe doul bancheri de
frunte din plata noastra d-nil Moroeanu si Ale-
xandru Ionescu. Fie-care din el v'aii afirmat ca
'i-ar fi imprumutat on -sand de la 10 pana la
20.000 de lei. EacA, in ce mod ar fi avut ban!:
imediat. Si nu 'i -ar fi ajuns 20 OA, la 40.000
de lei ? De ce ? AV afirmat macar, ca d-1 Soco-
lescu era In vr'o Intreprindere grea si Incurcati,
ca sa aiba imediat nevoe de o sums mad mare ?
Acest curaj v'a lipsit, si rats mir. Ciudat ! Sunteti

www.dacoromanica.ro
 91

de o ingenuositate pe care marl. artisti din tea-

trele Europei v'ar invidiea-o cand treceti peste
creditul d-luf Socolescu si sustinet,1 ca numai
Oacia) 't-ar fi oferit, imediat, prima de asigu-
rare, ball de care avea nevoe, imediat. i Tar
fi oferit plata prime'', imediat, fiind-ca d-1 So-
colescu o atacase violent sase luni de zile.
Auziti, d-lor jurati, ca sa obtii bunele gratil ale
cu '' -va n'al de cat s6, '1 ataci, si oil ataci cu
violentl!
Asemenea argumente n'ar merita nici-un r6s-
puns. (DaciaysA plateasca, imediat, si mat ales
unlit dusman, aceasta restoarna that& experienta
acelora earl au studiat polita de asigurare. Cate
operatiuni pan& s& ajungi la plata Delegati
earl s& inventarieze, experti cart sg, evalueze
perderile totale si stricaciunile partiale, discutia,
dovedirea cu acte si martori ca at avut obiectele
consumate de incendiii, ciocnirea fatal6 intre
cerere si ofertl, fn sfarsit judecata care se im-
pune in toate casurile .cand e vorba de o des-
plgubire mai mare. SA nu uitam ca societatea,
potrivit polite", nu plateste interese la suma
datorita nice chiar de la intentarea actiunei.
Din aceasta causg, procesele cu irDacial dureaa,
an! de zile. Ea, In on -ce caz, profit& de dobanda.

www.dacoromanica.ro
 92

banilor., Eacg, de ce este. o gluma sa presupunem

ca d-lui Socolescu 'bar fi trecut prin minte ca
ar fi obtinut, imediat, despagubirea ba Inca in-
treaga despggubire ce i s'ar- fi cuvenit., El, d-lor
de la aDacial, unde e mobilul ? Cum credati cg,
Socolescu 'sr -ar fi expus tot trecutul lui. nepatat,
toate aspiratiunile lui, onoarea lui, a Sotiel lui,
sperantele mut legitime de o viata fericita, in
schimbul unui proces nesfarsit ?. Cantariti un
mobil imposibil Cu distrugerea unel vieti, si
Intrebati-v6 in fundul constiintei, dad,. o asel
menea china ar comite-o un om care ar fi in
mintile lui !
Nici-o dovada ca d-1 Socolescu a comis crinia.
Interes nu avea, mobilul nu exista. §i cum v'ati
explica un fenomen, imposibil de explicat, ca
un om curat, absolut cinstit pard la virsta de
45 de ani, dintr'o data si din senin, sa tread,
peste cinstea lui ? §i ce ye inchipuiti ca este
cinstea ? Credeti ca e usor s5, ye lei:Matt de ea
cand v'a guveinat o intreaga viatA ? Asa de
u§or sa ajunga un om la perversitatea necesa^ra
intregil game de infractiuni contra legilor scrise
si legilor morale ? V6 inselati ! .Pentru crima,
ca si pentru onoare, sunt cat lwagi" de strabatut,

www.dacoromanica.ro
 93

cu momell, cu tentatiuni, cu fericiri nefaste si

cu stapanirf de sine adesea brr dureroase.
Cine de mic minte, apol isr tradeaza cologn'
apol fur& cite ceva, to societate speculeaz& ipo-
crizia, in§ala pe amid, gust& din furtul combi-
natiunilor necurate, dup6 temperament; incetul
cu rncetul, ajunge la escrocherie sau la criml.
De aci iportana antecedentelor card judecati
pe un prevenit. Cine din contra,- s'a deprins cu
adev6rul, cu realitatea, cu munca grea, cu res-
pectul dreptului, in el sa, pronunta marea p0:
rune& a onorik de sub imperiul careia nu'l
Scapg, la Inceput conscient, mar in urm6, ins-
tinctiv, nice unul din actele vietet. Un mod de
a fi se impure unuia, un alt mod de a fi celui-l'alt.
La inceput volt, in cele din urrna, fatal, per-
versitatea la unit §i cinstea la al#1 le deter-
mink conduita. 4 putea suAine ca legea iner-
tier din lumea fisica, corespunde cu o inertie
sufleteascg, In virtutea cgreia unul ajunge, data
n'are noroc, la Vacaresti, iar altul, chiar in
culmea nenorocirilor, nu se abate din calea ade-
v6rUlui. Cinstea e bog&tia graculut si nobletea
bogatulut; saraculut fr c1.1 credit, bogatului sim-
patie. E vitesa, acumulata din toate sfort'arile
vietet, cu care se duce. ca un corp rotund pe un

www.dacoromanica.ro
 94

plan Inclinat. Ar trebui un obstacol imposibil

de invins ca, sa, opreasca un suflet curat, dincolo
de jumetatea vietei, din calea lul presgrata poate
cu desilusil, dar pururea luminata de un ideal.
In lumea moral& ca si In lumea fisicg, oprirea
brusca, este o explosie de energie. In lumea mo-
ral& explosia e nebunia. Dupe 45 de and de cinste
nepgtata, ar fi trebuit o zguduire fundamentalg
in capul lul Socolescu, ca dintr'o data O. devie
criminal ; ar fi trebuit ca nebunia sg izbucneascg,
singura causg care i-ar fi amortit constiint"
i-ar fi distrus in.teo clipa modul lul de a fi,
legea propriel lul existents. OA cat de jos s'ati
scoborlt vremurile cari ne apasg si on -cat de vast
ar fi curentul deceptiunei, acel care s'a deprins,
ping peste declinul vie0i, sa considere onoarea
ca o poruncg a constiintei si ca o mangaere In
cele mai marl desastre, trece senin, ca si cum n'ar
vedea si n'ar auzi, prin mijlocul tentaVunilor
si a pacatelor fermecgtoare. Si. n'ag descoperit o
singura pat& In toata viea48. lul Socolescu. I-ag
acuzat temperamentul, ca si cum pusilanimitatea
ar fi o virtute... I-4 imputat hotgrirea, ca si
cum lasitatea v'ar merita elogiile... I-aci ponegrit
lupta pentru arta nationals, ca si cum de la
specula far& idealitate ar depinde gloria unul

www.dacoromanica.ro
 95

popor... §i cu o urn., care n'a servit nisi justitia

nick societatea,, v'atl nasputit asupra 1111 cu desfr6n
fn expresiuni, cu ferocitate fn accent, pe °and
desavIrsita lipsa de probe v6 impunea reserva,
moderatiunea si cuviinta... Ca pe o prada, nu
ca pe un inculpat, 1'41 maltratat fnainte d'a'l
sfasiea... §i furieI d-voastre n'a lipsit nick ridi-
cule expertise, a unei stiinte de dibueli si de
pedantism ! La tortura lul nemeritata s'a adaogat
rtsul multimel imposibil de stapfnit... 41 pro-
vocat si desgust si illaritate... Dar destul... Pu-
terile m6 parasesc si rabdarea juratilor e pe sflr-
site... Toti suntem coprinsl de acelasl sentiment
de dreptate. In constiinta tuturor s'a coborft
aceeasi lumina, acelasi adev6r.,. ca si cum totl
am forma o singura flint& enorma cu aceeasl
convingere, cu aceeasi dorinta ca se, se redea
amicilor si societatiI, curat ca mai nainte, pe
martirul unel funeste erorl judecatorestI . . . .
SfIrsesc, d-lor juratI, incredintat ca In unanimi-
tate yeti zice : inocent 1 (Aplause prelungite. OvaliunT.
Confratil si amich strAnga mAna oratoruluT. Dupe resumatul
d-lul presedinte juratil se retrag In camera de chibzuinIA
si dupe o scurtA deliberare d-1 prim-jurat Matak pronuntb:
verdictul de achitare. Verdictut e primit de multime cu ua
entusiasm indescriptibil).

www.dacoromanica.ro
 TTIPOGRRFIGI
GUTLIBER6'

LICURES(1 i
1 EO.STR.50/IMIIE1.20. L
...re--.......-

www.dacoromanica.ro