Nicotina reprezinta un insecticid foarte puternic, extrem de nociv pentru

sanatatea sistemului nervos central. Continutul a 4 tigari, ceea ce inseamna

aproximativ 50 mg nicotina, are capacitatea de a ucide o persoana in numai
cateva minute, in cazul in care aceasta cantitate ar fi injectata direct in fluxul
sangelui. Insa, in cazul in care este diluata in cadrul compozitiei unei tigari,
nicotina va ajunge la nivelul creierului in circa 7 secunde. Aici, substanta va
stimula celulele, blocand, totodata, impulsul nervos.

 Gudron (tar)

Substantele iritante din compozitia tigarilor blocheaza actiunea cililor

pulmonari si din aceasta cauza gudronul se poate depozita fara nici o problema
la nivelul plamanilor si in zona tractului respirator, avand drept consecinta
innegrirea plamanului.

Din punct de vedere al statisticilor, actiunea tuturor acestor substante

cancerigene este foarte bine cunoscuta, aceste substante purtand
responsabilitatea faptului ca, in 95% dintre cazurile de fumatori, se va dezvolta
cancerul pulmonar. Este important de retinut si faptul ca, atunci cand o
persoana decide sa renunte la fumat, va fi nevoie de minim doua zile pentru ca
cilii sa isi reia activitatea normala, functionand la un niel optim doar gradual.

 Monoxidul de carbon

Studiile si statisticile au demonstrat faptul ca o persoana fumatoare va inhala

numa de la o singura tigara 3,2% monoxid de carbon, acest lucru devenind cu
atat mai nociv si mai periculos cu cat capacitatea acestui gaz toxic si asfixiant
de a se lega de hemoglobina o depaseste pe cea a oxigenului de 203 de ori.
Hemoglobina reprezinta acel pigment respirator care se gaseste in interiorul
eritrocitelor, avand rolul de a transporta oxigenul la nivelul intregului organism
uman.

Asadar, din cauza acestei capacitati crescute a monoxidului de carbon de a se

lega de hemoglobina, substanta toxica va ajunge sa inlocuiasca oxigenul. Acest
fapt va avea drep urmare dezvoltarea unor afectiuni medicale extrem de severe
care includ artrita, boli coronariene, formarea unor cheaguri de sange,
insuficienta cardiaca, gangrene. Pot, de asemenea, sa apara probleme legate
de pierderea capacitatii vizuale sau a reflexelor si chiar probleme de ordin
mental. Mai mult, perioada necesara eliminarii monoxidului de carbon din
organism este de aproximativ 6 pana la 24 de ore.

 Substante cu efect iritant

Substantele iritante care se regasesc in compozitia unei tigari detin capacitatea

de paralizare si, apoi, de distrugere a cililor aflati la nivelul canalelor bronhice.
Aceste canale bronhice sunt responsabile cu filtrarea si curatarea plamanilor de
orice substante si organisme care nu sunt benefice pentru sanatate. Substantele
toxice au drept rezultat incetinirea ritmului respiratiei, iritarea mucusului
pulmonar si, de asemenea, cauzeaza tuse, bronsite cronice sau diferite infectii.

In concluzie, este extrem de important de retinut faptul ca substantele toxice

descrise mai sus sunt doar cateva dintre cele care sunt prezente in compozitia
unei tigari, lista acestor substante extrem de nocive fiind foarte vasta si
incluzand si urmatoarele: benzen, benzopiren, toluen, izopren, nichel,
naftilamina, polonium, arsenic, plutoniu, dioxid de carbon, cadmiu, oxid nitric,
metan, sulfide, dioxid de nitrogen, etanol, alcool metilic etc.

Prin combustia tutunului sunt eliberate diverse substanțe active, în

special nicotina, care ajung astfel să fie absorbite de organismul uman prin
intermediul organelor interne. Efectul sigur al fumatului este tabagismul.
Deoarece fumatul creează dependență, încercarea de a întrerupe fumatul este
dificilă, ducând, de regulă, la sevraj tabagic.[2]

Prin combustia tutunului sunt eliberate diverse substanțe active, în

special nicotina, care ajung astfel să fie absorbite de organismul uman prin
intermediul organelor interne. Efectul sigur al fumatului este tabagismul.
Deoarece fumatul creează dependență, încercarea de a întrerupe fumatul este
dificilă, ducând, de regulă, la sevraj tabagic.[2]

 Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive
cronice (BPOC).
Tarul și cianidele sunt responsabile de producerea bronșitei și emfizemului, în principal prin
hipersecreția glandelor bronșice și blocarea acțiunii de epurare (curățare) ciliară.

Tusea și expectorația, dispneea (dificultatea în respirație), wheezing-ul (respirație

zgomotoasă) și durerile toracice, constituie simptomele res-piratorii principale.

fumatul activ de țigară de foi crește semnificativ riscul de îmbolnăvire prin BPOC
(cu 45% mai mare).

Fumatul este recunoscut ca factor etiologic în dezvoltarea astmului în copilărie și,

posibil, în debutul astmului la adult. Este știut că fumatul crește numărul celulelor
inflamatorii prin mecanisme distincte. Acestea includ recrutarea de celule
inflamatorii, alterarea subtipurilor celulare, intensificarea anumitor funcții celulare,
eliberarea de mediatori pro-inflamatori.

Cercetători americani au descoperit că fumatul cauzează schimbări genetice

legate de cancer deja după câteva minute de la inhalatul primului fum. [8]
Percepțiile culturale care învăluie fumatul au variat cu timpul și locul, de la
spiritual - la păcat, de la sofisticat - la vulgar, de la plagă socială - la pericol mortal
asupra sănătății. Doar de curând, și numai în societățile vestice, fumatul a început
să fie privit într-o lumină negativă. Dovezile clare privind pericolele aduse
sănătății au condus la luarea unor măsuri de impunere a unor taxe mari asupra
produselor din tutun și la inițierea de campanii anti-fumat, în încercarea de a opri
consumul acestor substanțe. Mai multe țări au interzis fumatul în public în
majoritatea locurilor publice.

Autoritățile au pus la punct o strategie prin care fumatul în România să fie limitat
aproape complet în următorii 20 de ani.[19] Prin această strategie se dorește ca în
anul 2035, ținta asumată de Ministerul Sănătății, România să aibă prima
generație de tineri nefumători.

Nicotina, livrata prin fumul de tutun, ajunge in 6-7 secunde la creier, unde
determina secretia de dopamina, serotonina, noradrenalina, substante ce
activeaza ”circuitul recompensei”. Acesta este o retea de neuroni responsabila
de producerea starii de satisfactie fizica si psihica, ”placerea”, indiferent de
stimul – alimentatie, sex, alte droguri. In timp, asocierea tigarii cu anumite
momente si stari determina fumatorul sa reactioneze precum in experimentul
lui Pavlov: apare stimulul, apare anticiparea recompensei si imediat actiunea
pentru obtinerea acesteia – aprinderea tigarii. De aici si necesitatea
compulsiva de a intra in posesia tutunului – obiectul care te face sa te simti
mai bine, recompensat. Dar tot aici isi are explicatia si instalarea sindromului
de sevraj atunci cand fumatorul nu are la indemana tigari, trabuc sau orice alta
modalitate de a-si administra imediat drogul : un semnal care nu este urmat de
recompensa declanseaza frustrare. Acest semnal poate fi insa atat extern
(ocaziile care ”nu merg” fara o tigara) cat si intern (scaderea concentratiei
sanguine a nicotinei sub nivelul care mentine activ circuitul recompensei)

Prin urmare, in timp, se instaleaza dependenta de nicotina – adica boala

codificata in clasificarea internationala a bolilor (ICD 10) cu codul F17 . Timpul
in care se instaleaza aceasta boala depinde de cantitatea de tigari fumata, de
varsta de debut, de sex (la femei se instaleaza mai greu dar si renuntarea este
mai dificila) dar si de anumiti factori genetici – persoanele care un defect la
nivelul genei ce codifica citocromul P450, o proteina ce participa la degradarea
nicotinei, fumeaza mai putin si renunta mai usor.

Fumatul se dovedeste a fi mai mult decat un simplu obicei rau. Dependenta de

tutun este o boala cronica. si, ca orice boala, beneficiaza de tratament
medicamentos si ingrijire din partea medicului.
Fumatul este responsabil de 12% – 14% din decesele prin accident vascular
cerebral (AVC).
Riscul de a suferi un AVC este mai mare la femei şi depinde de numărul de
ţigări fumate zilnic. Astfel, pentru cele care fumează mai puţin de 15 ţigări pe
zi, riscul este de 2,5 ori mai mare decât la nefumătoare, însă el crește la 3,8
în cazul celor ce fumează peste 25 de țigări pe zi. Aceste accidente pot fi
tranzitorii, însoțite de tulburări de vedere, sincope sau manifestări vegetative, dar
pot lua și forme severe, asociate cu paralizii, dificultăţi de vorbire sau alte
probleme de natură psihică.
Decesul subit, aparent „în plină sănătate”, este frecvent provocat de un AVC
masiv.
După doar 1 an de la renunţarea la fumat, riscul aproape se normalizează,
devenind de doar 1,2 ori mai mare decât la nefumători.

FUMATUL AFECTEAZĂ SISTEMUL REPRODUCTIV FEMININ

Sănătatea femeilor este influenţată negativ de fumat din cauza modificărilor
metabolismului hormonilor sexuali, prin scăderea activităţii estrogenului și
creşterea activităţii testosteronului. Astfel, se întâmplă frecvent ca fumătoarele
să sufere de anomalii ale ciclului menstrual, ele având și un risc cu aproape
50% mai mare să aibă dureri menstruale mai puternice și pe o perioadă mai
îndelungată de timp. În plus, acest risc este strâns legat de intensitatea
fumatului: cele care fumează zilnic mai mult de 10 ţigări au risc aproape dublu, iar
cele care au fumat cel puţin 9 ani au risc de 3,4 ori mai mare.
În același timp, fumătoarele sunt de 2 ori mai predispuse să intre la
menopauză cu până la 2 ani mai devreme decât nefumătoarele, riscul variind
și el în funcție de numărul de țigări fumate zilnic: spre exemplu, la mai mult de 1
pachet de ţigări fumate zilnic, riscul de instalare precoce a menopauzei este de
2.7 ori mai mare.
Fumatul afectează în mod semnificativ fertilitatea. Femeile care fumează rămân
însărcinate mai greu și, cu cât fumează mai mult, cu atât probabilitatea de a
rămâne însărcinate este mai mică. La acest fapt se adaugă și un risc cu cel
puțin 25% mai mare de avort spontan la fumătoare. În plus, este important de
subliniat că femeile care fumează şi iau pilule anticoncepţionale combinate
au un risc crescut de 20 de ori de a suferi un atac cardiac.
Ca urmare a efectelor dăunătoare ale substanțelor chimice din tutun asupra
celulelor colului uterin, femeile care fumează prezintă un risc de 2 ori mai
mare de a face cancer de col uterin în comparaţie cu cele nefumătoare. În
plus, cancerul ovarian este şi el mai frecvent la fumătoare: riscul este de 2,9
ori mai mare comparativ cu nefumătoarele de aceeaşi vârstă, cu acelaşi
număr de sarcini şi cu consum comparabil de anticoncepţionale.
Chiar şi tehnicile de fertilizare asistată sunt afectate de fumat, şansele de
reuşită fiind serios diminuate, indiferent de metoda folosită. Astfel,
stimularea ovariană este mai puţin eficientă pentru că fumătoarele produc mai
puţine ovule, reducerea fiind determinată de numărul de ţigări fumate. În plus,
fumătoarele sunt mai predispuse la a pierde prematur sarcina după transferul
embrionar.
Studii recente arată că și fumatului bărbatului afectează negativ posibilitatea de
succes a tehnicilor de reproducere asistată. Astfel, atât fertilizarea in vitro (FIV),
cât şi injecţia intracitoplasmatică cu spermă (ICSI) au rate de succes mai mici
dacă bărbatul este fumător. De exemplu, rata de succes a ICSI este, în medie, de
38% dacă nici unul dintre parteneri nu fumează şi de doar 22% dacă doar
bărbatul fumează. În același timp, șansele de reuşită ale FIV scad cu 46% dacă
bărbatul fumează.
FUMATUL AFECTEAZĂ SISTEMUL REPRODUCTIV MASCULIN
Mai multe cercetări de specialitate au arătat o legătură cauză-efect indubitabilă
între fumat și disfuncția erectilă, respectiv imposibilitatea repetată de a obține sau
susține erecția penisului. Astfel, un fumător este de 2 ori mai susceptibil să
sufere de această problemă decât un nefumător, riscul variind în funcție de
numărul de țigări fumate zilnic, dar și de perioada totală în care persoana a
fumat. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți imediat capacitatea erectilă în
formele ușoare ale afecțiunii.
Fumatul afectează fertilitatea masculină și prin reducerea calităţii
spermei. Astfel, bărbaţii fumători au un număr mai mic de spermatozoizi și
aceştia au mobilitate redusă, diminuând astfel capacitatea lor de a fecunda un
ovul feminin. În plus, există studii care au demonstrat prezența, în spermă, a unor
componente cancerigene din țigări ce pot determina modificări genetice ale ADN-
ului spermatozoizilor, transmise, în unele cazuri, la nivelul embrionilor.
FUMATUL AFECTEAZĂ PIELEA ŞI DINŢII
Fumatul este un duşman redutabil al unui ten curat, luminos și frumos, şi, în
general, al pielii cu aspect sănătos. Nicotina, principala componentă a țigărilor,
produce constricţia vaselor de sânge, ceea ce înseamnă că pielea primeşte mai
puţin oxigen şi mai puţine substanţe nutritive. Procesul de regenerare celulară
este și el diminuat, creând aspectul de piele obosită. În plus, prin piele se elimină
şi unele substanţe conţinute în fumul de ţigară, ceea ce creşte expunerea
tegumentului la substanţe toxice şi, astfel, conduce la îmbătrânirea sa prematură.
Fumatul afectează sistemul imunitar prin reducerea numărului de celule ce
luptă împotriva infecțiilor. De aceea, ca urmare a capacității reduse a
organismului să lupte împotriva bacteriilor din cavitatea bucală, marii fumători
sunt de 4 ori mai susceptibili să dezvolte parodontoză și au un risc de 3 ori
mai mare să facă mai des carii.
Poate consecința cea mai ușor de sesizat se referă la tulburările de gust şi miros,
ce au fost consemnate la fumători într-o proporţie foarte mare. Acestea pot să
afecteze în mod direct viața de zi cu zi a fumătorilor, explicând lipsa de apetit,
dispariția plăcerii de a consuma alimente, dar și faptul că nu mai percep corect
mirosurile din jur, inclusiv mirosul neplăcut al propriilor haine.
Fumatul reprezintă un factor de risc și pentru implanturile dentare, rata de
eșec a acestora fiind mai mare la fumătorilor, atât în prima etapă de
osteointegrare, cât și după punerea implantului.
FUMATUL CAUZEAZĂ BOLI DE STOMAC
Fumatul are efecte dăunătoare asupra fiecărui segment al sistemului
digestiv, contribuind, într-o primă instanță, la unele dereglări comune ale
funcționării acestuia, de la arsuri gastrice și esofagiene la ulcerele tubului
digestive. Fumatul poate favoriza apariţia ulcerului gastroduodenal, mai
multe studii de specialitate indicând că prevalența acestei situații medicale
este de 2,1 mai mare la bărbații fumători și de 1,6 mai mare la femeile
fumătoare decât la persoanele nefumătoare de același sex. În plus, fumatul a
peste 15 țigări pe zi dublează riscul de apariție al ulcerului gastroduodenal.
În același timp, fumatul mărește riscul de apariție al bolilor inflamatorii
intestinale cronice și posibilitatea apariției pietrelor la nivelul vezicii
biliare. Mai mult decât atât, fumatul are un efect negativ și asupra
ficatului, putând astfel să favorizeze infectarea cu virusul hepatic C și,
ulterior, să conducă la diminuarea eficienţei tratamentului cu interferon.
http://tobaccobody.fi/
Boala Buerger (trombangeita obliteranta) se caracterizeaza prin ocluzia de
cauza inflamatorie a arterelor distale ale extremitatilor, manifestata prin
insuficienta circulatorie a degetelor picioarelor sau mainilor. Aceasta afectiune
are o evolutie episodica si localizare segmentara, ce afecteaza arterele si
venele extremitatilor (mainile si picioarele). 

Cauza acestei afectiuni este necunoscuta. Se intalneste cel mai frecvent la

barbatii fumatori, sub 40 de ani, aproape intotdeauna la barbatii tineri
fumatori. 

Simptomatologia se datoreaza in principal ischemiei, care in stadiile avansate

se complica cu infectie si necroza tisulara (distructie).
Evolutia este intermitenta, cu perioade de ameliortare cu durata de saptamani,
luni sau ani de zile, putandu-se ajunge pana la amputatie, mai ales daca nu
este abandonat fumatul.
Boala afecteaza cu predilectie vasele distale ale extremitatilor inferioare, in
special vasele de la nivelul picioarelor si degetelor. De asemenea , pot fi
afectate arterele de la nivelul mainii si pumnului. Diferitele segmente arteriale
sunt ocluzate (astupate) in episoade succesive, in timpul perioadelor de
acalmie se poate produce o oarecare recanalizare. De regula, tromboflebita
superficiala migratorie este un semn precoce al afectiunii.
 Efectele fumatului asupra starii de sanatate. Cum sa
renunti de fumat

Consumul de tutun este ocupa locul doi in  topul cauzelor ce duc la deces la nivel global. Tu cat de
bine cunosti efectele fumatului ? Iti prezentam in continuare toate efectele negative pe care le are
tutunul asupra sanatatii tale.

Pe termen scurt fumatul provoaca:

   Cresterea frecventei cardiace prin solicitarea inimii in mod suplimentar şi inutil;

   Tuse ce rezulta din iritarea faringelui/laringelui;
   Ochi iritati;
   Cresterea monoxidului de carbon din sange;
   Poluarea aerului;
   Scaderea temperaturii pielii;
   Patrunderea primelor substante cancerigene in plamani.
  

Pe termen lung fumatul duce la:

 Scaderea imunitatii
 Leucocitoza (cresterea numarului globulelor albe → infectii);
 Limfocitoza (creste numarul limfocitelor);
 IMPORTANT! Scade numarul celulelor NK (natural killer) care au un rol esential in apararea
organismului impotriva cancerului;
 Scade numarul anumitor celule cu functie imunologica de la nivelul epiteliului colului uterin
favorizand aparitia displaziei de col uterin;
 Favorizeaza aparitia leucemiei si a cancerului in general.

Efectele fumatului la barbati:

 Scaderea nivelului de hormoni sexuali masculini;

 Impotenta sau disfunctia erectila – in Romania unul din patru barbati este afectat de
impotenta;
 Micsorarea numarului si morfologiei spermatozoizilor;

 Cresterea incidentei cancerului penian.

Efectele fumatului la femei:

 Diminuarea libidoului;
 Scaderea nivelului de hormoni sexuali femini;
 Ciclu neregulat sau menstre absente;
 Diminuarea fertilitatii;
 Creste riscul de aparitie al cancerului de col uterin si al cancerului de san;
 Combinatia fumat – anticonceptionale este nociva.

 Efectele fumatului la nivel pulmonar:

 Fumatul este resposabil intr-un procent de peste 80% de aparitia afectiunilor cronice;
 Riscul pentru aparitia unui cancer pulmonar este de zece ori mai mare;
 Apar mai frecvent infectii cu virusuri gripale;
 Creste incidenta infectiilor acute de cai respiratorii superioare;
 Plamanul unui fumator are nevoie de 15 ani din momentul renuntarii la fumat pentru a
“semana ” cu cel al unui nefumator.

Efectele fumatului la nivel cardiovascular:

 Fumătorii au un risc dublu de afecţiuni cardiace mortale;

 O incidenţă de două ori mai mare a accidentelor vasculare cerebrale;
 Favorizarea aterosclerozei carotidiene cu depunerea in ritm accelerat a placilor de colesterol
pe vase;
 Circulaţie periferică mult diminuata.

Efectele fumatului la nivelul aparatului digestiv:

 Risc de aparitie a ulcerului gastro-duodenal;

 Risc de crestere a frecventei cancerului digestiv: bucal, esofagian, colon;
 Ingalbenirea dintilor, formarea de tartru, aparitia gingivitei, diminuarea gustului si mirosului,
toate sunt efecte secundare ale fumatului.

 Efectele fumatului la nivelul pielii:

 Fumatul accelerează procesele de imbatranire a pielii prin favorizarea aparitiei radicalilor oxizi;
 Ingalbeneste tegumentele si fanerele (unghiile);
 Impregnează dermul cu mirosul tabagic datorat fumatului frecvent.
 Diminueaza elasticitatea pielii prin scaderea sintezei de colagen si elastina;
 Fumatul duce la disparitia stralucirii tenului – garantia unei pieli sanatoase ;
 Accentueaza pilozitatea acesteia;
 Scade vascularizatia la nivelul pielii si consecutiv si temperatura, oxigenarea si hranirea
acesteia;
 Favorizează o rata de aparitie mai precoce a ridurilor faciale.

Efectele fumatului la fetusii si nou-nascuţii:

Fetusi:  • Includ cresterea riscului de avort spontan;
• Nastere prematura;
• Nasterea unui copil mort.
Nou-nascuti:  • Scade imunitatea si creste frecventa imblonavirilor;
• Greutate mica la nastere → cresterea ratei mortalitatii infantile;
• Dezvoltarea copilului poate fi afectata la nivel: tactil, kinestezic, auz, vaz

Vestea buna este ca TE POTI LASA DE FUMAT incepand de azi!

Specialistii, mai ales psihiatrii si psihologii care participă la „ajutorul de sevraj” descriu etapele care
trebuie parcurse de un fumator inainte de a renunta la fumat ca fiind: Motivatia; Maturizarea; Decizia;
Sevrajul.
 Astfel spus, fumatorul:

 Se gandeste ca ar putea renunta la fumat;

 Gaseste motivatiile adecvate;
 Se hotaraste;
 Incearca si in final ….
 Renunta definitiv la fumat!