Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
PRAVILA BISERICEASCĂ
ADEVĂRUL ŞI DREPTATEA
SUNT SUCUL VIEŢII
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------------------- I
I e r o m . NICODIM SACHELARIE
N o i e m b r i e 1939
S e m i n a r u l M o n ah a l Cernica-Ilfov
I» RA VI I,Λ IU SK IU C E A Ş C Ă ί)
N O T Ă B IB L IO G R A F IC Ă Ş I P R E S C U R T Ă R I
I. Prescurtări:
- PBQ - Pravila Bisericească de la Govora (1640).
- PMB - Pravila lui Matei Basarab (îndreptarea Legii
1652); ed. M. Bujoreanu, voi. 3, 1885.
- C F S - Carte foarte Polositoare de Suflet; ed. 1838, Buzău.
- S C - Spovedania şi Canonisirea = De confessione et
pro peccatis satisfactione canones, de Sf. Te o d o r Studitul,
P.G.t. 99, coi. 1722.
- V E C H . RÂND - Vechile Rânduieli M onahale, de Sf.
Teo fan , Dobruşa, 1929.
- R B O R - Regulamentul de Procedură al instanţelor disci
plinare şi judecătoreşti ale Bisericii O rtodoxe Române, 1926.
- SF. SIM E O N T E S . - Sfântul Sim eon Tesaloniceanul, 1865
- T E Z . U T - Te za u ru l Liturgic, de dr. Badea Cireşanu, 3
voi. 1910.
- M Ä R T. O R T. - Mărturisirea Ortodoxă de P. Movilă, 1859.
- M Ä N T. PÄC. - Mântuirea Păcătoşilor, ed. din 1900.
- P A TE R - Patericul, ed. RM.-Vâlcea, 1920.
- PID A LIO M de Neam ţ, 1844.
SIiiT. AT. = Σύνταγμα τών Θείων Kal ιερών κανόαν..., Γ. Α.
Ραλλη Kai Μ. Ποτλη Αθήνταγμα, 1852-1859.
Ενετίησι 1742
- Νικόδημόν Λγιορίτον, ΕΞ ΟΜΟΛΟΓΤΗARION ήτοι ΒΙΒΛΙΟΝ
ΨΥΧΟΦΕΛΕΣΤ ATON, Ενετίησι, 1818. - ΕΥΧΟΛΟΓΙΟΝ ΤΟ ΜΕΓΑ, Ε ν
τώ τοΰ παριαρχείον χής Κωντσαντινονπόλεως τυπογοαφίφ, 1803.
- ΦΙΛΟΚΑΛΙΑ τών ιερών Νηπτάών, Ενετίηδιν, 1782.
- Χριδάντου, ΔΙΔΑΣΚΑΛΙΑ περί μετάνοιας kai Έξομολογιδεως,
Ενετίησιν, 1742
- V. Gh. Ispir. ÎNDRUMĂRI MISIONARE 1929.
- Serban Ionescu, MANUAL DE MORALĂ CREŞTINĂ 1929.
- PREOŢIA sau îndreptarea Preoţilor, Sibiu, 1786.
- T h . Ribot, LES MALADIES DE LA PERSONALITE, 1903;
DEVOLUTIONS DES IDEES GENERALES, 1919.
- H. Spencer, PRINCIPES DE PSYCHOLOGIE, 2 vol. Paris,
1873.
- Sf. Te o d o r Studitul, CUVINTE, Meamţu, 1784; POENAE
MONASTERIALES, P. G. tom. 99 coi. 1733.
- Sf. Macarie, OMILII DUHOVNICEŞTI, tr. rom . 1932;
REGULA AD MONACHOS P. G. tom . 3 4 coi. 967.
-S f. loan Scărarui, SCARA, Meamţu 1814.
- Sf. C ipria n , DE HABITU VERGINUM; SCRISOARE 13,62,
63. P, Lat. tom . 4.
- TIPICUL CEL MARE, Meamţu, 1816.
- Fr. Petre Vintilescu, SPOVEDANIA ŞI DU HO VNICIA, 1929.
- Dr. Fred. H. Vering, DROIT CANON. Paris, 1879.
- Z. Târâlă-H. P o p esc u , PIDALION, 1933.
- Dr. Micodim Milaş, CANOANELE BISERICII ORTODOXE,
Arad, 1930;
- DREPTUL BISERICESC, Duc. 1915. etc.
P R A V I 11A III MIORI C K A S C Ä 11
PARTEA ÎNTÂI
I N TRODUC E RE
I. N E C ES IT A T EA C U N O A Ş T E R II
DUHOVNICEŞTI
m a i m u l t s a u m a l p uţi n, a d r e p t ă ţ i i s t a b i l i t ă d e
D u m n e z e u în firescul legilor n a t u r a l e ;
- c el n e g a t i v e s t e o i g n o r a r e a lor, o n e g l i j e n ţ ă
v r e d n i c ă d e o s â n d ă : şi într-un c a z şi în altu l d e f e c t e
le s e a f lă în i n s u f i c i e n ţ a u m a n ă .
2. Mobilul p ă c a t u l u i p o z i t i v c o n s t ă într-o s u f i c i
e n ţ ă o r g a n i c ă şi a fe ct iv ă , c a r e d e p ă ş e ş t e s u f i c i e n ţ a
p u t e r i l o r i n t e l e c t u a l e , a s e m ă n ă t o a r e cu p r is o s u l d e
v ite z ă a m a ş i n ii c a r e d e p ă ş e ş t e c a p a b i l i t a t e a ş o f e
rulu i d e a o folosi. în a c e s t caz , î n f r â n a r e a e s t e
singura posibilitate de vindecare. Zburdălnicia
t r u p u l u i s e v i n d e c ă prin p o s t şi o s t e n e l i ; n e s t a t o r n i
cia c u g e t u l u i prin a s c u l t a r e , î n d e l e t n i c i r e a c u cititul
şi r u g ă c i u n e a . Mijloacele d i s c i p l i n a r e a l e î n f r â n ă r i i
şi a l e a s c u l t ă r i i a u ca s c o p s ă s u p l i n e a s c ă li p s a
î n ţ e l e p c i u n i i v e ş n i c e i iubiri care-1 face pe o m li b e r
d e o r i c e l e g ă t u r ă t r e c ă t o a r e 7.*
Cine a c ă p ă ta t c o n ştiin ţa iubirii evanghelice, în
a c e a s tă lu m e p o a te fi n ă p ă d it şi ră n it de d u şm ă n ia
p ă c a tu lu i, d a r nu e ste n icio d ată ro b it de ea.
Cu c â t c i n e v a c u n o a ş t e m a i p u ţ i n şi ş o v ă i e m a i
m u l t în c o n v i n g e r i l e c r e d i n ţ e i s a l e , c u a t â t şi m i j l o a
cele disciplinare ale educaţiei treb uiesc aplicate
înt r- o m ă s u r ă m a i m a r e . Mijloacele m e c a n i c e a l e
e d u c a ţ i e i , d a c ă nu s u n t î n s o ţ i t e d e l ă m u r i r i l e n e c e
s a r e d e s p r e r o s t u l vieţii e v a n g h e l i c e , nu f o l o s e s c la
n i m i c s a u a p r o a p e Ia nimic! „Viaţa v e ş n i c ă a c e a s t a
e s t e , zice M â n tu i to ru l: „Să Te c u n o a s c ă p e T i n e ,
S i n g u r u l A d e v ă r a t u l D u m n e z e u , şi p e lis us H ristos ,
p e C a r e Tu L-ai t r i m i s ”8. „ C u n o ş t i n ţ a e s t e f o a r t e
b u n ă , c ăc i e a e s t e î m p r e u n ă l u c r ă t o a r e cu r u g ă c i u
n e a , d e ş t e p t â n d p u t e r e a d e î n ţ e l e g e r e a mi nţi i s p r e
pri vir ea d u m n e z e i e ş t i i c u n o ş t i n ţ e ”9.
P ă c a t u l p o z it iv al ac ti vită ţi i i n t e l e c t u a l e c u l m i
n e a z ă în hula i n c o n ş t i e n t ă c o n t r a S f â n t u l u i Duh,
s u s ţ i n u t ă d e o in c o n v e r t i b i l ă î n c ă p ă ţ â n a r e .
n e c e s i t a t e a c a r e s e i m p u n e în c u n o a ş t e r e a
p ă c a t u l u i , pozitiv, s e i m p u n e cu a c e e a ş i i n s i s t e n ţ ă
şi în c u n o a ş t e r e a celui negat iv .
P ă c a t u l n e g a t i v îşi a r e r ă d ă c i n i l e în trândăvie,
d e s p r e Î n l ă t u r a r e a c ă r e i a , S f â n t u l Efrem s e r u g a cu
a t â t a i n s i s t e n ţ ă : „ D o a m n e şi S t ă p â n u l vieţii m e l e ,
d u h u l trâ n d ă v ie i .. . nu mi-l d a m ie ...”. T o a t e f a p t e l e
c e l e b u n e , p e c a r e a r p u t e a o m u l s ă le f a c ă şi nu
le-a făc ut, s e o s â n d e s c t o t a ş a d e a s p r u c a şi p ă c a
t e l e c e l e pozitive; s i t u a ţ i a l e n e ş u l u i c a r e a p r i m i t un
t a l a n t n e e s t e s u f i c i e n t ă s p r e o r i e n t a r e 10.*
C re d in ţa s e î n t e m e i a z ă to c m a i pe a c e a s t ă p e r s o
n a l i t a t e r e l i g i o a s ă în a c ţ i u n e , căci fără d e fr uct ul
faptelor b u n e ea este m o artă". Credinţa, ca act
religios, e s t e un c i m e n t d e c u n o a ş t e r e , f o r m a t prin
a c c e p ta re a adevărurilor dum nezeieşti. Faptele
a u te n tic creştine s u n t tocm ai rezultatul acestei
c r e d i n ţ e . F a p t e l e b u n e , în g e n e r a l , nu s u n t i d e n t i c e
cu f a p t e l e b u n e c r e ş t i n e , fi in dcă , fa p t e b u n e p o t s ă
facă şi cei fă ră d e c r e d i n ţ ă , pe ba z a le g il o r vieţii
naturale. Faptele a u ten tic creştine s u n t a c e le a care
s-au n ă s c u t d in c r e d i n ţ a j e r t f e l n i c ă p e n t r u D u m n e
z eu . Ele c u p r i n d în s in e , p e l â n g ă e for tul vieţii n a tu -
loan 15, 5.
131, Cor. 15, 46.
16 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E
f a p t ă şi î n v ă ţ ă t u r ă , c a s ă facă m i n t e a o m u l u i d e
r â n d , di n fiinţa Sf in ţi lo r Săi A pos toli, s ă î n ţ e l e a g ă
c ă EI e s t e Fiul lui D u m n e z e u ! 14. S f â n t u l A p o s t o l
Pavel s p u n e c l a r 15, că o m u l firesc d i n v ia ţa o b i ş n u i t ă
( o m u l t r u p e s c , n.ed.), în v i r t u t e a c a p a c i t ă ţ i i s a l e
n a t u r a l e ( d e c ă z u t e , n.ed.), nu p o a t e s ă î n ţ e l e a g ă
lu c r u r i l e ta i n i c e , d e p e c u l m e a il u m in ă ri i d u m n e z e
ieşti, ci n u m a i o m u l î n d u h o v n i c i t prin f a p t e l e
c r e d i n ţ e i şi Harul lui D u m n e z e u . N u m a i el j u d e c ă
t o tu l, iar pe el nu-l p o a t e j u d e c a n i m e n i . Dar a c e ş t i a
s u n t rari, fo a r te rari!
„P rim a p a r t e a a c e s t u i d u m n e z e i e s c p r e c e p t s e
a p l i c ă , în m a j o r i t a t e a cazu rilor, la m ul ţi d i n t r e
d u h o v n i c i . Ei înş işi nu s u n t în s t a r e , u n e o r i , s ă s e
î n ţ e l e a g ă p e s i n e , d a r s ă m a i c u n o a s c ă şi p e alţii!
De m u l t e ori, m u lt - p u ţi n a lor c u lt u ră şi viaţă d u h o v n i
c e a s c ă pe c ar e şi-au agonisit-o l u m i n e a z ă facultăţile
lor s u p e r io a r e , n u m a i ca un opaiţ, nefiindu-le sufic ien
tă nici s ă s e o r i e n t e z e pe sine, d a r s ă m a i p o v ă ţu ia s c ă
şi p e alţii! I n s u f i c i e n ţ a c u n o a ş t e r i i a s o c i i n d u - s e cu
o c r e d i n ţ ă s e n t i m e n t a l ă ş o v ă i e l n i c ă , d ă n a ş t e r e la o
c o n v i n g e r e n e d e p l i n ă , şi astfel v o i n ţ a lor nu m a i
p o a te să realizeze o p erso n alitate religioasă, care
s ă p o a t ă c o r e s p u n d e cu î n a l t a s i t u a ţ i e d e i s p ra v n ic
al T a i n e l o r lui D u m n e z e u 16.
Apa nu s e p o a t e ridica ma i p r e s u s d e nivelul iz
v o r u lu i s ă u ; o m u l nu p o a t e d a c e e a c e nu a r e , iar u n
d u h o v n i c nu p o a t e s ă p o v ă ţ u i a s c ă p e î n a l t a s c a r ă a
vieţii c reşti ne pe al tcineva, d a c ă nu s-a u r c a t el însuşi
m a i în tâ i p e t r e p t e l e d e s ă v â r ş i r i i d u h o v n i c e ş t i .
Qal. 5.17.
18 IEROM. NICODIM SACHELARIE
p e s e a r e li ps uri t o c m a i în p ă r ţ i l e s u p e r i o a r e a le
fiinţei sale: c u n o a ş t e r e - c r e d i n ţ ă , s a u cred inţă-voinţă;
pe când omul duhovnicesc s im te m ajo ritatea lipsu
rilor în p ă r ţ i l e o r g a n i c e şi afe ctive .
O m u l t r u p e s c c â n d e s t e lip si t d e m u l ţ u m i r e în
a c e a s t ă v ia ţă p ă m â n t e a s c ă , el e s t e î m p i n s (d e d i a
vol, n.e d.) s ă c a d ă în n e c r e d i n ţ ă şi h u l a d e c e le
s f i n t e . A c eş tia s u n t c a n i ş t e i n c o n ş t i e n ţ i , s a u d e z o r i
e n t a ţ i , d e s p r e ro st ul p r o v i d e n ţ i a l al o m u l u i în a n
s a m b l u l c r e a ţ i e i d u m n e z e i e ş t i . Şi cu t o a t e a c e s t e a .
D u m n e z e u nu n e d r e p t ă ţ e ş t e p e nim e n i! Căci, cu c â t
cineva a prim it mai puţine daruri c o n ştie n te de
s i n e , cu a t â t i s e va a c o r d a m a i m u l t a s i s t e n ţ ă provi
d e n ţ i a l ă a t u n c i c â n d în c h i p n e c e s a r nu p o a t e ieşi
d in c e r c u l i n fe ri o r al vieţii în c a r e s e a f l ă 18. A c e s t o m
t r u p e s c s u f i c i e n t în fires cu l s ă u p ă m â n t e s c , a d e s e
ori e s t e o r b în c e l e d u h o v n i c e ş t i , şi nu s e p o a t e
v i n d e c a în l ip s u r il e s a l e (d u h o v n i c e ş t i , n.e d.) d e c â t
r e d u c â n d u -ş i din d e p l i n ă t a t e a vieţii tr u p e ş ti prin ca-
nonisiri a sc e ti c e . în m o m e n t e l e în c a r e el s e o p i n t e ş t e
s p r e înduhovnicire se a s e a m ă n ă cu peştii, care, n u m a i
c â t e o clipă z ă r e s c lu m in a c a r e s c a l d ă c o aj a p ă m â n
tului, c â n d s e a r u n c ă la s u p r a f a ţ a ap ei, fără a î n ţ e l e g e
m a r e lucru. Asceza, postul şi r u g ă c i u n e a cultică şi
pa rt ic u la ră s e r e c o m a n d ă cu in si st en ţă , p e n t r u orice
î n c e p ă t o r şi c o n t i n u a t o r al vieţii duhovnic eşt i.
O m u l d u h o v n i c e s c , d in c a u z e a s c e t i c e s a u
p r o v i d e n ţ i a l e , î n t o t d e a u n a s u f e r e d e lipsuri în v ia ţa
o r g a n i s m u l u i fi r es c !19 „Mă p o r t a s p r u cu t r u p u l m e u ,
şi-l ţin în s t ă p â n i r e , ca nu c â n d v a , d u p ă c e a m p r o p o
v ă d u i t a l t o r a , e u î n s u m i s ă fiu l e p ă d a t din v i a ţ a d u
s u b o r d o n â n d c e e a c e e s t e fir esc la c e e a c e e s t e
d u h o v n i c e s c . Dar, d u p ă c u m u n t a t ă p o a t e fi t â r â t ,
în d r e a p t a s a j u d e c a t ă , să d e a m a i m u l t ă m o ş t e n i r e
fiului cu c a r e t r ă i e ş t e î m p r e u n ă , d e c â t cel ui d u s
d e p a r t e , d e ş i îi i u b e ş t e d e o p o t r i v ă , t o t a ş a s e î n t â m
pl ă şi cu r a ţ i u n e a c r e d i n ţ e i , s ă a c o r d e o m a i m a r e
f a v o a r e firescului d in via ţa d e a z i c a r e s e i m p u n e
cu necesitatea m om entului’ d e c â t c elu i din v i a ţ a
d u h o v n i c e a s c ă , c a r e s e i m p u n e cu strălucirea înde
părtatului viitor a J veşniciei!
7. Din pricina a c e s t e i ne de să vârşi ri , în a lt a Raţiu
n e D u m n e z e i a s c ă a r â n d u i t a c ţ i u n e a P r o v id e n ţ e i
S a l e , c a r e c o m p l e c t e a z ă n e p u t i n ţ a o m e n e a s c ă . „Cu
d a r u l lui D u m n e z e u s u n t c e e a c e s u n t ”, z i c e a o d i
n i o a r ă S f â n tu l Pavel. Iată d e ce, c e l e m a i î n a l t e
n a t u r i a l e c r e d i n ţ e i a j u n g , în c h i b z u i n ţ ă lor, s ă s e
u m i l e a s c ă şi s ă s e t e a m ă d e c ă d e r e , m a i m u l t d e c â t
o r i c a r e a lt c r e d i n c i o s din v ia ţa o b i ş n u i t ă ; şi t o c m a i
în a c e a s t ă u m i l i n ţ ă s e d e s ă v â r ş e ş t e o r i c e p e r s o n a l i
t a t e a u t e n t i c r e l i g i o a s ă . D a to r it ă a c e s t u i fapt, un
a st f e l d e o m ( d u h o v n i c e s c ) t r e b u i e s ă s e r o a g e şi s ă
se u m ilească pururi pregătindu-se pe sine de a
s u f e r i t o t c e î n t â m p i n ă în via ţă, f ii n d c ă p ă c a t u l îl
u r m ă r e ş t e p a s cu p a s t o a t ă v i a ţ a 2'*, „Fă c e e a c e poţi
şi c e r e d e la D u m n e z e u c e e a c e nu poţi, g ă t i n d u - t e
în p a c e s ă c u le g i ro d u l t ă u ”, fie al b i r u i n ţ e i fie al
î n f r â n g e r i i , z i c e a un b ă t r â n al Filocaliei.
I - O m u lu i d u h o v n i c e s c c ăl ă uz it d e veşnica iubire,
c a r e e s t e cel m a i î n a l t s t i m u l e n t al vieţii c r e ş t i n e , i
s e a c o r d ă un a j u t o r s p e c i a l prin a s i s t e n ţ a t a i n i c ă a
Pr o v id e n ţ e i, ba u n e o r i şi făţiş ă prin m i n u n i . A c e a s t ă
primă categorie d e aleşi ai vieţii harice s u n t foarte rari.
" Fac. 4, 7.
P R A V I I, Λ ΙΜ HIC III O K A S CÄ 21
II - O m u l u i d u h o v n i c e s c d e a d o u a c a t e g o r i e , a
c ă r u i s t i m u l e n t e s t e frica de Dumnezeu, c a r e îl
c ă lă u z e ş te pe cărările înţelepciunii duhovniceşti, i
se a co rd ă a siste n ţa providenţială s u b o formă
a c o p e r i t ă şi m u l ţ u m i r e t a i n i c ă în s t r ă d u i n ţ e l e s a l e .
III - O m u l u i d e a t r e i a c a t e g o r i e , al c ă r u i s t i m u
l e n t e s t e constrângerea prin li p s u ri le vieţii şi m a i
p u ţ i n m o ti v e le p r i m e l o r d o u ă c a t e g o r i i , i s e a c o r d ă
p u t e r e a d e a s e m e n ţ i n e pe s i n e la î n ă l ţ i m e a vieţii
d u h o v n i c e ş t i , n u m a i prin c o n s t r â n g e r e a în tr u s u p u
n e r e şi p o s ib ili ta te a d e a munci, a t â t p e n t r u s i n e c â t
şi p e n t r u alţii în condiţiile inferioare a le vieţii. Aces
to ra n u m a i a s c u l t a r e a şi umilin ţa Ie v i n d e c ă lipsurile,
r ă m â n â n d p u r u r e a în s t a r e a d e a fi c o n d u ş i d e alţii.
Aceştia f o r m e a z ă m a r e a m a s s ă a credincioşilor.
Din a c e a s t ă s c u r t ă a n a l i z ă s e d e s c h i d e m a r e a
p r o b l e m ă a c o l a b o r ă r i i b i s e r i c e ş t i şi s o c i a l e . Ţ i n â n d
s e a m ă d e p u n c t u l dif e ri t d e p l e c a r e al fi e c ăr ui ins
în p a r t e şi d e g r e u t a t e a d e u r c u ş d u h o v n i c e s c ,
p r e c u m şi d e s u b l i m a ţi n t ă finală la c a r e e s t e m e n i t
om ul, călăuzirea d u h o v n ic e a s c ă e ste cea mai grea
sarcin ă p u să pe umerii slabului omî
8. D uh o v n ic u l c a r e s e r e c r u t e a z ă din p r i m a şi
d in a d o u a c a t e g o r i e d e c r e d i n c i o ş i - e s t e în s t a r e s ă
s e î n ţ e l e a g ă a t â t p e s i n e c â t şi pe alţii, c ă l ă u z i n d cu
folos p e to t cel ce-i c e r e a j u t o r u l .
Cel d in u l t i m a c a t e g o r i e a b i a d e s e c o n d u c e p e
s i n e d a r ă m i t e s ă m a i c o n d u c ă şi pe alţii! Firescul
lor e s t e d e s t i n a t s ă fie c o n d u ş i , iar nu s ă c o n d u c ă .
S i t u a ţ i a p e c a r e o o c u p ă e s t e din a l e g e r e p u r o m e
n e a s c ă , iar din p a r t e a Iui D u m n e z e u a u n u m a i î n g ă
d u i n ţ a d e a fi în locul n e m e r i t a t . D u m n e z e u iu c re a -
22 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E
e s t e o c o l a b o r a r e conştientă î n t r e o m şi D u m n e z e u ,
d u p ă e x e m p l e l e p e c a r e le a v e m în Vieţile Sfinţilor;
în c a z u l ultim e s t e o c o l a b o r a r e inconştientă, D u m
n e z e u fo lo s in d u - s e d e e l e m e n t u l o m e n e s c c a d e
c e v a t r e c ă to r . Aşa că, şi u n o r a şi a l t o r a , s p u s a
M â n tu i to r u lu i: „ C â t e veţi l e g a p e p ă m â n t , vo r fi
l e g a t e şi în c e r u ri , şi o r i c â t e veţi d e z l e g a pe p ă m â n t
v o r fi d e z l e g a t e şi în c e r u r i ”, e s t e v a la b i lă în
p e r s o a n a o r ic ă r u i s lu ji to r al Altarului!
D uh ov ni c ul e s t e „ochiul t r u p u l u i ” a d i c ă al vieţii
i n t e g r a l e bi se ri ce şt i; el e s t e „ s a r e a p ă m â n t u l u i ” c a r e
o p r e ş t e p u t r e z i c i u n e a p ă c a tu lu i. D ar d e m u l t e ori,
d u h o v n i c u l nu a t i n g e nici p e r f e c ţ i u n e a posi bilă a
o m u l u i firesc, d a r ă m i t e p e a celui d u h o v n i c e s c ! D acă
o m u l u i c a r e s e s t r ă d u i e ş t e s e r i o s p e c a l e a vieţii
d u h o v n i c e ş t i , d e m u l t e ori îi e s t e d e s t u l d e g r e u s ă
p ă t r u n d ă în a d â n c u l vieţii o m e n e ş t i , cu c â t m a i m u l t
îi va fi g re u să î n ţ e l e a g ă cele d u h o v n ic e ş ti celui ce s-a
î n s t r ă i n a t d e la a d e v ă r a t e l e convingeri duho vniceş ti!
Şi cu t o a t e a c e s t e lipsuri, cei c e s u n t c h e m a ţ i
într-o a st f e l d e s i t u a ţ i e (preoţii), t r e b u i e s ă s e u m i
l e a s c ă , s ă s e r o a g e a t â t p e n t r u s i n e c â t şi p e n t r u cei
p e c a r e îi p o v ă ţ u i e s c , s ă s e o s t e n e a s c ă s i n c e r p e c â t
îi a j u t ă p u t e r i l e , n ă d ă j d u i n d în m il a lui D u m n e z e u
şi p u r t a r e a Sa d e grijă, c a r e c ă l ă u z e ş t e n e v ă z u t
v i a ţ a o m e n i r i i p e c ă il e m â n tu ir ii ! De a c e e a , în
s c u r t e c u v in te , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă c u n o a s c ă b i n e
le g il e m o r a l e n a t u r a l e şi d e s c o p e r i t e d e D u m n e z e u ,
s ă ş t i e şi s ă a i b ă d a r u l d e a le î n ţ e l e g e , c a s ă p o a t ă
s ă le a p l i c e cu folos, a t â t p e n t r u m â n t u i r e a s a
p e r s o n a l ă c â t şi p e n t r u alţii.
P R A V I 11Λ III,SI·: RI C E A Ş C Ă 25
1. în T a i n a S p o v e d a n i e i l u c r e a z ă Harul, i u b i r e a
şi j e r t f a o m u l u i p e c a r e e s t e c a p a b i l s-o facă a t â t
d u h o v n i c u l c â t şi p e n i t e n t u l . C a p i t a l u l c a r e s e d ă
g r a t i s e s t e Harul, d a r el nu va a d u c e nici o r o a d ă ,
d a c ă nu va fi fo los it d e „ c ă l d u r a c r e d i n ţ e i p l i n ă d e
D u hu l S f â n t ” a iubirii d u h o v n i c u l u i şi a c r e d i n c i o s u
lui c a r e v o i e ş t e s ă s e m â n t u i a s c ă .
Es te d e o b s e r v a t , că şi i u b i r e a îşi a r e feţe le ei:
e s t e i u b i r e a c o n c e p t u a l ă şi i u b i r e d i n a m i c ă . Şi u n a
şi a l t a îşi a u p ă r ţ i l e lor b u n e şi pă rţ i rele.
Iu b i r e a c o n c e p t u a l ă e s t e a c e e a c a r e s e m a n i f e s t ă
prin c u g e t a r e , m a i a l e s a t u n c i c â n d e a s e h r ă n e ş t e
d in d o m e n i u l teoriilor, fără a p ă t r u n d e în s i m ţ u r i , ci
n u m a i l o c a l i z â n d u - s e în in te le ct , l ă s â n d a f e c ţ i u n i l e
s ă r a c e d e î n f l ă c ă r a r e a în făp tu ir il o r. La a c e s t fel d e
iu b ir e s e r e f e r e a S f â n t u l l a c o b , c â n d z i c e a c ă ,
c r e d i n ţ a fă ră d e f a p t e e s t e m o a r t ă 33.
Fiinţa a d e v ă r a t e i iubiri e s t e d r a g o s t e a i n t e g r a
lă, c a r e , î n f l ă c ă r e a z ă a t â t c u g e t a r e a c â t şi s i m ţ u r i l e ,
d e t e r m i n â n d p e o m Ia f a p t e l e m â n t u i r i i . Ei b in e ,
a t â t duh ovn ic ul c â t şi credi nci os ul t r e b u ie s ă fie c o n
vinşi d e a c e a s t ă iubire a faptelor, căci n u m a i e a c ă l ă u
z e ş t e p e o m cu t o a t ă s i g u r a n ţ a p e căil e mântuirii.
I u b i r e a e s t e p l ă c e r e a vieţii în d u h şi în a d e v ă r ;
d a r e a se d e s ă v â r ş e ş te num ai pe m ă s u r ă ce s e e x te
r i o r i z e a z ă prin fa p te . Vehicolul î n f ă p t u i r i l o r e s t e
j e r t f a n e p r e c u p e ţ i t ă , al c ă r u i d e s ă v â r ş i t m o d e l îl
g ă s i m în P e r s o a n a M â n t u i t o r u l u i Hristos, u r c â n d p e
d r u m u l C al va ru lu i.
I u b i r e a d e b ir o u , d e s e n t i m e n t t r e c ă t o r s u s ţ i n u
tă d e p l ă c e r e a i n t e l e c t u a l ă , s e p o a t e s t i n g e t o t a ş a
d e le sne c u m s-a n ă s c u t s a u s-a m a n i f e s t a t prin vorbă.
Dar i u b i r e a c a r e s e z i d e ş t e p e t e m e i u l je rtf ir ii
d e sine, d u r e a z ă în pofida orică rui o bs ta c ol. A c e a s t a
e s t e a d e v ă r a t a forţă c a r e s e o p u n e t e m e i n i c forţei
p ă c a t u l u i 34.
2. O ric e f a p t ă c â n d s e p r e z i n t ă Ia p o a r t a vieţii
e s t e î m b r ă ţ i ş a t ă s a u d e i n s t i n c t s a u d e r a ţ i u n e . în
c a z u l c â n d r a ţ i u n e a l i p s e ş t e , - în c azu l c o p i l ă r i e i , -
e a e s t e s u p l i n i t ă d e r a ţ i u n e a p ă r i n ţ i l o r şi a c o n d u
c ă t o r i l o r d in v i a ţ a s o c i a l ă ; d e a c e e a e s t e o a b s o l u t ă
d a t o r i e c a t i n e r e t u l s ă fie îngrijit, c a s ă p r o p ă ş e a s c ă
î n t r u t o a t e c e l e t r u p e ş t i şi d u h o v n i c e ş t i . T i n e r e t u l
t r e b u i e l ă m u r i t d e c e o f a p t ă e s t e b u n ă şi d e c e nu
este bună.
C â n d r a ţ i u n e a nu e s t e d e s t u l d e p u t e r n i c ă c a s ă
s e c o n d u c ă p e s in e , e a îşi a r e c o m p l e c t a r e a în r a ţ i u
nea părinţilorşi a conducătorilor. Când a ce ştia s u n t
n e v r e d n i c i d e o astf el d e s i t u a ţ i e şi „ t o l e r e a z ă ”
în c li n ă r il e lor s p r e p ă c a t , i n s t i n c t e l e n a t u r a l e t u l b u
r a t e d e a s a l t ă r i l e p ă c a t u l u i d in t â n ă r a fiinţă u m a n ă
s e c o r u p prin f a p t e r e p e t a t e , c a r e d e vin obicei.
P ă c ă t u i t u r n a t în fiinţa o m u l u i prin obicei, devine o
a doua natură, t i r a n i z â n d u - o t o a t ă viaţa.
Mai târz iu, c â n d r a ţ i u n e a s e v e d e pe s i n e a d â n c
z d r u n c i n a t ă d e u r m ă r i l e p ă c a t e l o r şi c a u t ă s ă in tr e
în s e v e r a ei f u n c ţ i u n e d e j u d e c ă t o r al f a p te lo r , în
g e n e r a l v o r b in d , g ă s e ş t e n a t u r a 35 - p e s t e c a r e e s t e
pusă regină d e z o r d o n a t ă şi is to v it ă 36 d e p u t e r e a
n e v in o v ă ţ ie i, c a r e e s t e c e a m a i f r u m o a s ă m o ş t e n i r e
a fiinţei o m e n e ş t i .
Prin e d u c a ţ i a pe c a r e t â n ă r u l o c a p ă t ă în s o c i e t a
t e a b i s e r i c e a s c ă şi laic ă s e o r i e n t e a z ă p r in c ip ia l în
a p re c ie re a faptelor o m e n eşti, d a r a c e a s t a este
a lt c e v a d e c â t b u n e l e d e p r i n d e r i , c a r e t r e b u i e s ă s e
Î n r ă d ă c i n e z e în fiinţa lui. R a ţ i u n e a , n e p e r v e r t i t ă d e
c o n c e p t e l e a şa -z is m o d e r n e , c u n o a ş t e c e e bine ,
d a r v o in ţa , d e j a p e r v e r t i t ă , e s t e d e p a r t e d e a-1
î n f ă p t u i . Din a c e a s t a s e n a ş t e c on fl ic tu l m o r a l din
v ia ţa o m u l u i .
R a ţ i u n e a în v i r t u t e a il um in ă ri i s a l e n a t u r a l e şi
s p i r i t u a l e c a u t ă o d i s c i p l i n a r e ps iho -fizică, d a r
î n t â m p i n ă p u t e r n i c u l g l a s al s i m ţ u r i l o r d e z m ă ţ a t e
şi t i r a n i z a t e d e p ă c ă t o s u l obi c ei t u r n a t în via ţa lui
d e t o a t e zilele. „Ştim în a d e v ă r , c ă l e g e a e s t e d u h o v
n i c e a s c ă ; d a r e u s u n t p ă m â n t e s c , ro b v â n d u t p ă c a
tului... F ii n d c ă d u p ă o m u l cei din l ă u n t r u îmi p l a c e
l e g e a lui D u m n e z e u ; d a r v ă d în m ă d u l a r e l e m e l e o
a lt ă l e g e , c a r e s e l u p t ă î m p o t r i v a legii p r i m i t e d e
m i n t e a m e a , şi m ă ţine rob legii p ă c a t u l u i , c a r e e s t e
t u r n a t ă în m ă d u l a r e l e m e l e ”37. D acă S f â n t u l Favel s e
În gr ijo ra d e a c e a s t ă t i r a n i z a r e a o b i c e i u l u i p ă c ă t o s ,
cu c â t m a i m u l t u nul c a r e nu a r e nici p e d e p a r t e
v o i n ţ a S f â n t u l u i Favel d e a s e p oc ăi i
3. D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă a i b ă în m i n t e a s a , cu
d e s t u l ă l i m p e z i m e , a c e s t p r o c e s evo lut iv al fiinţei
o m e n e ş t i , fi i n d c ă o r i c e fel d e c a n o n i s i r e , a d u c e o
l u p t ă î n t r e n ă z u i n ţ e l e s u p e r i o a r e a le s u f l e t u l u i , şi
între te n d in ţe le tiranice ale obiceiului păcătos.*
Pr im ul lut p a s s p r e d i s c i p l i n a r e a d u h o v n i c e a s c ă
t r e b u i e s ă fie lum inarea minţii, c ăc i, „în le g e e s t e
d r e p t a r u l d e p l i n e i c u n o ş t i n ţ e şi al a d e v ă r u l u i ”38. în
p a g i n i l e E v a n g h e l i e i „ e s t e p u t e r e a lui D u m n e z e u
d a t ă p e n t r u m â n t u i r e a f i e c ă r u i a c a r e crede...,,
f i i n d c ă în tr -în sa e s t e d e s c o p e r i t ă n e p r i h ă n i r e a , p e
c a r e o d ă D u m n e z e u prin c r e d i n ţ ă , şi c a r e d u c e t o t
la c r e d i n ţ ă , d u p ă c u m e s t e scr is: „Cel n e p r i h ă n i t ,
pr in c r e d i n ţ ă va t r ă i ”39. Dar c o n v i n g e r e a c r e d i n ţ e i s e
s e a m ă n ă în i n i m a o m u l u i p e c ă i l e a u z u l u i , z ic e
S f â n t u l Pavel, iar a u z u l t r e b u i e z g u d u i t în f u n c ţ i u n i
le lui prin î n v ă ţ ă t u r a p e c a r e p r e o t u l e s t e d a t o r s-o
f a c ă cu ti m p şi fă ră t i m p 40.
Nu e s t e s u f i c i e n t c a s ă i s e s p u n ă cu iva, c ă nu
t r e b u i e f ă c u t c u t a r e s a u c u t a r e lu c r u ; ci, e s t e a b s o
l u t n e c e s a r c a s ă i s e a r a t e de ce s ă nu-1 facă, şi cât
de m a risunt u r m ă r i l e a c e s t u i p ă c a t ; d e c i l u m i n a r e a
m in ţi i e s t e f l a m u r a c r e d i n ţ e i .
P o v ă ţu ir e a n u m a i a t u n c i îşi a r e a d e v ă r a t u l e f e c t
b i n e f ă c ă t o r , c â n d duhovnicul se coboară lângă
neputinţa penitentului. El t r e b u i e s ă facă î n t o t d e a u
n a o i n t r o d u c e r e la p o v e ţe l e s a l e prin pove stiri d in
v i a ţ a s a . S ă ia o a n u m i t ă g r e ş a l ă şi s ă o p o v e s t e a s c ă
c u m el fără a-şi d a s e a m a , în t i n e r e ţ e a lui, o fă c e a .
De ex.: C â n d e r a m m a i t â n ă r g l u m e a m e x a g e r a t , şi
d in a c e a s t ă pr ic in ă d e m u l t e ori a j u n g e a m la c e r t u r i
şi c h i a r la d u ş m ă n i e . La s p o v e d a n i e a m s p u s şi eu
du ho vn ic ulu i m e u , c a r e m-a l ă m u r i t ce î n s e m n ă
g lu m e l e , şi d a c ă nu b a g d e s e a m ă , prin n e c h ib z u in ţă ,
a j u n g să-mi a m ă r ă s c viaţa. Tot a ş a e s t e şi cu d u m -
” Rom. 2, 20.
“ Rom. 1, 16-17
" Rom. 10, 17; II Tim . 4, 2; Vezi: Predica.
P It Λ V I I,Λ I l I H K I t I C I S A S C Ä w
Vezi: Siluirea.
30 IEROM. NI CODIM SACHELARI E
fi l oso fi e şi s o c i o l o g i e . D u p ă o m i n u ţ i o a s ă a n a l i z ă
a s u p r a a t o t c e e x i s t ă , s ă a j u n g ă la p rin c ip iil e s i n t e
tice, prin c a r e s ă p o a t ă privi l u m e a ca un to t a ş e z a t
cu t a l p a pe fires cu l n e s i m ţ i t o r u l u i p ă m â n t , iar cu
c e l ă l a l t c a p ă t al s că rii , î n f i p t în zăr ile ve şn ic ie i a b i a
s e s i z a b i l e prin c r e d i n ţ ă re le va tă .
6, P r e g ă t i r e a s p e c u l a t i v ă nu s e r v e ş t e d e c â t n u
m a i Ia o r i e n t a r e ; p e c â n d c e n t r u l c a n o n i s i r i i o r
r ă m â n e t o t tipic ul p r a c t i c al c a n o a n e l o r . O m u l n u
a r e n i m i c m a i a p r o p i a t d e el d e c â t p e e l î n s u ş i , şi cu
to a te acestea, nu e s te nimic m ai g re u d e c â t a se
c u n o a ş t e o m u l p e s in e însuşi! Dacă c u n o a ş te r e a d e
s i n e e s t e un c o m p l e x a t â t d e g re u d e dirijat, cu c â t
m a i m u l t c u n o a ş t e r e a unui s u f l e t străin! n u m a i
contactul intim continuat pe linia tim pului are. m a r e l e
d a r d e a s c o a t e în e v i d e n ţ ă o re a li ta te s u f l e t e a s c ă .
Adevăratul creştin este acela care sim te, c u g etă
şi l u c r e a z ă fă ră a s e d e s c a l i f i c a s u b o f o r m ă s a u
alta. Pârghia dreptei cum păneli o are conştiinţa
f i e c ă r u i a , d a r în s u b i e c t i v i s m u l ei, nu p o a t e fi o
s t a r e c o n s t i t u t i v ă , ci n u m a i un s i m p l u i n d i c a t o r al
a s p i r a ţ i i l o r ’9. Î n t r u p a r e a , ca s ă zic a ş a , a a c e s t e i
c o n ş t i i n ţ e , c a r e s ă p o a t ă a l c ă t u i o personalitate
religioasă, a t â r n ă d e fapte. C r e d i n ţ a - f ă g ă d u î n ţ ă în
faţa du ho vni cu lui e s t e m o a r t ă fără d e faptele c onver
tirii creştine. De a c e e a duhov nic ul t r e b u i e s ă c u n o a s
c ă b i n e fiinţa co nve rt iri i cu t o a t e n u a n ţ e l e e i 50.
c e prin b u n ă t a t e a şi b l â n d e ţ e a s u f l e t u l u i s ă u , fiind
g a t a în or ic e v r e m e a primi t o t felul d e j e l a n i i , fie
e l e c h i a r s t r ă i n e d e a ct u l s p o v e d a n i e i . Ştiu c ă e s t e
f o a r t e g r e u s ă s e facă c in e v a „ t u t u r o r t o a t e ”, d a r
t o c m a i în a c e a s t ă g r e u t a t e c o n s t ă d e v o t a m e n t u l
jertfelnic, care în c u n u n e a z ă m isiu n ea p re o ţe asc ă.
P e s t e î n c r e d e r e a s i n c e r ă şi o m e n o a s ă s e
a d a u g ă a p o i cu m a i m u l t t e m e i , şi c o n ş t i i n ţ a
c r e d i n ţ e i în Har ul lui D u m n e z e u , c a r e s e d ă prin
T a i n a S fintei S p o v e d a n i i .
I m b o l d u l n a t u r a l al e x te r io ri z ă r ii e s t e a j u t a t d e
g l a s u l legii d e i e r t a r e al Sf intei Evanghelii: „ O r i c â t e
veţi le g a p e p ă m â n t vor fi l e g a t e şi în c e r u r i , şi
o r i c â t e veţi d e z l e g a pe p ă m â n t vo r fi d e z l e g a t e şi în
c e r u r i ”52.
C o n s t r â n g e r e a i n t e ri o r u lu i fi r es c îl face p e o m
s ă s e e x t e r i o r i z e z e ; c h e m a r e a h a r i c ă ÎI f a c e s ă s e
t e a m ă d e d r e a p t a j u d e c a t ă a lui D u m n e z e u , şi s ă
c r e a d ă în i e r t a r e a p ă c a t e l o r s a l e , fi i n d c ă D u m n e z e u
e s t e Cel ce p r i m e ş t e t o a t e şi v in d e c ă toa te. Du hovni
cul e s t e c h e m a t n u m a i s ă a d u c ă la î n d e p l i n i r e a c e s t
l u c ru , ca un i s p r a v n i c al T a i n e l o r lui D u m n e z e u , d e
a c e e a el s e c h e a m ă „P ă ri n te d u h o v n i c e s c ”53.
2. Felul p e n i t e n ţ i l o r . D u h o v n ic u l e s t e d a t o r s ă
p r i m e a s c ă p e toţi la s p o v e d a n i e , fă ră nici o a l e g e r e ,
fie tâ n ă r , s a u b ă t r â n , b ă r b a t s a u fe m e ie , c u c e r n i c
s a u p ă că to s , r o m â n s a u d e altă n a ţ io n a li ta te , n u m a i
s ă fie o r t o d o x . C e e a ce e s t e s p i t a l u l p e n t r u b o a l a
t r u p e a s c ă , a c e l a ş i luc ru e s t e T a i n a S p o v e d a n i e i
p e n t r u b o a l a s u f l e t e a s c ă . B oal a t r u p e a s c ă e s t e o
a d e v ă r a t ă ră v ă ş ir e a în tr eg ii fiinţe c o p i l ă r e ş t i .
Influenţa socială îl t â r ă ş t e la t o a t e felurile d e
iluzii şi c r e d i n ţ e , c a r e m a i d e c a r e m a i u t o p i c e , şi
g a t a d e a-i falsifica viaţa.
Raţiunea, în v i r t u t e a f u n c ţ i u n i i s a l e f i r e ş t i ,
l u c r e a z ă m a i m u l t c a a p a r a t fo r m al , fără a a v e a
p o s i b i l i t a t e a d e a verifica fi e c a r e o b i e c t d e c u g e t a r e
prin e x p e r i e n ţ a p r a c t i c ă din via ţa zilnică. Şi c e e s t e
m a i uşo r, d e c â t a c o n s t r u i din i m a g i n a ţ i e t o t felul
d e i d e a l u r i , c a r e nu a p a r ţ i n î n f ă p t u i r i l o r o m e n e ş t i ,
s a u cel p u ţin , f i e c ă r u i in s s ă le î n f ă p t u i a s c ă ! Mu t o t
c e e a c e e s t e bu n e s t e fo lo s it o r 56; şi nu t o t c e e a c e
e s t e fo lo s it o r e s t e şi posi bil d e re a li z a t. Ba c h i a r în
c a z u l c â n d c o n d iţ ii le e x t e r n e p e n t r u a r e a liz a c e v a
s u n t s u f i c i e n t e , s e î n t â m p l ă ca s ă fie i n s u f i c i e n t e
c o n d i ţ i i l e i n t e r n e , şi invers. T i n e r e t u l , în m a j o r i t a
t e a c a z ur ilo r , nu e s t e în s t a r e s ă î n ţ e l e a g ă a c e s t
lu c ru ; n u m a i c â n d d ă p i e p t cu „ î n d ă r ă t n i c a r e a li
t a t e ”, n u m a i a t u n c i îşi vin e în sim ţir i, c a şi fiul cel
d e s f r â n a t d in E v a n g h e li e .
In g e n e r e , d e d e s u b t u l t u t u r o r n ă z u i n ţ e l o r î n a l t e
se a s c u n d e egoismul.
- E s t e e g o i s m l e g i t i m 57, c a r e s e s u s ţ i n e pri n
r ă b d a r e , m u n c ă c i n s t i t ă şi c r e d i n ţ ă n e p r e c u p e ţ i t ă .
P ă c a t u l î m p o t r i v a lui c u l m i n e a z ă în s i n u c i d e r e .
- Es te e g o i s m p ă c ă t o s , c a r e s e h r ă n e ş t e prin
“ I Cor. 6, 12.
57„Egoismul legitim” este în sensul: de verticalitate, de demnitate
creştină, de respect de sine - omul fiind creat după chipul şi
asemănarea lui Dumnezeu. Demnitatea creştină este chipul lui
Dumnezeu în om. Omul în acţiunea şi efortul lui continuu de a
ajunge la asemănarea cu Dumnezeu, la locuirea Duhului lui
Dumnezeu în om, la îndumnezeire, prin rugăciune şi credinţă
neprecupeţită, răbdare şi muncă cinstită, se află în starea de
„egoism legitim”, (n.ed.)
PRAVILA B I S E R I C E A S C A 37
d e s t r ă b ă l a r e , î n ş e l ă c i u n e şi n e c r e d i n ţ ă . De aici
i z v o r ă s c t o t felul d e p ă c a t e . P e n tr u t i n e r e t , a c e s t
l uc ru , nu e s t e clar; şi d a c ă nu e s t e c ă l ă u z i t d e
c u n o s c ă t o r i p ro f u n z i ai vieţii o m e n e ş t i , tinerii s u n t
p r e d i s p u ş i s ă c a d ă în c e l e ma i m a ri p ă c a t e . In a c e s t
caz , n u m a i forţa i m p o s i b i l i t ă ţ i l o r m a t e r i a l e şi s o c i a
le îi m a i p o a t e a d u c e p e c a l e a u n e i c u m i n ţ e n i i
o m e n e ş t i . Dar în a c e s t caz, s e a s e a m ă n ă cu b l â n d e
ţ e a leu lui ţ i n u t în c u ş c ă , iar nu cu a o m u l u i c ă l ă u z i t
cu d e m n i t a t e d e forul s u p e r i o r al raţi u n ii l u m i n a t ă
de credinţă.
5, Ei b i n e , ţ i n â n d s e a m ă d e t o a t e a c e s t e a ,
d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă p r o c e d e z e cu m u l t ă b ă g a r e
d e s e a m ă , fa ţă d e cei tineri. Să n u le r e p r i m e
t e n d i n ţ e l e , ca nu c u m v a ei s ă le î n c h i d ă şi s ă le
a s c u n d ă în t a i n i ţ a s u f l e t u l u i lor t i n e r e s c , ci s ă le
l a s e c a s ă s e d e s f ă ş o a r e în firescul lor:
- în forma de cercetare d u h o v n i c e a s c ă s ă le
î n c u r a j e z e t e n d i n ţ e l e s p r e a-i s t i m u l a p e tineri a s e
exterioriza;
- în s fă tu iris ă Ie î n d r u m e t e n d i n ţ e l e s p r e folo
s i n ţ a n o r m a l ă a vieţii,
- iar ră ul d e c l a r a t să-l reprime p ă r i n t e ş t e şi cu
com pătim ire.
încurajarea se face a t u n c i , c â n d d u h o v n i c u l ia o
a t i t u d i n e v e se lă , p r i m i n d f a p t e l e ca p e c e v a n o r m a l .
S ă a p r o b e n ă z u i n ţ e l e b u n e , - fi in dc ă tinerii a u m u l t e
n ă z u i n ţ e b u n e , m a i a l e s c a idei p u r e , - t r e c â n d cu
v e d e r e a , la î n c e p u t , p ă r ţ i l e rele. D a c ă a r a r ă t a d e la
î n c e p u t c e e s t e b i n e şi c e e s t e rău, cu un to n a p ă
s a t , a r d u c e la d e s c u r a j a r e . P e n tr u t e n d i n ţ e l e r e le ,
c a p r e d i s p o z i ţ i e f i r e a s c ă 58 (a firii s t r i c a t e , c ă z u t e din
h a r u l lui D u m n e z e u , n.ed.) p e c a r e le c o n s t a t ă în
t i m p u l d e s t ă i n u i r i l o r , t o c m a i la u r m ă s ă c a u t e c a s ă
p o v ă ţ u i a s c ă e n e r g i a t i n e r e a s c ă , cu u n to n m a i
a p ă s a t s p r e o ţ i n t ă d e î n f ă p t u i r i ve ri fi c a t b u n e , şi s ă
d e z a p r o b e c u c l a r i t a t e c e e a c e e s t e rău. D e s i g u r că
luc rul e s t e c a m g r e u , şi d e p i n d e d e p u t e r e a d e
p ă tru n d e re a duhovnicului. Aceasta e s te o însuşire
c a r e nu s e p o a t e s p u n e prin viu grai, ci s e c a p ă t ă prin
s tu d ii î n t i n s e , e x p e r i e n ţ ă î n d e l u n g a t ă şi r u g ă c i u n e .
T e n d i n ţ e l e rele, c a r e d u c în c h i p v ă d i t la î n f ă p
tuiri p ă c ă t o a s e , t r e b u i e s c î n ă b u ş i t e , în p r i m u l r â n d
prin lămuriri. în g e n e r a l , t i n e r e t u l e s t e î n s e t a t d u p ă
i d e o l o g i e . 59 D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă facă m u l t ă î n t r e
b u i n ţ a r e d e l ă m u ri r i prin p o v e ţ e p e r s o n a l e şi prin
c a n o n u l cititului d e cărţi bisericeşti c a r e s ă Ie î n a r
m e z e c u g e t a r e a d e a l u p t a c o n t r a p ă c a t u l u i . Să a d u c ă
e x e m p l e din rezu ltatul n e n o r o c i t al c e lo r bolnavi,
închişi, s a u săr ăci ţi din c a u z a pă catelor. Să-i p u n ă s ă
facă ei înşişi c o n s t a t ă r i şi să-şi d e a p ă r e r e a .
Pe m ă s u r ă c e s-au convins, s ă le p u n ă pe u m e r i
s a r c i n a c a n o n i c ă , î n ţ e l e p ţ e ş t e d o z a t ă , c ăc i altfel
p o a t e a j u n g e la e f e c t e c o n t r a r i i a ş t e p t ă r i l o r .
T i n e r e t u l a r e n e v o ie d e a fi s u p r a v e g h e a t , a p r o
piat, a p r e c i a t şi s t i m u l a t în n ă z u i n ţ e l e s a l e b u n e . Să
nu i s e c e a r ă f a p t e e x a g e r a t e c a r e să-i d e p ă ş e a s c ă
c a p a b i l i t a t e a Înfăpt uir ilo r. El s e a fl ă la r ă s p â n t i a
vieţii. E g o i s m u l îl f r ă m â n t ă lă u n tr ic , s o c i e t a t e a cu
t o a t e m ă g u l i r i l e ei îl a s a l t e a z ă ; r e l i g i o z i t a t e a cu
s p l e n d o r i l e îl a d e m e n e ş t e . Potrivit cu fires cu l fi e c ă
ruia, cu e d u c a ţ i a p r i m i t ă şi î m p r e j u r ă r i l e vieţii, ia o
a ti tu d in e , c a r e îi va fi h o t ă r â t o a r e p e n t r u t o a t ă viaţa.
6. De o b s e r v a t e s t e faptu l c ă t i n e r e t u l c r e s c u t în
d e s f ă t a r e a îndestulărilor, cu to a tă e d u c a ţia n a t u r a
lă c a r e l s e d ă , n u e s t e c a p a b i l d e e f o r t d u h o v n i c e s c ,
î n d e s t u l a r e a m o l e ş e ş t e , d e a c e e a z i c e a M â n tu i to ru l:
Cu a n e v o i e va int ra b o g a t u l î n t r u î m p ă r ă ţ i a c e r u r i
l o r 60. P â n t e c e l e s ă t u l n u d ă voi e c a m i n t e a s ă c u g e t e
la c e l e î n a l t e . Ia D u m n e z e u m a i a l e s , ci s ă c u g e t e la
el, c a s ă fie d i n c e în c e m a i s ă t u l .
C onştiinţa cu a t â t devine mai m a te ria listă, cu
c ât trupul care o a d ă p o s te şte este m ai îm buibat.
Aşa s e explică, d e ce, d e ex. fiii b o g ă t a ş i l o r nu î m b r ă
ţi ş e a z ă viaţa d e cleric; iar fiii d e ţă r a n i aju nşi b in e
înstăriţi, ba c h ia r nici fiii d e preoţi, nu s e ma i d e d i c ă
nici slujbei altarului, d a r ă m i t e vieţii m o n a h a l e !
Instinctul e goi sm ulu i c o ndu ce , s u b diferite forme,
î n t r e a g a via ţă p ă m â n t e a s c ă , d e a c e e a S f â n t u l A p o s
tol Pavel z ic e a , c ă l ă c o m i a e s t e r ă d ă c i n a t u t u r o r
r ă u t ă ţ i l o r 61. N um a i s ă r ă c i a şi s u f e r i n ţ a s u b dif e ri t e
forme, mai disciplinează n echibzuinţa o m e n e a s c ă .
7. Cei v â r s t n i c i t r e b u i e s c t r a t a ţ i f ie c a r e d u p ă
c a p a b i l î t a t e a lui d u h o v n i c e a s c ă şi d u p ă s t a r e a
s o c i a l ă şi s a n i t a r ă , u r m ă r i n d u - s e p e o r i c e c a l e
î n d u h o v n i c i r e a lor.
E bine ca duhovnicul să p ro c e d e z e în to td e a u n a
cu m u l t ă b ă g a r e d e s e a m ă în c o n t a c t u l s ă u cu dife
rite feluri d e o a m e n i . Se î n t â m p l ă une ori, ca s ă c u r e
ţe p e a ltul d e p ă c a t e şi s ă s e m o l i p s e a s c ă el în s u ş i.
Tipurile sentimentale şi p u ţ i n e la c u g e t a r e (cu
m i n t e s l a b ă , n.ed.) s u n t e x p u s e m a i u ş o r la astf el d e
c a z u r i. Ei p ă ţ e s c , în c az u l a c e s t a , c a f e m e i a n e p r ic e -
t r e b u i e s ă fie un i s p ra v n ic al t a i n e l o r lui D u m n e z e u .
8. D uh o v n ic u l e s t e p ă r i n t e , j u d e c ă t o r şi d o c t o r
sufletesc.
- Ca părinte, s t ă p â n i t d e iubirea d e o a m e n i , el e s t e
d a t o r s ă p r i m e a s c ă p e toţi c âţ i c a u t ă m â n t u i r e a .
- Ca Judecător e x a m i n e a z ă s t a r e a s u f l e t e a s c ă a
f i e c ă r u i a , c ă l ă u z i n d u - s e d e d r e p t a r u l le gi lo r n a t u r a
le şi re v e la te . El nu j u d e c ă d e Ia el, ci c u m a î n v ă ţ a t
d in S f â n t a S c r i p t u r ă , S f â n t a T r a d i ţ i e şi din Pravila,
D o g m e l e şi C a n o a n e l e Bisericii, d e a c e e a j u d e c a t a
lui e s t e d r e a p t ă , şi pr in u r m a r e t r e b u i e a s c u l t a t ă .
- Ca doctor, el v i n d e c ă s u f l e t e l e c el e s l ă b ă n o -
g i t e d e p ă c a t e şi c ă l ă u z e ş t e m i n ţ i l e c e le r ă t ă c i t e din
p r i c i n a Î n t u n e r i c u l u i n e ş t i i n ţ e i , d e a c e e a el e s t e
î m p r e u n ă l u c r ă t o r al M â n t u i t o r u l u i şi f r a t e al
penitentului.
9 - Locul s p o v e d a n i e i d e r e g u l ă t r e b u i e s ă fie
l o c a ş u l bisericii, în p a r t e a d r e a p t ă a p r o n a o s u l u i
d i n a i n t e a i c o a n e i M â n tu i to r u lu i Hristos. In v e c h i m e ,
cei p ă c ă t o ş i a s c u l t a u sl ujb a b i s e r i c e a s c ă d in p r o
n a o s ; t o t în p r o n a o s s e c i t e ş t e şi m i e z o n o p t i c a s a u
p o l u n o ş n i ţ a , c a s i m b o l al v e g h e r ii p e n t r u a î n t â m
p i n a p e d r e p t u l J u d e c ă t o r la z i u a c e a d e a p o i , d u p ă
pi ld a c e l o r cinci f e c i o a r e î n ţ e l e p t e . Tot a ş a şi Ia
s p o v e d a n i e , î n t r u c â t e s t e o j u d e c a t ă a iertării p ă c a
telor, t r e b u i e s ă s e fa că în p r o n a o s , ca loc d e s t i n a t
d e j a p e n t r u p e n i t e n ţ i 63.
D uh ov ni c ul , fiind m â n a t d e p ă r i n t e a s c a i u b i r e
d e o a m e n i , el v in e la b is e r ic ă , i a r c a j u d e c ă t o r , el
t r e b u i e s ă s t e a în s c a u n u l d e j u d e c a t ă . C u m t r e b u i e
s ă fie a c e l s c a u n ?
N ic ăi e ri n - a m g ă s i t s c r is . î n s ă c a o m o d e s t ă
p ă r e r e , fă ră d e nici o p r e t e n ţ i e , prin a n a l o g i e cu
s c a u n u l a r h i e r e s c d e la „locul cel d e s u s ”, el t r e b u i e
s ă s e d e o s e b e a s c ă d e c e l e l a l t e s t r ă n i , fiind un
s c a u n p o r t a t i v cu o d e s t i n a ţ i e s p e c i a l ă . El t r e b u i e
s ă fie un j e ţ , în a c ă r u i t a p i ţ e r i e s ă p r e d o m i n e a lb u l
şi roşul, a ş e z a t ca şi s t r ă n i l e c e l e l a l t e p e o p l a t f o r
m ă înaltă c a m d e z ec e cm. Alături d e j e ţ s ă fie o c a r p e
tă, a ş e z a t ă p e platformă, în a in te a icoanei Mân tuito ru
lui, u n d e t r e b u i e s ă s t e a c re din cio su l în g e n u n c h i .
D u h o v n i c u l t r e b u i e s ă s t e a l â n g ă i c o a n ă , în
p a r t e a s t â n g ă a ei, în a ş a fel î n c â t să p o a t ă a v e a pe
c r e d i n c i o s s u b ep it ra h il . A c es t a m e n a j a m e n t s p e
cial p e n t r u s p o v e d a n i e a r i n s p i r a c r e d i n c i o s u l u i o
s i m ţ i r e d e o s e b i t ă , c â n d s- a r v e d e a cu faţa la icoană,
î m p r e j m u i t d e un d e c o r c a r e in s p ir ă m ă r e ţ i e şi
conştiinciozitate.
E ma i b i n e ca p e n i t e n t u l s ă s t e a în t o t t i m p u l
s p o v e d a n i e i în g e n u n c h i sub epitrahil, c ă c i prin
a c e a s t a s e a s e a m ă n ă cu f e m e i a c e a p ă c ă t o a s ă , c a r e
a u n s cu m i r p i c i o a r e l e M â n t u i t o r u l u i şi Ie-a ş t e r s cu
p ă r u l c a p u l u i s ă u . Mu n u m a i a c e a s t ă f e m e i e p ă c ă
t o a s ă a s t a t în g e n u n c h i , ci şi p r i e t e n a Maria, s o r a
Martei a s t a t în g e n u n c h i şi a a s c u l t a t î n v ă ţ ă t u r i l e
M â n t u i t o r u l u i Hristos.
S u b e p i t r a h i l , cu faţa la i c o a n ă , p e n i t e n t u l s t ă ,
a i e v e a , î n a i n t e a M â n t u i t o r u l u i c a r e va j u d e c a t o a t e
c e l e v ă d i t e şi a s c u n s e . Apoi s c u t e ş t e p e m a j o r i t a t e a
p e n i t e n ţ i l o r , şi în d e o s e b i p e cei tineri, d e a fi c o p l e
şiţi d e r u ş i n e a c a r e î-ar c u p r i n d e , c â n d a r s t a fa ţă
c ă t r e faţă cu d u h o v n i c u l .
Pr e o tu l î m b r ă c a t în e p i t r a h i l şi felon, - la n e v o i e
în a f a r ă d e b i s e r i c ă p o a t e fi şi n u m a i cu e p i t r a h i l u l ,
- t r e b u i e s ă c i t e a s c ă cu t o a t ă c u c e r n i c i a m o li tf e l e
s p o v e d a n i e i . Apoi, e s t e m u l t m a i b in e s ă s e c i t e a s c ă
44 I EROM. NI CODI M SACHELARI E
a fă c u t- o c â t şi p e n t r u alţii, la tă i e r a r h i z a r e a s u b i e c
tivă a p ă c a t u l u i :
1) Păcatele tinereţii, s a u a l e lipsei d e e x p e r i e n ţ ă
j u d e c a t e în s i n e a lor, s u n t c e le m a i u ş o a r e , d a r
o b i ş n u i e s c fiinţa o m u l u i cu p ă c a t u l . Am a v u t o c a z i a
s ă v ă d o d a t ă un t a t ă c u m îşi î n v ă ţ a p e co pil ul s ă u
mic, c a s ă în ju re p e m a m ă - s a s u b m o t i v c ă e mic.
I a tă c u m s e i n t r o d u c e o tr a v a ră ulu i o b ic e i în s u f l e
tul f r a g e d al tine rimi i!
2) Păcatele ascunse s u n t c e l e f ă c u t e m a i m u l t
cu c u g e t u l . D u p ă c u m e s t e s ă m â n ţ a e s t e şi p l a t a ,
d u p ă c u m e s t e c u g e t u l e s t e şi fa p t a . (Gâ ndurile).
3) Păcate făcute din slăbiciune, c a r e s e în v e c i
n e a z ă c u c e le a l e c u g e t u l u i , deci m a i l e s n e d e i e r
tat, î n s ă , d e m u l t e ori, s l ă b i c i u n e a e s t e s u s ţ i n u t ă d e
n e g l i j e n ţ ă , şi cu a t â t a e s t e ma i rău c u c â t n e g l i j e n ţ a
e s t e voită.
4) Păcate făcute cu ştiinţă ş i voinţă, a c e s t e a
s u n t c e l e ma i g r e l e p ă c a t e . Ele nu s e ş t e r g d e c â t
prin p e d e a p s a p o c ă i n ţ e i . (Ştiinţa, Hula)
T o a t e a c e s t e a s e re f e r ă la p r e d i s p o z i ţ i a f i r e s c u
lui p ă c ă t o s din o m . C el e s o c i a l e şi cu privire la c e l e
s f i n t e , vezi: P ă c a tu l , Ierosilia, Hula, ş .a .
III. Cauzele d e p ă c ă t u i r e s u n t m u l t e . Ele p o r
n e s c c a p r e d i s p o z i ţ i e (rea), din l ă u n t r u l o m u l u i , şi,
d a c ă îşi g ă s e s c c o r e s p o n d e n t în a f a r ă , a t u n c i s i t u a
ţia d u h o v n i c e a s c ă d e v i n e cu tot ul v r e d n i c ă d e j a l e .
Cu c â t p u t e r e a d i n a f a r ă c a r e îi i m p u n e o m u l u i
p ă c a t u l e s t e m a i m a r e , m a i s il n ic ă , cu a t â t şi
v i n o v ă ţ i a e s t e m a i m i c ă . Cu c â t o m u l d i s p u n e d e o
m a i m a r e l i b e r t a t e în a l e g e r e a fa p te lo r, cu a t â t şi
o s â n d a îi e s t e m a i h o t ă r â t o a r e . (Păcatul).
IV. Mijloacele d e î n f ă p t u i r e a p ă c a t u l u i u ş u r e a z ă
sau îngreuiază can o nisirea păcatului.
46 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E
Intenţia e s t e c e n t r u l d e o r i e n t a r e în c a z u l d e
faţă . D u ş m ă n i a , u r i c i u n e a f ă r ă t e m e i , şi m a i a l e s
p l ă c e r e a d e a f a c e rău, s u n t c e l e m a i c r i m i n a l e
mijloace sufleteşti de a păcătui.
Mijloace de uşurare s u n t a t u n c i c â n d c i n e v a a
f ă c u t un p ă c a t fără i n t e n ţ i e r e a , din c a u z a î n ş e l ă c i u
nii şi a n e ş t i i n ţ e i , d in pri c in a u n e i î n t â m p l ă r i f ă r ă d e
voie, d e ex. c â n d cineva a a r u n c a t cu un b ă ţ într-un
p o m şi a s c o s o c h iu l unui o m , s a u a d a t cu p u ş c a
d u p ă un uliu şi a î m p u ş c a t o vită.
V. S copul p e n t r u c a r e a fost f ă c u t p ă c a t u l a r e o
d e o s e b i t ă î n s e m n ă t a t e . într -un fel s e c a n o n i s e ş t e ,
d e ex., o m i n c i u n ă s p u s ă c a c i n e v a s ă s c a p e d e o
p r i m e j d i e , şi altfel ca s ă fa că r ă u a p r o a p e l u i . C ea
m a i m a r e vi nă o p o a r t ă p ă c a t u l f ă c u t cu scopul d e a
s e r ă z b u n a şi m a i a l e s din plăcerea de a face rău.
VI. Tim p u l p o a t e d e a s e m e n e a s ă u ş u r e z e s a u
s ă î n g r e u n e z e c a n o n i s i r e a . în tr -u n fel s e c a n o n i s e ş
te u n o m c a r e a f u r a t c â n d îi e r a v ia ţa în p r i m e j d i e ,
şi într-altfel s e c a n o n i s e ş t e c â n d fură din obic e i . Cu
c â t p ă c a t u l e s t e c u l t i v a t în tr -u n t i m p m a i î n d e l u n
g a t , cu a t â t şi c a n o n i s i r e a t r e b u i e s ă fie m a i l u n g ă
şi m a i a s p r ă .
VII. Lo cu i p o a t e s ă i n f l u e n ţ e z e f o a r t e m u l t a s u
p r a s u f l e t u l u i o m e n e s c . S e n t i m e n t u l religios, d e
ex., altfel v i b r e a z ă î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar, d e c â t în
f a ţ a u n e i c o r t i n e d e t e a t r u . C in e fa c e p ă c a t e în locul
c a r e p r e d i s p u n e la m o r a l i t a t e , a c e l a d ă d o v a d ă d e
n e c r e d i n ţ ă , şi d e c i s e c a n o n i s e ş t e m a i a s p r u . Fu rt ul
d in Biserică e s t e m a i g r e u d e c â t cel d i n a f a r ă d e
B iseri că.
VIII. Continuitatea pă catulu i e s t e o c h e s t i u n e
p e c a r e d u h o v n i c u l t r e b u i e s-o a i b ă p u r u r e a în
m e m o r i e . Un p ă c a t uşor, f ă c u t în î m p r e j u r ă r i c a r e
P R A V I I, Λ IUM KU. I ti UAH C Ä 47
d a c ă m e r g e bi ne , îi u ş u r ă m c a n o n u l , c ăc i prin
c a n o n i s i r e nu s e u r m ă r e ş t e o r ă s p l a t ă a p ă c a t u l u i ,
ci î n d r e p t a r e a p e n t r u viitor.
Când a m e p u izat to a te mijloacele d e can o n isire
şi cel g r e ş i t nu d ă s e m n e d e p o c ă i n ţ ă , a t u n c i î s e
r e fu z ă d e z l e g a r e a şi a st fe l s e î n l ă t u r ă d e la s p o v e d a
nie, s e a f u r i s e ş t e .
in rezum at; T o a t e a c e s t e IX t r e p t e f o r m a l e p e n
tru c e r c e t a r e a f a p t e l o r o m e n e ş t i , s e r e d u c la trei
m o m e n t e p ri n c ip a le :
a) C in e e s t e î n f ă p t u i t o r u l ,
b) F a p t e l e c o n s i d e r a t e în s i n e a lor şi
c) Ce u r m ă r i au.
11. Cu a c e s t e m i j l o a c e s e c e r c e t e a z ă , d e obic e i ,
n u m a i p ă c a t e l e c a r e a u o î n s e m n ă t a t e m a i m a r e , şi
c a r e p o t a v e a u r m ă r i m a i rele. S u n t u n e l e c a z u ri
c â n d u n p ă c a t nu s e p o a t e c e r c e t a prin t o a t e a c e s t e
9 t r e p t e , ci n u m a i prin u n e l e d in ele. C â n d p e n i t e n
tul e s t e c u n o s c u t d e m a i î n a i n t e , t r e a p t a s e p r e s u
p u n e d e j a c u n o s c u t ă . Alteori s e c e r c e t e a z ă u n p ă c a t
ş t i u t d e la o s p o v e d a n i e a n t e r i o a r ă şi a c u m s e
c e r c e t e a z ă n u m a i u r m ă r i l e lui ca s ă s e c u n o a s c ă
a t â t s t a r e a p r e z e n t ă c â t şi viitorul p e n i t e n t u l u i .
Fe t o a t e a c e s t e IX t r e p t e d e c e r c e t a r e , d u h o v n i
cul t r e b u i e s ă le a i b ă î n t i p ă r i t e în m e m o r i e , în a ş a
fel î n c â t , s ă le p o a t ă folosi cu u ş u r i n ţ ă în t im p u l
cercetărilor canonice.
î n t r e b ă r i l e s ă fie p u s e în a ş a fel î n c â t s ă nu d e a
im presia că duhovnicul s e inte re se a ză de s o a r ta
p e n i t e n t u l u i cu g â n d isco dit or, ci n u m a i c a s ă ş t i e
c u m s t a u lucru ril e, c a s ă p o a t ă d a o d e p l i n ă şi legi
t i m ă d e z l e g a r e . C â n d a r o b s e r v a c ă p e n i t e n t u l u i i-ar
veni în m i n t e astfel d e idei, p o a t e să-i s p u n ă : Nu
î n t r e b d e a st fe l d e lu cruri cu a lt g â n d , d e c â t c a s ă
P R A V I I , Λ 111 f! 14 It I (i M A S C Ä 4i)
m ă l ă m u r e s c d e s p r e g r e u t a t e a s a u u ş u r i n ţ a faptelor,
ca s ă ştiu c u m s ă ap lic r â n d u i a l a Pravilei. După ce a
s p u s t o t c e av ea d e s p u s , e bine ca s ă fie î n t r e b a t p e
n ite ntu l d a c ă n-a u i t a t ce va şi, d a c ă îşi va m a i a d u c e
a m i n t e ma i p e u r m ă d e ceva, s ă vie ca să-i s p u n ă .
O r ic e fel d e p ă c a t e a r auzi p r e o t u l , s ă nu d e a
s e m n e d e i n d i g n a r e , s a u s ă facă v r e u n g e s t c a r e a r
d u c e p e c r e d i n c i o s la d e s c u r a j a r e . S ă fa c ă t o t c h ip ul
c a s ă î n c u r a j e z e pe cel r u ş i n o s şi ti m id . Pe cel c e
e s t e p r e a z d r o b i t s u f l e t e ş t e s ă nu-i s p u n ă c â t e d e
m a r e p ă c a t u l , şi nici t i m p u l c a n o n i s i r i i , ci d o a r să-i
d e a u n c a n o n provi zo riu , p â n ă Ia o n o u ă s p o v e d a
nie şi m a i a l e s ca s ă c i t e a s c ă cărţi b i s e r i c e ş t i , c a r e
l-ar l ă m u r i t o c m a i cu privire la p ă c a t u l s ă u , şi a b i a
a p o i să-i v o r b e a s c ă d e s p r e g r a v i t a t e a p ă c a t u l u i .
12. C a n o n i s i r e a nu a r e s c o p u l d e a p e d e p s i în
s e n s u l s t r i c t al c u v â n t u l u i , ci d e a î n d r e p t a v ia ţa
cel ui c e a g r e ş i t p â n ă în p r e z e n t . C h i a r c u v â n t u l
c a n o n , î n s e a m n ă d r e p t a r , r e g u l ă , d e c i prin c a n o n i
s ir e s e î n ţ e l e g e î n t r e g u l p r o c e d e u d e î n d r e p t a r e şi
d i s c i p l i n a r e a vieţii m o r a l e . De a c e e a d u h o v n i c u l nu
t r e b u i e s ă p i a r d ă d in v e d e r e că el, prin a p l i c a r e a
c a n o a n e l o r , nu face a l t c e v a d e c â t s e s i l e ş t e c a s ă
î n d r e p t e c e e a c e e s t e v ă t ă m a t . P ă c a t e l e f ă c u te , c a
v a l o a r e în s in e , r ă m â n în s e a m a milostivirii lui
D u m n e z e u şi p e n t r u cel c e s e p o c ă i e ş t e s i n c e r şi
p e n t r u cel n e p o c ă i t . Pe d u h o v n i c nu-1 i n t e r e s e a z ă
t r e c u t u l p e n i t e n t u l u i , d e c â t n u m a i în m ă s u r a în
c a r e îi e s t e t r e b u i n c i o s s p r e a s e o r i e n t a d e s p r e
p u t e r e a p ă c a t e l o r c a r e îl s t ă p â n e s c .
E bine ca de prim a d a tă să i se c ite a s c ă însuşi
c a n o a n e l e s a u c u v i n t e l e S cripturii, c a r e îi o s â n d e s c
p ă c a t u l , şi să-i a r a t e c â t d e m a r e e s t e a c e a g r e ş a l ă ,
în a ş a fel î n c â t nici să-l a r u n c e în d e s c u r a j a r e , şi
50 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E
nici s ă r ă m â n ă n e p ă s ă t o r faţă d e p ă c a t . La î n c e p u t
s ă n u -ί facă nici o r e d u c e r e d e t i m p , ci să-I î n c r e d i n
ţ e z e c ă d u h o v n i c u l a r e grijă d e i c o n o m i s i r e a s u f l e
tului lui, c h i a r m a i m u l t d e c â t p e n i t e n t u l î n s u ş i.
D u p ă c u m cel c e s e d u c e la m e d i c s e la să în m â i n i l e
m e d i c u l u i s p r e c e r c e t a r e , t o t a ş a şi p e n i t e n t u l
t r e b u i e s ă s e l a s e în s e a m a d u h o v n i c u l u i .
La o a lt ă s p o v e d a n i e , d a c ă s i t u a ţ i a m e r g e bine ,
t r e b u i e să-I î n c u r a j e z e , a r ă t â n d u - i că s t ă p â n i r e a d e
s i n e p â n ă în p r e z e n t e s t e o d o v a d ă că el s e p o a t e
î n d r e p t a d a c ă v o i e ş t e . Dacă e s t e un p e n i t e n t s â r g u -
in ci os, p o a t e să-i r e d u c ă ce va din c a n o n , d u p ă c u m
î n g ă d u i e Pravila, a m e n i n ţ â n d u - l c ă d a c ă m a i c a d e
în a c e l a ş i p ă c a t , i s e a p l i c ă c a n o n u l d e la î n c e p u t
d u p ă rânduiala canonică.
13. C o m b a t e r e a p r a c t i c ă a p ă c a t u l u i . O m u l , în
s ta re de pocăinţă, este a s e m e n e a unui ostaş care a
d e c l a r a t r ă z bo i p ă c a t u l u i c a r e voia să-l u c i d ă s u fl e
te şt e. Prin a c e s t război el s e află lu p tâ n d u - s e cu cele
c o n t r a r i i vieţii v e ş n i c e , prin a j u t o r u l c e l o r s f i n t e
c are s e îm potrivesc păcatului.
D uh ov ni c ul nu t r e b u i e s ă s e m â n i eI c o n t r a c e l o r
c e g r e ş e s c , z ic e Sf. Vasile, ci t r e b u i e s ă p r o c e d e z e
c a şi m e d ic ii , „ f o lo s in d u -s e d e lu c ru ri l e c e le c u totul
c o n t r a r i i p a t i m i l o r d e c a r e p e n i t e n ţ i i s u n t robiţi,
a p l i c â n d , d a c ă e s t e nevoie, d o c t o r i i tari şi cu totul
c o n t r a r i i î n c l i n ă r i l o r lor c e l o r rele. De e x e m p l u : Ca
s ă v i n d e c e sl ava d e ş a r t ă el ie va p r e s c r i e f a p t e c a r e
d u c la o a d e v ă r a t ă um il in ţ ă . D a c ă v o r b e s c m u l t le
va r e c o m a n d a t ă c e r e . D acă s u n t s o m n o r o ş i , el le va
r â n d u i ve gh er i d e n o a p t e şi r u g ă c i u n i . Dacă s-au
î m b o l n ă v i t d e le nev ir e, el îi va sili s ă l u c r e z e ma i
m u l t . D a că s u n t l a c o m i , el le va r â n d u i p o s t. D a c ă
s - a u o b i ş n u i t s ă d e f a i m e , el îi va d e s p ă r ţ i d e to vă ră -
P R A V I I,Λ ΙΠ Η Κ I U O K A S C Ä 51
Duhovnicia p. 332-333.
“ Dacă duşmanii societăţii, după cum vedem Ia tot pasul, - vor să
transforme starea de păcat între oameni din excepţie în regulă,
adică toţi oamenii să fie decăzuţi în păcate urâte, cu câteva
excepţii de virtuoşi, atunci şi creştinii trebuie să fie atenţi să nu
transforme starea de combatere a păcatului din excepţie, tot în
regulă, - folosind teroarea corectitudinii şi interdicţii de la rău, cum
greşit a procedat inchiziţia - ca nu cumva decăderea în păcat să fie
şi mai mare şi mai generalizată. Pentru aceasta, preoţii, cu înţelep
ciune, pe toate căile posibile au datoria să demaşte cât este de
devastator păcatul şi să cheme toată omenirea la înţelegerea stării
de rău şi de haos în care este târâtă, pentru a înlătura răutatea
păcatului cu eficienţă şi răbdare. Numai astfel pot fi scoşi bieţii
oameni din confuzia în care au fost aruncaţi, şi în care se zbat, câţi
se mai zbat, pentru că au uitat de Creatorul lor şi nu mai ştiu să
deosebească binele de rău, ci consideră răul ca o alternativă a
binelui şi nu ca opusul (contrariul) binelui, (n.ed.)
PRAVILA BISERICEASCĂ 53
t r e b u i n ţ a d r e p t e i s o c o t e l i . La m a s ă îi d a din c â n d în
c â n d c â t e un p a h a r d e vin, şi astf el b a b a şi-a re v e n it
la n o r m a l . C â n d c e r e a p e s t e m ă s u r ă îi a r ă t a c â t d e
re a e s t e a c e a s t ă p a t i m ă şi o î n c u r a j a c ă e a e s t e
f e m e i e v r e d n i c ă şi p o a t e face lu c ru ri d e is p ra v ă
d a c ă v o i e ş t e . Astfel, d u p ă un tim p, b a b a a a j u n s s ă
u m b l e c h i a r cu b ă u t u r a , fără a s e m a i î m b ă t a .
Î n d r e p t a r e a d e la î n c e p u t , a p l i c a t ă e x a g e r a t
î m p o t r i v a p a ti m ii , nu f ă c e a a lt c ev a , d e c â t s ă o m e n
ţ i n ă p e b a b ă în p a t i m a s a cu m a i m u l t ă în d â rj ir e . O
e x t r e m ă n a ş t e şi î n t r e ţ i n e o a l t ă e x t r e m ă .
14. Echilibrul vieţii c o n s t ă în echilibrul c u m p ă t ă
rii. E x t r e m a p ă c a t u l u i p o r n e ş t e d in c e n t r u l c u m p ă
tării, c a o e v a d a r e din n o r m a l . A d e v ă r a t a c a n o n i s i r e
trebuie să p o rn e a sc ă c u m p ă t a t tot ca o ex trem ă
tem porară, care să atragă spre o în dreptare n o rm a
lă, iar n u s ă st ri c e şi m a i rău.
a) P ri m ul p a s al c a n o n i s i r i i îl f a c e p e n i t e n t u l
î n s u ş i prin d i s p o z i ţ i a lui s u f l e t e a s c ă d e a s e p oc ăi .
Es te cel m a i d e s e a m ă e l e m e n t , fă ră d e c a r e t o a t e
c e l e l a l t e m i j l o a c e r ă m â n fără d e nici u n folos. Deci,
faptul spovedaniei este prim a treaptă a canonisirii
fi i n d c ă nu e s t e t o c m a i a ş a d e u ş o r a-şi d e s c o p e r i
c i n e v a i n t i m i t ă ţ i l e s a l e î n a i n t e a a lt u ia .
b) O l ă m u r i r e cu t o n a p ă s a t şi p ă r i n t e s c , d e
m u l t e ori face ma i m u l t d e c â t ori c e c a n o n t r u p e s c .
Dar d in pr ic in a n e s t a t o r n i c i e i s u f l e t u l u i o m e n e s c şi
a g r e u t ă ţ i i d e a c u n o a ş t e r e a l i t a t e a în s i n e a ei,
d u h o v n i c u l nu t r e b u i e s ă r e d u c ă t i m p u l d e p o c ă
in ţă , p â n ă c e c r e d i n c i o s u l nu p r o b e a z ă cu f a p t e
a d e v ă r u l p o c ă i n ţ e i s a l e . S a ul a zis c ă s e p o c ă i e ş t e 69,
p e c â n d în r e a l i t a t e nu s-a poc ăi t ; David s-a r u g a t d e
p ă c a t e l o r . Să nu d e a d r e p t c a n o n c a s ă a d u c ă la
b i s e r i c a lui, u n t d e l e m n , p â n z e t u r i , ş.a. , ci s ă d e a
a l t u i a , căci p r in a c e a s t a d ă d e b ă n u i t că s p e c u l e a z ă
c e l e s f i n t e 72.
Cel mai folositor c a n o n e s t e î n ţ e l e g e r e a şi pra c ti
c a r e a a d â n c i m i i cred in ţei o r to dox e , m il o s te n ia faţă
d e cei s ăraci, r u g ă c i u n e a , m e t a n i i l e şi înc hin ă ci unil e.
e) S f â n t u l A pos to l Favel z i c e că, „ o m u l fir es c
( t r u p e s c ) nu p r i m e ş t e c e l e a l e D uh u lu i Iui D u m n e
z e u , c ă c i p e n t r u el s u n t n e b u n i e ” (I Cor. 2, 14), „căci
cei c e s u n t d u p ă t r u p c u g e t ă c e l e a l e t r u p u l u i , ia r
cei c e s u n t d u h o v n i c e ş t i c u g e t ă c e l e a l e D u h u lu i lui
D u m n e z e u , d e o a r e c e d o r i n ţ a c ă r n ii e s t e m o a r t e , ia r
d o r i n ţ a D uh ul ui e s t e v ia ţă şi p a c e ; fi in dcă d o r i n ţ a
c ă r n i i e s t e v r ă j m ă ş i e î m p o t r i v a lui D u m n e z e u ”.
D u p ă c e s-a l u m i n a t c â r m a mi nţi i şi s e d i s c i p l i n e a z ă
f a p t e l e vo inţei, a c u m s ă v e d e m c u m s e c o m p l e c -
t e a z ă o m u l în c e e a c e nu p o a t e f a c e el în s uşi .
Cel m a i u ş o r c a n o n şi m a i d e v a l o a r e e s t e rugă
ciunea. S u n t unii c a r e n-au s i m ţ u l a c e s t a , al r u g ă
ciun ii, j u s t i f i c â n d u - s e în d if e ri t e feluri, m a i a l e s
r a ţ i o n a l i s t . D uh o v n ic u l t r e b u i e să-i o b l i g e să-şi facă
c â t d e p u ţ i n ă r u g ă c i u n e . Să î n v e ţ e p e d e - r o s t a n u m i
t e r u g ă c i u n i s c u r t e şi a b s o l u t t r e b u i n c i o a s e . S ă facă
cel p u ţ i n c â t e 7-8 m e t a n i i , s a u î n c h i n ă c i u n i c â n d s e
c u lc ă . Să s t e a în g e n u n c h i la i c o a n ă 3-4 m i n u t e .
C e l o r învrăjbiţi s ă le d e a c a n o n c a s ă s e r o a g e şi
p e n t r u d u ş m a n i i lor. Dealtfel r u g ă c i u n e a p e n t r u
î m b l â n z i r e a v r ă j m a ş i l o r t r e b u i e s ă o facă o r i c i n e s-a
s u p ă r a t cu a p r o a p e l e s ă u 73.
15. S c r u p u l o ş i i - cei c e s u n t p r e a n ă v a ln i c i în
f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e şi c e r c â t m a i m u l t c a n o n -
duhovnicul trebuie să chibzuiască bine situaţia
u n o r a st fe l d e c r e d i n c i o ş i şi s ă le d e a c a n o n n u m a i
c â t le e s t e lor d e folos, şi p o t să-l facă, în a ş a fel
î n c â t s ă nu c a d ă m a i tâ rz iu în p li c t i s e a l ă şi c h i a r în
d e f ă i m a r e d e c el e s fi n te . Unii d i n t r e a c e ş t i a , d a c ă
s u n t c o n d u şi de o m inte puţin clar-văzătoare, pot să
î n t r e b u i n ţ e z e f a p t e l e ev laviei în s c o p u r i e g o i s t e .
Duhovnicul nu tr e b u ie s ă ţină s e a m ă , în m a r e m ă s u
ră, d e n ă v ă l n i c i a lor, ci el t r e b u i e s ă s e f o l o s e a s c ă
d e a u t o r i t a t e a s a şi să-i c h e m e la a s c u l t a r e , căci e a
e s t e cel m a i b u n c a n o n . C in e ş t i e s ă s e î n f r â n g ă pe
s i n e p e n t r u î m p ă r ă ţ i a ce r u ri lo r, a c e l a a d u c e Iui
D u m n e ze u c e a mai m a re jertfă. însuşi Mântuitorul
S-a s u p u s a s c u l t ă r i i , p â n ă la m o a r t e , şi m o a r t e a p e
c r u c e , s p u n e S f â n t u l Pavel74. Căci s e î n t â m p l ă , d e
m u l t e ori, c a d in p r i c i n a s c o p u l u i lor e g o i s t , s a u a
n e s i n c e r i t ă ţ i i . D u m n e z e u s ă Ie a c o r d e o a s i s t e n ţ ă
h a r i c ă m i c ă , şi astfel, c ă z â n d în m a r i g r e u t ă ţ i ale
vieţii, s ă s e d e s t r a m e s u f l e t e ş t e m a i r ă u 75 d e c â t cei
c e m e r g p e o c a l e mijlocie. Ei t r e b u i e s c l ă m u r i ţ i c ă
t o t ce-i m u l t nu-i bu n. Diavolul, d a c ă nu p o a t e s f â ş i a
h a i n a s u f l e t u l u i prin p ă c a t e d i r e c t e a d i c ă prin
r ă z b o iu l cel de-a s t â n g a , a p o i s e s i l e ş t e s ă d e s t r a m e
t ă r i a d u h o v n i c e a s c ă prin e x t r e m a d r e a p t ă . R ă u t a
tea, cu c â t e s te a m e s t e c a t ă cu m ai m u lt adevăr, cu
a tâ t e ste m ai periculoasă.
Ei s ă nu facă m u l t c a n o n , c a D u m n e z e u s ă le
d e a m u l t e favoruri, nici s ă s e r o a g e p r e a m u l t , c a s ă
c a p e t e b u n u r i m a t e r i a l e s a u l a u d a o a m e n i l o r 76.
” Filip. 2, 8.
" Vezi: Deznădăjduirea.
mVezi: Rugăciunea, Pomenirile la sliţjbe.
PRAVILA BISERI CEASCĂ 57
T o a t e f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e t r e b u i e s c f ă c u t e
p e n t r u l a u d a lui D u m n e z e u .
Cândxpe ru g ă m pe n tru s ă n ă ta te , pentru ajutor
în o c u p a ţ i i l e n o a s t r e , p e n t r u l u m i n a r e a minţii şi
a l t e l e , noi n u m a i n e p r e z e n t ă m n e c a z u r i l e n o a s t r e
î n a i n t e a lui D u m n e z e u , c a Ia un t a t ă , î n s ă El n e d ă
n u m a i c e e a c e ş t i e El c ă n e e s t e d e folos, i n d i f e r e n t
d a c ă n e p l a c e s a u nu. De a c e e a un b ă t r â n s e r u g a
o d i n i o a r ă , z ic â n d : Doamne, de vo/esc, sau nu. Tu
mântuieşte-mă cum ştii, când îm i este de foi os prin
protejare, când trebuieşte prin certare.
Din felul c u m s e s u p u n astfel d e c r e d i n c i o ş i , s e
cu n o sc dacă au um ilinţa dreptei socoteli, sau su n t
stăpâniţi d e cugetul neascultării.
C e e a c e e s t e for ţa d i s c i p l i n a r ă şi p o l i ţ i e n e a s c ă
în d o m e n i u l s o c ia l a c e l a ş i rol îl j o a c ă şi c a n o n i s i r e a
în d o m e n i u l s p ir itu a l.
Cu t o a t e a c e s t e a , d u h o v n i c u l nu t r e b u i e s ă facă
m a r e u z d e a u t o r i t a t e a s a în c h ip e x a g e r a t , ci n u
m a i s ă s e s i l e a s c ă c a să-i c o n v i n g ă la î n f ă p t u i r e a
c e lo r ce Ie s u n t d e folos. Dacă ei nu a s c u lt ă , să-i la se
în s e a m a Pr o v id e n ţ e i d u m n e z e i e ş t i , c a r e d i s p u n e
d e n e n u m ă r a t e m i j l o a c e d e î n d r e p t a r e , şi p e n t r u cei
răi şi p e n t r u cei buni.
58 I EROM. NI C QDI M S A C H E L A R I E
Al d o i l e a S o b o r E c u m e n i c
PRAVILA BISERICEASCĂ 59
IV. CÂTEVA C A TE G O R II D E P E N IT E N ŢI
1. P e n i t e n ţ i r u ş i n o ş i d e o b ic e i s u n t cei ti n e r i şi
c a r e nu s-au s p o v e d i t n i c i o d a t ă . Cu a c e ş t i a t r e b u i e
c a d u h o v n i c u i s ă s e p o a r t e b l â n d şî cu fa ţă ve s e lă ,
î n d e m n â n d u - i ca s ă î n l ă t u r e r u ş i n e a şi s ă nu tă in u -
i a s c ă p ă c a t e l e . Le d ă un m a r e c u ra j, a t u n c i c â n d
d u h o v n i c u l le p o v e s t e ş t e c e v a ca d e s p r e s i n e c ă
a t u n c i c â n d s-a d u s Ia s p o v e d a n i e d e p r i m a d a t ă , îşi
f ă c e a în c h i p u i r i , c ă c in e ş t i e c e o s ă z ic ă d u h o v n i c u l
c â n d va auzi c u t a r e s a u c u t a r e p ă c a t. Să p o v e s t e a s c ă
n u m a i d e s p r e p ă c a t e l e d e c a r e nu s c a p ă n i m e n i în
v ia ţă , iar nu d e s p r e p ă c a t e m a r i c a r e a r s m i n t i p e -
p e n i t e n t . S u n t unii d i n t r e c r e d i n c i o ş i c a r e s p u n
a l t o r a c e a u d i s c u t a t cu d u h o v n i c u l , şi a st fe l a r d a
prilej c a e x e m p l e l e d e î n c u r a j a r e s ă fie o p r i c i n ă d e
s c a n d a l . D e s p r e a n u m i t e p ă c a t e gre le , p e c a r e le-ar
b ă n u i c ă le-a f ă c u t c r e d i n c i o s u l r u ş i n o s , p o a t e s ă
p o v e s t e a s c ă c a d e s p r e altul, fă ră a p o m e n i v r e u n
n u m e c u m a c e l a s e r u ş i n a s ă le s p u n ă şi în c e l e d in
u r m ă şi-a c ă l c a t p e d u h u l cel r ă u al ruşinii şi le-a
mărturisit.
D u p ă s p o v e d a n i e , d a c ă d u h o v n i c u l nu a r e s i g u
r a n ţ a u n e i s p o v e d a n i i c o m p l e c t e , a t u n c i p o a t e să-l
m a i î n t r e b e c e e a c e s o c o t e ş t e c ă a r m a i p u t e a fi
î n t r e b a t , şi să-i a m â n e î m p ă r t ă ş a n i a , c h i a r d e a r fi
v r e d n ic . Să-l c h e m e la o a d o u a s p o v e d a n i e în tr -u n
t i m p c â t m a i a p r o p i a t . La d e s p ă r ţ i r e să-l î n d e m n e ,
c ă d a c ă a u i t a t ceva ne sp oved it, s ă vină şi să-i s p u n ă .
Dacă nu vine la t e r m e n u l fixat, - şi e bin e ca p e n i t e n
tul î n s u ş i să-şi fixeze termenul·, - a t u n c i e s e m n d e
60 IEROM. NICODIM SACHELARIE
n e s i n c e r i t a t e , d a c ă nu a i n t e r v e n i t o a r e c a r e pie dic i
s e r i o a s e . A d o u a o a r ă , d a c ă , î n g ă d u i e Pravila, p o a t e
s ă i s e d e a voie ca s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . Deal tf el, ca
regulă g en erală , e bine să în treb e pe credincios:
ia tă e u d u p ă c e l e c e mi-ai s p u s , îţi d a u voie s ă te
î m p ă r t ă ş e ş t i , d u m n e a t a c e zici, poţi s ă t e î m p ă r t ă
ş e ş t i ? Din r ă s p u n s s e p o a t e v e d e a d a c ă e s t e î m p ă
c a t s u f l e t e ş t e , s a u nu. La u r m ă să-i s p u n ă a p ă s a t şi
p ă r i n t e ş t e : B a g ă d e s e a m ă , e u m i- am f ă c u t d a t o r i a
şi m - a m silit c a s ă „nu pleci n e v i n d e c a t ” c u m zice
pravila p e c a r e ţi-am citit-o la î n c e p u t ; d a c ă d u m
n e a t a nu v oi e şt i s ă te faci s ă n ă t o s , p ă c a t u l e s t e al
d u m i t a l e ia r n u al m e u . Dealtfel s u n t rari a c e i a p e
care-i s t ă p â n e ş t e o r u ş i n e n e b i r u i t ă .
2. Cei î n d r ă z n e ţ i d e ob ic e i s u n t a c e i p e n i t e n ţ i ,
c a r e nu a u o e d u c a ţ i e r e l i g i o a s ă şi c a r e s -a u o b i ş
n u i t cu p ă c a t u l în a ş a fel î n c â t nu-I m a i c o n s i d e r ă
a ş a d e grav, s a u s u n t cu i n i m a î m p i e t r i t ă . Pe a c e ş t i a
d u h o v n i c u l t r e b u i e să-i s f ă t u i a s c ă cu î n d e l u n g ă
r ă b d a r e şi b l â n d e ţ e . „Şi ro b u l D o m n u l u i nu t r e b u i e
s ă s e c e r t e , s f ă t u i e ş t e S f â n tu l Pavel, ci s ă fie b l â n d
cu toţi, în s t a r e s ă î n v e ţe p e toţi, plin d e Î n g ă d u i n ţ ă
r ă b d ă t o a r e . Să î n d r e p t e cu b l â n d e ţ e p e potri vnici,
în n ă d e j d e a c ă D u m n e z e u le va d a p o c ă i n ţ ă c a s ă
a j u n g ă la c u n o ş t i n ţ a a d e v ă r u l u i ”77.
P e n tr u o r i c e p ă c a t , d u h o v n i c u l t r e b u i e să-l în
t r e b e vesel, d u p ă regulil e c e r u t e , ca s ă a f l e c a u z e l e
p ă c a t e l o r şi s ă p o a t ă a-l c u n o a ş t e în t a i n e l e vieţii
lui. Şi n u m a i d u p ă c e a s p u s t o t c e a v e a d e s p u s ,
a b i a a t u n c i t r e b u i e să-i a r a t e g r a v i t a t e a p ă c a t e l o r
cu t o n a p ă s a t , c it in d la f ie c a r e p ă c a t c a n o a n e l e şi
v e r s e t e l e s c r i p t u r i s t i c e c a r e îi o s â n d e s c n e l e g i u i r e a .
Să nu fie cu n e g l i j e n ţ ă f a ţă d e T a i n e l e vieţii c r e ş t i
ne, c ă c i d u p ă c u m B a l t a z a r b e n c h e t u i a în c e t a t e a
B a b i l o n u l u i fără d e grijă şi a fost c u p r i n s fă ră d e
v e s t e d e d u ş m a n i şi ucis, t o t a ş a p o a t e s ă s u r p r i n d ă
m o a r t e a p e o r i c e fiu al n e a s c u l t ă r i i . N e p ă s a r e a e s t e
un p ă c a t d e m o a rte , a s e m ă n ă t o r cu neglijenţa
b o l n a v u l u i o p e r a t , c a r e nu r e s p e c t ă d i e t a m e d i c u
lui, şi a st f e l îşi p i e r d e v ia ţa .
3. Cel c e îşi j u s t i f i c ă p ă c a t e l e într -un c h i p n e c u
vii nc ios , a c e l a t r e b u i e l ă m u r i t a s u p r a v r e d n i c i e i şi
n e v r e d n i c i e i o m u l u i , cu dovezi s c r i p t u r i s t i c e şi d in
Sfinţii Părinţi. A t i t u d i n e a d e p ă r i n t e n i c i o d a t ă nu
t r e b u i e s ă fie d e p ă ş i t ă d e t o n u l m u s t r ă r i l o r . P e n tr u
c a c i n e v a s ă ş t i e ca să-şi e c h i l i b r e z e b i n e a t i t u d i n e a
şi p r o c e d e u l în d u h o v n i c i e , t r e b u i e s ă c u n o a s c ă
b i n e l i t e r a t u r a p e d a g o g i c ă şi p s i h o l o g i c ă , a t â t c â t îi
este n ecesară spre orientare.
O m u l în v i r t u t e a vo in ţe i s a l e lib e re , îşi a r e în
m â n a Iui v ia ţa şi m o a r t e a s u f l e t u l u i s ă u . D u h o v n i
cul n u m a i îi a j u t ă c a s ă s e c u n o a s c ă p e s i n e , ia r
o b l i g a ţ i i l e c a r e s e i m p u n p e n i t e n t u l u i nu p o t d e p ă ş i
l ib e r a lui a c c e p ţ i u n e . D e z o r d i n e a u n e i j u s t i f i c ă r i
n e c h i b z u i t e , t r e b u i e v i n d e c a t ă prin e d u c a ţ i a care-i
li p s e ş t e . A c e a s t a s e face în p ri m u l r â n d p r in l u m i n a
re a min ţii; p e n t r u î n f ă p t u i r e a ei, d u h o v n i c u l t r e b u i e
să-i a m â n e t e r m e n u l d e î m p ă r t ă ş i r e cu t o a t ă î n d e
l u n g a r ă b d a r e c a s ă a i b ă t i m p să-l p o v ă ţ u i a s c ă şi
să-i d e a s ă c i t e a s c ă c ăr ţi c a r e i-ar l u m i n a c u m p ă n a
c u g e t u l u i . C h i a r p o a t e să-i c e a r ă un r e z u m a t Ia v r e o
c a r t e c a r e l-ar folosi m a i b in e , ca cu c h i p u l a c e s t a
s ă i s e Î n t i p ă r e a s c ă m a i b i n e în m i n t e .
4. S c r u p u l o ş i i
în t o a t e v r e m u r i l e D u m n e z e u a r â n d u i t a n u m i t e
62 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E
n a t u r i o m e n e ş t i . Cei cu a d e v ă r a t eviavioşi d i s p u n
d e o d e o s e b i t ă s e n s i b i l i t a t e r e l i g i o a s ă . Pe a c e ş t i a
D u m n e z e u i-a r â n d u i t c a s ă fie i n s t r u m e n t e d e
p r o p o v ă d u i r e în f a ţa lumii, l u m e c a r e s-a p u s în
s l u j b a p ă c a t u l u i . C h i a r în t i m p u l c â n d o r g a n i z a ţ i a
s o c i a l ă e s t e a t e e şi l u p t ă fă ţiş c o n t r a a d e v ă r u l u i
d u m n e z e i e s c , c a p e v r e m e a lui A h a b s a u a c o m u n i s
m u l u i d e azi, D u m n e z e u face d in cei cu a d e v ă r a t
eviav ioş i p u r t ă t o r i i voii S a le în faţa c e l o r r ă t ă c i ţ i 78.
S c r u p u l o ş i i s e d e o s e b e s c d e cei cu a d e v ă r a t
eviavioşi, prin fa p tu l că ei c o n s i d e r ă d r e p t p ă c a t e ,
a n u m ite fapte nevinovate, sau greşeli n e în s e m n a te .
Cei cu a d e v ă r a t eviavioşi d i s p u n d e o s e n s i b i l i
t a t e r e l i g i o a s ă d e o s e b i t ă , d a r a u şi p u t e r e a u n e i
î n ţ e l e g e r i t e m e i n i c e cu a j u t o r u l c ă r e i a ei p o t fa c e o
d i s t i n c ţ i e c l a r ă î n t r e o f a p t ă şi a l t ă f a p t ă , î n t r e
v i r t u t e şi p ă c a t .
Scrupuloşii, dimpo tr ivă , d i s p u n d e s e n s ib il it a te a
evlaviei, d a r nu dispun de puterea minţii, c a r e a r
p u t e a s ă a r u n c e o d e p l i n ă l u m i n ă p e s t e f a p t e l e vie
ţii. S e n s i b i l i t a t e a lor r e l i g i o a s ă d e p ă ş e ş t e p u t e r e a
d e c o n d u c e r e m i n t a l ă şi din a c e a s t ă p ric in ă ei „se
t e m d e frică u n d e nu e s t e frică”, c u m zice Psalm is tul .
Unii d i n t r e ei (d in t re s c r u p u l o ş i ) p o t fi şi m in ţi
b i n e î n z e s t r a t e , da r, din pri c in a u n e i educaţii reli
gioase nechibzuite, p o t s ă a l u n e c e p e p a n t a u n e i
t e m e r i g r e ş i t e c u privire la f a p t e l e vieţii. F a ţ ă d e
a c e ş t i a d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă fie cu b ă g a r e d e
s e a m ă , şi s ă p r o c e d e z e cu î n d e l u n g ă r ă b d a r e . Deşi
unii s u n t f o a r t e s im p li în p u t e r e a lo r d e c u g e t a r e ,
t o t u ş i , s u f le tu l lor n ă v a ln i c d u p ă a d e v ă r u l vieţii
e v a n g h e l i c e , e s t e c a un p ă m â n t î n s e t a t d u p ă a p a
te o l o g i c , t r e b u i e s ă s e c o b o a r e la î n ţ e l e g e r e a c r e
dinciosului, aşa cum a făcut însuşi Mântuitorul
Hris tos şi Ap ost olii Săi.
D e s i g u r c ă lucrul nu e s t e t o c m a i a ş a d e uşor;
d a r p r e o t u l , c a o s t a ş c a r e l u p t ă p u r u r e a p e frontul
m i s i o n a r al Bisericii, t r e b u i e să fie p r e g ă t i t în
a c e a s t ă d i r e c ţ i e , citind c e l e m a i d e s e a m ă c ă r ţ i a l e
misticii c r e ş t i n e , p e c a r e s ă c a u t e s-o şi t r ă i a s c ă a t â t
c â t îi î n g ă d u i e p ute ri le .
A t i t u d i n e a s e n i n ă şi z â m b i t o a r e e s t e s c u t u l cel
m a i d e s şi m a i cu folos u ti li z a t în ori c e d i s c u ţ i e cu
p ă s t o r i ţ i i s ă i; ba c h i a r şi cu cei d e a lt ă c o n f e s i u n e .
Să nu d e a r ă s p u n s u l i m e d i a t la î n t r e b ă r i l e c a r e i s e
p u n , ci s ă a ş t e p t e p â n ă c e t e r m i n ă d e d i s c u t a t
c h e s t i u n e a p u s ă , ca s ă v a d ă c e p ă r e r e a r e şi c r e d i n
c io su l, şi p e c e dovezi s e s p r ij in ă în a r g u m e n t ă r i l e
s a l e . Astfel d e c r e d i n c i o ş i , n u m a i a t u n c i s e d a u mai
u ş o r b ă t u ţ i , c â n d văd că şi p r e o t u l c u n o a ş t e c ă r ţi le
pe c a r e ei le-au citit, şi le t â l c u i e ş t e d u p ă î n ţ e l e s u l
Sf intei Sc ri p t u ri . C h ia r d a c ă m o m e n t a n nu v o i e s c
să-şi r e c u n o a s c ă s lă b i c i u n e a lor, totuşi·, d u p ă c e s-au
d e s p ă r ţ i t , ei s e g â n d e s c la c e l e d i s c u t a t e , şi, î n c e t u l
cu î n c e t u l , s e u m i l e s c în i n i m a lor. De a c e e a p r e o t u l
t r e b u i e s ă c a u t e î n t o t d e a u n a , ca d e s p ă r ţ i r e a s ă fie
b i n e v o i t o a r e , şi s ă î n d e m n e p e c r e d i n c i o s , c a a t u n c i
c â n d a r e t i m p şi s i m t e n e v o ia d e d is cu ţ ii l ă m u r i t o a
re în c h e s t i u n i d u h o v n i c e ş t i , s ă vină Ia el c ă c i el s e
s i m t e m u l ţ u m i t s ă d is c u t e cu o a m e n i d e felul a c e s t a .
în felul a c e s t a s e l e a g ă i n t im i tă ţ i s u f l e t e ş t i
dintr -o p a r t e şi dintr -al ta. Pr e o tu l s ă m e d i t e z e la
p r o c e d e u l M â n t u i t o r u l u i cu Z a h e u V a m e ş u l , cu
S a m a r i n e a n c a , cu f e m e i a c e a p ă c ă t o a s ă , ş.a.
D u h o v n ic u l a r e , u n e o r i , prilejul s ă d i s c u t e cu
scrupuloşiîncăpăţânaţi. A c eş tia t r e b u i e s c t r a t a ţ i cu
PRAVILA BISERI CEASCĂ G5
o î n g ă d u i n ţ ă d e fier; fi i n d c ă cei r e s p in ş i b r u t a l , d e
c e l e m a i m u l t e ori îşi p ie rd î n c r e d e r e a în d u h o v n i c ,
şi a p u c ă p e o cale croită d u p ă capul lor, h r ă n in d u -s e
din cititul c ă r ţ i l o r d e p i e t a t e , izolat d e c o m u n i t a t e a
b i s e r i c e a s c ă . De m u l t e ori prin a t i t u d i n e a p u ţ i n
p ă rin te a s c ă , preotul d ă credinciosului impresia că
nu a r e s i m ţ u l evlaviei t r e b u i t o a r e u n u i p ă r i n t e
d u h o v n i c e s c , ci t r a t e a z ă lu c ru ri le Bisericii n u m a i c a
un f u n c ţ i o n a r , iar nu c a un a p o s t o l şi is pra vni c al
T a i n e l o r lui D u m n e z e u . Atunci c r e d i n c i o s u l c a p ă t ă
un fel d e d i s p r e ţ faţă d e slujitorii Bisericii, şi astf el
s e p ie r d s u f l e t e ş t e c e l e m a i a l e s e e l e m e n t e a l e e v l a
viei c r e ş t i n e . Un astf el d e c r e d i n c i o s e s t e , a d e s e a ,
e x p u s s ă c a d ă p r a d ă î n ş e l ă c i u n i i s e c t a r e . Zică
o r i c i n e c e o vrea, d a r c re ş ti n i i cei c e s- au d e s p r i n s
d e la t r u n c h i u l Bisericii, şi a u t r e c u t la s e c t a n ţ i ,
s u n t s u f l e t e r e l i g i o a s e n o b il e , c a r e n-au fost h r ă n i t e
la t i m p şi s u f i c i e n t d e ispravnicii bis e r ic e ş ti . Ci ne a
a v u t prilejul ca s ă d i s c u t e intim şi f r ă ţ e ş t e cu astfel
d e o a m e n i , a p u t u t c o n s t a t a la cei m a i mu lţi a c e s t e
lucruri.
5. Una din lipsu ril e d e c ă p e t e n i e a l e u n u i p r e o t
e s t e lipsa de a cunoaşte cărţile de pietate ortodoxă.
Prin cip iile t e o l o g i c e s e a s e a m ă n ă cu s c h e l e t u l u n u i
o m , c a r e nu s e p o a t e n u m i a d e v ă r a t o m , d a c ă nu
a r e c a r n e a c a r e s ă d e a p u t e r e a d e via ţă o m e n e a s c ă .
D u p ă c u m r a m u r i l e p o m u l u i nu p o t s ă f a c ă fr uct e,
t o t a ş a şi pr inc ipi il e g e n e r a l e nu p o t rodi d i r e c t o
tr ă ir e d u h o v n i c e a s c ă . C e e a c e s u n t m u g u r i i p e n t r u
p o m , a c e l a ş i rol îl a u şi l i t e r a t u r a m i s t i c ă p e n t r u
evlavia c r e ş t i n ă . Principiile g e n e r a l e s u n t a b s o l u t
n e c e s a r e d a r nu s u n t to tu l; e le o r i e n t e a z ă d a r nu
d e s ă v â r ş e s c . „Plinirea legii şi a p r o f e ţ i l o r ” o face
n u m a i v i a ţ a f i e rb in t e iz v o râ tă din c u g e t a r e a trăirii
66 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
m i s t i c e . C hi a r S f â n t a S c r i p t u r ă s e o c u p ă f o a r t e
p u ţ i n cu s p e c u l a ţ i a ; t o a t e p ri nc ip iil e ei s u n t s i m p l e
şi p r o f u n d e c a linia o r iz o n tu lu i, c a r e î m b i n ă d e o p o
trivă c e r u l şi p ă m â n t u l , t r u p u l şi s u f le tu l.
C r e d in c i o ş ii s e s e s i z e a z ă d e a c e a s t ă lip să şi cu
privire la ei şi cu privire la p r e o t u l î n s u ş i . Li psa lor
d e o r i e n t a r e o j u s t i f i c ă , p e d r e p t s a u p e n e d r e p t , cu
s u v e r a n u l d i s p r e ţ c ă î n ţ e l e p c i u n e a lumii a c e s t e i a
e s t e n e b u n i e la D u m n e z e u . Mulţi, î n s ă , c a u t ă să-şi
c o m p l e c t e z e a c e s t e lipsuri prin citit. Preotul, printr-un
p r o c e d e u p u ţ i n c u g e t a t la să s ă s e v a d ă d in p a r t e a
Iui un s e v e r d i s p r e ţ faţă d e l i t e r a t u r a evlaviei b i s e r i
c e ş t i , l u c ru c a r e îi s c a n d a l i z e a z ă p e c r e d i n c i o ş i . Ei
b i n e , c l e r i c u l 80 c a r e c a d e într-o a st fe l d e n e c h i b z u i n -
ţă cu g r e u va ma i p u t e a s ă a p r o p i e d e ei p e astf el d e
credincioşi.
Prin u r m a r e , c re d i n c i o ş i i c a r e s u n t s t ă p â n i ţ i d e
o a d â n c ă p u t e r e d e via ţă m i s ti c ă , t r e b u i e s c ocrotiţ i
cu m u l t ă b ă g a r e d e s e a m ă . Pe cei s la b i în p u t e r e a
d e î n ţ e l e g e r e t r e b u i e să-i t r a t e z e ca p e n i ş t e cop ii,
c u m z ic e a S f â n tu l Pavel c o r i n te n il o r, h r ă n i n d u - i cu
l a p t e l e î n g ă d u i n ţ e i şi al povăţuirii. în c a z u l c â n d s e
vo r g ă s i şi d i n t r e cei c r e d i n c i o ş i s t ă p â n i ţ i d e d u h u l
î n c ă p ă ţ i n ă r i i , p e a c e ş t i a să-i s f ă t u i a s c ă şi azi, şi
m â i n e , şi î n t o t d e a u n a , cu o l a r g ă b u n ă t a t e d e
s u f l e t . Apoi să-i t r i m i t ă şi la alţi p r e o ţ i cu c a r e s ă
d i s c u t e , riici în tr -u n c az nu t r e b u i e s c a l u n g a ţ i ,
p e n t r u moti vul s c r u p u l o z i t ă ţ i i lor re li g io a s e .
6. C a n d i d a ţ i i la h i r o t o n i e t r e b u i e s c c e r c e t a ţ i
d u p ă S c r i p t u r ă , D o g m e şi c a n o a n e . S f â n tu l Pavel
s p u n e c ă nu t r e b u i e s ă s e p u n ă d e g r a b ă m â i n i l e pe
c i n e v a , fără d e o c e r c e t a r e s e r i o a s ă , ca nu c â n d v a
s ă s e i n t r o d u c ă e l e m e n t e rele în s l u j b a D o m n u l u i .
D u h o v n ic u l c a r e p r o c e d e a z ă cu n e g l i j e n ţ ă la c e r c e
t a r e a c a n d i d a ţ i l o r la h i r o t o n i e , s e f a c e p ă r t a ş la
p ă c a t e l e lor, d a c ă nu la c el e d e j a f ă c u t e , a p o i la c e l e
c e le vor face a c e ş t i a în viitor. P ă c a t e l e c el e f ă c u t e
s u n t indiciul c e lo r viitoare, a ş a d u p ă c u m în m a t e m a
tici, d o u ă p u n c t e c u n o s c u t e , d a u p e al t r e i l e a în
linie d r e a p t ă .
Ei bine , p e n t r u a s e c u n o a ş t e b i n e s t a r e a s u f l e
t e a s c ă a c a n d i d a t u l u i , el t r e b u i e să-şi facă o s p o v e
d a n i e g e n e r a l ă , d in c o p i l ă r i e şi p â n ă în p r e z e n t . Un
a stf el d e p e n i t e n t nu s e c e r c e t e a z ă n u m a i c a s t a r e
s u f l e t e a s c ă p e r s o n a l ă , ci şi ca o m d e m i s i u n e socia lă.
Clericul e s t e un r e p r e z e n t a n t al lui D u m n e z e u
faţă d e o a m e n i , şi al o a m e n i l o r în fa ţ a lui D u m n e
z e u . El e s t e , prin e x c e l e n ţ ă , o m al s o c i e t ă ţ i i c r e ş t i
n e . I n te ri o r u l, e d r e p t , c o n d u c e e x t e r i o r u l , d a r d e
m u l t e ori in t e r i o r u l p o a t e fi m a s c a t d e d u h u l cel r ă u
al î n ş e l ă c i u n i i . De a c e e a S f â n t a S c r i p t u r ă şi C a n o a
n e l e i m p u n o c e r c e t a r e a m ă n u n ţ i t ă nu n u m a i la
s c a u n u l s p o v e d a n i e i , ci şi o v e ri fi c a re cu a j u t o r u l
a p r e c i e r i l o r s o c i a l e 81.
P e n tr u a c e s t e mo tiv e, c a n d i d a t u l t r e b u i e să-i fie
d u h o v n i c u l u i un vechi fiu d e s p o v e d a n i e . Astăzi,
e s t e g ra v p r o c e d e u l d e a t r i m i t e p e c a n d i d a t la u n
d u h o v n i c s t r ă i n , c a r e nu a r e nici o c u n o ş t i n ţ ă d e
situaţia socială a candidatului, sp re a se spovedi ca
s ă s e h i r o t o n i s e a s c ă . Ce p o a t e c u n o a ş t e un d u h o v
nic, fie el c h i a r g e n i u , într-o j u m ă t a t e d e o r ă , s a u
c h i a r c â t e v a o r e d e c o n t a c t cu p e n i t e n t u l , în c a z u l
2008. (n.ed.)
Sf. Vasile 89: Hirotonia; Sf. Simeon Tes. V. 168.
68 I EROM. NI CODI M SACHE LARIE
n o s t r u , i n t e r e s a t d e a c ă p ă t a voie p e n t r u h i r o t o
nie!? riici p r o o r o c u l Eiisei n-a c u n o s c u t i m e d i a t pe
u c e n i c u l s ă u că e s t e î n ş e l ă t o r , d a r ă m i t e u n o m
o b iş n u it ! S u b d e n u m i r e a u n u i p ă c a t s e p o a t e î n ţ e l e
ge o faptă uşoară, d a r tot s u b a ceeaşi d e n u m ire
p o a t e fi o m a r e n e l e g i u i r e , un p ă c a t d e m o a r t e , d e
ex. clevetirea, în g e n er al , nu e s t e un p ă c a t d e m o a r t e .
D ar prin c le ve tir e c in e v a p o a t e s ă facă pe a p r o a p e l e
c a să-şi p i a r d ă o s i t u a ţ i e , s a u să-l a r u n c e în d e z n ă
d e j d e şi s i n u c i d e re , s a u să-l t â r a s c ă la c o n d a m n a r e a
la m o a r t e . C a n d i d a t u l (Ia h ir o t o n ie ) p o a t e s p u n e :
a m clevetit, - şi zice a ş a , p u r şi s i m p l u - d u h o v n i c u l
îl c o n s i d e r ă c a un p ă c a t l e s n e d e ie rt a t, p e c â n d în
r e a l i t a t e el e s t e un p ă c a t d e m o a r t e , l a t ă d e c e
d u h o v n i c u l t r e b u i e să c u n o a s c ă pe c a n d i d a t şi din
opinia publică.
P e n t r u c a u n d u h o v n i c s ă c u n o a s c ă b i n e p e un
c a n d i d a t Ia h i r o t o n i e , t r e b u i e să-l c u n o a s c ă , d a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , c h i a r din c l a s a î n t â i a d e s e m i n a r , şi
p â n ă la v r e m e a h iro to ni ei . Es te o m a r e g r e ş a l ă că
s i t u a ţ i a d e d u h o v n i c în s e m i n a r i i s e c o n s i d e r ă c a o
f u n c ţ i u n e d e bi ro u, pe c a r e o p o a t e o c u p a o lu nă ,
un a n , nu i m p o r t ă c â t tim p. C h i a r î n v ă ţ ă m â n t u l
s u f e r ă c â n d pr of es or ii s e s c h i m b ă în f ie c a r e a n (e s te
şi a s t a o l u c r a r e a m a s o n e r i e i ) , cu c â t m a i m u l t a r
t r e b u i s ă s e ţi n ă s e a m ă c a un d u h o v n i c s ă fie l e g a t
d e o ş c o a l ă un t i m p c â t m a i î n d e l u n g a t . Nu s e ţi n e
s e a m ă c ă î n t r e d u h o v n i c şi fiii săi d e s p o v e d a n i e
t r e b u i e s ă fie o l e g ă t u r ă i n t i m ă şi c o n t i n u ă . în c az u l
c â n d un c a n d i d a t la h i r o t o n i e a a v u t m a i m u l ţ i
d u h o v n i c i , în t im p u l s tudiilo r, a r tr e bu i s ă c e a r ă d e
la toţi, p e n t r u t o t ti m pul d e s tu dii, dovezi d e s p r e
s t a r e a lui m o r a l ă , căci n u m a i a ş a s - a r fa c e o
e x a m i n a r e c o m p l e t ă d u p ă p r e s c r i p ţi il e c a n o n i c e .
PRAVILA BISERICEASCA 69
ţiei, p e n t r u a-1 i n s t r u i şi c a n o n i ş i , s p r e a s e p u t e a
l u p t a m a i d e p a r t e l u p t a c e a b u n ă , c u m zice S f â n t u l
Pavel. Cel c e c a d e în p ă c a t e c a t e r i s i t o a r e , a c e l a a
fost d e m a i î n a i n t e l e p ă d a t d e Ia p r e o ţ i e , a ş a c u m a
fost S a u l d e la î m p ă r ă ţ i e , p e n t r u t ă i n u i t e l e lui p ă
c a t e n e m ă r t u r i s î t e . Es te im p o s ib il ca un s u f l e t a
c ă r u i grijă e s t e l ă s a t ă în s e a m a lui D u m n e z e u ,
a c o p e r i t c o n t i n u u d e Ha rul ta inic, c a r e v i n d e c ă p e
c e l e s l a b e şi î n t ă r e ş t e pe c e le n e p u t i n c i o a s e , s ă fie
l ă s a t (de D u m n e z e u ) s ă c a d ă în p ă c a t e d e m o a r t e ,
î n g ă d u i n ţ a d u h o v n i c u l u i s ă nu fie c o n d u s ă d e na iv i
t a t e , şi s ă i s e p a r ă c ă e s t e a-tot p u t e r n i c în e x e r c i
ţiul fu n c ţi u n ii s a l e 86. D a că el Î n d r ă z n e ş t e s ă d e z l e g e
pe a c e l a pe c a r e D u m n e z e u l-a l e p ă d a t , a t u n c i şi el
s e va p i e r d e s u f l e t e ş t e , ca un p ă r t a ş la p ă c a t e s t r ă
ine. C h i a r Moise şi llie d e s- a r r u g a 87 p e n t r u un
a s tf e l d e cleric, nu va fi i e r t a t d e D u m n e z e u , fi i n d c ă
d r e p t a t e a d u m n e z e ia s c ă este su v e ra n ă peste orice
f a p t ă a milostivirii o m e n e ş t i .
De a c e e a , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă b a g e b i n e d e
s e a m ă ce face: p e c i n e îl d e z l e a g ă c a n o a n e l e să-l
d e z l e g e şi el, p e c i n e îl c a n o n i s e s c , să-l c a n o n i s e a s -
c ă şi el, p e c i n e îl o p r e s c d e Ia p r e o ţ i e să-l o p r e a s c ă
şi el, p e c i n e îl c a t e r i s e s c , c a t e r i s i t să-I s o c o t e a s c ă 88.
O b ic ei u l i n t r o d u s , p e a l o c u r e a , d e a citi n u m a i
molitfa c e a m a r e d e d e zl e ga re , ti m p în ca re , p e n i t e n
tul c le r ic îşi e n u m ă r ă în g â n d p ă c a t e l e , e s t e f o a r t e
g r a v ă , c ăc i d u c e la i m o r a l i t a t e . Prin a c e s t p r o c e d e u ,
s e î n ă b u ş ă c o n ş t i i n ţ a u n e i p o c ă i n ţ e s i n c e r e , şi s e
î n c u r a j e a z ă p ă c a t u l fără d e nici o o p r e l i ş t e . Ea s e
Al tr e ile a S o b o r E c u m e n i c
V. S E C R E T U L SP O VE D A NI EI
1. Din p u n c t d e v e d e r e n a t u r a l , s e c r e t u l
s p o v e d a n i e i s e î n t e m e i a z ă p e l e g ă t u r a in ti m i tă ţ ii
s u f l e t e ş t i , c a r e s e î n c h e a g ă î n t r e is p ra v n ic u l t a i n e i -
d u h o v n i c u l , - şi î n t r e b e n e f i c i a r u l ei - p e n i t e n t u l .
D acă î n t r e doi p r ie te n i, d i v u l g a r e a i n t i m i t ă ţ i l o r
p o a t e p r o v o c a n e î n ţ e l e g e r e şi r ă c e a l ă s u f l e t e a s c ă ,
cu c â t m a i m u l t î n t r e doi inşi, c a r e , p e s t e i n t i m i t a
tea seriozităţii n a tu ra le, s e a ş te r n e le g ă m â n tu l
t a i n i c al du h o v n ic îe i!
P o a t e n i m i c nu d ă u n e a z ă m a i rău u n u i d u h o v
nic d e c â t u ş u r ă t a t e a mi nţi i lui. Isus, fiul lui Sir ah,
s f ă t u i e ş t e p e or ic e c r e d i n c i o s : „ N ic io d a tă nu s p u n e
a l t o r a c e e a c e ai a u z i t şi cu n i m i c nu vei fi p ă g u b i t ”.
Iar m a i d e p a r t e v o r b e ş t e şi m a i a p ă s a t p e n t r u
p ă s t r a r e a t a i n i c u l u i s e c r e t : „Auzit-ai v re o t a i n ă ? Să
m o a r ă o d a t ă cu tine! î n d r ă z n e ş t e , că nu te va s p a r g e
c a s ă i a s ă di n ti n e ! ”91. Iar S f â n t u l l o a n S c ă r a r u l
zice: „ Su fle tu l cel c e nu şi-a p ă z i t t o c m e a l a , şi-a
p â n g ă r i t d u h u l ”92.
2 - M e m o r ia o r i c ă r u i d u h o v n i c t r e b u i e s ă fie un
m o r m â n t p e n t r u t o t c e e a ce-i a u d u r e c h i l e în s c a u
nul s p o v e d a n i e i . T a i n a î n s ă ş i e s t e t a i n ă şi a n g a j e a
ză în s i n e a ei la t ă i n u i r e a a t o t c e e s t e p ă c a t p â n ă la
d i s t r u g e r e a o m u l u i vechi. D iv ulg a re a p ă c a t e l o r d e
Ia s p o v e d a n i e e s t e o t r ă d a r e , a s e m ă n ă t o a r e cu
n e c i n s t i r e a c e l o r s fi n te , cu ierosilia. Ea e s t e un
p ă c a t c o n t r a iubirii d e a p r o a p e l e , fă ră d e c a r e
n i m e n i nu va p u t e a v e d e a p e D o m n u l ; u n a st fe l d e
d u h o v n i c s e p e d e p s e ş t e g r e u şi d u p ă pravilă şi
d u p ă leg ile civile. Vezi: Duhovnicia.
Al p a t r u l e a S o b o r E c u m e n i c
S f â n tu l G ri g o r ie al T e s a l o n i c u l u i
PRAVILA BISERICEASCA 75
P A R T E A Π -a
VI. S L U J B A S P O V E D A N I E I
D u ho vn ic ul t r e b u i e s ă c h e m e n u m a i c â t e u n
c r e d i n c i o s p e n t r u s p o v e d a n i e . Molitfa p o a t e s-o f a c ă
la m a i mu lţi c r e d i n c i o ş i d e o d a t ă . S e c a d e s ă s e
Î m b r a c e cu e p i t r a h i l u l şi felonul. La ne voie , p o a t e
s p o v e d i şi n u m a i c u e p it r a h il u l c â n d e s t e în a f a r ă
d e Biserică.
Bine este cuvântat Dum nezeul nostru... îm pă
rate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Slavă..., Şi
acum .... Prea Sfântă Treime..., Doam ne mHuleşte,
(de 3 ori)..., Slavă..., Şi acum..., Tatăl nostru... Că a
Ta este împărăţia...
Doam ne miluieşte, (de 12 ori). Slavă... Ş i acum...
Veniţi să ne închinăm... Psalm ul 50: Miluieşte-mă
Dum nezeule... (A poi troparele).
N il u i e ş t e - n e p e noi, D o a m n e , m i l u i e ş t e - n e pe
noi, c ă n e p r i c e p â n d u - n e d e nici un r ă s p u n s , a c e a s t ă
r u g ă c i u n e a d u c e m Ţie, ca u nui S t ă p â n , noi p ă c ă t o
şii robii Tăi, m i l u i e ş t e - n e p e noi.
Slavă...
D o a m n e m i l u i e ş t e - n e pe noi, c ă î n t r u T i n e a m
n ă d ă j d u i t , nu Te m â n i a s p r e noi fo a rt e , nici nu
p o m e n i fără -de -leg ile n o a s t r e , ci c a u t ă şi a c u m c a
un Milostiv, şi n e i z b ă v e ş t e p e noi d e v r ă j m a ş i i
n o ş t r i , c ă Tu e şt i D u m n e z e u l n o s t r u , şi noi s u n t e m
76 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
D om n ulu i să ne rugăm !
1. D u m n e z e u l e M â n tu i to ru l n o s t r u . C a r e prin
mijlocirea pro or ocu lu i Tău n a t a n ai d ă r u i t lui David,
c a r e s-a p o c ă i t , i e r t a r e d e p ă c a t e l e lui, şi ai p r i m i t
r u g ă c i u n e a lui M a n a s e p e n t r u p o c ă i n ţ a lui, î n s u ţ i şi
p e rob ul Tă u (Ii) c a r e s e p o c ă i e ş t e d e p ă c a t e l e pe
c a r e le-a fă c ut, prim eşt e-I cu o b i ş n u i t a Ta iu b ir e d e
o a m e n i , t r e c â n d u - i cu v e d e r e a t o a t e c e le c e a f ă c u t
d â n s u l , Cela c e ierţi n e d r e p t ă ţ i l e , şi treci cu v e d e r e a
p e s t e t o a t e fără-d e-leg ile o m e n e ş t i , p e n t r u c ă Tu ai
zis. D o a m n e : „Cu vre re nu v o i e s c m o a r t e a p ă c ă t o
s u lu i, ci s ă s e î n t o a r c ă şi s ă fie v i u ” şi.„de ş a p t e z e c i
d e ori c â t e ş a p t e s ă i e r t ă m p ă c a t e l e ”, d e v r e m e c e
Sl av a Ta e s t e n e a s e m ă n a t ă , şi mila n e m ă s u r a t ă .
P e n t r u c ă d e vei c ă u t a la fără-d e-leg ile n o a s t r e , c i n e
va p u t e a s u fe ri d r e a p t a Ta j u d e c a t ă ? Că tu eşti
D u m n e z e u l c e l o r c e s e p o c ă i e s c , şi Ţie s la v ă
î n ă l ţ ă m , T a t ă l u i şi Fiului şi S f â n t u l u i Duh, a c u m şi
p u r u r e a şi în vecii vecilor. Amin.
D om nului să ne rugăm !
2. D o a m n e l i s u s e l i r i s t o a s e , Fiule al lui D u m n e
z e u celui viu, P ă s t o r u l e şi Mielule, Cel ce ridici p ă c a
t e l e lumii. C a r e ai d ă r u i t d a t o r i a c e l o r doi d a t o r n i c i ,
şi ai d a t p ă c ă t o a s e i i e r t a r e p ă c a t e l o r ei. î n s u ţ i
PRAVILA BISERICEASCA 77
S t ă p â n e , trece-i cu v e d e r e a t o a t e g re ş e l i l e şi-l i a rt ă
t o a t e p ă c a t e l e şi n e l e g i u i r i l e c e le d e voie şi c e l e
fără d e voie, c e l e cu ş t i i n ţ a şi cu n e ş t i i n ţ a , c e l e î n t r u
c ă l c a r e d e p o r u n c ă , şi î n t r u n e a s c u l t a r e , c a r e s-au
f ă c u t d e r o b u l Tă u a c e s t a (N), şi t o a t e c e l e c e c a un
o m p u r t â n d t r u p şi v ie ţ u i n d în l u m e , d e Ia dia vol s-a
î n ş e l a t , s a u în c u v â n t , s a u în fa p te , s a u cu ş t i i n ţ ă ,
sau întru neştiinţă, s a u cuvântul p re o ţe sc a călcat,
s a u cu b l e s t e m p r e o ţ e s c a fost l e g a t , s a u s u b a n a t e
m a a c ă z u t , s a u p e s i n e s-a b l e s t e m a t , î n s u ţ i c a un
Bun, şi C a r e nu ţii m i n t e răul, S t ă p â n e , b i n e v o i e ş t e
a s e d e z l e g a a c e s t ro b al Tă u prin c u v â n t , i e r t â n d u - i
lui şi a n a t e m a şi b l e s t e m u l s ă u , d u p ă m a r e m il a Ta!
Aşa S t ă p â n e i u b i t o r u l e d e o a m e n i , D o a m n e , a sc ul-
tă -n e p e noi c a r e n e r u g ă m b u n ă t ă ţ i i T a le p e n t r u
a c e s t ro b al Tă u, şi trece-i cu v e d e r e a , c a u n m u l t
Milostiv, t o a t e p ă c a t e l e lui. lzbăveşte-1 p e d â n s u l d e
m u n c i l e c e l e v e şn ic e , c ă Tu ai zis. S t ă p â n e : „ O ri c â te
veţi l e g a pe p ă m â n t , vo r fi l e g a t e şi în c e r u r i, şi c â t e
veţi d e z l e g a pe p ă m â n t , vor fi d e z l e g a t e şi în c e r u r i ”.
Căci n u m a i Tu s i n g u r e şt i fă ră d e p ă c a t e , şi Ţie
sl avă î n ă l ţ ă m . Ta tă lu i şi Fiului şi S f â n t u l u i Duh,
a c u m şi p u r u r e a şi în vecii vecilor. Amin.
A c e s te 9 t r e p t e (din t a b e l ) s e r e d u c Ia trei:
J. CINE e s t e f ă p t u i t o r u l ;
2. FAPTELE c o n s i d e r a t e în s i n e a lor; şi,
3. CE URMĂRI a u avut.
De aici s e p o a t e j u d e c a a t â t v a l o a r e a f a p t e l o r în
s i n e , c â t şi p e r s p e c t i v a u n e i î n d r e p t ă r i m a i l e s n i
c io a s e sau mai anevoioase.
D u p ă c e s-a t e r m i n a t s p o v e d a n i a , iar c r e d i n c i o s u l a
lua t cuven it a canonisire, s e citeşte a c e a s t ă rugăciune:
D om nului să ne rugăm !
S t ă p â n e D o a m n e D u m n e z e u l e , C el a c e eşti
m â n t u i r e a r o b il o r Tăi, milostive, î n d u r a t e şi î n d e
l u n g r ă b d ă t o r u l e , C a r e îţi p a r e rău d e r ă u t ă ţ i l e
n o a s t r e şi nu voieşti m o a r t e a p ă c ă t o s u l u i , ci s ă s e
î n t o a r c ă şi s ă fie viu; î n s u ţ i şi a c u m mi los tiveşte-Te
a s u p r a ro b u lu i Tă u (N) şi-i d ă lui v r e m e d e p o c ă i n ţ ă ,
i e r t a r e p ă c a t e l o r şi s l o b o z i r e , t r e c â n d u - i cu v e d e
r e a t o a t e g r e ş e l i l e c e l e d e voie şi c e le fă ră d e voie;
PRAVILA BISERICEASCĂ 79
la sfârşitul cârtii)·
<L>
( Minciunile — furtul — bătaia
<u Nedreptatea — tovărăşia la rău
Q.
ci
O i cu streini — rude
u
o.
vol Curvia nefirească — dobitoace
sie, .sr Sodomia — prostituţia
P
Căsnicia — frăţietatea — sminteala
w Duşmănia — duelul — uciderea
Q
► J . S ( Necredinţa — neglijenţa — vrăjitoria
w £ Biserica — slujba — postul
I * Spovedania — împărtăşirea — ierosilia
w g I Jurământul — afurisirea — apostazia
o
I Urîciunea — hula — ateismul
a
Din neglijenţă sau din siluire,
f Prin surprindere sau din curiositate;
a lumei — diavolului
poftă oarbă
din ispită: a trupului dorinţa cugetului
III. DIN CE CAUZĂ din nevoile vieţii
din iubirea exagerată sau uriciune;
din desfătare sau nemulţumire;
din dorinţa de bine din duşmănie;
din ştiinţă sau neştiinţă.
80 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
P r in sine s a u p rin a l ţ i i :
cu gândul sau cu c u v â n tu l;
prin m erit s a u în ş e lă c iu n e ;
IV . M IJL O A C E L E de prin v e d ere s a u prin a u z i r e ;
în făp tu ire. c u ş t i i n ţ a şi v o i n ţ ă s a u d i n î n t â m p l a r e :
1 din d o g m e ;
s ’a f o l o s i t d e c e l e s f i n t e : ! d i n b i s e r i c ă ;
I din s l u j b e ;
In c o p ilă rie s a u în t i n e r e ţ e ;
la m a tu rita te sau b ă trâ n e ţe ;
V I. IN C E T I M P : ziu a s a u n o a p t e a ;
curând sau m ai tâ r z iu ;
în tim p d e v e se lie , p a c e s a u m â n ie .
La câm p, la s a t sa u o r a ş ;
în c a s ă s a u in a f a r ă ';
V II. IN C E L O C : in b i s e r ic ă s a u în lo ca ) d e p e t r e c e r e ;
î n t r e o a m e n i s a u în p u s t i e .
D eseori sa u r a r e o r i ;
V III. C O N T IN U IT A f a p t a s ’a c u n o s c u t d e p u ţ i n i s a u d e m u l ţ i ;
TEA . ea a dev en it obiceiu c a re ad u ce p lă c e re
s a u s e c o n t i n u ă c u s u f e r i n ţ ă şi l u p t ă .
Cu efect im e d iat s a u î n d e p ă r t a t ;
a d u c bine s a u r ă u ;
f o l o s e s c s a u p ă g u b e s c :{
IX. U R M Ă R IL E su n t
, cu d u r e re d e in im ă ;
bune sau re le . d a c ă p r e d i s p u n Ia 1 cu p r im ir e a c a n o n u l u i
p o căin ţă: cu h o târîrea de a nu
' m ai p ă că tu i.
î m p a c ă - l şi-l u n e ş t e p e d â n s u l cu s f â n t a Ta B ise ri că
î n t r u Hris tos Iisus, D o m n u l n o s t r u , cu C a r e î m p r e u
n ă Ţi s e c u v i n e s t ă p â n i r e a şi m a r e a c u v ii n ţă în veci.
Amin.
Ectenia
Cu pace D om nului să ne rugăm.
Pentru pacea de sus...
Pentru lăsarea ş i iertarea păcatelor robului lu i
Dum nezeu (Ii), ş i pentru ca să i se ierte lu i toată
greşeala cea de voie ş i cea fără de voie, D o m n ulu i
să ne rugăm.
Ca D o m n u l Dum nezeu să-i dăruiască Iu i iertare
de păcate, vreme de pocăinţă ş i răbdare în ispite,
D o m n ulu i să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte ş i ne păzeşte pe
noi. Dumnezeule, cu D arul Tău.
Pe Prea Sfânta, Curata...
Pe n o i înşine şi unii pe alţii ş i toată viaţa noas
tră Iu i ffristos Dum nezeu să o dăm.
Că m ilostiv ş i iubitor de oameni, Dum nezeu eşti
ş i Ţie slavă..
După a c e a s tă ectenie, duhovnicul p u n e m â n a
p e c a p u l p e n i t e n t u l u i şi-i c i t e ş t e a c e a s t ă r u g ă c i u n e
d e dezlegare.
D om n ulu i să ne rugăm !
D o m n u l şi D u m n e z e u l n o s t r u Iisus Hristos, cu
Darul şi cu î n d u r ă r i l e iubirii S a l e d e o a m e n i , s ă te
i e r t e p e t in e , fiule (H), şi să-ţi l e s e ţie t o a t e p ă c a t e l e .
Şi e u n e v r e d n i c u l p r e o t şi d u h o v n i c , cu p u t e r e a
ce -m i e s t e d a t ă , te ie rt şi te d e z l e g d e t o a t e p ă c a t e l e
82 IEROM. NICODIM SACHELARI E
ta le , în n u m e l e 03! T a tă lu i şi a l f Fiului şi a l f S f â n t u
lui D u h f . Amin.
Apoi c r e d i n c i o s u l s ă r u t ă Sf. i c o a n ă , s a u S f â n t a
C ru c e , Molitfelnicul şi m â n a p r e o tu lu i,
C u v in e -s e cu a d e v ă r a t . . . şi O t p u s t.
Al ş a p t e l e a S o b o r E c u m e n i c
PARTEA A TR EIA
VII. PRAVILA C A M O N IS IR IL O R
d u p ă pravilă ca s ă nu s e Î n c a r c e cu p ă c a t e s t r ă i n e ,
c ă nu e s t e a c e a s t a r ă b d a r e , ci va fi pri c in ă d e pieir e,
nici nu s e c u v i n e a fi c in e v a m a i milo st iv d e c â t
Sfinţii Părinţi. Nici a r h i e r e u l s a u d u h o v n i c u l fiind
s u p u s s u b o a r e c a r e gre şe li, s ă nu s o c o t e a s c ă c ă şi
lui i s e vor i e r t a a c e l e gre şe li, d e va face u ş u r a r e
fără s o c o t e a l ă c e lo r la lţ i g r e ş iţ i. ”
„Ci p e n t r u a l e s a l e s ă c e a r ă ie r t a r e , iar a l e Iui
D u m n e z e u s ă le i z b â n d e a s c ă cu d r e p t a t e . î n s ă t r e
b u i e cu b l â n d e ţ e şi cu r â vn ă (de c e l e sfinte), şi d u p ă
v r e m e a i z bân di , şi p e toţi s ă fie g a t a a-i prim i d e s e
vo r p o c ă i. Iar a c e a s t a e s t e c â n d s e va î n d e p ă r t a d e
Ia r ă u şi s e va s m e r i cel c e a g r e ş i t . ” - Sfântul
Sim ion Tes. IX, 3 (f 7 Vezi: Pocăinţa, fericirea. Spove
dania. neascultarea, Canonisirea.
AQAPE s e n u m e s c m e s e l e d a t e p e n t r u h r a n a
săracilor.
1. „Dacă c in e v a a r bârfi pe cei c e fac a g a p e din
evlavie, şi c a r e c h e a m ă pe fraţi p e n t r u c i n s t e a D o m
n ul ui , şi n-ar voi s ă r ă s p u n d ă c h e m ă r i l o r din c a u z a
b a t j o c u r i i c e fac, s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra98.
2. Preoţii s ă nu-şî a l e a g ă p ă r ţ i l e c e l e ma i b u n e
la a g a p e căci „se p r i c i n u i e ş t e d e f ă i m a r e râ n d u i e l i i
b i s e r i c e ş t i . ” - LaocP9, 27. Vezi: Darurile, Lăcomia.
3. Căl ugări i s ă nu m e a r g ă la m e s e l e o a m e n i l o r
m ir e n i, nici la c â n t ă r i l e lor, nici la s o b o a r e l e lor, nici
c â n d vor face p o m e n i r e sfinţilor, iară c â n d s e va
î n t â m p l a o n e v o ie şi va veni c in e v a la m ă n ă s t i r e , şi
s e v o r r u g a c â n d va s ă c â n t e la m a s a lui o a r e c a r e
" Sf. Sim eon Tes. IX, 30 =. SF. Simeon Tesaloniceanul, T ratat
a su p ra tuturor D o g m elor C redinţei n o a stre ortodoxe... Bucureşti,
1865. partea IX-a, cap. 30.
™Canoanele Sinodului din Qangra la 340,
" Canoanele Sinodului din Laodicea la 343.
PRAVILA BISERICEASCA 85
d in c ă l u g ă r i p e n t r u b l a g o s l o v e n i e , a c e l a d e n e v o ie
d e va fi şi v r e u n s t a r e ţ s ă p o a t ă şi p e alţii folosi, şi
p e d â n s u l n e v ă t ă m a t şi fă ră d e p a c o s t e să-I s o c o
t e a s c ă , a c e l a s ă m e a r g ă ; iar d e va fi t â n ă r c i n e v a
d in c ă l u g ă r i s ă nu m e a r g ă la m a s a mir enilor , p e n t r u
c ă a ş a n i m e n e a nu s e p o a t e p e s i n e s ă s e f e r e a s c ă
d e p a c o s t e a d r a c u l u i . ” - PBG p. 107 (69)100.
AJUTORUL LA RĂU. Tatăl r ă u t ă ţ i i e s t e diavolul.
El e s t e a j u t a t d e o a m e n i i cei răi c a r e nu r e s p e c t ă
î n v ă ţ ă t u r a lui D u m n e z e u .
1. „Cel c e va î n d e m n a , s a u va î n v ă ţ a , s a u va
s f ă t u i pe a ltul s ă fa că v r e u n lu c ru rău şi v re o
g r e ş e a l ă , a c e l a s e va p e d e p s i c a şi cel vin o v a t c e va
fa c e g r e ş e a l a . ” - PMB gl. 44.
2. „Cel c e va d a a l t u i a a r m e , s a u cai, s a u b a n i
p e n t r u c a s ă m e a r g ă s ă u c i d ă pe altu l s a u va d a
s c ă r i s a u funii, p e n t r u c a s ă facă v r e u n f u r t i ş a g ,
a c e l a s e va p e d e p s i c a un u c i g ă t o r şi ca un fur,
p e n t r u c ă s e c h e a m ă s o ţ i e (însoţi tor ) cu d â n ş i i . ” -
PMB gl. 46. vezi: Tovărăşia Ia rău.
ALTARUL e s t e „ S f â n t a S f i n t e l o r ”, p a r t e a c e a m a i
s f â n t ă a Bisericii. In c e n t r u l lui s e a fl ă S f â n t a Masă,
c a r e î n c h i p u i e M o r m â n t u l M â n t u i t o r u l u i Hristos. Pe
el s t ă S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e .
1. „Mu se cuvine a intra femeile în Altar.” - Laod. 44
2. C ă l u g ă r u l , c ă l u g ă r i ţ a şi pa ra c li s ie ri i a u voie
s ă intr e. - Sfântul T/icoIae101, SfântulTiichifot102.
3. Clericul c â n d in tr ă în a l t a r t r e b u i e s ă facă trei
m e t a n i i şi s ă s ă r u t e Sf. Masă.
4 P a ra c li s i e ru i s a u c ă l u g ă r u l c â n d i n t r a în Altar,
face trei m e t a n i i fără a s ă r u t a Sf. Masă.
5. „Nu e s t e i e r t a t n i m ă n u i d i n t r e laici a intr a în
Altar; a c e a s t a în s ă nu e s t e interzis st ăp â niri i şi a u t o r i
tăţii î m p ă r ă t e ş t i , c â n d a r voi s ă a d u c ă d a r u r i Făcă
torului, d u p ă o tradiţie foarte vech e,” - VI Ec um . 6 9 103
6. La slujbă, fiecare cleric tr e b u ie s ă s t e a la locul
lui cu t ă c e r e şi b u n ă c u v i i n ţ ă s f â n t ă - I E c u m . 18104.
VI E c u m . 7; Laod. 20; Vezi: Biserica.
7. La a l t a r nu s e p r i m e s c d e c â t v e ş m i n t e l e şi
v a s e l e d e s lu jb ă , p r e s c u r i , t ă m â i e , l u m â n ă r i , vin şi
u n t d e l e m n p e n t r u c a n d e l e . (Vezi: Darurile).
AMÂNAREA POCĂINŢEI e s t e un p ă c a t c o n t r a
S f â n t u l u i Duh.
„Crezi c ă vei s c ă p a d e j u d e c a t a lui D u m n e
z eu ... ? Nu vezi tu c ă B u n ă t a t e a Iui D u m n e z e u te
c h e a m ă la p o c ă i n ţ ă ? Dar cu î m p i e t r i r e a in im ii ta le,
c a r e nu vr e a s ă s e p o c ă i a s c ă îţi a d u n i o c o m o a r ă d e
m â n i e în z i u a m â n i e i şi a a r ă t ă r i i d r e p t e i j u d e c a ţ i a
Iui D u m n e z e u , c a r e va r ă s p l ă t i f i e c ă r u i a d u p ă f a p
te le lui.” - Horn. I i 3-6 Mart. Ort. III 38-39W5. Vezi:
Hula, Focăinţa.
AMULETUL e s t e s e m n u l v ă z u t al n e c r e d i n ţ e i în
a j u t o r u l lui D u m n e z e u . Vezi: Superstiţia, Vrăjitoria.
„Cine p o a r t ă f a r m e c e şi erbi (ierburi) Ia gru m a z ii
lui a r e p a r t e d e s lu ji re a bozilor, iar d e le va l e p ă d a
d e la d â n s u l s ă s e p r i m e a s c ă la î m p ă r t ă ş a n i e iar d e
le va t o t p u r t a a c e s t e a d u p ă î n v ă ţ ă t u r a d i n t â i şi
d u p ă a d o u a , şi d e nu va vre a s ă Ie l e p e d e d e ia d â n
sul, s ă s e d e s p a r t ă d e B i s e r i c ă ” (să s e a f u r i s e a s c ă ) -
FBQ p. J 16 (132).
ANAFORA e s t e r ă m ă ş i ţ a d e la p r e s c u r i l e din
c a r e s-a s c o s S f â n tu l Agne ţ. Ea s e b i n e c u v i n t e a z ă d e
p r e o t şi s e d ă în loc d e S f â n t a Î m p ă r t ă ş a n i e . Fiu p o t
lua a n a f o r ă :
1. Cei c e a u m â n c a t s a u a u b ă u t a p ă .
2. Cei c e a u a v u t s c u r g e r e . Vezi: Scurgere.
3. Cei c a r e nu s u n t vrednic i s ă li s e p r i m e a s c ă
d a r u r i l e la Biserică. Vezi: Darurile ş i Cim itirul.
„ P e n t r u c ă ma i î n a i n t e v r e m e s e î m p ă r t ă ş e a u
o a m e n i i f ă c ă t o a r e l o r d e via ţă T a i n e m a i d e s , iar
a c u m s -au î n d e p ă r t a t d e T a i n a a c e s t e i Sfinţenii...
iar în z i u a d e a s t ă z i iau a n a f o r ă din m â n a p r e o t u l u i
î n t r u s f i n ţ e n i e şi b l a g o s l o v e n i e , ci d e v r e m e c e o iau
c r e ş ti n i i în Ioc d e D u m n e z e i a s c a î m p ă r t ă ş a n i e :
p e n t r u a c e e a s e c a d e în a c e a zi s ă s e d e p ă r t e z e d e
împreunarea trupească a f e m e i l o r lor, şi n u m a i a ş a
s ă ia a n a f o r ă şi s ă s ă r u t e s f i n t e l e i c o a n e , iar d e va fi
din l u c r a r e a diavo lul ui s ă s e a fl e c i n e v a cu f e m e i a
lui în zi d e p ra z nic , a c e l a s ă nu ia a n a f o r ă , nici
i c o a n e s ă nu s ă r u t e , nici el, nici f e m e i a lui. Că zice
D u m n e z e i a s c a S c r i p t u r ă : Cele c u r a t e s ă s e d e a
c ur a ţi lo r, şi c e l e s f i n t e sfinţil or .”- PMB gl. 166; Sfân
tul Sim eon Tes. IV, 100.
ANATEMA e s t e c e a m a i g r e a p e d e a p s ă c a r e s e
p o a t e d a d e Biserică. Ea s e d ă p e n t r u c a z u r i d e
e r e z i e , d e i m o r a l i t a t e s u s ţ i n u t ă p u b l i c cu s i s t e m d e
p r o p a g a n d ă , c a r e c o r u p e s o c i e t a t e a , ş .a , d a r d u p ă
c e v in o v a t u l a fost lovit m a i î n tâ i cu a f u r i s i r e a şi
c a t e r i s i r e a d a c ă e s t e cleric. Vezi: Canonisirea.
1. „ A n a t e m a e s t e d e s p ă r ţ i r e d e D u m n e z e u şi î m
p r e u n a r e şi m o ş t e n i r e a s a t a n e i . Iară S f â n t u l al
88 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R I E
u n i r e cu s f i n ţ i r e a bisericii.
1. „Dac ă s e va s p ă l a S f â n tu l A n t i m i s î n t r u n e ş t i
in ţă , nu-şi p i e r d e s f i n ţ e n i a , nici nu d e v i n e n e c u r a t ,
p e n t r u c ă s-a s p ă l a t . ” - S f Uichifor i .
2. „C are p r e o t va sluji Li tur ghie fă ră d e A n ti m is
a c e l a s ă facă 2 0 0 d e m e t a n i i , iar d e va sluji în B is e
rică n e - t â r n o s i t ă fă ră d e A n tim is s ă i s e ia p o p i a . ” -
PMB gl. 64.
3. Mireanul nu a r e voie s ă s e a t i n g ă d e S f â n t u l
A n ti m is . - 5. Sim eon Tes. V. 127.
4. An tim is ul s t r i c a t s e a r d e în tr -u n va s c u r a t , iar
c e n u ş a s e î n g r o a p ă în loc c u r a t s a u s e t o a r n ă la
s p ă l ă t o r , d a c ă e s t e b i n e îngrijit. - Sf. Sim eon Tes. V.
108..
APA ÎN VIN. „Cine b a g ă a p ă în vin şi-l v i n d e 5 a n i
şi m e t a n i i 6 6 ” - PBG p. 110 (88).
APĂRAREA DE CEL RĂU t r e b u i e s ă s e facă în a ş a
fel î n c â t s ă a i b ă t o a t ă grija ca s ă nu-l u c id ă . „ C a p u l
p l e c a t s a b i a nu-l t a i e ”; cel c e s u f e r e p a g u b a p e n t r u
D u m n e z e u nu e s t e e x p u s morţii, ci b i n e c u v â n t ă r i i .
1. C in e îşi î n d u l c e ş t e i n i m a c â n d s e a p ă r ă şi
u c i d e , a c e l a s e c o n s i d e r ă ca un u c i g a ş d e b u n ă
voie, c a r e s e o p r e ş t e d e la î m p ă r t ă ş i r e , 2 0 d e a n i
d u p ă c a n . 56 S f Vasile- (Vezi: Uciderea).
2. „Cei c e ies î m p o t r i v a tâ lh a ril or, s u n t în a f a r ă
d e B is e ri că şi d e c i nu p o t a s e î m p ă r t ă ş i d e Cel Bun;
iar d a c ă s u n t clerici s e c a t e r i s e s c s c o ţ â n d u - s e din
t r e a p t ă , căci „Tot cel c e s c o a t e s a b i a d e s a b i e va
m u r i . ” - S f Vasile 55.
4. Militarii c a r e a u uc is din p o r u n c ă s e c a n o n i -
s e s c 3 ani. (Vezi: Războiul).
APOSTAZIA MIREANULUI. Ea e s t e l e p ă d a r e a d e
c r e d i n ţ a în Hristos.
Pri mu l p a s s p r e a p o s t a z i e e s t e î n d o i a l a în s u f l e t
90 IEROM. NICODIM SACHELARI E
şi n e c r e d i n ţ a în a d e v ă r u r i l e Bisericii. „Pe o r i c i n e Mă
va m ă r t u r i s i p e Mine î n a i n t e a o a m e n i l o r , îl voi
m ă r t u r i s i şi Eu î n a i n t e a T a t ă l u i Meu c a r e e s t e în
c e r u r i ; d a r o r i c i n e s e va l e p ă d a d e Mine î n a i n t e a
o a m e n i l o r Mă voi l e p ă d a şi Eu î n a i n t e a T a t ă l u i Meu
c a r e e s t e în c e r u r i . ” - Mat. 10, 32-33.
1. „ D acă c i n e v a l u â n d n u m e l e d e c r e ş t i n , şi va
b â rfi p e H ris to s , nu a r e nici un folos d in a c e a
n u m i r e . ” - Sf. Vasile AS.
2. „Cel c e s-a l e p ă d a t d e H ri s to s şi a c ă l c a t t a i n a
m â n t u i r i i , e s t e d a t o r a p l â n g e t o t t im p u l vieţii s a l e
şi a-şi m ă r t u r i s i p ă c a t u l , î n v r e d n i c i n d u - s e S f i n t e l o r
T a i n e la v r e m e a ieşirii din v ia ţă , p e n t r u i u b i r e a d e
o a m e n i a lui D u m n e z e u . ” - Sf. Vasile.106 7 3 şi 81.
3. A d e v ă r a t a a p o s t a z i e e s t e a t u n c i c â n d e s t e
f ă c u t ă fă ţiş , şi s i l e ş t e şi p e alţii s ă s e l e p e d e d e
credinţă.
4. Cei c e s -au l e p ă d a t d e silă a c e ş t i a s e p r i m e s c
la î m p ă r t ă ş i r e d u p ă 7 an i. - Ancira 8. vezi şi 3 4, 5, 6
7 t o t Ancira-, Sf. A ta nas ie'07 - Sf. Teofil 2 108.
5. „Iar câţi s-au d e p ă r t a t nu n u m a i d e la c r e
d i n ţ ă , ci s- au r i d i c a t şi î m p o t r i v ă , silind şi p e alţii s ă
s e l e p e d e d e c r e d i n ţ ă a c e ş t i a plini nd cei 10 a n i s ă
s e î m p ă r t ă ş e a s c ă cu Sf in te le T a i n e . . . ” - Ancira 9.
6. A p o s t a z i a e s t e m a i g r e a d e c â t n e c r e d i n ţ a
p ă g â n i l o r şi e re zi a fără voie, căci t ă g ă d u i e ş t e c o n ş t i
e n t t a i n e l e m â n t u i r i i - II Fetru 2, 21. Vezi: Ştiinţa.
APOSTAZIA CLERICULUI e s t e l e p ă d a r e a d e
c r e d i n ţ ă şi d e s l u j b a d e cleric. C in e s e l e a p ă d ă d e
n u m e l e d e c le r ic e s t e u n s i n u c i s d u h o v n i c e ş t e .
(Duhul cel rău al a p o s t a z i e i face pe unii clerici s ă
l e p e d e u n i f o r m a p r e o ţ e a s c ă c a s ă nu fie c u n o s c u ţ i
în a d u n ă r i c ă s u n t clerici).
1. „ D acă v r e u n cleric s-a r l e p ă d a d e n u m e l e lui
Hri st os p e n t r u frica o m e n e a s c ă a d i c ă d e t e a m a d e
jidov i, d e elini s a u eretici, l e p ă d a t s ă fie; iar d a c ă s e
va lepăda de numele de cleric, s ă s e c a t e r i s e a s c ă ;
d a r pocăindu-se să se p r im e a s c ă ca u n m ir e a n .” -
A post. 62.
2. „Pr ezbiterii cei c e a u j e r t f i t id olil or a p o i
rev e n in d u -ş i, iară şi s-au l u p t a t p e n t r u H r is to s fă ră
d e nici o f ă ţ ă r n i c i e , ci din s i n c e r i t a t e . . . p e n t r u a c e ş
tia s-a r â n d u i t d e c ă t r e S i n o d ca s ă s e î n v r e d n i
c e a s c ă d e c i n s t e a ş e d e r i i în r â n d u l c le r ic il or şi s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă cu S f in te le T a in e , d a r n u le e s t e
în g ă d u it să litu rg h ise a sc ă s au să predice, s au să
s l u j e a s c ă c e v a din c e le p r e o ţ e ş t i . ” - An ci ra 1; Sf.
Petru 14'09; RBOR art. 5-7.
APOSTAZIA MONAHULUI Cel c e s e l e a p ă d ă d e
f ă g ă d u i n ţ e l e m o n a h a l e , nu m a i p o a t e fi p r i m i t la
nici o T a i n ă a Bisericii, a t â t a t i m p c â t s t ă r u i e în
a p o s t a z i e . - Ezechiil 33, 12.
1. „Iar d e s e va l e p ă d a c ă l u g ă r u l , din via ţa c ă l u
g ă r e a s c ă , p e n t r u c e ia c e s-a f ă g ă d u i t lui D u m n e z e u
î n a i n t e a î n g e r i l o r şi a o a m e n i l o r , şi ia ră şi s e va
î n t o a r c e Ia v ia ţa m i r e n e a s c ă şi va l e p ă d a c ă l u g ă r i a ,
şi s e va d u c e c a u n c â i n e c e s e î n t o a r c e la b o r â t u r a
Iui, unii c a a c e i a , d e s e vo r î n t o a r c e iară şi vor veni
la p o c ă i n ţ ă , 6 ani, d e va fi c h i p u l cel mic, iar d e va fi
cel m a r e s ă a i b ă pocăinţă 10 ani." - PBG p. 109 (82).
2. „... A n a t e m a s ă s e zică n u m a i e r e t i c i l o r şi
c ă l u g ă r i l o r c a r e l e a p ă d ă c h i p u l şi nu vor s ă s e m a i
2. „Fără d e e p i s c o p , nu n u m a i c ă nu p u t e m fi,
d a r nici Bise ri ca nu s e p o a t e n u m i Biserică, nici
c r e ş t i n u l c r e ş t i n , fi i n d c ă e p i s c o p u l , c a r e în c a l i t a t e a
d e u r m a ş al A post olilor, a p r i m i t d e la D u m n e z e u ,
p ri n s fin ţir e şi p r in c h e m a r e a D uh ul ui S f â n t p e
c a l e a s u c c e s i u n i i , p u t e r e a d e a l e g a şi a d e z l e g a ,
e s t e c h i p u l viu al lui D u m n e z e u p e p ă m â n t , şi prin
p u t e r e a s f i n ţ i t o a r e a Du hul ui S f â n t , el e s t e izvorul
b o g a t al t u t u r o r T a i n e l o r Bisericii O r t o d o x e , prin
care se poate d o b â n d i m ântuirea; episcopul este
a ş a d a r n e c e s a r în Biserică, p r e c u m o m u l u i îi e s t e
n e c e s a r ă r e s p i r a ţ i a s a u lumii s o a r e l e . ” - Sinodul din
Ierusalim 1672.
3. „ C o r o a n a a t o a t e e s t e a r h i e r i a , c a r e s e c o m
p u n e m a i a l e s d i n t r e virgini şi d a c ă nu c h i a r din
virgini a p o i d i n t r e c ă l u g ă r i ; şi d a c ă n-ar e x i s t a c ă l u
g ă ri potriviţi, a p o i d i n t r e cei c e s e a b ţ i n d e la s o ţi il e
lor, s a u d i n t r e cei c e au r ă m a s v ă d u v i d u p ă p r i m a
c ă s ă t o r i e . ” - Sf. Epifanie, Despre credinţa ortodoxă 21.
4. „Dacă în viito r c ine va va a v e a s ă fie p u s e p i s
c o p , u r m â n d s f i n t e l o r c a n o a n e , d i s p u n e m : . . . (3.) Mu
e s t e p e r m i s c a e p i s c o p u l s ă fie c ă s ă t o r i t : t r e b u i e c a
el s a u s ă fi fost d e la î n c e p u t celi b, s a u d a c ă a a v u t
s o ţ i e , p e a c e a s t a s ă o fi l u a t d i n t r e virgine, d a r s ă
nu fie v ă d u v ă , nici d e s p ă r ţ i t ă d e b ă r b a t , nici c o n c u
bin ă . (4.) Mu e s t e î n g ă d u i t s ă a i b ă copii, nici legiuiţi,
nici ne le g i u iţ i, s a u n e p o ţ i , iar cel c e s e va g ă s i în
a c e a s ta să se d e s p o a ie de preoţie, d e a s e m e n e a să
s e s c o a t ă din e p i s c o p a t şi cel ce l-a instituit, d e o a r e
ce prin a c e a s t a v i o l e a z ă l e g e a a c e a s t a . . . (7.) T r e b u i e
ca el m a i î n a i n t e s ă fi p e t r e c u t cel p u ţ i n ş a s e luni în
v i a ţ ă c ă l u g ă r e a s c ă s a u în cler, la nici un c a z î n s ă nu
s e p e r m i t e s ă a i b ă s o ţ i e , s a u c opi i, s a u n e p o ţ i .
A c e a s t a o c e r e m la t o t cazul d e la d e D u m n e z e u
PRAVILA BISERICEASCĂ 95
iubitorii e p i s c o p i , p r e c u m s-a h o t ă r â t d e j a d e m a i
î n a i n t e prin d o u ă legi a le n o a s t r e , prin c a r e nu a m
s c r u t a t t r e c u t u l şi n e - a m d e z i n t e r e s a t d e c ei c e m a i
î n a i n t e a u t r ă i t cu so ţii le lor, a m in te rz is î n s ă , c a
d u p ă e m i t e r e a legii s ă fie h i r o t o n i t cel c e a r e s o ţ i e ;
şi a c u m r e p e t ă m a c e a s t ă le g e , - iar d a c ă în c a z u l
c â n d c in e v a a r p r o c e d a d i m p o t r i v ă , s ă s e d e s p o a i e
d e p r e o ţ i e , d e a s e m e n e a s ă s e s c o a t ă din c l e r şi cel
c e a h i r o t o n i t î n t r u e p i s c o p p e u nul c a a c e s t a .
Aşadar episcopii să se h iro to n ea sc ă n u m ai dintre
c ă l u g ă r i , s a u d i n t r e clericii cei c e a u d a t d o v a d ă
d e s p r e o a st fe l d e v ia ţă ...” -Iustinian novela 6, cap. 1.
5. „E p is co p i i s e a l e g t o t d e a u n a s a u d in cinul
călugăresc, s a u d i n t r e virgini, s a u a p o i d i n t r e absti
nenţi. Virgini (ΠφρΟένους) n u m i m p e cei c e n i c i o d a t ă
şi n i c i c u m nu a u c u n o s c u t f e m e i e . A b s t i n e n ţ i
(Οάφρςίνες), d u p ă uzul d e v o r b ir e a c t u a l d in Bi ser ic ă,
s e n u m e s c cei c e a u t ră it n u m a i cu o s i n g u r ă s o ţ i e
l e g i t i m ă . Şi d a c ă s o ţi il e a c e s t o r a mor, s a u d a c ă ei
s e d e s p a r t d e e l e ( d e o a r e c e s e î n t â m p l ă c ă so ţii s e
î n ţ e l e g r e c i p r o c şi cu i n t e n ţ i a d e a trăi o v ia ţă m a i
b u n ă şi m a i p e r f e c t ă , s o ţ u l i n t r ă în m ă n ă s t i r e a d e
b ă r b a ţ i , ia r s o ţ i a în m ă n ă s t i r e a d e femei), şi d â n ş i i
( a b s ti n e n ţ ii ) in tr ă cu tot ul în v ia ţa c ă l u g ă r e a s c ă şi
p e t r e c c â ţ i v a a n i (χχπί τισιν ετεσι) în a c e a s t ă v ia ţă , şi
g ă s i n d u - s e c ă s u n t vre d n ic i şi b uni p e n t r u a c e a s t ă
v ia ţă , a t u n c i p o t fi a le ş i e p i s c o p i î n t o c m a i c a şi
virginii.” - Mitrofan Critopulos, Mărturisirea de
credinţă, 11.
6. „Şi a c e a s t a î n c ă a v e n it la c u n o ş t i n ţ a n o a s t r ă
c ă a t â t în Africa c â t şi în Libia şi în a l t e locuri, unii
d i n t r e î n a i n t e - ş e z ă t o r i i ( e pi s co pii ) p r e a iu bito r i d e
D um nezeu d e acolo, chiar d u p ă hirotonia a d m in is
t r a t ă lor, n u î n c e t e a z ă a tr ă i cu. s o ţ i i l e lor, ( a c u m
96 IEROM. NICODIM SACHELARIE
fiind c ă l u g ă r i ţ e ) f ă c â n d prin a c e a s t a p o p o r u l u i
p o t i c n i r e şi s m i n t e a l ă . D e o a r e c e noi n e s t r ă d u i m
m u l t c a tot ul s ă s e facă s p r e folosul t u r m e i d e s u b
m â n a n o a s t r ă , a m h o t ă r â t c a în viitor n i c i d e c u m să
nu s e m a i î n t â m p l e u n a c a a c e a s t a . Iar a c e a s t a nu o
z i c e m s p r e d e s f i i n ţ a r e a s a u r ă s t u r n a r e a c e l o r legife
ra te a p o s t o l î c e ş t e , ci p e n t r u că p u r t ă m grijă d e m â n
t u i r e a şi d e p r o p ă ş i r e a s p r e m a i b in e a p o p o r u l u i şi
ca s tăr ii i e r a t i c e ş t i s ă nu i s e facă v re o p r i h a n ă . Căci
zice d u m n e z e i e s c u l Ap osto l: T o a t e s ă le faceţi s p r e
slav a lui D u m n e z e u ; nu fiţi p i a t r ă d e p o t i c n e a l ă nici
Iudeilor, nici Elinilor, nici Bisericii Iui D u m n e z e u ;
p r e c u m şi e u t u t u r o r în t o a t e m ă s t r ă d u i e s c s ă plac,
c ă u t â n d nu folosul m e u ci al c e l o r m ulţi , c a s ă s e
m â n t u i a s c ă ; i m i t a ţ i - m ă p e m i n e , p r e c u m şi e u pe
l i r i s t o s {I Cor. 10, 31-32); iar d e s e va vă di c in e v a
f ă c â n d a c e a s t a , s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ” - VI E c u m . 12.
Vezi: Preoteasa, Rudele clericilor.
D o c u m e n t a r e a a c e s t e i c h e s t i u n i s e a f l ă la N.
Milaş, C a n o a n e l e , voi. I p a r t e a I, p. 179-182; şi p a r t e a
II, p. 3 3 3 - 3 5 2 , d u p ă c a r e a m c u l e s c e le d e m a i s u s .
7. „ E p is c o p u l s ă s e h i r o t o n i s e a s c ă d e do i s a u
trei e p i s c o p i . ” - Apost, 1. Vezi s l u j b a în A r h i e r a t i c o n .
8. „Iar a r h i e r e u l e s t e l u m i n ă t o r , c ă c i s e î n c h i
p u i e P ă r in t e lu i l u m i n i l o r şi a r e în p u t e r e a Iui t o a t ă
r â n d u i a l a , t o a t ă t a i n a şi t o a t ă s ă v â r ş i r e a printr-în-
sul s e face. î n s u ş i b o t e a z ă , face Mir, H i r o t o n i s e ş t e
s l u ji to r a d i c ă d i a c o n , s ă v â r ş i t o r a d i c ă p r e o t şi
l u m i n ă t o r a d i c ă a r h i e r e u ; el face citeţi, c â n t ă r e ţ i şi
c ă l u g ă r i ; el s f i n ţ e ş t e biserici, s u i e la t r e a p t ă (clerul
inferior), b i n e c u v i n t e a z ă n u n t a , a ş e a z ă în s t a r e a
c e a b u n ă p e cei c e f ă g ă d u i e s c a păzi fecioria şi
t o a t e Ie p o a t e cu Darul Iui Hristos. Ca din tr -u n izvor
al lu m in ii t o a t e printr -în su l s e s ă v â r ş e s c , şi d e
PRAVILA BISERI CEASCA 97
a c e e a a r h i e r e u l s e n u m e ş t e l u m i n ă t o r . ” - Sf. Simeon
Tes. V, 157; Cart. 6,50.
ASCEZA CREŞTINĂ. Vezi: Lupta duhovnicească,
isihasm ui.
ASCULTAREA LA FERESTRE - „Iar a s c u l t ă t o r u l la
f e r e a s t r ă un a n s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi m e t a n i i
c â t e 15 în zi.” - PMB gl. 37 3 .
ASPRIMEA n u m a i î n t r u a t â t e s t e b u n ă î n t r u c â t
e s t e p u s ă în slujba lui D u m ne ze u, potrivită cu nevoile
s u fl e te ş ti şi t ru peş ti a le a p r o a p e lu i. (Moise, Iileş.a.).
A s p r i m e a c e a re a e s t e o î m p i e t r i r e a inimii faţă
d e d u r e r i l e s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i a l e a p r o a p e l u i . Şi
c i n e îşi fa c e o p l ă c e r e d in d u r e r i l e a p r o a p e l u i nu va
r ă m â n e a n e p e d e p s i t . Ea d u c e la clevetire c a r e s e ca-
n o n i s e ş t e un an. Vezi: Afurisirea 4. Mustrarea;Sfătui.
„Mai b i n e o m u s t r a r e p e faţă d e c â t o p r i e t e n i e
a s c u n s ă ... c â t d e dulci s u n t s fa tu rile pline de
d r a g o s t e a l e p r i e t e n u l u i s i n c e r ! ” - Prov. 2 7 ,5 ş i 9.
ATEISMUL nu e s t e o n e c r e d i n ţ ă în D u m n e z e u ci
o c r e d i n ţ ă ră z vră ti tă .
1. S o l d a t u l d e z e r t o r c r e d e că o fi ţ e ru l s ă u îi e s t e
s u p e r i o r , d a r nu v o i e ş t e s ă i s e s u p u i e . Tot a ş a şi un
a t e u r e c u n o a ş t e în s i n e a lui p e D u m n e z e u , d a r îl
dispreţuieşte.
C r e d i n ţ a a ct i vă el o î n d r e a p t ă s p r e s i n e î n s u ş i şi
s p r e l u m e a î n c o n j u r ă t o a r e cu c a r e s e d e s f a t ă .
Vedea -va el în z i u a c e a m a r e , în z i u a mo rţii şi a
judecăţii!
2. El e s t e b o l n a v şi m o r a l şi m i n t a l ; m oral
f ii nd că e s t e z d r o b i t d e p ă c a t e , şi nu s e p o a t e ridica
c a şi bivolul din nor o i; mintal, fi in dcă el nu p o a t e
î n ţ e l e g e ta in e le lui D u m n e z e u , şi deci, îl t ă g ă d u i e ş t e .
El nu-şi d ă s e a m a c ă h u l a lui p o r n e ş t e t o c m a i din
f a pt ul c ă e s t e a t i n s d e p u t e r e a lui D u m n e z e u , şi
98 I EROM. NI C ODI M S ACHE LARI E
prin d e f ă i m a r e el Îl p r o p o v ă d u i e ş t e c a şi d r a c ii d e
o d i n i o a r ă p e c a r e Ti a l u n g a M â n t u i t o r u l din o a m e n i ,
s a u ca fariseii c a r e s e s i m ţ e a u loviţi d e î n v ă ţ ă t u r a
lui Hristos!
„ N um ai cel n e b u n a zis în i n i m a sa: „Mu e s t e
D u m n e z e u ! ” - Ps. 52,1.
AVEREA s e r v e ş t e la p r e l u n g i r e a vieţii o m u l u i .
Nă va la n e c h i b z u i t ă d u p ă a v e r e d u c e la p ă c a t u l d e
m o a r t e al lăcomiei. Cel ce nu s e s i l e ş t e să-şi c â ş t i g e
prin m u n c ă c i n s t i t ă c e l e t r e b u i n c i o a s e vieţii, c a d e
în p ă c a t u l d e m o a r t e al ienevirii.
D o a m n e , „n u -m i d a nici s ă r ă c i e nici b o g ă ţ i e ,
d ă - m i p â i n e a c a r e - m i tr e b u ie . Nu-mi d a b o g ă ţ i e , c a
nu c â n d v a , în b e l ş u g , s ă m ă l e p ă d d e Tin e, D o a m n e ,
şi s ă zic: C in e e s t e D o m n u l ”?
S ă nu m ă Iaşi nici „în s ă r ă c i e c a s ă fur şi s ă iau
în d e ş e r t N u m e l e D o m n u l u i m e u ! ” - Prov. 30, 8-9.
AVEREA BISERICII. Vezi: Răpirea averii, Mona
hism II.
AVORTUL e s t e u c i d e r e a p r u n c i l o r în p â n t e c e .
1. „ F e m e i a c a r e a p i e r d u t p r u n c u l , fără voie, un
a n s e c a n o n i s e ş t e ” - Sf. I. Postu°. 22.
2. „ D e s p r e f e m e i l e c a r e c u r v e s c şi-şi o m o a r ă
fătu l în p â n t e c e , f o r ţ â n d u - s e s ă facă u c id er i, s ă s e
o p re a s c ă d u p ă h o tă râ re a d a tă mai înainte, ca s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă la i e ş i r e a din v ia ţă ; iar p r o c e d â n d cu
iu b ir e d e o a m e n i d u p ă c u m a m a f l a t , h o t ă r â m ca
(să fie op rit e) v r e m e d e 10 a n i d u p ă t r e p t e l e h o t ă
r â t e ”- Ancira 21™.
3. „ Fe m e i le c a r e iau b u r u i e n i o t r ă v i t o a r e şi
p i e r z ă t o a r e şi c el e ce pri m e s c otrăvurile o m o r â t o a r e
d e p r u n c i s ă s e s u p u n ă ( c a n o n u l u i d e 2 0 d e a n i al)
u c i g a ş u l u i ”. - V Ecum. 91; SF. Vasile 56.
4. „ F e m e i a c e a n ă s c u t pe c a l e şi n-a p u r t a t grijă
d e p r u n c , s ă fie s u p u s ă v in ovă ţie i u c i g a ş u l u i ” - SF
Vasile 33
5. „ F e m e i a d e va n a ş t e , şi de-şi va s u g r u m a
feci oru l ei, p â n ă la m o a r t e s ă s e p o c ă i a s c ă , luni,
m i e r c u r i , vineri, n u m a i p â i n e şi m e t a n i i c â t e o m i e . ”
6. „ O a r e c a r e f e m e i e va b e a erbi s ă nu n a s c ă
c o c o n i , 7 a n i şi m e t a n i i 2 0 0 . ”
7 „ F e m e i a d e va î n c e p e , şi n i ş t e f a r m e c e o a r e
c a r e va b e a s ă s e s c u r g ă , c a s ă s e l e p e d e î n c e p e r e a
d in tr - în s a an i 8 şi m e t a n i i , c â t e 3 6 7 ; ia r d e i s e va
î n t â m p l a ei a m u r i s ă nu s e î n g r o a p e . ” - PBG p. 115
(124); PMB gl. 374.
8. „iară d e va f a c e şi b ă r b a t u l a ş a , m a i r ă u e s t e ,
nici Biserica să n u -i primească p r e s c u r a Iui, nici
p r i n o s u l lui d e nu s e va p o c ă i . ” - FBG p, 98 (20).
(Cano nisiri: Să c r e a s c ă un copil s ă r a c ; Să
m e a r g ă la c i m i t i r un n u m ă r d e zile..).
BAERE. Vezi: A m liie tul.
BAIE t r e b u i e s ă s e facă în t i m p c â t m a i s c u r t şi
s in g u r.
J. „Nu s e cu vi ne ca p e r s o a n e l e sfinţite, s a u cleri
cii, s a u m o n a h i i s ă s e s c a l d e în b a i e cu fe m e il e , şi
nici v r e u n c r e ş t i n laic, d e o a r e c e a c e a s t ă p r i h ă n î r e
e s t e c e a d i n t â i la p ă g â n i . Iar d e s e va dove di c i n e v a
f ă c â n d a c e a s t a , d e va fi cleric să s e c a t e r i s e a s c ă , iar
d e va fi laic să s e a f u r i s e a s c ă . ”- VIEcum. 77;LaodSO.
2. „ Pr eo tul d e s e va s p ă l a , s a u va m e r g e la b a i e ,
a c e l a nu p o a t e s ă facă lit u r g h ie î n t r u a c e a zi, nici
nu a r e voie d u p ă l i tu r g h ie s ă s e s p e l e , nici m i r e a n u l 1
d e s e va s p ă l a s a u va m e r g e la b a i e nu p o a t e s ă i s e
d e a D u m n e z e i e ş t i l e T a in e , iar d a c ă s e va î m p ă r t ă ş i ,
nici a t u n c i nu p o a t e s ă m e a r g ă să-şi l a s e s â n g e , nici
p r e o t u l , nici m i r e a n u l , fă ră d e s e va î n t â m p l a b o a l a
m o rţ ii într-a a c e a zi p ă t i m i n d p e n t r u v ia ţa -ş i. ”- PMB
gl. 66.
ΒΑΓίΙ FALSI. Cel c e face b a n i falşi, s a u e s t e t o v a
ră ş cu cei c e fac b a n i falşi, s e c a n o n i s e ş t e c a şi furii,
d e la 1 a n p â n ă la 5 a n i, căci î n ş e a l ă s o c i e t a t e a .
{PMB 87-86).
BĂTAIA e s t e fr u c t u l n e s t ă p â n i r i i d e s i n e şi a
m â niei care. s e n u m ă r ă î n t r e p ă c a t e l e d e m o a r t e .
1. Cel c e s f ă t u i e ş t e p e a ltul s ă b a t ă e s t e t o t a ş a
d e v i n o v a t c a şi cel c a r e a b ă t u t . Vezi: Tovărăşia...
2. C â n d vo im s ă s c ă p ă m d e un o m r ă u „ n i m e n i
nu o p r e ş t e a î n ţ e l e p ţ i p e unii ca a c e ş t i a cu p u t e r e a
s t ă p â n i t o r i l o r locului, ia r nu prin b r u t a l i t a t e ”. - 1-
II112. 9 ;A n t. 5 113-
3. E p i s c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l c a r e va
b a t e p e credincioşii c ar e a r p ă că tu i, ori p e n e c r e d i n
cioşii c a r e a r face n e d r e p t ă ţ i , ca să-i în f r i c o ş e z e ,
d i s p u n e m ca s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c ă n-a î n v ă ţ a t
D o m n u l a c e a s t a u n d e v a , ci d i m p o t r i v ă , b ă t u t fiind,
nu b a t e a , o c ă r â t , nu o c ă r a şi p ă t i m i n d nu î n g r o z e a
p e n i m e n i cu b ă t a i a . ” - Apoşi. 27; RBOif™ - Art. 39
4. O ri c a r e e p i s c o p , s a u p re ot, s a u d i a c o n va
b a t e p e o m u l c a r e a s t r i c a t ce va , ori p e c r e d i n c i o s
ori p e n e c r e d i n c i o s , a c e l a s ă fie l ip s it d e d a r u l s ă u ,
că de-ţi va s tr ic a ţie p r e o t e m i r e a n u l c e v a tu să-I
v ă d e ş t i , i a r ă nu să-I baţi. Că d e a c e a s t a D o m n u l nu
ne-a î n v ă ţ a t a ş a , ci zice c ă d e te va lovi c i n e v a p e s t e
falca d r e a p t ă , tu s ă în to r c i şi p e c e a s t â n g ă , şi cui i
s e vo r lu a h a i n e l e , el să-şi s c o a t ă şi c ă m a ş a s ă i-o
d e a , şi a c e s t e a s u n t p o r u n c i l e D o m n u l u i ; şi t r e b u i e
s ă s e p ă z e a s c ă t o a t e , m a i v â r t o s pre o ţi i, c a s ă s e
facă î n c h i p u i r e şi î n c e p ă t u r ă în tr u b i n e o a m e n i l o r
c e l o r m i r e n i . ” - PM Bgl. 336.
5. „De s e va t i n d e c ă l u g ă r u l s ă l o v e a s c ă p e c ă l u
găr, s ă s e d e s p a r t ă d e b i s e r i c ă 4 luni, ia r de-l va şi
c r u n t a 6 lu n i, m e t a n i i 1 0 0 0 p e zi." - P B G p . 120.
BĂTAIA CU OMOR. „Mu ie rea ce-şi va b a t e c o c o
nul ei, şi d e n ă p r a s n ă va m uri , 6 a n i şi m e t a n i i 150
în zi.” - P B G p . 115 (124).
2. „Care cleric în m â n i e s a u s f a d ă va lovi pe c in e
va, şi d e a c e a lovire va m u ri , a c e l a s e l i p s e ş t e d e
preoţia lui d e to t fără d e nici o iertare.” Vezi: Uciderea.
3. Iar d e va face a c e a s t a m i r e a n u l , a t u n c i a c e l a
s ă s e a f u r i s e a s c ă şi s ă s e c a n o n i s e a s c ă c a un uc i
g a ş, 10-20 d e ani. - PMB gl. 336.
BATJOCURA. Defăimarea, înjurăturile.
BEŢIA a d u c e z d r u n c i n a r e a s ă n ă t ă ţ i i şi p i e r d e
c i n s t e a şi a v e r e a .
1. „ E p is c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l d e p r i n -
z â n d u - s e cu ta b l e , ori cu beţii, ori s ă î n c e t e z e , ori s ă
s e c a t e r i s e a s c ă . - Apost. 42.
2. „ I p o d i a c o n u l , c i t e ţ u l s a u c â n t ă r e ţ u l , a s e m e
n e a f ă c â n d (a d ic ă s ă s e j o a c e cu t a b l e ori s ă be a) ori
s ă î n c e t e z e ori s ă s e a f u r i s e a s c ă ; a s e m e n e a şi
m i r e a n u l . - Apost 43,54.
3. „Clericilor nu s e c u v i n e a m â n c a şi a b e a în
c â r c i u m ă , -a fa ră n u m a i d a c ă s u n t î m p i n ş i d e ne voia
s t r ă i n ă t ă ţ i i . ” - Cart. 47. (Laod. 24, 55; VIEcum . 9, 50;
Vii Ecum. 22 RBOR ort. 42-44).
102 I EROM. N I C O D I M S A C H E L A R I E
4. „Pre otul c e va b e a la c â r c i u m ă , s a u va j u c a ,
s a u va c â n t a m i r e n e ş t e , s ă s e g o n e a s c ă din p o p i e . ”
5. „ C a de -s e p r e o t u l u i s ă ş a d ă la m a s ă cu frica
lui D u m n e z e u s ă m ă n â n c e şi s ă b e a c â t e p u ţ i n e i şi
să se so co te a sc ă , că slugă este, că g răieşte Scriptu
ra: p r e o t u l ce s e î m b a t ă c u m va j u d e c a d r e p t ? Că nu
zic S c r i p t u r i l e s ă n u be i vin, ci s ă bei d a r ă s ă nu te
î m b e ţ i , că t o t be ţiv ul s ă r ă c e ş t e şi m i n t e a - ş i p i e r d e ,
şi m u l t rău face şi p e s i n e s e s u g r u m ă , şi s u f l e t u l iui
îşi d ă d r a c u l u i . ” - PBG p. W O şi 128.
6. „Beţivii s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă p â n ă nu s e vor
l ă s a d e be ţie , î n c â t s ă nu s e m a i î m b e t e ”. - PBG 110.
BISERICA e s t e locul ( c o m u n ) u n d e o m u l s e
î n t â l n e ş t e cu D u m n e z e u .
1. Bise ri ca s e s f i n ţ e ş t e d e e p i s c o p s a u d e
d e l e g a t u l s ă u , c a r e a d u c e cu s i n e S f â n t u l A n ti m is
c u S f i n t e l e M oa ş te . „Iar c i n e va sfinţi biserici fă ră
S f i n t e l e Moaşte, s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c a u n u i c e a
c ă l c a t T r a d iţ ia B i s e r i c e a s c ă . ” - VII Ecum . 7; Cart 6.
2. „Dacă cineva a r învăţa că l e s n e s e p o a t e d e f ă i
m a c a s a lui D u m n e z e u şi a d u n ă r i l e c e s e fac în ele,
s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 5; VI Ecum. 74, 76.
3. Este o p r i t cu a f u r i s i r e a d e a ieşi din B is e ri că
şi a f a c e t u l b u r a r e în ti m p u l s lu jb e lo r. - Apost. 9; VI
Ecum . 66 Ant. 2. Vezi: Slujba bisericească.
4. „Preotul c e nu-şî va m ă t u r a bis e r ic a , s ă o
c u r ă ţ e a s c ă şi nu o va Î n f r u m u s e ţ a şi nu va face
a c e a s t a în t o a t e s â m b e t e l e , unii c a a c e i a s ă s e l a s e
d e p r e o ţ i e ”. - PBG p. 100 (35).
5. „De s e va î n t â m p l a în v re o b i s e r i c ă s ă nu s e
fa c ă s lu jb ă 4 0 d e zile, nu p o a t e p r e o t u l s ă facă
l i t u r g h i e s ă s l u j e a s c ă înt r-însa d e nu va face î n t â i o
s f e ş t a n i e , iar d e va fa ce s lu jb a a d i c ă Litu rgh ie, s ă
fie lip si t d e p o p i e (pr eoţ ie ) 4 0 d e zile, iar d e nu va fi
PRAVILA BISERICEASCĂ 103
ş t i u t s ă fie i e r t a t ”
6. „Bi ser ic a e s t e c a s a lui D u m n e z e u , c a s ă d e
ru gă , a d u n a r e a oa me nil or, tr upu l lui Hristos, m i r e a s a
lui D u m n e z e u , c e r u l p ă m â n t e s c , în c a r e ş a d e
C e r e a s c a Pâine , c e s e z ice p r e a S f â n t u l T r u p a d e v ă
r a t al D o m n u l u i n o s t r u lis us Hristos; e s t e şi s c a u n
î m p ă r ă t e s c şi a r h i e r e s c , p e c a r e ş a d e î m p ă r a t u l
î m p ă r a ţ i l o r şi Marele Arh iere u s i n g u r Hristos; e s t e şi
lină b a i e a p ă c ă t o ş i l o r , şi sl avă dre pţi lo r , e s t e şi
s c ă p a r e , şi p o d , şi l a u d ă , şi vese lie , şi b u c u r i e , şi
p ă r e r e d e b i n e a t u t u r o r creştinilor. Şi câţi o c a u t ă şi
o i u b e s c cu t o a t ă i n i m a şi cu t o t s u f l e t u l , a c e i a vo r
lua c u n u n ă d e la D u m n e z e u şi s e vor face m o ş t e n i
î m p ă r ă ţ i e i Lui. ta r b i s e r i c ă s e c h e a m ă c ă îi c h e a m ă
şi-i a d u n ă p e t o ţi ,” - PMB gl. 136.
7. „Orice o m , d i n t r e m ir en i, va fugi din b i s e r ic ă ,
şi s e va r u g a d e u nul s in gur, z i c â n d c ă m a i b i n e e s t e
s ă m ă rog d i m i n e a ţ a , d a r nu în b i s e r ic ă , şi a c e a s t a
o va face fără î n v ă ţ ă t u r a e p is c opu lu i, s a u a d u h o v n i
c ul ui, şi c i n e va u m b l a a ş a a n a t e m a (să fie).” - PBG
p. 105 (56).
8. Scoş i din Bise ri că s u n t : cei afurisiţi, cei
a n a t e m a t i s i ţ i , cei c a r e nu li s e p r i m e s c d a r u r i l e , cei
c e nu p o t fi î n m o r m â n t a ţ i în cimitir; - vezi a c e s t e
c u v in te .
BLESTEMUL oficial al Bisericii e s t e a n a t e m a .
P e n t r u o m u l p a r t i c u l a r „el ( b l e s t e m u l ) e s t e s t r i g ă t u l
c ă t r e D u m n e z e u al u n e i inimi n e d r e p t ă ţ i t e , c a să-i
fa c ă d r e p t a t e , c ăc i a d e v ă r u l şi d r e p t a t e a s u n t s u c u l
vieţii. El s e l i p e ş t e n u m a i în m ă s u r a în c a r e o m u l
a r e d r e p t a t e , fie laic, fie cleric. B le ste mu l pe n e d r e p t
s e î n t o a r c e a s u p r a celui ce-1 p r o n u n ţ ă . „ B l e s t e m a -
vor ei şi tu vei b i n e c u v â n t a . ” - Ps 108. 27.
1. C â n d c in e v a e s t e a m ă r â t d e a lt c in e v a nu s e
104 IEROM. NICODIM SACHELARI E
c u v i n e s ă b l e s t e m e , ci s ă s e r o a g e lui D u m n e z e u ca
să-i î n t o a r c ă i n i m a s p r e d u h u l fr ăţiet ăţ ii. „ C u m s ă
b l e s t e m e u p e cel c e nu-i b l e s t e a m ă D u m n e z e u ?
C u m s ă d e f a i m eu p e cel c e nu-l d i s p r e ţ u i e ş t e D o m
n u l ? ” - num ere 23, 8.
2. î n s ă c el u i c e fa c e p ă c a t u l cu ş t i i n ţ ă şi v o in ţă ,
a g o n i s i n d u - ş i p l ă c e r e din s u f e r i n ţ a a p r o a p e l u i şi
d in d e f ă i m a r e a p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u , i s e a p l i c ă
acel c u v â n t al Script uri i, c a r e zice:
„T oa te b l e s t e m e l e vor ven i p e s t e ti ne , t e vor u r
m ă ri şi te vo r a j u n g e p â n ă vei fi nimicit, p e n t r u c ă
n-ai a s c u l t a t d e c u v â n t u l D o m n u l u i D u m n e z e u l u i
t ă u , p e n t r u c ă n-ai p ă z i t p o r u n c i l e Lui şi le gile Lui,
p e c a r e ţi le-a d a t . Ele vo r fi v e ş n i c c a n i ş t e s e m n e şi
m i n u n i p e n t r u t in e şi n e a m u l t ă u ”. Deuteronom 28,
45-46. „ P e n t r u c ă , în b e l ş u g u l t u t u r o r lu cruri lo r, n-ai
slujit D o m n u l u i D u m n e z e u l u i t ă u cu b u c u r i e şi cu
i n i m ă î m p ă c i u i t o a r e , d e a c u m vei sluji c u p r i n s d e
foame, d e s e te , d e goliciune şi în lipsă d e t o a t e în tr e
v r ă j m a ş i i tăi, pe c a r e îi va t r i m i t e D o m n u l î m p o t r i v a
ta, El îţi va p u n e un j u g d e fier p e g r u m a j i i tăi p â n ă
c e vei pie ri .” - Deuteronom 28, 47-48.
3. B l e s t e m u l din obi c ei e s t e o d o v a d ă d e lip să
d e e d u c a ţ i e şi c r e d i n ţ ă în r ă s p l ă t i r e a lui D u m n e z e u .
(Prov. 26, 2). „într-un c h i p s e j u d e c ă p e n t r u c u v â n t ,
şi în tr-alt c h i p p e n t r u lu c ru , c ă fiece p r e o t c a r e d e
m â n i e va zice n u m a i cu c u v â n t u l , s ă fie p ă g â n ,
a d i c ă s ă i a s ă din l e g e a lui, şi n-a f ă c u t a ş a , a c e l a s ă
s e j u d e c e s a u s ă s e p e d e p s e a s c ă m u l t ă v r e m e cu
lipsa de preoţia lui, iar d a r u l nu i s e ia, c ă c i n-a
s ă v â r ş i t luc rul ; iar m i r e a n u l s e c a n o n e ş t e cu t ă r i e
d e a r h i e r e u , s a u cu î n v ă ţ ă t u r a d u h o v n i c u l u i c u m îi
va p ă r e a .
„Scriu d u m n e z e i e ş t i i Părinţi p e n t r u c h i p u l căiu-
PRAVILA BISERI CEASCA 105
g ă r e s c : d e va zice n e ş t i n e , n u m a i cu c u v â n t u l s ă s e
facă c ă l u g ă r , şi n-a a j u n s s ă s e facă, în c e s-a a f l a t
în t r - a c e i a ş i e s t e , aşa să socoteşte ş i de aceasta." -
PMB gl. J05.
4. P r e o t u l s ă nu b l e s t e m e c ă D u m n e z e u nu
a s c u l t ă p o r n i r i l e c e l e d o b i t o c e ş t i a l e preoţil or ... iar
d e vo r f a c e a c e a s t a fără vin ă şi fără d e a r ă t a r e ,
a c e i a s ă s e o p r e a s c ă d e S f â n t a C u m i n e c ă t u r ă un
a n . ” - PM Bgl. 35. Vezi: Hula, Injuriile, Ctitoria.
5. „Iară p r e o t u l c a r e va b l e s t e m a şi va huli p e
D u m n e z e u s a u pe Sfinţi, a c e l a s ă fie l i p s i t d e p r e o
ţ i a lui u n a n , şi s ă ia şi a l t c a n o n , p o s t şi m e t a n i i şi
a l t e l e a s e m e n e a c u m va s o c o t i a r h i e r e u l s ă u ; iar d e
va b l e s t e m a şi va huli şi a d o u a o a r ă , şi vo r m ă r t u
risi m ă r t u r i i c r e d i n c i o a s e , a t u n c i f ă r ă d e nic i o
i e r t a r e , i s e ia d a r u l . ”
„Iar m i r e a n u l c a r e va b l e s t e m a şi va huli, a c e l a
s e c a n o n e ş t e un a n s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , s ă facă
po st , m e t a n i i şi m i l o s t e n i i ” - PMB gl. 105. Vezi: Hula,
A furişi rea.
6. B l e s t e m u l f ă c u t p e d r e p t a t e nu s e p o a t e d e z
le ga d e c â t n u m a i d u p ă c e a r e p a r a t g r e ş a l a , a d i c ă a
d a t î n a p o i c e a f u r a t s a u a n e d r e p t ă ţ i t şi s e î m p a c ă
cu cel c e l-a b l e s t e m a t ,
BOALA e s t e un mijloc prin c a r e D u m n e z e u ne
a r a t ă că în a c e a s t ă l u m e s u n t e m n i ş t e t r e c ă t o r i : vis
c e t r e c e şi nu s e m a i î n t o a r c e !
In c a z d e b o a l ă , noi s u n t e m d a t o r i s ă n e în gri
j i m d e s ă n ă t a t e a n o a s t r ă , f i i n d c ă e a e s t e un b u n p e
c a r e D u m n e z e u ni l-a î n c r e d i n ţ a t ca să-l p ă z i m p â n ă
c e ni-1 va c e r e iarăşi.
1. „Fiule în b o a l a ta nu fii n e b ă g ă t o r d e s e a m ă ,
ci te r o a g ă D o m n u l u i şi El te va t ă m ă d u i . D e p ă r t e a
ză p ă c a t u l , tinde-ţi m â i n i l e s p r e f a p t e l e c e l e d r e p t e
106 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R I E
şi-ţi c u r ă ţ e ş t e i n i m a t a d e t o a t ă c ă l c a r e a d e l e g e . ”
2. „Adu t ă m â i e şi j e r t f ă d e p o m e n i r e din f l o a r e a
făinei şi j u n g h i e j e r t f e gra se , p e c â t te a ju tă puterile.
Apoi d ă râ nd d o c to ru lu i că şi pe el D om nul l-a făcut;
şi s ă nu s e î nde pă r te z e d e lângă tine fiindcă şi ei îţi e s
te d e tre b u in ţă . Că u n e o r i iz b ân d a e s t e în mâ in ile lui.
3. „Ci şi el s e r o a g ă D o m n u l u i ca să-l a j u t e în
m e ş t e ş u g u l lui şi t ă m ă d u i r e s ă d e a s p r e î n s ă n ă t o ş i
re a b o l n a v u lu i. Cel c e p ă c ă t u i e ş t e f a ţă d e Zi ditorul
s ă u s ă c a z ă în m â i n i l e d o c t o r u l u i ! . ”
4. „ D o m n u l s c o a t e l e a c u r il e d in p ă m â n t şi o m u l
î n ţ e l e g ă t o r nu le d i s p r e ţ u i e ş t e . O a r e nu d in l e m n s-
a î n d u l c i t o d i n i o a r ă a p a , p e n t r u c a D o m n u l să-Şi
v ă d e a s c ă p u t e r e a S a ? Şi El î n s u ş i a d a t o a m e n i l o r
ş t i i n ţ a , ca s ă s e p r e a m ă r e a s c ă î n t r u l e a c u r i l e S a l e
cele m in u n ate. „
5. „Cu a c e s t e a v i n d e c ă d o c t o r u l şi a l u n g ă d u r e
re a ia r s p i ţ e r u l p r e g ă t e ş t e din e l e alifiile s a le . Aşa
î n c â t l u c ră ri le D o m n u l u i s ă nu c o n t e n e a s c ă şi s ă n ă
t a t e a p o r u n c i t ă d e El s ă s t ă p â n e a s c ă pe fa ţa
p ă m â n t u l u i . ” - Sirah 38,4-15.
BOTEZUL e s t e a b s o l u t t r e b u i n c i o s p e n t r u
m â n t u i r e a s u f l e t u l u i , fiind p o a r t a Tain elor.
1. Cin e b o t e a z ă : E p i sc o p u l şi p r e o t u l .
2. în c az d e lip s ă a a c e s t o r a , c â n d co pil ul e s t e
a m e n i n ţ a t cu m o a r t e a , p o a t e b o t e z a o r i c e c r e ş t i n ,
b ă r b a t s a u femeie, c h i a r părinţii Iui. La u r m ă preotul,
d a c ă c o pi lu l t r ă i e ş t e , î n d e p l i n e ş t e c e a l a l t ă r â n d u i a -
lă. - A post. 49, 20; Sfântul Fiich ifor 7; Mărt. Ort. I. 103.
3. Locul: d u p ă r â n d u i a l ă , b o t e z u l t r e b u i e s ă s e
facă în b is er ic ă . Cel c e la să b i s e r i c a şi face b o t e z u l
în a l t loc „de va fi c le r ic s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e va
fi laic s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VI Ecum. 59.
în c a z d e n e v o ie s e p o a t e fa ce b o t e z u l în o r i c e
PRAVILA BI SERI CEASCĂ 107
loc. - F. Ap. 8, 36-39.
4. Timpul: De regulă el s e face d u p ă S f â n ta Litur
ghie; d a r în c az d e nevoie s e p o a t e face în orice timp.
5. C in e s e p o a t e b o te z a : Copiii mici, o a m e n i i
v â r s t n i c i con ver tiţ i. - Cart. 55, 66 121^5. -
6. S ă v â r ş i r e a b o t e z u l u i : S e f a c e cu a p ă c u r a t ă
s fi n ţi tă : „...de nu s e va n a ş t e c i n e v a d in a p ă şi d in
Duh, nu p o a t e s ă i n t r e î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e
z e u .” loan 3, 5; Mat. 3, 16; Marcu 16, 16: F. Ap. 8, 36-38.
7. „ C â n d bo te z i copilul, t r e b u i e s ă ai s c ă l d ă -
t o a r e , s a u a lt va s d e o s e b i t , şi cu trei l u m â n ă r i
a p r i n s e în c h i p u l S f in te i Treimi. De a c e i a c â n d vrei
s ă iei u n t u l d e l e m n - c a r e e s t e în va s - cu trei d e g e t e
(să o faci), şi s ă u ngi c op ilu l c r u c iş , p e t o a t e
m ă d u l a r e l e , c u m e s t e t o c m e a l a tip ic u lu i, d e a c e i a
ia-1 p r e o t e a ş a c u m e s t e goi, şi s t a i d r e p t c ă u t â n d
s p r e r ă s ă r i t şi tu şi co pil ul şi-l b o te z i în trei
a f u n d ă r i , f ă c â n d s e m n u l Sfintei Cruci, z i c â n d a ş a :
„Se b o t e a z ă r o b u l Iul D u m n e z e u (N) î n M u m e l e
T a t ă l u i . A m in ; şi al Fiului. Amin; şi al S f â n t u l u i Du h.
A m in ; a c u m şi p u r u r e a şi în vecii ve cilor . A m i n . ” -
FMB gl. 141.
8. Şi zice: se botează, iar nu botez eu... c ă d e
b u n ă voie vine cel c e s e b o t e a z ă : c ă botez eu, nu
a r a t ă p e cel b o t e z a t c ă s e b o t e a z ă d e voia lui, ci d e
n e v o i e cu o a r e c a r e silă, şi c u m că el b o t e a z ă s i n g u r
d e la s i n e p e c el c e s e b o t e a z ă . I a r se botează.
Î n s e m n ă c u m c ă d e b u n ă voie s e b o t e a z ă cel c e s e
b o t e a z ă , şi c u m c ă d e la a r h i e r e u s a u d e la p r e o t s e
b o t e a z ă , c a r e l u c r e a z ă a t u n c i luc rul lui D u m n e z e u ,
Cel în T r e i m e , al c ă r u i şi n u m e l e la cel c e s e b o t e a
ză î n t r -a u z ir e s e g r ă i e ş t e . . . ” - Sfântul Simeon Tes. 1,
tă, în u r m a s t u d i i l o r f ă c u t e , s-a a j u n s la c o n c l u z i a
d e a fi p r i m i t ă în O r t o d o x i e , căci e a e s t e a c e e a ş i ca
şi la noi. G r e ş a l a lui Fiiioque nu s e î n t i n d e p â n ă
a c o l o , î n c â t s ă facă n e v a l a b i l ă f o r m u l a b o t e z u l u i ,
fiind f ă c u t ă în H u m e l e Sf intei Treimi.
2. Form a botezului rom ano-catolice s t e m a i g r e
ş i t ă d e c â t f o r m u l a d o g m a t i c ă , căci s e face prin
s t r o p i r e . A tâ t e t i m o l o g i a c u v â n t u l u i botez c â t şi
m ărturiile scripturistice ne arată a c e a s tă greşală.
„Şi b o t e z â n d u - s e lis us, î n d a t ă a ieşit din apă". Mat.
3, 16. Prin u r m a r e î n s u ş i M â n tu i to r u l e s t e Acela,
C a r e S-a a f u n d a t în a p ă , c a p ri m ul R e n ă s c u t al Legii
cele i noi. Apoi î n v a ţ ă p reci s, z ic â n d : „ .. .d a c ă nu s e
va n a ş t e c in e v a d in a p ă şi din Duh, nu p o a t e s ă in tr e
î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u ” ( lo a n 3, 5) Sfinţii
A po st ol i n e - a u î n v ă ţ a t că: p ă c a t u l s e c u r ă ţ ă „prin
b a i a n a ş t e r i i celei d e a d o u a . . . ” (Tit 3, 5). Istoria
Bisericii, c a n o a n e l e şi p r a c ti c a , c h i a r a R o m a n o -
c ato li cil or, p â n ă în s e c o l u l 14, n e a r a t ă c ă b o t e z u l a
fost s ă v â r ş i t prin a f u n d a r e , a ş a c u m s e face azi în
Ortodoxie.
3. To tu şi , c a o e x c e p ţ i e , în p r i m e l e v e a c u r i c r e ş
tin e, s-a î n g ă d u i t şi b o t e z u l prin s t r o p i r e , d a r n u m a i
p e n t r u o a m e n i i v â rs tn ic i c a r e nu s e p u t e a u s c u l a
din p a t , di n pri ci na bolii. Dar e x c e p ţ i a , î n t o t d e a u n a ,
c o n f i r m ă r e g u la , n-o d e s f i i n ţ e a z ă , a ş a c u m a u f ă c u t
R o m a n o -c a to li c ii . (P ent ru p r i m i r e a în o r t o d o x i e vezi
în P i d a li o n u l d e la C o n s t a n t i n o p o l şi în Molitfelnicul
cel Mare, e d . C r e d i n ţ a s t r ă m o ş e a s c ă ) şi Apostazia117
118
Oblădui - ocroti, apăra, proteja.
112 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
trare a.
3. Dojana ameninţătoare s e face în c a z d e
n e s i m ţ i r e s u f l e t e a s c ă şi n e g l i j e n ţ ă .
4. Sancţionarea după pravilă, a d i c ă e x c l u d e r e a
t e m p o r a l ă d e Ia b u n u r i l e Bisericii, î n d e o s e b i S f â n t a
î m p ă r t ă ş i r e şi e x e r c i t a r e a t r u p e a s c ă în a s e d e p r i n
d e cu f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e c a , r u g ă c i u n i , cititul
c ă r ţ i l o r r e l i g i o a s e , m i lo s te n ii , p o s t, m e t a n i i , ş .a ., ca
s ă s e î n ţ e l e p ţ e a s c ă a trăi d u p ă p o v e ţ e l e p o r u n c i l o r
d u m n e z e i e ş t i . Ea s e a p li c ă d u p ă fi e c a r e c a z în
p a r t e , r e s p e c t â n d c e l e IX t r e p t e f o r m a l e , pg. 7 7 ,7 8 .
5. Îndepărtarea de Ia spovedanie a c e l o r
n e p o c ă i ţ i , c ă r o r a li s e a m â n ă d e z l e g a r e a d e p ă c a t e .
D in tre a c e ş t i a s u n t :
1) Aceia a l e c ă r o r p ă c a t e s u n t î n c u r c a t e şi nu s e
pot aprecia m o m e n ta n .
2) Cei n e s i n c e r i şi neg lij en ţi d e m â n t u i r e a lor.
3) Cei o b r a z n i c i şi n e r u ş i n a ţ i .
4) Cei ce nu s e s u p u n c a n o n u l u i şi îşi j u s t i f i c ă
p ă c a t e l e p e n e d r e p t şi fără r e m u ş c ă r i l e c u v e n i t e .
5) Cei b o ln a v i s u f l e t e ş t e : în d ră c iţ ii şi cu
d e d u b l a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i lor s u f l e t e ş t i şi hulitori.
A c e s t o r a şi a l t o r a a s e m e n e a s e c a d e a li s e
a m â n a d e z l e g a r e a d e p ă c a t e p â n ă la o n o u ă s p o v e
d a n i e c â t s e p o a t e d e a p r o p i a t ă . în a c e s t ti m p , d a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , s ă nu fie lă saţ i în p ă r ă s i r e , ci t r e b u
i e s c s fă tu iţ i şi c o n v e r ti ţi p e c a l e a p o c ă i n ţ e i .
D a c ă îşi revin, a c e ş t i a t r e b u i e s c prim iţi d u p ă
s i n c e r i t a t e a inimii şi d u p ă f a p t e l e d o v e d i t o a r e d e
î n d r e p t a r e . Vezi: Pocăinţa, Spovedania, Afurisirea,
Anatema, Caterisirea.
6. „ L e a g ă b i n e p e cel p ă c ă t o s , p â n ă c e va î m
blâ n z i p e D u m n e z e u . Nu-I l ă s a n e l e g a t ca nu c â n d v a
s ă fie l e g a t d e u r g i a lui D u m n e z e u . D acă ÎI voi le g a
PRAVILA BISERICEASCĂ 113
e u , D u m n e z e u nu-1 m a i l e a g ă , ia r d a c ă nu-1 voi le g a
e u , a t u n c i îl a ş t e a p t ă l e g ă t u r i l e c e le n e d e z l e g a t e ,
„Că „ d a c ă n e - a m fi j u d e c a t p e noi î n ş i n e nu a m m a i
fi j u d e c a ţ i d e n i m e n i . ” (Cor. 11,31). „Deci, s ă nu crezi
c ă a c e a s t a e s t e o c r u z i m e şi n e o m e n i e , ci e a s e
n a ş t e din b l â n d e ţ e şi din d o r i n ţ a d e v i n d e c a r e şi a
b u n e i îngrijiri. Dar vei zice, c ă i s-a d a t un t i m p
d e s t u l d e lu n g c a p e d e a p s ă . C â t t i m p ? Un an, d o i
sau trei? Dar eu nu caut la m ulţim ea tim p u lui sau a
anilor, ci la îndreptarea sufletului... D a c ă cel p ă c ă
t o s s-a um ilit, d a c ă s-a p o c ă i t , a t u n c i s-a f ă c u t to tu l;
d a c ă nu e s t e a c e a s t a , a p o i t i m p u l cel î n d e l u n g a t nu
f o l o s e ş t e la nimic! Căci noi nu c ă u t ă m d a c ă r a n a a
fost l e g a t ă un t i m p ma i î n d e l u n g a t , ci d a c ă a fo lo s it
cu c e v a l e g ă t u r a . D acă a folosit şi înt r- un t i m p m a i
s c u r t , s ă n-o m a i pui, iar d a c ă n-a folo sit la n i m i c
a t u n c i p u n e - o şi d u p ă z e c e ani! A c e a s t a să-ţi s l u
j e a s c ă d e h o t a r p e n t r u d e z l e g a r e a r a n e i (rănii):
dobândirea ş i vindecarea celui legat de păcate. ” -
lirisostom , Coment, la I I Cor. XIV; Sfântul Sim eon
Tes. V, 251-264.
7. în v e c h i m e , d i s c i p l i n a Bisericii e r a f o a r t e s e
veră. l a t ă c e l e 4 t r e p t e d e c a n o n i s i r e p e n t r u c ei c e
păcătuiau:
1) „Plângerea e s t e ca o m u l cel p ă c ă t o s d a c ă
g r e ş e ş t e , s ă s t e a a f a r ă d in b i s e r i c ă şi a f a r ă din
c u r t e a s a u t i n d a bisericii, şi c âţ i intr ă în b i s e r i c ă
î n a i n t e a t u t u r o r s ă c a z ă şi să-i r o a g e p l â n g â n d cu
l a c r ă m i c a s ă s e r o a g e p e n t r u d â n s u l , că a c e l a c e
plânge e ste le p ă d a t afară de c u rte a s au tinda biseri
cii, c a s ă s e p o c ă i a s c ă a t â t a v r e m e c â t îi e s t e p o r u n
cită.”
2) „Ascultarea e s t e ca o m u l cel p ă c ă t o s d a c ă
g re şeşte să ascu lte D u m n ezeiasca Scriptură, s tâ n d
114 I E R O M. N I C O D I M S AC H E L A R I E
l â n g ă uşile... bisericii, p e n t r u c ă c el a c e a s c u l t ă , s t ă
în c u r t e s a u în t i n d ă , iar în b i s e r ic ă nu-i e s t e i e r t a t
şi nici n-a re voie s ă in tr e p â n ă c e va s ă v â r ş i p o r u n c i-
ţii lui a n i ” .
3) „Căderea es t e a d i c ă p o s l u ş a n i a , c e l a c e g r e
ş e ş t e s ă s t e a în l ă u n t r u l în bis e r ic ă , m a i î n d ă r ă t d e
p a rte a amvonului, pentru că cela ce cad e , a cela stă
în b i s e r i c ă p â n ă la S f â n t a E v a n g h e li e ; c â n d zice
d i a c o n u l . Cei chem aţi i e ş i ţ i a t u n c i i e s e şi el cu cei
chemaţi, şi s t ă a f a r ă din b i s e r i c ă p â n ă c e s e s f â r ş e ş
te d u m n e z e i a s c a s l u j b ă . ”
4) Starea cu credincioşii este c ă s t ă , um il cu c r e
d in c io ş ii în b i s e r i c ă î n l ă u n t r u p â n ă la s f â r ş i t u l
d u m n e z e i e ş t i i s lu jb e ; ia ră Sf intei î m p ă r t ă ş a n i i nu
s e î m p ă r t ă ş e ş t e p â n ă c e îşi u m p l e p o r u n c i t ă lui vre
m e , iar d a c ă îşi u m p l e v r e m e a s t â n d cu c r e d i n c i o ş i i ,
a t u n c i s e î n v r e d n i c e ş t e î m p r e u n ă r i i Sf intei T a i n e a
p r e a S f â n t u l u i T r u p şi P r e a c u r a t u l u i S â n g e al
D o m n u l u i lis us H ris to s .”
„Deci cu a c e s t e p a t r u locuri s e o b â r ş e ş t e şi s e
um ple to a tă pocania. Drept a c e e a se c a d e ep isc o
pului, s a u p r e o ţ i l o r d u h o v n i c i t o a t ă v r e m e a
c a n o n i s i r i i , ori m u l t ă , ori p u ţ i n ă , t o t p e a c e s t e 4
locuri s ă o î m p a r t ă şi a ş a s ă c u r e ţ e d e p ă c a t e pe
c el a c e s e c ă i e ş t e şi s e p o c ă i e ş t e . ” PMB p. 4 9 8 gl.
85. Vezi: Sfântul Grigore Nisis 4; Sfântul Vasiie 59 ;
CÂRME Vezi: înfrânarea.
CASA DE TOLERANTĂ s a u p ro s t i t u ţ i e .
„ H o t ă r â m c a cei c e s p r e c ă d e r e a s u f l e t e l o r a d u n ă
d e s f r â n a t e şi le h r ă n e s c , d a c ă s u n t clerici s ă s e
c a t e r i s e a s c ă , iar d a c ă s u n t laici s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” -
Vi Ecum. 86.
P e n t r u a c e s t e a nu î n c a p e nici o î n g ă d u i n ţ ă d a c ă
nu s e p o c ă i e s c ; nici d a r u r i l e lor Ia b i s e r i c ă nu s e
PRAVILA BISERICEASCA 115
p r i m e s c , nici în c im it ir nu s e p o t î n g r o p a c â n d vor
muri!
CASTRAREA. A d e v ă r a t a c a s t r a r e c o n s t ă în s t ă
p â n i r e a d e s i n e p e n t r u D u m n e z e u , ia r nu p e n t r u
s c â r b a d e n u n t ă s a u v r ă j m ă ş i a vieţii o m e n e ş t i .
1. „ F a m e n u l , d a c ă din b â n t u i r e a o a m e n i l o r s-a
făcut, ori în p e r s e c u ţ i e s-a lipsit d e c e l e b ă r b ă t e ş t i i
s a u d a c ă a ş a s-a n ă s c u t şi e s t e v r e d n ic , s ă s e f a c ă
e p i s c o p . " - Apost. 21.
2. „Cel c e s-a m u t i l a t p e s in e , s ă nu s e facă c l e
ric, fi i n d c ă d e s i n e u c i g a ş e s t e şi v r ă j m a ş al o pe rii
lui D u m n e z e u . Apost. 22.
3 ”. „ D a c ă cinev a, fiind cleric, s e va m u t i l a p e
s in e , s ă s e c a t e r i s e a s c ă fi i n d c ă e s t e u c i g a ş u l p r o
priei s a l e vie ţi.” - Apost. 23.
4. „Laicul m u t i l â n d u - s e p e s i n e s ă s e a f u r i s e a s
că t r e i a n i , fi in dcă e s t e v r ă j m a ş al vieţii s a l e
p r o p r ii .” - Apost. 24. (Ies. I 8).
CATERISIREA e s t e l u a r e a d r e p t u l u i d e a sluji
c e l e b is e r i c e ş t i .
1. Caterisirea temporară se d ă p e n t r u g re ş el i
mici, p e n t r u c a cel v i n o v a t s ă s e î n d r e p t e . Vezi:
Canonisirea.
2. Caterisirea definitivă se d ă p e n t r u greşeli mari,
c ar e ÎI fac n e vr e dni c d e a s t a î n a in te a S fântu lu i Altar.
„Cei c e s-au f ă c u t vino va ţi d e î n c ă l c ă r i c a n o n i
ce, şi di n a c e a s t ă c a u z ă a u fost p e d e p s i ţ i cu cateri
sire definitivă ş i perpetuă, şi a u fost r â n d u i ţ i iarăşi
în s t a r e a laicilor, d a c ă d e b u n ă voie r e v e n i n d la
p o c ă i n ţ ă îşi l e a p ă d ă p ă c a t u l p e n t r u c a r e a u c ă z u t
din H a r şi s -au Î n s t r ă i n a t d e a c e l a cu d e s ă v â r ş i r e , s ă
s e t u n d ă în c h ip u l c l e r u l u i (adic ă s ă p o a r t e unif or
m a şi c i n s t e a d e cleric); ia r d e nu vor a l e g e a c e a s t a
(să s e p o c ă i a s c ă s in c e r ) d e b u n ă voie, s ă p o a r t e
116 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E
p ă r u l ca laicii ( î m b r ă c a t m i r e n e ş t e ) , d e o a r e c e a u
p r e ţ u i t m a i m u l t p e t r e c e r e a în l u m e ( s t r ă i n ă d e
b is er ic ă ), d e c â t v i a ţ a c e a c e r e a s c ă ”, d e s lu ji to r al
A lta ru lu i. - VI Ecum . 21; I Regi 15, 26. Vezi: Aposta
zia clericului.
3. întrebare·. „Preotul c a r e va Fi c a t e r i s i t p e n t r u
vinov ăţ ii c a n o n i c e , ori s-a l ă s a t d e p r e o ţ i e d e voia
s a , fiind m u s t r a t d e c o n ş t i i n ţ a s a , m a i p o a t e d a
b i n e c u v â n t a r e , z i c â n d : „Bine e s t e c u v â n t a t D u m n e
z e u l n o s t r u . . , ”; s a u : „Hristos a d e v ă r a t u l D u m n e z e u l
n o s tr u. ..”; s a u s ă c ă d e a s c ă ; s a u s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă
în S f â n t u l Altar?
Răspuns: Piu. N im ic d in t o a t e a c e s t e a nu s e
c u v i n e a le luc ra, nici p e u n e l e , nici p e a lt e le , ci va fi
r â n d u i t la un loc cu laicii.” SfântulPiicoiaeQ.
4. C a t e r i s i r e a d e f in it iv ă s e o f ic ia z ă d e e p i s c o p
în c h i p u l u r m ă t o r : „ D u p ă ce s-a ci ti t în p u b l i c s e n
tinţa d a tă de tribunalul spiritual, arhiereul c are o
e x e c u t ă , d e z b r a c ă d e pe cel c o n d a m n a t , felo nul şi
e p i t r a h i l u l , cu c a r e e r a î m b r ă c a t , z ic â n d : Tu c a r e
a s t ă z i p e n t r u u l t i m a o a r ă t e n u m e ş t i p r e o t al
D u m n e z e u l u i c e r e s c , d e aici î n a i n t e vei fi d e s p u i a t
d e d a r u l p r e o ţ i e i , p e c a r e l-ai a v u t p â n ă a c u m şi
pie rzi î m b r ă c ă m i n t e a d a r u l u i p r e o ţ e s c , cu c a r e te-ai
î m p o d o b i t şi l ă u d a t p â n ă a c u m în s o c i e t a t e a o m e
n e a s c ă . . . ” După a c e e a strigă: „Nevrednic e st e !”, a p o i
îi t u n d e cu f o a r f e c ă b a r b a în p a r t e a d r e a p t ă şi s t â n
g ă , p r e c u m şi p ă r u l din c a p în trei locuri, z i c â n d :
„ N e v re d n ic e s t e ! ”. - Miiaş, Canoanele, voi. I, p. 196;
p a r t . II, p. 377.
5. De o b s e r v a t e s t e şi faptul că ori c e cleric o d a t ă
sf in ţi t, el nu m a i p o a t e r e n u n ţ a d e b u n ă voie la
t r e a p t a s a d e s l u j i t o r al Altarului, a d i c ă să dem isio
neze. -1. Cor. 4, 1-2.
PRAVILA BISERICEASCA 117
Cel c e a î n c h e i a t cu Domnul c o n tr a c tu l ju r u i n ţ e i ,
nu m a i p o a t e să-l r u p ă căci refuzul funcţiei îl loveşte
cu anatematizarea, c a r e e s t e c e a ma i g r e a p e d e a p s ă
b i s er ic e a sc ă . - IV Ecum. 27; Luca 9, 62; 14, 26-35.
Caterisirea e ste o p e d e a p s ă d a tă pentru lu m ea
a c e a s t a c a să-şi m â n t u i a s c ă s u f l e t u l , d a c ă s e p o c ă -
i e ş t e . I. Cor. 5, 5. P e d e a p s a cu a n a t e m a s e d ă c a o
arvună a m uncilor veşnice p e n t r u cei l e p ă d a ţ i d e la
Har ul m â n t u i r i i ; e a e s t e o l e g ă t u r ă va la bil ă şi în cer.
Mat. 18, 18. Vezi: Apostazia, Afurisi rea.
CĂRŢI RELE Vezi: Scrieri faise.
CĂSĂTORIA LEGALĂ e s t e a t u n c i c â n d b ă r b a t u l
îşi a l e g e o s i n g u r ă s o ţi e , cu c a r e s e l e a g ă î n a i n t e a
S f â n t u l u i Altar c ă vor d u c e v ia ta î m p r e u n ă , f ă c â n d :
„Nu nta cinstită şi patul n e s p u r c a t . ” - Mărt. Ort. I, 115.
I. L o g o d n a s e face:
1. Pe t e m e i u l c o n s i m ţ ă m â n t u l u i re c ip ro c . F o a r t e
r ă u fac pă rin ţii c a r e s i l e s c p e copiii lor s ă s e c ă s ă t o
r e a s c ă cu c i n e nu Ie pla ce .
2. V â r s t a : s e c e r e a fi f e m e i a d e cel p u ţ i n 16 a n i
ia r b ă r b a t u l d e 18 ani.
F e m e i a s e p o a t e c ă s ă t o r i p â n ă la 6 0 d e a n i, iar
b ă r b a t u l p â n ă la 7 0 d e ani, d a c ă n-au fost c ă s ă t o r i ţ i .
3. P re otu l t r e b u i e s ă e x a m i n e z e g r a d e l e d e î n r u
dire.
4. S ă s e a n u n ţ e p r i n a f i ş p e u ş a Bisericii.
5. Să r e s p e c t e legile civile.
6. Se o b i ş n u i e ş t e c a b i n e c u v â n t a r e a l o g o d n e i ,
s-o facă p r e o t u l o d a t ă cu c u n u n i a , s p r e a e vita
u n e l e a b a t e r i . Vezi c u v â n t u l : Logodna ş i rudeniile.
II. O pr ir i d e la c ă s