IEROM.

NICODIM SACHE LAR IE

 IEROM. NICODIM SACHELARIE

PRAVILA BISERICEASCĂ

ADEVĂRUL ŞI DREPTATEA
SUNT SUCUL VIEŢII

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------------------- I

Zice D om n u l: „Acum fiul om ului te-am pus j

străjer peste casa lu i Isra/J. Tu trebuie să ·
asculţi C uvântul care iese din gura Mea ş i ■
să-l propovăduieşti.
A tunci când E u zic celui nelegiuit: \
„Păcătosule vei p ie rit’ Ia r tu n u-I vei învăţa \
ca să-l întorci de pe calea pierzării iui, cei \
păcătos va m u ri în nelegiuirea Iui, ia r [
sângele iu i din mâna ta îl voi cere." I
j
( I e z e c h i e l 3 3 , 7-8) :

SEMIMARUL MONAHAL CERNICA - ILFOV, 1940

 Consilier editorial:
Preot Nicolae Tănase

Ediţie în g rijită de M ănăstirea

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

Difuzarea se face numai prin

„Pelerinul" - Iaşi;
Stradela Grădinari 39; Bl. B2; Sc. B;
Et. 3; Ap. 3; cod 6600;
Telefon: 0744. 91 50 69

Editura primeşte spre tipărire:

cărţi, manuscrise, poezii, casete video şi audio;
toate cu conţinut ortodox.

Editura cere ajutor financiar (sponsorizare) pentru a

putea continua tipărirea de carte bisericească.
Binevoitorii pot depune donaţiile în contul Editurii
Pelerinul; Nr. R089 RNCB 0175 0335 7393 0001; Cod
Fiscal 5606114, deschis la BCR Iaşi.
Pentru informaţii sunaţi la telefonul 0744 91 50 69
Bunul Dumnezeu şi Maica Domnului să vă
răsplătească.
 PREFAŢA

în lucrarea de faţă m~am silit ca să tratez, pe cât

mi-a fost cu putinţă', toate chestiunile de spovedanie
p e care Ie întâm pină un duhovnic în conducerea
intim ă a păstoriţilor săi. La temelia acestei lucrări
stau principiile Sfintei Scripturi, Rânduielile canoni­
ce ş i aie Tipicului bisericesc, precum şi autoritatea
Sfinţilor Fărinţi care au condus de-a lun gu l veacuri­
lo r toată viaţa noastră bisericească până astăzi.
Sfânta Scriptură ne dă p rin c ip iile de călăuzire
duhovnicească, ia r Tradiţia Bisericească ne dă
norm ele prin care trebuie să ie aplicăm în viaţă.
D uhovnicul se află, de m ulte ori, pus în faţa unor
problem e la care nici nu s-a gândit, sau chiar dacă
le-ar cunoaşte din pregătirea sa teologică, nu găseşte
im ediat o soluţionare practică pentru îndreptarea
credinciosului ş i m ulţum itoare pentru conştiinţa
lui. Principiile generale plutesc, ca să zic aşa, ca în
văzduh, dar m odurile cum se aplică aceste p rincip ii
la fiecare caz din viaţă, în aşa fel ca să se respecte
Voinţa Iu i D um ne zeu , şi, în a celaşi tim p, să se
vindece sufleteşte şi credinciosul, adeseori lipsesc
de la îndemâna duhovnicului.
în modesta lucrare de faţă, am căutat să înşir
toate chestiunile în ordinea alfabetică, ca a tunci
când duhovnicul are nevoie, chiar în scaunul spove­
daniei, să le găsească cu cea m a i mare uşurinţă
aşezate ca într-un dicţionar. Fe lângă orientarea
foarte folositoare duhovnicului însuşi, problem a pe
6 I EKOM. NI CODI M S A C H E L A R I E

care o prezintă credinciosul spre soluţionare, duhov­

nicul o va rezolva cu m a i m ultă profunzim e când îi
va citi chiar dovezile scripturistice şi canonice. Prin
aceasta, duhovnicul are posibilitatea să arate credin­
ciosului, că ei nu face altceva, decât să execute
poruncile Bisericii, care sunt tot aşa de obligatorii
pentru credincioşii de rând, ca ş i pentru duhovnicul
însuşi.
Pentru rezolvarea fiecărei probleme, am pus ver­
sete din Scriptură, Rânduieli canonice, soluţionări
din Pravilele bisericeşti şi din scrierile Sfinţilor Părin­
ţi. Versetele din Scriptură au marele dar de a lum ina
mintea spre a convinge Ia credinţa cea lucrătoare în
firistos Dom nul. Canoanele reprezintă autoritatea
indiscutabilă a Sfintei Biserici, cărora trebuie să se
supună orice netrebnicie omenească. Pravilele, citate
la locui respectiv, nu sunt altceva decât o prelun- 1

1 Biserica lui Hristos, care este mai înainte de veci şi durează în

vecii vecilor şi porţile iadului nu o vor pu tea birui, a luat trup între
oameni la Cincizecime, iar prin vestirea Evangheliei lui Hristos la
toate neamurile, cu puterea Duhului Sfânt s-a unit cu fiecare
neam în parte, formând marele neam creştinesc dreptmăritor
care e răspândit pe tot pământul. Heamul românesc s-a născut
deodată cu creştinarea sa; identitatea sa este creştinismul drept­
măritor, este sângele care curge în trup, „dacă-i tai venele curge
creştinism”. Biserica este odată cu neamul şi neamul românesc
odată cu Biserica. La români Biserica nu este de tip teocratic, ci
este unită cu neamul românesc dreptmăritor. Heamul românesc
s-a născut odată cu creştinarea sa, şi - de aproape 2000 de ani -
român este identic cu creştin. Biserica la români este neam, este
Trupul lui Hristos, este „Hristosul dinlru noi”; „ C âţitn H ristos v-aţi
b o te za t intru H ristos v-aţi ş i îmbrăcat." România peste constituţie
are Biserica Ortodoxă, o MAMĂ bună care veghează. Biserica n-are
doctrină, biserica are lapte de mamă. Biserica vegheazăl (n.ed.
cu opinii şi afirmaţii extrase din dialogurile radio-tv ale lui Dan
Puric, şi din cartea sa; „Cine suntem”, apărută Ia ed. Platytera, 2008;
de asemeni vezi şi afirmaţiile exprimate de Valeriu Gafencu - din
cartea „Sfântul închisorilor”, ed. Reîntregirea, Alba lulia, 2007).
 I’ RA V I I, Λ III ΜΚ I U C E A S C Ă 7

gire, ca să zic aşa, a Tradiţiei canonice. Ele se

bucură de o deosebită autoritate, fiindcă prin ele s-a
condus de-a lungul veacurilor, toată viaţa noastră
bisericească. Principiile care stau ia temelia lo r nu
sunt alcătuiri ale unui om, ci ele sunt hotărâri ale
Sinoadelor patriarhale şi particulare ş i aie Sfinţilor
Părinţi2, care au pecetluit valoarea io r cu dovezile
autentice aie unei vieţi neprihănite ş i facerea de
minuni. E i înşişi au trăit din belşug p rin cip iile pe
care Ie expun în cărţile ior, ş i din această trăire au
căpătat deosebitul H a r de a înţelege sufletul om e­
nesc sub toate manifestările Iui. E i au pătruns cu o
deosebită temeinicie toate mişcările oricărui suflet,
evlavios sau scrupulos, dedat la fapte bune sau
obişnuit cu robia păcatului, hotărât în a se pocăi
sau lipsit de puterea hotărâtoare a voinţei lu c ră ­
toare de fapte bune. Dacă astăzi se ridică unele
glasuri de protestare şi nedumerire cu privire ia
unele rânduieli de viaţă bisericească, aceasta
provine din făptui că lipseşte duhul unei adevărate
înduhovniciri evangheiice.
Ţin să menţionez, că n-am repetat în scris ace­
iaşi canon ca să nu se facă lucrarea prea volumi­
noasă. La fiecare chestiune am pus num ai canoane­
le care o rezolvă direct iar pe cele care o lămuresc,
m ai m uit sau m ai puţin indirect, numai ie-am indicat,
ca să Ie găsească cu ajutorul indexului canonic de
Ia sfârşitul lucrării. De cele m a i multe o ri am trimis
la cuvântul cu care chestiunea se înrudeşte, întrucât
m i s-a pă rut m u lt m a i practic.
Canoanele care nu p o t fi folosite de duhovnic
pentru conducerea intim ă a credincioşilor, nu le-am

2Sub ocârmuirea, oblăduirea şi călăuzirea Duhului Sfânt (n.ed)

8 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

băgat textual în această lucrare, ci, num a i am

m enţionat pe unele din ele care a r arunca oarecare
lum ină asupra chestiunii discutate, ca să ie poată
găsi în colecţiile canonice.
Chestiunile care nu sunt rezolvate de canoane,
am căutat să le lămuresc cu versete din Sfânta
Scriptură ş i hotărâri ale Sfinţilor Părinţi, care au
ştiut să procedeze în aşa fel, încât s-au m ântuit ş i
p e sine şi pe alţii. Strălucitul lo r rezultat şi aproba­
rea Bisericii de-a lun gu l veacurilor ne obligă să le
dăm ascultare!
în ce măsură am reuşit să p o t aduce un serviciu
fraţilor m ei cei întru Hristos, ei înşişi vor judeca. Eu
am cugetul împăcat că am făcut ce am putut, şi făgă­
duiesc că voi face ş i în viitor ce voi putea pentru
binele frăţietăţii evanghelice şi slava iu i Dum nezeu!
Voi fi recunoscător oricărui frate întru firistos, care
m i-a r veni intr-ajutor cu vreo lăm urire p rivito r la
această modestă lucrare.
R og pe B u n u l D um nezeu, Care dă p utere ş i
c e lu i ce seamănă ş i celui ce seceră, să ne dăruiască
ila ru l Său spre înfăptuirea îm părăţiei lu i Dum nezeu
p e p ă m â n t: „ Vie îm părăţia Ta, facă-se voia Ta
p re cu m în c e rş i pe păm ânt„

I e r o m . NICODIM SACHELARIE
N o i e m b r i e 1939
S e m i n a r u l M o n ah a l Cernica-Ilfov
 I» RA VI I,Λ IU SK IU C E A Ş C Ă ί)

N O T Ă B IB L IO G R A F IC Ă Ş I P R E S C U R T Ă R I

I. Prescurtări:
- PBQ - Pravila Bisericească de la Govora (1640).
- PMB - Pravila lui Matei Basarab (îndreptarea Legii
1652); ed. M. Bujoreanu, voi. 3, 1885.
- C F S - Carte foarte Polositoare de Suflet; ed. 1838, Buzău.
- S C - Spovedania şi Canonisirea = De confessione et
pro peccatis satisfactione canones, de Sf. Te o d o r Studitul,
P.G.t. 99, coi. 1722.
- V E C H . RÂND - Vechile Rânduieli M onahale, de Sf.
Teo fan , Dobruşa, 1929.
- R B O R - Regulamentul de Procedură al instanţelor disci­
plinare şi judecătoreşti ale Bisericii O rtodoxe Române, 1926.
- SF. SIM E O N T E S . - Sfântul Sim eon Tesaloniceanul, 1865
- T E Z . U T - Te za u ru l Liturgic, de dr. Badea Cireşanu, 3
voi. 1910.
- M Ä R T. O R T. - Mărturisirea Ortodoxă de P. Movilă, 1859.
- M Ä N T. PÄC. - Mântuirea Păcătoşilor, ed. din 1900.
- P A TE R - Patericul, ed. RM.-Vâlcea, 1920.
- PID A LIO M de Neam ţ, 1844.
SIiiT. AT. = Σύνταγμα τών Θείων Kal ιερών κανόαν..., Γ. Α.
Ραλλη Kai Μ. Ποτλη Αθήνταγμα, 1852-1859.

II. Bibliografie: ΑΓΙΛΣΜΛΤΑΡΙΟΝΜΕΤΑ, Ενετίησιν, 1812

- ΑΓΙΑΣΜΑΤΑΡΙΟΝ Η ΜΙΚΡΟΝ ΕΥΧΟΑΟΓΙΟΝ. Έν ΑΘηναις.
- Ε. Baudin, COURS DE LA PHILOSOPHIE MORALE, P aris
1936
- D. Boroianu, DREPTUL BISERICESC, 2 voi., Iaşi, 1899.
- M. P. J . Briland, MANUEL DE LA JURISDICTION
ECCLESIASTIQUE, Paris, 1885.
- N. Cabasilas, LA VIE EN JESUS CHRIST, (Ierinikon)
T ra d u it par S. Broussaleux.
- Pr. C. Dron, CANOANELE, 1933
- Εμανονήλ Ρομανϊτον, Ο ΠΝΕΥΜΑ TIROS ΑΙΑΑΣ ROMENOS,
10 IEROM. NICODIM SACHELARI E

Ενετίησι 1742
- Νικόδημόν Λγιορίτον, ΕΞ ΟΜΟΛΟΓΤΗARION ήτοι ΒΙΒΛΙΟΝ
ΨΥΧΟΦΕΛΕΣΤ ATON, Ενετίησι, 1818. - ΕΥΧΟΛΟΓΙΟΝ ΤΟ ΜΕΓΑ, Ε ν
τώ τοΰ παριαρχείον χής Κωντσαντινονπόλεως τυπογοαφίφ, 1803.
- ΦΙΛΟΚΑΛΙΑ τών ιερών Νηπτάών, Ενετίηδιν, 1782.
- Χριδάντου, ΔΙΔΑΣΚΑΛΙΑ περί μετάνοιας kai Έξομολογιδεως,
Ενετίησιν, 1742
- V. Gh. Ispir. ÎNDRUMĂRI MISIONARE 1929.
- Serban Ionescu, MANUAL DE MORALĂ CREŞTINĂ 1929.
- PREOŢIA sau îndreptarea Preoţilor, Sibiu, 1786.
- T h . Ribot, LES MALADIES DE LA PERSONALITE, 1903;
DEVOLUTIONS DES IDEES GENERALES, 1919.
- H. Spencer, PRINCIPES DE PSYCHOLOGIE, 2 vol. Paris,
1873.
- Sf. Te o d o r Studitul, CUVINTE, Meamţu, 1784; POENAE
MONASTERIALES, P. G. tom. 99 coi. 1733.
- Sf. Macarie, OMILII DUHOVNICEŞTI, tr. rom . 1932;
REGULA AD MONACHOS P. G. tom . 3 4 coi. 967.
-S f. loan Scărarui, SCARA, Meamţu 1814.
- Sf. C ipria n , DE HABITU VERGINUM; SCRISOARE 13,62,
63. P, Lat. tom . 4.
- TIPICUL CEL MARE, Meamţu, 1816.
- Fr. Petre Vintilescu, SPOVEDANIA ŞI DU HO VNICIA, 1929.
- Dr. Fred. H. Vering, DROIT CANON. Paris, 1879.
- Z. Târâlă-H. P o p esc u , PIDALION, 1933.
- Dr. Micodim Milaş, CANOANELE BISERICII ORTODOXE,
Arad, 1930;
- DREPTUL BISERICESC, Duc. 1915. etc.
 P R A V I 11A III MIORI C K A S C Ä 11

PARTEA ÎNTÂI

I N TRODUC E RE

I. N E C ES IT A T EA C U N O A Ş T E R II
DUHOVNICEŞTI

1. După concluziile studiilor n atu raliste, viata

om ului cu p rin d e în sine, în chip sin tetic, to ate
ele m e n tele naturii, peste care dom ină conştiinţa
o m en ească. Nu este aici locul pentru a se d iscuta
problem a evoluţiei, cu privire la fiinţa o m en e ască
(care e ste de fapt problem a involuţiei om ului în to rs
cu sp a te le la Dum nezeu, n.ed.), ci num ai să expun
concluzia, că p e rso n alita tea o m en ească se d e săv âr­
şe şte în sta re a d e conştiinţă perfectă. în să dezvolta­
rea firească a vieţii (conform legilor naturii) du ce la
o dezvoltare a om ului p ăm â n te sc care-1 p o a rtă pe
cel duhovnicesc. în urm a răvăşirii p ăcatului, om ul a
fost lovit cu m ari lipsuri a tâ t în cele tru p eşti cât şi în
cele su fleteşti. A m eninţarea distrugerii tru p eşti şi
tot felul de suferinţe la care este su p u s om ul, şi cu
el to ată făptura, su n t biciul disciplinei d u m n eze­
ieşti care sileşte pe om să ascu lte de poruncile
înduhovnicirii şi ale vieţii veşnice la care aspiră. în
ce m ăsu ră su ferinţele su n t un bine şi în ce m ăsură
ele îm p ied ică realizarea înduhovnicirii, e ste o pro­
blem ă, care cere o largă dezvoltare, d esp re care nu
e ste cu p u tin ţă a se d iscu ta acum . S uferinţele su n t
folositoare num ai în m ăsura în care trezesc şi susţin
12 I EROM. N I C O D I M S A C H E L A R I E

n ă zu in ţe le mai m u lt sau mai puţin c o n ştie n te ale

o m u l u i s p r e a f a c e p o r u n c i l e lui D u m n e z e u ; iar
a c e l e a c a r e î m p i e d i c ă pe o m d e la Î n f ă p t u i r e a bin e ­
lui s u n t nefolositoare şi v ă t ă m ă t o a r e . De a c e e a d u h o v ­
nic ul, p e l â n g ă c u n o ş t i n ţ e l e t e o l o g i c e , t r e b u i e s ă le
a i b ă şi p e c e l e p s i h o l o g i c e şi s o c i o l o g i c e . S c a r a d e
ie ra rh iz ar e psiho logic ă, d u p ă Ribot, s e înşi rui e astfel:
Fun cţiun i organice, funcţiuni afective, şi funcţiuni
intelectuale* *. Ei b i n e , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă ş t i e
b i n e fu n c ţ i u n i l e p u t e r i l o r s u f l e t e ş t i , astf el î n c â t
d u p ă un c o n t a c t s u f i c i e n t cu p e n i t e n t u l s ă p o a t ă
c u n o a ş t e care- i s u n t l i p s u r i l e o r g a n i c e , i n t e l e c t u a l e
şi s o c i a l e , c a r e îl î m p i n g la p ă c ă t u i r e :
- p e unul îl î m p i n g e la p ă c a t o r g a n i s m u l t r u p e s c ,
- p e altui a p a r a t u l afectiv,
- p e altul li p s a p ă t r u n d e r i i i n t e l e c t u a l e , s a u
v i t r e g i a din vi a ţa s o c i a l ă ,
R em ed iu l c a n onis îr il or nu s e r e d u c e n u m a i la o
op ri r e şi o s a n c ţ i o n a r e , d u p ă c u m p ă n a dre p tă ţi i
m a t e r i a l e u n d e cifra c â n t a r u l u i 4 s a u a me tru lu i e s t e
h o t ă r â t o a r e ci, du ho v n ic u l a re d e s ta bi lit o altă d r e p ­
t a t e , pe a c e a d r e p t a t e de p li n ă a o m u lu i c ar e ti n d e
c o n ş t i e n t la re a liz a re a unei vieţi int egral d e s ă v â r ş i tă .
Oric um , el t r e b u i e s ă îm p l i n e a s c ă o lipsă. Păcat ul
e s t e o lipsă (a virtuţii), d e orice n a t u r ă a r fi el5. P ă c a t u l
poz iti v s a u ne ga ti v, şi unul şi altul s u n t tot o lipsă:
- p ă ca tu l pozitiv6 este o nesocotire conştientă,

a Th. Ribot, Les Maladies de la Personalit e, p. 3. Paris 1903,

L'Evolution des idees generales, Paris 1919.
■ Comp. Joseph Marechal, Etudes sur la Psichologie des Mystiques,
tom. 1, p 13, Paris 1924.
* 2. Comp. Dr. Atanasie Mironescu, Manual de Teologie Morală,
Euc. 1895 - p. 261; - Sf. Isaac Şirul, Cuvinte şi învăţături p. 365. M.
beamţ, 1819.
“ Prin păcat pozitiv se poate Înţelege păcatul moştenit de la
t ' ~ ■ -I = «= —
Ι’ ΚΛ V I 11 Λ III H m u C E A Ş C Ă
— <****** ■ ■■■■şimiu . ί Ί -,τ— -
13
■ II ——=Κ·ί*ΤΓ.-- Ι ϋ ϋ ί

m a i m u l t s a u m a l p uţi n, a d r e p t ă ţ i i s t a b i l i t ă d e
D u m n e z e u în firescul legilor n a t u r a l e ;
- c el n e g a t i v e s t e o i g n o r a r e a lor, o n e g l i j e n ţ ă
v r e d n i c ă d e o s â n d ă : şi într-un c a z şi în altu l d e f e c t e ­
le s e a f lă în i n s u f i c i e n ţ a u m a n ă .
2. Mobilul p ă c a t u l u i p o z i t i v c o n s t ă într-o s u f i c i ­
e n ţ ă o r g a n i c ă şi a fe ct iv ă , c a r e d e p ă ş e ş t e s u f i c i e n ţ a
p u t e r i l o r i n t e l e c t u a l e , a s e m ă n ă t o a r e cu p r is o s u l d e
v ite z ă a m a ş i n ii c a r e d e p ă ş e ş t e c a p a b i l i t a t e a ş o f e ­
rulu i d e a o folosi. în a c e s t caz , î n f r â n a r e a e s t e
singura posibilitate de vindecare. Zburdălnicia
t r u p u l u i s e v i n d e c ă prin p o s t şi o s t e n e l i ; n e s t a t o r n i ­
cia c u g e t u l u i prin a s c u l t a r e , î n d e l e t n i c i r e a c u cititul
şi r u g ă c i u n e a . Mijloacele d i s c i p l i n a r e a l e î n f r â n ă r i i
şi a l e a s c u l t ă r i i a u ca s c o p s ă s u p l i n e a s c ă li p s a
î n ţ e l e p c i u n i i v e ş n i c e i iubiri care-1 face pe o m li b e r
d e o r i c e l e g ă t u r ă t r e c ă t o a r e 7.*
Cine a c ă p ă ta t c o n ştiin ţa iubirii evanghelice, în
a c e a s tă lu m e p o a te fi n ă p ă d it şi ră n it de d u şm ă n ia
p ă c a tu lu i, d a r nu e ste n icio d ată ro b it de ea.
Cu c â t c i n e v a c u n o a ş t e m a i p u ţ i n şi ş o v ă i e m a i
m u l t în c o n v i n g e r i l e c r e d i n ţ e i s a l e , c u a t â t şi m i j l o a ­
cele disciplinare ale educaţiei treb uiesc aplicate
înt r- o m ă s u r ă m a i m a r e . Mijloacele m e c a n i c e a l e
e d u c a ţ i e i , d a c ă nu s u n t î n s o ţ i t e d e l ă m u r i r i l e n e c e ­
s a r e d e s p r e r o s t u l vieţii e v a n g h e l i c e , nu f o l o s e s c la
n i m i c s a u a p r o a p e Ia nimic! „Viaţa v e ş n i c ă a c e a s t a
e s t e , zice M â n tu i to ru l: „Să Te c u n o a s c ă p e T i n e ,
S i n g u r u l A d e v ă r a t u l D u m n e z e u , şi p e lis us H ristos ,

înaintaşi pe linia arborelui genealogic, împotriva căruia urmaşii

(copiii) nu pot lupta singuri, fără intervenţia lui Dumnezeu prin
slujitorii Lui. (n.ed.)
7Comp. Sf. Isaac Şirul op, cit. p. 327. - Scara, tr. 30.
14 I E R O M. N I C O D I M SACH E LARI E

p e C a r e Tu L-ai t r i m i s ”8. „ C u n o ş t i n ţ a e s t e f o a r t e
b u n ă , c ăc i e a e s t e î m p r e u n ă l u c r ă t o a r e cu r u g ă c i u ­
n e a , d e ş t e p t â n d p u t e r e a d e î n ţ e l e g e r e a mi nţi i s p r e
pri vir ea d u m n e z e i e ş t i i c u n o ş t i n ţ e ”9.
P ă c a t u l p o z it iv al ac ti vită ţi i i n t e l e c t u a l e c u l m i ­
n e a z ă în hula i n c o n ş t i e n t ă c o n t r a S f â n t u l u i Duh,
s u s ţ i n u t ă d e o in c o n v e r t i b i l ă î n c ă p ă ţ â n a r e .
n e c e s i t a t e a c a r e s e i m p u n e în c u n o a ş t e r e a
p ă c a t u l u i , pozitiv, s e i m p u n e cu a c e e a ş i i n s i s t e n ţ ă
şi în c u n o a ş t e r e a celui negat iv .
P ă c a t u l n e g a t i v îşi a r e r ă d ă c i n i l e în trândăvie,
d e s p r e Î n l ă t u r a r e a c ă r e i a , S f â n t u l Efrem s e r u g a cu
a t â t a i n s i s t e n ţ ă : „ D o a m n e şi S t ă p â n u l vieţii m e l e ,
d u h u l trâ n d ă v ie i .. . nu mi-l d a m ie ...”. T o a t e f a p t e l e
c e l e b u n e , p e c a r e a r p u t e a o m u l s ă le f a c ă şi nu
le-a făc ut, s e o s â n d e s c t o t a ş a d e a s p r u c a şi p ă c a ­
t e l e c e l e pozitive; s i t u a ţ i a l e n e ş u l u i c a r e a p r i m i t un
t a l a n t n e e s t e s u f i c i e n t ă s p r e o r i e n t a r e 10.*
C re d in ţa s e î n t e m e i a z ă to c m a i pe a c e a s t ă p e r s o ­
n a l i t a t e r e l i g i o a s ă în a c ţ i u n e , căci fără d e fr uct ul
faptelor b u n e ea este m o artă". Credinţa, ca act
religios, e s t e un c i m e n t d e c u n o a ş t e r e , f o r m a t prin
a c c e p ta re a adevărurilor dum nezeieşti. Faptele
a u te n tic creştine s u n t tocm ai rezultatul acestei
c r e d i n ţ e . F a p t e l e b u n e , în g e n e r a l , nu s u n t i d e n t i c e
cu f a p t e l e b u n e c r e ş t i n e , fi in dcă , fa p t e b u n e p o t s ă
facă şi cei fă ră d e c r e d i n ţ ă , pe ba z a le g il o r vieţii
naturale. Faptele a u ten tic creştine s u n t a c e le a care
s-au n ă s c u t d in c r e d i n ţ a j e r t f e l n i c ă p e n t r u D u m n e ­
z eu . Ele c u p r i n d în s in e , p e l â n g ă e for tul vieţii n a tu -

" loan 17,3.

" Cuv. Mil cap. 86 în Filocalie p. 161.
loLuca 19, 11-26.
" Iac. 2, 17.
 I* k Λ V I I , Λ HI Hl·! IM C K Λ S C Ă 15

rale, şi c o n l u c r a r e a s u p r a n a t u r a l ă a H arul ui. „Fără

d e Mine nu puteai face n i m i c (b un)”12, zice M â n t u i t o ­
rul u c e n i c i l o r Săi. La astf el d e f a p t e n i m e n i nu
p o a t e s ă a j u n g ă , d e c â t n u m a i cei c e s e v i n d e c ă d e
i n s u f i c i e n ţ a p e r s o n a l i t ă ţ i i lor r e li g io a s e .
3. D u h o v n ic u l e s t e u n d o c t o r d e c e a m a i î n a l t ă
s i t u a ţ i e , d u p ă c u m şi s u f l e t u l e s t e d e m a i m a r e p r e ţ
d e c â t trupul. După c u m m edicul tru p e s c treb u ie să
ştie to a te proprietăţile e le m e n te lo r n aturale, spre a
le folosi în c o m p l e c t a r e a f u n c ţ i u n i l o r o r g a n i c e , c a
a p o i c e l e o r g a n i c e s ă le s u s ţ i n ă p e c e l e s p i r i t u a l e ,
t o t a ş a şi d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă c u n o a s c ă t o a t e
legile vieţii n a t u r a l e t r u p e ş t i şi s u f l e t e ş t i , c a s ă le
p o a t ă folosi s p r e re al iza rea pe rs onalită ţii religioase.
S f â n t u l A p o st o l Pavel s p u n e clar, c ă m a i î n t â i vine
c e e a c e e s t e firesc (c a re a p a r ţ i n e firii s t r i c ă c i o a s e ,
p ă m â n t e ş t i , a l c ă t u i t ă din e l e m e n t e l e m a t e r i a l e
p e r i s a b i l e , n.ed.), şi a p o i s e a ş t e r n e p e s t e a c e s t
firesc (care e s t e trupu l s tri căc ios în timp, n.ed.), c e e a
c e e s t e d u h o v n i c e s c , v e ş n i c 13. î n s e m n ă t a t e a pe c a r e
o a u li te re le a l f a b e t u l u i în e x p u n e r e a c u g e t ă r i i ,
a c e l a ş i rol îl a r e şi c u n o a ş t e r e a le gilo r n a t u r a l e în
c o n d u c e r e a vieţii d u h o v n i c e ş t i .
4. î n s ă i n s u f i c i e n ţ a p e c a r e t r e b u i e s-o c a u t e d u ­
h ov nic ul în v ia ţa a l t o r a , d e m u l t e ori îl s t ă p â n e ş t e
t o c m a i p e el în s u ş i. De a c e e a , n u m a i d u h o v n i c u l
c a r e n ă z u i e ş t e el î n s u ş i s p r e d e s ă v â r ş i r e şi s e j e r t ­
fe şt e c o n ş t i e n t p e n t r u H ri s to s şi B ise ri ca Lui, d u p ă
r â n d u i a l a d o g m e l o r şi c a n o a n e l o r Bisericii, p o a t e
c u n o a ş t e şi a p r e c i a i m p e r f e c ţ i u n i l e a l t o r a . C â t ă
s t r ă d a n i e a t r e b u i t s ă d e s f ă ş o a r e M â n tu i to r u l, prin

loan 15, 5.
131, Cor. 15, 46.
16 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E

f a p t ă şi î n v ă ţ ă t u r ă , c a s ă facă m i n t e a o m u l u i d e
r â n d , di n fiinţa Sf in ţi lo r Săi A pos toli, s ă î n ţ e l e a g ă
c ă EI e s t e Fiul lui D u m n e z e u ! 14. S f â n t u l A p o s t o l
Pavel s p u n e c l a r 15, că o m u l firesc d i n v ia ţa o b i ş n u i t ă
( o m u l t r u p e s c , n.ed.), în v i r t u t e a c a p a c i t ă ţ i i s a l e
n a t u r a l e ( d e c ă z u t e , n.ed.), nu p o a t e s ă î n ţ e l e a g ă
lu c r u r i l e ta i n i c e , d e p e c u l m e a il u m in ă ri i d u m n e z e ­
ieşti, ci n u m a i o m u l î n d u h o v n i c i t prin f a p t e l e
c r e d i n ţ e i şi Harul lui D u m n e z e u . N u m a i el j u d e c ă
t o tu l, iar pe el nu-l p o a t e j u d e c a n i m e n i . Dar a c e ş t i a
s u n t rari, fo a r te rari!
„P rim a p a r t e a a c e s t u i d u m n e z e i e s c p r e c e p t s e
a p l i c ă , în m a j o r i t a t e a cazu rilor, la m ul ţi d i n t r e
d u h o v n i c i . Ei înş işi nu s u n t în s t a r e , u n e o r i , s ă s e
î n ţ e l e a g ă p e s i n e , d a r s ă m a i c u n o a s c ă şi p e alţii!
De m u l t e ori, m u lt - p u ţi n a lor c u lt u ră şi viaţă d u h o v n i ­
c e a s c ă pe c ar e şi-au agonisit-o l u m i n e a z ă facultăţile
lor s u p e r io a r e , n u m a i ca un opaiţ, nefiindu-le sufic ien­
tă nici s ă s e o r i e n t e z e pe sine, d a r s ă m a i p o v ă ţu ia s c ă
şi p e alţii! I n s u f i c i e n ţ a c u n o a ş t e r i i a s o c i i n d u - s e cu
o c r e d i n ţ ă s e n t i m e n t a l ă ş o v ă i e l n i c ă , d ă n a ş t e r e la o
c o n v i n g e r e n e d e p l i n ă , şi astfel v o i n ţ a lor nu m a i
p o a te să realizeze o p erso n alitate religioasă, care
s ă p o a t ă c o r e s p u n d e cu î n a l t a s i t u a ţ i e d e i s p ra v n ic
al T a i n e l o r lui D u m n e z e u 16.
Apa nu s e p o a t e ridica ma i p r e s u s d e nivelul iz­
v o r u lu i s ă u ; o m u l nu p o a t e d a c e e a c e nu a r e , iar u n
d u h o v n i c nu p o a t e s ă p o v ă ţ u i a s c ă p e î n a l t a s c a r ă a
vieţii c reşti ne pe al tcineva, d a c ă nu s-a u r c a t el însuşi
m a i în tâ i p e t r e p t e l e d e s ă v â r ş i r i i d u h o v n i c e ş t i .

'* loan 6, 36, 66.

1,11 Cor. 2, 14, 16. Scara Sf. loan, treapta 2, Neamţ, 1814.
·“ I Cor. 4, 2.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 17
r iu m a i cel c e a d o b â n d i t d e o s e b i t u l d a r al d e p l i ­
n ă t ă ţ i i d u h o v n i c e ş t i , d u p ă a d o u a p a r t e din e x e m ­
plul d e m a i s u s , n u m a i a c e l a p o a t e lu c ra cu o
c o n v i n g e r e şi cu o p u t e r e c a r e „nu e s t e din l u m e a
a c e a s t a ”. Şi t o c m a i a c e s t fa p t al d e p l i n ă t ă ţ i i s u p e r i ­
o a r e , d e m u l t e ori, a j u n g e p e n t r u mu lţi s ă zică că
„ a r e d r a c ”, s a u să-l î m p i n g ă p e d r u m u l C al varulu i
m u c e n i c e s c . Aşa s e e x p li c ă d e c e a p r o a p e t o a t e p e r ­
s o n a li tă ţi le d u h o v n ic e ş ti ale c reşti nis mu lu i, p r e a m ă ­
rite a s t ă z i d e Bi ser ic ă, a u fost silit e s ă d u c ă , în
a c e a s t ă l u m e , o v i a ţ ă d e chin şi s u f e r i n ţ ă din p a r t e a
lumii care-i p u s ă în s l u j b a p ă c a t u l u i , „în l u m e n e c a ­
zuri veţi a v e a ”, z i c e a o a r e c â n d M â n t u i t o r u l Hristos!
5. C h ia r p e c u l m e a d e p l i n ă t ă ţ i i d u h o v n i c e ş t i ,
o m u l , o r i c a r e a r fi el, t r ă i e ş t e t o t în re l a t i v i s m u l
vieţii d e c r e a t u r ă . El e s t e pe c u l m e a d e p l i n ă t ă ţ i i ,
n u m a i în r a p o r t cu mulţi d i n t r e s e m e n i i să i, d a r în
r a p o r t cu d e s ă v â r ş i r e a , c a r e s e va c ri s t a l i z a p e
o r i z o n t u l ve şn ic ie i, el e s t e to t a l c ă t u i r e a p r a fu lu i şi
a c e n u ş i i , p u r t â n d în s i n e p o t e n ţ i a l u l b in e lu i c a şi al
ră ulu i. „O, n e n o r o c i t u l d e m in e ! C in e m ă va izbăvi
d e a c e s t t r u p al m o r ţ i i ? Căci firea t r u p e a s c ă p o f ­
t e ş t e î m p o t r i v a D uhu lui , iar Duh ul s e î m p o t r i v e ş t e
firii t r u p e ş t i ; a m â n d o u ă s u n t lu crur i p o t r i v n i c e î n t r e
e le , a ş a c ă nu p u t e ţ i s ă faceţi c e vo iţi ”17. O a stf el d e
s i t u a ţ i e îl p u n e pe o m u l d u h o v n i c e s c într-o c o n t i n u ă
l u p t ă şi l u a r e a m i n t e d e s i n e . Cu c â t c i n e v a s e
î n d u h o v n i c e ş t e m a i m u lt , cu a t â t t r e b u i e s ă s e l u p t e
şi m a i mult, căci bine le pe c ar e îl c â ş t i g ă nu e s t e din
l u m e a a c e a s t a , p e n t r u a c e a s t a l u m e a îl d u ş m ă n e ş t e .
S c a r a l ip s u r il o r o m u l u i d u h o v n i c e s c e s t e inve rs
î n ş i r a t ă , d e c â t a c e e a a o m u l u i t r u p e s c . O m u l tru-

Qal. 5.17.
18 IEROM. NICODIM SACHELARIE

p e s e a r e li ps uri t o c m a i în p ă r ţ i l e s u p e r i o a r e a le
fiinţei sale: c u n o a ş t e r e - c r e d i n ţ ă , s a u cred inţă-voinţă;
pe când omul duhovnicesc s im te m ajo ritatea lipsu­
rilor în p ă r ţ i l e o r g a n i c e şi afe ctive .
O m u l t r u p e s c c â n d e s t e lip si t d e m u l ţ u m i r e în
a c e a s t ă v ia ţă p ă m â n t e a s c ă , el e s t e î m p i n s (d e d i a ­
vol, n.e d.) s ă c a d ă în n e c r e d i n ţ ă şi h u l a d e c e le
s f i n t e . A c eş tia s u n t c a n i ş t e i n c o n ş t i e n ţ i , s a u d e z o r i ­
e n t a ţ i , d e s p r e ro st ul p r o v i d e n ţ i a l al o m u l u i în a n ­
s a m b l u l c r e a ţ i e i d u m n e z e i e ş t i . Şi cu t o a t e a c e s t e a .
D u m n e z e u nu n e d r e p t ă ţ e ş t e p e nim e n i! Căci, cu c â t
cineva a prim it mai puţine daruri c o n ştie n te de
s i n e , cu a t â t i s e va a c o r d a m a i m u l t a s i s t e n ţ ă provi­
d e n ţ i a l ă a t u n c i c â n d în c h i p n e c e s a r nu p o a t e ieşi
d in c e r c u l i n fe ri o r al vieţii în c a r e s e a f l ă 18. A c e s t o m
t r u p e s c s u f i c i e n t în fires cu l s ă u p ă m â n t e s c , a d e s e ­
ori e s t e o r b în c e l e d u h o v n i c e ş t i , şi nu s e p o a t e
v i n d e c a în l ip s u r il e s a l e (d u h o v n i c e ş t i , n.e d.) d e c â t
r e d u c â n d u -ş i din d e p l i n ă t a t e a vieţii tr u p e ş ti prin ca-
nonisiri a sc e ti c e . în m o m e n t e l e în c a r e el s e o p i n t e ş t e
s p r e înduhovnicire se a s e a m ă n ă cu peştii, care, n u m a i
c â t e o clipă z ă r e s c lu m in a c a r e s c a l d ă c o aj a p ă m â n ­
tului, c â n d s e a r u n c ă la s u p r a f a ţ a ap ei, fără a î n ţ e l e g e
m a r e lucru. Asceza, postul şi r u g ă c i u n e a cultică şi
pa rt ic u la ră s e r e c o m a n d ă cu in si st en ţă , p e n t r u orice
î n c e p ă t o r şi c o n t i n u a t o r al vieţii duhovnic eşt i.
O m u l d u h o v n i c e s c , d in c a u z e a s c e t i c e s a u
p r o v i d e n ţ i a l e , î n t o t d e a u n a s u f e r e d e lipsuri în v ia ţa
o r g a n i s m u l u i fi r es c !19 „Mă p o r t a s p r u cu t r u p u l m e u ,
şi-l ţin în s t ă p â n i r e , ca nu c â n d v a , d u p ă c e a m p r o p o ­
v ă d u i t a l t o r a , e u î n s u m i s ă fiu l e p ă d a t din v i a ţ a d u ­

loan 4,11; Deut 1,39.

'“Sf. Isaac Şirul. Cuv. 17, p. 85, ed. de Neamţu 1819.
 PRAVILA BISERI CEASCA 19

h o v n i c e a s c ă ” zicea o a r e c â n d Sfântul Apostol Pavel20.

6 - Războ iul d u h o v n i c e s c din fii nţa o m u l u i
c o n t i n u ă t o a t ă via ţa. L e g e a o n d u l a ţ i e i u n i v e r s a l e
di n d o m e n i u l p u r n a t u r a l şi a r e li g io s , f o r m u l a t ă
î n d e o s e b i d e V. C o n t a 21, s e e x t i n d e şi în d o m e n i u l
r e lig io s prin l u p t a d i n t r e b i n e şi ră u, d i n t r e e g o i s ­
m ul fi e c ă r e i d i n t r e c e l e d o u ă părţi: a fir es c u lu i
c a r n a l şi a fir esc ulu i d u h o v n i c e s c .
C ee a ce e ste s u p o rtu l c u m p e n e i c elo r d o u ă
t a l e r e a l e d r e p t ă ţ i i m a t e r i a l e , a c e l a ş i rol îl a r e şi c u ­
n o a ş t e r e a r a ţ i o n a l - r e l i g i o a s ă , în e c h i l i b r a r e a c e l o r
d o u ă fo rţ e a l e vieţii m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e . Nu e s t e
aici v o r b a d e c u n o ş t i n ţ a c a r e î n g â m f ă 22, ci c a r e
c r e d e , c ăc i t o a t e s u n t cu p u t i n ţ ă n u m a i c el u i c e
c r e d e şi ş t i e c u m c r e d e 23. în re la ti v is m u l s ă u , a c e s t
fa c t o r s u p e r i o r , ca şi j u d e c ă t o r u l d e p e s c a u n u l
f u n c ţi u n ii s a l e , în c o n d u c e r e a şi î m p ă r ţ i r e a c e l o r
c u v e n i t e f i e c ă r u i a , î n c l i n ă s ă a s c u l t e m a i m u lt , c â n d
d e o parte, cân d de alta.
- Firescul vieţii m a t e r i a l e s e i m p u n e ma i tiranic
fiindcă t o t c e e s t e al s ă u s e realize ază şi s e d e s ă v â r ­
ş e ş t e n u m a i în l u m e a a c e a s t a (vizibilă, palpabilă). EI
e s t e viaţa d e azi, c are s e d e s f ă ş o a r ă pe linia timpului.
- E l e m e n t e l e s p i r i t u a l e s e i m p u n prin m ă r e ţ i a şi
va loarea lor viitoare, d a r glasul necesităţii lor e s t e mai
s la b şi c e r in ţe l e lor mai î n g ă d u i t o a r e , căci viaţa lor s e
în ti n d e d i n c o lo d e c e e a ce e s t e n e c e s i t a t e a t r e c ă t o r u ­
lui azi, c a r e trece fără a s e m a i în t o a r c e vre oda tă !
R a ţ i u n e a c r e d i n ţ e i t r e b u i e s ă i u b e a s c ă şi s ă
a p r e c i e z e i n j u s t a lor v a l o a r e şi p e u nul şi p e altui,

■ rilip. 2,27; Scara, tr. 26, f. 139.

21Teoria Ondulaţiei Universale, laşi.
Ώ Comp. Sf. Isaac Şirul, Cuv. V, p. 42, 4 8 .1Cor. 8, 1,
" loan 4, 22; 5, 44. Sf. Isaac Si rui Cuv. 83' p. 367,
20 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

s u b o r d o n â n d c e e a c e e s t e fir esc la c e e a c e e s t e
d u h o v n i c e s c . Dar, d u p ă c u m u n t a t ă p o a t e fi t â r â t ,
în d r e a p t a s a j u d e c a t ă , să d e a m a i m u l t ă m o ş t e n i r e
fiului cu c a r e t r ă i e ş t e î m p r e u n ă , d e c â t cel ui d u s
d e p a r t e , d e ş i îi i u b e ş t e d e o p o t r i v ă , t o t a ş a s e î n t â m ­
pl ă şi cu r a ţ i u n e a c r e d i n ţ e i , s ă a c o r d e o m a i m a r e
f a v o a r e firescului d in via ţa d e a z i c a r e s e i m p u n e
cu necesitatea m om entului’ d e c â t c elu i din v i a ţ a
d u h o v n i c e a s c ă , c a r e s e i m p u n e cu strălucirea înde­
părtatului viitor a J veşniciei!
7. Din pricina a c e s t e i ne de să vârşi ri , în a lt a Raţiu­
n e D u m n e z e i a s c ă a r â n d u i t a c ţ i u n e a P r o v id e n ţ e i
S a l e , c a r e c o m p l e c t e a z ă n e p u t i n ţ a o m e n e a s c ă . „Cu
d a r u l lui D u m n e z e u s u n t c e e a c e s u n t ”, z i c e a o d i ­
n i o a r ă S f â n tu l Pavel. Iată d e ce, c e l e m a i î n a l t e
n a t u r i a l e c r e d i n ţ e i a j u n g , în c h i b z u i n ţ ă lor, s ă s e
u m i l e a s c ă şi s ă s e t e a m ă d e c ă d e r e , m a i m u l t d e c â t
o r i c a r e a lt c r e d i n c i o s din v ia ţa o b i ş n u i t ă ; şi t o c m a i
în a c e a s t ă u m i l i n ţ ă s e d e s ă v â r ş e ş t e o r i c e p e r s o n a l i ­
t a t e a u t e n t i c r e l i g i o a s ă . D a to r it ă a c e s t u i fapt, un
a st f e l d e o m ( d u h o v n i c e s c ) t r e b u i e s ă s e r o a g e şi s ă
se u m ilească pururi pregătindu-se pe sine de a
s u f e r i t o t c e î n t â m p i n ă în via ţă, f ii n d c ă p ă c a t u l îl
u r m ă r e ş t e p a s cu p a s t o a t ă v i a ţ a 2'*, „Fă c e e a c e poţi
şi c e r e d e la D u m n e z e u c e e a c e nu poţi, g ă t i n d u - t e
în p a c e s ă c u le g i ro d u l t ă u ”, fie al b i r u i n ţ e i fie al
î n f r â n g e r i i , z i c e a un b ă t r â n al Filocaliei.
I - O m u lu i d u h o v n i c e s c c ăl ă uz it d e veşnica iubire,
c a r e e s t e cel m a i î n a l t s t i m u l e n t al vieţii c r e ş t i n e , i
s e a c o r d ă un a j u t o r s p e c i a l prin a s i s t e n ţ a t a i n i c ă a
Pr o v id e n ţ e i, ba u n e o r i şi făţiş ă prin m i n u n i . A c e a s t ă
primă categorie d e aleşi ai vieţii harice s u n t foarte rari.

" Fac. 4, 7.
 P R A V I I, Λ ΙΜ HIC III O K A S CÄ 21

II - O m u l u i d u h o v n i c e s c d e a d o u a c a t e g o r i e , a
c ă r u i s t i m u l e n t e s t e frica de Dumnezeu, c a r e îl
c ă lă u z e ş te pe cărările înţelepciunii duhovniceşti, i
se a co rd ă a siste n ţa providenţială s u b o formă
a c o p e r i t ă şi m u l ţ u m i r e t a i n i c ă în s t r ă d u i n ţ e l e s a l e .
III - O m u l u i d e a t r e i a c a t e g o r i e , al c ă r u i s t i m u ­
l e n t e s t e constrângerea prin li p s u ri le vieţii şi m a i
p u ţ i n m o ti v e le p r i m e l o r d o u ă c a t e g o r i i , i s e a c o r d ă
p u t e r e a d e a s e m e n ţ i n e pe s i n e la î n ă l ţ i m e a vieţii
d u h o v n i c e ş t i , n u m a i prin c o n s t r â n g e r e a în tr u s u p u ­
n e r e şi p o s ib ili ta te a d e a munci, a t â t p e n t r u s i n e c â t
şi p e n t r u alţii în condiţiile inferioare a le vieţii. Aces­
to ra n u m a i a s c u l t a r e a şi umilin ţa Ie v i n d e c ă lipsurile,
r ă m â n â n d p u r u r e a în s t a r e a d e a fi c o n d u ş i d e alţii.
Aceştia f o r m e a z ă m a r e a m a s s ă a credincioşilor.
Din a c e a s t ă s c u r t ă a n a l i z ă s e d e s c h i d e m a r e a
p r o b l e m ă a c o l a b o r ă r i i b i s e r i c e ş t i şi s o c i a l e . Ţ i n â n d
s e a m ă d e p u n c t u l dif e ri t d e p l e c a r e al fi e c ăr ui ins
în p a r t e şi d e g r e u t a t e a d e u r c u ş d u h o v n i c e s c ,
p r e c u m şi d e s u b l i m a ţi n t ă finală la c a r e e s t e m e n i t
om ul, călăuzirea d u h o v n ic e a s c ă e ste cea mai grea
sarcin ă p u să pe umerii slabului omî
8. D uh o v n ic u l c a r e s e r e c r u t e a z ă din p r i m a şi
d in a d o u a c a t e g o r i e d e c r e d i n c i o ş i - e s t e în s t a r e s ă
s e î n ţ e l e a g ă a t â t p e s i n e c â t şi pe alţii, c ă l ă u z i n d cu
folos p e to t cel ce-i c e r e a j u t o r u l .
Cel d in u l t i m a c a t e g o r i e a b i a d e s e c o n d u c e p e
s i n e d a r ă m i t e s ă m a i c o n d u c ă şi pe alţii! Firescul
lor e s t e d e s t i n a t s ă fie c o n d u ş i , iar nu s ă c o n d u c ă .
S i t u a ţ i a p e c a r e o o c u p ă e s t e din a l e g e r e p u r o m e ­
n e a s c ă , iar din p a r t e a Iui D u m n e z e u a u n u m a i î n g ă ­
d u i n ţ a d e a fi în locul n e m e r i t a t . D u m n e z e u iu c re a -
22 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E

ză prin toţi d a r nu-i a l e g e p e t o ţ i 25. Es te o m a r e

d e o s e b i r e în a fi c in e v a s u f i c i e n t ca s ă s e c o n d u c ă
p e s i n e , şi în a a v e a d a r u l d e a c o n d u c e şi p e alţii.
O m u l d in o r i c e c a t e g o r i e a r e t u r n a t în fires cu l
s ă u (prin T a i n a S f â n t u l u i B o te z şi M iru nge re ) n ă z u ­
i n ţa s p r e d e s ă v â r ş i r e ; d a r a d e s e o r i nu ţ i n e s e a m ă
d e c a p a c i t a t e a d a r u r i l o r p r i m i t e , ci o b s e d a t d e o '
i d e e m a r e , c a u t ă s-o a t i n g ă cu s i t u a ţ i a s a fă ră a s e
e x a m i n a s e r i o s d a c ă i s-a d a t şi c a p a c i t a t e a c o r e s ­
p u n z ă t o a r e d e a p o v ă ţu i şi p e alţii p e c ă r ă r i l e ei.
Potrivit cu m a r e l e d e c r e t a i r e s p e c t ă r i i li be rei v o i n ţ e
a o m u l u i , D u m n e z e u la să c a o s o c i e t a t e să-şi a l e a g ă
c o n d u c ă t o r i d u p ă c u g e t e l e e i 26. Din a c e a s t ă p r i c i n ă
s e i n v e r s e a z ă valorile s o c i a l e şi b i s e r i c e ş t i , iar
m â n a d e v i n e o c h i, picioru l u r e c h e 27 şi f u n d u l c a p .
S f â n tu l A p o s t o l Pavel c â n d zice: „U mblaţ i d a r d u p ă
d a r u r i l e c e l e m a i b u n e ”, nu s e î n ţ e l e g e aici ca,
c in e v a s ă n ă z u i a s c ă la s i t u a ţ i i m a i î n a l t e d e c â t
c a p a c i t a t e a s a , ci s ă s e r e s p e c t e pe s i n e n u m a i în
c a d r u l d a r u r i l o r p r i m i t e d e la D u m n e z e u . C e e a c e
p e n t r u u nu l e s t e bun p e n t r u a ltul p o a t e s ă fie fără
d e folos, f ii n d c ă d a r u r i l e s u n t î m p ă r ţ i t e . Cel c e e s t e
î n z e s t r a t cu în s u ş ir i ca s ă r ă m â n ă p u r u r e a într-o
s i t u a ţ i e i n f e r i o a r ă s e p i e r d e şi p e s i n e şi p e alţii,
d a c ă o c u p ă o a l t ă s i t u a ţ i e s u p e r i o a r ă d e c a r e nu
e s t e c a p a b i l . N um ai cine aspiră ia o situaţie potrivit
cu darurile sa ie prim ite de ia Dumnezeu, n u m a i
a c e l a p o a t e s ă p ă ş e a s c ă p e „o c a l e cu m u l t mai
î n a l t ă ”28.
Şi cu t o a t e a c e s t e a , cel adoptatâe D u m n e z e u în *

” Comp. I Sam. 2, 12-17.

” ! împ. 22,21-28.
* I Cor. 12.
” I Cor. 12, 31.
 P R A V ! I, Λ II I HK I U C E A Ş C Ă y:i

s l u j b a Sa, d u p ă crite riu l o m e n e s c , i s e d ă prin Harul

h i r o t o n i e i un d e o s e b i t dat29, c a r e îl c o m p l e c t e a z ă
n u m a i în m ă s u r a în c a r e el e s t e s i n c e r în c u g e t e l e
s a le . în v i r t u t e a a c e s t u i d a r M â n t u i t o r u l s f ă t u i a p e
uc en ic ii Săi, şi prin ei p e toţi m u c e n i c i i , c a a t u n c i
c â n d v o r fi d u ş i în fa ţa j u d e c ă t o r i l o r p ă g â n i s ă nu s e
g r i j e a s c ă c e vor grăi, căci Duh ul le va d a în acel
m o m e n t în ţelep ciu n ea trebuincioasă, ca să poată
s t a n e cl in tiţ i în c r e d i n ţ a m ă r t u r i s i r i i 30.
Cel c e nu e s t e s i n c e r în s i n e a lui, d a r e s t e m o r a l
d in m o t i v e s o c i a l e , a c e l a îşi face s l u j b a d e ochii
lumii f o l o s i n d u - s e D u m n e z e u d e el c a d e V a la a m
V răjitorul31.
D ar la î n f r i c o ş a t a j u d e c a t ă potriv it cu f a p t e l e
s a l e s e va o s â n d i , cu t o a t e c ă s e va s c u z a , z ic â n d :
„ D o a m n e , D o a m n e , în n u m e l e Tă u a m p r o o r o c i t şi
m u l t e m i n u n i a m fă c ut, d a r a c u m nu n e c u n o ş t i p e
no i? Duceţi-vă de la Mine blestemaţilor, că nicio­
dată nu M i-aţislujit Mie”,22 li s e va r ă s p u n d e .
9. In v i r t u t e a a c e s t e i a s i s t e n ţ e h a r i c e , un d u h o v ­
nic o r ic â t d e inferior a r fi el, e s t e m u l t m a i în m ă s u r ă
s ă p o v ă ţ u i a s c ă p e c i n e v a la c a l e a m â n t u i r i i , d e c â t
un c r e d i n c i o s cu a d e v ă r a t evlavios, d a r lip si t d e
Harul c a r e v in d e c ă pe cele n e p u t i n c i o a s e şi î n t ă r e ş t e
pe cele s la b e . D u m n e z e i a s c a Providenţă î n c r e d i n ţ e a ­
ză, în p r i m u l r â n d , darul S ă u c e l o r v re d n ic i d e dar;
în s ă , p o tr i v it cu s c o p u l a s c u n s al sfinţirii vieţii
o m e n e ş t i , Ea î n c r e d i n ţ e a z ă darul şi c e l o r c e s u n t
slugi n e t r e b n i c e , p u s e în s l u j b a Ei. în p r i m u l caz.

“ Sf. I. Hrisostom, împărţirea de Grâu, Buzău, 1833, p. 432. Sf.

Simeon Tes. IX, 10-13.
»M a t. 10, 16-23.
31Num. 23, Colos. 2, 23.
33Mat. 7, 21-24.
24 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

e s t e o c o l a b o r a r e conştientă î n t r e o m şi D u m n e z e u ,
d u p ă e x e m p l e l e p e c a r e le a v e m în Vieţile Sfinţilor;
în c a z u l ultim e s t e o c o l a b o r a r e inconştientă, D u m ­
n e z e u fo lo s in d u - s e d e e l e m e n t u l o m e n e s c c a d e
c e v a t r e c ă to r . Aşa că, şi u n o r a şi a l t o r a , s p u s a
M â n tu i to r u lu i: „ C â t e veţi l e g a p e p ă m â n t , vo r fi
l e g a t e şi în c e r u ri , şi o r i c â t e veţi d e z l e g a pe p ă m â n t
v o r fi d e z l e g a t e şi în c e r u r i ”, e s t e v a la b i lă în
p e r s o a n a o r ic ă r u i s lu ji to r al Altarului!
D uh ov ni c ul e s t e „ochiul t r u p u l u i ” a d i c ă al vieţii
i n t e g r a l e bi se ri ce şt i; el e s t e „ s a r e a p ă m â n t u l u i ” c a r e
o p r e ş t e p u t r e z i c i u n e a p ă c a tu lu i. D ar d e m u l t e ori,
d u h o v n i c u l nu a t i n g e nici p e r f e c ţ i u n e a posi bilă a
o m u l u i firesc, d a r ă m i t e p e a celui d u h o v n i c e s c ! D acă
o m u l u i c a r e s e s t r ă d u i e ş t e s e r i o s p e c a l e a vieţii
d u h o v n i c e ş t i , d e m u l t e ori îi e s t e d e s t u l d e g r e u s ă
p ă t r u n d ă în a d â n c u l vieţii o m e n e ş t i , cu c â t m a i m u l t
îi va fi g re u să î n ţ e l e a g ă cele d u h o v n ic e ş ti celui ce s-a
î n s t r ă i n a t d e la a d e v ă r a t e l e convingeri duho vniceş ti!
Şi cu t o a t e a c e s t e lipsuri, cei c e s u n t c h e m a ţ i
într-o a st f e l d e s i t u a ţ i e (preoţii), t r e b u i e s ă s e u m i ­
l e a s c ă , s ă s e r o a g e a t â t p e n t r u s i n e c â t şi p e n t r u cei
p e c a r e îi p o v ă ţ u i e s c , s ă s e o s t e n e a s c ă s i n c e r p e c â t
îi a j u t ă p u t e r i l e , n ă d ă j d u i n d în m il a lui D u m n e z e u
şi p u r t a r e a Sa d e grijă, c a r e c ă l ă u z e ş t e n e v ă z u t
v i a ţ a o m e n i r i i p e c ă il e m â n tu ir ii ! De a c e e a , în
s c u r t e c u v in te , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă c u n o a s c ă b i n e
le g il e m o r a l e n a t u r a l e şi d e s c o p e r i t e d e D u m n e z e u ,
s ă ş t i e şi s ă a i b ă d a r u l d e a le î n ţ e l e g e , c a s ă p o a t ă
s ă le a p l i c e cu folos, a t â t p e n t r u m â n t u i r e a s a
p e r s o n a l ă c â t şi p e n t r u alţii.
 P R A V I 11Λ III,SI·: RI C E A Ş C Ă 25

II. PĂCATUL ŞI CAMOrilSIREA

1. în T a i n a S p o v e d a n i e i l u c r e a z ă Harul, i u b i r e a
şi j e r t f a o m u l u i p e c a r e e s t e c a p a b i l s-o facă a t â t
d u h o v n i c u l c â t şi p e n i t e n t u l . C a p i t a l u l c a r e s e d ă
g r a t i s e s t e Harul, d a r el nu va a d u c e nici o r o a d ă ,
d a c ă nu va fi fo los it d e „ c ă l d u r a c r e d i n ţ e i p l i n ă d e
D u hu l S f â n t ” a iubirii d u h o v n i c u l u i şi a c r e d i n c i o s u ­
lui c a r e v o i e ş t e s ă s e m â n t u i a s c ă .
Es te d e o b s e r v a t , că şi i u b i r e a îşi a r e feţe le ei:
e s t e i u b i r e a c o n c e p t u a l ă şi i u b i r e d i n a m i c ă . Şi u n a
şi a l t a îşi a u p ă r ţ i l e lor b u n e şi pă rţ i rele.
Iu b i r e a c o n c e p t u a l ă e s t e a c e e a c a r e s e m a n i f e s t ă
prin c u g e t a r e , m a i a l e s a t u n c i c â n d e a s e h r ă n e ş t e
d in d o m e n i u l teoriilor, fără a p ă t r u n d e în s i m ţ u r i , ci
n u m a i l o c a l i z â n d u - s e în in te le ct , l ă s â n d a f e c ţ i u n i l e
s ă r a c e d e î n f l ă c ă r a r e a în făp tu ir il o r. La a c e s t fel d e
iu b ir e s e r e f e r e a S f â n t u l l a c o b , c â n d z i c e a c ă ,
c r e d i n ţ a fă ră d e f a p t e e s t e m o a r t ă 33.
Fiinţa a d e v ă r a t e i iubiri e s t e d r a g o s t e a i n t e g r a ­
lă, c a r e , î n f l ă c ă r e a z ă a t â t c u g e t a r e a c â t şi s i m ţ u r i l e ,
d e t e r m i n â n d p e o m Ia f a p t e l e m â n t u i r i i . Ei b in e ,
a t â t duh ovn ic ul c â t şi credi nci os ul t r e b u ie s ă fie c o n ­
vinşi d e a c e a s t ă iubire a faptelor, căci n u m a i e a c ă l ă u ­
z e ş t e p e o m cu t o a t ă s i g u r a n ţ a p e căil e mântuirii.
I u b i r e a e s t e p l ă c e r e a vieţii în d u h şi în a d e v ă r ;
d a r e a se d e s ă v â r ş e ş te num ai pe m ă s u r ă ce s e e x te ­
r i o r i z e a z ă prin fa p te . Vehicolul î n f ă p t u i r i l o r e s t e
j e r t f a n e p r e c u p e ţ i t ă , al c ă r u i d e s ă v â r ş i t m o d e l îl

" lacob 2, 17.

26 I EROM. NI CODI M SACHE LARIE

g ă s i m în P e r s o a n a M â n t u i t o r u l u i Hristos, u r c â n d p e
d r u m u l C al va ru lu i.
I u b i r e a d e b ir o u , d e s e n t i m e n t t r e c ă t o r s u s ţ i n u ­
tă d e p l ă c e r e a i n t e l e c t u a l ă , s e p o a t e s t i n g e t o t a ş a
d e le sne c u m s-a n ă s c u t s a u s-a m a n i f e s t a t prin vorbă.
Dar i u b i r e a c a r e s e z i d e ş t e p e t e m e i u l je rtf ir ii
d e sine, d u r e a z ă în pofida orică rui o bs ta c ol. A c e a s t a
e s t e a d e v ă r a t a forţă c a r e s e o p u n e t e m e i n i c forţei
p ă c a t u l u i 34.
2. O ric e f a p t ă c â n d s e p r e z i n t ă Ia p o a r t a vieţii
e s t e î m b r ă ţ i ş a t ă s a u d e i n s t i n c t s a u d e r a ţ i u n e . în
c a z u l c â n d r a ţ i u n e a l i p s e ş t e , - în c azu l c o p i l ă r i e i , -
e a e s t e s u p l i n i t ă d e r a ţ i u n e a p ă r i n ţ i l o r şi a c o n d u ­
c ă t o r i l o r d in v i a ţ a s o c i a l ă ; d e a c e e a e s t e o a b s o l u t ă
d a t o r i e c a t i n e r e t u l s ă fie îngrijit, c a s ă p r o p ă ş e a s c ă
î n t r u t o a t e c e l e t r u p e ş t i şi d u h o v n i c e ş t i . T i n e r e t u l
t r e b u i e l ă m u r i t d e c e o f a p t ă e s t e b u n ă şi d e c e nu
este bună.
C â n d r a ţ i u n e a nu e s t e d e s t u l d e p u t e r n i c ă c a s ă
s e c o n d u c ă p e s in e , e a îşi a r e c o m p l e c t a r e a în r a ţ i u ­
nea părinţilorşi a conducătorilor. Când a ce ştia s u n t
n e v r e d n i c i d e o astf el d e s i t u a ţ i e şi „ t o l e r e a z ă ”
în c li n ă r il e lor s p r e p ă c a t , i n s t i n c t e l e n a t u r a l e t u l b u ­
r a t e d e a s a l t ă r i l e p ă c a t u l u i d in t â n ă r a fiinţă u m a n ă
s e c o r u p prin f a p t e r e p e t a t e , c a r e d e vin obicei.
P ă c ă t u i t u r n a t în fiinţa o m u l u i prin obicei, devine o
a doua natură, t i r a n i z â n d u - o t o a t ă viaţa.
Mai târz iu, c â n d r a ţ i u n e a s e v e d e pe s i n e a d â n c
z d r u n c i n a t ă d e u r m ă r i l e p ă c a t e l o r şi c a u t ă s ă in tr e
în s e v e r a ei f u n c ţ i u n e d e j u d e c ă t o r al f a p te lo r , în
g e n e r a l v o r b in d , g ă s e ş t e n a t u r a 35 - p e s t e c a r e e s t e

" Sf. Macarie, Om. XXX, 1.

” fiinţa omului (n.ed.).
 I’ RAVI I,Λ HI H 14 III ( 3 KAS CÄ 27

pusă regină d e z o r d o n a t ă şi is to v it ă 36 d e p u t e r e a
n e v in o v ă ţ ie i, c a r e e s t e c e a m a i f r u m o a s ă m o ş t e n i r e
a fiinţei o m e n e ş t i .
Prin e d u c a ţ i a pe c a r e t â n ă r u l o c a p ă t ă în s o c i e t a ­
t e a b i s e r i c e a s c ă şi laic ă s e o r i e n t e a z ă p r in c ip ia l în
a p re c ie re a faptelor o m e n eşti, d a r a c e a s t a este
a lt c e v a d e c â t b u n e l e d e p r i n d e r i , c a r e t r e b u i e s ă s e
Î n r ă d ă c i n e z e în fiinţa lui. R a ţ i u n e a , n e p e r v e r t i t ă d e
c o n c e p t e l e a şa -z is m o d e r n e , c u n o a ş t e c e e bine ,
d a r v o in ţa , d e j a p e r v e r t i t ă , e s t e d e p a r t e d e a-1
î n f ă p t u i . Din a c e a s t a s e n a ş t e c on fl ic tu l m o r a l din
v ia ţa o m u l u i .
R a ţ i u n e a în v i r t u t e a il um in ă ri i s a l e n a t u r a l e şi
s p i r i t u a l e c a u t ă o d i s c i p l i n a r e ps iho -fizică, d a r
î n t â m p i n ă p u t e r n i c u l g l a s al s i m ţ u r i l o r d e z m ă ţ a t e
şi t i r a n i z a t e d e p ă c ă t o s u l obi c ei t u r n a t în via ţa lui
d e t o a t e zilele. „Ştim în a d e v ă r , c ă l e g e a e s t e d u h o v ­
n i c e a s c ă ; d a r e u s u n t p ă m â n t e s c , ro b v â n d u t p ă c a ­
tului... F ii n d c ă d u p ă o m u l cei din l ă u n t r u îmi p l a c e
l e g e a lui D u m n e z e u ; d a r v ă d în m ă d u l a r e l e m e l e o
a lt ă l e g e , c a r e s e l u p t ă î m p o t r i v a legii p r i m i t e d e
m i n t e a m e a , şi m ă ţine rob legii p ă c a t u l u i , c a r e e s t e
t u r n a t ă în m ă d u l a r e l e m e l e ”37. D acă S f â n t u l Favel s e
În gr ijo ra d e a c e a s t ă t i r a n i z a r e a o b i c e i u l u i p ă c ă t o s ,
cu c â t m a i m u l t u nul c a r e nu a r e nici p e d e p a r t e
v o i n ţ a S f â n t u l u i Favel d e a s e p oc ăi i
3. D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă a i b ă în m i n t e a s a , cu
d e s t u l ă l i m p e z i m e , a c e s t p r o c e s evo lut iv al fiinţei
o m e n e ş t i , fi i n d c ă o r i c e fel d e c a n o n i s i r e , a d u c e o
l u p t ă î n t r e n ă z u i n ţ e l e s u p e r i o a r e a le s u f l e t u l u i , şi
între te n d in ţe le tiranice ale obiceiului păcătos.*

" istovită = vlăguită, prostită, stoarsă, sleită, golită, (n.ed.)

* Rom. 7, 14 şi 22-23.
28 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

Pr im ul lut p a s s p r e d i s c i p l i n a r e a d u h o v n i c e a s c ă
t r e b u i e s ă fie lum inarea minţii, c ăc i, „în le g e e s t e
d r e p t a r u l d e p l i n e i c u n o ş t i n ţ e şi al a d e v ă r u l u i ”38. în
p a g i n i l e E v a n g h e l i e i „ e s t e p u t e r e a lui D u m n e z e u
d a t ă p e n t r u m â n t u i r e a f i e c ă r u i a c a r e crede...,,
f i i n d c ă în tr -în sa e s t e d e s c o p e r i t ă n e p r i h ă n i r e a , p e
c a r e o d ă D u m n e z e u prin c r e d i n ţ ă , şi c a r e d u c e t o t
la c r e d i n ţ ă , d u p ă c u m e s t e scr is: „Cel n e p r i h ă n i t ,
pr in c r e d i n ţ ă va t r ă i ”39. Dar c o n v i n g e r e a c r e d i n ţ e i s e
s e a m ă n ă în i n i m a o m u l u i p e c ă i l e a u z u l u i , z ic e
S f â n t u l Pavel, iar a u z u l t r e b u i e z g u d u i t în f u n c ţ i u n i ­
le lui prin î n v ă ţ ă t u r a p e c a r e p r e o t u l e s t e d a t o r s-o
f a c ă cu ti m p şi fă ră t i m p 40.
Nu e s t e s u f i c i e n t c a s ă i s e s p u n ă cu iva, c ă nu
t r e b u i e f ă c u t c u t a r e s a u c u t a r e lu c r u ; ci, e s t e a b s o ­
l u t n e c e s a r c a s ă i s e a r a t e de ce s ă nu-1 facă, şi cât
de m a risunt u r m ă r i l e a c e s t u i p ă c a t ; d e c i l u m i n a r e a
m in ţi i e s t e f l a m u r a c r e d i n ţ e i .
P o v ă ţu ir e a n u m a i a t u n c i îşi a r e a d e v ă r a t u l e f e c t
b i n e f ă c ă t o r , c â n d duhovnicul se coboară lângă
neputinţa penitentului. El t r e b u i e s ă facă î n t o t d e a u ­
n a o i n t r o d u c e r e la p o v e ţe l e s a l e prin pove stiri d in
v i a ţ a s a . S ă ia o a n u m i t ă g r e ş a l ă şi s ă o p o v e s t e a s c ă
c u m el fără a-şi d a s e a m a , în t i n e r e ţ e a lui, o fă c e a .
De ex.: C â n d e r a m m a i t â n ă r g l u m e a m e x a g e r a t , şi
d in a c e a s t ă pr ic in ă d e m u l t e ori a j u n g e a m la c e r t u r i
şi c h i a r la d u ş m ă n i e . La s p o v e d a n i e a m s p u s şi eu
du ho vn ic ulu i m e u , c a r e m-a l ă m u r i t ce î n s e m n ă
g lu m e l e , şi d a c ă nu b a g d e s e a m ă , prin n e c h ib z u in ţă ,
a j u n g să-mi a m ă r ă s c viaţa. Tot a ş a e s t e şi cu d u m -

” Rom. 2, 20.
“ Rom. 1, 16-17
" Rom. 10, 17; II Tim . 4, 2; Vezi: Predica.
 P It Λ V I I,Λ I l I H K I t I C I S A S C Ä w

n e a t a , din pricina n c băg ă rl i d e s e a m ă faci c u t a r e s a u

c u t a r e lucru, d a r nu te g â n d e ş t i c â t d e rău îţi faci, ş.a.
Prin a st fe l d e p r o c e d e u s e rid ic ă m o r a l u l p e n i ­
t e n t u l u i , l e g â n d u - s e un fel d e i n t i m i t a t e , şi a st f e l s e
î n c u r a j e a z ă la d e s t ă i n u i r e a g r e ş e l i l o r fă ră a s e s i m ţ i
înjosit şi ruşinat. A sfătui p e a p r o a p e l e î n s e m n ă a-I
m u s tr a , zicea o d in io a ră un s t a r e ţ băt rân, fiindcă nu e s ­
te lucru uşor, ca cineva s ă se um il e a sc ă pe si ne în a-şi
d e s c o p e r i intimităţile sufletului s ă u în a in te a altcuiva.
4. AI d o i l e a p a s c o n s t ă în d e s p ă r ţ i r e a d e p r ic in i­
le p ă c a t u l u i , c a la u r m ă s ă p i a r ă În s u ş i p ă c a t u l .
R ă d ă c i n i l e p ă c a t u l u i nu s e d i s t r u g a ş a d e uş or, m a l
a l e s c â n d e s t e a d â n c î n r ă d ă c i n a t în v ia ţa c r e d i n c i o ­
su lui! Potrivit cu p ri n c ip iu l e c h i v a l e n ţ e i , p ă c a t u l cu
c â t e s t e c u l t i v a t un t i m p m a i î n d e l u n g a t , c u a t â t şi
c a n o n i s i r e a t r e b u i e s ă fie m a i î n d e l u n g a t ă . Mai
uşor, şi un ti m p ma i s c u r t s e c a n o n i s e ş t e un p e n i t e n t
c a r e a f ă c u t un p ă c a t n u m a i o s i n g u r ă d a t ă , d e c â t
u n u l c a r e a f ă c u t a c e l a ş i p ă c a t a n i d e -a r â n d u l 41.
Pentru un o m s t ă p â n pe sine, d a c ă a c ă z u t n u m a i
o s i n g u r ă d a t ă , s a u într-un n u m ă r r e d u s d e p ă c a t e ,
s e p o a t e v i n d e c a m a i uşor, d e c â t u n u l c a r e a c ă z u t
în tr -u n t i m p m a i î n d e l u n g a t şi într -un n u m ă r m a i
m a r e d e p ă c a t e . D e o s e b i r e a î n t r e ei e s t e , ca şi î n t r e
do i bol navi, u n u l fiind lovit d e friguri, iar a ltul d e
p u t r e z i r e a p l ă m â n i l o r s a u a s t o m a c u l u i . De a c e e a
Sfinţii Părinţi a u r â n d u i t în c h i p f o a r t e d i f e r i t
m i j l o a c e l e d e p o c ă i n ţ ă p e n t r u a c e l a ş i p ă c a t . „Un
fr at e a î n t r e b a t p e a v a P im e n , z i c â n d : Am f ă c u t u n
p ă c a t m a r e şi v o i e s c s ă m ă p o c ă i e s c trei ani. I-a zis
lui b ă t r â n u l : Este m ult. Şi a zis frate le: Dar p â n ă la
u n a n ? Şi a zis ia ră şi b ă t r â n u l : Mult e s t e . Iar cei c e

Vezi: Siluirea.
30 IEROM. NI CODIM SACHELARI E

e r a u d e f a ţă a u zis: Dar p â n ă la p a t r u z e c i d e zi le? Şi

ia ră şi a zis: Mult e s t e . Şi a a d ă u g a t : Eu zic, că dacă
din toată inim a se va pocă i om u l ş i nu va m a i adău­
ga să facă păcatul şi în trei zile îl prim eşte pe el
Dum nezeu”4Z. Dovezile î n d r e p t ă r i i „din t o a t ă i n i m a ”
s u n t faptele p o c ă in ţe i. Celui c e nu fa c e f a p t e d e
p o c ă i n ţ ă i s e p r e l u n g e ş t e c a n o n u l m a i m u l t , ba
c h i a r t o a t ă viaţa. Fiecare din noi r e c u n o a ş t e c ă om ul
p o a t e , în a n u m i t e m o m e n t e , s ă d e a mari f ă g ă d u i n ţ e
c â n d e s t e a p ă s a t d e c o n ş t i i n ţ ă , d a r v a l o a r e a lor
a t â r n ă d e fapt e le c a r e le s u s ţi n în c u r g e r e a timpului.
5. Tim p u l e s t e cel m a i i m p o r t a n t f a c t o r în
c a n o n i s i r i , d e a c e e a el nu p o a t e fi s u p r i m a t cu
d e s ă v â r ş i r e , ci n u m a i r e d u s în m ă s u r a în c a r e
duhovnicul se convinge d e putern ica h o tă râ re de a
nu s e m a i r e p e t a p ă c a t u l . T â l h a r u l d e p e c r u c e ,
f i i n d c ă şî-a r e c u n o s c u t f ă r ă d e l e g i l e s a l e şi, c a d o ­
v a d ă d e a d e v ă r a t ă p o c ă i n ţ ă , s-a s t ă p â n i t s ă a d u c ă
v re o o c a r ă a s u p r a c e l o r ce-1 c h i n u i a u , r ă s p u n z â n d
t o v a r ă ş u l u i s ă u că el s u f e r e p e „ d r e p t a t e ”, c â n d a
s t r i g a t c ă t r e M â n tu i to ru l, c a la un d u h o v n i c , î n d a t ă i
s-a r e d u s o r i c e t i m p d e p o c ă i n ţ ă , şi l-a p r i m i t î n d a t ă
în rai. S f â n t u l A po st ol Fetru, fi i n d c ă s-a u m i l i t î n c â t
„a p l â n s cu a m a r ”, d u p ă ce a d a t asigur ări t e m e i n i c e ,
a fost i e r t a t şi r e i n t e g r a t în s i t u a ţ i a s a d e a p o s t o l .
D a că nu d ă dovezi s i g u r e d e a d e v ă r a t ă p o c ă i n ţ ă ,
c h i a r d a c ă p ă c a t u l e s t e mic, t r e b u i e s ă i s e a m â n e
p r i m i r e a la S f i n t e l e T a in e p â n ă c e s e va v i n d e c a 44.
Fa c o m a r e g r e ş a l ă unii d u h o v n i c i , c a r e s e c o n ­
d u c d e u n e l e principii l i b e r a l i s t e şi n e c o n t r o l a t e , şi ·*

” Patericul Rm. Vâlcea 1930 p. 170.

" Mat 3, 8. Canonisirea.
·· Vezi: Iertarea, Beţia, Defăimarea.
 PRAVILA IU H E RI C E A S CĂ 31
r e d u c t i m p u l d e p o c ă i n ţ ă d u p ă b u n u l lor pla c. Ci
a d o p t ă i d e e a r e d u c e r i i d u p ă S f â n tu l l o a n Pos tni cu l,
d a r n e g l i j e a z ă a c e l e s e v e r e c on diţi i p e c a r e el le
s t a b i l e ş t e . El s p u n e clar: c i n e nu î n d e p l i n e ş t e
c o n d i ţ i i l e re d u c e r i i t i m p u l u i d e c a n o n i s i r e , s ă î m p l i ­
n e a s c ă t i m p u l r â n d u i t d e P ă ri nţ i45. Ei a l e g u ş u r i n ţ a
v in d e c ă r i i , şi astf el nu s e fa c e n i c i o d a t ă a d e v ă r a t a
v i n d e c a r e . D a t o r i t ă u n e i a st fe l d e n e c h i b z u i n t e ,
S f â n tu l Nic ola e Misticul z ic e a : din p r ic in ă c ă face
„ m u l t p o g o r ă m â n t , a p i e r d u t p e m u l ţ i ”*0.
D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă ia b in e a m i n t e , c ă a
p i e r d e un s u f l e t î n s e m n ă a s e p i e r d e p e s i n e î ns uşi .
î n a l t e l e idei r e l i g i o a s e nu s e p o t i m p u n e o m u l u i
d e c â t prin d e p l i n e l e idei a l e c u g e t ă r i i . Ş t i i n ţ a religi­
o a s ă s e g ă s e ş t e d e p o z i t a t ă în R eve la ţia S c ri p t u ri i şi
a T r a d iţ ie i b is e r ic e ş ti , d a r m â n u i t e d e o m i n t e
s l ă b ă n o a g ă , n e p r e g ă t i t ă şi Î m b o l n ă v i t ă d e n e c r e ­
d i n ţ ă 47, e l e nu m a i s e r v e s c la a lt c e v a d e c â t s ă j u s t i ­
fice o c o n ş t i i n ţ ă a pierzării! C h i a r cei c a r e s u n t
î n f l ă c ă r a ţ i d e d u h u l c r e d i n ţ e i , d a c ă nu s u n t p e f ă g a ­
şu l a d e v ă r a t e i c r e d i n ţ e , s a u c u m zice S f â n t u l Pavel,
„nu s e l u p t ă d u p ă l e g e ”, nu p o t să-şi d o b â n d e a s c ă o
m â n t u i r e s i g u r ă . Unii c a a c e ş t i a „au r â v n a p e n t r u
D u m n e z e u , d a r fără p r i c e p e r e ”48.
De a c e e a p r e g ă t i r e a u n u i d u h o v n i c t r e b u i e s ă
fie f ă c u t ă cu m u l t ă t e m e i n i c i e . El nu t r e b u i e s ă s e
m ă r g i n e a s c ă n u m a i la m e m o r i z a r e a c â t o r v a p ri n c i­
pii d e m o r a l ă şi din c a n o a n e , ci, d u p ă c e s-a a d ă p a t
t e m e i n i c d i n s u c u l t a i n i c al Revelaţiei, s ă c u n o a s c ă
b in e î n c h e i e t u r i l e vieţii o m e n e ş t i , prin s t u d i u l d e

“ Canonul 12, 13, 15, 20, ş. a. Caută-le după index.

“ Canonul 11.
" 1. Cor. 15, 34.
" Rom. 10, 2
32 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R IE

fi l oso fi e şi s o c i o l o g i e . D u p ă o m i n u ţ i o a s ă a n a l i z ă
a s u p r a a t o t c e e x i s t ă , s ă a j u n g ă la p rin c ip iil e s i n t e ­
tice, prin c a r e s ă p o a t ă privi l u m e a ca un to t a ş e z a t
cu t a l p a pe fires cu l n e s i m ţ i t o r u l u i p ă m â n t , iar cu
c e l ă l a l t c a p ă t al s că rii , î n f i p t în zăr ile ve şn ic ie i a b i a
s e s i z a b i l e prin c r e d i n ţ ă re le va tă .
6, P r e g ă t i r e a s p e c u l a t i v ă nu s e r v e ş t e d e c â t n u ­
m a i Ia o r i e n t a r e ; p e c â n d c e n t r u l c a n o n i s i r i i o r
r ă m â n e t o t tipic ul p r a c t i c al c a n o a n e l o r . O m u l n u
a r e n i m i c m a i a p r o p i a t d e el d e c â t p e e l î n s u ş i , şi cu
to a te acestea, nu e s te nimic m ai g re u d e c â t a se
c u n o a ş t e o m u l p e s in e însuşi! Dacă c u n o a ş te r e a d e
s i n e e s t e un c o m p l e x a t â t d e g re u d e dirijat, cu c â t
m a i m u l t c u n o a ş t e r e a unui s u f l e t străin! n u m a i
contactul intim continuat pe linia tim pului are. m a r e l e
d a r d e a s c o a t e în e v i d e n ţ ă o re a li ta te s u f l e t e a s c ă .
Adevăratul creştin este acela care sim te, c u g etă
şi l u c r e a z ă fă ră a s e d e s c a l i f i c a s u b o f o r m ă s a u
alta. Pârghia dreptei cum păneli o are conştiinţa
f i e c ă r u i a , d a r în s u b i e c t i v i s m u l ei, nu p o a t e fi o
s t a r e c o n s t i t u t i v ă , ci n u m a i un s i m p l u i n d i c a t o r al
a s p i r a ţ i i l o r ’9. Î n t r u p a r e a , ca s ă zic a ş a , a a c e s t e i
c o n ş t i i n ţ e , c a r e s ă p o a t ă a l c ă t u i o personalitate
religioasă, a t â r n ă d e fapte. C r e d i n ţ a - f ă g ă d u î n ţ ă în
faţa du ho vni cu lui e s t e m o a r t ă fără d e faptele c onver­
tirii creştine. De a c e e a duhov nic ul t r e b u i e s ă c u n o a s ­
c ă b i n e fiinţa co nve rt iri i cu t o a t e n u a n ţ e l e e i 50.

Comp. Th. Ribot, Les Maladies de la Personality, p. 95, ed. 10,

Paris, 1903. L'Evolutions des idees generales. Paris, 1919. Această
problemă în toată întinderea ei o tratează H. Spencer, în: Principes
de Psychologie, voi. 2, Paris, 1875, trad, franceză. Jean Wahl, Le
Malheur de la Conscience dans la Philosophie de Hegel, Paris, 1919.
so 1. Cazuri d e convertiri: Din Sf. Scriptură: Avraam, Ia Facere;
Faraon, la Exod; Saul şi David, Ml Samuil; Sf. Ap. Pavel Fapte 9;
Vieţile sfinţilor: Cuv. Evodochia 1 Martie; Maria Egipteanca 1
 P R A V I Ιι Λ I I I Η Κ R I C ΙΟΛ S C Ă 3.1

ΠΙ. PREGĂTIREA PENTRU SPOVEDANIE

I. A titu d in e a d u h o v n ic u lu i. Este o n e c e s ita t e

s u fle te a s c ă , ca om u l când e ste îm p o v ă ra t de n e c a ­
zuri să-şi d e s c a r c e „focul in im ii” s a l e î n a i n t e a u n u i
o m cu e x p e r i e n ţ ă , c a r e s ă p o a t ă să-i d e a o l ă m u r i r e
şi s ă Î m p a r t ă n e c a z u r i l e î m p r e u n ă . A c e a s t a e s t e
c e v a n a t u r a l , căci o s i m t e ori c e o m fie el c r e d i n c i o s
s a u n e c r e d i n c i o s 51.* A c e a s t ă n e c e s i t a t e îşi a f l ă
d e s c ă r c a r e a n u m a i în c a d r u l u n e i p r ie te n ii s i n c e r e .
P r e o tu l t r e b u i e s ă ţie s e a m a d e a c e s t e m i ş c ă r i a l e
s u f l e t u l u i o m e n e s c , c a s ă le p o a t ă folosi în c o n d u ­
c e r e a s u f l e t e a s c ă a p ă s t o r i ţ i l o r săi.
D u m n e z e u s e folos eşt e d e t o a t e e l e m e n t e l e vieţii
o m e n e ş t i , p e n t r u a m â n t u i pe o m , fără a ne glij a
c ev a . De ex.: Ca e l e m e n t v ă z u t al T a i n e i E u h a r i s t i c e
n-a a l e s a lt c ev a , d e c â t p â i n e a şi vinul, ca c e l e c e
s u n t c e l e ma i n e c e s a r e e l e m e n t e p e n t r u s u s ţ i n e r e a
vieţii o m e n e ş t i . Tot a ş a şi în T a i n a S f in te i S p o v e d a ­
nii, D u m n e z e u s e f o l o s e ş t e d e n ă z u i n ţ e l e fireşti a l e
s u f l e t u l u i o m e n e s c , c o m p l e t â n d u - l e în li p s u ri le
s a l e , cu p u t e r e a H a ru lu i p e g r a t i s d ă r u i t .
Ţ i n â n d s e a m ă d e a c e s t principiu, preotul t r e b u i e
s ă s e f o l o s e a s c ă d e a c e s t e n ă z u i n ţ e a le s u f l e t u l u i
o m e n e s c , a lip ind use de el în chip sincer, şi n u în
altfel d e c â t n u m a i s in ce r.
A c e a s t ă i n t i m i t a t e s i n c e r ă el t r e b u i e s-o valorifi-

Aprilie; Sf. Iustin Martirul 1 Iunie; Sf. Moise Arapul, 28 August;

Cuv. Teodora 11 Septembrie; ş. a.
51 Comp. E. Kirkpatric, Bazele studiului Copilului, tr. rom. Bucureşti.
34 I EROM. N I C O D I M S ACHE LARI E

c e prin b u n ă t a t e a şi b l â n d e ţ e a s u f l e t u l u i s ă u , fiind
g a t a în or ic e v r e m e a primi t o t felul d e j e l a n i i , fie
e l e c h i a r s t r ă i n e d e a ct u l s p o v e d a n i e i . Ştiu c ă e s t e
f o a r t e g r e u s ă s e facă c in e v a „ t u t u r o r t o a t e ”, d a r
t o c m a i în a c e a s t ă g r e u t a t e c o n s t ă d e v o t a m e n t u l
jertfelnic, care în c u n u n e a z ă m isiu n ea p re o ţe asc ă.
P e s t e î n c r e d e r e a s i n c e r ă şi o m e n o a s ă s e
a d a u g ă a p o i cu m a i m u l t t e m e i , şi c o n ş t i i n ţ a
c r e d i n ţ e i în Har ul lui D u m n e z e u , c a r e s e d ă prin
T a i n a S fintei S p o v e d a n i i .
I m b o l d u l n a t u r a l al e x te r io ri z ă r ii e s t e a j u t a t d e
g l a s u l legii d e i e r t a r e al Sf intei Evanghelii: „ O r i c â t e
veţi le g a p e p ă m â n t vor fi l e g a t e şi în c e r u r i , şi
o r i c â t e veţi d e z l e g a pe p ă m â n t vo r fi d e z l e g a t e şi în
c e r u r i ”52.
C o n s t r â n g e r e a i n t e ri o r u lu i fi r es c îl face p e o m
s ă s e e x t e r i o r i z e z e ; c h e m a r e a h a r i c ă ÎI f a c e s ă s e
t e a m ă d e d r e a p t a j u d e c a t ă a lui D u m n e z e u , şi s ă
c r e a d ă în i e r t a r e a p ă c a t e l o r s a l e , fi i n d c ă D u m n e z e u
e s t e Cel ce p r i m e ş t e t o a t e şi v in d e c ă toa te. Du hovni­
cul e s t e c h e m a t n u m a i s ă a d u c ă la î n d e p l i n i r e a c e s t
l u c ru , ca un i s p r a v n i c al T a i n e l o r lui D u m n e z e u , d e
a c e e a el s e c h e a m ă „P ă ri n te d u h o v n i c e s c ”53.
2. Felul p e n i t e n ţ i l o r . D u h o v n ic u l e s t e d a t o r s ă
p r i m e a s c ă p e toţi la s p o v e d a n i e , fă ră nici o a l e g e r e ,
fie tâ n ă r , s a u b ă t r â n , b ă r b a t s a u fe m e ie , c u c e r n i c
s a u p ă că to s , r o m â n s a u d e altă n a ţ io n a li ta te , n u m a i
s ă fie o r t o d o x . C e e a ce e s t e s p i t a l u l p e n t r u b o a l a
t r u p e a s c ă , a c e l a ş i luc ru e s t e T a i n a S p o v e d a n i e i
p e n t r u b o a l a s u f l e t e a s c ă . B oal a t r u p e a s c ă e s t e o

"M at. 18, 18.

“ I Cor. 4, 2 şi 15
 P R A V I I, Λ III Η 14 RI C E A S CÄ 35

lip să a s ă n ă t ă ţ i i ; p ă c a t u l e s t e o lips ă a s f i n ţ e n i e i 54,

căci s f â n t e s t e t o t cel c e a r e n ă d e j d e a m â n t u i r i i .
Medicul r e c h e a m ă s ă n ă t a t e a prin fo lo s ire a le g il o r
n a tu r ii , d u h o v n i c u l r e c h e a m ă s f i n ţ e n i a prin folosi­
r e a Ha rului d a t n o u ă d e D u m n e z e u . D upă c u m o r i c e
o m a r e în v i a ţ a s a m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n n e v o i e d e
m e d i c , t o t a ş a şi o r i c e c r e d i n c i o s a r e n e v o i e p e n t r u
m â n t u i r e d e d u h o v n i c . D u p ă c u m cel ce e s t e g r e u
b o l n a v a r e m a i m u l t ă n e v o ie d e în gr ij ire a m e d i c a l ă ,
t o t a ş a şi cel c e e s t e ma i c u m p l i t z d r o b i t s u f l e t e ş t e
d e r ă n il e p ă c a t u l u i , a r e m a i m u l t ă n e v o ie d e v i n d e ­
c a r e a Ha rului d a t prin T a i n a S p o v e d a n i e i . De a c e e a
c a n o a n e l e lo v e s c cu c a t e r i s i r e a p e a r h i e r e u l s a u
p r e o t u l c a r e nu a r primi p e c in e v a la p o c ă i n ţ ă 55.
3. Co piii t r e b u i e s c primiţi la s p o v e d a n i e d e î n ­
d a t ă c e a u a j u n s s ă facă o a r e c a r e d e o s e b i r e î n t r e
b i n e şi r ă u , şi îşi d a u s e a m a d e f a p t e l e p e c a r e le-au
f ă c u t în t r e c u t u l m a i m u l t s a u m a i p u ţi n î n d e p ă r t a t .
G i n g ă ş i a c o p i l ă r e a s c ă c e r e iub ir e, de c i ei t r e b u i e s c
prim iţi cu a t i t u d i n e d e m a m ă şi p ă r i n t e . Să nu li s e
p u n ă î n t r e b ă r i c a r e d e p ă ş e s c p u t e r e a lor d e î n ţ e l e ­
g e r e s a u p o s i b i l i t a t e a d e î n f ă p t u i r e , ca nu c â n d v a
s ă le s t â r n e a s c ă c u r i o z i t a t e a , şi astfel să-i p re d is -
p u n ă la p ă c a t e n e ş t i u t e d e ei.
4. T i n e r e t u l . V â rs ta t in e r e ţi i, în g e n e r a l , s e c u ­
p r i n d e î n t r e 14 şi 2 4 d e ani. E s te p e r i o a d a c e a m a i
crit ic ă din v i a ţ a o m u lu i.
Instincte n o i s e a d a u g ă p e s t e c e le in f e r i o a r e ,
fără a le s u p r i m a p e c e l e d in tâ i. A c e s t e a a d u c o

M Dacă păcatul este o lipsă a SFINŢENIEI, iar sfinţenie Înseamnă

NORMALITATE în sensul în care ne-a creat Dumnezeu, înseamnă
că păcatul este o lipsă a normalităţii iar păcătosul este un om
ANORMAL, (n.ed.)
" Vezi: Pocăinţa, Spovedania.
36 1ER0M. NICODIM SACHELARI E

a d e v ă r a t ă ră v ă ş ir e a în tr eg ii fiinţe c o p i l ă r e ş t i .
Influenţa socială îl t â r ă ş t e la t o a t e felurile d e
iluzii şi c r e d i n ţ e , c a r e m a i d e c a r e m a i u t o p i c e , şi
g a t a d e a-i falsifica viaţa.
Raţiunea, în v i r t u t e a f u n c ţ i u n i i s a l e f i r e ş t i ,
l u c r e a z ă m a i m u l t c a a p a r a t fo r m al , fără a a v e a
p o s i b i l i t a t e a d e a verifica fi e c a r e o b i e c t d e c u g e t a r e
prin e x p e r i e n ţ a p r a c t i c ă din via ţa zilnică. Şi c e e s t e
m a i uşo r, d e c â t a c o n s t r u i din i m a g i n a ţ i e t o t felul
d e i d e a l u r i , c a r e nu a p a r ţ i n î n f ă p t u i r i l o r o m e n e ş t i ,
s a u cel p u ţin , f i e c ă r u i in s s ă le î n f ă p t u i a s c ă ! Mu t o t
c e e a c e e s t e bu n e s t e fo lo s it o r 56; şi nu t o t c e e a c e
e s t e fo lo s it o r e s t e şi posi bil d e re a li z a t. Ba c h i a r în
c a z u l c â n d c o n d iţ ii le e x t e r n e p e n t r u a r e a liz a c e v a
s u n t s u f i c i e n t e , s e î n t â m p l ă ca s ă fie i n s u f i c i e n t e
c o n d i ţ i i l e i n t e r n e , şi invers. T i n e r e t u l , în m a j o r i t a ­
t e a c a z ur ilo r , nu e s t e în s t a r e s ă î n ţ e l e a g ă a c e s t
lu c ru ; n u m a i c â n d d ă p i e p t cu „ î n d ă r ă t n i c a r e a li ­
t a t e ”, n u m a i a t u n c i îşi vin e în sim ţir i, c a şi fiul cel
d e s f r â n a t d in E v a n g h e li e .
In g e n e r e , d e d e s u b t u l t u t u r o r n ă z u i n ţ e l o r î n a l t e
se a s c u n d e egoismul.
- E s t e e g o i s m l e g i t i m 57, c a r e s e s u s ţ i n e pri n
r ă b d a r e , m u n c ă c i n s t i t ă şi c r e d i n ţ ă n e p r e c u p e ţ i t ă .
P ă c a t u l î m p o t r i v a lui c u l m i n e a z ă în s i n u c i d e r e .
- Es te e g o i s m p ă c ă t o s , c a r e s e h r ă n e ş t e prin

“ I Cor. 6, 12.
57„Egoismul legitim” este în sensul: de verticalitate, de demnitate
creştină, de respect de sine - omul fiind creat după chipul şi
asemănarea lui Dumnezeu. Demnitatea creştină este chipul lui
Dumnezeu în om. Omul în acţiunea şi efortul lui continuu de a
ajunge la asemănarea cu Dumnezeu, la locuirea Duhului lui
Dumnezeu în om, la îndumnezeire, prin rugăciune şi credinţă
neprecupeţită, răbdare şi muncă cinstită, se află în starea de
„egoism legitim”, (n.ed.)
 PRAVILA B I S E R I C E A S C A 37

d e s t r ă b ă l a r e , î n ş e l ă c i u n e şi n e c r e d i n ţ ă . De aici
i z v o r ă s c t o t felul d e p ă c a t e . P e n tr u t i n e r e t , a c e s t
l uc ru , nu e s t e clar; şi d a c ă nu e s t e c ă l ă u z i t d e
c u n o s c ă t o r i p ro f u n z i ai vieţii o m e n e ş t i , tinerii s u n t
p r e d i s p u ş i s ă c a d ă în c e l e ma i m a ri p ă c a t e . In a c e s t
caz , n u m a i forţa i m p o s i b i l i t ă ţ i l o r m a t e r i a l e şi s o c i a ­
le îi m a i p o a t e a d u c e p e c a l e a u n e i c u m i n ţ e n i i
o m e n e ş t i . Dar în a c e s t caz, s e a s e a m ă n ă cu b l â n d e ­
ţ e a leu lui ţ i n u t în c u ş c ă , iar nu cu a o m u l u i c ă l ă u z i t
cu d e m n i t a t e d e forul s u p e r i o r al raţi u n ii l u m i n a t ă
de credinţă.
5, Ei b i n e , ţ i n â n d s e a m ă d e t o a t e a c e s t e a ,
d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă p r o c e d e z e cu m u l t ă b ă g a r e
d e s e a m ă , fa ţă d e cei tineri. Să n u le r e p r i m e
t e n d i n ţ e l e , ca nu c u m v a ei s ă le î n c h i d ă şi s ă le
a s c u n d ă în t a i n i ţ a s u f l e t u l u i lor t i n e r e s c , ci s ă le
l a s e c a s ă s e d e s f ă ş o a r e în firescul lor:
- în forma de cercetare d u h o v n i c e a s c ă s ă le
î n c u r a j e z e t e n d i n ţ e l e s p r e a-i s t i m u l a p e tineri a s e
exterioriza;
- în s fă tu iris ă Ie î n d r u m e t e n d i n ţ e l e s p r e folo­
s i n ţ a n o r m a l ă a vieţii,
- iar ră ul d e c l a r a t să-l reprime p ă r i n t e ş t e şi cu
com pătim ire.
încurajarea se face a t u n c i , c â n d d u h o v n i c u l ia o
a t i t u d i n e v e se lă , p r i m i n d f a p t e l e ca p e c e v a n o r m a l .
S ă a p r o b e n ă z u i n ţ e l e b u n e , - fi in dc ă tinerii a u m u l t e
n ă z u i n ţ e b u n e , m a i a l e s c a idei p u r e , - t r e c â n d cu
v e d e r e a , la î n c e p u t , p ă r ţ i l e rele. D a c ă a r a r ă t a d e la
î n c e p u t c e e s t e b i n e şi c e e s t e rău, cu un to n a p ă ­
s a t , a r d u c e la d e s c u r a j a r e . P e n tr u t e n d i n ţ e l e r e le ,
c a p r e d i s p o z i ţ i e f i r e a s c ă 58 (a firii s t r i c a t e , c ă z u t e din

” Termenul de „predispoziţie firească” folosit pentru tendinţele

38 IEROM. NICODIM SACHELARI E

rele, trebuie înţeles în sensul de predispoziţie moştenită din pă­

rinţii, moşii şi strămoşii care s-au complăcut în feluritele păcate
ale firii decăzute de la normalitate prin neascultarea de Dumne­
zeul Creator, şi nu ca predispoziţie normală, naturală, căci nu e
natural şi nici normal să te simţi atras de păcate şi nici să trăieşti
în păcate. Aici, autorul prin „predispoziţii fireşti” numeşte tendin­
ţele rele, în sensul de tendinţe născute din firea decăzută şi
înclinată spre rău.
în dicţionarul de sinonime al secolului 21, al anului 2008, găsim
pentru cuvântul fire sc următoarele sinonime: firesc=natural,
normal, curent, comun, obişnuit, nestânjenit, degajat, nonşalant;
după cum vedem, firesc, după dicţionar, înseamnă mai ales
normal, natural, iar noi, creştinii, prin n orm ai şi natura! înţele­
gem BINELE creat de Dumnezeu.
în înţeles duhovnicesc, însă, cuvântul firesc se referă la însuşiri
ce aparţin firii decăzute de la ascultarea de Dumnezeu şi înseam­
nă opusul normalului, opusul naturalului, de aceea pr. îi. Sachela-
rie numeşte tendinţele rele ca „predispoziţii fireşti” adică născute
din firea decăzută şi înclinată spre rău, devenită a doua natură,
în concluzie, apare o opoziţie între limbajul actual, din învăţă­
mânt, care numeşte firescul drept normal şi-l consideră natural,
şi limbajul duhovnicesc după care „predispoziţiile fireşti” sunt
rele, nu sunt normale, ci sunt moştenite de la părinţii care s-au
complăcut în felurite păcate fără să facă pocăinţă curăţitoare la
timp; deci „predispoziţiile fireşti”, rele, sunt rodul unei apăsătoa­
re moşteniri de înclinaţii spre diverse păcate; unii au predispozi­
ţie spre unele păcate, alţii spre altele.,., prjma predispoziţie
moştenită de la protopărinţii Adam şi Eva fiind NEASCULTAREA
de DUMNEZEU, din care s-au născut toate păcatele, toate
COMPROMISURILE cu RĂUL. Deci atenţie la neatenţia minţii când
tălmăcim sensul cuvintelor.
Auzim adesea în limbajul lumii, al vieţii sociale în mijlocul căreia
trăim, că „e firesc” să faci câte un compromis, să spui câte o
minciună, că „e firesc” când eşti tânăr să fumezi, să-ţi placă să
mergi în discoteci şi baruri de noapte cu striptis, că „e firesc” ca
tinerii să-şi înceapă viaţa intimă (sexuală) de timpuriu, chiar din
adolescenţă, că „e firesc” să contracteze căsătorii de probă, etc ...
E corect să ne întrebăm, unde va duce acest „firesc” atât de
anormal înţeles?
Noi, cei de azi, trebuie să fim foarte atenţi la modul cum a fost
sucit şi răsturnat sensul adânc al cuvintelor, încât acelaşi cuvânt,
nu numai în contexte diferite dar chiar şi în acelaşi context însă
la autori diferiţi, are înţelesuri opusei!! (n.ed. an 2008)
 P R A V I 1i A » I H K l t U l H A S C A i»)

h a r u l lui D u m n e z e u , n.ed.) p e c a r e le c o n s t a t ă în
t i m p u l d e s t ă i n u i r i l o r , t o c m a i la u r m ă s ă c a u t e c a s ă
p o v ă ţ u i a s c ă e n e r g i a t i n e r e a s c ă , cu u n to n m a i
a p ă s a t s p r e o ţ i n t ă d e î n f ă p t u i r i ve ri fi c a t b u n e , şi s ă
d e z a p r o b e c u c l a r i t a t e c e e a c e e s t e rău. D e s i g u r că
luc rul e s t e c a m g r e u , şi d e p i n d e d e p u t e r e a d e
p ă tru n d e re a duhovnicului. Aceasta e s te o însuşire
c a r e nu s e p o a t e s p u n e prin viu grai, ci s e c a p ă t ă prin
s tu d ii î n t i n s e , e x p e r i e n ţ ă î n d e l u n g a t ă şi r u g ă c i u n e .
T e n d i n ţ e l e rele, c a r e d u c în c h i p v ă d i t la î n f ă p ­
tuiri p ă c ă t o a s e , t r e b u i e s c î n ă b u ş i t e , în p r i m u l r â n d
prin lămuriri. în g e n e r a l , t i n e r e t u l e s t e î n s e t a t d u p ă
i d e o l o g i e . 59 D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă facă m u l t ă î n t r e ­
b u i n ţ a r e d e l ă m u ri r i prin p o v e ţ e p e r s o n a l e şi prin
c a n o n u l cititului d e cărţi bisericeşti c a r e s ă Ie î n a r ­
m e z e c u g e t a r e a d e a l u p t a c o n t r a p ă c a t u l u i . Să a d u c ă
e x e m p l e din rezu ltatul n e n o r o c i t al c e lo r bolnavi,
închişi, s a u săr ăci ţi din c a u z a pă catelor. Să-i p u n ă s ă
facă ei înşişi c o n s t a t ă r i şi să-şi d e a p ă r e r e a .
Pe m ă s u r ă c e s-au convins, s ă le p u n ă pe u m e r i
s a r c i n a c a n o n i c ă , î n ţ e l e p ţ e ş t e d o z a t ă , c ăc i altfel
p o a t e a j u n g e la e f e c t e c o n t r a r i i a ş t e p t ă r i l o r .
T i n e r e t u l a r e n e v o ie d e a fi s u p r a v e g h e a t , a p r o ­
piat, a p r e c i a t şi s t i m u l a t în n ă z u i n ţ e l e s a l e b u n e . Să
nu i s e c e a r ă f a p t e e x a g e r a t e c a r e să-i d e p ă ş e a s c ă
c a p a b i l i t a t e a Înfăpt uir ilo r. El s e a fl ă la r ă s p â n t i a
vieţii. E g o i s m u l îl f r ă m â n t ă lă u n tr ic , s o c i e t a t e a cu
t o a t e m ă g u l i r i l e ei îl a s a l t e a z ă ; r e l i g i o z i t a t e a cu
s p l e n d o r i l e îl a d e m e n e ş t e . Potrivit cu fires cu l fi e c ă ­
ruia, cu e d u c a ţ i a p r i m i t ă şi î m p r e j u r ă r i l e vieţii, ia o

» Ideile nesusţinute de forţa educativă, - în cazul nostru a

canonisirilor - nu isprăvesc mare lucru, după cum a păţit Tolstoi,
în şcoala sa. Vezi: Jean Marie-Ouyau, Educaţie f i Ereditate, trad,
rom. 1916, p. 174 s. urm.
 40 I E ROM. N I C O D I M S ACHE LARI E

a ti tu d in e , c a r e îi va fi h o t ă r â t o a r e p e n t r u t o a t ă viaţa.
6. De o b s e r v a t e s t e faptu l c ă t i n e r e t u l c r e s c u t în
d e s f ă t a r e a îndestulărilor, cu to a tă e d u c a ţia n a t u r a ­
lă c a r e l s e d ă , n u e s t e c a p a b i l d e e f o r t d u h o v n i c e s c ,
î n d e s t u l a r e a m o l e ş e ş t e , d e a c e e a z i c e a M â n tu i to ru l:
Cu a n e v o i e va int ra b o g a t u l î n t r u î m p ă r ă ţ i a c e r u r i ­
l o r 60. P â n t e c e l e s ă t u l n u d ă voi e c a m i n t e a s ă c u g e t e
la c e l e î n a l t e . Ia D u m n e z e u m a i a l e s , ci s ă c u g e t e la
el, c a s ă fie d i n c e în c e m a i s ă t u l .
C onştiinţa cu a t â t devine mai m a te ria listă, cu
c ât trupul care o a d ă p o s te şte este m ai îm buibat.
Aşa s e explică, d e ce, d e ex. fiii b o g ă t a ş i l o r nu î m b r ă ­
ţi ş e a z ă viaţa d e cleric; iar fiii d e ţă r a n i aju nşi b in e
înstăriţi, ba c h ia r nici fiii d e preoţi, nu s e ma i d e d i c ă
nici slujbei altarului, d a r ă m i t e vieţii m o n a h a l e !
Instinctul e goi sm ulu i c o ndu ce , s u b diferite forme,
î n t r e a g a via ţă p ă m â n t e a s c ă , d e a c e e a S f â n t u l A p o s ­
tol Pavel z ic e a , c ă l ă c o m i a e s t e r ă d ă c i n a t u t u r o r
r ă u t ă ţ i l o r 61. N um a i s ă r ă c i a şi s u f e r i n ţ a s u b dif e ri t e
forme, mai disciplinează n echibzuinţa o m e n e a s c ă .
7. Cei v â r s t n i c i t r e b u i e s c t r a t a ţ i f ie c a r e d u p ă
c a p a b i l î t a t e a lui d u h o v n i c e a s c ă şi d u p ă s t a r e a
s o c i a l ă şi s a n i t a r ă , u r m ă r i n d u - s e p e o r i c e c a l e
î n d u h o v n i c i r e a lor.
E bine ca duhovnicul să p ro c e d e z e în to td e a u n a
cu m u l t ă b ă g a r e d e s e a m ă în c o n t a c t u l s ă u cu dife­
rite feluri d e o a m e n i . Se î n t â m p l ă une ori, ca s ă c u r e ­
ţe p e a ltul d e p ă c a t e şi s ă s e m o l i p s e a s c ă el în s u ş i.
Tipurile sentimentale şi p u ţ i n e la c u g e t a r e (cu
m i n t e s l a b ă , n.ed.) s u n t e x p u s e m a i u ş o r la astf el d e
c a z u r i. Ei p ă ţ e s c , în c az u l a c e s t a , c a f e m e i a n e p r ic e -

"'Mat. 19, 23.

I Tim . 6, 10.
 P R A V I i - Λ MI NK RI (31« Λ S C Ä 41

p u t ă c a r e îşi s p a l ă co pi Iul d e râie , şi s e u m p l e e a ,

s a u îşi s c u t u r ă h a i n a d e furnici şi p â n ă b a g ă d e
s e a m ă furnicile s e s u i e p e e a în s ă ş i .
P e n t r u un c le r ic nu e s t e s u f i c i e n t c a s ă nu c a d ă
el î n s u ş i în p ă c a t e , ci nici s ă d e a aparenţa p ă c ă t u i -
rii. De a c e e a s e şi r e c o m a n d ă c a s p o v e d a n i a s ă s e
fa c ă în B iseri că, şi d a c ă e s t e cu p u t i n ţ ă s ă nu lip­
s e a s c ă nici p a r a c l i s i e r u l din a p r o p i e r e m a i a l e s
c â n d s p o v e d e ş t e fem ei . Din p u n c t d e v e d e r e s oc ia l,
m a t u r i t a t e a n ep ăti mi rii nu d ă t o a t e dovezile ne v in o ­
văţiei, c h i a r d e a r fi şi f a m e n . Doi ş t i m c ă z av is tn ic ul
a r e n i ş t e o c h e l a r i , c u c a r e p o a t e v e d e a şi c e e a c e nu
e x is t ă ! C â n d dia vol ul a r e p o s i b i l i t a t e a s ă s p e c u l e z e
d u h u l cel r ă u din o m , p o a t e s ă a d u c ă o m a r e
d e f ă i m a r e a t â t cl er ic u l u i c â t şi biserici i în g e n e r e .
în Vieţile S f in ţi lo r ni s e p o v e s t e ş t e c ă o f e m e i e
î n n ă s c u t ă cu o fire î n c l i n a t ă s p r e a s c e t i s m , s p r e
a s c u l t a r e a d e D u m n e z e u , c a şi p r o o r o c u l l e r e m i a ,
s-a d u s la o m ă n ă s t i r e d e b ă r b a ţ i , şi s-a î n c h i n o v i a t
a c o l o , d â n d u - s e p e s i n e c a d r e p t f a m e n . Fiind t r i m i ­
s ă într-o m i s i u n e , a t r e b u i t s ă d o a r m ă la o g a z d ă
s t r ă i n ă . Fa ta a c e l e i g a z d e , c ă z â n d în d e s f r â n a r e cu
u n t â n ă r , a c e l a a s f ă tu it - o s ă s p u n ă c ă t r e păr in ţi i ei,
c ă m o n a h u l T e o d o r a î n g r e u n a t - o . La a c u z a ţ i i l e c a r e
i s- au a d u s , e a a a v u t s u p r e m a t ă r i e d e c u g e t d e a
r ă b d a cu b ă r b ă ţ i e n ă p ă s t u i r e a . T o c m a i la m o a r t e a
ei s-a v ă z u t c a r e e r a a d e v ă r u l 62.
Pentru e a a p u t u t s ă facă un astfel d e lucru, fiind­
c ă într-o m ă n ă s t i r e nu a v e a c i n e s ă s e s m i n t e a s c ă
p â n ă Ia n e c r e d i n ţ ă , d a r p e n t r u un c le r ic d e e n o r i e
nu e s t e a ş a . Ci el t r e b u i e să t r ă i a s c ă c o r e c t, şi s ă
a p a r ă în faţa c r e d i n c i o ş i l o r c e e a c e e s t e , a ş a c u m

raVezi: Viata Sf. Teodora din 11 Septembrie.

42 I E R O M . N I C O D I M S A C II E L Λ RI E

t r e b u i e s ă fie un i s p ra v n ic al t a i n e l o r lui D u m n e z e u .
8. D uh o v n ic u l e s t e p ă r i n t e , j u d e c ă t o r şi d o c t o r
sufletesc.
- Ca părinte, s t ă p â n i t d e iubirea d e o a m e n i , el e s t e
d a t o r s ă p r i m e a s c ă p e toţi c âţ i c a u t ă m â n t u i r e a .
- Ca Judecător e x a m i n e a z ă s t a r e a s u f l e t e a s c ă a
f i e c ă r u i a , c ă l ă u z i n d u - s e d e d r e p t a r u l le gi lo r n a t u r a ­
le şi re v e la te . El nu j u d e c ă d e Ia el, ci c u m a î n v ă ţ a t
d in S f â n t a S c r i p t u r ă , S f â n t a T r a d i ţ i e şi din Pravila,
D o g m e l e şi C a n o a n e l e Bisericii, d e a c e e a j u d e c a t a
lui e s t e d r e a p t ă , şi pr in u r m a r e t r e b u i e a s c u l t a t ă .
- Ca doctor, el v i n d e c ă s u f l e t e l e c el e s l ă b ă n o -
g i t e d e p ă c a t e şi c ă l ă u z e ş t e m i n ţ i l e c e le r ă t ă c i t e din
p r i c i n a Î n t u n e r i c u l u i n e ş t i i n ţ e i , d e a c e e a el e s t e
î m p r e u n ă l u c r ă t o r al M â n t u i t o r u l u i şi f r a t e al
penitentului.
9 - Locul s p o v e d a n i e i d e r e g u l ă t r e b u i e s ă fie
l o c a ş u l bisericii, în p a r t e a d r e a p t ă a p r o n a o s u l u i
d i n a i n t e a i c o a n e i M â n tu i to r u lu i Hristos. In v e c h i m e ,
cei p ă c ă t o ş i a s c u l t a u sl ujb a b i s e r i c e a s c ă d in p r o ­
n a o s ; t o t în p r o n a o s s e c i t e ş t e şi m i e z o n o p t i c a s a u
p o l u n o ş n i ţ a , c a s i m b o l al v e g h e r ii p e n t r u a î n t â m ­
p i n a p e d r e p t u l J u d e c ă t o r la z i u a c e a d e a p o i , d u p ă
pi ld a c e l o r cinci f e c i o a r e î n ţ e l e p t e . Tot a ş a şi Ia
s p o v e d a n i e , î n t r u c â t e s t e o j u d e c a t ă a iertării p ă c a ­
telor, t r e b u i e s ă s e fa că în p r o n a o s , ca loc d e s t i n a t
d e j a p e n t r u p e n i t e n ţ i 63.
D uh ov ni c ul , fiind m â n a t d e p ă r i n t e a s c a i u b i r e
d e o a m e n i , el v in e la b is e r ic ă , i a r c a j u d e c ă t o r , el
t r e b u i e s ă s t e a în s c a u n u l d e j u d e c a t ă . C u m t r e b u i e
s ă fie a c e l s c a u n ?
N ic ăi e ri n - a m g ă s i t s c r is . î n s ă c a o m o d e s t ă

“ Cart. 50; Vezi: Canonisirea.

 P R A V I I, Λ Bl, SK It 1 C MAS CĂ 43

p ă r e r e , fă ră d e nici o p r e t e n ţ i e , prin a n a l o g i e cu
s c a u n u l a r h i e r e s c d e la „locul cel d e s u s ”, el t r e b u i e
s ă s e d e o s e b e a s c ă d e c e l e l a l t e s t r ă n i , fiind un
s c a u n p o r t a t i v cu o d e s t i n a ţ i e s p e c i a l ă . El t r e b u i e
s ă fie un j e ţ , în a c ă r u i t a p i ţ e r i e s ă p r e d o m i n e a lb u l
şi roşul, a ş e z a t ca şi s t r ă n i l e c e l e l a l t e p e o p l a t f o r ­
m ă înaltă c a m d e z ec e cm. Alături d e j e ţ s ă fie o c a r p e ­
tă, a ş e z a t ă p e platformă, în a in te a icoanei Mân tuito ru­
lui, u n d e t r e b u i e s ă s t e a c re din cio su l în g e n u n c h i .
D u h o v n i c u l t r e b u i e s ă s t e a l â n g ă i c o a n ă , în
p a r t e a s t â n g ă a ei, în a ş a fel î n c â t să p o a t ă a v e a pe
c r e d i n c i o s s u b ep it ra h il . A c es t a m e n a j a m e n t s p e ­
cial p e n t r u s p o v e d a n i e a r i n s p i r a c r e d i n c i o s u l u i o
s i m ţ i r e d e o s e b i t ă , c â n d s- a r v e d e a cu faţa la icoană,
î m p r e j m u i t d e un d e c o r c a r e in s p ir ă m ă r e ţ i e şi
conştiinciozitate.
E ma i b i n e ca p e n i t e n t u l s ă s t e a în t o t t i m p u l
s p o v e d a n i e i în g e n u n c h i sub epitrahil, c ă c i prin
a c e a s t a s e a s e a m ă n ă cu f e m e i a c e a p ă c ă t o a s ă , c a r e
a u n s cu m i r p i c i o a r e l e M â n t u i t o r u l u i şi Ie-a ş t e r s cu
p ă r u l c a p u l u i s ă u . Mu n u m a i a c e a s t ă f e m e i e p ă c ă ­
t o a s ă a s t a t în g e n u n c h i , ci şi p r i e t e n a Maria, s o r a
Martei a s t a t în g e n u n c h i şi a a s c u l t a t î n v ă ţ ă t u r i l e
M â n t u i t o r u l u i Hristos.
S u b e p i t r a h i l , cu faţa la i c o a n ă , p e n i t e n t u l s t ă ,
a i e v e a , î n a i n t e a M â n t u i t o r u l u i c a r e va j u d e c a t o a t e
c e l e v ă d i t e şi a s c u n s e . Apoi s c u t e ş t e p e m a j o r i t a t e a
p e n i t e n ţ i l o r , şi în d e o s e b i p e cei tineri, d e a fi c o p l e ­
şiţi d e r u ş i n e a c a r e î-ar c u p r i n d e , c â n d a r s t a fa ţă
c ă t r e faţă cu d u h o v n i c u l .
Pr e o tu l î m b r ă c a t în e p i t r a h i l şi felon, - la n e v o i e
în a f a r ă d e b i s e r i c ă p o a t e fi şi n u m a i cu e p i t r a h i l u l ,
- t r e b u i e s ă c i t e a s c ă cu t o a t ă c u c e r n i c i a m o li tf e l e
s p o v e d a n i e i . Apoi, e s t e m u l t m a i b in e s ă s e c i t e a s c ă
 44 I EROM. NI CODI M SACHELARI E

şi m o d u l d e a d r e s a r e , d in mol itf el nic , z i c â n d : la tă

p e m i n e m ă s f ă t u i e ş t e c a r t e a s f â n t ă să-ţi c i t e s c
a c e a s t ă p o v ă ţu ir e , m a i î n a i n t e d e a î n c e p e să-mi
s p u i f a p t e l e c a r e te a p a s ă p e c u g e t „Iat ă Hristos...
(vezi-o d u p ă molitfe.).
10. S p o v e d a n i a . P e n tr u p e n i t e n t u l n e c u n o s c u t
şi v e n i t p r i m a d a t ă la m ă r t u r i s i r e , t r e b u i e î n t r e b a t
d e c â n d nu s-a m a i s p o v e d i t şi Î m p ă r t ă ş i t şi d e c e
nu s-a m a i d u s Ia d u h o v n i c u l p e c a r e l - a a v u t p â n ă
a c u m . Dacă e s t e la mijloc un motiv s uper io r, bine, iar
d e nu, t r e b u i e l ă m u r i t c ă nu e b i n e s ă u m b l e d e Ia
un d u h o v n i c la altul, s p u n â n d la u nul u n e l e p ă c a t e ,
iar la a ltu l a lt e le . C in e u n e l t e ş t e astf el d e vic le şug ,
f a c e u n m a r e p ă c a t , c ăc i e s t e un fel d e f u r t d e c e le
s fi nt e .
Apoi t r e b u i e î n t r e b a t din c e c a u z ă nu i-a d a t
voie s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , dacă-i ca z ul. S e c a d e să-I
î n t r e b ă m în g e n e r a l , ce-1 a p a s ă p e c u g e t m a i mult .
Din felul c u m va î n c e p e s ă s p u n ă , s e v e d e î n c o t r o
a t â r n ă g r e u t a t e a p ă c a t e l o r s a le . De la p r i m u l p ă c a t
t r e b u i e p o r n i t cu a l t e î n t r e b ă r i , s p r e a n e lă m u ri
m a i b i n e d e s p r e felul în fă pt uir ii, c ă l ă u z i n d u - n e d e
a c e s t e n o u ă t r e p t e f o r m a l e 61.
I. Cine este cel c e s e s p o v e d e ş t e : d a c ă e s t e u n
o m cu ş t i i n ţ ă d e c a r t e , o m al bisericii s a u te o l o g ,
o m politic, s a u un s im plu o m d e rând, c a r e nu p o a t e
face m a r e d e o s e b i r e î n t r e c e e s t e un p ă c a t m a r e s a u
mic. In te nţia cu c ar e a fă c u t pă c a tu l a re un m a r e rol
în c e r c e t a r e a şi a p r e c i e r e a f a p t e l o r o m e n e ş t i .
11. Ce fel de păcat, fiin dcă s u n t m a i m u l t e s oiu ri,
c a r e s e j u d e c ă după fapta în s ă ş işi d u p ă urmările
s a u s m i n t e a l a pe c a r e a p ro d u s -o , a t â t p e n t r u cel ce

"Vezi: Carte Folositoare de Suflet, [, 5.

 P R A V I I, Λ IU Η ΙΊ Ul (Μί A S C Ä 45

a fă c u t- o c â t şi p e n t r u alţii, la tă i e r a r h i z a r e a s u b i e c ­
tivă a p ă c a t u l u i :
1) Păcatele tinereţii, s a u a l e lipsei d e e x p e r i e n ţ ă
j u d e c a t e în s i n e a lor, s u n t c e le m a i u ş o a r e , d a r
o b i ş n u i e s c fiinţa o m u l u i cu p ă c a t u l . Am a v u t o c a z i a
s ă v ă d o d a t ă un t a t ă c u m îşi î n v ă ţ a p e co pil ul s ă u
mic, c a s ă în ju re p e m a m ă - s a s u b m o t i v c ă e mic.
I a tă c u m s e i n t r o d u c e o tr a v a ră ulu i o b ic e i în s u f l e ­
tul f r a g e d al tine rimi i!
2) Păcatele ascunse s u n t c e l e f ă c u t e m a i m u l t
cu c u g e t u l . D u p ă c u m e s t e s ă m â n ţ a e s t e şi p l a t a ,
d u p ă c u m e s t e c u g e t u l e s t e şi fa p t a . (Gâ ndurile).
3) Păcate făcute din slăbiciune, c a r e s e în v e c i­
n e a z ă c u c e le a l e c u g e t u l u i , deci m a i l e s n e d e i e r ­
tat, î n s ă , d e m u l t e ori, s l ă b i c i u n e a e s t e s u s ţ i n u t ă d e
n e g l i j e n ţ ă , şi cu a t â t a e s t e ma i rău c u c â t n e g l i j e n ţ a
e s t e voită.
4) Păcate făcute cu ştiinţă ş i voinţă, a c e s t e a
s u n t c e l e ma i g r e l e p ă c a t e . Ele nu s e ş t e r g d e c â t
prin p e d e a p s a p o c ă i n ţ e i . (Ştiinţa, Hula)
T o a t e a c e s t e a s e re f e r ă la p r e d i s p o z i ţ i a f i r e s c u ­
lui p ă c ă t o s din o m . C el e s o c i a l e şi cu privire la c e l e
s f i n t e , vezi: P ă c a tu l , Ierosilia, Hula, ş .a .
III. Cauzele d e p ă c ă t u i r e s u n t m u l t e . Ele p o r ­
n e s c c a p r e d i s p o z i ţ i e (rea), din l ă u n t r u l o m u l u i , şi,
d a c ă îşi g ă s e s c c o r e s p o n d e n t în a f a r ă , a t u n c i s i t u a ­
ţia d u h o v n i c e a s c ă d e v i n e cu tot ul v r e d n i c ă d e j a l e .
Cu c â t p u t e r e a d i n a f a r ă c a r e îi i m p u n e o m u l u i
p ă c a t u l e s t e m a i m a r e , m a i s il n ic ă , cu a t â t şi
v i n o v ă ţ i a e s t e m a i m i c ă . Cu c â t o m u l d i s p u n e d e o
m a i m a r e l i b e r t a t e în a l e g e r e a fa p te lo r, cu a t â t şi
o s â n d a îi e s t e m a i h o t ă r â t o a r e . (Păcatul).
IV. Mijloacele d e î n f ă p t u i r e a p ă c a t u l u i u ş u r e a z ă
sau îngreuiază can o nisirea păcatului.
46 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

Intenţia e s t e c e n t r u l d e o r i e n t a r e în c a z u l d e
faţă . D u ş m ă n i a , u r i c i u n e a f ă r ă t e m e i , şi m a i a l e s
p l ă c e r e a d e a f a c e rău, s u n t c e l e m a i c r i m i n a l e
mijloace sufleteşti de a păcătui.
Mijloace de uşurare s u n t a t u n c i c â n d c i n e v a a
f ă c u t un p ă c a t fără i n t e n ţ i e r e a , din c a u z a î n ş e l ă c i u ­
nii şi a n e ş t i i n ţ e i , d in pri c in a u n e i î n t â m p l ă r i f ă r ă d e
voie, d e ex. c â n d cineva a a r u n c a t cu un b ă ţ într-un
p o m şi a s c o s o c h iu l unui o m , s a u a d a t cu p u ş c a
d u p ă un uliu şi a î m p u ş c a t o vită.
V. S copul p e n t r u c a r e a fost f ă c u t p ă c a t u l a r e o
d e o s e b i t ă î n s e m n ă t a t e . într -un fel s e c a n o n i s e ş t e ,
d e ex., o m i n c i u n ă s p u s ă c a c i n e v a s ă s c a p e d e o
p r i m e j d i e , şi altfel ca s ă fa că r ă u a p r o a p e l u i . C ea
m a i m a r e vi nă o p o a r t ă p ă c a t u l f ă c u t cu scopul d e a
s e r ă z b u n a şi m a i a l e s din plăcerea de a face rău.
VI. Tim p u l p o a t e d e a s e m e n e a s ă u ş u r e z e s a u
s ă î n g r e u n e z e c a n o n i s i r e a . în tr -u n fel s e c a n o n i s e ş ­
te u n o m c a r e a f u r a t c â n d îi e r a v ia ţa în p r i m e j d i e ,
şi într-altfel s e c a n o n i s e ş t e c â n d fură din obic e i . Cu
c â t p ă c a t u l e s t e c u l t i v a t în tr -u n t i m p m a i î n d e l u n ­
g a t , cu a t â t şi c a n o n i s i r e a t r e b u i e s ă fie m a i l u n g ă
şi m a i a s p r ă .
VII. Lo cu i p o a t e s ă i n f l u e n ţ e z e f o a r t e m u l t a s u ­
p r a s u f l e t u l u i o m e n e s c . S e n t i m e n t u l religios, d e
ex., altfel v i b r e a z ă î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar, d e c â t în
f a ţ a u n e i c o r t i n e d e t e a t r u . C in e fa c e p ă c a t e în locul
c a r e p r e d i s p u n e la m o r a l i t a t e , a c e l a d ă d o v a d ă d e
n e c r e d i n ţ ă , şi d e c i s e c a n o n i s e ş t e m a i a s p r u . Fu rt ul
d in Biserică e s t e m a i g r e u d e c â t cel d i n a f a r ă d e
B iseri că.
VIII. Continuitatea pă catulu i e s t e o c h e s t i u n e
p e c a r e d u h o v n i c u l t r e b u i e s-o a i b ă p u r u r e a în
m e m o r i e . Un p ă c a t uşor, f ă c u t în î m p r e j u r ă r i c a r e
 P R A V I I, Λ IUM KU. I ti UAH C Ä 47

u şu re az ă canonisirea, d a c ă e ste făcut o singură

d a t ă , s e p o a t e c o n s i d e r a ca d r e p t c a n o n i s i r e n u m a i
faptul c ă l- a s p o v e d i t , - fi i n d c ă î n s u ş i fa p tu l s p o v e ­
daniei e ste o canonisire.
Aceiaşi p ă c a t , f ă c u t în a c e l e a ş i î m p r e j u r ă r i ,
d a c ă e s t e r e p e t a t d e m u l t e o ri 65, î n s e a m n ă c ă p e n i ­
t e n t u l şi-a f ă c u t din d u l c e a ţ a o t r ă v i t o a r e a p ă c a t u l u i
o î n d e l e t n i c i r e şi deci t r e b u i e , în a c e s t caz, o î n ă s ­
pr ir e a c a n o n i s i r i i .
Un p ă c a t g r e u d a c ă e s t e f ă c u t o s i n g u r ă d a t ă , şi
d a c ă m a i e s t e u ş u r a t şi d e î m p r e j u r ă r i , s e p o a t e
c o n s i d e r a ca un p ă c a t u ş o r; î n s ă cel c e s e r e p e t ă nu
m a i p o a t e fi c o n s i d e r a t uşor, ci g r e u şi d e c i t r e b u i e
aspru canonisit. ■
IX. U rm ărilepăca tuluia u o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ­
ţă şi t r e b u i e s c b i n e c e r c e t a t e . Un p ă c a t p o a t e fi
d e s t u l d e r ă u în s i n e a lui, d a r d a c ă n u a r e u r m ă r i
p r e a rele nici a s u p r a î n f ă p t u i t o r u l u i şi nici a s u p r a
a p r o a p e l u i , a t u n c i el p o a t e fi c a n o n i s i t cu m a i
m u l t ă î n g ă d u i n ţ ă . Pe c â n d d i m p o t r i v ă , c â n d p ă c a t u l
e s t e u ş o r în s i n e a lui, d a r d a c ă a r e u r m ă r i rele, el s e
c a n o n i s e ş t e a s p r u . Ba m a i m u lt , c h i a r o f a p t ă b u n ă
d a c ă a re u rm ă ri rele s e c o n s id e ră păcat.
U rm ă ri le p ă c a t u l u i s e m a i j u d e c ă şi d in p u n c t
d e v e d e r e s ubie c tiv . C â n d î n f ă p t u i t o r u l nu a r e re-
m uşcările treb uincioase îndreptării de pe u rm e le
p ă c a t e l o r s a l e , a t u n c i el t r e b u i e lovit în s e n s i b i l i t a ­
t e a s a c u o p u t e r e m a i m a r e d e c a n o n i s i r e c a să-şi
vie în sim ţir i. Dim po tr iv ă, d a c ă cel c e a f ă c u t un
p ă c a t m i c a r e p r e a m a r e z b u c i u m s u f l e t e s c , nu-i
m i c ş o r ă m c a n o n u l d e p r i m a d a t ă , d a r îl î n c u r a j ă m
şi-l c a n o n i s i m cu b l â n d e ţ e . La o a l t ă s p o v e d a n i e .

" Vezi PBG p. 110 la Cuv.: Curvia nefirească.

 48 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

d a c ă m e r g e bi ne , îi u ş u r ă m c a n o n u l , c ăc i prin
c a n o n i s i r e nu s e u r m ă r e ş t e o r ă s p l a t ă a p ă c a t u l u i ,
ci î n d r e p t a r e a p e n t r u viitor.
Când a m e p u izat to a te mijloacele d e can o n isire
şi cel g r e ş i t nu d ă s e m n e d e p o c ă i n ţ ă , a t u n c i î s e
r e fu z ă d e z l e g a r e a şi a st fe l s e î n l ă t u r ă d e la s p o v e d a ­
nie, s e a f u r i s e ş t e .
in rezum at; T o a t e a c e s t e IX t r e p t e f o r m a l e p e n ­
tru c e r c e t a r e a f a p t e l o r o m e n e ş t i , s e r e d u c la trei
m o m e n t e p ri n c ip a le :
a) C in e e s t e î n f ă p t u i t o r u l ,
b) F a p t e l e c o n s i d e r a t e în s i n e a lor şi
c) Ce u r m ă r i au.
11. Cu a c e s t e m i j l o a c e s e c e r c e t e a z ă , d e obic e i ,
n u m a i p ă c a t e l e c a r e a u o î n s e m n ă t a t e m a i m a r e , şi
c a r e p o t a v e a u r m ă r i m a i rele. S u n t u n e l e c a z u ri
c â n d u n p ă c a t nu s e p o a t e c e r c e t a prin t o a t e a c e s t e
9 t r e p t e , ci n u m a i prin u n e l e d in ele. C â n d p e n i t e n ­
tul e s t e c u n o s c u t d e m a i î n a i n t e , t r e a p t a s e p r e s u ­
p u n e d e j a c u n o s c u t ă . Alteori s e c e r c e t e a z ă u n p ă c a t
ş t i u t d e la o s p o v e d a n i e a n t e r i o a r ă şi a c u m s e
c e r c e t e a z ă n u m a i u r m ă r i l e lui ca s ă s e c u n o a s c ă
a t â t s t a r e a p r e z e n t ă c â t şi viitorul p e n i t e n t u l u i .
Fe t o a t e a c e s t e IX t r e p t e d e c e r c e t a r e , d u h o v n i ­
cul t r e b u i e s ă le a i b ă î n t i p ă r i t e în m e m o r i e , în a ş a
fel î n c â t , s ă le p o a t ă folosi cu u ş u r i n ţ ă în t im p u l
cercetărilor canonice.
î n t r e b ă r i l e s ă fie p u s e în a ş a fel î n c â t s ă nu d e a
im presia că duhovnicul s e inte re se a ză de s o a r ta
p e n i t e n t u l u i cu g â n d isco dit or, ci n u m a i c a s ă ş t i e
c u m s t a u lucru ril e, c a s ă p o a t ă d a o d e p l i n ă şi legi­
t i m ă d e z l e g a r e . C â n d a r o b s e r v a c ă p e n i t e n t u l u i i-ar
veni în m i n t e astfel d e idei, p o a t e să-i s p u n ă : Nu
î n t r e b d e a st fe l d e lu cruri cu a lt g â n d , d e c â t c a s ă
 P R A V I I , Λ 111 f! 14 It I (i M A S C Ä 4i)

m ă l ă m u r e s c d e s p r e g r e u t a t e a s a u u ş u r i n ţ a faptelor,
ca s ă ştiu c u m s ă ap lic r â n d u i a l a Pravilei. După ce a
s p u s t o t c e av ea d e s p u s , e bine ca s ă fie î n t r e b a t p e ­
n ite ntu l d a c ă n-a u i t a t ce va şi, d a c ă îşi va m a i a d u c e
a m i n t e ma i p e u r m ă d e ceva, s ă vie ca să-i s p u n ă .
O r ic e fel d e p ă c a t e a r auzi p r e o t u l , s ă nu d e a
s e m n e d e i n d i g n a r e , s a u s ă facă v r e u n g e s t c a r e a r
d u c e p e c r e d i n c i o s la d e s c u r a j a r e . S ă fa c ă t o t c h ip ul
c a s ă î n c u r a j e z e pe cel r u ş i n o s şi ti m id . Pe cel c e
e s t e p r e a z d r o b i t s u f l e t e ş t e s ă nu-i s p u n ă c â t e d e
m a r e p ă c a t u l , şi nici t i m p u l c a n o n i s i r i i , ci d o a r să-i
d e a u n c a n o n provi zo riu , p â n ă Ia o n o u ă s p o v e d a ­
nie şi m a i a l e s ca s ă c i t e a s c ă cărţi b i s e r i c e ş t i , c a r e
l-ar l ă m u r i t o c m a i cu privire la p ă c a t u l s ă u , şi a b i a
a p o i să-i v o r b e a s c ă d e s p r e g r a v i t a t e a p ă c a t u l u i .
12. C a n o n i s i r e a nu a r e s c o p u l d e a p e d e p s i în
s e n s u l s t r i c t al c u v â n t u l u i , ci d e a î n d r e p t a v ia ţa
cel ui c e a g r e ş i t p â n ă în p r e z e n t . C h i a r c u v â n t u l
c a n o n , î n s e a m n ă d r e p t a r , r e g u l ă , d e c i prin c a n o n i ­
s ir e s e î n ţ e l e g e î n t r e g u l p r o c e d e u d e î n d r e p t a r e şi
d i s c i p l i n a r e a vieţii m o r a l e . De a c e e a d u h o v n i c u l nu
t r e b u i e s ă p i a r d ă d in v e d e r e că el, prin a p l i c a r e a
c a n o a n e l o r , nu face a l t c e v a d e c â t s e s i l e ş t e c a s ă
î n d r e p t e c e e a c e e s t e v ă t ă m a t . P ă c a t e l e f ă c u te , c a
v a l o a r e în s in e , r ă m â n în s e a m a milostivirii lui
D u m n e z e u şi p e n t r u cel c e s e p o c ă i e ş t e s i n c e r şi
p e n t r u cel n e p o c ă i t . Pe d u h o v n i c nu-1 i n t e r e s e a z ă
t r e c u t u l p e n i t e n t u l u i , d e c â t n u m a i în m ă s u r a în
c a r e îi e s t e t r e b u i n c i o s s p r e a s e o r i e n t a d e s p r e
p u t e r e a p ă c a t e l o r c a r e îl s t ă p â n e s c .
E bine ca de prim a d a tă să i se c ite a s c ă însuşi
c a n o a n e l e s a u c u v i n t e l e S cripturii, c a r e îi o s â n d e s c
p ă c a t u l , şi să-i a r a t e c â t d e m a r e e s t e a c e a g r e ş a l ă ,
în a ş a fel î n c â t nici să-l a r u n c e în d e s c u r a j a r e , şi
 50 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

nici s ă r ă m â n ă n e p ă s ă t o r faţă d e p ă c a t . La î n c e p u t
s ă n u -ί facă nici o r e d u c e r e d e t i m p , ci să-I î n c r e d i n ­
ţ e z e c ă d u h o v n i c u l a r e grijă d e i c o n o m i s i r e a s u f l e ­
tului lui, c h i a r m a i m u l t d e c â t p e n i t e n t u l î n s u ş i.
D u p ă c u m cel c e s e d u c e la m e d i c s e la să în m â i n i l e
m e d i c u l u i s p r e c e r c e t a r e , t o t a ş a şi p e n i t e n t u l
t r e b u i e s ă s e l a s e în s e a m a d u h o v n i c u l u i .
La o a lt ă s p o v e d a n i e , d a c ă s i t u a ţ i a m e r g e bine ,
t r e b u i e să-I î n c u r a j e z e , a r ă t â n d u - i că s t ă p â n i r e a d e
s i n e p â n ă în p r e z e n t e s t e o d o v a d ă că el s e p o a t e
î n d r e p t a d a c ă v o i e ş t e . Dacă e s t e un p e n i t e n t s â r g u -
in ci os, p o a t e să-i r e d u c ă ce va din c a n o n , d u p ă c u m
î n g ă d u i e Pravila, a m e n i n ţ â n d u - l c ă d a c ă m a i c a d e
în a c e l a ş i p ă c a t , i s e a p l i c ă c a n o n u l d e la î n c e p u t
d u p ă rânduiala canonică.
13. C o m b a t e r e a p r a c t i c ă a p ă c a t u l u i . O m u l , în
s ta re de pocăinţă, este a s e m e n e a unui ostaş care a
d e c l a r a t r ă z bo i p ă c a t u l u i c a r e voia să-l u c i d ă s u fl e ­
te şt e. Prin a c e s t război el s e află lu p tâ n d u - s e cu cele
c o n t r a r i i vieţii v e ş n i c e , prin a j u t o r u l c e l o r s f i n t e
c are s e îm potrivesc păcatului.
D uh ov ni c ul nu t r e b u i e s ă s e m â n i eI c o n t r a c e l o r
c e g r e ş e s c , z ic e Sf. Vasile, ci t r e b u i e s ă p r o c e d e z e
c a şi m e d ic ii , „ f o lo s in d u -s e d e lu c ru ri l e c e le c u totul
c o n t r a r i i p a t i m i l o r d e c a r e p e n i t e n ţ i i s u n t robiţi,
a p l i c â n d , d a c ă e s t e nevoie, d o c t o r i i tari şi cu totul
c o n t r a r i i î n c l i n ă r i l o r lor c e l o r rele. De e x e m p l u : Ca
s ă v i n d e c e sl ava d e ş a r t ă el ie va p r e s c r i e f a p t e c a r e
d u c la o a d e v ă r a t ă um il in ţ ă . D a c ă v o r b e s c m u l t le
va r e c o m a n d a t ă c e r e . D acă s u n t s o m n o r o ş i , el le va
r â n d u i ve gh er i d e n o a p t e şi r u g ă c i u n i . Dacă s-au
î m b o l n ă v i t d e le nev ir e, el îi va sili s ă l u c r e z e ma i
m u l t . D a că s u n t l a c o m i , el le va r â n d u i p o s t. D a c ă
s - a u o b i ş n u i t s ă d e f a i m e , el îi va d e s p ă r ţ i d e to vă ră -
 P R A V I I,Λ ΙΠ Η Κ I U O K A S C Ä 51

şla fr aţ il or lor... p â n ă la v i n d e c a r e ”08.

Duhovnicul tr e b u ie să-şi u n e a s c ă p ă ri n te s c u l s ă u
g l a s cu s f ă t u i r e a a c e l u i fericit P ă r in t e c a r e p o v ă ţ u i a
pe fiii săi d u h o v n i c e ş t i , z ic â n d u -l e :
„Te-ai î m b o l n ă v i t prin î m b u i b a r e ? V in d e c ă -t e
prin pos t!
Ţi-a r ă n i t s u f l e t u l n e c u m p ă t a r e a ? C u m p ă t a r e a
să-ţi fie l e a c u l bolii!
Ţi-a p r i c i n u i t l ă c o m i a fără s a ţ o febră a s u f l e t u ­
lui? M ilo st en ia să-ţi î n l ă t u r e b e lş u g u l ! Căci c u r ă ţ i ­
re a e s t e î m p ă r ţ i r e a c e l o r ce-ţi s u n t d e pri s o s .
Me-a r ă n i t r ă p i r e a b u n u r i l o r a l t o r a ? Lucrul r ă p i t
s ă fie î n a p o i a t s t ă p â n u l u i a d e v ă r a t !
Me-a d u s m i n c i u n a a p r o a p e d e p i e r z a r e ? (căci
zice: „Vei p i e r d e p e toţi cei c e g r ă i e s c m i n c i u n ă . ” Ps.
V, 7). I u b i r e a d e a d e v ă r s ă î n d e p ă r t e z e p r i m e j d i a !
J u r ă m â n t u l s t r â m b a d u c e s e c e r a c e z b o a r ă în
a e r a lui Z a h a r i a , a m e n i n ţ â n d u - n e cu t ă i e r e a ? S ă n e
î m b r ă c ă m cu t o a t ă a r m ă t u r a p o c ă i n ţ e i , c a s ă î n d e ­
p ă r t ă m t ă i ş u l sec erii!
S-a a m ă g i t c in e v a d e o a r e c a r e d o g m e e r e t i c e ?
Să s e a l u n g e n e l e g i u i r e a prin î n ţ e l e p c i u n e a d r e p t e i
credinţe!
Căci a c e a s t a e s t e p o c ă i n ţ a : d e z r o b i r e a şi n i m i ­
c i r e a p ă c a t e l o r s ă v â r ş i t e m a i - n a i n t e , fie cu f a p t a , fie
cu g â n d u l ”67.
P ă c a t u l e s t e o e x t r e m ă , şi o r ic e e x t r e m ă în f u n c ­
ţ i u n e a ei nu s e p o a t e c o m b a t e d e c â t t o t printr-o
e x t r e m ă . D a r d e m u l t e ori p ri n c ip iu l b u n în s i n e a lui
p o a t e fi d e f ă i m a t , ba c h i a r d e s f i i n ţ a t prin a p l i c a r e a
n e c h i b z u i t ă a is p ra v n ic u l u i c a r e îl m â n u i e ş t e . D u p ă

“ Sf. Vasile, Regula Mare 51.

P. Q. t. XL col. 268, citat după Pr. P. Vintilescu, Spovedania şi
52 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

c u m STAREA DE PĂCAT ESTE O EXCEPŢIE d e la

s t a r e a d e n o r m a l i t a t e d e fii a i lui D u m n e z e u , t o t
a ş a ş i s t a r e a c o n t r a r ă d e c o m b a t e r e t r e b u i e s ă fie
t o t o e x c e p ţ i e . 68
Un g o s p o d a r a v e a p e l â n g ă c a s a lui o b a b ă
b e ţi v ă . La î n c e p u t , ori d e c â t e ori o p r i n d e a b e a t ă , o
î n c h i d e a într-o m a g a z i e , şi a c o l o o ţ i n e a î n c h i s ă
c â t e o zi s a u m a i m u l t e , c a d r e p t p e d e a p s ă . O c e r t a
n e o m e n e ş t e şi nu-i d ă d e a n i c i o d a t ă v r e u n fe! d e
b ă u t u r ă , a f a r ă d e a p ă . Ei bin e , ori d e c â t e ori s c ă p a
b i a t a b a b ă la b ă u t u r ă , nu s e l ă s a p â n ă c â n d nu s e
î m b ă t a , cu t o a t ă frica d e b ă t a i a s t ă p â n u l u i . Mai
tâ rz iu , un cler ic a s f ă t u i t p e g o s p o d a r , astf el: C â n d
s e î m b a t ă , s-o ţi nă s e p a r a t p â n ă ce s e d e z m e t i c e ş t e ,
a p o i s-o s f ă t u i a s c ă f r ă ţ e ş t e , că a c e s t p ă c a t o d i s t r u ­
g e şi s u f l e t e ş t e şi t r u p e ş t e . P e n tr u p a t i m a ei, e a
t r e b u i e s ă s e î n f r â n e z e , nu n u m a i d e Ia b ă u t u r ă , ci
şi d e la o r i c e fel d e m â n c a r e c a r e îi s t â r n e ş t e p a ­
t i m a be ţie i. Apoi c â n d e a va a v e a n e v o i e d e un
p a h a r d e vin s ă c e a r ă d e la el şi i s e va d a d u p ă

Duhovnicia p. 332-333.
“ Dacă duşmanii societăţii, după cum vedem Ia tot pasul, - vor să
transforme starea de păcat între oameni din excepţie în regulă,
adică toţi oamenii să fie decăzuţi în păcate urâte, cu câteva
excepţii de virtuoşi, atunci şi creştinii trebuie să fie atenţi să nu
transforme starea de combatere a păcatului din excepţie, tot în
regulă, - folosind teroarea corectitudinii şi interdicţii de la rău, cum
greşit a procedat inchiziţia - ca nu cumva decăderea în păcat să fie
şi mai mare şi mai generalizată. Pentru aceasta, preoţii, cu înţelep­
ciune, pe toate căile posibile au datoria să demaşte cât este de
devastator păcatul şi să cheme toată omenirea la înţelegerea stării
de rău şi de haos în care este târâtă, pentru a înlătura răutatea
păcatului cu eficienţă şi răbdare. Numai astfel pot fi scoşi bieţii
oameni din confuzia în care au fost aruncaţi, şi în care se zbat, câţi
se mai zbat, pentru că au uitat de Creatorul lor şi nu mai ştiu să
deosebească binele de rău, ci consideră răul ca o alternativă a
binelui şi nu ca opusul (contrariul) binelui, (n.ed.)
 PRAVILA BISERICEASCĂ 53

t r e b u i n ţ a d r e p t e i s o c o t e l i . La m a s ă îi d a din c â n d în
c â n d c â t e un p a h a r d e vin, şi astf el b a b a şi-a re v e n it
la n o r m a l . C â n d c e r e a p e s t e m ă s u r ă îi a r ă t a c â t d e
re a e s t e a c e a s t ă p a t i m ă şi o î n c u r a j a c ă e a e s t e
f e m e i e v r e d n i c ă şi p o a t e face lu c ru ri d e is p ra v ă
d a c ă v o i e ş t e . Astfel, d u p ă un tim p, b a b a a a j u n s s ă
u m b l e c h i a r cu b ă u t u r a , fără a s e m a i î m b ă t a .
Î n d r e p t a r e a d e la î n c e p u t , a p l i c a t ă e x a g e r a t
î m p o t r i v a p a ti m ii , nu f ă c e a a lt c ev a , d e c â t s ă o m e n ­
ţ i n ă p e b a b ă în p a t i m a s a cu m a i m u l t ă în d â rj ir e . O
e x t r e m ă n a ş t e şi î n t r e ţ i n e o a l t ă e x t r e m ă .
14. Echilibrul vieţii c o n s t ă în echilibrul c u m p ă t ă ­
rii. E x t r e m a p ă c a t u l u i p o r n e ş t e d in c e n t r u l c u m p ă ­
tării, c a o e v a d a r e din n o r m a l . A d e v ă r a t a c a n o n i s i r e
trebuie să p o rn e a sc ă c u m p ă t a t tot ca o ex trem ă
tem porară, care să atragă spre o în dreptare n o rm a ­
lă, iar n u s ă st ri c e şi m a i rău.
a) P ri m ul p a s al c a n o n i s i r i i îl f a c e p e n i t e n t u l
î n s u ş i prin d i s p o z i ţ i a lui s u f l e t e a s c ă d e a s e p oc ăi .
Es te cel m a i d e s e a m ă e l e m e n t , fă ră d e c a r e t o a t e
c e l e l a l t e m i j l o a c e r ă m â n fără d e nici u n folos. Deci,
faptul spovedaniei este prim a treaptă a canonisirii
fi i n d c ă nu e s t e t o c m a i a ş a d e u ş o r a-şi d e s c o p e r i
c i n e v a i n t i m i t ă ţ i l e s a l e î n a i n t e a a lt u ia .
b) O l ă m u r i r e cu t o n a p ă s a t şi p ă r i n t e s c , d e
m u l t e ori face ma i m u l t d e c â t ori c e c a n o n t r u p e s c .
Dar d in pr ic in a n e s t a t o r n i c i e i s u f l e t u l u i o m e n e s c şi
a g r e u t ă ţ i i d e a c u n o a ş t e r e a l i t a t e a în s i n e a ei,
d u h o v n i c u l nu t r e b u i e s ă r e d u c ă t i m p u l d e p o c ă ­
in ţă , p â n ă c e c r e d i n c i o s u l nu p r o b e a z ă cu f a p t e
a d e v ă r u l p o c ă i n ţ e i s a l e . S a ul a zis c ă s e p o c ă i e ş t e 69,
p e c â n d în r e a l i t a t e nu s-a poc ăi t ; David s-a r u g a t d e

" I Sam. 15, 30.

54 I E R OM . N I C O D I M S A C H E L A R I E _______

p r o o r o c u l Matan c a să-l iert e, d a r nu a fost i e r t a t

p â n ă c e nu s-a s u p u s c a n o n u l u i s u f e r i n ţ e l o r , c ă p ă ­
t a t e în p r i g o n i r e a d e c ă t r e v r ă j m a ş i i lui70.
c^Un c a n o n i n t e l e c t u a l nu s t r i c ă nici c h i a r p e n ­
tru cei c e nu ş t i u c a r t e . Pr eot ul t r e b u i e s ă a i b ă c a t a ­
l o g a t ma i d in v r e m e un n u m ă r d e cărţi, d e d if e r it e
s o iu r i, pe c a r e s ă p o a t ă i m e d i a t s ă le r e c o m a n d e
c r e d i n c i o ş i l o r po tr i v it cu p a t i m i l e c a r e îi s t ă p â n e s c .
D e s i g u r că el n-o s ă p o a t ă d i s p u n e d e t o a t e c ă r ţ i l e
t r e b u i n c i o a s e la a ş a ceva, d a r s e p o a t e i n t e r e s a p e
la c r e d i n c i o ş i c e fel d e căr ţi a u , p e c a r e el s ă le
î n s e m n e z e şi c â n d a r e ne voie, s ă le r e c o m a n d e şi s ă
s p u n ă şi c i n e le a r e , ca s ă le p o a t ă î m p r u m u t a cel
c e a r e ne vo ie . C e l o r fără d e c u l t u r ă t r e b u i e s ă le
r e c o m a n d e c ă r ţ i l e c e l e m a i s i m p l e , ca: M â n t u i r e a
Pă c ă to ş il o r , Vieţile sfinţilor, a n u m i t e c ăr ţi d e p i e t a ­
te, ş.a. Cel c e nu p o a t e citi, s ă i s e r e c o m a n d e
a n u m i t e b r o ş u r i s c u r t e , p e c a r e s ă i le c i t e a s c ă
a l t c in e v a . De aici s e r e c o l t e a z ă un d u b l u folos: şi al
p e n i t e n t u l u i şi al cel ui ce a citit. O d a t ă m i n t e a l u m i ­
n a t ă , s e d i s c i p l i n e a z ă şi f a p t e l e şi s e c o r i j e a z ă , d a c ă
e a a p a r ţ i n e u n u i s u f l e t sincer.
d) O m ul nu e s t e n u m a i s u f l e t ci e s t e şi t r u p .
D u p ă c u m la î n f r i c o ş a t a J u d e c a t ă nu va fi r ă s p l ă t i t
n u m a i s u f l e t u l , ci şi tr upu l, t o t a ş a şi fa p t e l e p o c ă i n ­
ţei nu t r e b u i e s ă Ie facă n u m a i cu s u f le tu l ci şi cu
t r u p u l . De a c e e a c a n o n u l t r e b u i e s ă fie şi trupesc.
El s e î n d e p l i n e ş t e prin m il o s t e n i i şi prin o r i c e f a c e ­
re d e b in e fa ţă d e a p r o a p e l e 71. î n s ă d u h o v n i c u l s ă
b a g e b i n e d e s e a m ă , ca s ă nu fie şi aici î n ş e l a t d e
d u h u l cel r ă u al lă c o m i e i , c a r e e s t e r ă d ă c i n a t u t u r o r

’“ lis a m . 12, 10-14; 24, 10-25.

71Vezi: Faptele bune.
 PRAVILA BISERICEASCA 55

p ă c a t e l o r . Să nu d e a d r e p t c a n o n c a s ă a d u c ă la
b i s e r i c a lui, u n t d e l e m n , p â n z e t u r i , ş.a. , ci s ă d e a
a l t u i a , căci p r in a c e a s t a d ă d e b ă n u i t că s p e c u l e a z ă
c e l e s f i n t e 72.
Cel mai folositor c a n o n e s t e î n ţ e l e g e r e a şi pra c ti ­
c a r e a a d â n c i m i i cred in ţei o r to dox e , m il o s te n ia faţă
d e cei s ăraci, r u g ă c i u n e a , m e t a n i i l e şi înc hin ă ci unil e.
e) S f â n t u l A pos to l Favel z i c e că, „ o m u l fir es c
( t r u p e s c ) nu p r i m e ş t e c e l e a l e D uh u lu i Iui D u m n e ­
z e u , c ă c i p e n t r u el s u n t n e b u n i e ” (I Cor. 2, 14), „căci
cei c e s u n t d u p ă t r u p c u g e t ă c e l e a l e t r u p u l u i , ia r
cei c e s u n t d u h o v n i c e ş t i c u g e t ă c e l e a l e D u h u lu i lui
D u m n e z e u , d e o a r e c e d o r i n ţ a c ă r n ii e s t e m o a r t e , ia r
d o r i n ţ a D uh ul ui e s t e v ia ţă şi p a c e ; fi in dcă d o r i n ţ a
c ă r n i i e s t e v r ă j m ă ş i e î m p o t r i v a lui D u m n e z e u ”.
D u p ă c e s-a l u m i n a t c â r m a mi nţi i şi s e d i s c i p l i n e a z ă
f a p t e l e vo inţei, a c u m s ă v e d e m c u m s e c o m p l e c -
t e a z ă o m u l în c e e a c e nu p o a t e f a c e el în s uşi .
Cel m a i u ş o r c a n o n şi m a i d e v a l o a r e e s t e rugă­
ciunea. S u n t unii c a r e n-au s i m ţ u l a c e s t a , al r u g ă ­
ciun ii, j u s t i f i c â n d u - s e în d if e ri t e feluri, m a i a l e s
r a ţ i o n a l i s t . D uh o v n ic u l t r e b u i e să-i o b l i g e să-şi facă
c â t d e p u ţ i n ă r u g ă c i u n e . Să î n v e ţ e p e d e - r o s t a n u m i ­
t e r u g ă c i u n i s c u r t e şi a b s o l u t t r e b u i n c i o a s e . S ă facă
cel p u ţ i n c â t e 7-8 m e t a n i i , s a u î n c h i n ă c i u n i c â n d s e
c u lc ă . Să s t e a în g e n u n c h i la i c o a n ă 3-4 m i n u t e .
C e l o r învrăjbiţi s ă le d e a c a n o n c a s ă s e r o a g e şi
p e n t r u d u ş m a n i i lor. Dealtfel r u g ă c i u n e a p e n t r u
î m b l â n z i r e a v r ă j m a ş i l o r t r e b u i e s ă o facă o r i c i n e s-a
s u p ă r a t cu a p r o a p e l e s ă u 73.
15. S c r u p u l o ş i i - cei c e s u n t p r e a n ă v a ln i c i în

"Vezi: Darurile, Lăcomia.

" Vezi: Iertarea. Comp. Scara 28 f. 186.'
56 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e şi c e r c â t m a i m u l t c a n o n -
duhovnicul trebuie să chibzuiască bine situaţia
u n o r a st fe l d e c r e d i n c i o ş i şi s ă le d e a c a n o n n u m a i
c â t le e s t e lor d e folos, şi p o t să-l facă, în a ş a fel
î n c â t s ă nu c a d ă m a i tâ rz iu în p li c t i s e a l ă şi c h i a r în
d e f ă i m a r e d e c el e s fi n te . Unii d i n t r e a c e ş t i a , d a c ă
s u n t c o n d u şi de o m inte puţin clar-văzătoare, pot să
î n t r e b u i n ţ e z e f a p t e l e ev laviei în s c o p u r i e g o i s t e .
Duhovnicul nu tr e b u ie s ă ţină s e a m ă , în m a r e m ă s u ­
ră, d e n ă v ă l n i c i a lor, ci el t r e b u i e s ă s e f o l o s e a s c ă
d e a u t o r i t a t e a s a şi să-i c h e m e la a s c u l t a r e , căci e a
e s t e cel m a i b u n c a n o n . C in e ş t i e s ă s e î n f r â n g ă pe
s i n e p e n t r u î m p ă r ă ţ i a ce r u ri lo r, a c e l a a d u c e Iui
D u m n e ze u c e a mai m a re jertfă. însuşi Mântuitorul
S-a s u p u s a s c u l t ă r i i , p â n ă la m o a r t e , şi m o a r t e a p e
c r u c e , s p u n e S f â n t u l Pavel74. Căci s e î n t â m p l ă , d e
m u l t e ori, c a d in p r i c i n a s c o p u l u i lor e g o i s t , s a u a
n e s i n c e r i t ă ţ i i . D u m n e z e u s ă Ie a c o r d e o a s i s t e n ţ ă
h a r i c ă m i c ă , şi astfel, c ă z â n d în m a r i g r e u t ă ţ i ale
vieţii, s ă s e d e s t r a m e s u f l e t e ş t e m a i r ă u 75 d e c â t cei
c e m e r g p e o c a l e mijlocie. Ei t r e b u i e s c l ă m u r i ţ i c ă
t o t ce-i m u l t nu-i bu n. Diavolul, d a c ă nu p o a t e s f â ş i a
h a i n a s u f l e t u l u i prin p ă c a t e d i r e c t e a d i c ă prin
r ă z b o iu l cel de-a s t â n g a , a p o i s e s i l e ş t e s ă d e s t r a m e
t ă r i a d u h o v n i c e a s c ă prin e x t r e m a d r e a p t ă . R ă u t a ­
tea, cu c â t e s te a m e s t e c a t ă cu m ai m u lt adevăr, cu
a tâ t e ste m ai periculoasă.
Ei s ă nu facă m u l t c a n o n , c a D u m n e z e u s ă le
d e a m u l t e favoruri, nici s ă s e r o a g e p r e a m u l t , c a s ă
c a p e t e b u n u r i m a t e r i a l e s a u l a u d a o a m e n i l o r 76.

” Filip. 2, 8.
" Vezi: Deznădăjduirea.
mVezi: Rugăciunea, Pomenirile la sliţjbe.
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 57

T o a t e f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e t r e b u i e s c f ă c u t e
p e n t r u l a u d a lui D u m n e z e u .
Cândxpe ru g ă m pe n tru s ă n ă ta te , pentru ajutor
în o c u p a ţ i i l e n o a s t r e , p e n t r u l u m i n a r e a minţii şi
a l t e l e , noi n u m a i n e p r e z e n t ă m n e c a z u r i l e n o a s t r e
î n a i n t e a lui D u m n e z e u , c a Ia un t a t ă , î n s ă El n e d ă
n u m a i c e e a c e ş t i e El c ă n e e s t e d e folos, i n d i f e r e n t
d a c ă n e p l a c e s a u nu. De a c e e a un b ă t r â n s e r u g a
o d i n i o a r ă , z ic â n d : Doamne, de vo/esc, sau nu. Tu
mântuieşte-mă cum ştii, când îm i este de foi os prin
protejare, când trebuieşte prin certare.
Din felul c u m s e s u p u n astfel d e c r e d i n c i o ş i , s e
cu n o sc dacă au um ilinţa dreptei socoteli, sau su n t
stăpâniţi d e cugetul neascultării.
C e e a c e e s t e for ţa d i s c i p l i n a r ă şi p o l i ţ i e n e a s c ă
în d o m e n i u l s o c ia l a c e l a ş i rol îl j o a c ă şi c a n o n i s i r e a
în d o m e n i u l s p ir itu a l.
Cu t o a t e a c e s t e a , d u h o v n i c u l nu t r e b u i e s ă facă
m a r e u z d e a u t o r i t a t e a s a în c h ip e x a g e r a t , ci n u ­
m a i s ă s e s i l e a s c ă c a să-i c o n v i n g ă la î n f ă p t u i r e a
c e lo r ce Ie s u n t d e folos. Dacă ei nu a s c u lt ă , să-i la se
în s e a m a Pr o v id e n ţ e i d u m n e z e i e ş t i , c a r e d i s p u n e
d e n e n u m ă r a t e m i j l o a c e d e î n d r e p t a r e , şi p e n t r u cei
răi şi p e n t r u cei buni.
58 I EROM. NI C QDI M S A C H E L A R I E

întâiul Sobor E cum enic

Al d o i l e a S o b o r E c u m e n i c
 PRAVILA BISERICEASCĂ 59

IV. CÂTEVA C A TE G O R II D E P E N IT E N ŢI

1. P e n i t e n ţ i r u ş i n o ş i d e o b ic e i s u n t cei ti n e r i şi
c a r e nu s-au s p o v e d i t n i c i o d a t ă . Cu a c e ş t i a t r e b u i e
c a d u h o v n i c u i s ă s e p o a r t e b l â n d şî cu fa ţă ve s e lă ,
î n d e m n â n d u - i ca s ă î n l ă t u r e r u ş i n e a şi s ă nu tă in u -
i a s c ă p ă c a t e l e . Le d ă un m a r e c u ra j, a t u n c i c â n d
d u h o v n i c u l le p o v e s t e ş t e c e v a ca d e s p r e s i n e c ă
a t u n c i c â n d s-a d u s Ia s p o v e d a n i e d e p r i m a d a t ă , îşi
f ă c e a în c h i p u i r i , c ă c in e ş t i e c e o s ă z ic ă d u h o v n i c u l
c â n d va auzi c u t a r e s a u c u t a r e p ă c a t. Să p o v e s t e a s c ă
n u m a i d e s p r e p ă c a t e l e d e c a r e nu s c a p ă n i m e n i în
v ia ţă , iar nu d e s p r e p ă c a t e m a r i c a r e a r s m i n t i p e -
p e n i t e n t . S u n t unii d i n t r e c r e d i n c i o ş i c a r e s p u n
a l t o r a c e a u d i s c u t a t cu d u h o v n i c u l , şi a st fe l a r d a
prilej c a e x e m p l e l e d e î n c u r a j a r e s ă fie o p r i c i n ă d e
s c a n d a l . D e s p r e a n u m i t e p ă c a t e gre le , p e c a r e le-ar
b ă n u i c ă le-a f ă c u t c r e d i n c i o s u l r u ş i n o s , p o a t e s ă
p o v e s t e a s c ă c a d e s p r e altul, fă ră a p o m e n i v r e u n
n u m e c u m a c e l a s e r u ş i n a s ă le s p u n ă şi în c e l e d in
u r m ă şi-a c ă l c a t p e d u h u l cel r ă u al ruşinii şi le-a
mărturisit.
D u p ă s p o v e d a n i e , d a c ă d u h o v n i c u l nu a r e s i g u ­
r a n ţ a u n e i s p o v e d a n i i c o m p l e c t e , a t u n c i p o a t e să-l
m a i î n t r e b e c e e a c e s o c o t e ş t e c ă a r m a i p u t e a fi
î n t r e b a t , şi să-i a m â n e î m p ă r t ă ş a n i a , c h i a r d e a r fi
v r e d n ic . Să-l c h e m e la o a d o u a s p o v e d a n i e în tr -u n
t i m p c â t m a i a p r o p i a t . La d e s p ă r ţ i r e să-l î n d e m n e ,
c ă d a c ă a u i t a t ceva ne sp oved it, s ă vină şi să-i s p u n ă .
Dacă nu vine la t e r m e n u l fixat, - şi e bin e ca p e n i t e n ­
tul î n s u ş i să-şi fixeze termenul·, - a t u n c i e s e m n d e
60 IEROM. NICODIM SACHELARIE

n e s i n c e r i t a t e , d a c ă nu a i n t e r v e n i t o a r e c a r e pie dic i
s e r i o a s e . A d o u a o a r ă , d a c ă , î n g ă d u i e Pravila, p o a t e
s ă i s e d e a voie ca s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . Deal tf el, ca
regulă g en erală , e bine să în treb e pe credincios:
ia tă e u d u p ă c e l e c e mi-ai s p u s , îţi d a u voie s ă te
î m p ă r t ă ş e ş t i , d u m n e a t a c e zici, poţi s ă t e î m p ă r t ă ­
ş e ş t i ? Din r ă s p u n s s e p o a t e v e d e a d a c ă e s t e î m p ă ­
c a t s u f l e t e ş t e , s a u nu. La u r m ă să-i s p u n ă a p ă s a t şi
p ă r i n t e ş t e : B a g ă d e s e a m ă , e u m i- am f ă c u t d a t o r i a
şi m - a m silit c a s ă „nu pleci n e v i n d e c a t ” c u m zice
pravila p e c a r e ţi-am citit-o la î n c e p u t ; d a c ă d u m ­
n e a t a nu v oi e şt i s ă te faci s ă n ă t o s , p ă c a t u l e s t e al
d u m i t a l e ia r n u al m e u . Dealtfel s u n t rari a c e i a p e
care-i s t ă p â n e ş t e o r u ş i n e n e b i r u i t ă .
2. Cei î n d r ă z n e ţ i d e ob ic e i s u n t a c e i p e n i t e n ţ i ,
c a r e nu a u o e d u c a ţ i e r e l i g i o a s ă şi c a r e s -a u o b i ş ­
n u i t cu p ă c a t u l în a ş a fel î n c â t nu-I m a i c o n s i d e r ă
a ş a d e grav, s a u s u n t cu i n i m a î m p i e t r i t ă . Pe a c e ş t i a
d u h o v n i c u l t r e b u i e să-i s f ă t u i a s c ă cu î n d e l u n g ă
r ă b d a r e şi b l â n d e ţ e . „Şi ro b u l D o m n u l u i nu t r e b u i e
s ă s e c e r t e , s f ă t u i e ş t e S f â n tu l Pavel, ci s ă fie b l â n d
cu toţi, în s t a r e s ă î n v e ţe p e toţi, plin d e Î n g ă d u i n ţ ă
r ă b d ă t o a r e . Să î n d r e p t e cu b l â n d e ţ e p e potri vnici,
în n ă d e j d e a c ă D u m n e z e u le va d a p o c ă i n ţ ă c a s ă
a j u n g ă la c u n o ş t i n ţ a a d e v ă r u l u i ”77.
P e n tr u o r i c e p ă c a t , d u h o v n i c u l t r e b u i e să-l în ­
t r e b e vesel, d u p ă regulil e c e r u t e , ca s ă a f l e c a u z e l e
p ă c a t e l o r şi s ă p o a t ă a-l c u n o a ş t e în t a i n e l e vieţii
lui. Şi n u m a i d u p ă c e a s p u s t o t c e a v e a d e s p u s ,
a b i a a t u n c i t r e b u i e să-i a r a t e g r a v i t a t e a p ă c a t e l o r
cu t o n a p ă s a t , c it in d la f ie c a r e p ă c a t c a n o a n e l e şi
v e r s e t e l e s c r i p t u r i s t i c e c a r e îi o s â n d e s c n e l e g i u i r e a .

" II Tim . 2, 24-25.

 PRAVILA BISERICEASCA 61

Să nu fie cu n e g l i j e n ţ ă f a ţă d e T a i n e l e vieţii c r e ş t i ­
ne, c ă c i d u p ă c u m B a l t a z a r b e n c h e t u i a în c e t a t e a
B a b i l o n u l u i fără d e grijă şi a fost c u p r i n s fă ră d e
v e s t e d e d u ş m a n i şi ucis, t o t a ş a p o a t e s ă s u r p r i n d ă
m o a r t e a p e o r i c e fiu al n e a s c u l t ă r i i . N e p ă s a r e a e s t e
un p ă c a t d e m o a rte , a s e m ă n ă t o r cu neglijenţa
b o l n a v u l u i o p e r a t , c a r e nu r e s p e c t ă d i e t a m e d i c u ­
lui, şi a st f e l îşi p i e r d e v ia ţa .
3. Cel c e îşi j u s t i f i c ă p ă c a t e l e într -un c h i p n e c u ­
vii nc ios , a c e l a t r e b u i e l ă m u r i t a s u p r a v r e d n i c i e i şi
n e v r e d n i c i e i o m u l u i , cu dovezi s c r i p t u r i s t i c e şi d in
Sfinţii Părinţi. A t i t u d i n e a d e p ă r i n t e n i c i o d a t ă nu
t r e b u i e s ă fie d e p ă ş i t ă d e t o n u l m u s t r ă r i l o r . P e n tr u
c a c i n e v a s ă ş t i e ca să-şi e c h i l i b r e z e b i n e a t i t u d i n e a
şi p r o c e d e u l în d u h o v n i c i e , t r e b u i e s ă c u n o a s c ă
b i n e l i t e r a t u r a p e d a g o g i c ă şi p s i h o l o g i c ă , a t â t c â t îi
este n ecesară spre orientare.
O m u l în v i r t u t e a vo in ţe i s a l e lib e re , îşi a r e în
m â n a Iui v ia ţa şi m o a r t e a s u f l e t u l u i s ă u . D u h o v n i ­
cul n u m a i îi a j u t ă c a s ă s e c u n o a s c ă p e s i n e , ia r
o b l i g a ţ i i l e c a r e s e i m p u n p e n i t e n t u l u i nu p o t d e p ă ş i
l ib e r a lui a c c e p ţ i u n e . D e z o r d i n e a u n e i j u s t i f i c ă r i
n e c h i b z u i t e , t r e b u i e v i n d e c a t ă prin e d u c a ţ i a care-i
li p s e ş t e . A c e a s t a s e face în p ri m u l r â n d p r in l u m i n a ­
re a min ţii; p e n t r u î n f ă p t u i r e a ei, d u h o v n i c u l t r e b u i e
să-i a m â n e t e r m e n u l d e î m p ă r t ă ş i r e cu t o a t ă î n d e ­
l u n g a r ă b d a r e c a s ă a i b ă t i m p să-l p o v ă ţ u i a s c ă şi
să-i d e a s ă c i t e a s c ă c ăr ţi c a r e i-ar l u m i n a c u m p ă n a
c u g e t u l u i . C h i a r p o a t e să-i c e a r ă un r e z u m a t Ia v r e o
c a r t e c a r e l-ar folosi m a i b in e , ca cu c h i p u l a c e s t a
s ă i s e Î n t i p ă r e a s c ă m a i b i n e în m i n t e .
4. S c r u p u l o ş i i
în t o a t e v r e m u r i l e D u m n e z e u a r â n d u i t a n u m i t e
62 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E

n a t u r i o m e n e ş t i . Cei cu a d e v ă r a t eviavioşi d i s p u n
d e o d e o s e b i t ă s e n s i b i l i t a t e r e l i g i o a s ă . Pe a c e ş t i a
D u m n e z e u i-a r â n d u i t c a s ă fie i n s t r u m e n t e d e
p r o p o v ă d u i r e în f a ţa lumii, l u m e c a r e s-a p u s în
s l u j b a p ă c a t u l u i . C h i a r în t i m p u l c â n d o r g a n i z a ţ i a
s o c i a l ă e s t e a t e e şi l u p t ă fă ţiş c o n t r a a d e v ă r u l u i
d u m n e z e i e s c , c a p e v r e m e a lui A h a b s a u a c o m u n i s ­
m u l u i d e azi, D u m n e z e u face d in cei cu a d e v ă r a t
eviav ioş i p u r t ă t o r i i voii S a le în faţa c e l o r r ă t ă c i ţ i 78.
S c r u p u l o ş i i s e d e o s e b e s c d e cei cu a d e v ă r a t
eviavioşi, prin fa p tu l că ei c o n s i d e r ă d r e p t p ă c a t e ,
a n u m ite fapte nevinovate, sau greşeli n e în s e m n a te .
Cei cu a d e v ă r a t eviavioşi d i s p u n d e o s e n s i b i l i ­
t a t e r e l i g i o a s ă d e o s e b i t ă , d a r a u şi p u t e r e a u n e i
î n ţ e l e g e r i t e m e i n i c e cu a j u t o r u l c ă r e i a ei p o t fa c e o
d i s t i n c ţ i e c l a r ă î n t r e o f a p t ă şi a l t ă f a p t ă , î n t r e
v i r t u t e şi p ă c a t .
Scrupuloşii, dimpo tr ivă , d i s p u n d e s e n s ib il it a te a
evlaviei, d a r nu dispun de puterea minţii, c a r e a r
p u t e a s ă a r u n c e o d e p l i n ă l u m i n ă p e s t e f a p t e l e vie ­
ţii. S e n s i b i l i t a t e a lor r e l i g i o a s ă d e p ă ş e ş t e p u t e r e a
d e c o n d u c e r e m i n t a l ă şi din a c e a s t ă p ric in ă ei „se
t e m d e frică u n d e nu e s t e frică”, c u m zice Psalm is tul .
Unii d i n t r e ei (d in t re s c r u p u l o ş i ) p o t fi şi m in ţi
b i n e î n z e s t r a t e , da r, din pri c in a u n e i educaţii reli­
gioase nechibzuite, p o t s ă a l u n e c e p e p a n t a u n e i
t e m e r i g r e ş i t e c u privire la f a p t e l e vieţii. F a ţ ă d e
a c e ş t i a d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă fie cu b ă g a r e d e
s e a m ă , şi s ă p r o c e d e z e cu î n d e l u n g ă r ă b d a r e . Deşi
unii s u n t f o a r t e s im p li în p u t e r e a lo r d e c u g e t a r e ,
t o t u ş i , s u f le tu l lor n ă v a ln i c d u p ă a d e v ă r u l vieţii
e v a n g h e l i c e , e s t e c a un p ă m â n t î n s e t a t d u p ă a p a

I împ. 19, 18; II Cor 4, 9.

 PRAVILA BISERICEASCA 63

vieţii celei c e r e ş t i . Cu t o a t ă s il in ţa lor, ei r ă m â n

a s e m e n e a cu n i ş t e copii c a r e d a u n ă v a lă cu d if e r i t e
î n t r e b ă r i , c a r e m a i d e c a r e m a i n e î n s e m n a t e . Deşi
felul lor d e a fi, în e x te r io r, nu e s t e ia î n ă l ţ i m e ,
t o t u ş i , vi a ţa lor i n t e r i o a r ă , ju d e ca tă după intenţie,
î n t r u n e ş t e t o a t e c o n d iţ ii le u n e i vieţi n e v i n o v a t e , p e
c a r e o f e r i c e ş t e E v a n g h e li a . Şi S f â n tu l Pavel cel
S i m p l u (Sfântul Pavel Pr ostul)79 a r e p a r t e d e a c e e a ş i
s f i n ţ e n i e , c a şi S f â n tu l A n t o n i e - d a s c ă l u l s ă u , şi
S f â n t u l A t a n a s i e cel Mare, a d m i r a t o r u l lor. D e o s e b i ­
r e a c o n s t ă , d o a r în a c e e a c ă S f â n t u l A n t o n i e şi
S f â n t u l A t a n a s i e cel Mare - a u a v u t p u t e r e s ă lu c r e z e
şi p e n t r u alţii, şi de c i prin a c e a s t ă m a n i f e s t a r e
e x t e r i o a r ă , ei s-au fă c u t m a i c u n o s c u ţ i şi a d m i r a ţ i
d e noi. Cel d e o c a l i t a t e in f e r io a r ă , o r i c â t d e r e d u s
a r fi el, d a c ă e s t e sincer ca un copii p o a t e s ă a i b ă
p a r t e d e o m a i s i g u r ă m â n t u i r e , d e c â t cei b i n e
î n z e s t r a ţ i şi p re g ă ti ţi . O a r e „ s ă r ă c i a d u h u l u i ” nu
e s t e c e a d i n t â i t r e a p t ă d in Fericirile e v a n g h e l i c e ?
Aceşti s ă r a c i ai d u h u l u i c i t e s c a n u m i t e c ăr ţi
r e l i g i o a s e p e c a r e le în ţ e l e g , d e m u l t e ori, d u p ă
literă. A c e a s t a e s t e o m a r e lipsă. S u n t c a z u r i c â n d
ei c a u t ă s ă î n t r e b e p e p r e o t d e s p r e a n u m i t e lu c ru ri
p e c a r e nu le p o t î n ţ e l e g e , s a u nu a u s i g u r a n ţ a
î n ţ e l e s u l u i lor. Pr eot ul , p e d e -o p a r t e o b i ş n u i t cu
o ri z o n t u l la rg al a t m o s f e r e i c u l t u r a l e ş c o l ă r e ş t i , p e
d e a l t ă p a r t e n e c u n o s c â n d b in e p r o b l e m e l e d e a m ă ­
n u n t religios, îi r e s p i n g e d e Ia î n c e p u t , c e e a c e e s t e
o m a re greşală. După cum m a m a , deşi este fem eie
b ă t r â n ă şi cu m i n t e a c o a p t ă , g â n g u r e ş t e cu c o p il u l
ei c a să-l î n v e ţ e s ă v o r b e a s c ă , t o t a ş a şi p r e o t u l , d e ş i
a ltul e s t e o r i z o n t u l v e d e r i l o r s a l e d e a n s a m b l u

™Vieţile Sfinţilor, 7 Martie.

64 IEROM. NICODIM SACHELARI E

te o l o g i c , t r e b u i e s ă s e c o b o a r e la î n ţ e l e g e r e a c r e ­
dinciosului, aşa cum a făcut însuşi Mântuitorul
Hris tos şi Ap ost olii Săi.
D e s i g u r c ă lucrul nu e s t e t o c m a i a ş a d e uşor;
d a r p r e o t u l , c a o s t a ş c a r e l u p t ă p u r u r e a p e frontul
m i s i o n a r al Bisericii, t r e b u i e să fie p r e g ă t i t în
a c e a s t ă d i r e c ţ i e , citind c e l e m a i d e s e a m ă c ă r ţ i a l e
misticii c r e ş t i n e , p e c a r e s ă c a u t e s-o şi t r ă i a s c ă a t â t
c â t îi î n g ă d u i e p ute ri le .
A t i t u d i n e a s e n i n ă şi z â m b i t o a r e e s t e s c u t u l cel
m a i d e s şi m a i cu folos u ti li z a t în ori c e d i s c u ţ i e cu
p ă s t o r i ţ i i s ă i; ba c h i a r şi cu cei d e a lt ă c o n f e s i u n e .
Să nu d e a r ă s p u n s u l i m e d i a t la î n t r e b ă r i l e c a r e i s e
p u n , ci s ă a ş t e p t e p â n ă c e t e r m i n ă d e d i s c u t a t
c h e s t i u n e a p u s ă , ca s ă v a d ă c e p ă r e r e a r e şi c r e d i n ­
c io su l, şi p e c e dovezi s e s p r ij in ă în a r g u m e n t ă r i l e
s a l e . Astfel d e c r e d i n c i o ş i , n u m a i a t u n c i s e d a u mai
u ş o r b ă t u ţ i , c â n d văd că şi p r e o t u l c u n o a ş t e c ă r ţi le
pe c a r e ei le-au citit, şi le t â l c u i e ş t e d u p ă î n ţ e l e s u l
Sf intei Sc ri p t u ri . C h ia r d a c ă m o m e n t a n nu v o i e s c
să-şi r e c u n o a s c ă s lă b i c i u n e a lor, totuşi·, d u p ă c e s-au
d e s p ă r ţ i t , ei s e g â n d e s c la c e l e d i s c u t a t e , şi, î n c e t u l
cu î n c e t u l , s e u m i l e s c în i n i m a lor. De a c e e a p r e o t u l
t r e b u i e s ă c a u t e î n t o t d e a u n a , ca d e s p ă r ţ i r e a s ă fie
b i n e v o i t o a r e , şi s ă î n d e m n e p e c r e d i n c i o s , c a a t u n c i
c â n d a r e t i m p şi s i m t e n e v o ia d e d is cu ţ ii l ă m u r i t o a ­
re în c h e s t i u n i d u h o v n i c e ş t i , s ă vină Ia el c ă c i el s e
s i m t e m u l ţ u m i t s ă d is c u t e cu o a m e n i d e felul a c e s t a .
în felul a c e s t a s e l e a g ă i n t im i tă ţ i s u f l e t e ş t i
dintr -o p a r t e şi dintr -al ta. Pr e o tu l s ă m e d i t e z e la
p r o c e d e u l M â n t u i t o r u l u i cu Z a h e u V a m e ş u l , cu
S a m a r i n e a n c a , cu f e m e i a c e a p ă c ă t o a s ă , ş.a.
D u h o v n ic u l a r e , u n e o r i , prilejul s ă d i s c u t e cu
scrupuloşiîncăpăţânaţi. A c eş tia t r e b u i e s c t r a t a ţ i cu
 PRAVILA BISERI CEASCĂ G5

o î n g ă d u i n ţ ă d e fier; fi i n d c ă cei r e s p in ş i b r u t a l , d e
c e l e m a i m u l t e ori îşi p ie rd î n c r e d e r e a în d u h o v n i c ,
şi a p u c ă p e o cale croită d u p ă capul lor, h r ă n in d u -s e
din cititul c ă r ţ i l o r d e p i e t a t e , izolat d e c o m u n i t a t e a
b i s e r i c e a s c ă . De m u l t e ori prin a t i t u d i n e a p u ţ i n
p ă rin te a s c ă , preotul d ă credinciosului impresia că
nu a r e s i m ţ u l evlaviei t r e b u i t o a r e u n u i p ă r i n t e
d u h o v n i c e s c , ci t r a t e a z ă lu c ru ri le Bisericii n u m a i c a
un f u n c ţ i o n a r , iar nu c a un a p o s t o l şi is pra vni c al
T a i n e l o r lui D u m n e z e u . Atunci c r e d i n c i o s u l c a p ă t ă
un fel d e d i s p r e ţ faţă d e slujitorii Bisericii, şi astf el
s e p ie r d s u f l e t e ş t e c e l e m a i a l e s e e l e m e n t e a l e e v l a ­
viei c r e ş t i n e . Un astf el d e c r e d i n c i o s e s t e , a d e s e a ,
e x p u s s ă c a d ă p r a d ă î n ş e l ă c i u n i i s e c t a r e . Zică
o r i c i n e c e o vrea, d a r c re ş ti n i i cei c e s- au d e s p r i n s
d e la t r u n c h i u l Bisericii, şi a u t r e c u t la s e c t a n ţ i ,
s u n t s u f l e t e r e l i g i o a s e n o b il e , c a r e n-au fost h r ă n i t e
la t i m p şi s u f i c i e n t d e ispravnicii bis e r ic e ş ti . Ci ne a
a v u t prilejul ca s ă d i s c u t e intim şi f r ă ţ e ş t e cu astfel
d e o a m e n i , a p u t u t c o n s t a t a la cei m a i mu lţi a c e s t e
lucruri.
5. Una din lipsu ril e d e c ă p e t e n i e a l e u n u i p r e o t
e s t e lipsa de a cunoaşte cărţile de pietate ortodoxă.
Prin cip iile t e o l o g i c e s e a s e a m ă n ă cu s c h e l e t u l u n u i
o m , c a r e nu s e p o a t e n u m i a d e v ă r a t o m , d a c ă nu
a r e c a r n e a c a r e s ă d e a p u t e r e a d e via ţă o m e n e a s c ă .
D u p ă c u m r a m u r i l e p o m u l u i nu p o t s ă f a c ă fr uct e,
t o t a ş a şi pr inc ipi il e g e n e r a l e nu p o t rodi d i r e c t o
tr ă ir e d u h o v n i c e a s c ă . C e e a c e s u n t m u g u r i i p e n t r u
p o m , a c e l a ş i rol îl a u şi l i t e r a t u r a m i s t i c ă p e n t r u
evlavia c r e ş t i n ă . Principiile g e n e r a l e s u n t a b s o l u t
n e c e s a r e d a r nu s u n t to tu l; e le o r i e n t e a z ă d a r nu
d e s ă v â r ş e s c . „Plinirea legii şi a p r o f e ţ i l o r ” o face
n u m a i v i a ţ a f i e rb in t e iz v o râ tă din c u g e t a r e a trăirii
66 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

m i s t i c e . C hi a r S f â n t a S c r i p t u r ă s e o c u p ă f o a r t e
p u ţ i n cu s p e c u l a ţ i a ; t o a t e p ri nc ip iil e ei s u n t s i m p l e
şi p r o f u n d e c a linia o r iz o n tu lu i, c a r e î m b i n ă d e o p o ­
trivă c e r u l şi p ă m â n t u l , t r u p u l şi s u f le tu l.
C r e d in c i o ş ii s e s e s i z e a z ă d e a c e a s t ă lip să şi cu
privire la ei şi cu privire la p r e o t u l î n s u ş i . Li psa lor
d e o r i e n t a r e o j u s t i f i c ă , p e d r e p t s a u p e n e d r e p t , cu
s u v e r a n u l d i s p r e ţ c ă î n ţ e l e p c i u n e a lumii a c e s t e i a
e s t e n e b u n i e la D u m n e z e u . Mulţi, î n s ă , c a u t ă să-şi
c o m p l e c t e z e a c e s t e lipsuri prin citit. Preotul, printr-un
p r o c e d e u p u ţ i n c u g e t a t la să s ă s e v a d ă d in p a r t e a
Iui un s e v e r d i s p r e ţ faţă d e l i t e r a t u r a evlaviei b i s e r i ­
c e ş t i , l u c ru c a r e îi s c a n d a l i z e a z ă p e c r e d i n c i o ş i . Ei
b i n e , c l e r i c u l 80 c a r e c a d e într-o a st fe l d e n e c h i b z u i n -
ţă cu g r e u va ma i p u t e a s ă a p r o p i e d e ei p e astf el d e
credincioşi.
Prin u r m a r e , c re d i n c i o ş i i c a r e s u n t s t ă p â n i ţ i d e
o a d â n c ă p u t e r e d e via ţă m i s ti c ă , t r e b u i e s c ocrotiţ i
cu m u l t ă b ă g a r e d e s e a m ă . Pe cei s la b i în p u t e r e a
d e î n ţ e l e g e r e t r e b u i e să-i t r a t e z e ca p e n i ş t e cop ii,
c u m z ic e a S f â n tu l Pavel c o r i n te n il o r, h r ă n i n d u - i cu
l a p t e l e î n g ă d u i n ţ e i şi al povăţuirii. în c a z u l c â n d s e
vo r g ă s i şi d i n t r e cei c r e d i n c i o ş i s t ă p â n i ţ i d e d u h u l
î n c ă p ă ţ i n ă r i i , p e a c e ş t i a să-i s f ă t u i a s c ă şi azi, şi
m â i n e , şi î n t o t d e a u n a , cu o l a r g ă b u n ă t a t e d e
s u f l e t . Apoi să-i t r i m i t ă şi la alţi p r e o ţ i cu c a r e s ă
d i s c u t e , riici în tr -u n c az nu t r e b u i e s c a l u n g a ţ i ,
p e n t r u moti vul s c r u p u l o z i t ă ţ i i lor re li g io a s e .
6. C a n d i d a ţ i i la h i r o t o n i e t r e b u i e s c c e r c e t a ţ i
d u p ă S c r i p t u r ă , D o g m e şi c a n o a n e . S f â n tu l Pavel
s p u n e c ă nu t r e b u i e s ă s e p u n ă d e g r a b ă m â i n i l e pe

“ „Intre popor şi belferi (trufaşi) nu avem decât dialogul surzilor”,

extras din cartea „Cine suntem”, a lui Dan Puric, ed. Platytera,
 PRAVILA BISERICEASCĂ 67

c i n e v a , fără d e o c e r c e t a r e s e r i o a s ă , ca nu c â n d v a
s ă s e i n t r o d u c ă e l e m e n t e rele în s l u j b a D o m n u l u i .
D u h o v n ic u l c a r e p r o c e d e a z ă cu n e g l i j e n ţ ă la c e r c e ­
t a r e a c a n d i d a ţ i l o r la h i r o t o n i e , s e f a c e p ă r t a ş la
p ă c a t e l e lor, d a c ă nu la c el e d e j a f ă c u t e , a p o i la c e l e
c e le vor face a c e ş t i a în viitor. P ă c a t e l e c el e f ă c u t e
s u n t indiciul c e lo r viitoare, a ş a d u p ă c u m în m a t e m a ­
tici, d o u ă p u n c t e c u n o s c u t e , d a u p e al t r e i l e a în
linie d r e a p t ă .
Ei bine , p e n t r u a s e c u n o a ş t e b i n e s t a r e a s u f l e ­
t e a s c ă a c a n d i d a t u l u i , el t r e b u i e să-şi facă o s p o v e ­
d a n i e g e n e r a l ă , d in c o p i l ă r i e şi p â n ă în p r e z e n t . Un
a stf el d e p e n i t e n t nu s e c e r c e t e a z ă n u m a i c a s t a r e
s u f l e t e a s c ă p e r s o n a l ă , ci şi ca o m d e m i s i u n e socia lă.
Clericul e s t e un r e p r e z e n t a n t al lui D u m n e z e u
faţă d e o a m e n i , şi al o a m e n i l o r în fa ţ a lui D u m n e ­
z e u . El e s t e , prin e x c e l e n ţ ă , o m al s o c i e t ă ţ i i c r e ş t i ­
n e . I n te ri o r u l, e d r e p t , c o n d u c e e x t e r i o r u l , d a r d e
m u l t e ori in t e r i o r u l p o a t e fi m a s c a t d e d u h u l cel r ă u
al î n ş e l ă c i u n i i . De a c e e a S f â n t a S c r i p t u r ă şi C a n o a ­
n e l e i m p u n o c e r c e t a r e a m ă n u n ţ i t ă nu n u m a i la
s c a u n u l s p o v e d a n i e i , ci şi o v e ri fi c a re cu a j u t o r u l
a p r e c i e r i l o r s o c i a l e 81.
P e n tr u a c e s t e mo tiv e, c a n d i d a t u l t r e b u i e să-i fie
d u h o v n i c u l u i un vechi fiu d e s p o v e d a n i e . Astăzi,
e s t e g ra v p r o c e d e u l d e a t r i m i t e p e c a n d i d a t la u n
d u h o v n i c s t r ă i n , c a r e nu a r e nici o c u n o ş t i n ţ ă d e
situaţia socială a candidatului, sp re a se spovedi ca
s ă s e h i r o t o n i s e a s c ă . Ce p o a t e c u n o a ş t e un d u h o v ­
nic, fie el c h i a r g e n i u , într-o j u m ă t a t e d e o r ă , s a u
c h i a r c â t e v a o r e d e c o n t a c t cu p e n i t e n t u l , în c a z u l

2008. (n.ed.)
Sf. Vasile 89: Hirotonia; Sf. Simeon Tes. V. 168.
68 I EROM. NI CODI M SACHE LARIE

n o s t r u , i n t e r e s a t d e a c ă p ă t a voie p e n t r u h i r o t o ­
nie!? riici p r o o r o c u l Eiisei n-a c u n o s c u t i m e d i a t pe
u c e n i c u l s ă u că e s t e î n ş e l ă t o r , d a r ă m i t e u n o m
o b iş n u it ! S u b d e n u m i r e a u n u i p ă c a t s e p o a t e î n ţ e l e ­
ge o faptă uşoară, d a r tot s u b a ceeaşi d e n u m ire
p o a t e fi o m a r e n e l e g i u i r e , un p ă c a t d e m o a r t e , d e
ex. clevetirea, în g e n er al , nu e s t e un p ă c a t d e m o a r t e .
D ar prin c le ve tir e c in e v a p o a t e s ă facă pe a p r o a p e l e
c a să-şi p i a r d ă o s i t u a ţ i e , s a u să-l a r u n c e în d e z n ă ­
d e j d e şi s i n u c i d e re , s a u să-l t â r a s c ă la c o n d a m n a r e a
la m o a r t e . C a n d i d a t u l (Ia h ir o t o n ie ) p o a t e s p u n e :
a m clevetit, - şi zice a ş a , p u r şi s i m p l u - d u h o v n i c u l
îl c o n s i d e r ă c a un p ă c a t l e s n e d e ie rt a t, p e c â n d în
r e a l i t a t e el e s t e un p ă c a t d e m o a r t e , l a t ă d e c e
d u h o v n i c u l t r e b u i e să c u n o a s c ă pe c a n d i d a t şi din
opinia publică.
P e n t r u c a u n d u h o v n i c s ă c u n o a s c ă b i n e p e un
c a n d i d a t Ia h i r o t o n i e , t r e b u i e să-l c u n o a s c ă , d a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , c h i a r din c l a s a î n t â i a d e s e m i n a r , şi
p â n ă la v r e m e a h iro to ni ei . Es te o m a r e g r e ş a l ă că
s i t u a ţ i a d e d u h o v n i c în s e m i n a r i i s e c o n s i d e r ă c a o
f u n c ţ i u n e d e bi ro u, pe c a r e o p o a t e o c u p a o lu nă ,
un a n , nu i m p o r t ă c â t tim p. C h i a r î n v ă ţ ă m â n t u l
s u f e r ă c â n d pr of es or ii s e s c h i m b ă în f ie c a r e a n (e s te
şi a s t a o l u c r a r e a m a s o n e r i e i ) , cu c â t m a i m u l t a r
t r e b u i s ă s e ţi n ă s e a m ă c a un d u h o v n i c s ă fie l e g a t
d e o ş c o a l ă un t i m p c â t m a i î n d e l u n g a t . Nu s e ţi n e
s e a m ă c ă î n t r e d u h o v n i c şi fiii săi d e s p o v e d a n i e
t r e b u i e s ă fie o l e g ă t u r ă i n t i m ă şi c o n t i n u ă . în c az u l
c â n d un c a n d i d a t la h i r o t o n i e a a v u t m a i m u l ţ i
d u h o v n i c i , în t im p u l s tudiilo r, a r tr e bu i s ă c e a r ă d e
la toţi, p e n t r u t o t ti m pul d e s tu dii, dovezi d e s p r e
s t a r e a lui m o r a l ă , căci n u m a i a ş a s - a r fa c e o
e x a m i n a r e c o m p l e t ă d u p ă p r e s c r i p ţi il e c a n o n i c e .
 PRAVILA BISERICEASCA 69

D acă s - a r stab ili un a st fe l d e p r o c e d e u , c a n d i d a ­

ţii s e m i n a r i ş t i a r u m b l a cu ma i m u l t ă b ă g a r e d e
s e a m ă , şi s - a r g â n d i m a i s e r i o s Ia s i t u a ţ i a lor m o r a ­
lă d e viitori clerici. S-ar i n t e r e s a ma i î n d e a p r o a p e
d e s p r e d a t o r i i l e c a r e a p a s ă p e u m e ri i u n u i cleric.
Din p r i c i n a lipsei d e c o n t r o l , unii clerici a j u n g în
c o n f l i c t cu p re s c ri p ţi il e s c r i p t u r i s t i c e , d o g m a t i c e şi
c a n o n i c e . Din pri c in a c ă nu v o i e s c s ă r e n u n ţ e la
s c ă z ă m i n t e l e lor, (la s l ă b i c i u n i l e lor), p r o f i t â n d d e o
la r g ă î n g ă d u i n ţ ă , d e f a i m ă r â n d u i e l i l e c a n o n i c e
care-i s a n c ţ i o n e a z ă , z i c â n d c ă a c e l e c a n o a n e nu
m a i c o r e s p u n d v r e m u r i l o r d e astă zi ! D acă a r fi, d e
la î n c e p u t , u n c o n tr o l s e r i o s s u s ţ i n u t în c u r s u l vieţii
d e o d i s c i p l i n ă s e v e r ă , a t u n c i c a n d i d a ţ i i clerici s-a r
g â n d i s e r i o s , d e Ia î n c e p u t , d a c ă s u n t în s t a r e s ă
d u c ă p e u m e r i i lor n o b i l a s a r c i n ă a p r e o ţ i e i . De
a ceea, duhovnicul trebuie să întrebe pe c a n d id a t
d a c ă , în c a z d e m o a r t e a p r e o t e s e i , e s t e c a p a b i l s ă
r e s p e c t e n e ş t i r b i t f ă g ă d u i n ţ a c a s ti tă ţi i c l e r i c a l e 82.
Duhovnicii c a r e p r o c e d e a z ă cu n e g l i j e n ţ ă nu vor
s c ă p a d e o s â n d a d r e p t e i j u d e c ă ţ i la z i u a c e a m a r e a
î n t r e b ă r i l o r . „Vai d e cel c e fa ce lucrul D o m n u l u i cu
lenevire”, zice profetul Ie remi a. (48,10. n e a s c u l t a r e a ) .
7. Clericii, fie ei p re o ţi , fie a r h i e r e i , în v ia ţa lor
d e o a m e n i - p u r t â n d t r u p şi v ie ţu in d în l u m e , p o t
gre şi s u b di fe ri t e f o r m e . Potrivit cu î n v ă ţ ă t u r a
M â n t u i t o r u l u i , c ă celui c e i s-a d a t m ult, m u l t i s e va
c e r e , s a u s l u g a c a r e a ş t i u t v o ia s t ă p â n u l u i s ă u şi
n-a î n d e p l i n i t - o , s e va b a t e m u l t 83, g r e ş e a l a u nui
cleric s e s o c o t e ş t e m u l t m a i gravă d e c â t a unui
c r e d i n c i o s d e râ n d .

“ Vezi, Recăsătoria preoţilor, Curvia clericului. Preoteasa.

“ Vezi: Ştiinţa.
 70 I EROM. NI CODI M S A C H E L A R I E

El, prin po z iţ ia s a , a r e fericita o c a z i e s ă s e h r ă ­

n e a s c ă p u r u r e a cu T a i n e l e Bisericii, şi s ă c u g e t e
i n t e n s la î n f ă p t u i r i l e t a i n i c e a l e P r o v i d e n ţ e i d u m n e ­
z e ie ş ti . D a că f a p t e l e îl a r a t ă altfel d e c â t c u m t r e b u i e
s ă fie, a c e a s t a e s t e o d o v a d ă d e n e c r e d i n ţ ă .
In u n e l e caz uri , clericii g r e ş e s c cu t o a t ă p a z a d e
sine. A cea st a provine a d e s e a ori din pricina une i vie­
ţuiri n e s i n c e r e , s a u d in c a u z a o s â n d i r i i şi a p r e c i e r i i
g r e ş i t e a a p r o a p e l u i . S f â n t u l Pavel z i c e a „Cu Harul
lui D u m n e z e u s u n t c e e a c e s u n t ”. Clericul nu p o a t e
fa c e n i m i c fără d e Harul lui D u m n e z e u . C â n d s e
f a c e v i n o v a t d e p ă c a t e m a ri şi nu s e p o c ă i e ş t e , i s e
rid ic ă Harul lui D u m n e z e u 81, ca lui Petru, şi o d a t ă
r ă m a s n u m a i cu p u t e r i l e s a l e p ro pri i, el s e r o s t o ­
g o l e ş t e în p ă c a t c u m c a d e m ă r u l p u t r e d din p o m .
D a c ă e s t e since r, is p i t i r e a lui îl i n s t r u i e ş t e c a s ă ş t i e
c u m s ă î n d r e p t e şi s ă c o m p ă t i m e a s c ă p e a p r o a p e l e
c a r e p ă c ă t u i e ş t e . „Cine a g u s t a t a m a r u l ş t i e ce-î
z a h ă r u l ”, a t â t p e n t r u s i n e c â t şi p e n t r u alţii. Un
lu c r u t r e b u i e o b s e r v a t : Cei s i n c e r i şi s t ă p â n i p e
s i n e , în g e n e r a l v o r b i n d , nu c a d în p ă c a t e c a te ri s î-
t o a r e , ci t o t în p ă c a t e m a i m a ri s a u m a i mici, d a r
l e s n e i e r t ă t o a r e 85.
D uh ov ni c ul t r e b u i e s ă a i b ă în m i n t e a lui t o a t e
a c e s t e a cu d e s t u l ă c l a r i t a t e . î n g ă d u i n ţ a p e c a r e
t r e b u i e s-o facă la s p o v e d a n i a u n u i cleric, t r e b u i e s ă
nu d e p ă ş e a s c ă c a d r u l p r e s c r i p ţ i i l o r c a n o n i c e , şi s ă
nu p r o c e d e z e d u p ă b u n u l s ă u plac, căci el nu f a c e
j u d e c a t a lui c a o m , ci a lui D u m n e z e u . El t r e b u i e s ă
ş t i e c ă P r o v i d e n ţ a î n g ă d u i e u nui c le r ic s ă c a d ă în
a n u m i t e p ă c a t e , c a r e nu-l d e z b r a c ă d e d a r u l preo-

MVezi: Sf. Macarie, Omilii Duhovniceşti XV, 24.

"Vezi: Sărutatul, Preoţia, Curvia clericului, Liturghisirea. ş.a.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 71

ţiei, p e n t r u a-1 i n s t r u i şi c a n o n i ş i , s p r e a s e p u t e a
l u p t a m a i d e p a r t e l u p t a c e a b u n ă , c u m zice S f â n t u l
Pavel. Cel c e c a d e în p ă c a t e c a t e r i s i t o a r e , a c e l a a
fost d e m a i î n a i n t e l e p ă d a t d e Ia p r e o ţ i e , a ş a c u m a
fost S a u l d e la î m p ă r ă ţ i e , p e n t r u t ă i n u i t e l e lui p ă ­
c a t e n e m ă r t u r i s î t e . Es te im p o s ib il ca un s u f l e t a
c ă r u i grijă e s t e l ă s a t ă în s e a m a lui D u m n e z e u ,
a c o p e r i t c o n t i n u u d e Ha rul ta inic, c a r e v i n d e c ă p e
c e l e s l a b e şi î n t ă r e ş t e pe c e le n e p u t i n c i o a s e , s ă fie
l ă s a t (de D u m n e z e u ) s ă c a d ă în p ă c a t e d e m o a r t e ,
î n g ă d u i n ţ a d u h o v n i c u l u i s ă nu fie c o n d u s ă d e na iv i­
t a t e , şi s ă i s e p a r ă c ă e s t e a-tot p u t e r n i c în e x e r c i ­
ţiul fu n c ţi u n ii s a l e 86. D a că el Î n d r ă z n e ş t e s ă d e z l e g e
pe a c e l a pe c a r e D u m n e z e u l-a l e p ă d a t , a t u n c i şi el
s e va p i e r d e s u f l e t e ş t e , ca un p ă r t a ş la p ă c a t e s t r ă ­
ine. C h i a r Moise şi llie d e s- a r r u g a 87 p e n t r u un
a s tf e l d e cleric, nu va fi i e r t a t d e D u m n e z e u , fi i n d c ă
d r e p t a t e a d u m n e z e ia s c ă este su v e ra n ă peste orice
f a p t ă a milostivirii o m e n e ş t i .
De a c e e a , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă b a g e b i n e d e
s e a m ă ce face: p e c i n e îl d e z l e a g ă c a n o a n e l e să-l
d e z l e g e şi el, p e c i n e îl c a n o n i s e s c , să-l c a n o n i s e a s -
c ă şi el, p e c i n e îl o p r e s c d e Ia p r e o ţ i e să-l o p r e a s c ă
şi el, p e c i n e îl c a t e r i s e s c , c a t e r i s i t să-I s o c o t e a s c ă 88.
O b ic ei u l i n t r o d u s , p e a l o c u r e a , d e a citi n u m a i
molitfa c e a m a r e d e d e zl e ga re , ti m p în ca re , p e n i t e n ­
tul c le r ic îşi e n u m ă r ă în g â n d p ă c a t e l e , e s t e f o a r t e
g r a v ă , c ăc i d u c e la i m o r a l i t a t e . Prin a c e s t p r o c e d e u ,
s e î n ă b u ş ă c o n ş t i i n ţ a u n e i p o c ă i n ţ e s i n c e r e , şi s e
î n c u r a j e a z ă p ă c a t u l fără d e nici o o p r e l i ş t e . Ea s e

mLev. 19, 14-18; Deut. 25, 1; Duhovnicia,Canonisirea.

“ Vezi: Pomenirile la slujbă. Miridele. ş. a.;
“ Citeşte c. 1. a S. VII ecum., Ia cuvântul: Tradiţia.
72 IEROM. NICODIM SACHELARI E

c i t e ş t e n u m a i ia î n c e p u t u l Pos tul ui Mare, s a u în a l t e

posturi, ca un fel d e a m n i s t i e g e n e r a l ă , p e n t r u p ă c a ­
t e l e mici, în u r m a c ă r e i a s e s t a b i l e ş t e î m p ă c a r e a
f r ă ţ e a s c ă , iar nu p e n t r u a s u p l i n i s p o v e d a n i a
p ă c a t e l o r v r e d n i c e d e o s â n d ă 83.
Clericul d a c ă a r e ne voie, s e p o a t e s p o v e d i c h i a r
în f ie c ar e zi; iar d a c ă v i e ţ u i e ş t e cu d e s t u l ă s t ă p â n i r e
d e s i n e şi cu î m p ă c a r e s u f l e t e a s c ă , d e ş i s l u j e ş t e
a d e s e a , s e p o a t e s p o v e d i la 3-4 s ă p t ă m â n i o d a t ă ,
căc i: „Nimic n e c u r a t nu va i n t r a ” î n a i n t e a D o m n u ­
lui, ci n u m a i „cei ce îşi s p a l ă h a i n e l e , c a s ă a i b ă
d r e p t la p o m u l vieţii, şi s ă in tr e p e po rţ i le c e t ă ţ i i ”
V eşnicului D u m n e z e u ! 90.

Al tr e ile a S o b o r E c u m e n i c

Vezi: Duhovnicia, Caterisirea, Afurisirea, Anatema.

Apoc. 21, 27: 22, 14: Sf. Simeon Tes. IX, 10-13.
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 73

V. S E C R E T U L SP O VE D A NI EI

1. Din p u n c t d e v e d e r e n a t u r a l , s e c r e t u l
s p o v e d a n i e i s e î n t e m e i a z ă p e l e g ă t u r a in ti m i tă ţ ii
s u f l e t e ş t i , c a r e s e î n c h e a g ă î n t r e is p ra v n ic u l t a i n e i -
d u h o v n i c u l , - şi î n t r e b e n e f i c i a r u l ei - p e n i t e n t u l .
D acă î n t r e doi p r ie te n i, d i v u l g a r e a i n t i m i t ă ţ i l o r
p o a t e p r o v o c a n e î n ţ e l e g e r e şi r ă c e a l ă s u f l e t e a s c ă ,
cu c â t m a i m u l t î n t r e doi inşi, c a r e , p e s t e i n t i m i t a ­
tea seriozităţii n a tu ra le, s e a ş te r n e le g ă m â n tu l
t a i n i c al du h o v n ic îe i!
P o a t e n i m i c nu d ă u n e a z ă m a i rău u n u i d u h o v ­
nic d e c â t u ş u r ă t a t e a mi nţi i lui. Isus, fiul lui Sir ah,
s f ă t u i e ş t e p e or ic e c r e d i n c i o s : „ N ic io d a tă nu s p u n e
a l t o r a c e e a c e ai a u z i t şi cu n i m i c nu vei fi p ă g u b i t ”.
Iar m a i d e p a r t e v o r b e ş t e şi m a i a p ă s a t p e n t r u
p ă s t r a r e a t a i n i c u l u i s e c r e t : „Auzit-ai v re o t a i n ă ? Să
m o a r ă o d a t ă cu tine! î n d r ă z n e ş t e , că nu te va s p a r g e
c a s ă i a s ă di n ti n e ! ”91. Iar S f â n t u l l o a n S c ă r a r u l
zice: „ Su fle tu l cel c e nu şi-a p ă z i t t o c m e a l a , şi-a
p â n g ă r i t d u h u l ”92.
2 - M e m o r ia o r i c ă r u i d u h o v n i c t r e b u i e s ă fie un
m o r m â n t p e n t r u t o t c e e a ce-i a u d u r e c h i l e în s c a u ­
nul s p o v e d a n i e i . T a i n a î n s ă ş i e s t e t a i n ă şi a n g a j e a ­
ză în s i n e a ei la t ă i n u i r e a a t o t c e e s t e p ă c a t p â n ă la
d i s t r u g e r e a o m u l u i vechi. D iv ulg a re a p ă c a t e l o r d e
Ia s p o v e d a n i e e s t e o t r ă d a r e , a s e m ă n ă t o a r e cu
n e c i n s t i r e a c e l o r s fi n te , cu ierosilia. Ea e s t e un

'"Sirah 19, 6-9.

^ Scara 27.
74 I EROM. N I C O D I M S A C H E L A R I E

p ă c a t c o n t r a iubirii d e a p r o a p e l e , fă ră d e c a r e
n i m e n i nu va p u t e a v e d e a p e D o m n u l ; u n a st fe l d e
d u h o v n i c s e p e d e p s e ş t e g r e u şi d u p ă pravilă şi
d u p ă leg ile civile. Vezi: Duhovnicia.

Al p a t r u l e a S o b o r E c u m e n i c

S f â n tu l G ri g o r ie al T e s a l o n i c u l u i
 PRAVILA BISERICEASCA 75

P A R T E A Π -a

VI. S L U J B A S P O V E D A N I E I

D u ho vn ic ul t r e b u i e s ă c h e m e n u m a i c â t e u n
c r e d i n c i o s p e n t r u s p o v e d a n i e . Molitfa p o a t e s-o f a c ă
la m a i mu lţi c r e d i n c i o ş i d e o d a t ă . S e c a d e s ă s e
Î m b r a c e cu e p i t r a h i l u l şi felonul. La ne voie , p o a t e
s p o v e d i şi n u m a i c u e p it r a h il u l c â n d e s t e în a f a r ă
d e Biserică.
Bine este cuvântat Dum nezeul nostru... îm pă­
rate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Slavă..., Şi
acum .... Prea Sfântă Treime..., Doam ne mHuleşte,
(de 3 ori)..., Slavă..., Şi acum..., Tatăl nostru... Că a
Ta este împărăţia...
Doam ne miluieşte, (de 12 ori). Slavă... Ş i acum...
Veniţi să ne închinăm... Psalm ul 50: Miluieşte-mă
Dum nezeule... (A poi troparele).
N il u i e ş t e - n e p e noi, D o a m n e , m i l u i e ş t e - n e pe
noi, c ă n e p r i c e p â n d u - n e d e nici un r ă s p u n s , a c e a s t ă
r u g ă c i u n e a d u c e m Ţie, ca u nui S t ă p â n , noi p ă c ă t o ­
şii robii Tăi, m i l u i e ş t e - n e p e noi.
Slavă...
D o a m n e m i l u i e ş t e - n e pe noi, c ă î n t r u T i n e a m
n ă d ă j d u i t , nu Te m â n i a s p r e noi fo a rt e , nici nu
p o m e n i fără -de -leg ile n o a s t r e , ci c a u t ă şi a c u m c a
un Milostiv, şi n e i z b ă v e ş t e p e noi d e v r ă j m a ş i i
n o ş t r i , c ă Tu e şt i D u m n e z e u l n o s t r u , şi noi s u n t e m
76 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

p o p o r u l Tău , toţi lucrul m â i n i l o r Tal e şi n u m e l e Tă u

chemăm.
Şi acum...
Uşa milostivirii deschide-o no uă . B in e cu vâ nta tă
n ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u Fecioară, ca s ă nu pierim cei
c e n ă d ă jd u i m într u tine, ci să n e m â n t u i m prin Tine
din nevoi, că Tu eşti m â n tu ir e a ne am u l u i creştinesc,

D om n ulu i să ne rugăm !
1. D u m n e z e u l e M â n tu i to ru l n o s t r u . C a r e prin
mijlocirea pro or ocu lu i Tău n a t a n ai d ă r u i t lui David,
c a r e s-a p o c ă i t , i e r t a r e d e p ă c a t e l e lui, şi ai p r i m i t
r u g ă c i u n e a lui M a n a s e p e n t r u p o c ă i n ţ a lui, î n s u ţ i şi
p e rob ul Tă u (Ii) c a r e s e p o c ă i e ş t e d e p ă c a t e l e pe
c a r e le-a fă c ut, prim eşt e-I cu o b i ş n u i t a Ta iu b ir e d e
o a m e n i , t r e c â n d u - i cu v e d e r e a t o a t e c e le c e a f ă c u t
d â n s u l , Cela c e ierţi n e d r e p t ă ţ i l e , şi treci cu v e d e r e a
p e s t e t o a t e fără-d e-leg ile o m e n e ş t i , p e n t r u c ă Tu ai
zis. D o a m n e : „Cu vre re nu v o i e s c m o a r t e a p ă c ă t o ­
s u lu i, ci s ă s e î n t o a r c ă şi s ă fie v i u ” şi.„de ş a p t e z e c i
d e ori c â t e ş a p t e s ă i e r t ă m p ă c a t e l e ”, d e v r e m e c e
Sl av a Ta e s t e n e a s e m ă n a t ă , şi mila n e m ă s u r a t ă .
P e n t r u c ă d e vei c ă u t a la fără-d e-leg ile n o a s t r e , c i n e
va p u t e a s u fe ri d r e a p t a Ta j u d e c a t ă ? Că tu eşti
D u m n e z e u l c e l o r c e s e p o c ă i e s c , şi Ţie s la v ă
î n ă l ţ ă m , T a t ă l u i şi Fiului şi S f â n t u l u i Duh, a c u m şi
p u r u r e a şi în vecii vecilor. Amin.
D om nului să ne rugăm !
2. D o a m n e l i s u s e l i r i s t o a s e , Fiule al lui D u m n e ­
z e u celui viu, P ă s t o r u l e şi Mielule, Cel ce ridici p ă c a ­
t e l e lumii. C a r e ai d ă r u i t d a t o r i a c e l o r doi d a t o r n i c i ,
şi ai d a t p ă c ă t o a s e i i e r t a r e p ă c a t e l o r ei. î n s u ţ i
 PRAVILA BISERICEASCA 77

S t ă p â n e , trece-i cu v e d e r e a t o a t e g re ş e l i l e şi-l i a rt ă
t o a t e p ă c a t e l e şi n e l e g i u i r i l e c e le d e voie şi c e l e
fără d e voie, c e l e cu ş t i i n ţ a şi cu n e ş t i i n ţ a , c e l e î n t r u
c ă l c a r e d e p o r u n c ă , şi î n t r u n e a s c u l t a r e , c a r e s-au
f ă c u t d e r o b u l Tă u a c e s t a (N), şi t o a t e c e l e c e c a un
o m p u r t â n d t r u p şi v ie ţ u i n d în l u m e , d e Ia dia vol s-a
î n ş e l a t , s a u în c u v â n t , s a u în fa p te , s a u cu ş t i i n ţ ă ,
sau întru neştiinţă, s a u cuvântul p re o ţe sc a călcat,
s a u cu b l e s t e m p r e o ţ e s c a fost l e g a t , s a u s u b a n a t e ­
m a a c ă z u t , s a u p e s i n e s-a b l e s t e m a t , î n s u ţ i c a un
Bun, şi C a r e nu ţii m i n t e răul, S t ă p â n e , b i n e v o i e ş t e
a s e d e z l e g a a c e s t ro b al Tă u prin c u v â n t , i e r t â n d u - i
lui şi a n a t e m a şi b l e s t e m u l s ă u , d u p ă m a r e m il a Ta!
Aşa S t ă p â n e i u b i t o r u l e d e o a m e n i , D o a m n e , a sc ul-
tă -n e p e noi c a r e n e r u g ă m b u n ă t ă ţ i i T a le p e n t r u
a c e s t ro b al Tă u, şi trece-i cu v e d e r e a , c a u n m u l t
Milostiv, t o a t e p ă c a t e l e lui. lzbăveşte-1 p e d â n s u l d e
m u n c i l e c e l e v e şn ic e , c ă Tu ai zis. S t ă p â n e : „ O ri c â te
veţi l e g a pe p ă m â n t , vo r fi l e g a t e şi în c e r u r i, şi c â t e
veţi d e z l e g a pe p ă m â n t , vor fi d e z l e g a t e şi în c e r u r i ”.
Căci n u m a i Tu s i n g u r e şt i fă ră d e p ă c a t e , şi Ţie
sl avă î n ă l ţ ă m . Ta tă lu i şi Fiului şi S f â n t u l u i Duh,
a c u m şi p u r u r e a şi în vecii vecilor. Amin.

n o tă : Pentru a răscoli m ai b ine m inte a c re d in c io ­

su lui şi să-şi vie m ai te m e in ic în s im ţiri, e b in e ca să se
citească această sfătu ire, z ic â n d : Iată frate, pe m in e m ă
o b lig ă p ra v ila , ca să-ţi citesc această sfătu ire ca să ştii
cum să faci, să te descarci de toate păcatele. Deci ascultă-o:

„ Iată fiule, fir is tos stă de faţă nevăzut, p rim in d

mărturisirea ta cea cu umilinţa cuvenită. Deci, să
nu te ruşinezi, nici să te temi, nici să ascunzi ceva
dintre păcatele pe care le-ai făcut, ci să le m ărturi-
78 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

seşti cu tot curajul ş i fără de nici o sfială, ca să iei

iertare de la D om nul nostru Hsus fin's tos. Iată
sfânta L u i icoană stă înaintea noastră, iar eu nu
servesc decât ca un martor, ca să-ţi fiu m ijlocitor
înaintea L u i despre toate păcatele pe care m i Ie vei
spune. Ia r dacă vei ascunde ceva de mine, îndoite
păcate vei avea, fiindcă nu ai inim ă curată. Gândeş-
te-te bine, de vreme ce a i venit Ia doctor, să nu te
întorci acasă nevindecat!"

Hotă·. Ca reg ulă g e n e ra lă , p e n ite n tu l este d a to r să-şi

sp un ă pe rând toate păcatele sale. Dar şi d u h o v n ic u l tre­
b u ie să-l a ju te p rin în tre b ă ri p ărin teşti şi b in e c h ib z u ite
c ă lă u zin d u -s e d u p ă tab e la de la pg. 77 şi 78.

A c e s te 9 t r e p t e (din t a b e l ) s e r e d u c Ia trei:
J. CINE e s t e f ă p t u i t o r u l ;
2. FAPTELE c o n s i d e r a t e în s i n e a lor; şi,
3. CE URMĂRI a u avut.
De aici s e p o a t e j u d e c a a t â t v a l o a r e a f a p t e l o r în
s i n e , c â t şi p e r s p e c t i v a u n e i î n d r e p t ă r i m a i l e s n i ­
c io a s e sau mai anevoioase.
D u p ă c e s-a t e r m i n a t s p o v e d a n i a , iar c r e d i n c i o s u l a
lua t cuven it a canonisire, s e citeşte a c e a s t ă rugăciune:
D om nului să ne rugăm !
S t ă p â n e D o a m n e D u m n e z e u l e , C el a c e eşti
m â n t u i r e a r o b il o r Tăi, milostive, î n d u r a t e şi î n d e ­
l u n g r ă b d ă t o r u l e , C a r e îţi p a r e rău d e r ă u t ă ţ i l e
n o a s t r e şi nu voieşti m o a r t e a p ă c ă t o s u l u i , ci s ă s e
î n t o a r c ă şi s ă fie viu; î n s u ţ i şi a c u m mi los tiveşte-Te
a s u p r a ro b u lu i Tă u (N) şi-i d ă lui v r e m e d e p o c ă i n ţ ă ,
i e r t a r e p ă c a t e l o r şi s l o b o z i r e , t r e c â n d u - i cu v e d e ­
r e a t o a t e g r e ş e l i l e c e l e d e voie şi c e le fă ră d e voie;
 PRAVILA BISERICEASCĂ 79

TREPTELE FORMALE PENTRU CERCETAREA

FAPTELOR OMENEŞTI p. 35-38

Tânăr sau bătrân;

bogat sau sărac;
I. CINE este înfăp­ învăţat sau neînvăţat;
tuitorul şi felul cum funcţionar sau p a rticu la r;
apare el ca om. evlavios sau indiferent;
spovedit sau nespovedit;
cleric sau mirean.
nJ Sincer cu sine, cu alţii — gânduri

( la toc de acest rezum at se poate foloet tabela Pravilei Cononîsirilor da

Visuri — (vedenii) — pace sufletească
-i-t Indiferentism — rugăciunea — lenevirea
> Tăinuirea păcatelor — onania — luxul
«H
Or Nerecunoştinţa — mânia — iertarea
3 Neascultarea — răzbunarea — mândria
O
Lacomia — beţia — vomitarea
0) Făgăduinţa — desnădăjduirea—sinuciderea
>
-l-Ht

U Defăimarea — sudalma — blestemul

la sfârşitul cârtii)·
<L>
( Minciunile — furtul — bătaia
<u Nedreptatea — tovărăşia la rău
Q.
ci
O i cu streini — rude
u
o.
vol Curvia nefirească — dobitoace
sie, .sr Sodomia — prostituţia
P
Căsnicia — frăţietatea — sminteala
w Duşmănia — duelul — uciderea
Q
► J . S ( Necredinţa — neglijenţa — vrăjitoria
w £ Biserica — slujba — postul
I * Spovedania — împărtăşirea — ierosilia
w g I Jurământul — afurisirea — apostazia
o
I Urîciunea — hula — ateismul
a
Din neglijenţă sau din siluire,
f Prin surprindere sau din curiositate;
a lumei — diavolului
poftă oarbă
din ispită: a trupului dorinţa cugetului
III. DIN CE CAUZĂ din nevoile vieţii
din iubirea exagerată sau uriciune;
din desfătare sau nemulţumire;
din dorinţa de bine din duşmănie;
din ştiinţă sau neştiinţă.
80 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

P r in sine s a u p rin a l ţ i i :
cu gândul sau cu c u v â n tu l;
prin m erit s a u în ş e lă c iu n e ;
IV . M IJL O A C E L E de prin v e d ere s a u prin a u z i r e ;
în făp tu ire. c u ş t i i n ţ a şi v o i n ţ ă s a u d i n î n t â m p l a r e :
1 din d o g m e ;
s ’a f o l o s i t d e c e l e s f i n t e : ! d i n b i s e r i c ă ;
I din s l u j b e ;

S p re a î n l ă t u r a o prim ejd ie, s a u a f a c e r ă u

a cinsti s a u a n e c in s ti, s a u a f a c e b i n e ;
a în cu ra ja s a u a d e s c u r a j a ;
V. CU CE S C O P : a -ş i face o p lă c e re s a u un g u s t ;
să se ră z b u n e pe sine sa u pe a l ţ i i ;
a tă in u i s a u a d a la iv ea lă b in ele s a u r ă u l
c a s ă câştig e o situ a ţie s a u a v e re .

V I. IN C E T I M P :
In c o p ilă rie s a u în t i n e r e ţ e ;
la m a tu rita te sau b ă trâ n e ţe ;
ziu a s a u n o a p t e a ;
curând sau m ai tâ r z iu ;
în tim p d e v e se lie , p a c e s a u m â n ie .

La câm p, la s a t sa u o r a ş ;
în c a s ă s a u in a f a r ă ';
V II. IN C E L O C : in b i s e r ic ă s a u în lo ca ) d e p e t r e c e r e ;
î n t r e o a m e n i s a u în p u s t i e .

D eseori sa u r a r e o r i ;
V III. C O N T IN U IT A ­ f a p t a s ’a c u n o s c u t d e p u ţ i n i s a u d e m u l ţ i ;
TEA . ea a dev en it obiceiu c a re ad u ce p lă c e re
s a u s e c o n t i n u ă c u s u f e r i n ţ ă şi l u p t ă .

Cu efect im e d iat s a u î n d e p ă r t a t ;
a d u c bine s a u r ă u ;

f o l o s e s c s a u p ă g u b e s c :{
IX. U R M Ă R IL E su n t
, cu d u r e re d e in im ă ;
bune sau re le . d a c ă p r e d i s p u n Ia 1 cu p r im ir e a c a n o n u l u i
p o căin ţă: cu h o târîrea de a nu
' m ai p ă că tu i.

( d a c ă m u lţu m esc s a u o s â n d e sc c o n ştiin ţa ;

 PRAVILA BISERICEASCĂ 81

î m p a c ă - l şi-l u n e ş t e p e d â n s u l cu s f â n t a Ta B ise ri că
î n t r u Hris tos Iisus, D o m n u l n o s t r u , cu C a r e î m p r e u ­
n ă Ţi s e c u v i n e s t ă p â n i r e a şi m a r e a c u v ii n ţă în veci.
Amin.

Ectenia
Cu pace D om nului să ne rugăm.
Pentru pacea de sus...
Pentru lăsarea ş i iertarea păcatelor robului lu i
Dum nezeu (Ii), ş i pentru ca să i se ierte lu i toată
greşeala cea de voie ş i cea fără de voie, D o m n ulu i
să ne rugăm.
Ca D o m n u l Dum nezeu să-i dăruiască Iu i iertare
de păcate, vreme de pocăinţă ş i răbdare în ispite,
D o m n ulu i să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte ş i ne păzeşte pe
noi. Dumnezeule, cu D arul Tău.
Pe Prea Sfânta, Curata...
Pe n o i înşine şi unii pe alţii ş i toată viaţa noas­
tră Iu i ffristos Dum nezeu să o dăm.
Că m ilostiv ş i iubitor de oameni, Dum nezeu eşti
ş i Ţie slavă..
După a c e a s tă ectenie, duhovnicul p u n e m â n a
p e c a p u l p e n i t e n t u l u i şi-i c i t e ş t e a c e a s t ă r u g ă c i u n e
d e dezlegare.

D om n ulu i să ne rugăm !
D o m n u l şi D u m n e z e u l n o s t r u Iisus Hristos, cu
Darul şi cu î n d u r ă r i l e iubirii S a l e d e o a m e n i , s ă te
i e r t e p e t in e , fiule (H), şi să-ţi l e s e ţie t o a t e p ă c a t e l e .
Şi e u n e v r e d n i c u l p r e o t şi d u h o v n i c , cu p u t e r e a
ce -m i e s t e d a t ă , te ie rt şi te d e z l e g d e t o a t e p ă c a t e l e
82 IEROM. NICODIM SACHELARI E

ta le , în n u m e l e 03! T a tă lu i şi a l f Fiului şi a l f S f â n t u ­
lui D u h f . Amin.

Apoi c r e d i n c i o s u l s ă r u t ă Sf. i c o a n ă , s a u S f â n t a
C ru c e , Molitfelnicul şi m â n a p r e o tu lu i,
C u v in e -s e cu a d e v ă r a t . . . şi O t p u s t.

Al ş a p t e l e a S o b o r E c u m e n i c

“ f Cât timp citeşte această rugăciune, duhovnicul stă cu mâna

pe capul credinciosului, iar când pronunţă aceste cuvinte, face
semnul Sfintei Cruci pe cap printr-o apăsare uşoară. Această
rugăciune este de o mare importanţă în spovedanie, ca şi
Epicleza în Sfânta Liturghie, de aceea duhovnicul trebuie s-o
citească rar şi cu toată cucernicia.
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 83

PARTEA A TR EIA

VII. PRAVILA C A M O N IS IR IL O R

ADULTERUL s e c a n o n i s e ş t e 15 a n i. Vezi Curvia,

AFURISIREA e s t e e x c l u d e r e a clericului s a u a c r e ­
d i n c i o s u l u i din Bise ri că, c â n d ' n u vor s ă s e s u p u i e
s u p e r i o r i l o r lor s a u c a l c ă î n v ă ţ ă t u r i l e Bisericii din
re a v o i n ţ ă . Ea e s t e e x e r c i t a t ă n u m a i d e a r h i e r e u şi
d e S i n o d , c a r e a u d r e p t u l s-o ridice c â n d cel v i n o v a t
s-a î n d r e p t a t .
2. „ D a c ă v r e u n c l e r i c s a u laic, a f u r i s i t s a u
n e p r i m i t , d u c â n d u - s e în a l t ă c e t a t e va fi p r i m i t fără
s c r i s o a r e d e r e c o m a n d a r e , s ă s e a f u r i s e a s c ă şi cel c e
l-a p r i m i t şi cel c e a fos t p r i m i t . ” - Apost.94. 12 şi 32,
33, VI E c u m . 17 (Mat. 18, 17; I Tim. 1,20; I C o r 5, 4-5).
3. „Iar c a r e p r e o t va a fu ris i pe v r e u n c r e ş t i n fă ră
voia a r h i e r e u l u i s ă u , a c e l a va s ă d e a s e a m ă D o m n u ­
lui n o s t r u lis us H ri s to s Ia a d o u a v e n i r e căci a
d e s p ă r ţ i t p e c r e ş t i n u l d e sl ava lui D u m n e z e u , c ăc i
afurisania este despărţire de D u m n e z e u . ” - PMB gl.
Apost™. 13, 3 2, 3 6.
4. „A s e m â n i a a r h i e r e u l s a u p r e o t u l , şi fă ră
s o c o t e a l ă a b l e s t e m a şi a a furisi nu e s t e b in e , nici
cu d r e p t a t e . T r e b u i e , î n s ă , s ă a f u r i s e a s c ă c â n d e s t e

“ Canoanele Sfinţilor Apostoli.

“ PMB gl. 38= Pravila lui Matei Basarab, glava (capitolul) 38.
" Canoanele Sfinţilor Apostoli.
84 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

d u p ă pravilă ca s ă nu s e Î n c a r c e cu p ă c a t e s t r ă i n e ,
c ă nu e s t e a c e a s t a r ă b d a r e , ci va fi pri c in ă d e pieir e,
nici nu s e c u v i n e a fi c in e v a m a i milo st iv d e c â t
Sfinţii Părinţi. Nici a r h i e r e u l s a u d u h o v n i c u l fiind
s u p u s s u b o a r e c a r e gre şe li, s ă nu s o c o t e a s c ă c ă şi
lui i s e vor i e r t a a c e l e gre şe li, d e va face u ş u r a r e
fără s o c o t e a l ă c e lo r la lţ i g r e ş iţ i. ”
„Ci p e n t r u a l e s a l e s ă c e a r ă ie r t a r e , iar a l e Iui
D u m n e z e u s ă le i z b â n d e a s c ă cu d r e p t a t e . î n s ă t r e ­
b u i e cu b l â n d e ţ e şi cu r â vn ă (de c e l e sfinte), şi d u p ă
v r e m e a i z bân di , şi p e toţi s ă fie g a t a a-i prim i d e s e
vo r p o c ă i. Iar a c e a s t a e s t e c â n d s e va î n d e p ă r t a d e
Ia r ă u şi s e va s m e r i cel c e a g r e ş i t . ” - Sfântul
Sim ion Tes. IX, 3 (f 7 Vezi: Pocăinţa, fericirea. Spove­
dania. neascultarea, Canonisirea.
AQAPE s e n u m e s c m e s e l e d a t e p e n t r u h r a n a
săracilor.
1. „Dacă c in e v a a r bârfi pe cei c e fac a g a p e din
evlavie, şi c a r e c h e a m ă pe fraţi p e n t r u c i n s t e a D o m ­
n ul ui , şi n-ar voi s ă r ă s p u n d ă c h e m ă r i l o r din c a u z a
b a t j o c u r i i c e fac, s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra98.
2. Preoţii s ă nu-şî a l e a g ă p ă r ţ i l e c e l e ma i b u n e
la a g a p e căci „se p r i c i n u i e ş t e d e f ă i m a r e râ n d u i e l i i
b i s e r i c e ş t i . ” - LaocP9, 27. Vezi: Darurile, Lăcomia.
3. Căl ugări i s ă nu m e a r g ă la m e s e l e o a m e n i l o r
m ir e n i, nici la c â n t ă r i l e lor, nici la s o b o a r e l e lor, nici
c â n d vor face p o m e n i r e sfinţilor, iară c â n d s e va
î n t â m p l a o n e v o ie şi va veni c in e v a la m ă n ă s t i r e , şi
s e v o r r u g a c â n d va s ă c â n t e la m a s a lui o a r e c a r e

" Sf. Sim eon Tes. IX, 30 =. SF. Simeon Tesaloniceanul, T ratat
a su p ra tuturor D o g m elor C redinţei n o a stre ortodoxe... Bucureşti,
1865. partea IX-a, cap. 30.
™Canoanele Sinodului din Qangra la 340,
" Canoanele Sinodului din Laodicea la 343.
 PRAVILA BISERICEASCA 85

d in c ă l u g ă r i p e n t r u b l a g o s l o v e n i e , a c e l a d e n e v o ie
d e va fi şi v r e u n s t a r e ţ s ă p o a t ă şi p e alţii folosi, şi
p e d â n s u l n e v ă t ă m a t şi fă ră d e p a c o s t e să-I s o c o ­
t e a s c ă , a c e l a s ă m e a r g ă ; iar d e va fi t â n ă r c i n e v a
d in c ă l u g ă r i s ă nu m e a r g ă la m a s a mir enilor , p e n t r u
c ă a ş a n i m e n e a nu s e p o a t e p e s i n e s ă s e f e r e a s c ă
d e p a c o s t e a d r a c u l u i . ” - PBG p. 107 (69)100.
AJUTORUL LA RĂU. Tatăl r ă u t ă ţ i i e s t e diavolul.
El e s t e a j u t a t d e o a m e n i i cei răi c a r e nu r e s p e c t ă
î n v ă ţ ă t u r a lui D u m n e z e u .
1. „Cel c e va î n d e m n a , s a u va î n v ă ţ a , s a u va
s f ă t u i pe a ltul s ă fa că v r e u n lu c ru rău şi v re o
g r e ş e a l ă , a c e l a s e va p e d e p s i c a şi cel vin o v a t c e va
fa c e g r e ş e a l a . ” - PMB gl. 44.
2. „Cel c e va d a a l t u i a a r m e , s a u cai, s a u b a n i
p e n t r u c a s ă m e a r g ă s ă u c i d ă pe altu l s a u va d a
s c ă r i s a u funii, p e n t r u c a s ă facă v r e u n f u r t i ş a g ,
a c e l a s e va p e d e p s i c a un u c i g ă t o r şi ca un fur,
p e n t r u c ă s e c h e a m ă s o ţ i e (însoţi tor ) cu d â n ş i i . ” -
PMB gl. 46. vezi: Tovărăşia Ia rău.
ALTARUL e s t e „ S f â n t a S f i n t e l o r ”, p a r t e a c e a m a i
s f â n t ă a Bisericii. In c e n t r u l lui s e a fl ă S f â n t a Masă,
c a r e î n c h i p u i e M o r m â n t u l M â n t u i t o r u l u i Hristos. Pe
el s t ă S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e .
1. „Mu se cuvine a intra femeile în Altar.” - Laod. 44
2. C ă l u g ă r u l , c ă l u g ă r i ţ a şi pa ra c li s ie ri i a u voie
s ă intr e. - Sfântul T/icoIae101, SfântulTiichifot102.
3. Clericul c â n d in tr ă în a l t a r t r e b u i e s ă facă trei

PBG p. 107(69). - Pravila Bisericească de la Govora, pagina 107,

iar în paranteză este pus capitolul, după ediţia lui I. M. Bujoreanu
intitulat: Colecţiune d e legiuirile României, voi. III - Bucureşti, 1883.
111 Sf. Nicolae Gramaticul, Patriarhul Constantinopolului (t 1111)
are 11 răspunsuri canonice.
m Sf. Nichifor M ărturisitorul Patriarh de Constantinopol (t 1818)
86 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

m e t a n i i şi s ă s ă r u t e Sf. Masă.
4 P a ra c li s i e ru i s a u c ă l u g ă r u l c â n d i n t r a în Altar,
face trei m e t a n i i fără a s ă r u t a Sf. Masă.
5. „Nu e s t e i e r t a t n i m ă n u i d i n t r e laici a intr a în
Altar; a c e a s t a în s ă nu e s t e interzis st ăp â niri i şi a u t o r i ­
tăţii î m p ă r ă t e ş t i , c â n d a r voi s ă a d u c ă d a r u r i Făcă­
torului, d u p ă o tradiţie foarte vech e,” - VI Ec um . 6 9 103
6. La slujbă, fiecare cleric tr e b u ie s ă s t e a la locul
lui cu t ă c e r e şi b u n ă c u v i i n ţ ă s f â n t ă - I E c u m . 18104.
VI E c u m . 7; Laod. 20; Vezi: Biserica.
7. La a l t a r nu s e p r i m e s c d e c â t v e ş m i n t e l e şi
v a s e l e d e s lu jb ă , p r e s c u r i , t ă m â i e , l u m â n ă r i , vin şi
u n t d e l e m n p e n t r u c a n d e l e . (Vezi: Darurile).
AMÂNAREA POCĂINŢEI e s t e un p ă c a t c o n t r a
S f â n t u l u i Duh.
„Crezi c ă vei s c ă p a d e j u d e c a t a lui D u m n e ­
z eu ... ? Nu vezi tu c ă B u n ă t a t e a Iui D u m n e z e u te
c h e a m ă la p o c ă i n ţ ă ? Dar cu î m p i e t r i r e a in im ii ta le,
c a r e nu vr e a s ă s e p o c ă i a s c ă îţi a d u n i o c o m o a r ă d e
m â n i e în z i u a m â n i e i şi a a r ă t ă r i i d r e p t e i j u d e c a ţ i a
Iui D u m n e z e u , c a r e va r ă s p l ă t i f i e c ă r u i a d u p ă f a p ­
te le lui.” - Horn. I i 3-6 Mart. Ort. III 38-39W5. Vezi:
Hula, Focăinţa.
AMULETUL e s t e s e m n u l v ă z u t al n e c r e d i n ţ e i în
a j u t o r u l lui D u m n e z e u . Vezi: Superstiţia, Vrăjitoria.
„Cine p o a r t ă f a r m e c e şi erbi (ierburi) Ia gru m a z ii
lui a r e p a r t e d e s lu ji re a bozilor, iar d e le va l e p ă d a
d e la d â n s u l s ă s e p r i m e a s c ă la î m p ă r t ă ş a n i e iar d e
le va t o t p u r t a a c e s t e a d u p ă î n v ă ţ ă t u r a d i n t â i şi

are 37 de canoane precum şi alt supliment de 7 canoane.

VI ecum. - 69 Canonul Sinodului VI ecumenic 69.
,MI ecum. 18 - Canonul Sinodului I ecumenic 18.
Mărt. Ort. III, 38-39 = Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru Movilă,
partea a Ill-a, răspunsul 38-39.
 PRAVILA BISERI CEASCA 87

d u p ă a d o u a , şi d e nu va vre a s ă Ie l e p e d e d e ia d â n ­
sul, s ă s e d e s p a r t ă d e B i s e r i c ă ” (să s e a f u r i s e a s c ă ) -
FBQ p. J 16 (132).
ANAFORA e s t e r ă m ă ş i ţ a d e la p r e s c u r i l e din
c a r e s-a s c o s S f â n tu l Agne ţ. Ea s e b i n e c u v i n t e a z ă d e
p r e o t şi s e d ă în loc d e S f â n t a Î m p ă r t ă ş a n i e . Fiu p o t
lua a n a f o r ă :
1. Cei c e a u m â n c a t s a u a u b ă u t a p ă .
2. Cei c e a u a v u t s c u r g e r e . Vezi: Scurgere.
3. Cei c a r e nu s u n t vrednic i s ă li s e p r i m e a s c ă
d a r u r i l e la Biserică. Vezi: Darurile ş i Cim itirul.
„ P e n t r u c ă ma i î n a i n t e v r e m e s e î m p ă r t ă ş e a u
o a m e n i i f ă c ă t o a r e l o r d e via ţă T a i n e m a i d e s , iar
a c u m s -au î n d e p ă r t a t d e T a i n a a c e s t e i Sfinţenii...
iar în z i u a d e a s t ă z i iau a n a f o r ă din m â n a p r e o t u l u i
î n t r u s f i n ţ e n i e şi b l a g o s l o v e n i e , ci d e v r e m e c e o iau
c r e ş ti n i i în Ioc d e D u m n e z e i a s c a î m p ă r t ă ş a n i e :
p e n t r u a c e e a s e c a d e în a c e a zi s ă s e d e p ă r t e z e d e
împreunarea trupească a f e m e i l o r lor, şi n u m a i a ş a
s ă ia a n a f o r ă şi s ă s ă r u t e s f i n t e l e i c o a n e , iar d e va fi
din l u c r a r e a diavo lul ui s ă s e a fl e c i n e v a cu f e m e i a
lui în zi d e p ra z nic , a c e l a s ă nu ia a n a f o r ă , nici
i c o a n e s ă nu s ă r u t e , nici el, nici f e m e i a lui. Că zice
D u m n e z e i a s c a S c r i p t u r ă : Cele c u r a t e s ă s e d e a
c ur a ţi lo r, şi c e l e s f i n t e sfinţil or .”- PMB gl. 166; Sfân­
tul Sim eon Tes. IV, 100.
ANATEMA e s t e c e a m a i g r e a p e d e a p s ă c a r e s e
p o a t e d a d e Biserică. Ea s e d ă p e n t r u c a z u r i d e
e r e z i e , d e i m o r a l i t a t e s u s ţ i n u t ă p u b l i c cu s i s t e m d e
p r o p a g a n d ă , c a r e c o r u p e s o c i e t a t e a , ş .a , d a r d u p ă
c e v in o v a t u l a fost lovit m a i î n tâ i cu a f u r i s i r e a şi
c a t e r i s i r e a d a c ă e s t e cleric. Vezi: Canonisirea.
1. „ A n a t e m a e s t e d e s p ă r ţ i r e d e D u m n e z e u şi î m
p r e u n a r e şi m o ş t e n i r e a s a t a n e i . Iară S f â n t u l al
88 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R I E

p atrulea Sobor a toată lumea, pentru a n a te m a

g r ă i e ş t e a ş a : „nici un o m c r e d i n c i o s c r e ş t i n s ă nu-şi
z ic ă a n a t e m a ; ( a c e a s t a ) s e zice n u m a i e r e t i c i l o r şi
c ă l u g ă r i l o r c a r e l e a p ă d ă c hi pul şi nu vor s ă s e m a i
î n t o a r c ă . ” - PMB gl. 33. Rom. 93; Gal. 1,8 Mat. 21,18-
22. Vezi: Apostazia.
2. C re d in c i o şi i t r e b u i e s ă s e d e s p a r t ă d e cel c e
e s t e d a t a n a t e m e i , c ăc i a n a t e m a î n s e m n ă „ca s ă s e
a f i e r o s e a s c ă a c e l a diav olu lui , şi m a i m u l t s ă nu
a i b ă p a r t e d e m â n t u i r e şi s ă s e facă î n s t r ă i n a t d e
h r i s t o s . ” - Pidalionul de Heamţ. f. 2 6 9 .
Vezi c a z u r i l e d e a n a t e m a t i s i r e la c a n o a n e l e :
A pos t. 29,51; II E c u m . 1; III E c u m . 7; IV E c u m . 2,7,
23 ; VI E c u m . 1, 6 3 ,9 2 ,9 5 ; VII E c u m . l ; S f . So fi a 3. ş .a .
AP1IMALE NECURATE s e n u m e s c a c e l e a p e c a r e
B is e ri ca nu le î n g ă d u i e a fi fo lo si te în a l i m e n t a ţ i e .
1. „Şi c in e va m â n c a c o r b s a u c i o a r ă , c io v ra ic ă
s a u c u c , s a u co roi, s a u vultur, s a u p r i v i g h e t o a r e ,
unii c a a c e i a 1 a n s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă şi 100 d e m e t a ­
nii z i u a . ”
2. „Cine va m a n c a lup, s a u v u lp e , s a u c â i n e , s a u
pi s ic ă , s a u arici, s a u pălş, s a u n e v â s t u i c ă , s a u vev e­
riţă şi a lt e le , c â t e s u n t n e c u r a t e : ş a r p e , b r o a s c ă
ţ e s t o a s ă şi a l t e l e c a a c e l e a , s a u cal, s a u m ă g a r , s a u
d in c e l e s ă l b a t i c e , s a u din c e l e d o m e s t i c e , c â t e - s
n e c u r a t e , c e nu z ic e l e g e a lui D u m n e z e u -, d e nu va
fi p e voia lui, ci d e nevoie va m â n c a - s ă s e p o c ă i a s c ă
1 a n şi m e ta n ii 15.” - PBG p. 99 (30) Vezi Mâncarea.
AMTIMISUL e s t e o b u c a t ă d e p â n z ă s c u m p ă ,
d r e p t u n g h i u l a r ă , p e c a r e e s t e d e s e n a t ă p u n e r e a în
m o r m â n t a M â n tu i to ru lu i. El s e s f i n ţ e ş t e c a şi
S f â n t a Masă, prin u n g e r e a cu S f â n t u l Mir, prin
s t r o p i r e a cu vin ro ş u şi a p ă d e t r a n d a f i r şi prin
a d a o s u l d e p ă r t i c e l e mici din S f i n t e l e M oaş te , în
 PRAVILA BISERI CEASCA 89

u n i r e cu s f i n ţ i r e a bisericii.
1. „Dac ă s e va s p ă l a S f â n tu l A n t i m i s î n t r u n e ş t i ­
in ţă , nu-şi p i e r d e s f i n ţ e n i a , nici nu d e v i n e n e c u r a t ,
p e n t r u c ă s-a s p ă l a t . ” - S f Uichifor i .
2. „C are p r e o t va sluji Li tur ghie fă ră d e A n ti m is
a c e l a s ă facă 2 0 0 d e m e t a n i i , iar d e va sluji în B is e ­
rică n e - t â r n o s i t ă fă ră d e A n tim is s ă i s e ia p o p i a . ” -
PMB gl. 64.
3. Mireanul nu a r e voie s ă s e a t i n g ă d e S f â n t u l
A n ti m is . - 5. Sim eon Tes. V. 127.
4. An tim is ul s t r i c a t s e a r d e în tr -u n va s c u r a t , iar
c e n u ş a s e î n g r o a p ă în loc c u r a t s a u s e t o a r n ă la
s p ă l ă t o r , d a c ă e s t e b i n e îngrijit. - Sf. Sim eon Tes. V.
108..
APA ÎN VIN. „Cine b a g ă a p ă în vin şi-l v i n d e 5 a n i
şi m e t a n i i 6 6 ” - PBG p. 110 (88).
APĂRAREA DE CEL RĂU t r e b u i e s ă s e facă în a ş a
fel î n c â t s ă a i b ă t o a t ă grija ca s ă nu-l u c id ă . „ C a p u l
p l e c a t s a b i a nu-l t a i e ”; cel c e s u f e r e p a g u b a p e n t r u
D u m n e z e u nu e s t e e x p u s morţii, ci b i n e c u v â n t ă r i i .
1. C in e îşi î n d u l c e ş t e i n i m a c â n d s e a p ă r ă şi
u c i d e , a c e l a s e c o n s i d e r ă ca un u c i g a ş d e b u n ă
voie, c a r e s e o p r e ş t e d e la î m p ă r t ă ş i r e , 2 0 d e a n i
d u p ă c a n . 56 S f Vasile- (Vezi: Uciderea).
2. „Cei c e ies î m p o t r i v a tâ lh a ril or, s u n t în a f a r ă
d e B is e ri că şi d e c i nu p o t a s e î m p ă r t ă ş i d e Cel Bun;
iar d a c ă s u n t clerici s e c a t e r i s e s c s c o ţ â n d u - s e din
t r e a p t ă , căci „Tot cel c e s c o a t e s a b i a d e s a b i e va
m u r i . ” - S f Vasile 55.
4. Militarii c a r e a u uc is din p o r u n c ă s e c a n o n i -
s e s c 3 ani. (Vezi: Războiul).
APOSTAZIA MIREANULUI. Ea e s t e l e p ă d a r e a d e
c r e d i n ţ a în Hristos.
Pri mu l p a s s p r e a p o s t a z i e e s t e î n d o i a l a în s u f l e t
90 IEROM. NICODIM SACHELARI E

şi n e c r e d i n ţ a în a d e v ă r u r i l e Bisericii. „Pe o r i c i n e Mă
va m ă r t u r i s i p e Mine î n a i n t e a o a m e n i l o r , îl voi
m ă r t u r i s i şi Eu î n a i n t e a T a t ă l u i Meu c a r e e s t e în
c e r u r i ; d a r o r i c i n e s e va l e p ă d a d e Mine î n a i n t e a
o a m e n i l o r Mă voi l e p ă d a şi Eu î n a i n t e a T a t ă l u i Meu
c a r e e s t e în c e r u r i . ” - Mat. 10, 32-33.
1. „ D acă c i n e v a l u â n d n u m e l e d e c r e ş t i n , şi va
b â rfi p e H ris to s , nu a r e nici un folos d in a c e a
n u m i r e . ” - Sf. Vasile AS.
2. „Cel c e s-a l e p ă d a t d e H ri s to s şi a c ă l c a t t a i n a
m â n t u i r i i , e s t e d a t o r a p l â n g e t o t t im p u l vieţii s a l e
şi a-şi m ă r t u r i s i p ă c a t u l , î n v r e d n i c i n d u - s e S f i n t e l o r
T a i n e la v r e m e a ieşirii din v ia ţă , p e n t r u i u b i r e a d e
o a m e n i a lui D u m n e z e u . ” - Sf. Vasile.106 7 3 şi 81.
3. A d e v ă r a t a a p o s t a z i e e s t e a t u n c i c â n d e s t e
f ă c u t ă fă ţiş , şi s i l e ş t e şi p e alţii s ă s e l e p e d e d e
credinţă.
4. Cei c e s -au l e p ă d a t d e silă a c e ş t i a s e p r i m e s c
la î m p ă r t ă ş i r e d u p ă 7 an i. - Ancira 8. vezi şi 3 4, 5, 6
7 t o t Ancira-, Sf. A ta nas ie'07 - Sf. Teofil 2 108.
5. „Iar câţi s-au d e p ă r t a t nu n u m a i d e la c r e ­
d i n ţ ă , ci s- au r i d i c a t şi î m p o t r i v ă , silind şi p e alţii s ă
s e l e p e d e d e c r e d i n ţ ă a c e ş t i a plini nd cei 10 a n i s ă
s e î m p ă r t ă ş e a s c ă cu Sf in te le T a i n e . . . ” - Ancira 9.
6. A p o s t a z i a e s t e m a i g r e a d e c â t n e c r e d i n ţ a
p ă g â n i l o r şi e re zi a fără voie, căci t ă g ă d u i e ş t e c o n ş t i ­
e n t t a i n e l e m â n t u i r i i - II Fetru 2, 21. Vezi: Ştiinţa.
APOSTAZIA CLERICULUI e s t e l e p ă d a r e a d e
c r e d i n ţ ă şi d e s l u j b a d e cleric. C in e s e l e a p ă d ă d e
n u m e l e d e c le r ic e s t e u n s i n u c i s d u h o v n i c e ş t e .
(Duhul cel rău al a p o s t a z i e i face pe unii clerici s ă

,onSF. Vasile cei Mare {t 379) are 93 de canoane.

■” Sf. A ta n a sie(t 373) are 3 canoane.
'

PRAVILA BISERI CEASCĂ 91

l e p e d e u n i f o r m a p r e o ţ e a s c ă c a s ă nu fie c u n o s c u ţ i
în a d u n ă r i c ă s u n t clerici).
1. „ D acă v r e u n cleric s-a r l e p ă d a d e n u m e l e lui
Hri st os p e n t r u frica o m e n e a s c ă a d i c ă d e t e a m a d e
jidov i, d e elini s a u eretici, l e p ă d a t s ă fie; iar d a c ă s e
va lepăda de numele de cleric, s ă s e c a t e r i s e a s c ă ;
d a r pocăindu-se să se p r im e a s c ă ca u n m ir e a n .” -
A post. 62.
2. „Pr ezbiterii cei c e a u j e r t f i t id olil or a p o i
rev e n in d u -ş i, iară şi s-au l u p t a t p e n t r u H r is to s fă ră
d e nici o f ă ţ ă r n i c i e , ci din s i n c e r i t a t e . . . p e n t r u a c e ş ­
tia s-a r â n d u i t d e c ă t r e S i n o d ca s ă s e î n v r e d n i ­
c e a s c ă d e c i n s t e a ş e d e r i i în r â n d u l c le r ic il or şi s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă cu S f in te le T a in e , d a r n u le e s t e
în g ă d u it să litu rg h ise a sc ă s au să predice, s au să
s l u j e a s c ă c e v a din c e le p r e o ţ e ş t i . ” - An ci ra 1; Sf.
Petru 14'09; RBOR art. 5-7.
APOSTAZIA MONAHULUI Cel c e s e l e a p ă d ă d e
f ă g ă d u i n ţ e l e m o n a h a l e , nu m a i p o a t e fi p r i m i t la
nici o T a i n ă a Bisericii, a t â t a t i m p c â t s t ă r u i e în
a p o s t a z i e . - Ezechiil 33, 12.
1. „Iar d e s e va l e p ă d a c ă l u g ă r u l , din via ţa c ă l u ­
g ă r e a s c ă , p e n t r u c e ia c e s-a f ă g ă d u i t lui D u m n e z e u
î n a i n t e a î n g e r i l o r şi a o a m e n i l o r , şi ia ră şi s e va
î n t o a r c e Ia v ia ţa m i r e n e a s c ă şi va l e p ă d a c ă l u g ă r i a ,
şi s e va d u c e c a u n c â i n e c e s e î n t o a r c e la b o r â t u r a
Iui, unii c a a c e i a , d e s e vo r î n t o a r c e iară şi vor veni
la p o c ă i n ţ ă , 6 ani, d e va fi c h i p u l cel mic, iar d e va fi
cel m a r e s ă a i b ă pocăinţă 10 ani." - PBG p. 109 (82).
2. „... A n a t e m a s ă s e zică n u m a i e r e t i c i l o r şi
c ă l u g ă r i l o r c a r e l e a p ă d ă c h i p u l şi nu vor s ă s e m a i

Sf. TeofiR t 412), papa Alexandriei, are J 1 canoane.

·“ Canoanele Sf. P etru (t 311), papa Alexandriei, are 15 canoane.
92 I E R O M. NI CO DI M SA C H E L A R I E

î n t o a r c ă ; iar d e vo r veni s p r e p o c ă i n ţ ă pri m e ş te -i şi-i

î m b r ă ţ i ş e a z ă , p e n t r u că Domnul nos tr u lisus Hristos,
C a r e S-a p o g o r â t d in c er uri p e n t r u s p ă ş e n i a n o a s ­
t r ă , zice: „Π-a m v e n i t s ă c h e m p e cei d r e p ţ i la
p o c ă i n ţ ă , şi m a r e b u c u r i e s e f a c e în c e r u r i p e n t r u
u n p ă c ă t o s c a r e s e p o c ă i e ş t e . ” - PMB gl. 33,
3. „Dacă v r e u n m o n a h va l e p ă d a s f â n t u l c h i p şi
va m â n c a c a r n e şi va iua fe m e ie , d a c ă nu s e va
î n t o a r c e , unul c a a c e s t a s e c u v i n e a-1 d a a n a t e m i i ,
a p o i s ă s e î m b r a c e cu forţa şi s ă s e î n c h i d ă în
m ă n ă s t i r e . ” - Sf. fi/cfiifor 34 ; Pateric p. 318, 3 2 4 ,
410, 413, 4 5 9 .
APOSTAŢII REPRIMIŢI ÎH BISERICĂ. -..Insă d e va
fi fo s t a c e l a cop il, p e c a r e l-au l u a t şi s-a l e p ă d a t d e
Le ge , a d i c ă d e H ristos , s a u d in frica s a , s a u din
n e p r i c e p e r e , s a u din n e ş t i i n ţ ă , iar d a c ă a ve n it şi şi-
a a d u s a m i n t e d e p r a v o s la v n ic a c r e d i n ţ ă a Iui
H ri s to s p e c a r e o ţ i n e a u părin ţii lui, şi s e va î n t o a r c e
cu t o t s u f l e t u l s p r e S f â n t a Bi serică î n t r u p o c ă i n ţ ă şi
s p o v e d a n i e , a t u n c i să-i c i t e a s c ă m o li tv e le d e î n ş e l ă ­
c i u n e şi d e c u r ă ţ i e în şapte ziie, ia r a o p t a s ă s e
s p e l e şi s ă s e u n g ă cu Sf â n tu l Mir, c a şi la cei c e s e
b o t e a z ă , şi a t u n c i să-I î m b r a c e cu h a i n e noi, şi a ş a
s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă D u m n e z e i e ş t i l o r Ta in e , şi d a c ă
s e va î m p ă r t ă ş i a t u n c i în alte opt zile să. nu l i p s e a s ­
că d e n im ic a d e Ia c e a t a Bisericii ca şi cei b o t e z a ţ i .
2. „Iar d e va fi / a s i volnic cel c e s-a l e p ă d a t d e
Hristos, a t u n c i s ă s e facă s p r e d â n s u l mil ă a d i c ă
m i l o s â r d i e . De a c e i a s ă p o s t e a s c ă d o u ă s ă r ă c u s t e
( 2 x 4 0 = 8 0 zile), şi s ă p ă z e a s c ă la s f â n t a Biserică,
î n t r u m o lit ve şi p o s t u r i şi rugi, şi d a c ă s e vor îm p li n i
c e l e 2 s ă r ă c u s t e , a t u n c i să-i c i t e a s c ă m olit ve le d e
c u r ă ţ i e 8 zile, şi s ă zică în t o a t e zilele D o a m n e milu-
i e ş t e - m ă , d e o s u t ă d e ori, şi d u p ă a c e e a s ă s e s p e l e
 PRAVILA BISERICEASCA 93

p e s t e t o t şi a ş a să-l u n g ă cu S f â n t u l Mir; şi s ă s e facă

L i tu r g h ie ca s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă D u m n e z e i e ş t i l o r
Tai ne , şi s ă p ă z e a s c ă Ia Biserică şi la Liturghie 8 zile.”
3. „Iar d e s e va fi l e p ă d a t d e Hristos, de voie
Fără de nici o nevoie, acela are canon groaznic ş i
mare, ia ră p e n t r u i u b i r e a d e o a m e n i a lui D u m n e ­
z e u şi p e n t r u i e r t a r e a Iui s ă p o s t e a s c ă d e c a r n e 2
a n i şi d e o u ă , şi d e b r â n z ă şi d e vin d e va p u t e a , şi
s ă zică „ D o a m n e m i l u i e ş t e ” în zi d e 2 0 0 d e ori. ”
„Iar d e nu va p u t e a s ă f a c ă a c e s t e a d e s u s ,
a t u n c i închină-1 şi-l t o c m e ş t e î n t r u lu c ru m a i b u n în
c a r e va p u t e a . Iar d e va fi n e p u t e r n i c , el s ă facă
d u p ă c u m îi va fi p u t e r e a lui, şi d a c ă va împ lin i a c e i
d o i ani, ma i î n a i n t e d e 8 zile să-i c i t e a s c ă Molitvele
d e i e r t ă c i u n e , şi a ş a s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi s ă s e
f a c ă c u m a m s c r i s m a i s u s , ori b ă r b a t ori f e m e i e ,
n u m a i c a r e va fi în v â r s t ă d e p l i n . ” - PMB gl. 3 2 3 .
4. „Adu-ţi a m i n t e d e u n d e ai c ă z u t , p o c ă i e ş t e - t e
şi te î n t o a r c e la c e l e d i n t â i fa p te . Altfel voi ve ni Ia
ti n e , şi-ţi voi lu a s f e ş n i c u l ( c re di nţ e i) din locul lui (al
inim ii tale), d a c ă nu te p o c ă i e ş t i . ” -A p o c . 2, 5.
De a c e e a t r e b u i e s ă n e p u r t ă m cu b l â n d e ţ e c a
să-i p u t e m a d u c e ia r ă ş i Ia Hristos. Ei nu p o t fi pri­
miţi la nici o t a i n ă , d e c â t Ia s p o v e d a n i e . Şi aici ei nu
s e p o t d e z l e g a , d e c â t a t u n c i c â n d r e n u n ţ ă la c a l e a
lor c e a ră t ă c i t ă . Vezi: Pocăinţa, Spovedania.
(Vezi: Rânduiaia in Molitfelnic. Botez, Monahism,
Hirotonie. De c o n s u l t a t : Sint. At. IV p. 431- st; V p.
4 4 3 şi 615; Hicodim Agh. Exom. p. 2 2 2 - 2 4 2 ; Scara
cuv. 15
ARH1ER1A. A rh ie re ul e s t e d e s ă v â r ş i t u l p r e o t ,
c a r e a r e d e p l i n e p u t e r i a s u p r a s u b a l t e r n i l o r s ă i, în
c a d r u l le gi lo r c a n o n i c e şi m o r a l e . F a p te 20, 28.
1. D e s p r e v â r s t ă , vezi: Hirotonia.
94 I E ROM. NI C O D I M S AC HE LARI E

2. „Fără d e e p i s c o p , nu n u m a i c ă nu p u t e m fi,
d a r nici Bise ri ca nu s e p o a t e n u m i Biserică, nici
c r e ş t i n u l c r e ş t i n , fi i n d c ă e p i s c o p u l , c a r e în c a l i t a t e a
d e u r m a ş al A post olilor, a p r i m i t d e la D u m n e z e u ,
p ri n s fin ţir e şi p r in c h e m a r e a D uh ul ui S f â n t p e
c a l e a s u c c e s i u n i i , p u t e r e a d e a l e g a şi a d e z l e g a ,
e s t e c h i p u l viu al lui D u m n e z e u p e p ă m â n t , şi prin
p u t e r e a s f i n ţ i t o a r e a Du hul ui S f â n t , el e s t e izvorul
b o g a t al t u t u r o r T a i n e l o r Bisericii O r t o d o x e , prin
care se poate d o b â n d i m ântuirea; episcopul este
a ş a d a r n e c e s a r în Biserică, p r e c u m o m u l u i îi e s t e
n e c e s a r ă r e s p i r a ţ i a s a u lumii s o a r e l e . ” - Sinodul din
Ierusalim 1672.
3. „ C o r o a n a a t o a t e e s t e a r h i e r i a , c a r e s e c o m ­
p u n e m a i a l e s d i n t r e virgini şi d a c ă nu c h i a r din
virgini a p o i d i n t r e c ă l u g ă r i ; şi d a c ă n-ar e x i s t a c ă l u ­
g ă ri potriviţi, a p o i d i n t r e cei c e s e a b ţ i n d e la s o ţi il e
lor, s a u d i n t r e cei c e au r ă m a s v ă d u v i d u p ă p r i m a
c ă s ă t o r i e . ” - Sf. Epifanie, Despre credinţa ortodoxă 21.
4. „Dacă în viito r c ine va va a v e a s ă fie p u s e p i s ­
c o p , u r m â n d s f i n t e l o r c a n o a n e , d i s p u n e m : . . . (3.) Mu
e s t e p e r m i s c a e p i s c o p u l s ă fie c ă s ă t o r i t : t r e b u i e c a
el s a u s ă fi fost d e la î n c e p u t celi b, s a u d a c ă a a v u t
s o ţ i e , p e a c e a s t a s ă o fi l u a t d i n t r e virgine, d a r s ă
nu fie v ă d u v ă , nici d e s p ă r ţ i t ă d e b ă r b a t , nici c o n c u ­
bin ă . (4.) Mu e s t e î n g ă d u i t s ă a i b ă copii, nici legiuiţi,
nici ne le g i u iţ i, s a u n e p o ţ i , iar cel c e s e va g ă s i în
a c e a s ta să se d e s p o a ie de preoţie, d e a s e m e n e a să
s e s c o a t ă din e p i s c o p a t şi cel ce l-a instituit, d e o a r e ­
ce prin a c e a s t a v i o l e a z ă l e g e a a c e a s t a . . . (7.) T r e b u i e
ca el m a i î n a i n t e s ă fi p e t r e c u t cel p u ţ i n ş a s e luni în
v i a ţ ă c ă l u g ă r e a s c ă s a u în cler, la nici un c a z î n s ă nu
s e p e r m i t e s ă a i b ă s o ţ i e , s a u c opi i, s a u n e p o ţ i .
A c e a s t a o c e r e m la t o t cazul d e la d e D u m n e z e u
 PRAVILA BISERICEASCĂ 95

iubitorii e p i s c o p i , p r e c u m s-a h o t ă r â t d e j a d e m a i
î n a i n t e prin d o u ă legi a le n o a s t r e , prin c a r e nu a m
s c r u t a t t r e c u t u l şi n e - a m d e z i n t e r e s a t d e c ei c e m a i
î n a i n t e a u t r ă i t cu so ţii le lor, a m in te rz is î n s ă , c a
d u p ă e m i t e r e a legii s ă fie h i r o t o n i t cel c e a r e s o ţ i e ;
şi a c u m r e p e t ă m a c e a s t ă le g e , - iar d a c ă în c a z u l
c â n d c in e v a a r p r o c e d a d i m p o t r i v ă , s ă s e d e s p o a i e
d e p r e o ţ i e , d e a s e m e n e a s ă s e s c o a t ă din c l e r şi cel
c e a h i r o t o n i t î n t r u e p i s c o p p e u nul c a a c e s t a .
Aşadar episcopii să se h iro to n ea sc ă n u m ai dintre
c ă l u g ă r i , s a u d i n t r e clericii cei c e a u d a t d o v a d ă
d e s p r e o a st fe l d e v ia ţă ...” -Iustinian novela 6, cap. 1.
5. „E p is co p i i s e a l e g t o t d e a u n a s a u d in cinul
călugăresc, s a u d i n t r e virgini, s a u a p o i d i n t r e absti­
nenţi. Virgini (ΠφρΟένους) n u m i m p e cei c e n i c i o d a t ă
şi n i c i c u m nu a u c u n o s c u t f e m e i e . A b s t i n e n ţ i
(Οάφρςίνες), d u p ă uzul d e v o r b ir e a c t u a l d in Bi ser ic ă,
s e n u m e s c cei c e a u t ră it n u m a i cu o s i n g u r ă s o ţ i e
l e g i t i m ă . Şi d a c ă s o ţi il e a c e s t o r a mor, s a u d a c ă ei
s e d e s p a r t d e e l e ( d e o a r e c e s e î n t â m p l ă c ă so ţii s e
î n ţ e l e g r e c i p r o c şi cu i n t e n ţ i a d e a trăi o v ia ţă m a i
b u n ă şi m a i p e r f e c t ă , s o ţ u l i n t r ă în m ă n ă s t i r e a d e
b ă r b a ţ i , ia r s o ţ i a în m ă n ă s t i r e a d e femei), şi d â n ş i i
( a b s ti n e n ţ ii ) in tr ă cu tot ul în v ia ţa c ă l u g ă r e a s c ă şi
p e t r e c c â ţ i v a a n i (χχπί τισιν ετεσι) în a c e a s t ă v ia ţă , şi
g ă s i n d u - s e c ă s u n t vre d n ic i şi b uni p e n t r u a c e a s t ă
v ia ţă , a t u n c i p o t fi a le ş i e p i s c o p i î n t o c m a i c a şi
virginii.” - Mitrofan Critopulos, Mărturisirea de
credinţă, 11.
6. „Şi a c e a s t a î n c ă a v e n it la c u n o ş t i n ţ a n o a s t r ă
c ă a t â t în Africa c â t şi în Libia şi în a l t e locuri, unii
d i n t r e î n a i n t e - ş e z ă t o r i i ( e pi s co pii ) p r e a iu bito r i d e
D um nezeu d e acolo, chiar d u p ă hirotonia a d m in is ­
t r a t ă lor, n u î n c e t e a z ă a tr ă i cu. s o ţ i i l e lor, ( a c u m
96 IEROM. NICODIM SACHELARIE

fiind c ă l u g ă r i ţ e ) f ă c â n d prin a c e a s t a p o p o r u l u i
p o t i c n i r e şi s m i n t e a l ă . D e o a r e c e noi n e s t r ă d u i m
m u l t c a tot ul s ă s e facă s p r e folosul t u r m e i d e s u b
m â n a n o a s t r ă , a m h o t ă r â t c a în viitor n i c i d e c u m să
nu s e m a i î n t â m p l e u n a c a a c e a s t a . Iar a c e a s t a nu o
z i c e m s p r e d e s f i i n ţ a r e a s a u r ă s t u r n a r e a c e l o r legife­
ra te a p o s t o l î c e ş t e , ci p e n t r u că p u r t ă m grijă d e m â n ­
t u i r e a şi d e p r o p ă ş i r e a s p r e m a i b in e a p o p o r u l u i şi
ca s tăr ii i e r a t i c e ş t i s ă nu i s e facă v re o p r i h a n ă . Căci
zice d u m n e z e i e s c u l Ap osto l: T o a t e s ă le faceţi s p r e
slav a lui D u m n e z e u ; nu fiţi p i a t r ă d e p o t i c n e a l ă nici
Iudeilor, nici Elinilor, nici Bisericii Iui D u m n e z e u ;
p r e c u m şi e u t u t u r o r în t o a t e m ă s t r ă d u i e s c s ă plac,
c ă u t â n d nu folosul m e u ci al c e l o r m ulţi , c a s ă s e
m â n t u i a s c ă ; i m i t a ţ i - m ă p e m i n e , p r e c u m şi e u pe
l i r i s t o s {I Cor. 10, 31-32); iar d e s e va vă di c in e v a
f ă c â n d a c e a s t a , s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ” - VI E c u m . 12.
Vezi: Preoteasa, Rudele clericilor.
D o c u m e n t a r e a a c e s t e i c h e s t i u n i s e a f l ă la N.
Milaş, C a n o a n e l e , voi. I p a r t e a I, p. 179-182; şi p a r t e a
II, p. 3 3 3 - 3 5 2 , d u p ă c a r e a m c u l e s c e le d e m a i s u s .
7. „ E p is c o p u l s ă s e h i r o t o n i s e a s c ă d e do i s a u
trei e p i s c o p i . ” - Apost, 1. Vezi s l u j b a în A r h i e r a t i c o n .
8. „Iar a r h i e r e u l e s t e l u m i n ă t o r , c ă c i s e î n c h i ­
p u i e P ă r in t e lu i l u m i n i l o r şi a r e în p u t e r e a Iui t o a t ă
r â n d u i a l a , t o a t ă t a i n a şi t o a t ă s ă v â r ş i r e a printr-în-
sul s e face. î n s u ş i b o t e a z ă , face Mir, H i r o t o n i s e ş t e
s l u ji to r a d i c ă d i a c o n , s ă v â r ş i t o r a d i c ă p r e o t şi
l u m i n ă t o r a d i c ă a r h i e r e u ; el face citeţi, c â n t ă r e ţ i şi
c ă l u g ă r i ; el s f i n ţ e ş t e biserici, s u i e la t r e a p t ă (clerul
inferior), b i n e c u v i n t e a z ă n u n t a , a ş e a z ă în s t a r e a
c e a b u n ă p e cei c e f ă g ă d u i e s c a păzi fecioria şi
t o a t e Ie p o a t e cu Darul Iui Hristos. Ca din tr -u n izvor
al lu m in ii t o a t e printr -în su l s e s ă v â r ş e s c , şi d e
 PRAVILA BISERI CEASCA 97
a c e e a a r h i e r e u l s e n u m e ş t e l u m i n ă t o r . ” - Sf. Simeon
Tes. V, 157; Cart. 6,50.
ASCEZA CREŞTINĂ. Vezi: Lupta duhovnicească,
isihasm ui.
ASCULTAREA LA FERESTRE - „Iar a s c u l t ă t o r u l la
f e r e a s t r ă un a n s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi m e t a n i i
c â t e 15 în zi.” - PMB gl. 37 3 .
ASPRIMEA n u m a i î n t r u a t â t e s t e b u n ă î n t r u c â t
e s t e p u s ă în slujba lui D u m ne ze u, potrivită cu nevoile
s u fl e te ş ti şi t ru peş ti a le a p r o a p e lu i. (Moise, Iileş.a.).
A s p r i m e a c e a re a e s t e o î m p i e t r i r e a inimii faţă
d e d u r e r i l e s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i a l e a p r o a p e l u i . Şi
c i n e îşi fa c e o p l ă c e r e d in d u r e r i l e a p r o a p e l u i nu va
r ă m â n e a n e p e d e p s i t . Ea d u c e la clevetire c a r e s e ca-
n o n i s e ş t e un an. Vezi: Afurisirea 4. Mustrarea;Sfătui.
„Mai b i n e o m u s t r a r e p e faţă d e c â t o p r i e t e n i e
a s c u n s ă ... c â t d e dulci s u n t s fa tu rile pline de
d r a g o s t e a l e p r i e t e n u l u i s i n c e r ! ” - Prov. 2 7 ,5 ş i 9.
ATEISMUL nu e s t e o n e c r e d i n ţ ă în D u m n e z e u ci
o c r e d i n ţ ă ră z vră ti tă .
1. S o l d a t u l d e z e r t o r c r e d e că o fi ţ e ru l s ă u îi e s t e
s u p e r i o r , d a r nu v o i e ş t e s ă i s e s u p u i e . Tot a ş a şi un
a t e u r e c u n o a ş t e în s i n e a lui p e D u m n e z e u , d a r îl
dispreţuieşte.
C r e d i n ţ a a ct i vă el o î n d r e a p t ă s p r e s i n e î n s u ş i şi
s p r e l u m e a î n c o n j u r ă t o a r e cu c a r e s e d e s f a t ă .
Vedea -va el în z i u a c e a m a r e , în z i u a mo rţii şi a
judecăţii!
2. El e s t e b o l n a v şi m o r a l şi m i n t a l ; m oral
f ii nd că e s t e z d r o b i t d e p ă c a t e , şi nu s e p o a t e ridica
c a şi bivolul din nor o i; mintal, fi in dcă el nu p o a t e
î n ţ e l e g e ta in e le lui D u m n e z e u , şi deci, îl t ă g ă d u i e ş t e .
El nu-şi d ă s e a m a c ă h u l a lui p o r n e ş t e t o c m a i din
f a pt ul c ă e s t e a t i n s d e p u t e r e a lui D u m n e z e u , şi
98 I EROM. NI C ODI M S ACHE LARI E

prin d e f ă i m a r e el Îl p r o p o v ă d u i e ş t e c a şi d r a c ii d e
o d i n i o a r ă p e c a r e Ti a l u n g a M â n t u i t o r u l din o a m e n i ,
s a u ca fariseii c a r e s e s i m ţ e a u loviţi d e î n v ă ţ ă t u r a
lui Hristos!
„ N um ai cel n e b u n a zis în i n i m a sa: „Mu e s t e
D u m n e z e u ! ” - Ps. 52,1.
AVEREA s e r v e ş t e la p r e l u n g i r e a vieţii o m u l u i .
Nă va la n e c h i b z u i t ă d u p ă a v e r e d u c e la p ă c a t u l d e
m o a r t e al lăcomiei. Cel ce nu s e s i l e ş t e să-şi c â ş t i g e
prin m u n c ă c i n s t i t ă c e l e t r e b u i n c i o a s e vieţii, c a d e
în p ă c a t u l d e m o a r t e al ienevirii.
D o a m n e , „n u -m i d a nici s ă r ă c i e nici b o g ă ţ i e ,
d ă - m i p â i n e a c a r e - m i tr e b u ie . Nu-mi d a b o g ă ţ i e , c a
nu c â n d v a , în b e l ş u g , s ă m ă l e p ă d d e Tin e, D o a m n e ,
şi s ă zic: C in e e s t e D o m n u l ”?
S ă nu m ă Iaşi nici „în s ă r ă c i e c a s ă fur şi s ă iau
în d e ş e r t N u m e l e D o m n u l u i m e u ! ” - Prov. 30, 8-9.
AVEREA BISERICII. Vezi: Răpirea averii, Mona­
hism II.
AVORTUL e s t e u c i d e r e a p r u n c i l o r în p â n t e c e .
1. „ F e m e i a c a r e a p i e r d u t p r u n c u l , fără voie, un
a n s e c a n o n i s e ş t e ” - Sf. I. Postu°. 22.
2. „ D e s p r e f e m e i l e c a r e c u r v e s c şi-şi o m o a r ă
fătu l în p â n t e c e , f o r ţ â n d u - s e s ă facă u c id er i, s ă s e
o p re a s c ă d u p ă h o tă râ re a d a tă mai înainte, ca s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă la i e ş i r e a din v ia ţă ; iar p r o c e d â n d cu
iu b ir e d e o a m e n i d u p ă c u m a m a f l a t , h o t ă r â m ca
(să fie op rit e) v r e m e d e 10 a n i d u p ă t r e p t e l e h o t ă ­
r â t e ”- Ancira 21™.
3. „ Fe m e i le c a r e iau b u r u i e n i o t r ă v i t o a r e şi
p i e r z ă t o a r e şi c el e ce pri m e s c otrăvurile o m o r â t o a r e

Canoanele S i loan Fostnicu! (t 619), El are 35 de canoane ş i un sn-

pUmentcanomcde. 17 articole nemimerotateîn colecţiile canonice.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 99

d e p r u n c i s ă s e s u p u n ă ( c a n o n u l u i d e 2 0 d e a n i al)
u c i g a ş u l u i ”. - V Ecum. 91; SF. Vasile 56.
4. „ F e m e i a c e a n ă s c u t pe c a l e şi n-a p u r t a t grijă
d e p r u n c , s ă fie s u p u s ă v in ovă ţie i u c i g a ş u l u i ” - SF
Vasile 33
5. „ F e m e i a d e va n a ş t e , şi de-şi va s u g r u m a
feci oru l ei, p â n ă la m o a r t e s ă s e p o c ă i a s c ă , luni,
m i e r c u r i , vineri, n u m a i p â i n e şi m e t a n i i c â t e o m i e . ”
6. „ O a r e c a r e f e m e i e va b e a erbi s ă nu n a s c ă
c o c o n i , 7 a n i şi m e t a n i i 2 0 0 . ”
7 „ F e m e i a d e va î n c e p e , şi n i ş t e f a r m e c e o a r e ­
c a r e va b e a s ă s e s c u r g ă , c a s ă s e l e p e d e î n c e p e r e a
d in tr - în s a an i 8 şi m e t a n i i , c â t e 3 6 7 ; ia r d e i s e va
î n t â m p l a ei a m u r i s ă nu s e î n g r o a p e . ” - PBG p. 115
(124); PMB gl. 374.
8. „iară d e va f a c e şi b ă r b a t u l a ş a , m a i r ă u e s t e ,
nici Biserica să n u -i primească p r e s c u r a Iui, nici
p r i n o s u l lui d e nu s e va p o c ă i . ” - FBG p, 98 (20).
(Cano nisiri: Să c r e a s c ă un copil s ă r a c ; Să
m e a r g ă la c i m i t i r un n u m ă r d e zile..).
BAERE. Vezi: A m liie tul.
BAIE t r e b u i e s ă s e facă în t i m p c â t m a i s c u r t şi
s in g u r.
J. „Nu s e cu vi ne ca p e r s o a n e l e sfinţite, s a u cleri­
cii, s a u m o n a h i i s ă s e s c a l d e în b a i e cu fe m e il e , şi
nici v r e u n c r e ş t i n laic, d e o a r e c e a c e a s t ă p r i h ă n î r e
e s t e c e a d i n t â i la p ă g â n i . Iar d e s e va dove di c i n e v a
f ă c â n d a c e a s t a , d e va fi cleric să s e c a t e r i s e a s c ă , iar
d e va fi laic să s e a f u r i s e a s c ă . ”- VIEcum. 77;LaodSO.
2. „ Pr eo tul d e s e va s p ă l a , s a u va m e r g e la b a i e ,
a c e l a nu p o a t e s ă facă lit u r g h ie î n t r u a c e a zi, nici
nu a r e voie d u p ă l i tu r g h ie s ă s e s p e l e , nici m i r e a n u l 1

111Canonul Sinodului din A nc/ra(3 14) 21.

100 I E R O M. N I C O D I M SACH E LARI E

d e s e va s p ă l a s a u va m e r g e la b a i e nu p o a t e s ă i s e
d e a D u m n e z e i e ş t i l e T a in e , iar d a c ă s e va î m p ă r t ă ş i ,
nici a t u n c i nu p o a t e s ă m e a r g ă să-şi l a s e s â n g e , nici
p r e o t u l , nici m i r e a n u l , fă ră d e s e va î n t â m p l a b o a l a
m o rţ ii într-a a c e a zi p ă t i m i n d p e n t r u v ia ţa -ş i. ”- PMB
gl. 66.
ΒΑΓίΙ FALSI. Cel c e face b a n i falşi, s a u e s t e t o v a ­
ră ş cu cei c e fac b a n i falşi, s e c a n o n i s e ş t e c a şi furii,
d e la 1 a n p â n ă la 5 a n i, căci î n ş e a l ă s o c i e t a t e a .
{PMB 87-86).
BĂTAIA e s t e fr u c t u l n e s t ă p â n i r i i d e s i n e şi a
m â niei care. s e n u m ă r ă î n t r e p ă c a t e l e d e m o a r t e .
1. Cel c e s f ă t u i e ş t e p e a ltul s ă b a t ă e s t e t o t a ş a
d e v i n o v a t c a şi cel c a r e a b ă t u t . Vezi: Tovărăşia...
2. C â n d vo im s ă s c ă p ă m d e un o m r ă u „ n i m e n i
nu o p r e ş t e a î n ţ e l e p ţ i p e unii ca a c e ş t i a cu p u t e r e a
s t ă p â n i t o r i l o r locului, ia r nu prin b r u t a l i t a t e ”. - 1-
II112. 9 ;A n t. 5 113-
3. E p i s c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l c a r e va
b a t e p e credincioşii c ar e a r p ă că tu i, ori p e n e c r e d i n ­
cioşii c a r e a r face n e d r e p t ă ţ i , ca să-i în f r i c o ş e z e ,
d i s p u n e m ca s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c ă n-a î n v ă ţ a t
D o m n u l a c e a s t a u n d e v a , ci d i m p o t r i v ă , b ă t u t fiind,
nu b a t e a , o c ă r â t , nu o c ă r a şi p ă t i m i n d nu î n g r o z e a
p e n i m e n i cu b ă t a i a . ” - Apoşi. 27; RBOif™ - Art. 39
4. O ri c a r e e p i s c o p , s a u p re ot, s a u d i a c o n va
b a t e p e o m u l c a r e a s t r i c a t ce va , ori p e c r e d i n c i o s
ori p e n e c r e d i n c i o s , a c e l a s ă fie l ip s it d e d a r u l s ă u ,
că de-ţi va s tr ic a ţie p r e o t e m i r e a n u l c e v a tu să-I

'■* Canoanele Sinodului VII din Constantinopol, ţinut la anul 861

sub patr. Fotie. Are 17 canoane.
113Canoanele Sinodului din Antiohia (270).
»* R egulam ent de procedură al instanţelor disciplinare şi judecă­
toreşti ale Bisericii Ortodoxe Române, 1924,
 PRAVILA BISERICEASCĂ 101

v ă d e ş t i , i a r ă nu să-I baţi. Că d e a c e a s t a D o m n u l nu
ne-a î n v ă ţ a t a ş a , ci zice c ă d e te va lovi c i n e v a p e s t e
falca d r e a p t ă , tu s ă în to r c i şi p e c e a s t â n g ă , şi cui i
s e vo r lu a h a i n e l e , el să-şi s c o a t ă şi c ă m a ş a s ă i-o
d e a , şi a c e s t e a s u n t p o r u n c i l e D o m n u l u i ; şi t r e b u i e
s ă s e p ă z e a s c ă t o a t e , m a i v â r t o s pre o ţi i, c a s ă s e
facă î n c h i p u i r e şi î n c e p ă t u r ă în tr u b i n e o a m e n i l o r
c e l o r m i r e n i . ” - PM Bgl. 336.
5. „De s e va t i n d e c ă l u g ă r u l s ă l o v e a s c ă p e c ă l u ­
găr, s ă s e d e s p a r t ă d e b i s e r i c ă 4 luni, ia r de-l va şi
c r u n t a 6 lu n i, m e t a n i i 1 0 0 0 p e zi." - P B G p . 120.
BĂTAIA CU OMOR. „Mu ie rea ce-şi va b a t e c o c o ­
nul ei, şi d e n ă p r a s n ă va m uri , 6 a n i şi m e t a n i i 150
în zi.” - P B G p . 115 (124).
2. „Care cleric în m â n i e s a u s f a d ă va lovi pe c in e ­
va, şi d e a c e a lovire va m u ri , a c e l a s e l i p s e ş t e d e
preoţia lui d e to t fără d e nici o iertare.” Vezi: Uciderea.
3. Iar d e va face a c e a s t a m i r e a n u l , a t u n c i a c e l a
s ă s e a f u r i s e a s c ă şi s ă s e c a n o n i s e a s c ă c a un uc i­
g a ş, 10-20 d e ani. - PMB gl. 336.
BATJOCURA. Defăimarea, înjurăturile.
BEŢIA a d u c e z d r u n c i n a r e a s ă n ă t ă ţ i i şi p i e r d e
c i n s t e a şi a v e r e a .
1. „ E p is c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l d e p r i n -
z â n d u - s e cu ta b l e , ori cu beţii, ori s ă î n c e t e z e , ori s ă
s e c a t e r i s e a s c ă . - Apost. 42.
2. „ I p o d i a c o n u l , c i t e ţ u l s a u c â n t ă r e ţ u l , a s e m e ­
n e a f ă c â n d (a d ic ă s ă s e j o a c e cu t a b l e ori s ă be a) ori
s ă î n c e t e z e ori s ă s e a f u r i s e a s c ă ; a s e m e n e a şi
m i r e a n u l . - Apost 43,54.
3. „Clericilor nu s e c u v i n e a m â n c a şi a b e a în
c â r c i u m ă , -a fa ră n u m a i d a c ă s u n t î m p i n ş i d e ne voia
s t r ă i n ă t ă ţ i i . ” - Cart. 47. (Laod. 24, 55; VIEcum . 9, 50;
Vii Ecum. 22 RBOR ort. 42-44).
102 I EROM. N I C O D I M S A C H E L A R I E

4. „Pre otul c e va b e a la c â r c i u m ă , s a u va j u c a ,
s a u va c â n t a m i r e n e ş t e , s ă s e g o n e a s c ă din p o p i e . ”
5. „ C a de -s e p r e o t u l u i s ă ş a d ă la m a s ă cu frica
lui D u m n e z e u s ă m ă n â n c e şi s ă b e a c â t e p u ţ i n e i şi
să se so co te a sc ă , că slugă este, că g răieşte Scriptu­
ra: p r e o t u l ce s e î m b a t ă c u m va j u d e c a d r e p t ? Că nu
zic S c r i p t u r i l e s ă n u be i vin, ci s ă bei d a r ă s ă nu te
î m b e ţ i , că t o t be ţiv ul s ă r ă c e ş t e şi m i n t e a - ş i p i e r d e ,
şi m u l t rău face şi p e s i n e s e s u g r u m ă , şi s u f l e t u l iui
îşi d ă d r a c u l u i . ” - PBG p. W O şi 128.
6. „Beţivii s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă p â n ă nu s e vor
l ă s a d e be ţie , î n c â t s ă nu s e m a i î m b e t e ”. - PBG 110.
BISERICA e s t e locul ( c o m u n ) u n d e o m u l s e
î n t â l n e ş t e cu D u m n e z e u .
1. Bise ri ca s e s f i n ţ e ş t e d e e p i s c o p s a u d e
d e l e g a t u l s ă u , c a r e a d u c e cu s i n e S f â n t u l A n ti m is
c u S f i n t e l e M oa ş te . „Iar c i n e va sfinţi biserici fă ră
S f i n t e l e Moaşte, s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c a u n u i c e a
c ă l c a t T r a d iţ ia B i s e r i c e a s c ă . ” - VII Ecum . 7; Cart 6.
2. „Dacă cineva a r învăţa că l e s n e s e p o a t e d e f ă i­
m a c a s a lui D u m n e z e u şi a d u n ă r i l e c e s e fac în ele,
s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 5; VI Ecum. 74, 76.
3. Este o p r i t cu a f u r i s i r e a d e a ieşi din B is e ri că
şi a f a c e t u l b u r a r e în ti m p u l s lu jb e lo r. - Apost. 9; VI
Ecum . 66 Ant. 2. Vezi: Slujba bisericească.
4. „Preotul c e nu-şî va m ă t u r a bis e r ic a , s ă o
c u r ă ţ e a s c ă şi nu o va Î n f r u m u s e ţ a şi nu va face
a c e a s t a în t o a t e s â m b e t e l e , unii c a a c e i a s ă s e l a s e
d e p r e o ţ i e ”. - PBG p. 100 (35).
5. „De s e va î n t â m p l a în v re o b i s e r i c ă s ă nu s e
fa c ă s lu jb ă 4 0 d e zile, nu p o a t e p r e o t u l s ă facă
l i t u r g h i e s ă s l u j e a s c ă înt r-însa d e nu va face î n t â i o
s f e ş t a n i e , iar d e va fa ce s lu jb a a d i c ă Litu rgh ie, s ă
fie lip si t d e p o p i e (pr eoţ ie ) 4 0 d e zile, iar d e nu va fi
 PRAVILA BISERICEASCĂ 103

ş t i u t s ă fie i e r t a t ”
6. „Bi ser ic a e s t e c a s a lui D u m n e z e u , c a s ă d e
ru gă , a d u n a r e a oa me nil or, tr upu l lui Hristos, m i r e a s a
lui D u m n e z e u , c e r u l p ă m â n t e s c , în c a r e ş a d e
C e r e a s c a Pâine , c e s e z ice p r e a S f â n t u l T r u p a d e v ă ­
r a t al D o m n u l u i n o s t r u lis us Hristos; e s t e şi s c a u n
î m p ă r ă t e s c şi a r h i e r e s c , p e c a r e ş a d e î m p ă r a t u l
î m p ă r a ţ i l o r şi Marele Arh iere u s i n g u r Hristos; e s t e şi
lină b a i e a p ă c ă t o ş i l o r , şi sl avă dre pţi lo r , e s t e şi
s c ă p a r e , şi p o d , şi l a u d ă , şi vese lie , şi b u c u r i e , şi
p ă r e r e d e b i n e a t u t u r o r creştinilor. Şi câţi o c a u t ă şi
o i u b e s c cu t o a t ă i n i m a şi cu t o t s u f l e t u l , a c e i a vo r
lua c u n u n ă d e la D u m n e z e u şi s e vor face m o ş t e n i
î m p ă r ă ţ i e i Lui. ta r b i s e r i c ă s e c h e a m ă c ă îi c h e a m ă
şi-i a d u n ă p e t o ţi ,” - PMB gl. 136.
7. „Orice o m , d i n t r e m ir en i, va fugi din b i s e r ic ă ,
şi s e va r u g a d e u nul s in gur, z i c â n d c ă m a i b i n e e s t e
s ă m ă rog d i m i n e a ţ a , d a r nu în b i s e r ic ă , şi a c e a s t a
o va face fără î n v ă ţ ă t u r a e p is c opu lu i, s a u a d u h o v n i ­
c ul ui, şi c i n e va u m b l a a ş a a n a t e m a (să fie).” - PBG
p. 105 (56).
8. Scoş i din Bise ri că s u n t : cei afurisiţi, cei
a n a t e m a t i s i ţ i , cei c a r e nu li s e p r i m e s c d a r u r i l e , cei
c e nu p o t fi î n m o r m â n t a ţ i în cimitir; - vezi a c e s t e
c u v in te .
BLESTEMUL oficial al Bisericii e s t e a n a t e m a .
P e n t r u o m u l p a r t i c u l a r „el ( b l e s t e m u l ) e s t e s t r i g ă t u l
c ă t r e D u m n e z e u al u n e i inimi n e d r e p t ă ţ i t e , c a să-i
fa c ă d r e p t a t e , c ăc i a d e v ă r u l şi d r e p t a t e a s u n t s u c u l
vieţii. El s e l i p e ş t e n u m a i în m ă s u r a în c a r e o m u l
a r e d r e p t a t e , fie laic, fie cleric. B le ste mu l pe n e d r e p t
s e î n t o a r c e a s u p r a celui ce-1 p r o n u n ţ ă . „ B l e s t e m a -
vor ei şi tu vei b i n e c u v â n t a . ” - Ps 108. 27.
1. C â n d c in e v a e s t e a m ă r â t d e a lt c in e v a nu s e
104 IEROM. NICODIM SACHELARI E

c u v i n e s ă b l e s t e m e , ci s ă s e r o a g e lui D u m n e z e u ca
să-i î n t o a r c ă i n i m a s p r e d u h u l fr ăţiet ăţ ii. „ C u m s ă
b l e s t e m e u p e cel c e nu-i b l e s t e a m ă D u m n e z e u ?
C u m s ă d e f a i m eu p e cel c e nu-l d i s p r e ţ u i e ş t e D o m ­
n u l ? ” - num ere 23, 8.
2. î n s ă c el u i c e fa c e p ă c a t u l cu ş t i i n ţ ă şi v o in ţă ,
a g o n i s i n d u - ş i p l ă c e r e din s u f e r i n ţ a a p r o a p e l u i şi
d in d e f ă i m a r e a p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u , i s e a p l i c ă
acel c u v â n t al Script uri i, c a r e zice:
„T oa te b l e s t e m e l e vor ven i p e s t e ti ne , t e vor u r ­
m ă ri şi te vo r a j u n g e p â n ă vei fi nimicit, p e n t r u c ă
n-ai a s c u l t a t d e c u v â n t u l D o m n u l u i D u m n e z e u l u i
t ă u , p e n t r u c ă n-ai p ă z i t p o r u n c i l e Lui şi le gile Lui,
p e c a r e ţi le-a d a t . Ele vo r fi v e ş n i c c a n i ş t e s e m n e şi
m i n u n i p e n t r u t in e şi n e a m u l t ă u ”. Deuteronom 28,
45-46. „ P e n t r u c ă , în b e l ş u g u l t u t u r o r lu cruri lo r, n-ai
slujit D o m n u l u i D u m n e z e u l u i t ă u cu b u c u r i e şi cu
i n i m ă î m p ă c i u i t o a r e , d e a c u m vei sluji c u p r i n s d e
foame, d e s e te , d e goliciune şi în lipsă d e t o a t e în tr e
v r ă j m a ş i i tăi, pe c a r e îi va t r i m i t e D o m n u l î m p o t r i v a
ta, El îţi va p u n e un j u g d e fier p e g r u m a j i i tăi p â n ă
c e vei pie ri .” - Deuteronom 28, 47-48.
3. B l e s t e m u l din obi c ei e s t e o d o v a d ă d e lip să
d e e d u c a ţ i e şi c r e d i n ţ ă în r ă s p l ă t i r e a lui D u m n e z e u .
(Prov. 26, 2). „într-un c h i p s e j u d e c ă p e n t r u c u v â n t ,
şi în tr-alt c h i p p e n t r u lu c ru , c ă fiece p r e o t c a r e d e
m â n i e va zice n u m a i cu c u v â n t u l , s ă fie p ă g â n ,
a d i c ă s ă i a s ă din l e g e a lui, şi n-a f ă c u t a ş a , a c e l a s ă
s e j u d e c e s a u s ă s e p e d e p s e a s c ă m u l t ă v r e m e cu
lipsa de preoţia lui, iar d a r u l nu i s e ia, c ă c i n-a
s ă v â r ş i t luc rul ; iar m i r e a n u l s e c a n o n e ş t e cu t ă r i e
d e a r h i e r e u , s a u cu î n v ă ţ ă t u r a d u h o v n i c u l u i c u m îi
va p ă r e a .
„Scriu d u m n e z e i e ş t i i Părinţi p e n t r u c h i p u l căiu-
 PRAVILA BISERI CEASCA 105

g ă r e s c : d e va zice n e ş t i n e , n u m a i cu c u v â n t u l s ă s e
facă c ă l u g ă r , şi n-a a j u n s s ă s e facă, în c e s-a a f l a t
în t r - a c e i a ş i e s t e , aşa să socoteşte ş i de aceasta." -
PMB gl. J05.
4. P r e o t u l s ă nu b l e s t e m e c ă D u m n e z e u nu
a s c u l t ă p o r n i r i l e c e l e d o b i t o c e ş t i a l e preoţil or ... iar
d e vo r f a c e a c e a s t a fără vin ă şi fără d e a r ă t a r e ,
a c e i a s ă s e o p r e a s c ă d e S f â n t a C u m i n e c ă t u r ă un
a n . ” - PM Bgl. 35. Vezi: Hula, Injuriile, Ctitoria.
5. „Iară p r e o t u l c a r e va b l e s t e m a şi va huli p e
D u m n e z e u s a u pe Sfinţi, a c e l a s ă fie l i p s i t d e p r e o ­
ţ i a lui u n a n , şi s ă ia şi a l t c a n o n , p o s t şi m e t a n i i şi
a l t e l e a s e m e n e a c u m va s o c o t i a r h i e r e u l s ă u ; iar d e
va b l e s t e m a şi va huli şi a d o u a o a r ă , şi vo r m ă r t u ­
risi m ă r t u r i i c r e d i n c i o a s e , a t u n c i f ă r ă d e nic i o
i e r t a r e , i s e ia d a r u l . ”
„Iar m i r e a n u l c a r e va b l e s t e m a şi va huli, a c e l a
s e c a n o n e ş t e un a n s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , s ă facă
po st , m e t a n i i şi m i l o s t e n i i ” - PMB gl. 105. Vezi: Hula,
A furişi rea.
6. B l e s t e m u l f ă c u t p e d r e p t a t e nu s e p o a t e d e z ­
le ga d e c â t n u m a i d u p ă c e a r e p a r a t g r e ş a l a , a d i c ă a
d a t î n a p o i c e a f u r a t s a u a n e d r e p t ă ţ i t şi s e î m p a c ă
cu cel c e l-a b l e s t e m a t ,
BOALA e s t e un mijloc prin c a r e D u m n e z e u ne
a r a t ă că în a c e a s t ă l u m e s u n t e m n i ş t e t r e c ă t o r i : vis
c e t r e c e şi nu s e m a i î n t o a r c e !
In c a z d e b o a l ă , noi s u n t e m d a t o r i s ă n e în gri­
j i m d e s ă n ă t a t e a n o a s t r ă , f i i n d c ă e a e s t e un b u n p e
c a r e D u m n e z e u ni l-a î n c r e d i n ţ a t ca să-l p ă z i m p â n ă
c e ni-1 va c e r e iarăşi.
1. „Fiule în b o a l a ta nu fii n e b ă g ă t o r d e s e a m ă ,
ci te r o a g ă D o m n u l u i şi El te va t ă m ă d u i . D e p ă r t e a ­
ză p ă c a t u l , tinde-ţi m â i n i l e s p r e f a p t e l e c e l e d r e p t e
106 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R I E

şi-ţi c u r ă ţ e ş t e i n i m a t a d e t o a t ă c ă l c a r e a d e l e g e . ”
2. „Adu t ă m â i e şi j e r t f ă d e p o m e n i r e din f l o a r e a
făinei şi j u n g h i e j e r t f e gra se , p e c â t te a ju tă puterile.
Apoi d ă râ nd d o c to ru lu i că şi pe el D om nul l-a făcut;
şi s ă nu s e î nde pă r te z e d e lângă tine fiindcă şi ei îţi e s ­
te d e tre b u in ţă . Că u n e o r i iz b ân d a e s t e în mâ in ile lui.
3. „Ci şi el s e r o a g ă D o m n u l u i ca să-l a j u t e în
m e ş t e ş u g u l lui şi t ă m ă d u i r e s ă d e a s p r e î n s ă n ă t o ş i ­
re a b o l n a v u lu i. Cel c e p ă c ă t u i e ş t e f a ţă d e Zi ditorul
s ă u s ă c a z ă în m â i n i l e d o c t o r u l u i ! . ”
4. „ D o m n u l s c o a t e l e a c u r il e d in p ă m â n t şi o m u l
î n ţ e l e g ă t o r nu le d i s p r e ţ u i e ş t e . O a r e nu d in l e m n s-
a î n d u l c i t o d i n i o a r ă a p a , p e n t r u c a D o m n u l să-Şi
v ă d e a s c ă p u t e r e a S a ? Şi El î n s u ş i a d a t o a m e n i l o r
ş t i i n ţ a , ca s ă s e p r e a m ă r e a s c ă î n t r u l e a c u r i l e S a l e
cele m in u n ate. „
5. „Cu a c e s t e a v i n d e c ă d o c t o r u l şi a l u n g ă d u r e ­
re a ia r s p i ţ e r u l p r e g ă t e ş t e din e l e alifiile s a le . Aşa
î n c â t l u c ră ri le D o m n u l u i s ă nu c o n t e n e a s c ă şi s ă n ă ­
t a t e a p o r u n c i t ă d e El s ă s t ă p â n e a s c ă pe fa ţa
p ă m â n t u l u i . ” - Sirah 38,4-15.
BOTEZUL e s t e a b s o l u t t r e b u i n c i o s p e n t r u
m â n t u i r e a s u f l e t u l u i , fiind p o a r t a Tain elor.
1. Cin e b o t e a z ă : E p i sc o p u l şi p r e o t u l .
2. în c az d e lip s ă a a c e s t o r a , c â n d co pil ul e s t e
a m e n i n ţ a t cu m o a r t e a , p o a t e b o t e z a o r i c e c r e ş t i n ,
b ă r b a t s a u femeie, c h i a r părinţii Iui. La u r m ă preotul,
d a c ă c o pi lu l t r ă i e ş t e , î n d e p l i n e ş t e c e a l a l t ă r â n d u i a -
lă. - A post. 49, 20; Sfântul Fiich ifor 7; Mărt. Ort. I. 103.
3. Locul: d u p ă r â n d u i a l ă , b o t e z u l t r e b u i e s ă s e
facă în b is er ic ă . Cel c e la să b i s e r i c a şi face b o t e z u l
în a l t loc „de va fi c le r ic s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e va
fi laic s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VI Ecum. 59.
în c a z d e n e v o ie s e p o a t e fa ce b o t e z u l în o r i c e
 PRAVILA BI SERI CEASCĂ 107
loc. - F. Ap. 8, 36-39.
4. Timpul: De regulă el s e face d u p ă S f â n ta Litur­
ghie; d a r în c az d e nevoie s e p o a t e face în orice timp.
5. C in e s e p o a t e b o te z a : Copiii mici, o a m e n i i
v â r s t n i c i con ver tiţ i. - Cart. 55, 66 121^5. -
6. S ă v â r ş i r e a b o t e z u l u i : S e f a c e cu a p ă c u r a t ă
s fi n ţi tă : „...de nu s e va n a ş t e c i n e v a d in a p ă şi d in
Duh, nu p o a t e s ă i n t r e î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e ­
z e u .” loan 3, 5; Mat. 3, 16; Marcu 16, 16: F. Ap. 8, 36-38.
7. „ C â n d bo te z i copilul, t r e b u i e s ă ai s c ă l d ă -
t o a r e , s a u a lt va s d e o s e b i t , şi cu trei l u m â n ă r i
a p r i n s e în c h i p u l S f in te i Treimi. De a c e i a c â n d vrei
s ă iei u n t u l d e l e m n - c a r e e s t e în va s - cu trei d e g e t e
(să o faci), şi s ă u ngi c op ilu l c r u c iş , p e t o a t e
m ă d u l a r e l e , c u m e s t e t o c m e a l a tip ic u lu i, d e a c e i a
ia-1 p r e o t e a ş a c u m e s t e goi, şi s t a i d r e p t c ă u t â n d
s p r e r ă s ă r i t şi tu şi co pil ul şi-l b o te z i în trei
a f u n d ă r i , f ă c â n d s e m n u l Sfintei Cruci, z i c â n d a ş a :
„Se b o t e a z ă r o b u l Iul D u m n e z e u (N) î n M u m e l e
T a t ă l u i . A m in ; şi al Fiului. Amin; şi al S f â n t u l u i Du h.
A m in ; a c u m şi p u r u r e a şi în vecii ve cilor . A m i n . ” -
FMB gl. 141.
8. Şi zice: se botează, iar nu botez eu... c ă d e
b u n ă voie vine cel c e s e b o t e a z ă : c ă botez eu, nu
a r a t ă p e cel b o t e z a t c ă s e b o t e a z ă d e voia lui, ci d e
n e v o i e cu o a r e c a r e silă, şi c u m că el b o t e a z ă s i n g u r
d e la s i n e p e c el c e s e b o t e a z ă . I a r se botează.
Î n s e m n ă c u m c ă d e b u n ă voie s e b o t e a z ă cel c e s e
b o t e a z ă , şi c u m c ă d e la a r h i e r e u s a u d e la p r e o t s e
b o t e a z ă , c a r e l u c r e a z ă a t u n c i luc rul lui D u m n e z e u ,
Cel în T r e i m e , al c ă r u i şi n u m e l e la cel c e s e b o t e a ­
ză î n t r -a u z ir e s e g r ă i e ş t e . . . ” - Sfântul Simeon Tes. 1,

Canoanele Sinodului din Cartagina (419) are 141 de canoane.

108 I E R ΟΜ . NI CODI M SACHELARIE.

64; Mart. Ort. I, 172, 103.

BOTEZUL: QRESEL1.
1. F e m e i a g r a v i d ă s e p o a t e b o t e z a , căci c opilu l
d in e a n-are nic io l e g ă t u r ă cu b o t e z u l m a m e i s a l e . -
Meocez^&6.
2. B olnavul v â r s t n i c să nu s e b o t e z e d e c â t
a t u n c i c â n d a v e m dovezi c ă d o r e ş t e s i n c e r a s e
b o t e z a , a s i g u r â n d u - n e şi n a ş u l d e e d u c a ţ i a lui c r e ş ­
ti n ă , d a c ă s e t ă m ă d u i e ş t e . - Cart. 52. Vezi: naşul.
3. „ E p i s c o p u l s a u p r e z b i t e r u l , d e va b o t e z a din
n o u p e cel b o t e z a t cu a d e v ă r a t , s a u d e nu va b o t e z a
p e cel s p u r c a t d e c ă t r e n e c i n s t i t o r î i d e D u m n e z e u ,
s ă s e c a t e r i s e a s c ă c a unul ce-şi b a t e j o c d e c r u c e a şi
d e m o a r t e a D o m n u l u i şi nu d e o s e b e ş t e p e a d e v ă r a ­
ţii p r e o ţ i d e pr e o ţi i cei m i n c i n o ş i ” - Apost. 47.
4. „D acă v r e u n e p i s c o p s a u p r e z b i t e r nu a r b o ­
t e z a d u p ă p o r u n c a D o m n u l u i , în Tatăl, în Fiul şi în
S f â n t u l Duh, ci în trei fără d e î n c e p u t , s a u în trei Fii,
s a u în trei Mângâietori s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - Apost. 49.
5. D a că v r e u n e p i s c o p , s a u pre z bite r, nu a r s ă ­
vârşi trei a f u n d ă r i a le unei Taine, ci o a f u n d a r e , c a r e
s e face î n t r u m o a r t e a D o m n u l u i , s ă s e c a t e r i s e a s c ă .
Fii nd că D o m n u l n-a zis: B ote za ţi î n t r u m o a r t e a Mea,
ci, m e r g â n d , î n v ă ţ a ţ i t o a t e n e a m u r i l e , b o t e z â n d u - l e
în n u m e l e T a tă lu i, şi al Fiului, şi al S f â n t u l u i D u h . ”
(Mat. 28, 19).. -A p o st. 50.
6. Cei m o r ţ i nu p o t fi b o t e z a ţ i , d u p ă c u m n u p o t
fi nici î m p ă r t ă ş i ţ i . - VIEcum . 83; Cart. 25.
7. „ ia r ă d e s e va afla Ia s f â r ş i t s ă m o a r ă c opilu l,
şi vo r c h e m a p e p r e o t să-l b o t e z e , ia ră p r e o t u l s e va
lenevi, şi c op ilu l va m u ri nebotezat, atunci păcatul
este ai popei, ş i s e c a n o n i s e ş t e d e a c e a s t ă f a p t ă

110Canoanele Sinodului din N eocezareea 15).

 PRAVILA BISERICEASCĂ 109
c u m va s o c o t i a r h i e r e u l lui, s a u o p r i r e d e p r e o ţ i e
s a u alt c a n o n .”
8. Iar d e va m uri n e b o t e z a t d e l e n e a pă ri n ţi lo r :
atunci se c a n o n is e s c mai vârtos, adică trei ani s ă
n u s e c u m i n i c e , şi p e s t e t o a t e zilele s ă m ă n â n c e
s e c , a d i c ă l u n e a , m i e r c u r e a şi v in e r e a , şi s ă facă în
t o a t e zilele m e t a n i i . ” - PMB g l 157; RBOR, art. 49;
Sfântul I. Post. 24
BOTEZUL ETERODOCSILOR. Se n u m e s c e te r o -
d o c ş i toţi cei c e p o a r t ă n u m e l e c r e ş t i n i s m u l u i , d a r
nu r e s p e c t ă e x a c t î n v ă ţ ă t u r a Bisericii a p o s t o l i c e .
A c eş tia s u n t e reticii şi s c h i s m a t i c i i ;
1. Se prim esc prin botez, ereticii c a r e a u d e f o r ­
m a t î n v ă ţ ă t u r a d o g m a t i c ă d e s p r e S f â n t a T r e i m e şi
n-au b o t e z u l c a ta i n ă , s a u d a c ă îl au , îl fac c o n t r a
c a n o a n e l o r . D in tre a c e ş t i a s u n t : An tit ri nit arii s a u
Unitarii, Q akerii, D u h o b o r ţi i , Molocanii, Sc opţii ,
Mlâştii, S t u d e n ţ i i în Biblie, ş.a.
2. S e p r i m e s c prin a n a t e m a t i s i r e a r ă t ă c i r i l o r în
p u b li c şi în s c r i s şi prin p o c ă i n ţ a n e c e s a r ă , a ce i
e re tic i şi s c h i s m a t i c i i , c a r e a u b o t e z u l a c c e p t a t d e
noi, p r e c u m şi t a i n a Pr eo ţi ei şi a Mirungerii. Dintre
a c e ş t i a s u n t în prim ul r â n d R o m a n o - c a t o l i c i i , unii
d i n t r e P r o t e s t a n ţ i şi s e c t a n ţ i , fie c ă a u fos t s a u nu în
s â n u l Bisericii O r to d o x e .
P e n tr u f ie c a r e c a z în p a r t e e b i n e s ă s e c e a r ă
s f a t u l e p i s c o p u l u i re sp ect iv. Vezi: Apostazia, M irul
ş i Slujba din Mo/itfe/nic.
BOTEZUL: FORMULA SI FORMA LU[. F o r m u l a şi
f o r m a d e e x e c u t a r e a b o t e z u l u i t r e b u i e s ă fie d u p ă
p r e s c r i p ţ i i l e Bisericii O r t o d o x e .
1. F o r m u l a g r e ş i t ă e s t e a r ă t a t ă d e c a n o a n e l e
47, 48, 4 9 Apost. Vezi m a i s u s .
F o r m u l a d e b o t e z r o m a n o - c a t o l i c ă şi p r o t e s t a n -
110 I EROM. NI CODI M SACHE LARIE

tă, în u r m a s t u d i i l o r f ă c u t e , s-a a j u n s la c o n c l u z i a
d e a fi p r i m i t ă în O r t o d o x i e , căci e a e s t e a c e e a ş i ca
şi la noi. G r e ş a l a lui Fiiioque nu s e î n t i n d e p â n ă
a c o l o , î n c â t s ă facă n e v a l a b i l ă f o r m u l a b o t e z u l u i ,
fiind f ă c u t ă în H u m e l e Sf intei Treimi.
2. Form a botezului rom ano-catolice s t e m a i g r e ­
ş i t ă d e c â t f o r m u l a d o g m a t i c ă , căci s e face prin
s t r o p i r e . A tâ t e t i m o l o g i a c u v â n t u l u i botez c â t şi
m ărturiile scripturistice ne arată a c e a s tă greşală.
„Şi b o t e z â n d u - s e lis us, î n d a t ă a ieşit din apă". Mat.
3, 16. Prin u r m a r e î n s u ş i M â n tu i to r u l e s t e Acela,
C a r e S-a a f u n d a t în a p ă , c a p ri m ul R e n ă s c u t al Legii
cele i noi. Apoi î n v a ţ ă p reci s, z ic â n d : „ .. .d a c ă nu s e
va n a ş t e c in e v a d in a p ă şi din Duh, nu p o a t e s ă in tr e
î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u ” ( lo a n 3, 5) Sfinţii
A po st ol i n e - a u î n v ă ţ a t că: p ă c a t u l s e c u r ă ţ ă „prin
b a i a n a ş t e r i i celei d e a d o u a . . . ” (Tit 3, 5). Istoria
Bisericii, c a n o a n e l e şi p r a c ti c a , c h i a r a R o m a n o -
c ato li cil or, p â n ă în s e c o l u l 14, n e a r a t ă c ă b o t e z u l a
fost s ă v â r ş i t prin a f u n d a r e , a ş a c u m s e face azi în
Ortodoxie.
3. To tu şi , c a o e x c e p ţ i e , în p r i m e l e v e a c u r i c r e ş ­
tin e, s-a î n g ă d u i t şi b o t e z u l prin s t r o p i r e , d a r n u m a i
p e n t r u o a m e n i i v â rs tn ic i c a r e nu s e p u t e a u s c u l a
din p a t , di n pri ci na bolii. Dar e x c e p ţ i a , î n t o t d e a u n a ,
c o n f i r m ă r e g u la , n-o d e s f i i n ţ e a z ă , a ş a c u m a u f ă c u t
R o m a n o -c a to li c ii . (P ent ru p r i m i r e a în o r t o d o x i e vezi
în P i d a li o n u l d e la C o n s t a n t i n o p o l şi în Molitfelnicul
cel Mare, e d . C r e d i n ţ a s t r ă m o ş e a s c ă ) şi Apostazia117

1,1 Literatura: fi. Milaş, Canoanele V. !. part. I. p. 255-265; II p. 475-

480, Dreptul bis. p. 456-458. Mart. Ort. I 102-103; Mifiă/cescu, Dogm.
p. 231-236; Andrutsos, Dogm. p. 340-357; în Sint. Aten. voi. V p. 443-
447, este o slgjbă pentru primirea Romano-catolicilor, fără botez,
alcătuită de Sinodul Patriarhal sub Patriarhul Simeon 1470-1486.
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 111

CALEND ARISTI I s u n t s c h i s m a t i c i , căci:

1. S e d e s p a r t d e S f â n t a Bi serică O r t o d o x ă , din
r ă z v ră t ir e . - Gangra 5, 20.
2. N -ascultă d e h o t ă r â r i l e S f â n t u l u i S i n o d ; prin
a c e a s t a ei s e s i n u c i d d u h o v n i c e ş t e . - Gang. 6,
3. Cei ce s e în to rc Ia pravoslavie, t r e b u i e s c s u p u ş i
la c a n o n i s i r i l e a p o s t a ţ i l o r , vezi Apostazia, neascul­
tarea, Biserica, Pascalia.
„CAMILAFCA î n c h i p u i e p e n t r u m ă r i r e a d e ş a r t ă
a d i c ă s la v a c e a d e ş a r t ă c a r e e s t e a r u n c ă î n a p o i ,
a c e e a în c h i p u i e ş t e teştes lav ia s a u m ă r i r e a c e a d e ş a r ­
tă şi l e p ă d a r e a lumii d e c a r e s-a l e p ă d a t ( m o n a h u l ) ,
şi nu mai a re altc eva nimic, nici nu s e m a i a m e s t e c ă
în lucrurile lumeş ti. Iar c ele d o u ă a r i p i o a r e ale cami-
lafcii, c a r e vin d in a in te , a c e l e a în c h ip u ie sc , că ( m o n a ­
hii) a lt ă n ă d e j d e nimi ca n-au, fără n u m a i n ă d e j d e a lui
D u m n e z e u , ca să-i s p ă ş e a s c ă pe d â nşi i; şi-şi Iasă la
D u m n e z e u h o ta ru l vieţii lor, c u m a m zice: „în mâin ile
Tale r â n d u i a l a m e a , şi c ă t r e Tine mi-am r ă d i c a t s u f l e ­
tul”, c e s e zice „eu nu m a i o b l ă d u e s c " 8 pe sufletul
m e u , c ă a Ta s u fl a re e s t e . ” - PMBgi. 120.
2. C ă l u g ă r u l e s t e d a t o r s ă p o a r t e c a m i l a f c a la
s l u j b a bisericii şi la m a s ă . Cin e nu o p o a r t ă , d ă
d o v a d ă c ă s e r u ş i n e a z ă d e u n i f o r m a s a , şi de c i d e a
sluji lui D u m n e z e u .
CAriONISIREA s e face prin:
1. Povăţuirea c e l o r n e ş t i u t o r i , c ăci n e ş t i i n ţ a e s t e
c e a m a i d e s e a m ă p r ic in ă c a r e p r e g ă t e ş t e c a l e a
a d e v ă r a t e i p ă c ă t u i r i . Vezi: Ştiinţa, Predica.
2. Mustrarea părintească se face c e l o r ne glij e nţi
şi c a r e fac a n u m i t e a b a t e r i , c a r e p o t a v e a u r m ă r i ,
m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n , grave. Vezi: Schisma, Mus-

118
Oblădui - ocroti, apăra, proteja.
112 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

trare a.
3. Dojana ameninţătoare s e face în c a z d e
n e s i m ţ i r e s u f l e t e a s c ă şi n e g l i j e n ţ ă .
4. Sancţionarea după pravilă, a d i c ă e x c l u d e r e a
t e m p o r a l ă d e Ia b u n u r i l e Bisericii, î n d e o s e b i S f â n t a
î m p ă r t ă ş i r e şi e x e r c i t a r e a t r u p e a s c ă în a s e d e p r i n ­
d e cu f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e c a , r u g ă c i u n i , cititul
c ă r ţ i l o r r e l i g i o a s e , m i lo s te n ii , p o s t, m e t a n i i , ş .a ., ca
s ă s e î n ţ e l e p ţ e a s c ă a trăi d u p ă p o v e ţ e l e p o r u n c i l o r
d u m n e z e i e ş t i . Ea s e a p li c ă d u p ă fi e c a r e c a z în
p a r t e , r e s p e c t â n d c e l e IX t r e p t e f o r m a l e , pg. 7 7 ,7 8 .
5. Îndepărtarea de Ia spovedanie a c e l o r
n e p o c ă i ţ i , c ă r o r a li s e a m â n ă d e z l e g a r e a d e p ă c a t e .
D in tre a c e ş t i a s u n t :
1) Aceia a l e c ă r o r p ă c a t e s u n t î n c u r c a t e şi nu s e
pot aprecia m o m e n ta n .
2) Cei n e s i n c e r i şi neg lij en ţi d e m â n t u i r e a lor.
3) Cei o b r a z n i c i şi n e r u ş i n a ţ i .
4) Cei ce nu s e s u p u n c a n o n u l u i şi îşi j u s t i f i c ă
p ă c a t e l e p e n e d r e p t şi fără r e m u ş c ă r i l e c u v e n i t e .
5) Cei b o ln a v i s u f l e t e ş t e : în d ră c iţ ii şi cu
d e d u b l a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i lor s u f l e t e ş t i şi hulitori.
A c e s t o r a şi a l t o r a a s e m e n e a s e c a d e a li s e
a m â n a d e z l e g a r e a d e p ă c a t e p â n ă la o n o u ă s p o v e ­
d a n i e c â t s e p o a t e d e a p r o p i a t ă . în a c e s t ti m p , d a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , s ă nu fie lă saţ i în p ă r ă s i r e , ci t r e b u ­
i e s c s fă tu iţ i şi c o n v e r ti ţi p e c a l e a p o c ă i n ţ e i .
D a c ă îşi revin, a c e ş t i a t r e b u i e s c prim iţi d u p ă
s i n c e r i t a t e a inimii şi d u p ă f a p t e l e d o v e d i t o a r e d e
î n d r e p t a r e . Vezi: Pocăinţa, Spovedania, Afurisirea,
Anatema, Caterisirea.
6. „ L e a g ă b i n e p e cel p ă c ă t o s , p â n ă c e va î m ­
blâ n z i p e D u m n e z e u . Nu-I l ă s a n e l e g a t ca nu c â n d v a
s ă fie l e g a t d e u r g i a lui D u m n e z e u . D acă ÎI voi le g a
 PRAVILA BISERICEASCĂ 113
e u , D u m n e z e u nu-1 m a i l e a g ă , ia r d a c ă nu-1 voi le g a
e u , a t u n c i îl a ş t e a p t ă l e g ă t u r i l e c e le n e d e z l e g a t e ,
„Că „ d a c ă n e - a m fi j u d e c a t p e noi î n ş i n e nu a m m a i
fi j u d e c a ţ i d e n i m e n i . ” (Cor. 11,31). „Deci, s ă nu crezi
c ă a c e a s t a e s t e o c r u z i m e şi n e o m e n i e , ci e a s e
n a ş t e din b l â n d e ţ e şi din d o r i n ţ a d e v i n d e c a r e şi a
b u n e i îngrijiri. Dar vei zice, c ă i s-a d a t un t i m p
d e s t u l d e lu n g c a p e d e a p s ă . C â t t i m p ? Un an, d o i
sau trei? Dar eu nu caut la m ulţim ea tim p u lui sau a
anilor, ci la îndreptarea sufletului... D a c ă cel p ă c ă ­
t o s s-a um ilit, d a c ă s-a p o c ă i t , a t u n c i s-a f ă c u t to tu l;
d a c ă nu e s t e a c e a s t a , a p o i t i m p u l cel î n d e l u n g a t nu
f o l o s e ş t e la nimic! Căci noi nu c ă u t ă m d a c ă r a n a a
fost l e g a t ă un t i m p ma i î n d e l u n g a t , ci d a c ă a fo lo s it
cu c e v a l e g ă t u r a . D acă a folosit şi înt r- un t i m p m a i
s c u r t , s ă n-o m a i pui, iar d a c ă n-a folo sit la n i m i c
a t u n c i p u n e - o şi d u p ă z e c e ani! A c e a s t a să-ţi s l u ­
j e a s c ă d e h o t a r p e n t r u d e z l e g a r e a r a n e i (rănii):
dobândirea ş i vindecarea celui legat de păcate. ” -
lirisostom , Coment, la I I Cor. XIV; Sfântul Sim eon
Tes. V, 251-264.
7. în v e c h i m e , d i s c i p l i n a Bisericii e r a f o a r t e s e ­
veră. l a t ă c e l e 4 t r e p t e d e c a n o n i s i r e p e n t r u c ei c e
păcătuiau:
1) „Plângerea e s t e ca o m u l cel p ă c ă t o s d a c ă
g r e ş e ş t e , s ă s t e a a f a r ă d in b i s e r i c ă şi a f a r ă din
c u r t e a s a u t i n d a bisericii, şi c âţ i intr ă în b i s e r i c ă
î n a i n t e a t u t u r o r s ă c a z ă şi să-i r o a g e p l â n g â n d cu
l a c r ă m i c a s ă s e r o a g e p e n t r u d â n s u l , că a c e l a c e
plânge e ste le p ă d a t afară de c u rte a s au tinda biseri­
cii, c a s ă s e p o c ă i a s c ă a t â t a v r e m e c â t îi e s t e p o r u n ­
cită.”
2) „Ascultarea e s t e ca o m u l cel p ă c ă t o s d a c ă
g re şeşte să ascu lte D u m n ezeiasca Scriptură, s tâ n d
114 I E R O M. N I C O D I M S AC H E L A R I E

l â n g ă uşile... bisericii, p e n t r u c ă c el a c e a s c u l t ă , s t ă
în c u r t e s a u în t i n d ă , iar în b i s e r ic ă nu-i e s t e i e r t a t
şi nici n-a re voie s ă in tr e p â n ă c e va s ă v â r ş i p o r u n c i-
ţii lui a n i ” .
3) „Căderea es t e a d i c ă p o s l u ş a n i a , c e l a c e g r e ­
ş e ş t e s ă s t e a în l ă u n t r u l în bis e r ic ă , m a i î n d ă r ă t d e
p a rte a amvonului, pentru că cela ce cad e , a cela stă
în b i s e r i c ă p â n ă la S f â n t a E v a n g h e li e ; c â n d zice
d i a c o n u l . Cei chem aţi i e ş i ţ i a t u n c i i e s e şi el cu cei
chemaţi, şi s t ă a f a r ă din b i s e r i c ă p â n ă c e s e s f â r ş e ş ­
te d u m n e z e i a s c a s l u j b ă . ”
4) Starea cu credincioşii este c ă s t ă , um il cu c r e ­
d in c io ş ii în b i s e r i c ă î n l ă u n t r u p â n ă la s f â r ş i t u l
d u m n e z e i e ş t i i s lu jb e ; ia ră Sf intei î m p ă r t ă ş a n i i nu
s e î m p ă r t ă ş e ş t e p â n ă c e îşi u m p l e p o r u n c i t ă lui vre­
m e , iar d a c ă îşi u m p l e v r e m e a s t â n d cu c r e d i n c i o ş i i ,
a t u n c i s e î n v r e d n i c e ş t e î m p r e u n ă r i i Sf intei T a i n e a
p r e a S f â n t u l u i T r u p şi P r e a c u r a t u l u i S â n g e al
D o m n u l u i lis us H ris to s .”
„Deci cu a c e s t e p a t r u locuri s e o b â r ş e ş t e şi s e
um ple to a tă pocania. Drept a c e e a se c a d e ep isc o ­
pului, s a u p r e o ţ i l o r d u h o v n i c i t o a t ă v r e m e a
c a n o n i s i r i i , ori m u l t ă , ori p u ţ i n ă , t o t p e a c e s t e 4
locuri s ă o î m p a r t ă şi a ş a s ă c u r e ţ e d e p ă c a t e pe
c el a c e s e c ă i e ş t e şi s e p o c ă i e ş t e . ” PMB p. 4 9 8 gl.
85. Vezi: Sfântul Grigore Nisis 4; Sfântul Vasiie 59 ;
CÂRME Vezi: înfrânarea.
CASA DE TOLERANTĂ s a u p ro s t i t u ţ i e .
„ H o t ă r â m c a cei c e s p r e c ă d e r e a s u f l e t e l o r a d u n ă
d e s f r â n a t e şi le h r ă n e s c , d a c ă s u n t clerici s ă s e
c a t e r i s e a s c ă , iar d a c ă s u n t laici s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” -
Vi Ecum. 86.
P e n t r u a c e s t e a nu î n c a p e nici o î n g ă d u i n ţ ă d a c ă
nu s e p o c ă i e s c ; nici d a r u r i l e lor Ia b i s e r i c ă nu s e
 PRAVILA BISERICEASCA 115

p r i m e s c , nici în c im it ir nu s e p o t î n g r o p a c â n d vor
muri!
CASTRAREA. A d e v ă r a t a c a s t r a r e c o n s t ă în s t ă ­
p â n i r e a d e s i n e p e n t r u D u m n e z e u , ia r nu p e n t r u
s c â r b a d e n u n t ă s a u v r ă j m ă ş i a vieţii o m e n e ş t i .
1. „ F a m e n u l , d a c ă din b â n t u i r e a o a m e n i l o r s-a
făcut, ori în p e r s e c u ţ i e s-a lipsit d e c e l e b ă r b ă t e ş t i i
s a u d a c ă a ş a s-a n ă s c u t şi e s t e v r e d n ic , s ă s e f a c ă
e p i s c o p . " - Apost. 21.
2. „Cel c e s-a m u t i l a t p e s in e , s ă nu s e facă c l e ­
ric, fi i n d c ă d e s i n e u c i g a ş e s t e şi v r ă j m a ş al o pe rii
lui D u m n e z e u . Apost. 22.
3 ”. „ D a c ă cinev a, fiind cleric, s e va m u t i l a p e
s in e , s ă s e c a t e r i s e a s c ă fi i n d c ă e s t e u c i g a ş u l p r o ­
priei s a l e vie ţi.” - Apost. 23.
4. „Laicul m u t i l â n d u - s e p e s i n e s ă s e a f u r i s e a s ­
că t r e i a n i , fi in dcă e s t e v r ă j m a ş al vieţii s a l e
p r o p r ii .” - Apost. 24. (Ies. I 8).
CATERISIREA e s t e l u a r e a d r e p t u l u i d e a sluji
c e l e b is e r i c e ş t i .
1. Caterisirea temporară se d ă p e n t r u g re ş el i
mici, p e n t r u c a cel v i n o v a t s ă s e î n d r e p t e . Vezi:
Canonisirea.
2. Caterisirea definitivă se d ă p e n t r u greşeli mari,
c ar e ÎI fac n e vr e dni c d e a s t a î n a in te a S fântu lu i Altar.
„Cei c e s-au f ă c u t vino va ţi d e î n c ă l c ă r i c a n o n i ­
ce, şi di n a c e a s t ă c a u z ă a u fost p e d e p s i ţ i cu cateri­
sire definitivă ş i perpetuă, şi a u fost r â n d u i ţ i iarăşi
în s t a r e a laicilor, d a c ă d e b u n ă voie r e v e n i n d la
p o c ă i n ţ ă îşi l e a p ă d ă p ă c a t u l p e n t r u c a r e a u c ă z u t
din H a r şi s -au Î n s t r ă i n a t d e a c e l a cu d e s ă v â r ş i r e , s ă
s e t u n d ă în c h ip u l c l e r u l u i (adic ă s ă p o a r t e unif or­
m a şi c i n s t e a d e cleric); ia r d e nu vor a l e g e a c e a s t a
(să s e p o c ă i a s c ă s in c e r ) d e b u n ă voie, s ă p o a r t e
116 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E

p ă r u l ca laicii ( î m b r ă c a t m i r e n e ş t e ) , d e o a r e c e a u
p r e ţ u i t m a i m u l t p e t r e c e r e a în l u m e ( s t r ă i n ă d e
b is er ic ă ), d e c â t v i a ţ a c e a c e r e a s c ă ”, d e s lu ji to r al
A lta ru lu i. - VI Ecum . 21; I Regi 15, 26. Vezi: Aposta­
zia clericului.
3. întrebare·. „Preotul c a r e va Fi c a t e r i s i t p e n t r u
vinov ăţ ii c a n o n i c e , ori s-a l ă s a t d e p r e o ţ i e d e voia
s a , fiind m u s t r a t d e c o n ş t i i n ţ a s a , m a i p o a t e d a
b i n e c u v â n t a r e , z i c â n d : „Bine e s t e c u v â n t a t D u m n e ­
z e u l n o s t r u . . , ”; s a u : „Hristos a d e v ă r a t u l D u m n e z e u l
n o s tr u. ..”; s a u s ă c ă d e a s c ă ; s a u s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă
în S f â n t u l Altar?
Răspuns: Piu. N im ic d in t o a t e a c e s t e a nu s e
c u v i n e a le luc ra, nici p e u n e l e , nici p e a lt e le , ci va fi
r â n d u i t la un loc cu laicii.” SfântulPiicoiaeQ.
4. C a t e r i s i r e a d e f in it iv ă s e o f ic ia z ă d e e p i s c o p
în c h i p u l u r m ă t o r : „ D u p ă ce s-a ci ti t în p u b l i c s e n ­
tinţa d a tă de tribunalul spiritual, arhiereul c are o
e x e c u t ă , d e z b r a c ă d e pe cel c o n d a m n a t , felo nul şi
e p i t r a h i l u l , cu c a r e e r a î m b r ă c a t , z ic â n d : Tu c a r e
a s t ă z i p e n t r u u l t i m a o a r ă t e n u m e ş t i p r e o t al
D u m n e z e u l u i c e r e s c , d e aici î n a i n t e vei fi d e s p u i a t
d e d a r u l p r e o ţ i e i , p e c a r e l-ai a v u t p â n ă a c u m şi
pie rzi î m b r ă c ă m i n t e a d a r u l u i p r e o ţ e s c , cu c a r e te-ai
î m p o d o b i t şi l ă u d a t p â n ă a c u m în s o c i e t a t e a o m e ­
n e a s c ă . . . ” După a c e e a strigă: „Nevrednic e st e !”, a p o i
îi t u n d e cu f o a r f e c ă b a r b a în p a r t e a d r e a p t ă şi s t â n ­
g ă , p r e c u m şi p ă r u l din c a p în trei locuri, z i c â n d :
„ N e v re d n ic e s t e ! ”. - Miiaş, Canoanele, voi. I, p. 196;
p a r t . II, p. 377.
5. De o b s e r v a t e s t e şi faptul că ori c e cleric o d a t ă
sf in ţi t, el nu m a i p o a t e r e n u n ţ a d e b u n ă voie la
t r e a p t a s a d e s l u j i t o r al Altarului, a d i c ă să dem isio­
neze. -1. Cor. 4, 1-2.
 PRAVILA BISERICEASCA 117

Cel c e a î n c h e i a t cu Domnul c o n tr a c tu l ju r u i n ţ e i ,
nu m a i p o a t e să-l r u p ă căci refuzul funcţiei îl loveşte
cu anatematizarea, c a r e e s t e c e a ma i g r e a p e d e a p s ă
b i s er ic e a sc ă . - IV Ecum. 27; Luca 9, 62; 14, 26-35.
Caterisirea e ste o p e d e a p s ă d a tă pentru lu m ea
a c e a s t a c a să-şi m â n t u i a s c ă s u f l e t u l , d a c ă s e p o c ă -
i e ş t e . I. Cor. 5, 5. P e d e a p s a cu a n a t e m a s e d ă c a o
arvună a m uncilor veşnice p e n t r u cei l e p ă d a ţ i d e la
Har ul m â n t u i r i i ; e a e s t e o l e g ă t u r ă va la bil ă şi în cer.
Mat. 18, 18. Vezi: Apostazia, Afurisi rea.
CĂRŢI RELE Vezi: Scrieri faise.
CĂSĂTORIA LEGALĂ e s t e a t u n c i c â n d b ă r b a t u l
îşi a l e g e o s i n g u r ă s o ţi e , cu c a r e s e l e a g ă î n a i n t e a
S f â n t u l u i Altar c ă vor d u c e v ia ta î m p r e u n ă , f ă c â n d :
„Nu nta cinstită şi patul n e s p u r c a t . ” - Mărt. Ort. I, 115.
I. L o g o d n a s e face:
1. Pe t e m e i u l c o n s i m ţ ă m â n t u l u i re c ip ro c . F o a r t e
r ă u fac pă rin ţii c a r e s i l e s c p e copiii lor s ă s e c ă s ă t o ­
r e a s c ă cu c i n e nu Ie pla ce .
2. V â r s t a : s e c e r e a fi f e m e i a d e cel p u ţ i n 16 a n i
ia r b ă r b a t u l d e 18 ani.
F e m e i a s e p o a t e c ă s ă t o r i p â n ă la 6 0 d e a n i, iar
b ă r b a t u l p â n ă la 7 0 d e ani, d a c ă n-au fost c ă s ă t o r i ţ i .
3. P re otu l t r e b u i e s ă e x a m i n e z e g r a d e l e d e î n r u ­
dire.
4. S ă s e a n u n ţ e p r i n a f i ş p e u ş a Bisericii.
5. Să r e s p e c t e legile civile.
6. Se o b i ş n u i e ş t e c a b i n e c u v â n t a r e a l o g o d n e i ,
s-o facă p r e o t u l o d a t ă cu c u n u n i a , s p r e a e vita
u n e l e a b a t e r i . Vezi c u v â n t u l : Logodna ş i rudeniile.
II. O pr ir i d e la c ă s ă t o r i e .
1. Nu s e p o t c ă s ă t o r i , c a s t r a ţ i i , idioţii, n e b u n i i şi
în d ră c iţ ii . - Apost. 21.
2. C â n d un s o ţ e s t e d e j a c ă s ă t o r i t cu a lt s o ţ.
118 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

3. C â n d l o g o d n i c a e s t e î n g r e u n a t ă d e al tul .
4. C â n d l o g o d n i c u l e s t e h i r o t o n i t , c ă l u g ă r i t , s a u
c o n d a m n a t la î n c h i s o a r e , ş.a. - RBOR art. 51-54.
III. T i m p u l .
Se po a te face n un tă In to a te zilele anului afară de:
1. T i m p u l c e l o r 4 p o s t u r i a le a n u l u i . V. Fosturile.
2. De la 2 5 D e c e m b r i e p â n ă la 8 I a n u a r i e
3. Din z iu a d e P a ş te p â n ă d u p ă D u m i n e c a
To m ei . Pr e o tu l c a r e va b i n e c u v â n t a n u n t a în a c e s t
timp e ste s u p u s pedepselor.
4. S lu j ba c u n u n i e i s e face d e obi c ei d u p ă S f â n t a
L i tu rg hie ; d a r în c a z d e n e v o i e s e p o a t e f a c e şi în
a l t ă v r e m e a zilei, a v â n d d e f a ţă na şii d u p ă d a t i n ă .
CĂSĂTORIA A DOUA. S f â n t u l Q ri gor e Te o lo g u l,
zice: „Că n u n t a c e a d e î n tâ i e s t e le g e , a d o u a e s t e
i e r t a r e , a tr e ia c ă l c a r e d e l e g e . ” - PM Bgl. 2 05!
1. „Cei c e s-au î n s o ţ i t li b e r şi legiuit, prin a d o u a
c ă s ă t o r i e , d u p ă t r e c e r e a d e p u ţ i n tim p, d u p ă c a n o ­
nul b i s e r i c e s c ( d u p ă S f â n t u l Vasile, I a n s a u 2)
p e t r e c â n d în r u g ă c i u n i şi pos tiri; t r e b u i e s ă li s e d e a
î m p ă r t ă ş i r e d u p ă i e r t a r e . ” - Laod. 1.
2. „ C ă s ă t o r i a a d o u a nu s e b i n e c u v i n t e a z ă cu
c u n u n i e , ci s e şi c a n o n i s e ş t e d o i a n i a nu s e î m p ă r ­
tăşi, iar a treia c ă s ă t o r i e trei a n i . ” - Sfântu l riichifor2.
3. „ P re z b it e r u l s ă nu m ă n â n c e la c ă s ă t o r i a a
d o u a d e o a r e c e c ă s ă t o r i a a d o u a a r e n e v o ie d e p o c ă ­
in ţă .. .” - fieocez 7.
4. C in e va fi în a d o u a î n s u r a r e fiind d e mulţi
an i, s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă 2 a n i , iar d e va fi t â n ă r , şi-i va
m ur i f e m e i a , iar d e va p u t e a r ă b d a a ş a , d u p ă c u v â n ­
tul A p o s t o lu lu i, bine , iar d e nu va p u t e a , i a r ă el s ă ia
a d o u a f e m e i e ; iar d e va fi b ă t r â n şi s e va î n s u r a a
d o u a î n s u r a r e , unii c a a c e i a m â n i e p e D u m n e z e u ,
s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă 3 a n i, m e t a n i i c â t e 2 4 în zi.” - FBQ
 PRAVILA BI SERI CEASCA 119

p. 109(83).
CĂSĂTORIA A TREIA e a s e î n g ă d u i e d e Bise ri că
n u m a i d e m a r e nevoie, a c e l o r a c a r e n- au c o p ii p â n ă
Ia v â r s t a d e 4 0 d e ani.
1. „...la t r i g a m i s ă s e a p l i c e a f u r i s i r e d e c inc i
ani... fă ră a-i opri cu tot ul d e la B iseri că. Să s e în ­
v r e d n i c e a s c ă ascultării d oi, s a u trei an i, i a r d u p ă
a c e a s t a s ă li s e d e a voie a sta Împreună, fe rin du- se
d e î m p ă r t ă ş i r e a Bun ulu i. Şi astfel d â n d d o v a d ă d e
rodul p o c ă i n ţ e i s e vor a ş e z a Ia locui de împărtăşire”
- Sfântul Vasiie 4. (fieocez. 5; Sfântul Tim otei 11;
Sfântul Vasiie S0. Vezi: Canonisirea.
2. „... Iară c â n d s u n t unii d e 3 0 d e a n i , m ă c a r
a i b ă feciori m ă c a r n -a ib ă ( m ă c a r că a u s a u nu au
copii), a c e i a 4 a n i s ă nu s e c u m i n e c e . ”
3. „Cei cu trei n u n ţ i c a r e s u n t d e 3 0 d e an i d e
nu vo r a v e a copii, a c e i a d u p ă tr e i a n i s ă s e c u m in i-
c e , ”.... - FM B gi. 206.
4. „Ia ră o r i c i n e d e va f a c e a tr e ia î n s u r a r e s ă s e
p o c ă i a s c ă p a t r u a n i , şi în t o a t e zilele c â t e 66 d e
m e t a n i i , c ă s e c h e a m ă c u r v a r i . ” - FBG p. 109 (83).
CĂSĂTORIA A PATRA. „Iară p e n t r u a p a t r a
n u n t ă , a u p o r u n c i t cu m i n t e a d e î m p r e u n ă şi cu
s o c o t e a l ă şi j u d e c a t ă D u m n e z e i e s c u l S o b o r al Sfin­
ţilor Părinţi, c a nici c u m a c e e a n u n t ă fără d e le g e
nici o d a t ă s ă nu s e facă: ia ră d e va î n d r ă z n i n e ş t i n e
şi s e va f a c e n e b ă g ă t o r d e s e a m ă d e d u m n e z e i a s c a
l e g e şi pravilă, d e va veni î n t r - a c e a v i a ţ ă p o r c e a s c ă
a p a t r a n u n t ă , a c e l a s ă fie a f u r i s i t şi l i p s i t d e t o a t ă
s l u j b a Biser ic ii, şi s t r ă i n d e t o t d e i n t r a r e a Bisericii
lui H ri s to s p â n ă c e va f a c e d e s p ă r ţ i r e a d e p l i n ă d e
c ă t r e a c e e a l o c u i n ţ ă şi î m p r e u n a r e r e a c e s-au
făc ut; d e a c e e a d e s e va d e s p ă r ţ i şi-şi va veni în tr u
p o c ă i n ţ ă şi s e va î n t o a r c e , primeşte-1 i a r ă . ”
120 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

2. „ C a n o n u l Iui, c u m zice d u m n e z e i e s c u l
Po st ni c , să-i fie o p t a n i s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi
m e t a n i i şi p o s t şi m i l o s t e n i e s ă facă; ia ră d e nu s e
va î n t o a r c e , a t u n c i s ă fie s t r ă i n d e tr a iu l c re şt in il or,
c u m a m zis.”
3. „Nunţile c a r e s e fac m a i m u l t e d e trei, a c e l e a
nu s e c h e a m ă n u n ţ i , p e n t r u c ă s u n t c a d o b i t o a c e l e
şi fă ră d e le g e şi s p u r c a ţ i , şi fă ră d e r â n d u l c r e ş t i n i ­
lor. Ia r copiii ce s e vo r n a ş t e d e într-a p a t r a n u n t ă ,
p o r u n c e s c d u m n e z e i e ş t i l e pravile, s ă nu s e c h e m e
a d e v ă r a ţ i ţ â ţ â n i l o r s ă i, nici să-l m o ş t e n e a s c ă . ” - PMB
gl. 206. (Sfântul, Vasile 50, 80).
4. „Cine s e î n s o a r ă d e p a t r u ori, s ă s e p o c ă i a s c ă
8 a n i , m e t a n i i c â t e 110 în zi; unii c a a c e i a c u r v e s c şi
p e D u m n e z e u m â n i e . ” - PBG 1J0 83).
CĂSĂTORIA NELEGIUITĂ s e î n f ă p t u i e ş t e a t u n c i
c â n d nu s e ţi n e în s o c o t e a l ă pravila Bisericii,
n e r e s p e c t â n d g r a d e l e d e în r u d i r e .
1. „ Sâ ng el e a m e s t e c a t e s t e un p ă c a t şi o gre şa lă ,
m a i r e a şi m a i c u m p l i t ă d e c â t p r e a c u r v i a , şi s e
chiam ă sânge amestecat când se va îm preuna
neştine, cu o femeie ca aceea cu care nu s e vor
p u t e a î m p r e u n a cu n u n t a d u p ă Pravila Bisericii.”
„ C e r t a r e a s â n g e l u i a m e s t e c a t c e s e face fă ră
n u n t ă e s t e ca şi p r e a c u r v i a . . . ” - PMB gl. 211.
2. „ . . . h o t ă r â m c a d e a c u m î n a i n t e , cel c e s e va
î n s o ţ i prin l e g ă t u r ă d e c ă s ă t o r i e c u va ra s a , s a u
t a t ă l şi fiul cu m a m a şi cu fiica, s a u t a t ă l şi fiul cu
d o u ă fete s u ro ri , s a u doi fraţi cu m a m a şi cu fiica,
s a u do i fraţi cu d o u ă s u ro ri , s ă c a d ă s u b c a n o n d e 7
a n i , f ir e ş te d u p ă c e s-au d e s p ă r ţ i t d e î n s o ţ i r e a n e l e ­
g i u i t ă . ” - VI Ecum. 54.
3. „ L e g ă t u r a d e c ă s ă t o r i e o m e n e a s c ă d i n t r e r u ­
d e n i i l e Inter zis e, d e s e va do v e d i c ă s-a făcut, s e vo r
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 121

s o c o t i p ă c a t e o m e n e ş t i , şi vinovaţii s e vor s u p u n e
p e d e p s e l o r d a t e p r e a c u r v a r i l o r . ” - Sfântul Vasile 68.
4. „Iar c a n o n u l a c e s t e i n u n ţi fă ră -d e -l e ge , d a c ă
s e vor d e s p ă r ţ i , e s t e c a şi a c e l o r d e a m e s t e c a r e d e
s â n g e , a d i c ă 15 a n i s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . ” - PMB
gl. 208.
5. C â n d cei vinova ţi nu v o i e s c s ă s e î n d r e p t e , „în
a f a r ă d e a c e s t e p e d e p s e cu c a r e s e p e d e p s e ş t e
a m e s t e c ă t o r u l d e s â n g e , în c ă îl a f u r i s e ş t e şi Biseri­
c a . ” - PM Bgl. 211.
6. „Cine îşi va î n s u r a într- al tă c r e d i n ţ ă fete le şi
feciorii, unii c a a c e i a s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă în 5 a n i; a ş i ş ­
d e r e a şi popi i c e i a c e îi vor c u n u n a şi a c e i a s ă a i b ă
p o c ă i n ţ ă 3 a n i a f a r ă d e B is e ri c ă .” - PBG p. 100 (32).
7. Legile civile, d in a d â n c ă v e c h i m e , p e cei c e
f ă c e a u s â n g e a m e s t e c a t îi p e d e p s e a cu m o a r t e a .
C o m p . PMB gl. 211 ş i 212. Curvia cu rudenii.
CĂSPHC1A. Cei căs ătoriţi, s p u n medicii, că t r e b u ­
ie s ă vie în c o n t a c t n u m a i I s a u d e 2 ori p e s ă p t ă ­
m â n ă , c a s ă a i b ă c opi i s ă n ă t o ş i . D u p ă c a n o n u l 13 al
S f â n t u l u i T i m o te i , ei t r e b u i e s ă s e a b ţ i n ă în s ă r b ă ­
tori, s â m b ă t a şi d u m i n e c a . La fel în t i m p u l p o s t u l u i
„ca s ă s e î n d e l e t n i c e a s c ă cu p o s t u l şi cu r u g ă c i u ­
n e a ” (I Cor. 7,5), p e c â t e s t e cu p u t i n ţ ă , p r e c u m şi în
t i m p u l s c u r g e r i l o r l u n a r e şi a p u r t ă r i i sar cin ii .
2. „Şi cei c ă s ă t o r i ţ i s u n t d a t o r i a-şi fi loruş i j u d e ­
c ă to r i, a d i c ă e s t e c u v ii n c io s lu c ru a s e d e p ă r t a unul
d e a ltul prin î n v o i r e a fi e c ă r u i a , c â n d s e z ă b o v e s c în
ru g ă c iu n e , apoi să se îm p re u n e iarăşi, a s p u s
Pave l.” (I Cor. 7, 5) - Sfântul Dionisie 3.
3: „ B ă r b a tu l şi f e m e i a s ă nu s e a f le în p o ft ă t r u ­
p e a s c ă , nici s â m b ă t a nici d u m i n e c a , c ă î n t r - a c e s t e
2 zile m a i m u l t s e face D u m n e z e i a s c a Lit urg hie ;
î n s ă s â m b ă t a p e n t r u s u f l e t e l e p r is tă v iţ il o r noş tr i,
122 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

iar d u m i n e c a p e n t r u în v i e r e a M â n t u i t o r u l u i n o s t r u
Iisus H ristos, şi a c e a s t a s ă fie d e î n t o c m i r e a m â n d u ­
ror a, a d i c ă s ă fie voia şi a b ă r b a t u l u i şi a f e m e i i . ” -
PMB gl. 171 [Sfântul Simeon Tes. IX 16; V. Datoria.)
4. „ .. . P ă z e a s c ă - s e d a r pe s i n e , cei h i r o t o n o s i ţ i ,
d e l e g ă t u r a cu s o ţi il e lor c â n d vor s ă s l u j e a s c ă
L i tu rg hi e şi d u p ă L i tu rg hie în a c e a zi ca cei c e s u n t
c inst iţi cu c u m i n e c ă t u r a . . . Deci d a c ă nu m a i m u lt ,
cel p u ţ i n în z i u a şi în n o a p t e a c e a d i n a i n t e a Litu r­
gh ie i şi în c e a d u p ă Li tur ghie t r e b u i e n e a p ă r a t a s e
feri.” - Sfântul Sim eon Tes. IX, 14-15.
CÂNTAREA BISERICEASCĂ, e s t e mijlo cu l prin
c a r e o m u l îşi a d u c e c u g e t e l e s a l e ca j e r t f ă lui D u m ­
n e z e u . Ea e s t e h a i n a cu c a r e s e î m b r a c ă c u v i n t e l e
r u g ă c i u n i i , c a r e t r e b u i e s ă i a s ă d in a d â n c u l inimii
e v l a v i o a s e , p e n t r u cererea, m ulţum irea şi lauda Iui
Dumnezeu.
1. „Voim c a cei c e vin în B ise ri că s p r e a c â n t a ,
s ă nu î n t r e b u i n ţ e z e s tr ig ă ri n e c u v i i n c i o a s e , silind
firea s p r e r ă c n i r e , nici a p r o n u n ţ a c e v a d in c e l e
n e p o t r i v i t e şi n e î n s u ş i t e d e bis e r ic ă : ci cu m u l t ă
l u a r e a m i n t e şi cu u m i l i n ţ ă a a d u c e lui D u m n e z e u ,
priv itor ul c e l o r a s c u n s e , a c e s t fel d e P s a lm o d ii . Căci
Sfinţ itu l C u v â n t a î n v ă ţ a t ca fiii lui Israil s ă fie
evlavi oşi .” - VI Ecum. 75; Laod. 15.
2. în B ise ri că t r e b u i e s ă s e c â n t e în a ş a fel î n c â t
s ă s e a u d ă p â n ă în f un dul Bisericii, căci c i n e c â n t ă ,
nu c â n t ă n u m a i p e n t r u el, ci p e n t r u D u m n e z e u şi
pentru aproapele.
CÂNTAREA MIRENEASCÄ t r e b u i e s ă fie c u v i i n ­
c i o a s ă iar nu a ţ â ţ ă t o a r e la d e s t r ă b ă l a r e .
„ C ă l u g ă r u l d e va f a c e c â n t e c e m i r e n e ş t i şi va
j u c a , a c e s t a e s t e o m al d r a c u l u i ; iar nu al lui
D u m n e z e u ; s ă s e p o c ă î a s c ă 3 a n i, şi m e t a n i i o m i e . ”
 PRAVILA BISERICEASCĂ 123

- PBG p 120 (142).

CÂNTĂREŢII şi toţ;i slujitorii Bisericii a u o m a i
m a r e r e s p o n s a b i l i t a t e î n a i n t e a lui D u m n e z e u d e c â t
c r e d i n c i o ş i i d e râ n d . Vezi: Ştiinţa, Darurile, Curvia
cântăreţului.
1. „Anagnoştii (citeţii şi cân tăreţii) ve nin d Ia v â rs ­
t a c u v e n i t ă s ă s e s i l e a s c ă , ori să-şi ia s o ţ i e , ori s ă
f ă g ă d u i a s c ă î n f r â n a r e ” p e n t r u via ţa f e c io r e ln ic ă . -
Cart. 19. Vezi: Celibatul.
CÂRCIUMA e s t e b u n ă n u m a i în m ă s u r a în c a r e
e a s a t i s f a c e ne voile a b s o l u t t r e b u i n c i o a s e a l e vieţii.
1. „ P ă z in d noi s f i n ţ e n i a Bisericii, nu t r e b u i e a s e
p u n e în i n t e r i o r u l s f i n t e l o r curţi c â r c i u m ă , s a u
felurite a r o m a t e , s a u altfel d e n e g u s t o r i e , căci
M â n tu i to r u l n o s t r u şi D u m n e z e u , prin p e t r e c e r e a
c e a în tr u p , î n v ă ţ â n d u - n e p e noi, p o r u n c e a a nu
face C a s a P ă r in t e lu i S ă u , c a s ă d e n e g u ţ ă t o r i e , EI,
C a r e a r ă s t u r n a t şi m e s e l e s c h i m b ă t o r i l o r d e b a ni,
şi pe cei c e fă c e a u Biserica lă c a ş m i r e n e s c i-a izgonit.
Deci, d e s e va dov e di c i n e v a în g r e ş e a l a a c e a s t a d e
faţă, s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VI Ecum. 76 ş i 97.
... 2. C ă l u g ă ri i şi p r e o ţi i nu p o t fi c â r c i u m a r i .
Vezi: Beţia.
CEASURILE s u n t s l u j b e b is e r i c e ş t i , c a r e fac
p a r t e din c e l e 7 l a u d e . Ele s u n t d in c e a m a i a d â n c ă
v e c h i m e . - E Ap. 2, 15; 10, 9; 3, 1;
1. Ceasul întâiu, vezi: Utrenia.
2. Ceasul a i treilea: „Ia ră c â n t a r e a c e a s u l u i al
tr e ile a , e s t e p e n t r u c ă a v e n i t Duhul S f â n t p e s t e
D u m n e z e i e ş t i i Apostoli, şi d a c ă îi l u m i n ă p e d â n ş i i ,
a p o i cu d â n ş i i (lu m ină ) p e t o a t ă l u m e a . ”
3. Ceasul a i şaselea: „Ia ră c â n t a r e a c e a s u l u i al
ş aselea, e s te p e n tru răstignirea Mântuitorului, că
într-al ş a s e l e a c e a s s e ră s t i g n i şi t ă m ă d u i c ă l c a r e a
124 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E

lui A d a m , c a r e au f ă c ut -o în al ş a s e l e a c e a s ”
3. Ceasul a! nouălea: „Iară c â n t a r e a c e a s u l u i al
n o u ă l e a e s t e p e n t r u s t r i g a r e a c e a s t r i g a t în a c e l
c e a s D o m n u l n o s tr u lisus Hristos: Tată întru mâinile
Tale îm i dau sufletul, şi a ş a îşi d ă d u s u f l e t u l , şi
m o a r t e a D o m n u l u i p e m o a r t e o m o r î , şi p e cei din
iad îi izb ăvi .” - FM B gl. 72.
CELIBATUL M o n a h i s m u l , în p r i m e l e v e a c u ri
c r e ş t i n e , a tr ă it s u b n u m e l e d e feci ori e s a u c e li b a t.
El e s t e primul p a s s p r e m o n a h i s m . Laicul c ar e vo ie ş ­
t e s ă t r ă i a s c ă în fe c io ri e p e n t r u a lu c r a m a i cu s p o r
în s l u j b a lui D u m n e z e u , şi dacă-i c a p a b i l , p o a t e fi
h i r o t o n i t , cu t o a t ă v r e d n i c i a şi c i n s t e a . - Apost. 26;
VI, 5, 6; C a rt 4, 19. O d a t ă h i r o t o n i t el nu s e m a i
p o a t e c ă s ă t o r i ; cel c e c a l c ă f ă g ă d u i n ţ e l e s e c a t e r i ­
s e ş t e . - IV Ecum. 14, 16.
CERŞETORIA. Cel lips it d e c e l e t r e b u i n c i o a s e
vieţii a r e î n g ă d u i n ţ a s ă c e a r ă . Dar s ă b a g e b i n e d e
s e a m ă , c ă el îşi va a g o n i s i „o c o m o a r ă d e m â n i e în
z i u a m â n i e i " şi a d r e p t e i j u d e c ă ţ i a lui D u m n e z e u ,
d a c ă c e r e din lenevi re sau din lăcomie.
CHEZĂŞIA. „Clericul c a r e d ă c h e z ă ş i i , ( p e n t r u
b a n i s a u altfel d e c â ş t i g m â rş av ) s ă s e c a t e r i s e a s c ă ”
- Apost. 20. f / R E c u m . 30; Sardica 7, 8, 9, 20).
2. „Vreun m i r e a n d e va c u m p ă r a luc ruri d o m ­
n e ş ti , c a r e s e c h e a m ă v a m e ş , ia r p r e o t u l va in tr a
c h e z a ş p e n t r u d â n s u l , a c e l u i a i s e ia p o p i a d e t o t .”
„Iar d e s e va face c h e z a ş , într- al t c hip , p e n t r u ca
s ă d o b â n d e a s c ă , şi d e a c e i a s ă i s e ia d a r u l . ”
3. „Iar d e s e va a f l a vre u n o m s ă r a c d a t o r , şi vo r
să-l b a g e în t e m n i ţ ă , iară p r e o tu l îl va lua în c h e z ă ­
şie, d e a c e ia nu s e a p ă r ă : ci încă a r e c in st e d e bine le
c e l-au f ă c u t . ” - FMB gl. 90.
CHINOVIA s e n u m e ş t e o r g a n i z a r e a m o n a h a l ă
 PRAVILA BISERICEASCĂ 125

u n d e toţi t r ă i e s c v i a ţ a în c o m u n , a ş a c u m t r ă i e s c
m e m b r i i un e i familii. Vezi: Mănăstirea.
CIMITIRUL e s t e locul u n d e s e d e p u n t r u p u r i l e
c elo r adorm iţi întru Domnul, spre a se da p ă m â n t u ­
lui d e u n d e a u fost lu a t e . El e s t e s f â n t , fi i n d c ă şi
t r u p u l e s t e s f i n ţ i t prin r u g ă c i u n e şi a s c e z ă , d e v e ­
n in d „ Te mp lu al D u h u lu i S f â n t ” c a r e îşi a ş t e a p t ă
p r o s l ă v i r e a la a d o u a învie re.
1. în c im iti r ul s f in ţi t s e î n g r o a p ă n u m a i cei b i n e
c r e d i n c i o ş i . (Apost. 45, 46; 65; Laod. 6, 9; 33).
2. în c im i t i r nu s e p o t în g r o p a : 1) Pă g â n ii , e r e t i ­
cii şi s c h i s m a t i c i i . 2) Copiii n e b o t e z a ţ i . 3) Ateii şi c ei
n e p o c ă i ţ i , c a r e re fu z ă S f i n t e l e T a in e . 4) S i n u c ig a ş ii .
5) Cei m o r ţ i în d u e l. în a st fe l d e c a z u r i e b i n e s ă s e
în treb e episcopul.
CLEVETIREA119. „Cl evetitorul un an s ă nu s e

110A cleveti înseamnă a scorni cineva, din invidie şi ciudă, lucruri

neadevărate, răutăţi inventate, despre alt om pentru a-i strica
reputaţia, pentru a-i distruge numele bun. Sinonime cu a c lev eti
sunt: a bârfi, a calomnia, a denigra, a defăima, a ocărî, a ponegri,
a scorni, a huli. (după DEX, n.ed.).
Creştinul adevărat ştie că bârfirea, clevetirea, Înseamnă moartea
sufletului, şi că trebuie să-şi plângă îndată acest urât păcat şi să
se ferească ca de şarpe de a-l face. niciodată un creştin drept
credincios nu-şi va murdări fraţii cu nici un fel de scorneli.
Creştineşte este ca să nu trâmbiţezi faptele rele făcute de alţii ci
să taci şi să te rogi pentru cei nărăviţi în rele, răbdându-i şi nespu-
nând nimănui nimic, ci sfătuindu-i cu blândeţe, în nădejdea
îndreptării lor prin pocăinţă; sau să ceri ajutorul Bisericii, atunci
când răutăţile depăşesc măsura bunei cuviinţe iar răul acela
tulbură viaţa paşnică a creştinilor.
însă se cuvine să luăm bine aminte ca nu cumva tăinuind ticăloşi­
ile indivizilor răi, decăzuţi din treapta de om, să nu fim conside­
raţi în faţa lui Dumnezeu drept părtaşi şi complici la faptele rele
ale acelor ipocriţi, nărăviţi în răutate. La finalul cărţii, la capitolul
A dăugirile Editorului, aducem un exemplu practic al modului
cum creştinii Constantinopolului s-au făcut părtaşi la păcate
străine, aducând astfel pedeapsa asupra draşului sfânt. Exemplul
126 IEROM. NICODIM SACHELARIE

c u m i n e c e . ” PM Bgl. 373.
„Cl eve titoru l 2 ani, m e t a n i i 18 în zi.” - PBG. p.
1IO (88) Psalm ul 14 (15) Vezi d o c u m e n t a r e a la:
Defăimarea.
COMPLOTAREA, Vezi: Tovărăşia Ia rău.
CONCUB INAJ e s t e a t u n c i c â n d o m u l îşi ia o
f e m e i e şi t r ă i e ş t e cu e a n e c u n u n a t .
1. „Cel c e a r e c o n c u b i n ă şi nu v o i e ş t e nici a o
l ă s a nici a s e c u n u n a cu e a , nu s e c u v i n e a-i p r i m i
d a r u r i l e la b i s e r i c ă , a c ăr ei legi le b â r f e ş t e şi le
d e f a i m ă prin f a p t e l e s a l e . ” - Sfântul Tiichifor 33;
PMB gl. 208 ş i 235.
2. Ci ne a t r ă i t în c o n c u b i n a j nu p o a t e fi h i r o t o ­
nit. - Apost. 17, 18; Sfântul Vasiie 12.
CONŞTIINŢA PĂCATULUI. O ri c e o m t r e b u i e s ă
a i b ă c o n ş t i i n ţ a c ă e s t e p ă c ă t o s , „căci nu e s t e o m
c a r e s ă v i e ţ u i a s c ă şi s ă nu g r e ş e a s c ă . ”
1. „O ric are v o i e s c a c r e d e că, d e a c e i a s e z ic e d e
sfinţi în r u g ă c i u n e a D o m n e a s c ă : Lasă nouă greşe­
lile noastre... din c a u z a s m e r i t e i c u g e t ă r i , iar nu s e
z ic e d u p ă c u m e s t e , s ă fie anatema. Căci c i n e a r
p u t e a su feri p e cel c e s e r o a g ă , m i n ţ i n d , nu o a m e n i ­
lor, ci lui D u m n e z e u ? ” - Cart. 127.
2. „De v o m z ic e c ă p ă c a t n-ave m, n e î n ş e l ă m p e
noi î n ş i n e şi a d e v ă r u l (vieţii c r e ş t i n e ) nu e s t e î n t r u
n o i . ” (I. lo a n 1,8). „ O ric are a r c r e d e c ă nu s e c u v i n e
a fi în ţ e l e s e altfel, ci p e n t r u s m e r i t a c u g e t a r e s u n t e m

este extras din cartea: „Profeţii şi mărturii creştine pentru vremea

de acum”, ed. Biserica Ortodoxă, Alexandria, 2004, cu titlul: „O
p o vestire dem nă d e h iat am intd', şi a fost prezentat de Fericitul
Filotei Zervakos (1884-1980). Găsim aici cauzele dureroase pen­
tru care a permis Bunul Dumnezeu cucerirea oraşului sfânt al
creştinilor, Constantinopolui, de către musulmani (turci) In anul
1455. (n.ed.)
 PRAVILA BISERICEASCĂ 127

d a t o r i a zice c ă noi a v e m p ă c a t , s ă fie anatem a..." -

Cart. 125, 126.
CRIMA. Vezi: Uciderea.
CTITORIA. S u n t d o u ă feluri d e ctitorii:
a) ctitoria l u m e a sc ă, a tu nci c â n d cineva voieşte s ă
facă ceva p e n t r u binele public: o şcoală, un pod, ş. a.
b) Ctitoria p e n t r u D u m n e z e u . A cea st a s e î m p a r t e
şi e a în d o u ă : 1) C â n d o m u l s e d ă pe s i n e în s l u j b a
lui D u m n e z e u ca: i n t r a r e a în m o n a h i s m , d e d i c a r e a
m i s i o n a r i s m u l u i , p r e o ţ i e i ş .a . şi 2) C â n d o m u l d ă
d in a v e r e a s a p e n t r u c i n s t e a lui D u m n e z e u , c a
f a c e r e a de : bis erici, m ă n ă s t i r i ş.a.
1. C e e a c e o m u l a f ă g ă d u i t Iui D u m n e z e u , f ă g ă ­
d u i t r ă m â n e . Vezi: Făgăduinţa.
2. „ M ă n ă st ir il e o d a t ă c o n s f i n ţ i t e d u p ă s o c o t i n ţ a
episcopului, să ră m â n ă pentru to td e a u n a mănăstiri
şi lu c r u r i l e c a r e s e cuvin lor s ă s e p ă z e a s c ă şi s ă nu
s e m a i facă l ă c a ş u r i l u m e ş t i . Iar d a c ă a r d a voie
c in e v a s ă facă a c e a s t a , s ă fie s u p u s c e r t ă r i l o r c e l o r
din c a n o a n e . ” - IV, 24; VI, 49,
2. „ D e o a r e c e s p r e n e n o r o c i r e a c e a fost p e n t r u ·
p ăcatele n o astre, răpindu-se o a recare sfinte c ase
d e unii b ă r b a ţ i , a d i c ă e p i s c o p i i şi m ă n ă s t i r i , a u fost
f ă c u t e l o c a ş u r i l u m e ş t i . D a c ă cei c e le ţin vor b i n e ­
voi s ă le d e a î n a p o i , p e n t r u a s er vi ia ră şi vechii
d e s t i n a ţ i i , b i n e e s t e , ia r d e n u, d e vo r fi d in c a t a l o ­
gul i e r a t i c e s c , d i s p u n e m s ă s e c a t e r i s e a s c ă , ia r d e
vor fi laici s a u m o n a h i , s ă s e a f u r i s e a s c ă , ca unii c e
s u n t o s â n d i ţ i d e Tatăl, d e Fiul şi d e S f â n t u l Duh, şi
s ă s e a ş e z e u n d e v i e r m e l e nu s e s f â r ş e ş t e şi focul
nu s e s t i n g e , d e o a r e c e s e p u n î m p o t r i v a D o m n u l u i ,
C a r e zice: „Nu faceţ i c a s a P ă r in t e lu i Meu c a s ă d e
n e g u ţ ă t o r i e . ” - VIIEcum . 17, 20, 21; I-II, 2, 3, 4, 5.
3. C ă l u g ă r u l e s t e „ d a t ” c t i t o r i e cu t o t c e a r e el.
128 IE ROM. N I C O D I M S A C H E L A R I E

lui D u m n e z e u ; d e a c e e a , cei c e s e fac m o n a h i , „mo-

n a s t i r e a a r e s t ă p â n i r e p e s t e t o a t e a le lor şi n im ic
nu li s e m a i d ă voie a d i s p u n e şi a s e griji d e e l e . ” - 1-
II, 6. Vezi: Monahismul.
CURAJUL·. Vezi: Mâhnirea.
CURVIA LAICILOR. S i m p l a c u rv ie e s t e a t u n c i
c â n d ci neva nu j i g n e ş t e p e altul, a d ic ă face d e s f r â u cu
o p e r s o a n ă n e c ă s ă t o r i t ă , el î n s u ş i fiind n e c ă s ă t o r i t .
„ D a c ă c i n e v a d o r i n d f e m e i e şi va î n c l i n a a s e
c u l c a cu e a , d a r d o r i n ţ a nu s-a î n f ă p t u i t , î n v e d e r a t
e s t e c ă a fos t a j u t a t d e Harul lui D u m n e z e u . " -
iieocez. 4.
2. „...Deci c a n o n u l e s t e a c e s t a : cei î n t i n a ţ i d e
c u r v i e s u n t s c o ş i d e la r u g ă c i u n i , trei a n i , ia r alţi
trei s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă n u m a i d e a s c u l t a r e , iar în
alţi trei a n i s ă s e r o a g e î n t r u p o c ă i n ţ ă î m p r e u n ă cu
cei p r o s t e r n a ţ i şi a p o i s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă cu S f i n ­
t e l e T a i n e . ” (9 ani).
„ P e n t r u cei s â r g u i n c i o ş i s p r e p o c ă i n ţ ă , i a r v ia ţa
lor În c li n ă s p r e m a i bin e , stă în puterea celui ce
aplică c a n o n u lc a p e n t r u folosul Bisericii s ă s c u r ­
t e z e t i m p u l a s c u l t ă r i i , şi să-i a d u c ă la î n t o a r c e r e
ma i c u r â n d ; şi t o t a c e s t a p o a t e a scurta tim pul ş i a-l
îm părtăşi m a i curând, t o c m a i c u m a r j u d e c a s t a r e a
c elu i b o l n a v prin e x a m i n a r e a sa: „Că p r e c u m e s t e
o p r i t a a r u n c a m ă r g ă r i t a r u l î n a i n t e a po rc ilo r.. .” t o t
a ş a d e necuviincios este a lipsi de cinstitul Mărgări­
tar pe o m u l cel de curând curăţit prin neîm părtă-
şire." - Sfântul G rigore fi is is'20 4. Vezi: Canonisirea.
3. „Curvarul va fi n e î m p ă r t ă ş i t cu Sfintele Taine,
ş a p t e an i; Doi an i t â n g u i n d u - s e , doi a s c u l t â n d , doi
p r o s t e r n â n d u - s e şi n u m a i u n u l s t â n d î m p r e u n ă , iar

lw Fratele Sfântului Vasile cel Mare, are 8 canoane.

 PRAVILA B ISERICEA SCA 129

în al o p t u l e a a n va fi p r i m i t la î m p ă r t ă ş i r e . ” - Sfântul
Vasile 59.
4. Cei c e a c ur vi t cu l o g o d n i c a s a m a i î n a i n t e d e
n u n t ă , cu c a r e s-a c u n u n a t m a i tâ rz iu , s e c a n o n i -
s e ş t e p a t r u a n i . - Sfântul Vasile 22, 38, 42.
5. „ O ri c ăr ui m o n a h , s a u laic c a r e a c u rv it , îi in ­
t e r z i c e m c a doi ani s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , d a c ă s e
va s â r g u i s ă m ă n â n c e a l i m e n t e u s c a t e , d u p ă c e a s u l
al n o u ă l e a , şi a face c â t e 2 5 0 d e m e t a n i i (p e zi); iar
d e s e va lenevi, p l i n e a s c ă t i m p u l cel r â n d u i t d e
P ă r in ţ i. ” - Sfântull. Postnicul 12.
6. „Stri căr ile c e l e f ă c u t e prin s il u ir e s ă fie fă ră
v i n o v ă ţi e ; d e c i şi s cla va , d a c ă s e va silui d e s t ă p â n u l
ei, e s t e n e v i n o v a t ă . ” - Sfântul Vasile 49. D ar s ă s e
b a g e d e s e a m ă ca nu c â n d v a din s i l u i r e s ă c a p e t e
o b i c e i u l d e s f r â n ă r i i . - Sfântul Grigore Iieocez 2.
Vezi: Siluirea.
7. P r e a c u r v i a a t u n c i s e î n f ă p t u i e ş t e c â n d un s o ţ
l a s ă p e t o v a r ă ş u l s ă u l e g it im şi fa ce p ă c a t cu a ltul
străin. „C e e a c e v ie ţu ie şt e î m p r e u n ă cu p r e a c u r v a r u l
e s t e p r e a c u r v ă în t o t t i m p u l . ” - Sf Vasile 39.
8. „Cel c e a p r e a c u r v i t va fi n e î m p ă r t ă ş i t d e s f i n ­
ţ e n i e 15 an i, c a r e s e vor î m p ă r t ă ş i astf el: p a t r u an i
va fi t â n g u i n d u - s e (în a f a r ă d e b is e r ic ă ); iar cinci
a s c u l t â n d (în p r id vor ul bisericii); p a t r u s t â n d în
g e n u n c h i şi alţi doi s t â n d (cu c r e d in c io ş ii ) fără a s e
î m p ă r t ă ş i . ” - Sfântul Vasile 58: Sfântul Grigore nisis 4.
9. „ P r e a c u r v a r u l s e va î n v re d n ic i d e î m p ă r t ă ş i r e
d u p ă tr e i a n i , de nu se va îm potrivi m âncării uscate
după ora a noua şi a face câte 250 de m etanii în
f ie c a r e zi, iar p e t r e c â n d cu l e n e v i te , s ă a ş t e p t e
î m p l i n i r e a t i m p u l u i p e c a r e l-au h o t ă r â t Părin ţi i.” -
Sfântul I. Post. 13.
10. „ F e m e i a de-şi va l ă s a b ă r b a t u l ei şi va lu a al-
130 IEROM. NICODIM SACHELARIE

tul,... s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă în n o u ă a n i şi să facă în toate

zilele 3 6 m e t a n i i ” n u m a i p â i n e s ă m ă n â n c e luni,
m i e r c u r i şi v in e r i”. B ă r b a t u l c a r e a luat-o, a c e l a ş i
c a n o n are. - FBG p. 106 (66).
CURVIA NEFIREASCĂ.
1. „Cela c e va u m b l a cu f e m e i a p e s t e fire, a n i 5,
şi p r e o t s ă nu s e f a c ă . ” - Mo/itf2\
2. „Aşa s ă c a n o n i s e ş t i şi p e f e m e i e , d e va fi fost
cu voia ei, iar de-i va fi fost cu sila, mai u ş o r s-o c a n o ­
n i s e ş i , î n s ă p r e c u m vei p r i c e p e tu sila ei.” - Molitf.
3. „Cela c e va u m b l a cu f e m e i e s t r ă i n ă p e s t e
fire, a n i 15.” - Vezi: Sodomia.
4. „Cine c u r v e ş t e cu fem ei a pe u n d e nu e tr e a b ă ,
c e s e c h e a m ă p e ş e z u t , 4 a n i m e t a n i i , 150 în zi.”
5. „Iar d e s e va fa c e a c e a s t a cu m u l t e fe m e i „şi
m a i m u l t ă î n v ă ţ ă t u r ă s ă i s e d e a ; d e a s e m e n e a şi t o t
p ă c a t u l s ă s e n u m e r e şi să s e s o c o t e a s c ă , c e e şi
c u m e s t e , c ă u n a e s t e o fe m e ie , i a r ă a l t a s u n t d o u ă
femei,, iar a lt a s u n t 3 femei şi alte le mu lte ; a s e m e n e a
şi fe m e ii unul e s t e un b ă r b a t şi a ltu l 2 b ă r b a ţ i , şi
altul 3 b ă rb a ţi şi alţii mulţi b ă r b a ţi .” - PBG p. 7 /0 ( 8 4 ) .
CURVIA CU DOBITOACE.
1. „Cei c e a u p ă c ă t u i t î n a i n t e d e a fi î m p l i n i t 2 0
d e a n i , a t i n g â n d u - s e d e d o b i t o a c e s ă c a d ă 15 a n i
îm p ă rtă şin d u -se num ai d e rugăciune. După a c e a s ta
s ă fie î m p r e u n ă 5 a n i şi n u m a i a t u n c i ( c â nd î m p l i ­
n e s c 2 0 de ani), s ă s e a t i n g ă d e S f i n t e l e T a i n e . ”
„Cei c a r e d u p ă a c e a s t ă v â r s t ă (de 2 0 d e ani),
a v â n d şi femei, a u c ă z u t în p ă c a t u l cu d o b i t o a c e , s ă
se învred n icească num ai de îm p ă rtă ş ire a rugăciunii
2 5 d e an i; la u r m ă , î n d e p l i n i n d cinci a n i d e î m p ă r t ă ­
ş i r e a r u g ă c i u n i i p r e o ţ i l o r (cu t o t u l 3 0 d e a n i) s ă s e

IZI
Din articolele canonice din Molitfetnic.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 131

î n v r e d n i c e a s c ă d e S f in te le T a in e .
Iar d a c ă unii a v â n d femei, a u p ă c ă t u i t (cu d o b i ­
t o a c e ) p e s t e v â r s t a d e 5 0 d e an i, s ă s e învredniceas­
că îm părtăşirii la i e ş i r e a d i n v i a ţ ă . ” - Ancira 16.
(Sfântul Vasile 7, 62; Sfântul Gr. Nissa 4).
2. „Cel c a r e îşi a r a t ă n e l e g i u i r e a î n t r e n e c u v â n ­
t ă t o a r e , a c e l a ş i t i m p d e p o c ă i n ţ ă i s e va a p l i c a (ca şi
la p r e a c u r v i e d e 15 an i), d a c ă s e va m ă r t u r i s i ”
s i n g u r . Sfântul Vasile 63.
3. „De va c ă d e a c in e v a în p ă c a t cu d o b i t o c d e
m u l t e ori, a v â n d şi f e m e ie , s e c a n o n i s e ş t e 8 ani ; iar
d e n- a re f e m e i e , şi o d a t ă , s a u d e d o u ă ori, s a u m a i
m u l t d e trei ori a c ă z u t , s e c a n o n i s e ş t e 3 a n i , m â n ­
c â n d u s c a t d u p ă o r a a n o u a , şi f ă c â n d 3 0 0 d e m e t a ­
nii m a r i . A c e s te c a n o n i s i r i s e d a u şi feme ii c a r e va
p ă c ă t u i cu d o b i t o c . ” - Sfântul loan Postnicul. S u p f22
4. „Oric ine va curvi cu d o b i t o c , . . . s ă a i b ă p o c ă ­
i n ţă 15 a n i m e t a n i i c â t e 5 0 0 ; iar a c e l d o b i t o c s p u r ­
c a t s ă s e l e p e d e c â i n i l o r d e m â n c a r e . ” - PBG p.
110(84) Deut. 27, 21.
5. „Cel c e face c u r v i e cu a n i m a l e , d u p ă Mar ele
Vasile, va fi n e î m p ă r t ă ş i t 15 a n i . î n s ă noi r â n d u i m
ca s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă 3 a n i d a c ă s e va l ă s a d e
p ă c a t , m â n c â n d h r a n ă u s c a t ă la o ra a n o u a (3 d u p ă
a m i a z ă ) şi va f a c e c â t e 2 0 0 d e m e t a n i i p e zi. D a că
s e va a r ă t a n e p ă s ă t o r , s ă î m p l i n e a s c ă cei 15 a n i . ” -
Sfântul Teodor Studitul S C. 21.
CURVIA CU RUDE SPIRITUALE. ..Pentru c ă r u d e ­
nia spirituală e ste mai m are d e c â t leg ătu ra cea
d u p ă tr u p , noi î n s ă a m c u n o s c u t c ă în o a r e c a r e
locuri, unii p r i m i n d co pii din s f â n t u l şi m â n t u i t o r u l

m Sfântul I. Post. Supl. - Sfântul loan Postnicul, Suplimentul de

canoane, care se găsesc în toate Pidalioanele citate. însă fără a fi
132 IEROM. NICODIM SACHE LARIE

Bote z, şi d u p ă a c e a s t a , m a m e l e a c e s t o r a fiind v ă d u ­
ve, in tr ă în l e g ă t u r ă d e c ă s ă t o r i e cu ei, h o t ă r â m ca
d e a c u m î n a i n t e s ă nu s e m a i î n t â m p l e a c e a s t a . Iar
d a c ă c i n e v a s -a r p r i n d e f ă c â n d a c e a s t a , d u p ă a c e s t
c a n o n , unii c a a c e ş t i a în tâ i s ă s e d e s p a r t ă d e î n s o ţ i ­
re a n e l e g i u i t ă , iar a p o i s ă s e s u p u n ă e p i t i m i i l o r
p e n t r u c u r v i e . ” - VI Ecum. 53.
2. „Cine va gr e ş i cu n a ş ă - s a 9 an i s ă s e p o c ă-
i a s c ă , m etanii în z i 150. ”
3. „ C i n e cu f i n ă - s a c e a b o t e z a t - o , 12 a n i şi
m e t a n i i 3 0 0 . ” -P B G p. 110(86).
4. „Cine va curvi „cu m a m a na şă -s i a n i 11; iar cu
n a ş a 2 0 . ” - Molitf.
5. „Iar la fină-sa, care-i e s t e fa tă s u f l e t e a s c ă a n i
2 0 . ” - PMB gl. 330.
6. „De va c ă d e a c in e v a cu fiică-sa c e a d e b o t e z
o d a t ă , s e c a n o n i s e ş t e 8 an i, iar d e m a i m u l t e ori 10
a n i , m âncând uscat după ora a noua, şi Făcând câte
500 de m etanii mari. ” - Sfântul I. Post. Supl.
7. „De va c ă d e a c in e v a cu c u m ă t r ă - s a , s e c a n o n i ­
s e ş t e 8 a n i , m âncând uscat după ora a noua, şi
Făcând în fiecare z i 300 de m etanii mari. ” - Sfântul
I. Post., Supl.
CURVIA CU RUDENII DE SÂNQE e s t e un m a r e p ă ­
c at , c ăc i p o a t e d u c e la c e a m a i m a r e i m o r a l i t a t e .
I. Cu soacra.
1. „De va curvi c in ev a cu m a m a l o g o d n i c i i lui,
a n i 14, şi n u n t a a c e i a s ă nu s e facă, iar d e s-a f ă c u t
n u n t a , s ă nu s e d e s p a r t ă . ” - Molitf. Vezi ş i PMB gl. 238.
2. „De va c ă d e a c in e v a cu m a i c a şi cu fiica, s e
c a n o n i s e ş t e 4 a n i , m âncând uscat după ora a noua
ş i în fiecare z i făcând câte 3 0 0 d e m e t a n i i mari. ” -

numerotate.
 PRAVILA BISERICEASCA 133

Sfântul 1. Post, Supl.

3. Iar d e s e va î n t o a r c e s p r e s o a c r ă - s a , s ă
c a n o n i s e a s c ă 15 an i, şi t o a t e zilele c â t e 160 d e
m e t a n i i . ” - P B G p . 91 (8).
4. „O ri c in e va lua o f e m e i e şi va z ă c e a cu d â n s a
şi d u p ă a c e i a s e va s p u r c a şi cu s o a c r ă - s a , acea
soacră să iasă ş i să se călugărească într-o m ă n ă s ­
tire, şi s ă s l u j e a s c ă lui D u m n e z e u p e n t r u s u f l e t u l ei;
iar ace! b ă r b a t s ă p e t r e a c ă cu f e m e i a lui şi s ă ro­
b e a s c ă d r e p t a c e l e p ă c a t e în 15 ani. - PBG p. 112
(90) Deut. 27, 23.
II. Cu cumnata.
1. C in e va curvi „cu c u m n a t a , ani 1J.” - Molitf.
2. „Iar la fem ei a frăţine-său, ani I I . ” - PMB gl. 330.
3. „Pe cel ce va p ă c ă tu i cu c u m n a t a s a ÎI s c o a t e m
d e la c u m i n e c a r e doi an i, de va mânca alimente
uscate după ora a noua şi va face câte 3 0 0 d e m e t a n i i
în fiecare zi, iar de se va supune Iene viril, plinească
anii cei hotărâţi de Părinţi." - Sfântul I. Post. 15.
III. Cu 2 surori.
1. „ F e m e i a cu doi fraţii a ni 11." - Molitf., şi PMB
gl. 330; Sfântul Vasiie 78, 87.
2. „Iar d a c ă vre o f e m e i e a r c ă d e a în c u r v i e cu 2
fraţi, s e c a n o n i s e ş t e 3 ani, m âncând uscat după ora
a noua ş i făcând în fiecare z i câte 300 de m etanii
mari. ” - Sfântul I. Post, Supl. Deut. 27, 22.
IV. Cu m am a vitregă.
1. „Cei ce s e în fu r ie a s u p r a vitreg el or, s e s u p u n
a c e l u i a ş i c a n o n ca şi cei c e s e p o r n e s c a s u p r a s u r o ­
rilor l o r” d e 12 a n i. - Sfântul Vasiie 79, 75 ş i Molitf.
2. „O ric in e va s p u r c a f e m e i a t ă t â n i - s ă u , c e e s t e
134 IEROM. N ICODIM SACHE LARIE

m â ş t e h ă - s a 123 s ă s e c a n o n i s e a s c ă 9 ani; să m ănânce

sec, i a r ă s â m b ă t a şi d u m i n e c a şi m a r ţ i şi joi s ă m ă ­
n â n c e u n t d e l e m n , şi s ă b e a vin, n u m a i în t r - a c e l e
zile, şi s ă facă în t o a t e zilele c â t e 36 m etanii." -PBG
p. 91 (10).
3. „Iar d e s e va afla n e ş t i n e (cineva) cu m â ş t e h ă s a
( m a m a s a vitregă), ani 12" - PM Bgi. 330. De u t 27, 20.
V. Cu rude de sânge.
1. „întâi a m e s t e c a r e a s â n g e l u i e s t e m a i g r e a , d e
s e va î n t o a r c e fiul s p r e m a m ă - s a , c e e a c e D o m n u l
D u m n e z e u s ă f e r e a s c ă s ă nu fie, c ă m a r e g r e ş a l ă
e s t e a c e a s t a , c e d e v i n e şi s m i n t e a l ă , d e s e va î n t â m ­
pla c u m v a a fi, că vră jm a şu l n os tr u diavolul, a l u n g a t
d e D u m n e z e u , n e î n c e t a t s e b a t e d e -a p u r u r e a
p e n t r u p i e i r e a o a m e n i l o r , şi s e n e v o i e ş t e s ă a d u c ă
ro d u l o m e n e s c î n t r u pie rire; p e n t r u c ă î n v a ţ ă D o m ­
nul D u m n e z e u pe Moisi, s ă nu ucizi, s ă nu furi, s ă
nu faci p r e a c u r v i e , s ă nu minţi, c i n s t e ş t e - ţ i t a t ă - t ă u
şi m u m ă - t a , şi pe a p r o a p e l e t ă u c a î n s u ţ i pe t i n e . ”
„AI d o i l e a s â n g e a m e s t e c a t e s t e d e s e va a f l a
t a t ă cu fa t a lui, d r e p t a c e e a a c e s t e d o u ă a m e s t e c ă ­
turi d e s â n g e s ă se despartă ş i 20 d e a n i să se pocă-
iască şi m etanii m a ri în toate zilele c â t e 3 6 6 . ”
2. „De va c ă d e a c in e v a cu fiica s a o d a t ă , s e ca-
n o n i s e ş t e 8 ani, iar d e va cădea de m a i m ulte ori, 10
şi 11 ani, m âncând uscat după ora a noua (ora ] 5),
ş i în fiecare z i făcând câte 500 de m e ta n ii m a ri.",
căci g r e u p ă c a t e s t e a c e s t a . - Sfântul I. Post, Supl.
3. „De va c ă d e a c in e v a cu m a i c a s a o dată, s e
c a n o n i s e ş t e 8 ani, iar de m ai m ulte ori, 12 ani,
m âncând uscat după ora a noua (ora 15), şi făcând
câte 500 de m etanii mari. ” - Sfântul I. Post, Supl.

m mâştehă, m âştehe, s. f. (pop. înv.) mamă vitregă.

 PRAVILA BISERICEASCA 135

4. „Cel c e s-a s p u r c a t cu s o r a s a d e un t a t ă s a u
d e o m a m ă , n-a re i e r t a r e s ă intr e în Bise ri că p â n ă
nu s e va d e p ă r t a d e n e i e r t a t a şi n e l e g i u i t a fa pt ă . Iar
d u p ă c e va veni î n t r u c u n o ş t i n ţ a î n f r i c o ş a t u l u i
p ă c a t , s ă s e t â n g u i a s c ă t r e i ani, s t â n d î n a i n t e a
uşilor caselo r de ru g ă c iu n e ş i ru g â n d u -se poporului
c a r e in tr ă la r u g ă c i u n e , c a fi e c a r e s ă f a c ă cu î n d u ­
rare rugăciuni p e n tru dânsul către Domnul. După
a c e a s t a , a lţi trei a ni să se p r i m e a s c ă s p r e a s c u l t a ­
re a s f i n t e i î n v ă ţ ă t u r i a Scripturii, şi d e r u g ă c i u n e a
c e a d e i e r t a r e s ă nu s e î n v r e d n i c e a s c ă . (Să n u i s e
d e a d e z l e g a r e la s p o v e d a n i e ) . Apoi d a c ă a cerut
aceasta cu lacrim i ş i a căzut înaintea D om nului cu
zdrobire de inim ă şi cu umilinţă puternică, s ă i s e
d e a voie alţi treiani\x\tre cei c ăz u ţi . Şi a ş a , c â n d va
a r ă t a r e z u l t a t e v r e d n i c e d e p o c ă i n ţ ă , în al z e c i l e a
a n s ă s e p r i m e a s c ă la r u g ă c i u n e a î n t r e c r e d i n c i o ş i ,
fă ră a s e î m p ă r t ă ş i , ia r d u p ă doi a n i (cu tot ul 12 an i)
s t â n d astf el cu c r e d i n c i o s u l s ă s e î n v r e d n i c e a s c ă d e
î m p ă r t ă ş i r e a c elu i B u n . ” - Sfântul Vasile 75.
5. „Cel c e s-a t u r b a t a s u p r a s u r o r e i s a le , d i s p u ­
n e m a s e î n v r e d n i c i c u m i n e c ă r i i după trei ani, d a c ă
s e va d e s p ă r ţ i d e n e l e g i u i t a î n s o ţ i r e şi d a c ă va
p ri m i să postească până seara ş i să mănânce ali­
m ente uscate ş i a face în fiecare z i câte 500 de
m etanii. " - Sfântul I. Fost 14.
6. „ S â n g e a m e s t e c a t , d e s e va a f la fr a te cu s o r a
s a , 15 a n i s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă , şi m e t a n i i c â t e 3 0 0 . ” -
FB G p. 92 (11).
7. „C are s e va î m p r e u n a cu s o r a - s a î n t r u p ă c a t e ,
c a r e vor fi d e un t a t ă şi d e o m u m ă , 2 0 a n i s ă nu s e
c u m i n e c e . ” - PM Bgl. 330. Vezi: Canonisirea.
8. „Cel c e va cu rvi cu s o r a s a , 15 a n i s ă nu s e î m ­
p ă r t ă ş e a s c ă , d u p ă Marele Vasile-, f ă c â n d p o c ă i n ţ a
136 IEROM. NICODIM SACHELARIE

c u v e n i t ă . î n s ă d u p ă noi, d e s e va l ă s a d e p ă c a t , va fi
c a n o n i s i t 3 an i, m â n c â n d a l i m e n t e u s c a t e d u p ă o r a
a n o u a şi f ă c â n d c â t e 5 0 0 d e m e t a n i i . D acă s e a r a t ă
n e p ă s ă t o r s ă r e s p e c t e cei 15 a n i . ” - Sfântul Teodor
Stud. SC. 22.
VI. Cu verii.
1. Cel c e va curvi „cu va ra s a p r i m a r ă , 10 a n i , cu
a d o u a vară, a n i 9 ”, v o r fi n e î m p ă r t ă ş i f i .
2. „Iar Ia v a r ă - s a p r i m a r ă a n i 10”. - PM Bgi. 330.
3. „De va c ă d e a c in e v a cu v a r a s a p r i m a r ă , s e
c a n o n i s e ş t e 2 a n i , m âncând uscat după ora a noua
şi în f ie c a r e zi f ă c â n d c â t e 5 0 0 d e m e t a n i i m a r i ”. -
Sf. I. Post., Supi.
CURV1A CĂLUGĂRULUI. Vezi: Făgăduinţa.
1. „ M on a hul c a r e e s t e s u r p r i n s în c u r v i e s a u cel
c e ia f e m e i e p e n t r u î m p r e u n a r e d e c ă s ă t o r i e şi s p r e
v ie ţu ir e î m p r e u n ă , s ă s e s u p u n ă p e d e p s e l o r c e l o r
potrivite c a n o n u l u i p e n tr u d e s f r â n a ţ i . ” - VIEcum. 44.
2. „C e e a c e a f ă g ă d u i t fe c io ri e şi a p o i c a d e din
f ă g ă d u i n ţ ă , va îm p li n i v r e m e a p ă c a t u l u i c elu i p e n ­
tru preacurvie, (a d ic ă 15 ani), în i c o n o m i a vieţii ei.
A s e m e n e a şi c e l e c e f ă g ă d u i e s c v ia tă m o n a h a l ă şi
c a d . ” - Sfântul Vasiie 60.
3. „Cine va curvi cu c ă l u g ă r i t ă , 9 a n i şi m e t a n i i
150 în zi, iar d e o va î n ş e l a a ce l o m şi ma i v â r t o s îi
va lu a c ă l u g ă r i a d e la d â n s a , d e va fi (se va face) mi-
r e a n c ă , unii c a a c e i a s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă p â n ă
Ia moarte. Iar d e s e va î n t o a r c e a c e a c ă l u g ă r i t ă iar
Ia v ia ta m o n a h a l ă , s ă s e p o c ă i a s c ă 9 an i. De va fi
ve li-kago o b r a z a (= p e r s o a n ă d i s t i n s ă , cu p r i c e p e r e
d e o s e b i t ă ) şi va fi cu voia ei, u n a ca a c e e a să s e p o c ă ­
i a s c ă 12 a n i , i a r a c e l o m 9 a n i ”. - PBG p. i 10 (65).
4. „ C ă lu g ă r u l schimnic, c a r e va curvi, a c e l a s e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 137

c a n o n i s e ş t e c a un p r e a c u r v a r , a d i c ă 15 a n i, iar
n e s c h i m n i c u l c a un c urv a r, a d i c ă 7 a n i ’’. - PMB gl.
123. Vezi: Monahism.
CURVIA CÂNTĂREŢULUI. C â n t ă r e ţ u l b i s e r i c e s c
se c a n o n is e ş te mai greu d e c â t mireanul simplu,
fi i n d c ă el e s t e a s o c i a t s lu jb e i lui D u m n e z e u .
1. „ A n a g n o s t u l d a c ă s - a r î m p r e u n a cu l o g o d n i c a
s a m a i î n a i n t e d e n u n t ă , fiind oprit un an, s e va
primi s p r e a citi, r ă m â n â n d n e î n a i n t a t (în pre o ţi e );
i a r p ă c ă t u i n d fără l o g o d n ă , va î n c e t a din s l u j b a d e
citeţ! A s e m e n i şi sl uji tor ul (p a r a c l i s e r u l ) . ” - Sfântul
Vasile 69.
2. C â n t ă r e ţ u l cu rvar, p e l â n g ă c a n o n u l cu rvie i,
s e a f u r i s e ş t e şi s e s c o a t e d in s lu jb ă , d a c ă nu s e
î n d r e a p t ă . - Apost 42, 43; Laod. 24. Vezi: Canonisl·
rea, Cântăreţul.
CURVIA CLERICULUI.
1. „ Pr e o tu l d e va cu rvi, s a u va prea curvi , s a u
s o d o m i e fă c ân d , s a u cu d o b i t o a c e , s a u cu p ă s ă r i
p ă c ă t u i n d s a u cu f e m e i a lui p e s t e fire c u r v i n d , s a u
cu vrăji u m b l â n d , s ă n u m a i fie p re o t, c a n o n u l 81 al
m a r e l u i Va sil e. ” - Molitf.
2. „ E p i s c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l p r i n z â n -
d u - s e în curvie ( p e n t r u c e l i b a t a r i , iar p e n t r u cei
c ă s ă t o r i ţ i în p r e a c u r v i e ) , în f u r t i ş a g s a u c ă l c a r e d e
j u r ă m â n t , să se caterisească, d a r s ă nu s e a f u r i ­
s e a s c ă ; c ă c i s p u n e S c r i p t u r a : „Mu vei p e d e p s i d e
d o u ă ori p e n t r u a c e e a ş i f a p t ă , ” A s e m e n e a şi ceilalţi
cl erici” ( a n a g n o ş t i , c â n t ă r e ţ i , ş. a). - Apost 25.
3.. „ Diaconul care a curvit după diaconie, va fi
lepădat de Ia diaconie, şi fiind a ş e z a t Ia un loc cu
mir enii, nu s e va opri d e î m p ă r t ă ş i r e , căci e s t e un
vechi c a n o n , c a cei c ă z u ţ i din v re o t r e a p t ă , s ă s e
s u p u n ă n u m a i a c e s t u i fel d e p e d e a p s ă ; u r m â n d ,
138 I E R O M . N I C O D I M SAC HE L A R I E

p r e c u m s o c o t e s c cei b ă t r â n i , a c e l e i legi c a r e z ic e că
nu vei p e d e p s i d e d o u ă ori p e n t r u a c e l a ş i p ă c a t ,
î n c ă şi p e n t r u a lt motiv, că cei c e s u n t în r â n d u i a l a
m i r e n e a s c ă , şi s e s c o t din locul c e l o r c r e d i n c i o ş i , s e
p r i m e s c ia ră şi la locul d e u n d e a u c ă z u t . I a r d i a c o ­
nului i s e d ă o d a tă p e n tr u to td e a u n a p e d e a p s a c a ­
te ri s ir ii . Deci fiin dcă nu i s e m a i d ă ia ră şi d i a c o n i a ,
în a c e a s t a c o n s t ă p e d e a p s a lui. A c e s t e a s u n t c e le
c e r e i e s d in r â n d u i e l i l e Bisericii. Iar în î n d e o b ş t e ,
c e a m a i sigură vindecare este îndepărtarea de
păcat. D r e p t a c e e a , c e l a c e p e n t r u p l ă c e r i l e t r u p u l u i
a l e p ă d a t Harul, iar prin s f ă r â m a r e a inimii, şi prin
to t felul d e n e v o i n ţ e s-a î n d e p ă r t a t d e a c e l e plă c e ri
c a r e l-au f ă c u t n e v r e d n i c şi c a r e l-au d u s la r u i n ă
s u f l e t e a s c ă , va d a d o v a d ă d e v i n d e c a r e a sa . Deci
noi t r e b u i e s ă ţ i n e m s o c o t e a l ă d e a m â n d o u ă , şi d e
c e l e a l e s c u m p ă t ă ţ i i le gilo r c a n o n i c e şi d e c e l e a le
o b i c e i u l u i , î n s ă p e cei c e nu p r i m e s c d e s ă v â r ş i r e a
prin n e v o i n ţ e a s p r e , s ă s e u r m e z e f o r m a c e a pre-
d a n i s i t ă ”. - Sfântul Vasile 3 ; 32, 51.
4. „ D a c ă v r e u n e p i s c o p , p r e z b i t e r s a u d i a c o n ,
i p o - d i a c o n , a n a g n o s t s a u psalt , s a u p o r t a r a r pre a -
curvi cu f e m e i e a f i e r o s i t ă lui D u m n e z e u ( c ă l u g ă r i ţ ă )
să se caterisească, c a u nul c e a s t r i c a t m i r e a s a lui
D u m n e z e u , iar d e va fi m i r e a n s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” -
IV E c u m . 4.
5. „ D acă p r e z b i t e r u l m a i î n a i n t e p ă c ă t u i n d în
t r u p şi a p o i va m ă r t u r i s i c ă a g r e ş i t î n a i n t e d e
h i r o t o n i e , s ă n u s ă v â r ş e a s c ă S f i n t e l e T a i n e , (a d ic ă
Liturghi a) r ă m â n â n d în c e l e l a l t e p e n t r u c e a l a l t ă
s â r g u i n ţ ă a vieţii s a l e cele i î m b u n ă t ă ţ i t e , p e n t r u c ă
c e l e l a l t e p ă c a t e , mulţi a u zis c ă le i a r t ă h i r o t e s i a .
Iar d a c ă nu va m ă r t u r i s i şi nu s e va p u t e a dov e d i,
s t ă p â n i r e a s ă fie la el î n s u ş i . ” - îîeocezareea 9, 10.
 PRAVILA BISERICEA SCĂ 139
6, „ Pr e otu l d e va c ă d e a cu o f e m e i e , a f a r ă d e a
lui, n u m a i s ă s e p ă r ă s e a s c ă d e p r e o ţ i e , şi s ă fie în
p o c ă i n ţ ă . ” - PBQ p. 100 (35) RBOR Art. 4 L Vezi:
Hirotonia, Preoţia, Recăsătoria preoţilor. Preoteasa.
DARURILE BISERICII. D a ru l e s t e s e m n u l v ă z u t al
d r a g o s t e i . Darul a d u s la Bi serică e s t e un mijl oc d e
s f i n ţ i r e p e n t r u cel c e l-a a d u s . La b i s e r i c ă t r e b u i e s ă
s e a d u c ă t o t c e e s t e m a i b u n , m a i f r u m o s , ca s ă fie
b i n e p r i m i t d e D u m n e z e u , ca şi j e r t f a Iui Avei.
1. La Altar, d u p ă c a n o a n e , s e p o t a d u c e n u m a i
p r e s c u r i l e şi vinul t r e b u i n c i o s S f in te i î m p ă r t ă ş a n i i ,
t ă m â i a p e n t r u c ă d e l n i ţ ă , l u m â n ă r i l e şi u n tu l- de-
lemn p en tru candele.
2. La biserică, i a r nu la Altar, s e p r i m e s c s p r e
b i n e c u v â n t a r e : coliva, s t r u g u r i i şi a l t e feluri d e
fr uc te , a r t o s e l e şi s e m i n ţ e l e d e g r â u , flori, ş.a.
3. Iar d e s p r e c a r n e , b r â n z ă şi o u ă , i a t ă c e zice
Tipicul cel m a r e : „ P r a vo s la vni c ii c r e ş t i n i carne în
b i s e r i c ă n u a d u c , ci în c a s ă Ia p r e o t . . . I a r ouăle ş i
brânza, a d u s e fiind, s e p u n în p r i d v o r ; i a r în b i s e ­
r ic a nici c u m n u s e c u v i n e a s e a d u c e . ”
„în ş t i i n ţ ă s ă fie, c u m c ă, c a r n e a şi p r i n o s u l cel
a l b nu e s t e Paştile, nici m ie lu l, p r e c u m zic o a r e c a r i ,
şi p r i m e s c şi d i n t r u d â n s u l cu t o a t ă evlavia c a d in ­
tru o a r e c a r e s f in ţe ni e şi s e î m p ă r t ă ş e s c , ci o p r o a s t ă
a d u c e r e . Că nu s e p o a t e a d u c e a c e a s t a c a şi c u m
î n t r u j e r t f a lui D u m n e z e u , ci n u m a i c a o bla g o sl o v e-
nie c e l o r c e î n c e p , d u p ă p os t, s ă m ă n â n c e c a r n e şi
b r â n z ă , c e l e p u s e î n a i n t e cu r u g ă c i u n e a c e a d e la
p r e o t s e b l a g o s l o v e s c s p r e m â n c a r e . C ă P a ş t i l e cel
a d e v ă r a t î n s u ş i H r i s t o s e s t e , şi Mielul c el c e r i d i c ă
p ă c a t e l e lum ii... Şi p e n t r u a c e a s t a , p r i n o a s e l e
a c e l e a - căci nu s u n t P a ş t e - nu s e c u v i n e a s e a d u c e
în a l t a r s a u în bis e r ic ă , ci a f a r ă d e b i s e r i c ă , s a u în
140 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E

pridvor, ca prin r u g ă c i u n e s ă s e b l a g o s l o v e a s c ă ,
d u p ă c a n o n u l 3 al Sf in ţi lo r A pos to li, c a r e zice:
4. „Dac ă v r e u n e p i s c o p s a u p r e z bite r , a f a r ă d e
r â n d u i a l a D o m n u l u i d e s p r e j e r t f ă , va a d u c e a l t c e v a
la Altar: m ie re , l a p t e , ori b ă u t u r i m e ş t e ş u g i t e în Ioc
d e vin; pă sări s a u o a r e c a r e a n im a le , ori l e g u m e a fa ră
de rânduială, să se cate rise asc ă; afară de spice de
g r â u n o u , ori s t r u g u r i la v r e m e a c u v i i n c i o a s ă . Dar
s ă nu fie i e r t a t a s e a d u c e a l t c e v a la Altar d e c â t
u n t d e l e m n p e n t r u c a n d e l ă şi t ă m â i e la v r e m e a
a d u c e r i i î n a i n t e . ” - Apost. 3, şi 4; VI Ecum. 28, 32,
27, 94; Cart. 44. Tipicul cei Mare p. 57 7
5. Dum nezeu primeşte darul indiferent de vred­
nicia preotului. „Ia ră Marele A t a n a s i e g r ă i e ş t e : De
vei şti p e p r e o t c ă a d e v ă r a t c u r v e ş t e s a u face a l t
p ă c a t , s ă nu-ţi în t o r c i d a r u l , a d i c ă p r e s c u r i l e d e la
d â n s u l , nici să-l o s â n d e ş t i că e p ă c ă t o s , căci a c e l e
p r e s c u r i nu le a d u c i lui, ci lui D u m n e z e u . Că d e ş i
p r e o t u l e s t e n e d e s t o i n i c şi p ă c ă t o s , p r e s c u r i l e
a d u s e d e tine, a d i c ă l i tu r g h ia ta, printr -în su l s e s u i e
la cer, ia r el va lu a p l a t a p ă c a t e l o r lui în z i u a j u d e c ă ­
ţii.” - PMB gl. 56.
6. „Preotul e s t e d a t o r s ă d e a credincioşilor, a c a s ă ,
o p a r t e din d a r u r i l e a d u s e d e ei la Biserică, - colivă,
p r e s c u r i , - p e n t r u b i n e c u v â n t a r e a familiei. C h i a r din
p r e s c u r i l e a d u s e la Altar s e d a u o p a r t e . Pe d e o p a r ­
t e c r e d i n c i o s u l s e h r ă n e ş t e d u h o v n i c e ş t e cu j e r t f a
s f i n ţ i t ă la Altar, ia r p e d e a l t ă p a r t e , p r e o t u l d ă
d o v a d ă c ă e s t e lip s it d e d u h u l cel rău al lă c o m ie i.
7. C u m t r e b u i e a d u s : „Şi d a c ă îţi a d u c i d a r u l t ă u
la Altar, şi a c o l o îţi a d u c i a m i n t e c ă f r a te le t ă u a r e
c e v a î m p o t r i v a ta , lasă-ţi a c o l o d a r u l î n a i n t e a
A lta ru lu i, şi d u -t e m a i întâ i d e te î m p a c ă cu f r a t e l e
t ă u . Apoi vino să-ţi a d u c i d a r u l . ” - Mat. 5, 23-24.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 141

8. Să fie a d u s e cu i n i m ă c u r a t ă şi c r e d i n ţ ă
d r e a p t ă , căci j e r t f e l e c e l o r n e c r e d i n c i o ş i , a l e e r e t i c i ­
lor şi a le s c h i s m a t i c i l o r , a l e c e l o r c e t r ă i e s c în
c o n c u b i n a j şi nu v o i e s c s ă s e c u n u n e , a l e c e l o r c e
nu v o i e s c s ă s e p o c ă i a s c ă , a l e c e l o r c e s p e c u l e a z ă
c r e d i n ţ a p e n t r u b u n u l n u m e p u bl ic , nu se primesc.
J e r t f a lor e s t e c a a Iui Cain. - Fac. 4, 5; Ozia, II Cron.
26, 16-22; ori S a ul - I Sam, 15, 15-23.
9. R o s t u l d a r u r i l o r . D a ru ri le p e c a r e le d a u c r e ­
di nc io ş ii , a t â t p r e o t u l u i c â t şi c e l e d a t e Bisericii, s e
a d u c p e n t r u d r a g o s t e a lui D u m n e z e u . Ele n u s u n t o
p l a t ă p e n t r u S f i n t e l e T a i n e c ăc i „Darul Iui D u m n e ­
z e u nu s e p o a t e v i n d e . ” ( F a p te 8, 20), ci un f r u c t al
d a t o r i e i d e a a j u t a p e cel c e s e o s t e n e ş t e în s l u j b a
D o m n u l u i , căci „ D o m n u l a r â n d u i t c a cei c e p r o p o ­
v ă d u i e s c E v a n g h e li a , s ă t r ă i a s c ă d in E v a n g h e l i e , ” - /
Cor. 9, 14. A post. 3, 4, 38, 41. VI. Ecum. 23. Oangra
7, 8. Vezi: împărtăşirea.
10. C le r ic u l c a r e s e c e a r t ă c u c r e d i n c i o ş i i d e la
d a r u r i l e a d u s e d e ei, fie o f r a n d e a d u s e Ia b i s e r i c ă ,
fie a n u m i t e „onorarii d e epitrahil” - c u m s u n t botezuri,
î n m o r m â n t ă r i ş.a. , a c e l a f a c e o m a r e s m i n t e a l ă .
„Fiii Iui Eli e r a u n iş te o a m e n i răi. Nu c u n o ş t e a u
p e Domnul... Când a d u c e a cineva o jertfă, venea
s l u g a p r e o t u l u i în t i m p u l c â n d s e f ie r b e a c a r n e a ,
ţ i n â n d în m â n ă o fu r cu liţ ă cu trei c o a r n e , o b ă g a în
c a z a n , în c ă l d a r e , în ti g a ie s a u în o a l ă , şi to t ce
a p u c a cu fur cu liţ a, lua p r e o t u l p e n t r u el. ...Sluga
p r e o t u l u i z ic e a : ...”Dă p e n t r u p r e o t c a r n e d e fript, el
nu va lua d e la tine c a r n e fi artă , ci vre a c a r n e
c r u d ă . . . Dă-mi a c u m căci altfel iau cu s il a !”
„Tinerii a c e ş t i a s e fă c ea u vinovaţi î n a i n t e a D o m ­
nului d e un p ă c a t foarte m a re , p e n t r u că n e s o c o t e a u
d a ru ri le D o m nu lu i! ” - Sam. 2, 12-17:\ezi: Jertfa.
142 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E

DATORIILE CLERICILOR. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p
nu va a j u t a cu c e l e n e c e s a r e p e p r e z b i t e r s a u p e
v r e u n u l d i n t r e clericii s ă r a c i , s ă s e a f u r i s e a s c ă , ia r
stăru in d să se c a te r is e a s c ă ca unul care a ucis pe
fratele său .” - Apost. 59, ş i4,38,41; Cart. 38; Gangra 7, 8.
2. „ E p is c o p u l , s a u e g u m e n u l a r e p u t e r e d in p a r ­
t e a Bisericii s ă î m p a r t ă din p a r t e a c e e d a t ă lui
c ă t r e s ă r a c i şi de -a p u r u r e a s ă s e g r i j e a s c ă d e ei;
a s e m e n e a şi e g u m e n u l , s ă a i b ă grijă d e fraţii iui şi
d e s ă r a c i de -a p u r u r e a , c u m a v e r e a m ă n ă s t i r i i s ă o
r â n d u i a s c ă de -a p u r u r e a cu frica Iui D u m n e z e u şi
î n t o c m a i a lui cu a fr aţilor s ă o a i b ă ; iară n i ş t e e g u ­
m e n i ca a c e i a s a u e p i s c o p i c a r e vo r t r e c e (cu v e d e ­
rea) u n e l e c a a c e s t e a şi vo r d a r u d e n i i l o r lor, ia ră
frica lui D u m n e z e u nu o vor a v e a , unii ca a c e ş t i a s ă
s e î n t r e b e î n a i n t e a a t o t s o b o r u l şi î n a i n t e a
a r h i e r e u l u i ...” - PBG p. 109(79).
DATORIILE PĂRINŢILOR. O ri c e o m c a s ă a j u n g ă
în d e p l i n ă d e z v o l t a r e a t r e b u i t s ă fie îngrijit d e alţii.
Cel c e p o a t e şi nu a j u t ă e s t e o s â n d i t d e d r e p t a t e a
dum nezeiască.
1. „ D acă c in e v a şi-ar p ă r ă s i copiii şi nu i-ar
h ră ni, nici nu i-ar c r e ş t e în c u v i i n c i o a s a c i n s t i r e d e
D u m n e z e u , ci a r m o ti v a n e p u r t a r e a lui d e grijă, s ă
fie a n a t e m a . ” - Gangra 15.
2. „ E pis cop ii şi clericii s ă nu l a s e fiilor lo r d e p l i ­
n ă l i b e r t a t e d e a c ţ i u n e , p â n ă nu s e vor c o n v i n g e d e
m o r a v u r i l e şi m a t u r i t a t e a v â r s t e i lor, fi i n d c ă din
a c e a s t a s e î n t i n d p a t i m i l e la e i .” - C a rt 42.
3. „Cei c a r e nu vor griji d e feciorii lor să-i c e r t e -
p e copiii p e c a r e i-au n ă s c u t , şi frica lui D u m n e z e u
nu-i vor î n v ă ţ a p e d â n ş i i , c a s ă u m b l e p e c a l e a c e a
a d e v ă r a t ă c r e ş t i n e a s c ă , ci îi vor lă s a şi s e vor î n s t r ă ­
in a î n t r u t o a t e c ă il e c e l e î n t o a r s e , în c u rv ie , şi în
 PRAVILA BISERICEASCA 143

fu r ti şa g , şi în ră pir e , şi în j u c ă r i , şi în p l e s n e t e şi
î n t r u t o a t e n e d r e p t ă ţ i l e , a n a t e m a nişte p ă rin ţi ca
aceştia, c a r e nu-şi c e a r t ă nici nu-şi î n v a ţ ă feciorii lor
frica lui D u m n e z e u , că î n f r i c o ş a t ă j u d e c a t ă vor lua
şi focul cel n e t r e c u t vor m o ş t e n i , d i m p r e u n ă cu
feciorii lor - p e care-i n ă s c u r ă şi rău îi c r e s c u r ă . ” -
PBG p. 105 (64).
4. „Iar pă ri n ţi i c a r e nu-şi vor iubi feciorii lor d e o ­
p ot ri vă şi sâ-î c e r t e , ci p e u n u l îl va iubi ia r p e altul
ÎI va urî, s a u s t r â n s o a r e a lor n-o vor î m p ă r ţ i feciori­
lor d e o p o t r i v ă , a n a t e m a pă rin ţi ca aceia.", - PBG p.
105(65). Unii ca a c e ş t i a „să nu se împărtăşească cu
dumnezeieştile Taine p â n ă nu s e vor î n d r e p t a . ” -
PM Bgl, 283.
DATORIILE COPIILOR.
1. „ D a c ă c in e v a d i n t r e fiii p ă ri nţil or , m a i cu
s e a m ă ai c r e d in c io ş il o r , s - a r î n d e p ă r t a şi n-ar d a
cuvenitul r e s p e c t părinţilor săi, s c u z â n d u - s e cu c in s ­
t ir e a d e D u m n e z e u , s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 16;
2. „Cela c e c i n s t e ş t e p e t a t ă - s ă u şi p e m u m ă - s a ,
a ce la va trăi mulţi ani. Cui îi e s t e frică d e D u m n e z e u ,
a c e l a c i n s t e ş t e p e t a t ă - s ă u şi p e m u m ă - s a p e n t r u că
r u g a şi b l a g o s l o v e n i a t a t ă l u i şi a m u m e i î n t ă r e ş t e
c a s a feciorilor; iar b l e s t e m u l lo r d e z r ă d ă c i n e a z ă
te m e li il e . Fie-ţi milă d e t a t ă - t ă u şi d e m u m ă - t a la
b ă t r â n e ţ i l e lor, c a s ă te iz bă ve şt i d e t o t răul... Că
b l e s t e m a t e s t e o m u l c a r e va urgisi şi u r g i s e ş t e pe
t a t ă - s ă u şi p e m u m ă - s a . ” - PMB gl. 283.
DEFĂIMAREA124. C i n s t e a s e c o n s i d e r ă c a o aver e

A defăima (conform cit DEX - 2000 şi Dicţionarul de sinonime,

sec. XX!) înseamnă a vorbi de rău pe cineva, a ponegri, a calomnia.
Acţiunea de a defăima are ca rezultat defăimarea care înseamnă
bârfire, ponegrire, calomniere, batjocură, îryosire, dispreţ, descon­
siderare, umilire, insultă, injurie, bălăcărire, ocară.
144 IEROM. NICODIM SACHELARIE

s p i r i t u a l ă . Cel c e d e f a i m ă e s t e un r ă u f ă c ă t o r , un fur
de bunuri spirituale.
1. „Dac ă v r e u n c le r ic a r o c ă r î p e e p i s c o p u l , s ă
s e c a t e r i s e a s c ă , c ă n u s e c a d e a vorbi d e r ă u p e m a i
m a r e l e t ă u . ” - A post. 55; S i Sofia 3.

Din aceste dicţionare nu rezultă dacă:

- defăimarea se produce ca urmare a faptelor rele, murdare,
josnice, păcătoase, făcute de omul defăimat, care este învinuit cu
dovezi şi pe bună dreptate, sau dacă:
- defăimarea se produce din răutatea şi invidia unor oameni
ticăloşi care scornesc în seama omului cinstit tot felul de vorbe
rele mincinoase, ticăloşii şi fapte de corupţie născocite, păcate
inventate care n-au nici o legătură cu bietul om nevinovat, dar
care urmăresc cu bună ştiinţă compromiterea acelui om virtuos,
(vezi încercarea de compromitere a Părintelui Arsenie Boca, şi
chiar a Bisericii Ortodoxe, de către comuniştii satanişti mascaţi
în umanişti).
Tragem concluzia că s-au amestecat termenii. De aceea încer­
căm în continuare să-i explicăm spre a clarifica lucrurile:
A calomnia înseamnă: a spune lucruri neadevârate despre cine­
va, a vorbi pe cineva de rău inventând, scornind cu rea intenţie,
pentru a-1 discredita în onoarea şi reputaţia lui, şi a-I exclude din
viaţa socială (cum i-au făcut lui Mihai Eminescu contemporanii
lui şi nu puţini din cei de azi), şi este sinonim cu a bârfi, a cleveti,
a huli. Mula de Dumnezeu - Binele şi Adevărul Suprem, este o
calomnie Înspăimântătoare Ia adresa Celui Desăvârşit, Dumne­
zeul Creatorîn Sfânta Treim e închinatşi slăvit,
în vechime (până în secolul 18-19), un om defăimat era un om cu
reputaţie proastă, cu nume rău, ca urmare a faptelor lui josnice,
ticăloase, depravate, iar faptele defăimătoare erau însăşi faptele
acelui om ticăloşit, care-i stricau pe drept cuvânt reputaţia. A face
cunoscute Bisericii faptele rele ale unui om necurat, pe care el le
practică cu ipocrizie, în ascuns, punând în pericol viaţa cinstită a
unor nevinovaţi - creduli (naivi) din inocenţă -, nu poate fi înca­
drat cu denumirea de defăimare ci de izolare a răului, de bine
social, Întrucât salvează din felurite pericole pe oamenii cinstiţi,
aducându-le la cunoştinţă adevărata faţă a celui corupt, pentru a
se feri de acesta, dar şi pentru a-1 opri din decăderea lui morală şi
a îm piedica răspândirea răului prin influenţă în societate.
Fiecare ar trebui să ştie că: Dreptatea şi Adevărul sunt sucul
vieţii, îi dau gustul şi-i fac frumuseţea, de aceea trebuie m ărturi­
site şi apărate. Hristos este Calea, Adevărul şi Viaţa, (n.ed.)
 PRAVILA BISERICEASCA 145

2. „Dac ă v r e u n cleric a r o c ă r î p e p r e z b i t e r s a u
d i a c o n s ă s e a f u r i s e a s c ă , ” - Apost. 56.
3. „Dac ă v r e u n c le r ic a r b a t j o c o r i 125 pe ş c h i o p ,
or b , s a u pe cel r ă n i t la p ic io a r e , s ă s e a f u r i s e a s c ă ;
a s e m e n e a şi la ic ul .” - Apost. 57. naiv
4. „Dac ă c in e v a d i n t r e cei c e f e c i o r e s c p e n t r u
D o m n u l s-ar ri d i ca î m p o t r i v a c e l o r c ă s ă t o r i ţ i , s ă fie
a n a t e m a , ” - Gangra 10. Vezi: înfrânarea.
5. D acă va d e f ă i m a c in e v a fă ră d r e p t a t e p e
î m p ă r a t u l , s a u p e d r e g ă t o r u l , s ă ia p e d e a p s ă ; d e va
fi c le r ic s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e va fi laic s ă s e
a f u r i s e a s c ă . ” - Apost. 84.
6. „ O a r e c i n e d i n t r e o a m e n i i cei pro ş ti vor bârfi
c e v a p e p r e o t u l , s a u c u v i n t e s p u r c a t e , s a u hule ,
a c e l a s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă 6 l u n i ” s a u u n a n . - PBG p.
104 (52); PMB gl. 373. Vezi: Clevetirea.
O m u l a r e d r e p t u l s ă d e m a ş t e p ă c a t u l şi s ă a r a t e
p e f a ţă t o a t ă r ă u t a t e a lui, căci e s t e f a p t ă d i a v o l e a s ­
că, iar pe o m ca f ă p tu ră a lui D u m n e z e u să-l i u b e a s c ă ,
a v â n d î n s ă grijă s ă nu c u m v a s ă s e facă p ă r t a ş la
p ă c a te străine.
P ă c a t u l e s t e r ă u prin el î n s u ş i. P ă c a t u l el î n s u ş i
d e f a i m ă p e cel care-1 face, îl m u r d ă r e ş t e p e d r e p t
c u vâ nt , îl m â n j e ş t e , îi d is tr u g e n u m e l e bun, îl d i s c r e ­
d i t e a z ă în o n o a r e a şi r e p u t a ţ i a lui Acela c a r e s e
c o m p l a c e în p ă c a t s e d e z o n o r e a z ă şi s e d e f ă i m e a z ă
s i n g u r p e s i n e , şi a d u c e m a r e î n t r i s t a r e Iui H ristos,
C a r e şi p e el îl c h e a m ă la p o c ă i n ţ ă .
DEZNĂDĂJDUIREA e s t e p ă c a t u l î n d r e p t a t c o n ­
tra n ă d e j d i i pe c a r e o m u l t r e b u i e s-o a i b ă în p u r t a ­
r e a d e grijă a lui D u m n e z e u . în p r i m u l r â n d e a e s t e

A batjocori = a lua în râs, a ruşina, a face băşcălie, a îr\josi, a

insulta, a umili, a necinsti, a apostrofa, a beşteli, (v. DEX) (n.ed.).
146 I E R O M . N I C O D I M S AC FIE L A R I E

o boală su fle tea scă ; de a c e e a deznăd ăjd u itu l se

p o a t e a s e m ă n a cu un p o m d e z r ă d ă c i n a t c a r e îşi
a ş t e a p t ă ofilirea.
1. C in e c a d e în d e z n ă d ă j d u i r e ? N u m a i c i n e îşi
p u n e o n ă d e j d e s l a b ă în D u m n e z e u , cu s c o p u l d e a
d o b â n d i b u n ă t ă ţ i l e lumii a c e s t e i a „ D ac ă n u m a i
p e n t r u v ia ţa a c e a s t a n e - a m p u s n ă d e j d e a în flr ist os,
a t u n c i s u n t e m cei ma i n e n o r o c i ţ i d i n t r e toţi o a m e ­
nii!”. I Cor. 15, 19. Ei t r e b u i e s ă ş t i e c ă „ t o ţ i c e i c e
v o i e s c s ă t r ă i a s c ă c u e v la v i e în H r i s t o s I i s u s v o r fi
p r i g o n i ţ i . ” - II Tim. 3, 12. „Căci n-avem aici o c e t a t e
s t ă t ă t o a r e , ci s u n t e m în c ă u t a r e a cele i v i i t o a r e . ” -
Ev. 13, 14.
2. Suferinţele trupeşti din c a u z a bolilor, a s ă r ă ­
ciei, a p a g u b e l o r m a t e r i a l e s a u b ă n e ş t i , a p i e r d e r i ­
lor d e s i t u a ţ i i s o c i a l e s a u a r u d e l o r şi a p r i e t e n i l o r
d u c Ia d e s c u r a j a r e . Uno ra c a a c e s t o r a t r e b u i e s ă li
s e p o v e s t e a s c ă tr a g i c a s i t u a ţ i e a lui Iov, c a r e a
s u f e r i t p â n ă a c o l o î n c â t a a j u n s s ă zică: „De c e n -a m
m u r i t în p â n t e c e l e maicii m e l e ? ” T r e b u i e s ă b ă g ă m
d e s e a m ă c ă m â h n i r e a lui n i c i o d a t ă nu a a j u n s
p â n ă a c o l o î n c â t s ă s e d e z n ă d ă j d u i a s c ă . Fe l â n g ă
g r o a z n i c a lui s u f e r i n ţ ă , m a i in te r v e n i şi f e m e i a lui şi
îi zise: „ Ş i acum te m a i ţii dârz în cucernicia ta?
BIesteamă pe Dumnezeu ş i m ori! însă el i-a răspuns:
„ Vorbind astfel, a i vorbit ca o femeie neroadă. Dacă
am p rim it cele bune de Ia Dum nezeu, oare să nu
p rim im ş i p e cele rele? Şi Intru toate suferinţele sale,
Io v n-a păcătuit: cu buzele sale”, zice S c r i p t u r a .
„ Cine ne va despărţi pe n o i de dragostea Iui
flristos? fiecazul sau strâmtoarea, sau prigonirea,
sau foamea, sau golătatea, sau primejdia sau sabia?
Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici
viaţa n ici îngerii, n ici stăpânirile, nici puterile, nici
 PRAVILA BISERICEASCĂ 147

lucrurile de acum, nici cele viitoare... n ici o altă

făptură nu va fi în stare să ne despartă pe n o i de
dragostea iu i Dumnezeu, care este în lisus flristos,
D om nul nostru." - Rom. 8, 35-39. Vezi: Răbdarea
3. Păcatele şi tot felul de p a tim i m a c i n ă p u t e r e a
s u f l e t e a s c ă a o ri c ă ru i s u f l e t ş o v ă ie ln ic . „De a c e e a
t o a t e m â i n i l e s l ă b e s c , z ic e p r o o r o c u l Is ai a, şi o r i c e
i n i m ă o m e n e a s c ă s e t o p e ş t e d e s p a i m ă . îi a p u c ă
c h in u ri g r o a z n i c e . Se z v â r c o l e s c ca o f e m e i e în
c h i n u r i l e n a ş t e r i i ”, toţi p ă c ă t o ş i i c a r e nu v o i e s c s ă
s e p o c ă i a s c ă . - Isaia 13, 7-8.
4. „ D u m n e z e u ne p e d e p s e ş t e s p r e b i n e l e n o s t r u
ca s ă n e f a c ă p ă r t a ş i la s f i n ţ i r e a Lui. Cu a d e v ă r a t ,
or ic e p e d e a p s ă d e o c a m d a t ă a d u c e î n t r i s t a r e iar nu
bucurie; d a r mai d e p a r te a d u c e celor ce au trecut
prin ş c o a l a ei, roduri d e p a c e a d u c ă t o a r e şi n e p r i h ă ­
nire. î n tă ri ţi -v ă d a r m â in i o b o s i t e şi g e n u n c h i s l ă b ă -
nogiţi; croiţi cărări d r e p t e cu pic ioa rel e voastre,
p e n t r u ca cel c e ş c h i o p ă t e a z ă s ă nu s e ma i a b a t ă din
cale, ci s ă s e vi n d e ce c â t ma i c urâ n d . C ă u t a ţi cu toţii
p a c e a şi s fin ţir ea fără d e c a r e nim en i nu va v e d e a pe
Do mn ul !” - Evrei 12, 10-14;Mat. 9, 15. Vezi; Pocăinţa.
5. Ispitele diavoleşti, s u b di fe ri t e f o r m e , p o t
d u c e d e c e l e m a i m u l t e ori Ia d e s c u r a j a r e . Mai în tâ i
a d u c e o u r â c i u n e d e c e l e s fi n te , d e m u l t e ori
n e e x p l i c a t ă , z d r u n c i n ă c r e d i n ţ a în p u r t a r e a d e grijă
a Iui D u m n e z e u , s p o r i n d la î n c e p u t î n c r e d e r e a în
s in e. Apoi prin to t felul d e s u f e r i n ţ e , s m u l g e şi
î n c r e d e r e a în s i n e şi l a s ă p e bie tul o m c a p e o
fr u n ză p e a p ă , în voia s o a r t e i . De m u l t e ori h u l e s c
c e l e s f i n t e d a t o r i t ă u n o r c u g e t ă r i n e r o a d e , c a şi a l e
femeii lui Iov! T o a t e a c e s t e a nu p o t fi s e m ă n a t e d e
diavol, d e c â t într-o i n i m ă n e s i n c e r ă în f a p t e l e ei,
o r g o l i o a s ă şi p ă t i m a ş ă . De a c e e a s e c e r e în p ri m u l
148 I E R OM. N I C O D I M S A C H E L A R I E

r â n d s i n c e r i t a t e a inimii, u m i l i n ţ ă şi l u p t ă d u h o v n i ­
c e a s c ă (vezi a c e s t e cu vinte).
6. C r e d i n ţ a e s t e a n c o r a vieţii d u h o v n i c e ş t i „Nu
v-a a j u n s nici o is p it ă , z ic e a S f â n t u l Favel c ă t r e
C o r i n t e n î , c a r e s ă nu fi fost p otr iv ită cu p u t e r e a
o m e n e a s c ă . . Şi D u m n e z e u , C a r e e s t e c r e d i n c i o s
( f ă g ă d u i n ţ e l o r Sale), nu va î n g ă d u i s ă fiţi ispitiţi
p e s t e p u t e r i l e v o a s t r e ; ci, î m p r e u n ă cu i s p i t a a
p r e g ă t i t şi mijlocul s ă s c ă p a ţ i din e a , c a s-o p u t e ţ i
r ă b d a . ” -1 Cor. 10, 13.
7. „Căci eu ştiu g â n d u r i l e p e c a r e Ie a m cu privire
la voi, zice D o m n u l , g â n d u r i d e p a c e şi nu d e
n e n o r o c i r e , ca s ă vă d a u un viitor şi o n ă d e j d e ”,
p e n t r u z iu a ve şn ic ie i. „Mă veţi c ă u t a şi Mă veţi g ă si ,
d a c ă Mă veţi c ă u t a cu t o a t ă i n i m a . ” - Ier. 29, 11.
î n s u ş i Mântuitorul a fost ispitit, d a r noi? El zi cea
o d i n i o a r ă : Mai u ş o r va u it a m a m a p e fiii ei d e c â t Eu
p e voi! „De a c e e a noi nu c ă d e m în d e s c u r a j a r e ; căci
c h i a r a t u n c i c â n d o m u l n o s t r u cel d i n a f a r ă s e t r e c e ,
t o t u ş i , o m u l n o s t r u cel d in l ă u n t r u s e î n n o i e ş t e în
f ie c a r e zi... P e nt ru c ă noi nu n e u i t ă m la lu c r u r il e
c a r e s e v ă d, ci Ia c e l e c a r e nu s e v ă d ; c ăc i l u c ru ri l e
c a r e s e vă d s u n t t r e c ă t o a r e , p e c â n d c e l e c e nu s e
vă d s u n t v e ş n i c e . ” - I i C o r 4,16-18. „Nu vă n ă d ă j d u i ţ i
în b o i e r i şi în fiii o a m e n i l o r î n t r u c a r e nu e s t e
m â n t u i r e . ” - Ps. 145, 3.
8. Râvna excesivă pentru lucrurile lui D u m n e ­
zeu, d a c ă e ste c â r m u ită de o m inte dezechilibrată,
p o a t e d u c e Ia d e z n ă d ă j d u i r e . D a c ă c in e v a e s t e
s in c e r, c h i a r d a c ă a r gre şi . D u m n e z e u îl î n d r e a p t ă ,
a ş a c u m a î n d r e p t a t p e p r o o r o c u l Ilie cel râvnitor,
p e Favel A p os to lu l în d r u m s p r e D a m a s c , p e Io n a
pro f et u l, ş.a.
De a c e e a S f â n t u l Pavel zice: „Cine s e l u p t ă ... nu
(
 PRAVILA BISERICEA SCĂ 149

e s t e î n c u n u n a t d a c ă nu s e l u p t ă d u p ă l e g e ” (// Tim.
2,5). Evreii d e ş i a v e a u „ râ v n a p e n t r u D u m n e z e u , d a r
î n t r u c â t a fost fără d e p r i c e p e r e ”, ei a u fost l e p ă d a ţ i
din H a ru l m â n tu ir ii . - Rom. 10, 2.
9. Şi n im ic nu e s t e ma i g r o a z n i c , d e c â t a t u n c i
c â n d c i n e v a îşi j e r t f e ş t e s u f l e t u l s ă u , nu p e n t r u
D u m n e z e u , ci p e n t r u î n ş e l ă c i u n e a d ia volu lu i. Au
fost c r e d i n c i o ş i c a r e şi-au v ă r s a t s â n g e l e , nu p e n t r u
Hri st os , ci p e n t r u î n ş e l ă c i u n e a s a t a n e i ! (c i t e ş t e m a i
s u s c a p . IV, 4, p a g . 61).
10. Iată cum călăuzeşte Dum nezeu ş i pe cel sin­
cer şi p e cei nesincer:
„Şi tu, fiul o m u l u i , s p u n e fiilor p o p o r u l u i tă u :
N e p r i h ă n i r e a c elu i c u c e r n i c nu-1 va m â n t u i în z i u a
fără-de-Iegii lui ( d a c ă nu s e p o c ă i e ş t e ) , şi cel r ă u nu
va c ă d e a lovit d e r ă u t a t e a lui în z i u a c â n d s e va
î n t o a r c e d e Ia e a (prin p o c ă i n ţ ă ) , d u p ă c u m nici cel
c u c e r n i c nu va p u t e a s ă t r ă i a s c ă prin r â v n a lui în
z i u a c â n d va s ă v â r ş i v re o f ă r ă d e l e g e ” cu ş t i i n ţ ă şi
v o i n ţ ă , fără a s e p o c ă i. - iez. 33,12.
11. încrederea prea mare în bunătatea iui D um ­
nezeu p o a t e d u c e p e o m la l i b e r t a t e a d e a p ă c ă t u i
fără d e î n c e t a r e şi la n e g l i j e n ţ ă . Lovit d e d r e a p t a
j u d e c a t ă a lui D u m n e z e u , c a d e în c e a l a l t ă e x t r e m ă
a d e z n ă d ă j d u i r i i , c a şi I u d a s a u Sa ul. Aceş tia t r e b u ­
ie sc l u a ţi cu b i n i ş o r u l şi m â n g â i a ţ i , print r-u n c o n ­
t a c t c â t m a i d e s cu e i . 126
DEZVIRQiriAREA, Vezi: Siluirea.
DEMISIA. Vezi: Apostazia, Caterisirea.
DIACONUL nu p o a t e f a c e nici o s l u j b ă fă ră d e
î n v o i r e a p r e o t u l u i . El p o a t e d a S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e

De multe ori duhovnicul se află In faţa unor astfel de elemente, ca

şi medicul în faţa unui om gata de moarte fără a mai avea cesă-i facă!
 150 IEROM. NICODIM SACHELARIE

c e l o r s p o v e d iţ i, în c a z d e b o a l ă , d a c ă e s t e t r i m i s d e
p r e o t - Sfântul Simeon. Tes. IX, 40. Vezi: Ieromonahul.
DIVORŢUL e s t e d e s f a c e r e a c ă s ă t o r i e i . în fiinţa
ei, c ă s ă t o r i a e s t e in di s o lu b il ă : „ C e e a c e D u m n e z e u
a u n i t o m u l s ă nu d e s p a r t ă . ” - Mat. 19, 6. To t u şi s u n t
o a r e c a r e ex ce pţ ii:
1. în c a z d e a d u l t e r s a u p r e a c u r v i e p e r s i s t e n t ă . -
Mat. 19, 9.
2. A p o s t a z i a u n u i so ţ. - 1 Cor 7, 15.
3. I n t r a r e a u n u i s o ţ în m o n a h i s m . - VIEcum . 12,
48. Vezi: Arhleria, Preoteasa.
Este d e o b s e r v a t că în N ol it f el nic nu e s t e nici o
rugăciune de dezlegare a căsătoriei.
DOBÂNDA. î n a i n t e v r e m e c â n d legile civile nu
r e g l e m e n t a s e r ă v a lo a r e a muncii şi a b u n u ri l o r m a t e ­
riale, cei b o g a ţ i c ă u t a u s ă s p e c u l e z e p e cei s ă r a c i .
Ei ri d i c a u d o b â n d a s u t ă la s u t ă p e a n , ba c h i a r în
c â t e v a luni. B is e ri c a a v â n d în v e d e r e a c e s t a b u z
je f u i t o r , a c ă u t a t s ă o p r e a s c ă a c e a s t ă n e l e g i u i r e .
D o b â n d a , d u p ă c a l c u l e l e min ţii s ă n ă t o a s e ,
p â n ă la 8% p e a n p o a t e fi î n g ă d u i t ă .
1. „ E p is c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l c e r â n d
c a m ă t ă d e la cei c e s e î m p r u m u t ă d e la el, ori s ă
Î n c e t e z e , ori s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ” - Apost. 44:
2. „ D e o a r e c e m u lţ i d i n t r e clerici, u m b l â n d d u p ă
averi ş i c â ş t i g u r â t , a u u i t a t d e d u m n e z e i e ş t i l e
c u v i n t e c a r e zic: „Argintul s ă u nu l-a d a t în c a m ă t ă ”
(Fs. 14, 5) Şi î m p r u m u t â n d , c e r d o b â n d ă ; s f â n t u l şi
m a r e l e S i n o d a j u d e c a t cu d r e p t u l că d e s e va a f la
cineva, d u p ă h o t ă r â r e a a c e a s t a , lu â n d c a m ă t ă , d u p ă
î m p r u m u t , s a u în tr-alt c h i p p r a c t i c ă a c e s t e lu cruri,
s a u c e r î n a p o i o d a t ă şi j u m ă t a t e , s a u n ă s c o c i n d
a l t c e v a p e n t r u c â ş t i g urâ t, s e va c a t e r i s i di n c l e r şi
va fi a f a r ă din r â n d u i a l a b i s e r i c e a s c ă . ” - Ecum. 17;
 PRAVILA BISERICEASCĂ 151

3. „Cel c e ia c a m ă t ă , d e va vr e a s ă c h e l t u i a s c ă
n e d r e p t u l c â ş t i g la s ă r a c i , p r o m i ţ â n d c ă p ă r ă s e ş t e
iu b i r e a d e b a ni , p o a t e fi p r i m i t la p r e o ţ i e . ” - Sfântul
Vasite 14; Laod. 4; Cart. 5, 20 ; Sfântul Grig o re Nisis
6; VI Ecum. 10.
DUELUL p o r n e ş t e d in o r b i r e a d i a v o l e a s c ă a
or go li u lu i. El e s t e c o n t r a mi nţii s ă n ă t o a s e , a le gilo r
vieţii o m e n e ş t i şi a p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u .
1. Cel u c i s în d u e l s e c o n s i d e r ă c a s i n u c i g a ş ,
c ă r u i a nu i s e p o a t e face nici un fel d e s l u j b ă b i s e r i ­
c e a s c ă , nici s e p o a t e î n g r o p a în cimitir, fă ră d e
în v o ir e a s p e c i a l ă a e p i s c o p u l u i .
2. Cel c e a uc is în d u e l s e c a n o n i s e ş t e cu cel
m a i a s p r u c a n o n a u c i g a ş u l u i şi s e î m p ă r t ă ş e ş t e la
s f â r ş i tu l vieţii, d a c ă s e p o c ă i e ş t e cu la cr im i. Vezi:
Pomenirile Ia slujbe, Miridele, Cimitirul.
DUHOViilCIA. „Slujba d u h o v n i c i e i nu t r e b u i e s ă
s e d e a c ă l u g ă r i l o r celor d e râ n d , c ar e n-au n i c i d e c u m
hirotonie, d e vrem e ce a t â t a e ste de s fâ n tă a c e a s ta ,
î n c â t n u m a i a a r h i e r e i l o r e s t e , iar nu a p re oţil or,
p r e c u m z ic c a n o a n e l e . Şi c ăc i d a c ă s e d ă p r e o ţ i l o r a
luc ra u n a c a a c e a s t a , s e face d e n e v o i e şi cu
p o r u n c a a r h i e r e u l u i , în li p s a a c e s t u i a . ”
2. „Cele m a i mari d in p ă c a t e , a d i c ă l e p ă d a r e a
di n c r e d i n ţ ă , p ă c a t u l u c id er ii şi g re ş e l i l e c e l e p r e o ­
ţe şt i, t r e b u i e s ă s e m ă r t u r i s e a s c ă la a r h i e r e i , p r e ­
c u m şi c e l e l a l t e p e c a r e nu le p r i c e p e d u h o v n i c u l ,
f ă c â n d u - s e t o a t e cu s fa tu l a r h i e r e u l u i , p e n t r u c ă
lucrul a c e s t a e s t e o s e b i t a r h i e r e u l u i . ” - S f Sim eon
Tes. V, 249. Vezi: Mirul.
3. D a c ă va î n d r ă z n i c i n e v a a s p o v e d i f ă r ă p o ­
r u n c ă şi fără d e c a r t e a a r h i e r e u l u i , u nul c a a c e l a s e
a p r o p i e d e p ă c a t u l a c e l u i a c e l u c r e a z ă fă ră h i r o t o ­
nie, căci a c e s t lucru d e a le g a şi a d e z l e g a e s t e
152 I E R O M . N I C O D I M SAC H E L A R I E

n u m a i al a rh ie re il o r. D e s p r e a c e a s t a v o r b e s c m u l t e
c a n o a n e şi e s t e a r ă t a t c ă n u m a i a p o s t o l i l o r s-a d a t
a c e a s t a d e c ă t r e Hris tos D u m n e z e u l n o s t r u şi u r m ă ­
torii a p o s t o l i l o r s u n t a rh ie re ii . D re pt a c e e a , pre oţi i,
ca unii c e a u r â n d u i a l a c e l o r ş a p t e z e c i , n-au p u t e r e
c a s ă d e a Duh, a d i c ă Dar d e a h i r o t o n is i, ori a face
mir, ori a d a d e z l e g a r e p ă c a t e l o r cu D uh ul, p r e c u m
n-a p u t u t face a c e a s t a nici Filip cel d in cei ş a p t e
(diaconi). „Deci d e v r e m e ce, cei c e a u l u a t c a r t e d e
h i r o t o n i e s u n t d a t o r i a î n t r e b a , cu a t â t m a i m u l t cei
c e nu a u l u a t c e p u t e r e vor a v e a s ă d e z l e g e şi cu
a t â t m a i m u l t d e va fi c in e v a n e h i r o t o n i t ? D r e p t
a c e e a , a c e ş t i a s e vor o s â n d i cu cei c e l u c r e a z ă fără
d e h i r o t o n i e , a f a r ă n u m a i c â n d s e va î n t â m p l a la
v re o v r e m e d e n e v o i e a s p o v e d i d a r şi a t u n c i a c e l e
p ă c a t e s ă le s p u n ă a r h i e r e u l u i s a u c elu i c e a r e
s l u j b a d u h o v n i c i e i . . . ” - Sfântul Simeon Tes. IX, ΙΟ ­
Ι 3. Vezi: lerosilia.
4. „Diferitele g r e ş e l i a le c e l o r c e s e p o c ă i e s c s ă
s e h o t ă r a s c ă prin c h i b z u i n ţ ă e p i s c o p u l u i Ia v r e m e a
c u v e n i t ă , P r ez bi te ru l s ă nu d e z l e g e d e p ă c a t e p e cel
c e s e p o c ă i e ş t e fără d e voia e p i s c o p u l u i , d e c â t
n u m a i în c a z d e m a r e n e v o i e c â n d l i p s e ş t e e p i s c o ­
pul. D a c ă v r e o d a t ă s e î n t â m p l ă c ă p ă c a t u l cel ui ce
s e p o c ă i e ş t e e s t e p u b l i c şi p r o d u c e s m i n t e a l ă , prin
c a r e t u r b u r ă t o a t ă b is e r ic a , d e z l e g a r e a a c e s t u i a s ă
s e facă în pri dvo ru l b is er ic ii .” - C a rt 50; 6.
5. „Iară c e l a ce va s ă fie d u h o v n ic , t r e b u i e s ă fie
m a i m a r e d e p a t r u z e c i d e a n i . ” - PM Bgl. 319.
6. D uho vni c ul nu p o a t e d e z l e g a p e cel c e nu-l
d e z l e a g ă D u m n e z e u , şi nici nu p o a t e l e g a p e cel c e
nu s-a l e g a t p e s i n e prin c ă l c a r e a p o r u n c i l o r lui
D u m n e z e u . Vezi: Anatema, Afurisirea, Caterisirea.
7. „De s e va î n t â m p l a , la ne v o ie , c a s ă fie c in ev a
 PRAVILA BISERICEASCA 153

bolnav, şi va fi nevoie şi nu s e va afla a c o l o d u h o v n i c

a t u n c i u n u l ca a c e l a , ( p r e o t n e d u h o v n i c ) , p r i m e ş t e
g â n d u r i l e a d i c ă s p o v e d a n i a ; iar de-1 vor c h e m a şi nu
va m e r g e , şi va m u r i o m u l n e s p o v e d i t a c e l p r e o t s ă
s e canonisească trei ani. - PMB gl. 318.
8. Secretul spovedaniei. „ D u h o v n ic u l d e va
s p u n e păcatele acelora ce i se spovedesc, acela să
a i b ă c a n o n cu o p r i r e a d e Ia p r e o ţ i a lui t r e i a n i . Iar
alţi î n v ă ţ ă t o r i zic şi p o r u n c e s c , să-i fie l u a t d a r u l d e
tot, şi d a r u l preoţiei şi al duhovniciei, n u m a i a c e a s t a
s ă a i b ă voie ca s ă s e c u m i n e c e d u m n e z e i e ş t i i
Precistanii (îm părtăşanii).”
„Ia ră c e t ă ţ e n e a s c a l e g e z ic e s ă i s e s c o a t ă l i m b a
pe ceafă, şi să i-o tragă p â n ă ce va muri.” - PMBgl. 319.
9. „Violarea s e c r e t u l u i m ă r tu r i s ir ii s e p e d e p s e ş ­
te cu d e p u n e r e a . ” - RBOR art. 31; 25-26; 49-50.
DUMINECA e s t e z i u a D o m n u lu i. Vezi: Sâmbăta.
1. „ D ac ă vr e u n cleric, s a u laic, s -a r a f l a p o s t i n d
în z i u a D u m in e c i i, s a u S â m b ă t a - a f a r ă n u m a i d e
u n a (c ea a Patimilor) - cl er ic ul s ă s e c a t e r i s e a s c ă iar
laicul s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - Apost 64.
2. D u m i n e c a o ţ i n e m , în s ă , p e n t r u în v i e r e a
D o m n u l u i di n morţ i, c a p e o zi d e b u c u r i e , în c a r e
nici g e n u n c h i i nu s e p l e a c ă ”. - Sfântul Petru 15.
3. „Şi obiceiul şi cuviinţa c e r d e la noi s ă cinstim
ori c e D u m i n e c ă şi a o s e r b a , p e n t r u c ă în a c e a s t ă zi
D o m n u l n o s t r u Iisus H ris to s ne-a d ă r u i t î n v i e r e a c e a
din m o r ţ i , p e n t r u c a r e în S f in ţi te le S c r ip t u r i s-a
n u m i t î n t â i a , ca u n a c e e s t e î n c e p ă t u r ă a vieţii
n o a s t r e ; t o t a ş a s-a zis a o p t a , c a u n a c e e s t e
c o v â r ş i t o a r e s a b a t u l u i i u d e il o r .” - Teofil 1; VI, 55, 56;
Qangra 18; La od. 29,49, 51.
ECTBNIILE, vezi: Rugăciunea obştească.
EPILEPSIA. „De va a v e a c i n e v a f e m e i a c a r e s e
154 IEROM. NICODIM SACHELARIE

î n d r ă c e ş t e , a c e l a s ă nu o d e s p a r t ă , n u m a i c e s ă o
a ş t e p t e - ani trei, d a c ă s e va t ă m ă d u i , s ă o ţie i a r s ă
nu o d e s p a r t ă , i a r d e nu s e va izbăvi d u p ă a c e i trei
a n i d e a c e a p a t i m ă a d r a c u l u i , a t u n c i s ă o l a s e şi s ă
ia a l t a . ”
2. A s e m e n e a şi f e m e ia , d e s e va î n t â m p l a s ă vie
la b ă r b a t u l ei p a t i m a a c e e a a d r a c u l u i , t r e b u i e să-l
a ş t e p t e cinci ani, i a r d u p ă a c e e a d a c ă s e va a f la t o t
în a c e a p a t i m ă , şi nu s e va izbăvi d e d â n s a , a t u n c i
s ă fie li b e r ă f e m e i a s ă s e d e s p a r t ă d e b ă r b a t u l ei şi
s ă ia altul; ia ră d e s e va fi î n t â m p l a t s ă fi a v u t a c e a
b o a l ă s a u b ă r b a t u l s a u f e m e i a m a i î n a i n t e d e a nu
s e fi f ă c u t n u n t a , a t u n c i d e g r a b s ă s e d e s p a r t ă fă ră
nici o î n d o i a l ă . ” PMB gi. 233.
ERETICII s u n t c re ş ti n i i c a r e a u r ă t ă c i t cu ş t i i n ţ ă
şi v o i n ţ ă , cu privire la a d e v ă r u r i l e d e c r e d i n ţ ă şi d e
m o r a l ă ; d a r s u n t şi eretici î n ş e l a ţ i d e alţii şi
inconştienţi.
1. „Dac ă v r e u n cleric, s a u m i r e a n , va i n t r a s ă s e
r o a g e în s i n a g o g a i u d e i l o r s a u a ereticilor, s ă s e
c a t e r i s e a s c ă şi s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” -A post. 65, Sfân­
tul T i m o tei 9. Vezi: Slujba bisericească.
2. „Ereticilor s ă nu le fie i e r t a t a in tr a în c a s a lui
D u m n e z e u s t ă r u i n d ei în e r e s . ” - LaodQ.
3. „Să nu fie i e r t a t c e l o r ai Bisericii s ă m e a r g ă
la c i m i t i r e l e e r e t i c i l o r p e n t r u r u g ă c i u n e ori p e n t r u a
s e v i n d e c a ; unii c a a c e ş t i a d e vo r fi c r e d i n c i o ş i , s ă
fie n e î m p ă r t ă ş i ţ i p â n ă la o v r e m e , ia r p o c ă i n d u - s e şi
m ă r t u r i s i n d u - s e că a u greşi t, s ă s e p r i m e a s c ă . ” -
Laod. 9; RBOR art. 8-16.
4. „Ereticii c a r e s e c ă i e s c t r e b u i e s a fie prim iţi
la i e ş i r e a din v ia ţă , î n s ă nu fă ră d e c h i b z u i n ţ ă , ci
încercându-i d a că dovedesc înclinare spre pocăinţă
şi d a c ă a u ro d u r i d o v e d i t o a r e d e s â r g u i n ţ ă s p r e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 155
m â n t u i r e . ” - Sfântul Vasile 5. Vezi: Falsitatea.
5. „Nu e s t e î n g ă d u i t a s e c ă s ă t o r i cu e re tic i,
vezi: Logodna, i a r d e s p r e p r i m i r e a lor în B is e ri că ,
vezi: Apostaţii reprim iţi în bis.
EVLAVIA. Vezi: Isihasm ui.
EVREII. S e c o n s i d e r ă ca o m a r e g r e ş a l ă , a t u n c i
c â n d un e v r e u vin e Ia b o te z , şi e s t e s f i d a t cu c u v i n t e
d e s p r e ţ u i t o a r e , c u m că „îşi b o t e a z ă n u m a i p i e l e a ” ş.a.
1. „Cine v in e la Mine nu-1 voi s c o a t e a f a r ă ”, z ic e
M â n tu i to ru l. Clericul c a r e nu p r i m e ş t e p e cel c e s e
pocăieşte, se cate rise şte d u p ă c anonul 52 a p o s to ­
lic. Vezi: Pocăinţă.
Unii di n p r i m a g e n e r a ţ i e c h i a r d e n-ar fi b u n i
c r e ş ti n i , to tu ş i, u r m a ş i i lor vor in tr a cu d e s ă v â r ş i r e
în f ă g a ş u l c r e ş t i n ă t ă ţ i i .
2. „ D ac ă v r e u n c r e ş t i n a r a d u c e u n t d e l e m n la
a l t a r u l p ă g â n i l o r , s a u la s i n a g o g a iudeilor, s a u a r
a p r i n d e l u m â n ă r i , s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - Apost. 71.
3. „ D e o a r e c e unii din religia evreilor ră tă ci ndu -s e ,
c r e d e a u că p o t a m ă g i pe Hristos, D u m n e z e u l n o s tr u ,
f ă ţ ă r n i c i n d u - s e a fi c re şt in i, iar în a s c u n s l e p ă d â n -
d u - s e d e El, şi s e r b â n d în t a i n ă s â m b ă t a , f ă c â n d şi
a l t e lu crur i e v re ie ş ti , h o t ă r â m c a a c e ş t i a s ă nu s e
p r i m e a s c ă nici la î m p ă r t ă ş i r e (căci a c u m s u n t
a p o s t a ţ i eretici), nici la r u g ă c i u n e şi nici în b i s e r i c ă ,
ci s ă fie î n v e d e r a t c ă s u n t evrei d u p ă religia lor, şi
nici s ă nu s e b o t e z e copiii lor... Iar d a c ă v r e u n u l
dintr-înşii s e va î n t o a r c e din s i n c e r ă c r e d i n ţ ă şi va
m ă r t u r i s i din t o a t ă in im a , d i s p r e ţ u i n d o b i c e i u r i l e şi
lu c r u r i l e lor în a ş a fel î n c â t şi alţii s ă s e m u s t r e şi s ă
s e î n d e p ă r t e z e , a c e s t a s ă s e b o t e z e î m p r e u n ă cu
co piii Iui şi s ă s e a s i g u r e a fi d e p a r t e d e o b i c e i u r i l e
e v r e ie ş ti ; d a c ă nu vor face a ş a s ă nu fie prim iţi s u b
nici un c h i p . ” - VII, 8; Apost. 7; Ant. I ; Laod 37, 38;
156 IEROM. NICODIM SACHELARI E

Cart. 60, 81; VI, Ecum. I I .

4. Evreul c a r e şi-a p ă s t r a t v r e d n i c i a d u p ă b o te z ,
d u p ă c e a t r e c u t m a i m u l t ti m p , şi d ă d o v a d ă d e b u n
c r e ş t i n , s e p o a t e face preot. - PMB gl. 78.
5. C a n o n u l 11 al S i n o d u l u i VI E c u m e n i c o p r e ş t e
p e c r e d i n c i o ş i s ă int re în l e g ă t u r ă cu ev re ii .127

m Astăzi (anul 2008), unii din ierarhii „noştri ortodocşi”, cu înal­

te studii teologice la Facultăţile eretice (catolice şi protestante)
din occident, consideră că acest canon al Sinodului VI Ecumenic
(de Ia Constantlnopol, 680-681) a fost hotărât de Sfinţii Părinţi fiind­
că în acea vreme, clerul inferior era fără cultură, iar majoritatea
credincioşilor nici nu ştiau carte, şi de aceea evreii profitând de
această situaţie îi converteau pe creştini la iudaism; iar „Sfinţii
Părinţi nu puteau face altceva, decât să oprească, prin acest
canon, contactul cu evreii”.
Astăzi, însă, când se crede că „toţi oamenii au cultură”, aceşti
„ierarhi modernizaţi” consideră că nu mai e valabil canonul 11 al
Sfântului Sinod Ecumenic sus citat, şi că ne putem folosi de evrei
ca de orice om în societate, în măsura în care nu ne vatămă
sufleteşte.
Acum, anumiţi membri ai clerului superior, plini de „CULTURA”
lui „ducă-se pe pustii = ucigă-l crucea” (vezi cartea „Marşul distru­
gătorului”) au ajuns că înghit pan-erezia ecumenismului cu
polonicul, iar pupatul cu rabinii cabalişti şi talmudişti nu mai
conteneşte, vezi bine: „în măsura în care nu ne vatămă sufleteş­
te”!!!. La asta i-a ajutat „CULTURA” distrugătorului antihrist: au
ajuns că nici nu-şi mai dau seama cât de grav sunt vătămaţi
sufleteşte de atâta liberalism, umanism şi egalitarism lipsit de
înţelepciune şi de Dreaptă Socoteală şi cât rău şi sminteală aduc
poporului creştin. De parcă „CULTURA” e totul - îţi dă paşaport de
liberă voie a te împrieteni cu duşmanii ADEVĂRULUI, şi de a te face
frate cu necuratul. Roadele ale acestei gândiri otrăvite din care s-a
născut „iubirea ecumenistă” se văd în zilele noastre iar consecin­
ţele vor fi dezastroase în viitor. Unii din ierarhi fac „pogorământ”
de la Canoanele şi Dogmele Bisericii - încât azi urmările se văd:
clonele sataniste au pus gheara pe multe suflete creştineşti,
ateizându-le şi dărâmând tinerii din aşezarea creştină sănătoasă.
Adevărata cultură s-a născut în vechime din cultul adus divini­
tăţii pe care o cinstea fiecare popor în parte, iar creştinii se
cuvine să practice cultura creştină, născută din cultul Sfintei
Treimi = Tatăl, Fiul - Iîsus Mristos, şi Duhul Sfânt, respectând
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 157
EXCOMUNICAREA· Vezi: Afurisi rea.
EXEMPLUL RĂU. Vezi: Sminteala...
FALSITATEA.
1. F ă ţ ă r n i c i a c u c â t c o n ţ i n e în s i n e m a i m u l t
a d e v ă r cu a t â t e s t e m a i p e r i c u l o a s ă şi d u r e a z ă m a i
m u l t ( e s t e m u l t m a i g r e u d e d e p i s t a t şi fo a rt e
a n e v o i o s d e d e m a s c a t ) . (Scara f. 37, Scolia 23).
2. Tot c e e a c e e s t e i z vorâ t dintr-o i n i m ă v i c l e a n ă
şi î n f ă p t u i t d e o m â n ă n e l e g i u i t ă nu va p u t e a s ă
r ă m â n ă fă ră d e o d r e a p t ă o s â n d i r e .
3. Tot cel c e s e p o a r t ă cu v ic le ş u g s e l e a p ă d ă d e
la S f i n t e l e T a i n e c a şi cel c e a a s c u n s t a l a n t u l în
p ă m â n t , c a şi l u d a , c a şi S a ul d e la î m p ă r ă ţ i e , ş. a.
Vezi: înşelăciunea, în frânarea 8.
FAMENI. Vezi: Castrarea.
FANATISMUL e st e d e z lă n ţu ir e a unei râ vne de ze c hi­
l ib r a te , c a şi o c ă r u ţ ă fă ră d e p r o ţ a p , s a u c a o m a ş i ­
n ă fă ră d e f r â n e p o r n i t ă p e o c o a s t ă p r ă p ă s t i o a s ă .
I. El iz v o r ă ş t e dintr -o m i n t e s t r â m b ă şi s t r â m t ă ,
din n e î n ţ e l e g e r e a c o r e c t ă a a d e v ă r u r i l o r d e c r e d i n ­
ţă, şi s e s u s ţ i n e d e o i n i m ă î n g â m f a t ă şi n e a s c u l ­
t ă t o a r e 128.
„Unii, în tr -a de vă r, p r o p o v ă d u i e s c p e Hri st os din
p i z m ă şi d in d u h d e c e a r t ă ; . . . nu cu g â n d c u r a t , ci c a

Sfânta Tradiţie, Dogmele şi Canoanele Bisericii Ortodoxe, (n.ed.)

'* Ecumenismul de azi, se vrea atot-cuprinzător, globalist şi
atot-înghititor, şi susţine că Dogmele şi Canoanele Bisericii
Ortodoxe, hotărnicite prin cele 7 Sinoade Ecumenice, asistate de
Harul Duhului Sfânt, sunt fanatice, extremiste, învechite, şi cere
ortodocşilor să fie toleranţi şi să facă frăţie cu „ducă-se pe pustii
= ucigă-I crucea” = diavolul, marele umanist „plin de milă faţă de
om”. - Deci, atenţie, la cine este cel ce stabileşte că eşti fanatic
religios, cu ce drept te etichetează astfel şi ce fel de criterii folo­
seşte pentru a te încadra la categoria de „fanatism religios”!
Pentru diavol şi slugile lui orice ortodox dreptcredincios este
considerat ca fanatic, extremist, intolerant, habotnic, (n.ed.)
158 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

s ă s e m a i a d a u g e u n n e c a z Ia l a n ţ u r i l e m e l e , ” z ic e
S f â n t u l Pavel. - Filip Λ 15-17,
2. Fan atic ii a u d a t n a ş t e r e la s e c t e , la t o t felul
d e e rezii şi s c h i s m e , t o a t e b r o d a t e p e mo tiv ul u n e i
evlavii false. Au a j u n s p â n ă a c o l o î n c â t a u v ă r s a t
s â n g e fr ă ţ e s c , a u d i s t r u s s u f l e t e n e v i n o v a t e , şi, la
u r m ă s - a u p i e r d u t şi p e s i n e în focul cel veşnic. Şi
n i m i c nu e s t e m a i t r a g i c d e c â t a t u n c i c â n d o m u l îşi
p u n e s u f l e t u l , nu p e n t r u D u m n e z e u , ci p e n t r u diavo­
lul! Vezi: Cap. IV, 4 p. 48; în frânarea, înşelăciunea.
FAPTE BUHE „Cr edin ţa fără d e fa p te e s t e m o a r t ă ”
(lacob 2, 14) căci p o m u l s e c u n o a ş t e din r o a d e ia r
o m u l d u p ă fapte.
I. Faptele bune ale m ântuirii personale.
1. Credinţa, nădejdea şi dragostea: fără c r e d in ţă
nu p o ţi n ă d ă j d u i iar f ă r ă n ă d e j d e nu poţi s ă iu be şt i.
2. înţelepciunea, dreptatea, bărbăţia şi curăţia:
fă ră î n ţ e l e p c i u n e 129 nu e s t e cu p u t i n ţ ă î n f ă p t u i r e a

între darurile Sfântului Duh, Sfântul Maxim Mărturisitorul

enumeră: duhul sfatului, duhul ştiinţei, duhul cunoştinţei, duhul
înţelegerii, duhul înţelepciunii, care, după interpretarea dată de
F.C. Fr. Prof. D. Stăniloae, sunt lucrări ale darului deosebirilor. Pr.
Prof. D. Stăniloae, în Teologia Morală, III, p. 158-159 scrie: „darul
sfatului este deprinderea discernământului care ne ajută să
împlinim cu cea mai bună judecată poruncile dumnezeieşti şi să
deosebim faptele care se potrivesc mai bine în fiecare împreju­
rare; darul ştiinţei ne învaţă cum să făptuim un lucru bun şi cu
judecată; darul cunoştinţei nu numai că discerne, ci descoperă
raţiunea sau motivaţia profundă a poruncii şi virtuţii; darul
înţelegerii preface pătrunderea mai mult teoretică a raţiunii
virtuţilor în identificarea afectuoasă cu aceste raţiuni, ni le
împropriază; darul înţelepciunii ne ridică la cauza raţiunilor.”
Concepţia creştină consideră că înţelepciunea şi înţelegerea sunt
daruri ale Sfântului Duh, prin mijlocirea cărora cunoaştem voinţa
Iui Dum nezeu şi pătrundem tainele ascunse, chibzuim şi nu
mâniem pe Dumnezeu şi pe aproapele, prin nici o faptă sau
nesocotinţă a noastră, (n.ed)
 PRAVILA BISERICEASCA 159

d r e p t ă ţ i i , iar fără d r e p t a t e nu e x i s t ă b ă r b ă ţ i a c o n ş t i ­
inţei, iar fără b ă r b ă ţ i a c o n ş t i i n ţ e i nu s e p o a t e î n f ă p ­
tui d e v o t a m e n t u l u n e i vieţi c u r a t e .
3. Rugăciunea, postul şi milostenia: fără d e ru g ă ­
c i u n e nu există p o s t a d u s ca o j e r t f ă lui D u m n e z e u ,
i a r fără p o s t nu s e p o a t e n a ş t e în s u f l e t d u h u l c o m ­
p ă ti m ir i i m i l u i t o a r e , şi faţă d e s i n e şi faţă d e altul.
II. Faptele bune faţă de aproapele.
A. Faptele m ilosteniei trupeşti:
1. a h r ă n i p e cel f l ă m â n d ;
2. a a d ă p a p e cel î n s e t a t ;
3. a î m b r ă c a p e cel gol;
4. a c e r c e t a p e cei înc hişi;
5. a îngriji d e cei boln av i;
6. a a d ă p o s t i p e cei s tr ă in i;
7. a î n g r o p a p e cei mor ţi .
T o a t e a c e s t e a a u d e s c o p a p ă s t r a şi a d e s ă v â r ş i
e x i s t e n ţ a m a t e r i a l ă a fiinţei o m e n e ş t i , î m p o t r i v a
c ă r e i a p ă c ă t u i e ş t e uciderea. Faptele m ilosteniei
trupeşti u r m ă r e s c în final d e s ă v â r ş i r e a în a s c u l t a ­
r e a d e H r i s t o s şi d e s ă v â r ş i r e a în d r a g o s t e a d e
D u m n e z e u şi d e a p r o a p e l e n o s t r u , p e n t r u a trăi în
î m p ă r ă ţ i a D r a g o s t e i d e aici d e p e p ă m â n t . D u m n e ­
z e u e s t e D r a g o s t e şi t o a t e a c e s t e f a p t e le f a c e m în
Mumele D o m n u l u i n o s t r u Iisus H ristos, v ă z â n d în
a p r o a p e l e p e H ri s to s - C a r e n e v r e a s ă fim şi noi
î n t o c m a i c a S a m a r i n e a n u l milostiv.
B. Faptele m ilosteniei sufleteşti·.
1. a întoarc e pe cel pă că to s la pocăinţă; - misiunea.
2. a î n v ă ţ a p e cel n e ş t i u t o r ; - d ă s c ă l i a .
3. a p o v ă ţ u i la f a p t e b u n e ; - p e d a g o g i a .
4. a s e r u g a p e n t r u folosul a p r o a p e l u i ; - p r e o ţ i a .
5. a m â n g â i a p e cel d e s c u r a j a t ; - f r ă ţ i e t a t e a .
6. a s ufe ri o c ă r i l e cu r ă b d a r e ; - i u b i r e a p e n t r u
160 IEROM. NICODIM SACHELARI E

aproapele.
7. a i e r t a p e cei c e g r e ş e s c (fără a te f a c e p ă r t a ş
la p ă c a t e l e lor); - i u b ir e a p e n t r u D u m n e z e u c a r e
e ste c u lm ea desăvârşirii creştine.
Toate a c e s te a au de sco p p erfecţionarea su fle ­
tului, o m e n e s c . „Fiţi d e s ă v â r ş i ţ i p r e c u m şi T a tă l
v o s t r u Cel c e r e s c d e s ă v â r ş i t e s t e , ” fi i n d c ă d e la
a p r o a p e l e n e vi ne v ia ţa şi m o a r t e a . „Că d e v o m
d o b â n d i p e fr a t e l e n o s t r u , pe D u m n e z e u d o b â n d i m ;
iar d e v o m s m i n t i p e fr a t e l e n o s t r u , lui H ri s to s g r e ­
ş i m . ” - Mărt. Ort. I i 41-47; Pateric p. 9.
FARMECELE. Vezi: Vrăjitoria.
FĂGĂDUINŢA. „ D ac ă f ă g ă d u i e ş t i c ev a D o m n u l u i
D u m n e z e u l u i t ă u , s ă nu z ă b o v e ş t i a o î n d e p l i n i , căc i
D o m n u l D u m n e z e u l t ă u îţi va c e r e s o c o t e a l ă , şi te
vei face v i n o v a t d e p ă c a t e . ” - Deut. 23, 21.
Ci ne f ă g ă d u i e ş t e şi nu î n d e p l i n e ş t e î n s e m n ă că:
1) s a u e s t e u ş u r a t i c
2) s a u e s t e plin d e m â n d r i e
3) s a u n u a r e c r e d i n ţ ă î n D u m n e z e u , C a r e
c u n o a ş t e in im il e şi r ă r u n c h ii .
2. Cin e f ă g ă d u i e ş t e s ă d e a ceva p e n t r u s l u j b a
bisericii s a u m i l o s t e n i e la s ă r a c i şi nu d ă e s t e v i n o ­
v a t î n a i n t e a Iui D u m n e z e u şi t r e b u i e s ă o î n d e p l i ­
n e a s c ă . Vezi: Ctitoria. „Este p r i m e j d i o s p e n t r u o m
ca s ă f a c ă în g r a b ă o f ă g ă d u i n ţ ă s f â n t ă , şi a b i a
d u p ă c e a f ă c u t j u r ă m â n t s ă s e g â n d e a s c ă . ” - Prov.
20, 25. Vezi: Blestemul.
3. C in e f ă g ă d u i e ş t e s ă s e c o n s a c r e s lu jb e i lui
D u m n e z e u , a d i c ă s ă s e facă p r e o t s a u c ă l u g ă r şi nu
s e f a c e p ă c ă t u i e ş t e , fi in dc ă D u m n e z e u nu p o a t e fi
minţit. „Mai î n a i n t e d e a făgă dui, p re g ă te ş te -t e , şi nu
fi c a o m u l c ar e ispiteşte p e Domnul s ă u . ” - Sirah 18, 23.
4. F r a t e l e r a s o f o r c a r e a f ă g ă d u i t î n a i n t e a s t a r e -
 PRAVILA BISERICEASCA 161

ţului şi a fr ăţ im ii, c â n d a i n t r a t în m ă n ă s t i r e , c ă s e
face c ă l u g ă r , d a c ă s e î n t o a r c e iar în l u m e , i s e c o n s i ­
d e r ă c ă s ă t o r i e - ca a doua nuntă, d u p ă c a n o n u l 19
Ancira şi 18 al S f â n t u l u i Vasile. Se c a n o n i s e ş t e ca
un p r e a c u r v a r căci a r u p t l o g o d n a cu B is e ri c a , d u p ă
c a n o n u l 19 şi 6 0 a Sfântului Vasile şi PMB gl. 105,
Vezi: Apostazia m onahului şl·. Monahismul.
5. P r e o tu l c ă l u g ă r n u m a i p o a t e r e n u n ţ a la f ă g ă ­
d u i n ţ a c a s t i t ă ţ i i la c a r e îl o b lig ă h i r o t o n i a . Vezi:
hirotonia şl·. Recăsătoria preoţilor. Caterisirea.
6. „Ba c h i a r şi cel c e a fost î m b r ă c a t o d a t ă d e
e p i s c o p , cu Î m b r ă c ă m i n t e a n e a g r ă cu s c o p u l d e a
in tr a în cier, nu o m a i p o a t e d e z b r ă c a , d e o a r e c e a
făc ut d e c l a r a ţ i e publică d e a s e c o n s a c r a lui D u m n e ­
ze u şi n u m a i p o a t e s ă s e l e p e d e d e f ă g ă d u i n ţ a
f ă c u t ă Iui D u m n e z e u şi s ă b a t j o c o r e a s c ă s t a r e a
s f â n t ă c a f e m e i l e d e la t e a t r u . ” - Baisamon. Cit.
d u p ă Milaş, C a n o a n e l e Voi. 1, p a r t e a II p. 218.
7. La c a n o n i s i r e s e ţ i n e s o c o t e a l ă c a, c el c e a
f ă c u t f ă g ă d u i n ţ a t r e b u i e s ă fie s ă n ă t o s la m i n t e şi
s ă o fi f ă c u t li b e r şi fără g r a b ă . Dacă e s t e f ă c u t ă d e
u n copil, s a u un o m u ş u r a t i c , din c o n s t r â n g e r e s a u
din r e p e z e a l ă şi fă ră c h i b z u i a l ă , s e c o n s i d e r ă ca
c e v a n e d e p l i n . Vezi: Siluirea, Jurăm ântul.
FĂŢĂRNICIA e st e falsificarea adevă rului vieţii, cu
s c o p u l d e a a p ă r e a altfel d e c â t c u m e s t e în realitate.
1. „A pos to lu l s t r i g ă c ă cel c e s e u n e ş t e cu D o m ­
nul e s t e u n s i n g u r d u h c u e l” (I Cor 6, 17). Î n v e d e r a t
e s t e c ă cel c e s e î m p r i e t e n e ş t e cu v r ă j m a ş u l s e face
u n a prin l e g ă t u r a cu el. Deci cei c e s e f ă ţ ă r n i c e s c că
s u n t î n d r ă c i ţ i şi prin i m o r a l i t a t e p o a r t ă cu fă ţ ă r i e
c h ip u l c e l o r (ne bu ni ), s-a h o t ă r â t s ă s e p e d e p s e a s c ă
Ia or ic e c a z şi s ă s e s u p u n ă la a c e l e a ş i a s p r e vieţuiri
şi s u f e r i n ţ e , c ă r o r a d u p ă c u v i i n ţ ă s e s u p u n cei c e cu
162 I E R O M . N 1 C O D I M S AC H E L A R I E

a d e v ă ra t se îndrăcesc, spre a se m ân tu i d e lucrarea

(f ăţ ă rn ic ie i) d ia v o lu lu i. ” - VI Ecu m. 60.
2. O ric e fel d e f ă ţ ă r n i c i e , fie cu s c o p e g o i s t -
a d i c ă d e c â ş t i g m â r ş a v , fie că p o a r t ă a p a r e n ţ a b i n e ­
lui - d e a folosi p e al tul , e s t e c o n s i d e r a t ă c a o
v ră jit or ie , c a r e s e c a n o n i s e ş t e cu o p r i r e a d e la
î m p ă r t ă ş i r e 5 s a u 6 ani. - Ancira 24; Sfântul Vasile
83. Vezi: Falsificarea.
FECIORIA c o n t i n u ă e s t e b i n e c u v â n t a t ă d e Bi se­
rică n u m a i d a c ă s e c o n s a c r ă s luj be i Iui D u m n e z e u . -
I Cor. 6, 19; 7, 32; inţeiep. 4, 1; 8, 21.
I. „ D ac ă c in e v a a r feciori, s a u s -a r î n f r â n a ,
a b ţ i n â n d u - s e d e n u n t ă din s c â r b ă , nu p e n t r u b i n e l e
şi s f i n ţ e n i a fecioriei, s ă fie a n a t e m a . ” - Q angra 9.
Vezi: în frâna re. Monahism, Celibat. Făgăduinţa.
FEMEI ÎH MĂNĂSTIRE nu e s t e î n g ă d u i t a ş e d e a .
1. „Nu fiţi s m i n t e a l ă nici c e l o r d in a f a r ă , zice
d u m n e z e i e s c u l A po st o l. A p e t r e c e î n s ă fem e i în
e p i s c o p i i , s a u în m ă n ă s t i r i , e s t e lu c ru p r i c i n u i t o r d e
o r i c e s m i n t e a l ă Deci, d e s e va d o v e d i v r e u n u l c ă a
d o b â n d i t sclav ă, s a u liberă (a d ic ă s e r v i t o a r e ) în
m ă n ă s t i r e , s a u în e p i s c o p i e , p e n t r u î n d e p l i n i r e a
v r e u n u i s e r v ic iu , s ă s e c e r t e , iar s t ă r u i n d s ă s e
c a t e r i s e a s c ă . Iar d e s e va î n t â m p l a s ă fie fem e i prin
s a t e l e lor, şi e p i s c o p u l s a u e g u m e n u l va m e r g e
a c o l o , d e faţă fiind e p i s c o p u l , s a u e g u m e n u l , s ă nu
s e î n c r e d i n ţ e z e în a c e a v r e m e nici u n s e r v i c i u v r e u ­
nei f e m e i, ci s ă p e t r e a c ă în a lt loc d e o s e b i t p â n ă c e
va p l e c a e p i s c o p u l s a u e g u m e n u l d e a c o l o , p e n t r u
n e p r i h ă n i r e . ” - Vii Ecum . 18, l, 3; VI, 5; Cart. 45.
2. Nici c ă l u g ă r i ţ e l e n-au c e c ă u t a în m ă n ă s t i r i l e
d e b ă r b a ţ i . - Sfântul Vasile 88. Vezi: Mănăstirile.
FRATE DE MĂNĂSTIRE, Vezi: Făgăduinţa, Mona­
hism.
 PRAVILA BISERICEASCA 163

FRATRICIDUL este uciderea d e frate. Vezi: Uciderea.

FRĂŢIA DE CRUCE e s t e o j u r u i n ţ ă ( j u r ă m â n t ) cu
caracter păgânesc.
1. Cei c e s e l e a g ă cu j u r ă m â n t u l frăţiei d e c r u c e
s e c a n o n i s e s c ca şi cei c e fac vrăjitorie.
2. „Preotul n i c i d e c u m s ă nu î n d r ă z n e a s c ă a face
frăţii d e c r u c e , căci a c e a s t a e s t e l u c ru fără d e l e g e . ”
- Molitf.
FUMATUL s e c a n o n i s e ş t e în c o m p a r a ţ i e cu luxul
şi jo c u l de noroc. El d u c e ia c h e l t u i e l i z a d a r n i c e (ca
şi luxul şi j o c u l d e noroc); în g e n e r a l un f u m ă t o r
c h e l t u i e ş t e într-o lu n ă 3 0 0 Iei, într~un a n 3 . 6 0 0 , iar
în 10 a n i 3 6 . 0 0 0 d e lei!
R u i n e a z ă s ă n ă t a t e a căci p r o v o a c ă t u ş e a , t u b e r ­
c u l o z a , b o a l ă d e i n im ă , s c l e r o z a r e a vinelor, ş .a .
Deci s i n u c i d e r e .
FURTUL. C in e r ă p e ş t e a vu tu l a l t u i a p e n e d r e p t
î n s e a m n ă că n e d r e p t ă ţ e ş t e s a u c h i a r d i s t r u g e v ia ţa
a p r o a p e l u i . - c i t e ş t e / Cor. 6 ,1 0,1 Tes. 4, 6.
1. „Cel ce a f u r a t va fi o p r i t un a n d e î m p ă r t ă ş i ­
r e a Sfint el or, d a c ă s i n g u r s e v ă d e ş t e p e s i n e , s e
c ă i e ş t e şi s e p r i h ă n e ş t e p e s i n e ; i a r d a c ă s e va
d o v e d i d e alţii, d o i an i;. ..” - Sfântul Vasile 61.
2. „ D ac ă v r e u n c le r ic s a u laic va lua din S f â n t a
b i s e r i c ă , c e a r ă , s a u u n d e l e m n , s ă s e a f u r i s e a s c ă şi
s ă d e a î n a p o i î n c i n c i t d u p ă c â t a l u a t . ” - Apost. 72,
73; l-II 10.
3. Cei c e fură a v e r e a m ă n ă s t i r i l o r , clericii s e
c a t e r i s e s c iar laicii s e a f u r i s e s c . - VII Ecum. J3;V ez i:
Ctitoria, Mănăstire.
4. „Furul d e c a s e 3 a n i , m etanii 100 în zi. ’’ - PBG
p. 110 (88).
5. „Furul, cel ce s e p o c ă i e ş t e d e b u n ă voie, s e
î n l ă t u r ă d e la î m p ă r t ă ş i r e 4 0 d e zile; iar cel c e s-a
164 I E R Ο Μ . NI C O P I M S A C H E L A R I E

d o v e d i t , p â n ă la 6 luni, în a m b e l e c a z u ri m â n c â n d
u s c a t d u p ă o r a a n o u a şi în f i e c a r e zi f ă c â n d c â t e
100 d e m e t a n i i . ” - Sfântul I. Post. 27. (PM Bgl. 343).
6. „Cel c e s-a d o v e d i t fur p u bl ic , în f u r t i ş a g u r i
cu p e d e a p s ă c a p i t a l ă , nu vin e la pre o ţi e . D a r şi
d u p ă p r e o ţ i e d e va c ă d e a în p a t i m a a c e a s t a , s e
d e s p o a i e d e p r e o ţ i e d u p ă c a n . 2 5 al A po st o li lo r. ” -
Sfântul I. Post. 28.
7. „Furtul d e c e l e s f i n ţ i t e s e p e d e p s e ş t e cu t i m p
m a i p u ţi n d e c â t p r e a c u r v i a , d u p ă S f â n tu l G r i g o r e
Misîs; s e a p l i c ă p â n ă la ai t r e il e a a n . ” - Sfântul I.
Post. 30.
8. „ D ac ă c i n e v a va fi p ri n s f u r â n d , s ă i s e d e a 3 9
d e lovituri; d e m â n c a r e s ă i s e d e a n u m a i p â i n e şi
a p ă în a f a r ă d e t r a p e z a o b ş t e a s c ă şi ac ope rin du -1 cu
s a c şi c e n u ş ă s ă facă p o c ă i n ţ ă în t o a t ă v r e m e a
r u g ă c i u n i l o r . A c e e a ş i l e g e s e a p l i c a şi c e l o r c e
f u g e a u . ” - Cuv. Pahomie, VHPf30 p. 164.
9. F u r t u l c u j a f . „Furul d e c a s e 3 ani, m e t a n i i
100 în zi.”
10. „Cine r ă p e ş t e şi ia al s t r ă i n u l u i cu n e d r e p ­
t a t e , 5 an i şi m e t a n i i 100.”
11. „Cine a r ă cu plu gul în loc s t r ă i n s a u dintr -a-
c e s t e a s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă 4 an i, şi m e t a n i i 16 în zi.”
12. „Cine fură g r o a p a 5 a ni, m e t a n i i 5 0 0 în zi.”
13. „Cine ia a s u p r ă - ş i i u b i t o r u l d e a r g i n t 3 a n i
m e t a n i i 100.”
14. „Cine b a g ă a p a în vin şi-l v in d e , 5 a n i şi m e ­
t a n ii 6 6 . ”
15. „Cine p r i m e ş t e furul şi c e s e fură d e d â n s u l
a s e m e n e a s ă s e p o c ă i a s c ă c a şi f u r u l. ” - FBG p. 110.

i» VRM = Vechile Rânduieli Monahale, de Episc. Teofan, Dobruşa,

1929.
 ' PRAVILA B I S E R I C E A S C A 165

GAZDA DE HOŢI. Cei c e g ă z d u i e s c p e cei c e fură

s u n t vin ovaţi c a şi hoţii înş işi; a c e ş t i a s e c a n o n i s e s c
la fel cu u n a n s a u d oi , d u p ă c a n o n u l 61 al S f â n t u l u i
Vasile. Vezi: Furtul, Tovărăşia la rău.
GÂNDURILE S u n t a c e l e a c a t e d a u n a ş t e r e la
fa pt e . „ O a m e n i i îşi î n d r e a p t ă m i n t e a s a u la p ă c a t e ,
s a u la o a m e n i , s a u ia l i s u s .” - Patericp. 86.
G â n d u r i l e rele îşi au o r i g i n e a :
a) în f u n c ţ i u n i l e vieţii,
b) în p o f t e l e tr u p u l u i , şi
c) în i n f l u e n ţ a f a p t e l o r d in via ţa s o c i a l ă .
1. „ N ăv ă lir e a d u lc eţ ii în i n i m ă prin g â n d u r i e s t e
cu totul n e c a n o n i c ă , e s t e c a un p ă c a t n e s ă v â r ş i t . ” -
Sfântul 1. Post. 2.
2. „î nv oi re a (la p ă c a t ) s e s p a l ă cu 12 m e t a n i i . ” -
Sfântul I. Post. 3.
3. în m ă s u r a în care om ul s e învoieşte cu g â n d u l
cel r ă u al p ă c a t u l u i , în a c e e a ş i m ă s u r ă e s t e vin o v a t,
„ î n d u p l e c a r e a e s t e c a u z a şi î n c e p u t u l c a n o n i s i r i -
lor.” - SfântulI. Post. 5 , căci „ l u p t a e s t e v r e d n i c ă s a u
d e c u n u n i s a u d e p e d e a p s ă . ” - SfântulI. Post. 4.
4. Stăpânirea gândurilor se face:
a) printr-o c o n t i n u ă o c u p a ţ i e p ra c t i c ă ,
b) prin cititul c ă r ţ i l o r b u n e , şi
c) prin r u g ă c i u n e a p e r s o n a l ă şi o b ş t e a s c ă , c a r e
s e fa ce la b is e r ic ă .
5. „ D a c ă m i n t e a s-a s l o b o z i t d e o r i c e n ă z u i n ţ ă a
lumii v ă zu te , a c e a s t a e s te s e m n u l că a ucis în s in e
vijelia p ă c a t u l u i . ” - Ava Isaia 8, (Filocalia p. 34).
Scara cuv. XV.
GLUMELE c a r e iz vo ră sc dintr-o i n i m ă v e s e l ă şi
b i n e d i s p u s ă , nu p o t fi s o c o t i t e ca p ă c a t ; î n s ă d a c ă
ele se în te m e ia z ă pe m otive p o rn o g ra fic e , pe
„ c u v i n t e p u t r e d e ” c u m zice S f â n t u l Favel, e l e s u n t
166 IEROM. NICODIM SACHELARIE

v r e d n i c e d e o s â n d ă . 131
1. „ .. .H o t ă r â m c a nici un b ă r b a t s ă nu s e î m b r a ­
c e în h a i n ă f e m e i a s c ă , şi nici fe m e i l e s ă nu î m b r a c e
h a i n e l e b ă r b a ţi lo r . D a r nici s ă n u s e î m b r a c e în
c o s t u m e c o m i c e , s a t i r i c e s a u t r a g i c e ; nici s ă nu
s t r i g e în n u m e l e u r â t u l u i Dionisie, c â n d s e t e s c u -
ie sc s t r u g u r i i în linuri; nici t u r n â n d vinul în v a s e c u
s c o p u l d e a s t â r n i r â s p r o s t e s c , s a u al d e ş e r t ă c i u n i i ,
l u c r â n d r ă t ă c i r e d i a v o l e a s c ă . Deci cei c e în viito r
vor î n c e r c a s ă f a c ă c e v a din c e l e m e n ţ i o n a t e m a i
s u s , a c e ş t i a d e vor fi clerici, s ă s e caterisească, iar
d e v o r fi laici s ă s e afurisească. ” - VI Ecum . 62 şi 24,
51, 65; Laod. 53, 54;

,s' Glumele care pornesc dintr-o inimă bună şi iubitoare, şi care se

fac spre a lovi păcatele cu umor, fără răutate, hazliu, cu voie
bună, dar şi responsabil, sunt constructive şi au puterea de a
transforma în bine pe cei la adresa cărora se fac, demascând
ferm şi eficient păcatele, de aceea acest fel de glume nu pot fi
socotite ca păcat. Glumele bune pot fi şi pilde de îndreptare pre­
zentate cu har, cu duh de înţelepciune. Omul cu darul de a glumi
înţelept, care stârneşte râsul păstrând un aer serios, e numit la
români hâtru, mucalit, nostim, om cu minte ageră, vioaie, om
isteţ. Umorul sănătos construieşte caracterul omului. Totodată
umorul sănătos poate repara defectele de caracter atunci când e
bine ţintit, cu bunătate sufletească. Neamul românesc creştinat
de 2000 de ani a practicat întotdeauna umorul constructiv.
Vrăjmaşul nevăzut însă pândeşte necontenit şi şi-a strecurat peste
tot răutatea sa, încât, mai ales Ia beţie sau în adunări uşuratice, se
fac şi glume murdare prin oameni lumeşti, indivizi superficiali, ne-
serioşi, fluşturatici, libertini, căzuţi din creştinism; de asemenea,
multe glume sunt glume proaste, înjositoare, hulitoare. Aşa a apă­
rut băşcălia. Băşcălia înseamnă batjocorirea altuia cu ironie = în
zeflemea, cu persiflare şi sarcasm, luând baţjocura în „chip de
glumă". Băşcălia ascunde multă răutate în ea, desacralizează,
loveşte în onoarea şi demnitatea omului batjocorit, urmărind să-i
dărâme demnitatea de om şi de creştin, e distrugătoare; totodată îl
dezonorează pe însuşi cel ce obişnuieşte să facă băşcălie. Băşcălia
e o glumă proastă, şi aceasta împreună cu glumele pornografice
se consideră păcat împotriva demnităţii de creştin, (n.ed.)
 PRAVILA BISERICEASCĂ 167

HIPNOTISMUL e s t e o faţă a vră ji to r ie i iar nu a

ş t i i n ţ e l o r p s i h o l o g i c e , c u m a r p r e t i n d e unii. Ci ne îl
p r a c t i c ă s e c a n o n i s e ş t e c a şi vrăjitoria.
HIROTESIA s e n u m e ş t e d e obi c e i , a c e e a a c i t e ­
ţului, a c â n t ă r e ţ u l u i şi a i p o - d i a c o n u l u i . Ea s e fa c e
în a f a r ă d e a ltar.
1. „Es te p r e a î n v e d e r a t î n a i n t e a t u t u r o r c ă în
preoţie trebuie să se î n c e t ă ţe n e a s c ă ordinea...
F i e c a r e e g u m e n a r e voie s ă s ă v â r ş e a s c ă h i r o t e s i e
d e c i t e ţ în m ă n ă s t i r e a s a , d a r n u m a i în a sa , d a c ă
î n s u ş i e g u m e n u l u i i s-a d a t d e c ă t r e e p i s c o p hirot e-
s i a p e n t r u p r o m o v a r e a î n t r u e g u m e n , f i r e ş t e fiind el
p r e z b i t e r . . . ” - VII Ecum. 14.
2. „ C it eţ i m u l ţ i î m p r e u n ă , şi i p o - d i a c o n i a m
v ă z u t a s e hi ro t o n i, şi a v e m şi î n v ă ţ ă t u r ă , c a r e şi
a f a r ă d e a l t a r s e h i r o t o n i s e s c . . . ” - Sim eon Tes. I X 39.
Vezi: Tunderea clericală, Stareţul.
HIROTONIA e s t e c o n s a c r a r e a c u t r u p şi s u f l e t în
s l u j b a D o m n u l u i . (Vezi: Făgăduinţa). D u p ă c u m
M â n t u i t o r u l a p r i m i t p e cei vre d n ic i şi a r e s p i n s p e
cei n e v r e d n i c i c a r e u r m ă r e a u a l t e s c o p u r i d e c â t
a c e l e a l e evlaviei s i n c e r e , t o t a ş a şi a c u m d u h o v n i ­
cul t r e b u i e s ă r e s p i n g ă d e la h i r o t o n i e p e cei n e c h e ­
m a ţ i . D a că va d a voie c e l o r n e v r e d n i c i s ă in tr e în
h i r o t o n i e , d in n e p ă s a r e s a u din a l t e m o ti v e , el va d a
s e a m ă î n a i n t e a d r e p t e i j u d e c ă ţ i a lui D u m n e z e u !
1. „Nu t r e b u i e a s e hir o t o n is i la o li tu r g h ie m u lţi
arhierei împreună, sau preoţi, sau diaconi, ci un
a r h i e r e u , u n p r e o t şi u n d i a c o n , şi f i e c a r e la v r e m e a
o r â n d u i t ă şi c a r e s e c uvi ne:
Arhiereu!d u p ă c â n t a r e a „Sfinte Du mne zeu le...”;
Preotul d u p ă c e s e p u n S f in te le D a ru ri pe d u m ­
n e z e i a s c a Masă;
Diaconul d u p ă r u g ă c i u n e a d in u r m ă , î n a i n t e
168 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E

p â n ă a zice: „Pe toţi Sfinţii p o m e n i n d u - i . . . ”.

Pe arhiereu s ă v â r ş e s c î n a i n t e a a p o s t o l u l u i , c a
s ă s e p u ie în s c a u n p e n t r u c ă ei a u ve nit în r â n d u -
iala Ap ostolilor; p e preot, d u p ă c e p u n e D a ru ri le
d u p ă he ruv ic , p e n t r u că al a c e s t o r a s-a f ă c u t l u c r ă ­
t o r d e s f i n ţ e n i e ; p e diacon la e c t e n i a d e p e u r m ă ,
c ă c i e s t e di n r â n d u i a l a d e p e u r m ă şi n-au l u a t
p u t e r e c a s ă s e r o a g e , ci c a s ă d e a a s c u l t a r e şi s ă
c h e m e c ă t r e r u g ă c i u n i ”. - Sim ion Tes. IX 39.
2. A v e r t i s m e n t p e n t r u d u h o v n i c . „Mă m â h n e ş t e
fo a r t e , că s e n e g l i j e a z ă C a n o a n e l e P ă r in ţ il o r şi s-a
î n l ă t u r a t or ic e s t r i c t e ţ e din B iseri că. Şi m ă t e m c a
n u cum va sporind câte puţin a c e a s tă n e b ă g a re de
s e a m ă s ă a j u n g ă o r d i n e a B ise ri cii în d e f i n i t i v ă
t u l b u r a r e . Din v e c h i m e s e o b i ş n u i a în Bi sericile lui
D u m n e z e u , prin c a r e cu t o a t ă s t r i c t e ţ e a is p it in d p e
cei c e s l u j e s c Bisericii îi p r i m e a , o b s e r v â n d p u r t a ­
r e a lor, d e nu s u n t bâ rfitori, beţivi, d e nu s u n t înc li­
na ţi s p r e g â l c e a v ă , de-şi c o n d u c t i n e r e ţ e a c a s ă s e
i n s t r u i a s c ă în s f i n ţ e n i e , fără d e c a r e n i m e n i nu va
vedea pe Domnul.”
„ A ceste a le o b s e r v a u p re z b it e r ii şi d i a c o n i i cei
c e e r a u cu ei, şi-i a d u c e a u la h o r e p i s c o p i , c a r e
p r i m i n d a l e g e r i l e d e la cei ce m ă r t u r i s e a u a d e v ă r u l
şi a m i n t i n d e p i s c o p u l u i , n u m ă r a astfel pe s l u j i t o r î n
t a g m a c e l o r b is e r i c e ş t i , ia r a c u m d â n d u - n e p e noi
în lături, în p r i m u l r â n d şi fără s ă ne m a i a r ă t a ţ i p e
cei vrednic i, aţi o p r i t p e n t r u s i n e î n t r e a g a s t ă p â ­
nire. Apoi l e n e v i n d u -v ă cu tot ul d e d a t o r i a p r e z b i t e -
r i l o r ş i a d i a c o n i l o r , aţi d a t voie oric ui a r voi, fără să
i se cerceteze viaţa, d u p ă î m p ă t i m i r e a c e a din
r u d e n ie , ori din altfel d e iubire, să se îngrămădească
cei nevrednici în Biserica D om nului. Deci, d e v r e m e
c e a a j u n s a c e s t luc ru d e n e v i n d e c a t , m a i a l e s ,
 PRAVILA BISERICEASCA 169

a c u m , cei m a i mu lţi s e clau In s lu jb a Bisericii d e

frica recrutării, e s t e n e v o ie ca s ă s e r e î n n o i a s c ă
c a n o a n e l e Părinţilor...”
„ Cură ţiţi d a r Biserica, î n l ă t u r â n d p e cei n e v r e d ­
nici, c e r c e t a ţ i p e cei c a r e s u n t vre d n ic i. ..” - Sfântul
Vasile 89. Vezi Prologul. Voi. I. p. 95, 10 Octombrie).
3. D e s t i n a ţ i a . O rice c a n d i d a t la h i r o t o n i e t r e b u ­
ie s ă fie d e s t i n a t p re c is la o p a r o h i e , e p i s c o p i e , s a u
m ă n ă s t i r e d a c ă e s t e m o n a h . - IV E c u m . 6.
4. V â r s t a . C o n s ti tu ţi il e A p o s t o l i c e II, 1, p r e v ă d
ca e p i s c o p u l s ă a i b ă 50 d e a ni ; Novela 123, 1, a Iui
l u s t i n i a n - 3 5 d e a ni ; ia r N o m o c a n o n u l lui Fotie,
titlul I, 28, - 3 0 d e ani). Vezi: Arhierîa.
5. „ C a n o n u l S fi nţ ilo r şi d e D u m n e z e u p u r t ă t o r i ­
lor P ă r i n ţ i l o r n o ş tr i s ă a i b ă t ă r i e şi în a c e a s t a , c a
p r e z b i t e r u l s ă nu s e h i r o t o n i s e a s c ă î n a i n t e d e 3 0 d e
a n i, c h i a r d a c ă a r fi o m u l cu tot ul v r e d n i c , ci s ă
a ş t e p t e , c ă c i li s u s Hristos în a n u l al t r e i z e c i l e a S-a
b o t e z a t şi a î n c e p u t a în v ă ţ a , a s e m e n e a şi d i a c o n u l
î n a i n t e d e 2 5 d e a n i; nici d i a c o n i ţ a s ă nu s e
h i r o t o n i s e a s c ă î n a i n t e d e 4 0 d e a n i . ” - VIEcum . 14.
6. S t a r e a fizică. „ D acă c in e v a va fi v ă t ă m a t la
ochi, s a u r ă n i t la picior, d a r e s t e v r e d n i c d e e p i s c o ­
pie, s ă s e facă; că nu-I o p r e ş t e i n f i r m i t a t e a c o r p u l u i ,
ci n e c u r ă ţ i a s u f l e t u l u i . ” - Apost. 77.
7. S t a r e a s u f l e t e a s c ă :
a) s ă nu v i s e z e m u l t şi s ă s t r i g e s a u s ă u m b l e
prin s o m n ;
b) s ă nu fie m â n i o s şi p r e d i s p u s la v i o l e n ţ ă , s ă
nu fie r ă u t ă c i o s şi invidios;
c) s ă nu fie u ş u r a t i c şi l e s n e c r e d u l , l u â n d u - s e
d u p ă im p r e s ii şi zvonuri.
P e n t r u c a d u h o v n i c u l să-i c u n o a s c ă s u f i c i e n t
s t a r e a s u f l e t e a s c ă , e s t e d e n e v o i e ca un c a n d i d a t Ia
170 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

h i r o t o n i e să-i fie fiu d u h o v n i c e s c cu m u lţ i a n i m a i

î n a i n t e . (Vezi: C ap . IV, 6 pa g. 65).
8. „ D ac ă a r e c in e v a d e m o n s ă nu s e facă cleric,
nici s ă s e r o a g e î m p r e u n ă cu cei c r e d i n c i o ş i ; d a c ă
s e c u r ă ţ ă s ă s e p r i m e a s c ă ; iar d e va fi v r e d n i c s ă s e
f a c ă ” cleric. - Apost. 79.
9. S t a r e a m o r a l ă . C a n d i d a t u ! Ia h i r o t o n i e t r e b u ­
ie „s ă fie fără d e p r i h a n ă , b ă r b a t u l u n e i s i n g u r e
ne ves te , c u m p ă t a t , în ţe le pt , vre dnic d e c inste, primi­
to r d e s t r ă i n i , în s t a r e d e a în v ă ţ a şi p e alţii. Să nu
fie beţiv, nici b ă t ă u ş , nici d o r i t o r d e c â ş t i g m â rş a v ,
ci s ă fie b l â n d , n u g â l c e v i l o r , nu i u b i t o r d e b a n i .
Să-ş i c h i v e r n i s e a s c ă b i n e c a s a , şi să-şi ţ in ă copiii în
s u p u n e r e cu t o a t ă c u v i i n ţ a . ” - / Tim. 3, 2-4.
10. A v e r t i s m e n t p e n t r u c a n d i d a t : D a c ă d u p ă
h i r o t o n i e s e a fl ă c ă cel h i r o t o n i t a f ă c u t p ă c a t e c a r e
o p r e s c d e Ia p r e o ţ i e , p e c a r e el nu le-a m ă r t u r i s i t ,
„ p e a c e ş t i a d u p ă m ă r t u r i s i r e ca n o n u ln u -ia d m ite în
cler, c h i a r d a c ă din n e ş t i i n ţ ă e p i s c o p i i şi-au p u s
m â i n i l e p e s t e ei, d e o a r e c e S o b o r n i c e a s c a Biserică
a p ă r ă n e p r i h ă n i r e a . ” - I Ecum. 9, ş i Apost. 25; Cart
35; Sfântul Vasile 3, 17, 32, 44, 51, 70, 82; Vezi:
Curvia clericului·,
11. „Copilul d e se va strica de cineva, nu vine la
preoţie, căci d e ş i a c e s t a din c a u z a n e v â r s t n i c i e i n-a
p ă c ă t u i t , î n s ă va sul s ă u s-a s p a r t şi s-a f ă c u t n e t r e b ­
nic p e n t r u s f i n ţ i t a s lu jb ă . Iar d a c ă a p r i m i t s c u r g e ­
re a p e c o a p s e , p e d e p s i n d u - s e potrivit, nu s e va opri
d e Ia p r e o ţ i e . ” - Sfântul 1. Post. 19. Vezi: Sodomia.
12. „Cei c e s-a c ă s ă t o r i t cu două n u n ţi după
botez, ori a a v u t c o n c u b i n ă , nu p o a t e fi e p i s c o p ,
p r e z b it e r , d i a c o n s a u o r ic e din t a g m a i e r a t i c e a s c ă . ”
- Apost. 17.
13. „Cel c e va lua văduvă, ori lepădată, curvă,
 ___________P R A V I L A B I S E R I C E A S C Ă ------- — — - 171
slujnică sau din cele de ia teatru, nu poate //'e pis co p,
p r e z b it e r , d i a c o n s a u ori c e din t a g m a i e r a t i c e a s c ă . ”
- A post 18.
14. „Cel c e a ţ i n u t două surori, sau nepoată de
soră, nu p o a t e fi c l e r i c .” - Apost. 19, ş i VI Ecum. 3,
26 ; Sfântul Vasiie 12, 27, 69; Sfântul Teofil 5; Sfân­
tul fiich ifor 7.
15. D acă s o ţ i a a f ă c u t p r e a c u r v i e nu p o a t e fi
h i r o t o n i t . ” - fie o ce z8. Vezi: Preoteasa.
16. „Cel ce a curvit m ăc ar o d a tă nu se cuvine a
s e face preot, c h ia r d a c ă s-a lă s a t d e p ă ca t, căci
M arele Vasiie zice: „că unui ca a c e s ta c h iar m orţii
d e a r învia, p reo t nu se face.” - Sfântul fiichifor 35.
17. P e n t r u p ă c a t e l e a s c u n s e , vezi: Onania şi
Sodomia.
18. Nu p o t fi h i r o t o n i ţ i apostaţii: Vezi: Apostazia
clericului,
19. „Cel c e s-a d o v e d i t fu r public, în fu r t i ş a g u r i
cu p e d e a p s ă c a p i t a l ă , nu vine la p r e o ţ i e . D ar şi
d a c ă va c ă d e a în p a t i m a a c e a s t a , s e d e s p o a i e d e
p r e o ţ i e d u p ă c a n o n u l 2 5 al A po st o li lo r. ” - Sfântul I.
Post. 28, şi Apost. 72; 1-11 10; Sfântul Grigore iiissa
6, 8. Vezi: P ur tu i.
20. Cel c e a c ă l c a t jurăm ântul. Sfântul Vasiie
64, 82.
21. Cel c e s-a c a s t r a t . Vezi: Castrarea
22. „Dac ă s e va ridica a s u p r a u n u i c r e d i n c i o s
v re o î n v in u ir e d e d e s f r â n a r e , ori d e a d u l t e r , ori d e
a l t ă o a r e c a r e fa p tă o p r i t ă şi s e va d o v e d i , s ă nu s e
î n a i n t e z e în cler.” - Apost. 61.
23. „Cei car e s-au hir ot on it di n tr e cei căzuţi, prin
n e ş t i i n ţ ă , s a u c h i a r ş t i i n d ma i î n a i n t e cei c e i-au
h i r o t o n i t , nu fac r ă u c a n o n u l u i b is e r i c e s c , d e o a r e c e
s u n t c a te r is iţ i d u p ă c e s e d o v e d e s c . ” - 1Ecum. 10.
172 I E R O M. N I C O D I M S AC HE LARI E

24. „ D acă c in e v a s e va b o t e z a b o l n a v fiind, nu

p o a t e fi h i r o t o n i t p r e z bite r , fii ndcă c r e d i n ţ a lui nu
e s t e iz v o r â tă dintr-o a l e g e r e a liberei lui voin ţe , ci
d in nevoie* a f a r ă n u m a i d a c ă va a r ă t a m a i pe u r m ă
o d e o s e b i t ă s â r g u i n ţ ă şi c r e d i n ţ ă , şi d in lips a d e
o a m e n i m a i b u n i . ” - Pieocez 12.
2 5. Mijloacele h i r o t o n i e i t r e b u i e s c s ă fie c e le
a l e valorii p e r s o n a l e a c a n d i d a t u l u i şi a l e n e v o il o r
Bisericii, iar nu e g o i s t e c a lui S i m o n vrăjit or ul, c a r e
a v oit s ă c u m p e r e H a ru l cu bani!
26. „ D acă v r e u n e p i s c o p , p r e z b i t e r s a u d i a c o n
a r a j u n g e Ia a c e a s t ă v r e d n i c i e prin b a n i , s ă s e c a t e ­
r i s e a s c ă şi el şi cel c e l-a h i r o t o n i t şi s ă s e î n l ă t u r e
d e f in it iv d e la î m p ă r t ă ş i r e , c a S i m o n vră jit oru l d e
m i n e F e t r u . ” - Apost. 29. şi IV E cu m . 2 ; VI Ecum. 22,
23 ; VII Ecum. 4. Sfântul Vasile 90.
27. Intervenţia şi influenţa lumească e s t e t o t o
s i m o n i e . „Dac ă vr e u n e p i s c o p , s e r v i n d u - s e d e s t ă p â -
nitori l u m e ş t i şi printr-înşii, a r p u n e m â n a p e v re o
b i s e r i c ă , s ă s e c a t e r i s e a s c ă şi s ă s e a f u r i s e a s c ă
î m p r e u n ă cu toţi p ă r t a ş i i lui la a c e a s t a . ” - Apost. 3 0
şi Ecum . 4; VII Ecum. 3 ; Laod. 13.
Citeşte-i a p o i o b l i g a ţ i i l e unui c le r ic d u p ă : Litur-
ghisirea. Preoţia, Curvia clericului, Recăsătorirea
preoţilor, ş.a.
2 8 . „O, a r h i e r e u l lui Hristos! Să nu î n d r ă z n e ş t i
să-l h i r o t o n e ş t i p r e o t , c ă vei a r d e şi tu şi el, d e a c e e a
a m â n d u r o r a vi s e ia d a ru l d u p ă j u d e c a t a D u m n e ­
z e i e ş t i i legi; d r e p t a c e e a , f e r e ş t e - t e c â t îţi e s t e
p u t e r e a , şi ma i v â r t o s ca s ă nu m o ş t e n e ş t i v e ş n i c u l
foc, c ă d a i p r e o ţ i a n e d e s t o i n i c i l o r . - PM Bgi. 58.
2 9. „Cei c e s - a u î n t i n a t c u m a r i n e l e g i u i r i . . . n u li
s e p o a t e d a p r e o ţ i a lui D u m n e z e u , şi nic i n u p o t s ă
a d u c ă v r e o r u g ă c i u n e în f a ţ a Lui, p e n t r u fraţii lor.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 173

f ii n d c ă în E v a n g h e l i e s t ă scr is, c ă Dum nezeu nu

ascultă pe cei păcătoşi şi c ă El nu î m p l i n e ş t e c e r e ­
r e a d e c â t a c e l o r c a r e fac voia Lui ( lo a n 9, 3 1 ). î n s ă
unii s u n t a ş a d e r ă u î n t u n e c a ţ i î n c â t nu m a i p o a t e
p ă t r u n d e l u m i n a p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u p â n ă la
ei, fi in dc ă d e î n d a t ă c e s-au l e p ă d a t d e o m u l cel
b u n , ei c a d d in n e l e g i u i r e în n e l e g i u i r e , c a într-o
prăpastie...”
„Moi t r e b u i e s ă n e î m p o t r i v i m d in t o a t e p u t e r i l e
să-i o p r i m d e la a lta r, c a s ă nu m o l i p s e a s c ă şi p e
fraţii no ş tri , o p u n â n d u - n e cu c u r a j î n d r ă z n e l i i lor şi
o b r ă z n i c i e i lor, c a nu c â n d v a a c e i c a r e s-au a l u n e c a t
în p ă c a t e d e m o a r t e s ă s p o r e a s c ă şi m a i r ă u p e
p a n t a f a p t e l o r c e l o r rele...”
„Insă d a c ă a c e ş t i o b r a z n ic i v o i e s c s ă s t ă r u i a s c ă
în o b r ă z n i c i a lor şi S f â n t u l Duh s e î n d e p ă r t e a z ă d e
la ei l ă s â n d u - i în orb ir e, noi s o c o t i m că e s t e b i n e c a
să-i d e s p ă r ţ i m d e fraţii noştri... c ăc i S f i n t e l e T a i n e
nu s e s f i n ţ e s c a c o l o u n d e nu e s t e S f â n t u l Duh, iar
M â n t u i t o r u l H ris to s nu a s c u l t ă r u g ă c i u n i l e c e l o r c e
s -a u l e p ă d a t d e El...” - „Sfântul Ciprian, s c r i s 63.
Vezi:” Liturghisirea, Preoţia.
HULA COMTRA DUHULUI SFÂMT e s t e r ă z v r ă t i r e a
şi t ă g ă d u i r e a a d e v ă r u l u i cu ş t i i n ţ ă şi v o i n ţ ă , a ş a
c u m a u făcut Fa raon, luda, ş.a. Vezi: Deznădăjduirea.
„... Cin e va huli î m p o t r i v a D uh u lu i S f â n t nu i s e
va i e r t a lui nici în l u m e a a c e a s t a nici în c e a l a l t ă . ” -
Mat. 12,32. Ea s e î n f ă p t u i e ş t e :
1. C â n d c i n e v a nu c r e d e în p u r t a r e a d e grijă a
lui D u m n e z e u , ci în vrăjit or ie, n o r o c , u rs it ă , s p i r i ­
ti s m ş.a.
2. C â n d h u l e ş t e c e l e s fi n te : t a i n e , b i s e r i c ă ,
s l u j b e ş.a. „Iar cel c e nu c r e d e a c e s t e a nu p r i m e ş t e
nici B o te zu l nici t a i n a Mirului, nici r â n d u i a l a hirot o-
174 IEROM. NICODIM SACHELARIE

niei p r e o ţ e ş t i , nici m ă r t u r i s i r e a p ă c a t e l o r , nici

s f â n t a r u g ă c i u n e la c h i p u l c ă l u g ă r e s c . ” - Sfântul
Sim eon Tes. VII p. 264.
3. C â n d î n c h i d e oc h ii şi m i n t e c a s ă a s t u p e
a d e v ă r u l c a Elima Vrăjitorul. - Fapte 13', 8-11.
4. C i n e p ă c ă t u i e ş t e cu g â n d u l c u m c ă s e va
p o c ă i Ia b ă t r â n e ţ e , ca şi b o g a t u l c ă r u i a îi r o d i s e
ţ a r i n a . - Luca 12, 13-21. Vezi: Amânarea pocăinţei.
Sfântul Isaac Şirul, cuv. 60.
5. C in e cu lt iv ă î m p i e t r i r e a inimii ca F a r a o n şi
s t ă r u i e în p ă c a t e c a fariseii. - Mat. 12, 24-37.
6. Hula c o n t r a S f â n t u l u i Duh c u l m i n e a z ă în
s i n u c i d e r e , c a la Iu da . A c eş ti a s e a f u r i s e s c s i n g u r i
prin n e c r e d i n ţ a lor. Ei t r e b u i e s c s f ă tu iţ i cu b l â n d e ţ e
şi c on v e r ti ţi . A tâ t a t i m p c â t p r a c t i c ă a c e s t e a cu
ş t i i n ţ ă şi v o i n ţ ă nu pot fi împărtăşiţi.
7. H u la f ă r ă d e v oie . „Iară d e c e l e c e nu s u n t în
voia şi s t ă p â n i r e a n o a s t r ă , nu v o m fi r ă s p u n z ă t o r i ,
nici î n t r e b a ţ i şi g â n d u r i l e c e l e h u l i t o a r e d e D u m n e ­
z e u nu s u n t în voia şi s t ă p â n i r e a n o a s t r ă , ci s u n t
n i ş t e lu c ru ri s t r ă i n e a l e d ia vol ul ui, p e n t r u c a r e
g â n d u r i noi ne v in o v aţ i s u n t e m ” ( d a c ă le a l u n g ă m ) ,
a ş a c u m nici Iov nu a fos t vin o v a t, p e n t r u c ă l-a
î n d e m n a t „ f e m e i a Iui ca s ă b l e s t e m e pe D u m n e z e u
şi s ă m o a r ă ” (iar el a r e s p i n s a ş a ispită.) - Iov. 2, 9;
Pateric p. 329.
ICOANELE132 C e e a c e s u n t l i t e r e l e p e n t r u
cuvânt, ace ia şi În s e m n ă ta te are o icoană sfântă
p e n t r u c u g e t a r e a e v la vi oa s ă.
Sinodul 7 ecumenic hotărăşte: „ H o t ă r â m
î m p r e u n ă cu t o a t ă s f i n ţ e n i a şi s t ă r u i n ţ a c a d u p ă

,33 După PMB, gl. 389, icoanele vechi şi stricate nu trebuiesc arse,
ci îngropate In locuri curate: curtea bisericii, a mănăstirii, păduri..
 PRAVILA BISERICEASCĂ 175

c u m s e c i n s t e ş t e c h ip u l c i n s t it e i şi d e v i a ţ ă f ă c ă ­
t o a r e i Cruc i, t o t a ş a s ă s e c i n s t e a s c ă şi S f in te le
I c o a n e c e l e z u g r ă v i t e cu v o p s e l e , s a u f ă c u t e din
m o z a i c , s a u din a lt ă m a t e r i e a l c ă t u i t e cu i s c u s i n ţ ă
şi a ş e z a t e în s f i n t e l e lui D u m n e z e u bis erici , p e
s f i n t e l e v a s e , p e v e ş m i n t e , pe s c â n d u r i p e pe re ţi,
a ş e z a t e în c a s e , s a u p e Ia căi, a t â t i c o a n a D o m n u l u i
şi D u m n e z e u l u i şi M â n t u i t o r u l u i n o s t r u l is u s Hristos
şi a P r e a c u r a t e i S t ă p â n e i n o a s t r e N ă s c ă t o a r e i d e
D u m n e z e u , c â t şi a le c i n s t i ţ i l o r în ge ri şi a l e t u t u r o r
Sfinţilor. Căci cu c â t s e p r iv e s c z ugr ăv iţi m a i d e s pe
i c o a n e , cu a t â t ma i vii vor fi în faţa privitorilor,
reînviind a m i n t i r e a şi d o r i n ţ a d e p r o t o t i p u l lor, le
vor s ă r u t a şi le vor d a î n c h i n a r e c i n s t i t ă , nu însă
adorarea deplină c a r e d u p ă c r e d i n ţ a n o a s t r ă s e
c u v i n e n u m a i Firii d u m n e z e i e ş t i , ci Ii s e va d a c i n s ­
t e a n u m a i în felul c u m n e î n c h i n ă m c i n s t i t e i şi d e
vi a ţă f ă c ă t o a r e i Cruci, S f in te i Evan ghel ii şi c e l o r l a l ­
t e o b i e c t e s fi n te , c ă r o r a li s e vor a d u c e t ă m â i e r i ,
lu m â n ă ri , p r e c u m era obic eiu l în vech im e. D e o a r e c e
c u v e n i t a c i n s t e d a t ă Crucii t r e c e a s u p r a p r o t o t i p u ­
lui ei şi cel c e c i n s t e ş t e i c o a n a s e î n c h i n ă p e r s o a n e i
z u g r ă v i t ă p e e a . Astfel s e va î n t ă r i î n v ă ţ ă t u r a
S f in ţil or Părinţi, a d i c ă p r e d a n i a Bisericii u n i v e r s a l e ,
c a r e d e Ia o m a r g i n e a lumii p â n ă Ia c e a l a l t ă a
primit Evanghelia.”
2. B er b ec i j e r t f e a u p ă g â n i i , b e r b e c i j e r t f e a u şi
evreii; t ă m â i e a r d e a u p ă g â n i i , t ă m â i e a r d e m şi noi;
p ă g â n i i p r ă z n u i a u lui B a c h u s şi a l t o r zei, cu vin
s lu jim şi noi S f â n t a Li tu rg hie , d a r c â t ă d e o s e b i r e
î n t r e unii şi alţii! Pă g â n ii le f ă c e a u s p r e d e f ă i m a r e a
lui D u m n e z e u ( s u p ă r â n d u - L prin p r e a m ă r i r e a zeil or
la c a r e s e Î n c h i n a u , n.ed.), iar noi s p r e n e s f â r ş i t a
Lui p r e a m ă r i r e ! Tot a ş a şi c h i p u r i l e id o li lo r p ă g â -
176 IEROM. N ICODIM SACHE LARIE

n e ş t i d in Vechiul T e s t a m e n t , p ă g â n i i le f ă c e a u s p r e
d e f ă i m a r e a lui D u m n e z e u , iar noi f a c e m i c o a n e l e
s p r e veşnica-I sl av osl ov ir e. (SfântulSim eon Tes. 18).
ICOPiOMUL Vezi: Răpirea averii.
IDOLATRI s u n t toţi cei ce fac f a p t e d e a le î n c h i ­
nă rii, d a r le fac nu în tr u c i n s t e a a d e v ă r a t u l u i
D u m n e z e u , ci s e Î n c h i n ă le g â n d u - ş i m i n t e a şi i n i m a
d e a n u m i t e o b i e c t e s a u d e un a n u m i t loc, u n d e îşi
d e s c a r c ă o r b e a s c ă lo r evlavie. Moi t r e b u i e s ă n e
î n c h i n ă m C ă r u i a ş t i m nu c ă r u i a nu-1 c u n o a ş t e m . -
ioan 4, 22.
A c e ş ti a s e c a n o n i s e s c ca şi defăimătorii şi vrăji­
torii.
IERODIACOn s e n u m e ş t e m o n a h u l h i r o t o n i t în
d i a c o n . Ar tr e b u i s ă i s e zică d i a c o n - m o n a h . El a r e
a c e l e a ş i o bl ig a ţii în t r e a p t a s a c a şi i e r o m o n a h u l . în
c a z d e n e v o ie p o a t e d u c e S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e c e l o r
bo ln a vi . (V, Dia conul).
IEROMOHAH s e n u m e ş t e m o n a h u l c a r e a r e
h i r o t o n i a d e p r e o t . D e s t i n a ţ i a lui e s t e d e a sluji în
m ă n ă s t i r e . Cu d e l e g a ţ i a s p e c i a l ă a e p i s c o p u l u i el
p o a t e sluji şi la p a r o h i e în c a z d e nev oie .
1. î n v ia ţa s a i n t i m ă el a re, p e l â n g ă o b l i g a ţ i a d e
cleric, şi p e c e a d e m o n a h . Vezi: Monahism, C u r via
clericului, Frotia, Metaniile, Rugăciunea.
2. El nu p o a t e fi n a ş Ia b o t e z şi Ia c u n u n i e .
3. „Şi I e r o m o n a h u l , a d i c ă p r e o t u l c ă lu g ă r, nu
c u n u n ă n u n t a , a d i c ă nu b l a g o s l o v e ş t e , c ă şi a c e i a
e s t e fă ră d e leg e.. . Pe u n u l c a a c e l a îl c a n o n i s e s c
d u m n e z e i e ş t i i Părin ţi cu lips a d e p r e o ţ i a lui.” PMB
gi. 135, 121. C omp . Sint. Aten. tom. V. p. 369-370, 400.
IEROSILIA (s acri legiul) e s t e d e f ă i m a r e a lui
D u m n e z e u prin f a p t e c a r e s e r a p o r t e a z ă d i r e c t la
c e l e s fi nt e .
 PRAVILA BISERICEASCA 177
1. „Ierosilia e s t e d e m u l t e feluri: de ci t o a t e felu­
rile d e g r e ş e li cu c â t e s e a t i n g e o m u l d e b i s e r i c ă ,
t o a t e a c e l e a s e c h e a m ă ierosilii.”
2. Cel c e s e „ Î m p r e u n ă t r u p e ş t e cu v re o c ă l u g ă ­
riţă, c a r e e s t e de -a p u r u r e a s u b î n c h i s o a r e a m ă n ă s ­
tirii, s a u şi d i n a f a r ă d e m ă n ă s t i r e ; s a u c â n d s e va
î m p r e u n a t r u p e ş t e cu o f e m e i e m i r e a n c ă în
b i s e r i c ă ; s a u s ă s e î m p r e u n e cu o f e m e i e c e s e va fi
f ă g ă d u i t s ă fie c ă l u g ă r i ţ ă . ”
„Cel ce va fa c e a c e s t l uc ru , ierosilie, a c e l a fa c e
d e o d a t ă trei p ă c a t e m a ri d e c e l e d e m o a r t e : întâi
s â n g e a m e s t e c a t ; a doua f a c e p r e a c u r v i e ; a treia
f a c e f u r ti ş a g , p e n t r u c ă t o t c r e ş t i n u l a r e p e c ă l u g ă r i ­
ţ ă a d e v ă r a t ă s o r ă s u f l e t e a s c ă , d e c i c i n e o va r u ş i n a ,
ori cu voia ori fă ră voia ei, a c e l a r u ş i n e a z ă a d e v ă r a t
p e s o r ă - s a , d r e p t a c e i a ia tă c ă s e c h e a m ă c ă a f ă c u t
s â n g e a m e s t e c a t . Şi ia ră şi c ă l u g ă r i ţ a s e c h e a m ă
m i r e a s a lui D u m n e z e u , de c i c i n e s e î m p r e u n ă cu
d â n s a , a c e l a s e î m p r e u n ă cu f e m e i e m ă r i t a t ă , d r e p t
a c e e a ia tă c ă f a c e p r e a c u r v i e , aici s u n t d o u ă p ă c a t e
m a r i , d e m o a r t e . A treia, c ă l u g ă r i ţ ă s e c h e a m ă şi
e s t e va s d e Bise ri că; de ci c i n e o va î n s t r ă i n a d in
Bise ri că, şi o va s p u r c a , a c e l a i a t ă c ă fa ce ie r o s i l i e . ”
„Şi i e ro s il o s s e m a i c h e a m ă c h i a r fu r de biserică,
d r e p t a c e e a , acela s e c h e a m ă că a furat acel vas d e
b i s e r i c ă , şi ia tă c u m un p ă c a t face trei p ă c a t e d e
c e l e m a r i , d e m o a r t e , c u m s c r i e m a i s u s . ” - PMB gl.
258. VI Ecu m, 4.
3. Cel c e b a t j o c o r e ş t e B is eric a şi p e slujitorii ei,
e s t e lovit cu a n a t e m ă . Vezi: Defăimarea. Hula;
RBOR, art. 37.
4. Cel c e fură c e l e c o n s a c r a t e Bisericii, fie e l e
d e s t i n a t e p e n t r u sl u jb ă , fie p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a
g e n e r a l ă a bisericii. Vezi: Furtul. Apost. 72,73.
178 IEROM. NICODIM SACHELARIE

5. Clericul c a r e e s t e o p r i t d e sl u jb ă , şi s l u j e ş t e
p e furiş, s e c a t e r i s e ş t e . - Apost. 12, 13, 3 3 ; I Ecum.
5; Said. 14: Cart. 37, 39. Mi reanu l c a r e s e î m p ă r t ă ­
ş e ş te n e ţin ân d s e a m ă de dezleg area duhovnicului,
s e a f u r i s e ş t e . Vezi: Legătura duhovnicească.
6. A rh ie re ul nu p o a t e s-o fa că pe p r e o t u l , iar
p r e o t u l s ă s l u j e a s c ă ca d i a c o n . „A a d u c e p e e p i s c o p
Ia t r e a p t a p r e z b i t e r u l u i , î n s e a m n ă ierosilie. Iar
d a c ă p e a c e i a îi î n d e p ă r t e a z ă v re o pri c in ă d r e a p t ă
d i n l u c r a r e a e p i s c o p i e i nu le e s t e î n g ă d u i t a ţ i n e a
nici loc d e p r e z bite r . D a că s-a s c o s din d r e g ă t o r i e
fără v in o v ă ţi e s e va î n t o a r c e iară la v r e d n i c i a
e p i s c o p i e i . ” - IV E c u m . 29.
Cel c e s e c o b o a r ă din t r e a p t ă d e b u n a lui voie,
fără m o tiv d e b o a l ă s a u v i n o v ă ţ i e c a n o n i c ă s e a s e a ­
m ă n ă cu cel c e s e s i n u c i d e d u h o v n i c e ş t e , d a c ă l a s ă
b i s e r i c a fără d e s lu jb ă . Vezi: Slujba bis.; neascul­
tarea.
7. M ire anu l c a r e s l i y e ş t e c a p r e o t fără a fi hir ot o­
nit: „Iar d a c ă s e va î n t â m p l a a î n d r ă z n i c i n e v a , şi
p â n ă într-atâta d e p ă rtâ n d u -se de d ânsul D u m n e ­
z e u , s ă lu c r e z e c e l e p r e o ţ e ş t i fă ră c r e d i n ţ ă şi p ă g â -
n e ş t e , n e f i i n d h i r o t o n i t p r e o t (căci u n a c a a c e a s t a
e s t e n e c r e d i n ţ ă ) , nu s u n t c u v i n t e c a r e s ă s p u n ă
o s â n d i r e a u n u i a c a a c e s t u i a , căci a c e s t lu c r u e m a i
r ă u şi d e c â t c h i a r p ă g â n ă t a t e a , şi e s t e n u m a i al
dra c ilo r, c a r e s e s c h i m b ă în î n g e r i lu m i n a ţ i , fă ră a fi
în g e ri , şi s e a r a t ă c ă a u a le lui D u m n e z e u , fiind fă ră
D u m n e z e u şi potr ivn ici lui D u m n e z e u . Deci unii c a
a c e ş t i a nu n u m a i că vor lu a m u n c ă m a r e şi
n e s p u s ă , h u l i n d a st fe l a s u p r a c e l o r d u m n e z e i e ş t i
(căci c u v i n t e l e lor nu s u n t g r a iu r i d u m n e z e i e ş t i , nici
lu cruri d u m n e z e i e ş t i , d e v r e m e c e n-au d a r u l h i r o t o ­
niei), ci î n c ă vor lua şi a l t ă p e d e a p s ă p e n t r u c ei ce
 PRAVILA BISERICEASCĂ 179
a u fos t î n ş e l a ţ i d e d â n ş i i , c a r e s a u s e vo r fi b o t e z a t ,
s a u s e vo r fi hi ro t o n it , c ăc i a c e i a s u n t şi n e b o t e z a ţ i
şi n e h i r o t o n i ţ i . ”
„Cel c e nu a r e n i m i c nu p o a t e d a c ev a , şi c in e v a
nu p o a t e lua ceva d e la cel c e n-are nim ic , m ă c a r
d e ş i el s o c o t e ş t e că a r e . D r e p t a c e e a î n ş e l â n d u - s e
c i n e v a şi c r e z â n d că va fi b o t e z a t s a u p r e o ţ i t el nu
e s t e nici b o t e z a t nici preoţit, şi pricinuitorul a c e s t u i a
e s t e cel c e l-a în ş e l a t . O m u l nu p o a t e fa c e c e v a fără
a lua d e la D u m n e z e u , c ăc i zice: „Fără d e Mine nu
p u t e ţ i fa c e n i m i c . ” - Sfântul Simeon Tes. IX, 10-13.
8. D a c ă un cleric h i r o t o n i t d e j a s e f a c e „vinovat,
din n e ş t i i n ţ ă , d e n u n t ă n e i e r t a t ă ( o p r it ă d e c a ­
n o a n e , n . e d . ) ” (VI Ecum . 26), s a u s l u j e ş t e fă ră d e
voia s u p e r i o r u l u i (Apost. 28 ; Ant. 4) s e c a t e r i s e ş t e
definitiv, cu c â t m a i m u l t , u n u l c a r e a f ă c u t o n e l e g i ­
uire a ş a d e m a r e , d e a î n d r ă z n i t s ă s l u j e a s c ă fără a
fi h ir o t o n it ! A c e s ta va fi m a i a s p r u p e d e p s i t şi î n l ă ­
t u r a t d e f i n i t i v d e la h i r o t o n i e .
Ţ i n â n d s e a m ă d e g r o a z n i c a p e d e a p s ă d a t ă lui
D a t a n şi Aviron ( h u m . 16), d e e x c o m u n i c a r e a Iui
Ozia c a r e a t ă m â i a t n e f i i n d p r e o t {2 Cron, 26). d e
c a n o n u l 7 S f â n t u l Vasile, 4 S f â n tu l G ri g o r e n is is
ş.a., cel c e face un a st fe l d e p ă c a t t r e b u i e c a n o n i s i t
cu e x c o m u n i c a r e a , cu p i e r d e r e a d r e p t u l u i d e a fi
hirotonit; pocăindu-se, s ă se p rim ea sc ă d u p ă un
c a n o n d e la 10 p â n ă la 2 0 d e an i, c a şi uc ig a ş ii , furii
d e m o r m i n t e şi cei c e c a l c ă j u r ă m â n t u l .
9. P r e o tu l c a r e î m p ă r t ă ş e ş t e p e c r e d i n c i o ş i cu
m i r i d e s a u p u n e , pe u r m ă , a p ă s a u vin în potir, s a u
sl uj in d cu potir ul gol m i n ţ i n d l u m e a şi p e D u m n e ­
z e u , a c e l a t r e b u i e s ă s e s p o v e d e a s c ă ia a r h i e r e u .
Cine face astf el d e f a p t e e s t e un n e c r e d i n c i o s şi
h u l i t o r d e D u m n e z e u , c a şi Iud a v â n z ă t o r u l s a u
180 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E

S i m i o n vrăjit or ul. ( F a p te 8, 18-25) D u m n e z e u nu s e

p r o s l ă v e ş t e prin m i n c i u n ă , d u p ă c u m nici El n-a
m â n t u i t pe o m prin Î n ş e l ă c i u n e , ci prin a d e v ă r u l
J e r t f e i Sale!
10. Clericul c a r e p o m e n e ş t e , c o n d u s d e d u h u l
r ă u t ă ţ i i , p e c in e v a d i n t r e cei vii la p o m e l n i c u l m o r ţ i ­
lor, s e c a n o n i s e ş t e c a şi v ră jito ru lc ă c i c a u t ă să-şi
r ă z b u n e r ă u t a t e a lui prin c e le s f i n t e . „A iu b it b l e s t e ­
m u l şi-i va veni p e s t e c a p u l lui... F a c ă - s e r u g ă c i u n e a
lui î n t r u p ă c a t . . . ! ” - Ps. 108.
10. Clericul c a r e nu s l u j e ş t e în z iu a a c e e a nu
a r e d r e p t u l s ă ia c o p i a şi s ă s c o a t ă m i r i d e la Prosco-
m i d i e , ci n u m a i s ă r o a g e pe cel c e s l u j e ş t e c a s ă
s c o a t ă , iar el n u m a i s ă p o m e n e a s c ă p o m e l n i c e l e .
în c a z d e n e d u m e r i r e e b i n e a s e î n t r e b a a r h i e ­
reul..
IERTAREA FRĂŢEASCĂ e s t e f a p t a b u n ă t ă ţ i i
s u f l e t e ş t i prin c a r e s e d i s t r u g e răul c a r e vine d e la
a p r o a p e l e . „Mu vă r ă z b u n a ţ i sin gur i.. .; d a c ă îi e s t e
f o a m e v r ă j m a ş u l u i t ă u dă-i s ă m ă n â n c e ; da că -i e s t e
s e t e dă-i s ă b e a , c ă c i d a c ă vei face astf el, vei î n g r ă ­
m ă d i c ă r b u n i a p r i n ş i p e c a p u l Iui”, d a c ă nu v o i e ş t e
s ă t e ierte.
„Nu te l ă s a b i r u i t d e rău, ci b i r u i e răul cu b i n e ­
le.” - Rom. 12, 19-21.
1. Noi t r e b u i e s ă i e r t ă m p e a p r o a p e l e c a r e n e
c e r e i e r t a r e ; iar a c e a s t ă i e r t a r e t r e b u i e s ă iz v o r a s c ă
d in c o n ş t i i n ţ a p ă c a t e l o r p e r s o n a l e , căci n i m e n i nu
e s t e fă ră d e p ă c a t . Toţi g r e ş i m faţă d e u n u l şi f i e c a ­
re g r e ş e ş t e faţă d e toţi, şi toţi la un Ioc g r e ş i m faţă
de Dumnezeu.
2. „Cine nu i u b e ş t e p e o a m e n i , 2 a n i s ă s e p o c ă -
i a s c ă şi m e t a n i i c â t e 26 în zi.” - PMB p. 114 (114).
3. „Iară ţ i n ă t o r u l d e m â n i e , a c e l a s ă s e d e s p a r t ă
 PRAVILA BISERICEASCĂ 181

d e B ise ri că u n a n , şi s ă facă şi m e t a n i i c â t e 150 în

zi.” - PMB gl. 373.
4. „Popii c e vo r a v e a v r a j b ă î n t r e ei, şi nu s e vor
î m p ă c a , ci vor sluji (neîmpăcaţi), a ş a s ă s e p o c ă i a s c ă
4 a n i şi m e t a n i i 100, c u m g r ă i e ş t e şi S f â n t u l Euse-
bie, a m a r d e p r e o t u l c e la c e a r e v r a j b ă p e o a r e c i n e
şi a ş a va m e r g e d e va sluji.” - PBG p. 101 (36).
5. „De s e vor c e r t a doi fraţi d u h o v n i c e ş t i . . . s ă
a i b ă P o c ă i n ţ ă 6 0 d e zile şi iii t o a t e zilele c â t e 12
m e t a n i i d e s e vo r i e r t a iară şi şi-şi vor fi d ra g i; iar d e
n u , s ă fie d e s p ă r ţ i ţ i d e Bi serică de -a p u r u r e a p e n t r u
c ă a u fost m i n c i n o ş i lui Hristos şi d u h u l cel d e d r a ­
g o s t e îl d o s ă d i r ă 1“ ...” - PBG p. 110 (87).
6. „ C ă lu g ă r u l p o a t e s ă i e r t e p e a c e l a ce l-a î n j u ­
r a t p e d â n s u l , d a r nu p o a t e s ă i e r t e p e a c e l a c e l-a
î n j u r a t pe e g u m e n u l şi p e m ă n ă s t i r e a Iui” c â n d s â n t
d e f ă i m a t e . - PMB gl. 109.
7. F a p t e l e ie rtă rii s e c u p r i n d î n t r e s im p lu l s a l u t
d e la î n t â l n i r e şi p â n ă la u m i l i t a m e t a n i e şi c u v â n t
d e i e r t a r e . Ca s ă s e ş t e a r g ă ura e b i n e a a v e a c â t
m a i d e s c o n t a c t u n u l cu altul; a citi d e ex. v ia ţa
S f â n t u l u i Nichifor 9 Febr. ş .a . Vezi: Conştiinţa
păcatului. Urâciunea.
8. C â n d c i n e v a îşi c e r e i e r t a r e d a r f r a t e l e nu
v o i e ş t e să-l i e rt e , şi nici nu vin e să-i s p u n ă d u h o v n i ­
cu lu i d e c e nu-1 i a rt ă , a t u n c i d u h o v n i c u l t r i m i t e din
n o u p e cel c e îşi r e c u n o a ş t e g r e ş a l a să-şi c e a r ă
i e r t a r e , şi da că -i c az u l îi d ă voie s ă s e î m p ă r t ă ­
ş e a s c ă . U r â c i u n e a c el u i c e nu v o i e ş t e s ă i e rt e c a d e
a s u p r a Iui î n s u ş i c a şi b l e s t e m u l S fi nţil or Părinţi
a s u p r a ereticilor.
C in e nu ia rt ă p e f r a te le nu a r e d r e p t u l s ă s e

,Mdosădi, dosădesc, vb. IV (reg., înv.) J. a chinui. 2. a mustra, a certa.

182 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

r o a g e : „Şi n e i a r t ă n o u ă g r e ş e li l e ... .” ci: Ş i n u ne

ierta nouă greşelile noastre precum n ici n o i nu
iertăm greşiţilor noştri!
IMVIDIA. „ Sf â n tu l l o a n D a m a s c h i n zice că. Zavis­
tia este o p a t i m ă prin c a r e unii o a m e n i s i m t m u l ţ u ­
m ir e , d a c ă p o t fa ce d u ş m ă n i i s a u intrigi î n t r e o a r e ­
c a r e p e r s o a n e s p r e a s e c e r t a s a u urî unii cu a l ţ i i ”
c a zavis tnicu ! s ă p o a t ă c â ş t i g a b u n u r i l e s u f l e t e ş t i şi
t r u p e ş t i a le a p r o a p e l u i .
„invidia e s t e o m â h n i r e s u f l e t e a s c ă , c e o a u
unii p e n t r u b i n e l e şi fericirea a p r o a p e l u i lor.” -
Mânt. Făc. 13.
2. O m u l c a r e nu e s t e s t ă p â n p e s i n e c a u t ă s ă
întreacă pe a p r o a p e l e prin n e s f â r ş i t e o s t e n e l i ; d a c ă
nu p o a t e să-l î n t r e a c ă prin m e r i t e , a t u n c i c a u t ă să-i
coboare c i n s t e a , fericirea şi a v e r e a a p r o a p e l u i prin
zav istie , invidie şi defăimare ca să se înalţe ei.
3. in v id io s ul s e canoniseşte 1-2 a n i p â n ă c â n d
s e î n d r e a p t ă . Vezi: Urâciunea.
IPODIACOHUL a d i c ă s u b d i a c o n u l nu a r e vo ie s ă
s e c ă s ă t o r e a s c ă d u p ă h ir o t e s ie . - VI Ecum. 6.
2. Ei s e î m p ă r t ă ş e s c î n a i n t e a S f i n t e l o r uşi. -
Sfântul Sim eon Tes. V. 161-164.
3. S u n t o b l i g a ţ i s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă la f i e c a r e
Litu rgh ie. - Sfânt. A t IV. p. 462 n. 18. Vezi: Liturghi-
sirea.
1SIHASMUL. Acest c u v â n t vine d e la isihia = linişte
d u h o v n i c e a s c ă . Firile m i s t i c e s e r e t r a g în loc uri
li niş tit e u n d e s e î n t r a r m e a z ă cu m e t o d a c o n t e m p l a ­
tivă a Prea S f â n t u l u i Mume al D o m n u l u i li s u s, -
Doam ne iisuse Uristoase, F iu l Iu i Dumnezeu, m ilu-
ieşte-mă pe m ine păcătosul, - c a prin a c e s t mi jlo c
d e r u g ă c i u n e , c o n t e m p l a ţ i e şi a s c e z ă s ă a j u n g ă s ă
s e î m p ă r t ă ş e a s c ă d e d u l c e a ţ a Ha rului Lum ini i
 PRAVILA BISERICEA SCA 183

D u m n e z e i e ş t i , al c ărei m o d e l ni s e o f e r ă în S f â n t a
L u m i n ă a S c h i m b ă r i i la Fa ţă a M ân tu i to r u lu i.
F i e c a r e c r e d i n c i o s p o a t e p a r t i c i p a la a c e s t Dar,
în s ă d u p ă pilda talanţilor, în proporţii foarte diferite:
1. P r im a t r e a p t ă c o n s t ă în fiorul evlaviei t r e c ă ­
t o a r e p e c a r e îl s i m t e o m u l în a n u m i t e m o m e n t e d e
ru g ăciu n e s a u d e înălţare su fletească, cân d c u g etă
s i n g u r s a u a j u t a t d e a ltu l la c e l e d u m n e z e i e ş t i , d e
ex. S f Ana, I Sam uil l, 11-28.
2. Acea r u g ă c i u n e a mi nţii p r o v o a c ă o s t a r e cu
n e p u t i n ţ ă d e a fi e x p u s ă prin viu grai, d e a s e r u g a
cu d u h u l în o r i c e î m p r e j u r a r e a vieţii şi a c u g e t a „cu
m i n t e a ” la c e l e d u m n e z e i e ş t i în a t m o s f e r a iubirii
u n i v e r s a l e . - I Cor. 14, 15; Sfântul Isaac Şirul, cuv.
62-66 şl·.
3. E s te d a r u l fericitei l u m i n ă r i a e x t a z u l u i !
L i t e r a t u r ă în r o m â n e ş t e : Sfântul Simeon Tes. I, 31;
VI, 319- 325;, Patericul; Viaţa Sfântului Grigore
Palama, de pr. D. Stăniloae; Scara Sfântului loan;
Sfântul Efrem Şirul; Sfântul Isaac Şirul; Sfântul
Ma carie, colecţia F i loca Hei ş.a.
ISPITELE, vezi: Răbdarea.
ISPITA ÎN VIS. Vezi: Scurgerea, Vedeniile.
ÎMPĂCAREA. Vezi: Iertarea.
ÎMPĂRTĂŞIREA CU SFINTELE TAINE e s t e u n i r e a
cu D u m n e z e u prin prim ire a Sfintelor Ta in e prin c a r e
s e face p ă r t a ş cu M â n tu i to r u l la v ia ţa c e a v e ş n i c ă .
1. A ve rti s m en t: „Pentru c a nim en i din tr e e pis c opi ,
p r e z b it e r i s a u d i a c o n i , d â n d p r e a c u r a t a C u m i n e c ă ­
t u r ă s ă nu c e a r ă b a n i s a u a lt c e v a d e la cel c e s e
î m p ă r t ă ş e ş t e , căci Harul nu e s t e c u m p ă r a t şi
S f i n ţ e n i a D u h u lu i n-am î m p ă r ţ i t - o cu b a n i; ci c e l o r
vr e d n ic i d e D ar li s e c u v i n e a d a fă ră v ic le n ia
c â ş t i g u l u i . Iar d e s-a r a r ă t a c i n e v a d i n t r e cei n u m ă -
184 I E R O M . N I C O D I M SAC H E L A R I E

raţi în cler, c e r â n d d e la cel p e c a r e îl î m p ă r t ă ş e ş t e

cu S f in te le T a i n e o r i c e fel d e p l a t ă , să se cateri­
sească, c a un r â v n i t o r al rătăcir ii lui S i m o n . ” - VI
Ecum. 23. Vezi: Darurile.
2. C ond iţi i: F i e c a r e cleric s a u laic c â n d v o i e ş t e
să s e îm p ă rtă ş e a s c ă , trebuie mai întâi să se spove­
d e a s c ă la d u h o v n i c d e t o a t e p ă c a t e l e . G re şe li le
t r e b u i e s ă le sc ri e m a i d i n a i n t e p e h â r t i e şi s ă le
c i t e a s c ă el î n a i n t e a d u h o v n i c u l u i (d u h o v n ic u l n-a re
vo ie să-i o p r e a s c ă h â rti a ). V â rs ta p e n t r u s p o v e d a n i e
î n c e p e c a m d e la 6-7 an i. - Mărt. Ort. I, 101
3. S ă fi a j u n a t , l i p s i n d u - s e d e m a s a d in s e a r a
a j u n u l u i dacă -i cu p u t i n ţ ă iar d e nu, s ă fi a j u n a t cel
p u ţ i n 9 o r e ma i î n a i n t e d e a primi S f â n t a î m p ă r t ă ş a ­
nie, c ăc i Sf in te le s e d a u c e l o r sfinţi, ia r s f i n ţ e n i a s e
c a p ă t ă prin p o s t şi ru g ă c iu n e . (VIEcum . 29; Cart. 48).
4. D u p ă c e d u h o v n i c u l i-a d a t voie, c r e d i n c i o s u l
e s t e d a t o r să-şi c i t e a s c ă m oti tf el e d e î m p ă r t ă ş i r e .
D u p ă î m p ă r t ă ş i r e să-şi c i t e a s c ă „m u lţu m irile ”.
5. „Se c u v i n e ca p r e o t u l s ă î m p ă r t ă ş e a s c ă pe cel
c e e s t e în p e r i c o l d e m o a r t e şi d u p ă c e a m â n c a t . ” -
Sfântul Πich ifor 9; 1 Ecum. 13;
6. D a că c in e v a cu t o a t ă pa z a , s p ă l â n d u - s e prin
g u r ă va în gh iţi p u ţ i n ă a p ă , s e p o a t e î m p ă r t ă ş i d u p ă
c a n o n u l 16 a S f â n t u l u i Ti m o te i , d a c ă e s t e a b s o l u t ă
ne vo ie .
7. D acă c in e v a e s t e î n d r ă c i t ( epileptic), d a r e s t e
c r e d i n c i o s şi „nu h u l e ş t e în v r e u n fel (pe D u m n e z e u
şi c e l e bis erice şt i), s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , nu în fie­
c a r e zi, p e n t r u că e s t e d e a j u n s n u m a i d u m i n i c i l e . ” -
Sfântul Tim otei 3.
8. „Iar d e vor fi unii c a n o n i ţ i c a s ă nu s e c u m i n e ­
ce, şi Ie va sosi c e a s u l morţii, a t u n c i s ă s e î m p ă r t ă ­
ş e a s c ă n e a p ă r a t , ca s ă nu s e l i p s e a s c ă d e o
 PRAVILA BISERICEASCĂ 185
S f i n ţ e n i e c a a c e e a . Iar d e s e vor t ă m ă d u i şi s e vor
s c u l a , a t u n c i iară s ă fie în tr u p o r u n c i ţ i i a n i s ă nu s e
c u m i n e c e . ” - PMB gl. 320; RBOR A i i 25-26.
9. Monahii p u s t n i c i s e p o t î m p ă r t ă ş i singuri. -
Sfântul Simeon Tes. I X 4L
10. Greşeli, n u e s t e î n g ă d u i t s ă s e d e a din miride,
în Ioc d e î m p ă r t ă ş a n i e , căci î n s e a m n ă a p u n e
f ă p t u r a în locul F ă c ă t o r u l u i . Vezi: Nirideie, lerosilia.
11. „Preotul c â n d t a i e S f â n tu l A gne ţ, şi va c ă d e a
d in tr -î ns ul o f ă r â m ă t u r ă mi c ă , s ă f a c ă 2 0 0 m e t a n i i ”,
d u p ă c e a s t r â n s - o cu m a r e m u s t r a r e d e c u g e t . - PBG
p. 127.
12. „Cel c e a v o m i t a t d u p ă d u m n e z e i a s c a
î m p ă r t ă ş i r e , s e o p r e ş t e 4 0 d e zile d e d u m n e z e i a s c a
C u m i n e c ă t u r ă , c â n t â n d în f ie c a r e zi p s a l m u l 5 0 , şi
f ă c â n d c â t e 5 0 d e m e t a n i i , o r i c u m s -a r î n t â m p l a
a c e a s t a . P e n tr u c ă d e ş i nu s-a r s o c o t i c ă el î n s u ş i a
fost c a u z a , î n s ă p e n t r u a l t e o a r e c a r e g re ş el i i s-a
î n t â m p l a t a c e a s t a ”, d a c ă nu-i Ia mijl oc o b o a l ă b i n e
c u n o s c u t ă . - SfântulI. Post. 35.
13. „O ricine va m â n c a ceva, şi d u p ă a c e e a s e va
î m p ă r t ă ş i p o c ă i n ţ ă un a n ; iar d e va fi m â n c a t
brânză sau ouă înainte de a se îm părtăşi, pocăinţă
2 a ni ; ia r d e va fi m â n c a t şi c a r n e , 3 a n i d e p o c ă i n ţ ă
şi m e t a n i i 66 în zi.” - PBG p. 110 (89).
14. „O ricine va lua c e r t a r e d e la d u h o v n i c u l s ă u
s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , iar el s e va î m p ă r t ă ş i fără
d e învăţătura duhovnicului său, să se d e sp a rtă de
B is e ri că 3 an i ca un b a t j o c o r i t o r d e D u m n e z e u , nici
p r e s c u r ă s ă nu-i p r i m e a s c ă p r e o t u l d e Ia d â n s u l . " -
PBG p. 110 (89).
Se c u v i n e s ă s e c e r c e t e z e b i n e i n t e n ţ i a şi p u t e ­
rea d e în ţe le g e r e a celui c e a făcut o astfel d e g re ş al ă .
15. „ Pr eo tul d e va d a S f â n t a T a i n ă a lui D u m n e ­
186 IEROM. NICODIM SACHELARIE

z e u c it e ţu lu i c el ui d e s t o i n i c s a u o m u l u i p r o s t , s ă o
p o a r t e ei, î n c o a c e şi î n c o l o p e n t r u o a r e c a r e t r e a b ă ,
iar nu î n s u ş i cu frica lui D u m n e z e u s ă o p o a r t e , unii
c a a c e i a s ă s e p o c ă i a s c ă 3 a n i . ” - PBG p. 100 (35).
Vezi: Duhovnicia, Legătura duhovnicească.
16. S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e o p r i t ă : „ n i m e n i s ă nu
d e a c u m i n e c ă t u r a tru pu ri lo r m o a r t e , căci, scris e ste :
„Luaţi m â n c a ţ i ” (Mat. 26, 26) î n s ă t r u p u r i l e m o r ţ i l o r
nu p o t nici lua, nici m â n c a . ” - VIEcum . 83; Cart. 25.
17. „Dac ă c i n e v a s e î n d r ă c e ş t e cu a d e v ă r a t
( a d i c ă h u l e ş t e c e l e sfinte) nu s e p o a t e c u m i n e c a .
P e n t r u că î n t u n e r i c u l n-are nici o î m p ă r t ă ş i r e cu
l u m i n a . ” - Sfântul Hicolae 4.
18. „Nu s -a u d a t b ă r b a t u l u i şi feme ii s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă d u m n e z e i e ş t i l o r T a i n e în z i u a a c e e a
în c a r e s e va a f la t r u p e ş t e , s a u a n a f o r ă s ă ia, s a u
S f i n t e l e I c o a n e s ă s ă r u t e . ” - PM Bgl. 170. Vezi: Căsni­
cia, Ana fora.
19. Clericul c a r e e s t e o p r i t d e la î m p ă r t ă ş i r e d e
a r h i e r e u nu s e p o a t e î m p ă r t ă ş i p â n ă nu c a p ă t ă
d e z l e g a r e . - Cart. 37. Vezi: Caterisirea, Afurisirea,
neascultarea.
20. în v e c h i m e , toţi c r e d i n c i o ş i i e r a u o b l i g a ţ i s ă
s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . Cei c a r e n u s e î m p ă r t ă ş e a u
t r e b u i a u s ă i a s ă a f a r ă , c â n d d i a c o n u l z ic e a : Cei
chem aţi ieşiţi! Nu p u t e a u r ă m â n e a la L i tu r g h ia
c r e d i n c i o ş i l o r d e c â t cei c e s e î m p ă r t ă ş e a u şi cei c e
e r a u vr ed ni ci s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , d a r p ă ţ i s e r ă
c e v a care-i o p r e a în a c e a zi. Vezi: Liturghisirea,
Canonisirea. Slujba bisericească.
ÎMPĂRTĂŞIREA CELOR BOLNAVI. P e n tr u c a z u r i
d e b o a l ă s e p r e g ă t e s c S f in te le T a i n e u s c a t e , şi s e
p ă s t r e a z ă p e S f â n t a Masă în chivot. (Vezi: Povăţui-
rile d in Liturghier. C i t e ş t e m a i î n t â i Împărtăşirea 5-
 PRAVILA BISERICEASCĂ 187
8; 15-17, i a r s l u j b a Cap. VII).
1. Cel c e s e p o c ă i e ş t e p e p a t u l d e m o a r t e d a c ă
i u b e ş t e m u l t i s e i a r t ă m ult. (Luca 7,47). A c e s t o r a
t r e b u i e s ă le î n l e s n i m p e ori c e c a l e s p o v e d a n i a .
2. D a c ă n u p o a t e vorbi la î n t r e b ă r i l e n o a s t r e să-l
încurajăm să se folosească de anu m ite s e m n e con­
v e n ţ i o n a l e : s ă d e a din c a p , s a u s ă s t r â n g ă m â n a
c â n d s u n t a d e v ă r a t e c e l e î n t r e b a t e d e noi, ş .a.
3. Pe cei c ă z u ţ i în n e s i m ţ i r e , şi a c ă r o r s i t u a ţ i e
d u h o v n i c e a s c ă nu o c u n o a ş t e m , nu p u t e m s ă Ie
d ă m S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e . In g e n e r a l v o r b in d , noi
nu p u t e m s ă fim m a i milostivi cu el d e c â t c u m a
fost el cu el în s u ş i. „ D a c ă i-a fost milă d e el în s u ş i ,
a t u n c i el s-a s p o v e d i t şi s-a î m p ă r t ă ş i t la v r e m e a
c u v i i n c i o a s ă , şi a c u m nu m a i e n e voi e s ă d i b u i m noi
în n e s i g u r a n ţ ă , căci s e p o a t e s ă fie u n n e p o c ă i t nici
pe p a t u l mor ţi i! M â n t u i t o r u l u i i-a fost m il ă n u m a i d e
t â l h a r u l cel c e s-a p o c ă i t ia r nu şi d e c e l ă l a l t c a r e nu
şi-a r e c u n o s c u t p ă c a t e l e . Noi nu p u t e m s ă i u b i m
mai m ult d e c â t iubeşte însuşi D umnezeu!
4. D a c ă nu ia n i m e n i în g a r a n ţ i e s t a r e a s u f l e ­
t e a s c ă a bo ln a v u lu i, c u m c ă e s t e s p o v e d i t , s a u în
a g o n i e şi-a d e s c o p e r i t c e l o r d in j u r u l lui p ă c a t e l e
c a r e îi a p ă s a u c o n ş t i i n ţ a , ca să-i p u t e m citi
m o li tf e l e d e d e z l e g a r e , noi nu p u t e m s ă a r u n c ă m
„ M ă r g ă r i t a r e l e î n a i n t e a p o r c i l o r ”, căci pe l â n g ă ei
n e p i e r d e m şi p e noi! Fa ptu l c ă p r e o t u l I-a a p u c a t în
u l t i m e l e c li p e a l e a g o n i e i lui, nu e s t e un in d ic iu al
milostivirii Iui D u m n e z e u , c ăc i şi H ri s to s a fost
l â n g ă t â l h a r u l cel hulitor, d a r a c e a s t a nu i-a folo sit
cu n i m i c d i n p r ic in a inimii lui n e p o c ă i t e !
5. Cel c e a p ă c ă t u i t t o a t ă via ţa , fă ră a d a dovezi
d e p o c ă i n ţ ă , d a c ă s e spovedeşte sincer, cu m a r e
d u r e r e d e inim ă, fiind a m e n i n ţ a t cu m o a r t e a , p u t e m
188 IEROM. NICODIM SACHELARIE

să-i d ă m S f â n t a Î m p ă r t ă ş a n i e - P o c ă i n ţ a a c e s t u i a o
s o c o t i m a s e m e n e a cu a t â l h a r u l u i d e p e C r u c e
(L uca 2 3 , 4 0 -4 3 ) . D a c ă s e î n s ă n ă t o ş e a z ă , t r e b u i e
s ă-şi u r m e z e c a n o n u l d u p ă pravilă. Vezi: Boala,
Pocăinţa, Spovedania.
6. „ D acă c i n e v a î n c ă s u f l ă p u ţ i n şi nu a m u r i t cu
to tu l, d a r e s t e n e s i m ţ i t o r , şi nu p o a t e s ă m ă n â n c e
ni m ic , s a u a l t c h i p s c u i p ă c e e a c e îi p u n e în g u r ă ,
p r e o t u l t r e b u i e cu I u a r e - a m i n t e s ă î n s e m n e z e cu
s e m n u l Sfintei Cruci n u m a i p e bu z e le lui, şi pe li m b a
lui, a t i n g e r e a p r e a c u r a t e l o r T a i n e . ” - CPS I, 9 p. 47.
ÎMPĂRTĂŞIREA ÎMPĂRATULUI. D i n t r e l a i c i
n u m a i î m p ă r a t u l a r e voie s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă în
S f â n t u l Altar. - Sfântul Simeon Tes. V, 151.
ÎNFRÂNAREA e s t e s t ă p â n i r e a d e s i n e p e n t r u
s l a v a lui D u m n e z e u şi m â n t u i r e a s u f l e t u l u i . T o a t ă
f ă p t u r a e s t e b u n ă şi v r e d n i c ă d e a fi folos ită d e o m ;
î n s ă , „ toate îm i sunt slobode, dar nu toate îm i
folosesc” z i c e a o a r e c â n d S f â n t u l A po st ol Pavel!
1. „ D ac ă c i n e v a p r i h ă n e ş t e n u n t a şi p e c e e a c e
s e c u l c ă cu b ă r b a t u l ei, fiind c r e d i n c i o a s ă şi evlavi­
o a s ă a r urî-o, s a u a r pri hă ni- o, c a şi c u m n-ar p u t e a
s ă s e m â n t u i a s c ă , s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 1;
Apost. 51, 53;
A b ţ i n e r e a d e la c ă s ă t o r i e e s t e o j e r t f ă d e s i n e ,
d a r nu în a lt c hi p, d e c â t n u m a i p e n t r u a sluji lui
D u m n e z e u . Vezi: Fecioria, Monahismul.
2. „... Deci cu d r e p t c u v â n t , a d m i r ă m fe c io ria
d i n s m e r e n i e şi p r i m i m î n f r â n a r e a c e s e f a c e cu
c u c e r n i c i e şi c u c i n s t i r e d e D u m n e z e u ; t o t a ş a l ă u ­
d ă m a b ţ i n e r e a cu s m e r e n i e d e l u c ru ri l e l u m e ş t i şi
c ă s ă t o r i a c e a c i n s t i t ă a n u n ţi i o c in s t im . Nu d e f ă i ­
m ă m b o g ă ţ i a cu d r e p t a t e şi f a c e r e a d e b i n e şi l ă u ­
d ăm sim plitatea îm brăcăm intelor cea numai pentru
 PRAVILA BISERICEASCĂ 189
n e v o ia t r u p u l u i , iar d e c ă t r e c e l e m oi şi s t r ă l u c i t e ne
î n t o a r c e m . C in s t im c a s e l e Iui D u m n e z e u şi î m b r ă ţ i ­
ş ă m a d u n ă r i l e c e l e c e s e fac în e le c a p e n i ş t e s f i n t e
şi f o lo s it o a r e . Mu o p r i m b u n a c in s t ir e p ri n c a s e , ci
to t locul c e s-a zidit în n u m e l e lui D u m n e z e u cinstim.
P r im im a d u n a r e a c e s e f a c e în B ise ri ca lui D u m n e ­
z e u s p r e folosul t u t u r o r şi fericim fa c e ri le d e b in e
a l e fr a ţi l o r c e s e fac în B ise ri că la s ă r a c i . Şi în
definitiv, t o a t e c e le p r e d a t e d e d u m n e z e i e ş t i l e
S c ri p t u ri şi d e A post oli n e r u g ă m D o m n u l u i a s e
face în B i s e r i c ă . ” - Gangra 21.
3. „S-a h o t ă r â t c a p r e z b it e r ii şi d i a c o n i i d in c le r
c a r e s e a b ţ i n d e la c ă r n u r i , s ă s e a t i n g ă d e e l e (la
p r a z n i c e ) şi d u p ă a c e e a , d e vor voi, p o t s ă s e î n f r â ­
n e z e în c o n t i n u a r e , iar d e nu vor voi s ă m ă n â n c e
nici v e r d e ţ u r i l e c e s u n t p u s e cu c ă r n u r i l e î m p r e u n ă
(la p r a z n i c e ) şi d e nu s e vor s u p u n e c a n o n u l u i s ă
î n c e t e z e d e la r â n d u i a l a lor.” - Ancira 14; Gangra 2 ;
Sfântul Vasile 86.
P â n t e c e l e e s t e c u p t o r u l c a r e a p r i n d e p a t i m i l e şi
p o f t e l e d e t o t felul; d e a c e e a S f â n t u l A p o s t o l Pavel
zice a: „Cei c e vor s ă s e î m b o g ă ţ e a s c ă c a d în ispi tă ,
în l a ţ şi în m u l t e p o f t e n e s ă b u i t e şi v ă t ă m ă t o a r e ,
c a r e c u f u n d ă p e o a m e n i în p r ă p a s t i a pi e rz ăr ii; căci
i u b i r e a d e a r g i n t e s t e r ă d ă c i n a t u t u r o r re le lo r. ” - (I
Tim. 6, 9-10). T o a t ă a g o n i s i t a o m u l u i , în g e n e r a l , nu
s e r e d u c e d e c â t la s a t i s f a c e r e a p â n t e c e l u i . C â n d
p â n t e c e l e nu e s t e s a t i s f ă c u t , t o a t e i d e a l u r i l e d is p a r ,
iar o m u l s e t r a n s f o r m ă în fiară!
D u p ă c a n o n u l 14 Ancira, în v e c h i m e , c h i a r şi
clericii m i r e n i c ă u t a u s ă s e î n f r â n e z e d e la t o t c e
e s t e p r i c i n u i r e d e p ă c a t . Astăzi, p o s t u l S f â n t u l u i
loa n B ote zăt oru l, a Mântuitorului, a Maicii Do mn ulu i,
a Sf in ţi lo r A po st oli şi a t u t u r o r A s c e ţil or p e care-i
190 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

c i n s t e ş t e a s tă z i B ise ri ca , e s t e n e g l i j a t nu n u m a i d e
l u m e a c r e ş t i n ă d e Ia p e r if e r ia s p i r i t u a l i t ă ţ i i , ci c h i a r
d e cei c e s t a u p e s c a u n e l e A p o s t o l i l o r în v i a ţ a
is p r ă v n i c i e i s p i r i t u a l e - Vezi: Mâncarea.
4. „Cu a d e v ă r a t c ă m ă n ă s t i r i l e s u n t c a s ă d e
p l â n g e r e , zice S f â n t u l l o a n H r i s o s t o m , u n d e s e v e d e
s a c şi c e n u ş ă , u n d e e s t e s i n g u r ă t a t e , u n d e nu s e
v e d e nici râs, nici o î m b u l z e a l ă d e lu c ru ri l u m e ş t i ,
u n d e e s t e po st , u n d e s e c ulcă p e p ă m â n t u l gol,
u n d e toate sunt curate de fum, de fripturi, de carne,
d e s â n g i u i r i , d e v u i e t e , d e t u l b u r ă r i şi d e m u l t e
s u p ă r ă r i . ” - Com entar ia I Tim. XIV.
„Iar r â n d u i a l a vieţii m o n a h i c e ş t i . . . , zice s t a r e ţ u l
Pai si e d e la N e a m ţ , s e î n c h i p u i e ş t e şi s e a s e a m ă n ă
p e t r e c e r i i celei di n rai, şi s e s u p u n e voii celei d e s ă ­
v â r ş i t e a Iui D u m n e z e u . Acolo a t u n c e a nu a fos t
m â n c a r e d e c a r n e . . . D ar d a c ă c in ev a , d e d e f ă i m ă r i l e
c e l o r ce-I s f ă t u i e s c p e d â n s u l a m â n c a c a r n e . . . s e
r u ş i n e a z ă , r u ş i n e z e - s e u nul ca a c e s t a şi d e c i n s t it u l
c h i p al c ă l u g ă r i e i c ăc i a m â n d o u ă s u n t u n a cu a l t a
î n j u g a t e . . ” - Scrisoare trimisă studenţilor m onah i
Oherontie ş i Doroftei la colegiul Sfântul Sa va, Bucu­
reşti. Din cartea: „Adunare a cuvintelor pentru ascul­
tare, 1817, p. 380-392. Toată tradiţia monahală a
respectat înfrânarea ascetică, până în zilele noastre
- Vezi: Pidaiionul de n ea m ţ f. 48-51; Tipicul cei Mare
p. 43-44; Pateric p. 94, 116, 190, 214, 458 ş. a; Istoria
bis. de Socrate Scolasticul, IV 23; V, 22, VI, 4. ş.a.
To t u şi c e l o r bol na vi şi b ă t r â n i c a r e şi-au a d u n a t
u n b o g a t c a p i t a l d e î n f r â n a r e a s c e t i c ă în t i n e r e ţ e , li
s e d e z l e a g ă şi la c a r n e p â n ă c e s e fac bine , fi in dcă
m o n a h i i nu s e î n f r â n e a z ă p e n t r u d e f ă i m a r e , ci
p e n t r u î n f r â n a r e . „Se c u v i n e a m â n g â i a cu b u c a t e
p e cei c e ma i î n a i n t e s-au nevoit, iar p e cei tin eri
 PRAVILA BISERICEASCA 191

tre b u ie sc sfătuiţi ca mai m ult să se în frân eze.” -

Scara 26.
5. P e n t r u a c e l e a ş i m o t i v e s e r e f u z ă şi o r i c e
b ă u t u r ă be ţi v ă , p e n t r u un t i m p m a i s c u r t s a u m a i
î n d e l u n g a t , m a i a l e s p e n t r u cei tineri.
„Zis-a un b ă t r â n : D acă e şt i t â n ă r , fugi d e vin ca
d e ş a r p e şi d e vei fi silit la a d u n a r e s ă bei, b e a p u ţ i n
şi î n c e t e a z ă . Şi m ă c a r d e t e vor j u r a p e ti ne , cei c e
te -a u c h e m a t , s ă nu iei a m i n t e la j u r ă m i n t e l e lor. Că
d e m u l t e ori s a t a n a s i l e ş t e p e m o n a h i , p o a t e şi
b ă t r â n i fiind ei, c a s ă s i l e a s c ă p e cei tineri la b ă u ­
t u r ă d e vin şi la m â n c a r e a c e a m u l t ă ; ci tu s ă nu te
pleci lor, că vinul ş i femeile despart pe călugări de
Dum nezeu. " - Pateric p. 306.
6. Se p o a t e î n f r â n a d e la p e ş t e , b r â n z ă , o u ă ş .a .,
c â n d m â n c a r e a e s t e pri c in ă d e p ă c ă t u i r e . S f â n t u l
S a v a s-a î n f r â n a t t o a t ă via ţa s a d e la m e r e .
7. S t ă p â n i r e a d e s i n e e s t e pivotul a t o a t ă înfrâ-
n a r e a . Dar s t ă p â n i r e a d e s i n e s e c o n c e n t r e a z ă în
renunţarea la voinţa personală p e n t r u D u m n e z e u ,
şi î n c r e d i n ţ a t ă u n u i p ă r i n t e d u h o v n i c e s c , c a r e ş t i e
s ă p o v ă ţ u i a s c ă şi p e alţii, c u m z ic e S f â n t u l Vasile; şi
a c e a s t a e s t e făgăduinţa a s c u ltă riic e a d i n t â i p o r u n ­
c ă a Bisericii p e n t r u ori c e c r e d i n c i o s al ei. De a c e e a
orice fel de înfrânare nu se cuvine a fi practicată
fără învoirea duhovnicului.
8. „ D ac ă c i n e v a a r p r i h ă n i , c u p r i n s fiind d e
m â n d r i e , şi s e î n g r e ţ o ş e a z ă d e a d u n ă r i l e m u c e n i c i ­
lor, s a u d e li tu rg hiil e c e s e fac p e n t r u d â n s e l e . şi d e
p o m e n i r i l e lor, s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 20.
9. D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă ţie s e a m ă c ă e x i s t ă o
e v la v i e d i a v o l e a s c ă ; a t u n c i c â n d c in e v a a r e d e s t u l ă
stă p â n ire de sine, d a r e s te c o r u p t su fle te ş te , diavo­
lul nu-1 m a i l u p t ă t r u p e ş t e ci îl a j u t ă , s e r v i n d u - s e d e
192 IEROM. NICODIM SACHELARIE

el ca d e u n i n s t r u m e n t , c a s ă d i s t r u g ă şi pe alţii prin
p r ă b u ş i r e a lui d e m a i târziu. Pr im a m a n i f e s t a r e a ei
e s t e nesupunerea cugetată ş i încrederea în mintea
Iui, h r ă n i t ă d e d u h u l slavei d e ş a r t e , î m b r ă c a t ă într-o
s m e r e n i e f ă ţ a r n i c ă , şi u r â c i u n e faţă d e cei c e nu
s u n t c a el.
Duhovnicul t r e b u ie s ă s t e a cu a c e ş t i a c â t m a i d e s
în c o n ta c t, ca să-i c u n o a s c ă bin e şi s ă p o a t ă să-i s f ă t u ­
ia scă cu d u h u l blândeţii, folosindu-se d e d e m n i t a t e a
evlaviei şi d e e x e m p l e din S f â n t a Scrip tu ră şi Sfinţii
Părinţi. Vezi: Falsitatea. Făţărnicia. Exemple: Fateric
p. 193, 218-219, 282, 387, 455, 227, 340-341 ş.a.
ÎNFRÂNAREA DE LA SOŢII. Vezi: Căsnicia.
ÎNGĂDUINŢA. Vezi: Toleranţa.
ÎNJURĂTURILE s u n t e x p r e s i i l e c e le m a i i m p o s i ­
bile şi m a i j o s n i c e a le c u g e t ă r i i o m e n e ş t i .
1. Cel c e î n j u r ă , d u p ă c e s-a î n t r e b a t d e c e
o b i e c t e în j u r ă , t r e b u i e p u s s ă a n a l i z e z e f o r m u l a
î n ju r ă tu r ii , d e u n d e p o a t e să-şi c u n o a s c ă p ă c a t u l .
2. Cel c e nu în ju r ă d e c e l e s f i n t e s e c a n o n i s e ş t e
c a şi cel c e d e f a i m ă , 1-2 ani.
3. Cel c e în ju r ă d e c e l e s f i n t e s e c a n o n i s e ş t e ca
şi cel c e huleşte cele s f i n t e şi f a c e ierosiiie s a u
sacrilegiu.
4. „Cel c e va s u d u i p e p r e o t , un a n s ă n u s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă , iar de-i va d a p a l m e , s a u cu b ă ţ îl va
lovi, 3 a n i s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi m ă c a r d e l-ar şi
i e r t a p r e o t u l , d a r el to t un a n s u b c a n o n s ă fie.” -
Molitf.
ÎNMORMÂNTAREA e s t e o d a t o r i e şi o f a p t ă a
m i l o s t e n i e i t r u p e ş t i . Vezi: Faptele bune.
1. Nu e s t e î n g ă d u i t a s e î n g r o p a m orţ ii în b i s e ­
rică. - FMB gl. 138. Vezi: Pomenirile celor morţi.
2. Nu s e c i t e ş t e s l u j b a î n m o r m â n t ă r i i la c ă l u g ă -
 PRAVILA BISERICEASCĂ 193

rii a p o s t a ţ i n e p o c ă i ţ i , şi Ia cei c e n-au d r e p t u l a fi

î n g r o p a ţ i în cimitir. Vezi: Cim itirul; PMB gl. 123.
ÎNŞELĂCIUNEA DUHOVNICEASCĂ p r o v i n e din
pri cina:
1. S e n t i m e n t a l i t ă ţ i i şi a i m a g i n a ţ i e i p u t e r n i c e ,
c o n d u s ă d e o m i n t e s t r â m t ă şi s l a b î n z e s t r a t ă .
2. Mândriei şi a lipsei d e a s e c u n o a ş t e p e s in e şi
ro s tu l vieţii, în a n s a m b l u l , c r e a ţ i u n i i d u m n e z e i e ş t i .
3. O s â r d i e i în c e le e v l a v i o a s e , c a r e a r e la t e m e ­
lie i m b o l d u l e g o i s t d e a d o b â n d i un n u m e b u n , s a u
d e a î n t r e c e pe alţii şi a o s â n d i pe a p r o a p e l e .
4. Is p it a d i a v o l e a s c ă , d u p ă c u m s e v e d e din via ­
ţa M â n t u i t o r u l u i şi a Sfinţilor. Vezi: Deznădăjduirea,
Falsitatea, C ap . IV. 4.
5. S e r e c o m a n d ă : D e a s a m ă r t u r i s i r e şi a s c u l t a ­
rea d e d u h o v n i c fă ră d e voi a c ă r u i a s ă nu-i fie î n g ă ­
d u i t a fa c e n i m i c fie b in e , fie rău.
6. F a p t e a l e u m il in ţ e i şi l u a r e a a m i n t e d e s in e.
7. N e v o in ţa d e z i n t e r e s a t ă faţă d e t o t c e e s t e
î n t r e c e r e l u m e a s c ă . Vezi: înfrânarea.
8. Să nu c r e a d ă nici u n u i fel d e v e d e n i e , fie cu
a p a r e n ţ ă b u n ă , fie r e a ; „Şi nu e s t e d e m i r a r e c ă
c h i a r s a t a n a s e p r e f a c e în î n g e r d e l u m i n ă ” c a s ă
î n ş e l e c h i a r şi p e cei a le ş i. - II C or 11, 14.,
9. Din î n ş e l ă c i u n e nu s e p o a t e ieşi a t â t t i m p c â t
o m u l e s t e d o m i n a t d e î n c r e d e r e a în s i n e şi î n c ă p ă ţ i -
nare!
Să i s e d e a d e citit: Via ţa S f â n t u l u i S i m e o n , din
2 4 Mai; Pate ric Cap. VIL Vezi: Vedeniile, Rugăciunea,
Metaniile.
JERTFA. A d e v ă r a t a j e r t f ă e s t e S f â n t a î m p ă r t ă ş a ­
nie. D a r u r i l e a d u s e d e o m s u n t s i m b o l u l d r a g o s t e i
faţă d e D u m n e z e u . J e r t f a o m u l u i s e p r i m e ş t e d e
D u m n e z e u , în m ă s u r a în c a r e el o a d u c e cu in im ă
194 IEROM. NICODIM SACHELARIE

s i n c e r ă şi din m u n c ă c in s t it ă .
1. Să nu s e a m e s t e c e a l t e p r i n o a s e cu S f â n t a
î m p ă r t ă ş a n i e , ci „să s e d e a p o p o r u l u i n u m a i S f â n t a
C u m i n e c ă t u r ă s p r e v i a ţ a v e ş n i c ă şi i e r t a r e a p ă c a t e ­
lor, iar a d u c e r e a s t r u g u r i l o r s ă s e c o n s i d e r e d r e p t
p â r g ă , pr e o ţi i d e o s e b i t b i n e c u v â n t â n d - o , s ă d e a
d in tr - în s a c e l o r c e c e r s p r e a m u l ţ u m i Celui c e a d ă ­
r u i t r o d u r il e , prin c a r e t r u p u r i l e n o a s t r e c r e s c şi s e
h r ă n e s c d u p ă h o t ă r â r e a d u m n e z e i a s c ă . D a că v r e u n
c le r ic a r p r o c e d a î m p o t r i v a c e l o r h o t ă r â t e , s ă s e ··
c a t e r i s e a s c ă . ” - V IEcum. 28;Vezi: Darurile, Prescurile.
2. J e r t f a c e l o r c ă z u ţ i în p ă c a t e d e m o a r t e şi c a r e
nu v o ie sc să s e p o c ă i a s c ă nici s ă s e s p o v e d e a s c ă nu
e s t e p r i m i t ă la b i s e r i c ă . Vezi: împărtăşirea, Niridele. ,
JOCUL. R ă t ă c i r e a s e l e a g ă î n t o t d e a u n a d e fiinţa
adevărului, d u p ă c u m parazitul se lipeşte de trupul
a n i m a l u l u i s a u al p l a n t e i , *
1. J o c u l c a r e n u d u c e la i m o r a l i t a t e e s t e î n g ă ­
d u i t , b a c h i a r n e c e s a r , căci d e z v o l t ă fizicul t i n e r e t u ­
lui şi r e c r e e a z ă s u f l e t e ş t e . - Patericp. 9,
2. J o c u l c a r e d u c e la i m o r a l i t a t e s e p e d e p s e ş t e
d u p ă f a p t e l e rele p e c a r e Ie-a p r o d u s : d e ex. prin j o c
a a j u n s la c ur vi e s e p e d e p s e ş t e faptu l c u r v ie i, ”
3. „ n i m e n i d i n t r e clerici, ori laici s ă nu s e m a i
j o a c e în gh ioc i, iar d e s e va vădi c i n e v a f ă c â n d u n a
ca a c e a s t a , d e va fi cleric, să s e c a t e r i s e a s c ă , i a r d e
va fi laic s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - l/ /E cu m . 50; RBOR art.
45-48.
4. „Vai d e cei c e d i s - d e - d i m i n e a ţ ă a l e a r g ă d u p ă
b ă u t u r ă a m e ţ i t o a r e , şi ş e d p â n ă n o a p t e a tâ rz iu şi s e
î n f i e r b â n t ă la b ă u t vin... fl a ut ul şi vinul le î n v e s e l e s c
o s p e ţ e l e , d a r nu s e g r ij e s c d e lu c r u r i l e D o m n u lu i!
(Isaia 5.11-12) „Ochii ţi s e u ită d u p ă fe m e i l e a l t o r a ,
ia r i n i m a va z ă m i sl i p ă c a t e ! ” - Prov. 23, 33.
 PRAVILA BISERICEASCA 195
5. J o c u l d e n o r o c s u b o r i c e f o r m ă , şi cu ori c e fel
d e s c o p d e c â ş t i g n e d r e p t şi j e f u i t o r , prin c a r e s e
e x p l o a t e a z ă n a i v i t a t e a a l t u i a s e c a n o n i s e ş t e c a şi
furtul şi uciderea.
JUDECATA. Î n t o t d e a u n a i n t e r e s e l e e g o i s t e a l e
o m u l u i falsifică s i m ţ u l d r e p t ă ţ i i şi c u g e t a r e a s ă n ă ­
t o a s ă , şi a t u n c i e s t e d e n e v o ie c a un al t r e i l e a s ă
a r a te adevărul. Adevăratul j u d e c ă t o r este D u m n e ­
z e u , d a r el a d a t s l u g i l o r s a l e s ă f a c ă p e p ă m â n t
a c e a s t ă j u d e c a t ă , în c h i p pro viz ori u p â n ă la z i u a
j u d e c ă ţ i i cele i d e a p o i.
1. Judecata lumească o fac c o n d u c ă t o r i i politici
d u p ă legile civile, c a r e s e î n t e m e i a z ă pe legile d r e p ­
tul ui n a t u r a l .
2. Judecata bisericească o fac o a m e n i i bisericii,
în v i r t u t e a d r e p t u l u i d u h o v n i c e s c , c a r e c u p r i n d e în
s i n e şi p e cel n a t u r a l .
„D ar o m u l fir es c nu p r i m e ş t e lu c ru ri l e D u h u lu i
lui D u m n e z e u , căci p e n t r u el s u n t o n e b u n i e , şi nici
nu ie p o a t e î n ţ e l e g e , fi i n d c ă trebuiesc judecate
duhovniceşte. D im po tr iv ă, o m u l d u h o v n i c e s c p o a t e
să ju d e c e totul ş i el î n s u ş i nu p o a t e fi j u d e c a t d e
n i m e n i , ” - Cor. 2, 14-15.
3. J u d e c a t a b i s e r i c e a s c ă o fac o a m e n i i Bisericii.
Ea e s te :
a) J u d e c a t a c a r e s e face la s c a u n u l s p o v e d a n i e i ;
Vezi: Canonisirea şi
b) J u d e c a t a d i s c i p l i n a r ă c a r e s e fa c e d e c ă t r e
f or uri le b i s e r i c e ş t i , d u p ă d r e p t u l b i s e r i c e s c . Vezi:
neascultarea, A furişirea, Anatema.
4. Mu s e c u v i n e c a s ă s e d u c ă b in e - c r e d i n c i o ş i i
c r e ş t i n i la s c a u n u l d e j u d e c a t ă al n e c r e d i n c i o ş i l o r ,
c a s ă c a p e t e d r e p t a t e . - Sfântul Isaac Şirul, cuv. 47.
„ D acă v r e u n cl eric a r e j u d e c a t ă cu a lt cleric, s ă
 Ιί)(ί 1B R O M . N I C O D I M S A C H E L A R I E

mi l a s e p e e p i s c o p u l s ă u şi s ă a l e r g e la j u d e c ă ţ i
laice, ci m a i î n tâ i s ă s e c e r c e t e z e p r ic in a d e e p i s c o ­
pul s ă u , s a u s ă s e f a c ă j u d e c a t a d e a c e i p e c a r e i-ar
voi a m b e l e pă rţi , cu voia e p i s c o p u l u i lor. Ia r d a c ă a r
face c i n e v a în a f a r ă d e a c e a s t a , s ă s e s u p u i e p e d e p ­
s e l o r c a n o n i c e . D a că v r e u n c le r ic a r a v e a j u d e c a t ă
cu e p i s c o p u l s ă u p r o p r i u s a u c u altul, s ă s e j u d e c e
d e s i n o d u l e p a r h i e i . Iar d a c ă v r e u n e p i s c o p s a u
cl eric s -a r c e r t a cu m i t r o p o l i t u l a c e l e i a ş i e p a r h i i s ă
c e a r ă a s e j u d e c a ori la e x a r h u l o c â r m u i r i i , ori la
scau n u l îm părăteştii cetăţi a C onstantin o p o lu lu i.” -
IV Ecum. 9. ş i Apost. 74, 75; Cart. 8, 12, 14, 15, 16,
27, 28, 36, 38, 68, 87, 96, 105, 106, 111, 115, 118,
134, 137, 138, 139, 140; IV Ecum. 17, 21; I - I I 16; Ant.
14; Sard. 4.
5. „ O ri c ar e cl eric c ă t r e a lt c le r ic d e va a v e a v r e o
t o c m e a l ă ceva , s a u c ă lu g ă r , s ă nu c u m v a s ă l a s e p e
a r h i e r e u l lor, şi s ă s e d u c ă la j u d e c a t a m i r e n e a s c ă ,
p e n t r u c ă a c e e a e s t e u r g is ir e şi m u s t r a r e a r h i e r e u ­
lui, ci î n tâ i c ă c a u t e s ă v a d ă t o c m e a l a lor a r h i e r e u l ,
s a u d e vor v r e a a m â n d o u ă pă rţ il e , a d i c ă şi u n u l şi
altul, d e le va d a a r h i e r e u l voie, a t u n c i s ă m e a r g ă la
j u d e c a t a m i r e n e a s c ă , Şi p e d e a p s ă n-aibă..." - PMB
gl. 103. I Cor. 6; Ecles. 12-14;
JURĂMÂNTUL. F ă g ă d u i n ţ a s i m p l ă s e î n t e m e i a z ă
p e b u n u l s u f l e t e s c al c in st e i şi s e r i o z i t ă ţ i i d e o m .
J u r ă m â n t u l e s t e l e g ă m â n t u l s u f l e t e s c şi t r u p e s c în
c a r e s e ia p e D u m n e z e u c a m a r t o r . F ă g ă d u i n ţ e l e
m o n a h a l e d e p u s e s o l e m n î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar,
d e vin j u r ă m i n t e , d e a c e e a e le nu s e m a i d e z l e a g ă .
P e d e a p s a f ă g ă d u i n ţ e i d e f r a te e s t e un a n , a c e i a a
căsătorieia doua. P e d e a p s a î n c ă l c ă r ii j u r ă m i n t e l o r
m o n a h a l e e s t e anatema. Vezi: Apostazia m onahu­
lui, Făgăduinţa, Monahismul, Anatema, Afurisirea.
 PRAVILA BISERICEA SCĂ 197

1. „Auzit-aţi că s-a zis c e l o r d e d e m u l t : S ă nu ju ri

s t r â m b , ci s ă pli ne şt i fa ţ ă d e D o m n u l j u r u i n ţ e l e
tale.”
„D ar e u vă s p u n : s ă nu j u r a ţ i n i c i d e c u m nici pe
c e r p e n t r u c ă e s t e s c a u n u l d e d o m n i e a lui D u m n e ­
z e u ; nici pe p ă m â n t , p e n t r u c ă e s t e a ş t e r n u t u l
p i c i o a r e l o r Lui... Să nu j u r i nici p e c a p u l t ă u c ăc i nu
po ţi f a c e u n s i n g u r p ă r a l b s a u n e g r u . ”
„ C u v â n t u l v o s tr u s ă fie d a , d a şi nu, nu! Iar ce
e s t e m a i m u l t vine d e la dia v o lu l. ” - Mat. 5, 33-34;
Fac. 22, 16; Fs. 131; Mat. 26, 63; II Cor. 1, 23; Ev. 6,16.
2. „ C a n o n u l s u p u n e c e r t ă r i l o r p e cei c e j u r ă cu
j u r ă m i n t e p ă g â n e ş t i (ca: z ă u , s ă mor, p e l e g e a m e a
ş.a.), iar no i h o t ă r â m a f u r i s i r e a p e n t r u a c e ş t i a . ” - VI
Ecum. 94 ş i Apost. 25, O, 30; I Sam. 14, 24-46.
3. „Cei c e s e j u r ă s ă nu p r i m e a s c ă h i r o t o n i a ,
d u p ă c e s -a u j u r a t s ă nu fie siliţi a c ă l c a j u r ă m â n t u l .
Că d e ş i s e p a r e cuiva c ă e s t e c a n o n c a r e i a r t ă u n o r a
c a a c e s t o r a , î n s ă a m c u n o s c u t , prin e x p e r i e n ţ ă , c ă
nu s e p r o c o p s e s c cei c e c a l c ă j u r ă m â n t u l . Da r t r e ­
b u i e a e x a m i n a şi felul j u r ă m â n t u l u i şi c u v i n t e l e şi
d i s p o z i ţ i a p e n t r u c a r e s- au j u r a t şi a d a o s u r i l e c e le
din c u v i n t e . P e n tr u că d e nu va fi nici-o u ş u r a r e d e
ni c ăi eri (căci e f ă c u t s o l e m n ) t r e b u i e a-i l ă s a (să-şi
î n d e p l i n e a s c ă j u r ă m â n t u l ) p e unii c a a c e ş t i a . . . ” -
Sfântul VasHe 10.
4. „ C o n d u c ă t o r i l o r c a r e s e j u r ă s ă facă ră u
s u p u ş i l o r li s e c u v i n e g r e a v i n d e c a r e . A c e a s t ă v i n d e ­
c a r e e s t e în d o u ă feluri:
- în t â i , să se înţelepţească a nu s e J u r a uş or; iar
al d o i l e a ,
- să nu stăruiască / / 7 j u r ă m i n t e l e c e l e rele ...” Cel
c e s e j u r ă s ă facă rău, p e l â n g ă p e d e a p s a j u r ă m â n ­
tului i s e m a i a p l i c ă şi altă pedeapsă a faptei rele pe
198 IEROM. NICODIM SACHELARIE

c a r e voia s-o fac ă. Unul ca a c e s t a t r e b u i e n e a p ă r a t

să-şi c a l c e j u r ă m â n t u l , căci altfel c a d e în p ă c a t u l Iui
Irod, c a r e a t ă i a t c a p u l S f â n t u l u i l o a n B o t e z ă t o r u l . -
Sfântul Vasile 29.
5. „ C ăl căt or ii d e j u r ă m â n t (la tr i b u n a l ) v o r fi
n e î m p ă r t ă ş i ţ i 10 a n i ...” - Sfântul Vasile 64.
6. „Iar p e n t r u c ă lc ă to r ii d e j u r ă m â n t , d a c ă a u
c ă l c a t j u r ă m â n t u l d e silă s a u d e nev oie , s ă s e s u p u ­
n ă la c e r t ă r i u ş o a r e , î n c â t s ă fie prim iţi d u p ă ş a s e
ani! Iar cei c a r e fă ră d e n e v o i e a u l e p ă d a t c r e d i n ­
ţ a .. .” d u p ă 7 a n i s ă fie pri m iţ i la î m p ă r t ă ş i r e . -
Sfântul Vasile, 82.
7. Cel c e j u r ă s t r â m b c a s ă ia b u n u r i l e a l t u i a ,
„ a c e l a d e va l u a c a n o n n-are nici o v i n d e c a r e a s e
ie r t a , fă ră n u m a i p â n ă nu va î n t o a r c e s ă d e a a s u -
p r e a l a d e u n d e a f ă c u t j u r ă m â n t s t r â m b şi a lu a t.
Atunci d a c ă o va d a s e c a n o n i s e ş t e 3 a n i s ă n u s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă , şi s ă facă p o s t şi m e t a n i i şi m i l o s t e ­
nie, c a să-şi fa c ă m il ă d e d â n s u l Hris tos D u m n e z e u
şi să-l i e r t e d e j u r ă m â n t u l c e a j u r a t s t r â m b , şi s-a
l e p ă d a t d e D â n s u l. P e n tr u c ă z ic e d u m n e z e i e s c u l
G r ig o r e B og osl ovu l: „cine va j u r a s t r â m b , a c e l a d e
D u m n e z e u s e l e a p ă d ă . ” - PMB gl. 372. Vezi: Furtul.
8. „Pre otul s ă nu s e j u r e f i e ş t e c e j u r ă m â n t , nici
mic, nici m a r e , nici cu voie, nici fă ră d e voie; Ia r d e
va f a c e a c e a s t a s ă s e s c o a t ă ” d in p r e o ţi e . - FB G p.
114 (101) Vezi: Blestemul, Anatema, Afurisirea.
9. „Cei c e d e voie s a u fă ră d e voie a u c ă l c a t
j u r ă m â n t u l , s o c o t i m că t r e b u i e a le p r e l u n g i n e îm -
p ă r t ă ş i r e a v r e m e d e un a n , m â n c â n d u s c a t d u p ă
o r a a n o u a , şi în fi e c ar e zi f ă c â n d c â t e 2 5 0 d e
m e t a n i i . ” - Sfântul I. Fost. 31.
LAUDA e s t e d e d o u ă feluri: a) a l ă u d a p e alţii şi
b) a s e l ă u d a p e s in e.
 PRAVILA BISERICEASCA 199

1. E s te î n g ă d u i t a l ă u d a p e a p r o a p e l e , n u m a i
a t u n c i c â n d e s t e d e s c u r a j a t d u h o v n i c e ş t e s a u în
o c u p a ţ i a s a.
2. n u e s t e î n g ă d u i t a l ă u d a pe a p r o a p e l e cu
g â n d e g o i s t şi ling uş ito r, căci a c e a s t a e s t e o f a p t ă
v ic l e a n ă .
„Astfel d e o a m e n i nu s l u j e s c lui li r is to s , D o m n u l
no st ru , ci p â n t e c e l u i lor, şi, prin vorbiri dulci şi a m ă ­
g i t o a r e , ei î n ş e a l ă ini mi le c e l o r l e s n e c r e z ă t o r i ”,
î n ş e l â n d p e alţii şi p i e r z â n d u - s e şi p e s i n e . - Rom.
16, 18.
3. O m u l num ai atunci se poate lauda pe sine
c â n d e s t e c a l o m n i a t şi d e z n ă d ă j d u i t , n u m a i în
m ă s u r a în c a r e e s t e d e n e v o i e c a să-şi m e n ţ i n ă
cumpătul.
4. Da r n -a re d r e p t u l s ă s e l a u d e h r ă n i n d u - ş i
org oli ul, c ă c i mândria e s t e u n p ă c a t d e m o a r t e .
„ D ac ă D u m n e z e u nu va slăvi p e o m , s la v a o a m e n i ­
lor nu e s t e n i m i c ! ” - Fatericp. 212. Vezi: Falsitatea,
Minciuna.
„Vai o m u l u i a c e l u i a c a r e a r e n u m e l e s ă u m a i
m a r e d e c â t f a p t e l e s a l e . ” - Fatericp. 220.
LAUDELE BISERICII s u n t ş a p t e :
1) V e c e rn ia ; 2) P o l u n o ş n i ţ a ; 3) Utre nia ; 4) C e a s u l
I; 5) C e a s u l III; 6) C e a s u l VI; şi 7) C e a s u l IX.
Pavecerniţa este slujba d e d u p ă m a s a d e s ea ră ,
cu c a r a c t e r p u r m o n a h a l . O b e d n i ţ a s e face în m ă n ă s ­
tiri, c â n d nu e s t e li tu r gh ie . Pustni ci i c a r e nu a v e a u
p o s i b i l i t a t e a s ă facă li tu r g h ie , m e d i t a u a s u p r a
T a in e i l i t u r g i c e prin s l u j b a O b e d n i ţ e i . La c e l e ş a p t e
laude prim are, a d ău g â n d u -se P a v e c e r n i ţ a şi
O b e d n i ţ a , fac în t o t a l 9 l a u d e .
L a u d e l e Bisericii s u n t g r u p a t e în trei cicluri:
1. Ceasul al nouălea, Vecernia şi Pavecerniţa; în
200 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

u n e le m ă n ă s tiri, u n d e se re s p e c tă mai rig u ro s

v e c h e a t r a d i ţ i e m o n a h a l ă , P a v e c e r n i ţ a s e face
im ediat d u p ă m a sa de seară.
2. Polunoşniţa, Utrenia şi Ceasul I, c a r e s e
o b i ş n u i e s c a s e face In tr e o r a J şi 4 n o a p t e a .
3. Ceasul U i Ceasul VI, şi Obedniţa s e fac d i m i ­
n e a ţ a la o ra IO00, c â n d nu e s t e Liturghie. C â n d s e
face Liturghie, O b e d n i ţ a s e c u p r i n d e în r u g ă c i u n i l e
Li tur ghie i; a t u n c i s l u j b a î n c e p e la o r a 8 d i m i n e a ţ ă .
Acatistul s e fa ce d i m i n e a ţ ă î n a i n t e a Li tur ghie i,
în t i m p u l p r o s c o m i d i e i , c â n d s e p o m e n e s c p o m e l n i ­
c e l e şi, în a c e l a ş i tim p, s e s l u j e s c şi a c a t i s t e l e d a t e
d e c r e d i n c i o ş i . U nde nu s u n t a c a t i s t e d e slujit,
p o a t e lipsi s l u j b a a c a t i s t u l u i , şi s ă s e î n c e a p ă d i r e c t
cu c e a s u l al tre ilea.
LĂCOMIA e s t e d o r i n ţ a d e z e c h i l i b r a t ă d e a c â ş t i ­
g a p e n t r u s i n e . Ea e s t e un p ă c a t d e m o a r t e , c ăc i d ă
n a ş t e r e la t o a t e n e le g i u i r i l e vieţii s o c i a l e , c a r e
c u l m i n e a z ă în r ă z b o a i e , d u p ă c u m m â n d r i a d ă
n a ş t e r e la t o a t e rele le s u f l e t e ş t i c a r e c u l m i n e a z ă în
n e c r e d i n ţ ă . D u p ă c u m o m â n ă s p a l ă pe a l t a , t o t a ş a
şi l ă c o m i a s e a j u t ă cu m â n d r i a .
1. L ă c o m i a p â n t e c e l u i e s t e p ă c a t u l p o ft e i şi al
î m b u i b ă r i i n e s t ă p â n i t e , c a r e d u c e Ia l ă c o m i a d e
averi, „ p e n t r u c a r e unii s-au r ă t ă c i t d e la c r e d i n ţ ă . ”
C u m p ă t a r e a în m â n c a r e nu c o n s t ă într-o a n u m i t ă
m ă s u r ă s a u v o lu m d e a l i m e n t e p e n t r u toţi, ci în a
m â n c a n u m a i c â t t r e b u i e p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a vieţii
o m en eşti. Călăuza lăcomiei pântecelui este p lă c e ­
re a g â tle ju lu i.
2. L ă c o m i a d u p ă a v u ţi i e s t e r ă d ă c i n a t u t u r o r
r e l e l o r şi cei c e a u u m b l a t d u p ă e l e s-au r ă t ă c i t d e
la c r e d i n ţ ă şi şi-au a g o n i s i t o m u l ţ i m e d e s u f e r i n ţ ă .
(1 Tim. 6,10) Ea s e n a ş t e din:
 PRAVILA BISERICEASCA 201

a) l ă c o m i a p â n t e c e l u i ,
b) d in lux şi d e s t r ă b ă l a r e ,
c) or go li u l vieţii s o c i a l e , şi
d) d in p l ă c e r e a d e a a d u n a c a r e d u c e la n e c r e ­
d i n ţ a lui lu d a .
Ea o d r ă s l e ş t e : n e m i l o s t i v i r e a şi u r â c i u n e a , m i n ­
c i u n a , c ă l c a r e a j u r ă m â n t u l u i şi t r ă d a r e a c r e d i n ţ e i şi
a aproapelui.
3. V i n d e c a r e : „Luaţi s e a m a la voi în ş iv ă , c a nu
c â n d v a s ă vi s e î n g r e u n e z e in im il e v o a s t r e cu l ă c o ­
m i a m â n c ă r i i şi a b ă u tu r ii , şi cu î n g ri jo ră ri le a c e s t e i
vieţi, şi a st f e l s ă vie p e s t e voi z i u a a c e e a fără d e
v e s t e . ” - Luca 21, 34; Efes 5, 18; Filip. 3, 18.
4. „ T o a te lu cruri le îmi s u n t î n g ă d u i t e , d a r nu
t o a t e îmi s u n t d e folos... şi n i m i c nu t r e b u i e s ă p u n ă
s t ă p â n i r e p e m in e . M ân c ă ri le s u n t p e n t r u p â n t e c e ,
şi p â n t e c e l e p e n t r u m â n c ă r i ; şi D u m n e z e u va nimi ci
şi p e a c e s t a şi pe a c e l e a . ” - / Cor. 6, 12; Prov. 21, 16.
în frânarea.
5. L ă c o m i a e s t e un p ă c a t d e m o a r t e şi c i n e e s t e
s t ă p â n i t d e e a şi nu s e p o c ă i e ş t e , nu poate fi îm păr­
tăşit, şi n ic i darurile Iu i nu se p o t p rim i Ia biserică;
ba nici nu s e î n g r o a p ă în cimitir. - Mânt. Păc. 9.
6. Clericul, s t ă p â n i t d e o astfel d e p a t i m ă , nu
p o a t e s t a î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar s ă s l u j e a s c ă , căci:
„Mici hoţii, n ici lacomii, nici beţivii... nu vor m o ş t e n i
î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u . ” - I Cor. 6, 10.
7. „Vai d e cel ce s t r â n g e câştiguri n e le g i u it e p e n ­
tru c a s a lui, c a s ă s e a ş e z e a p o i cu l o c u i n ţ a într-o
p o z iţ ie î n a l t ă şi s ă s c a p e d e o s t e n e l i . ” - Avac. 2, 9.
LEGATURA DUHOVmCEASCA e s t e s u p u n e r e a
c o n ş t i i n ţ e i faţă d e a d e v ă r u l h a r ic al Bisericii, s u b
o b l ă d u i r e a ie rarhi ei , c a r e a r e p u t e r e a de -a l e g a şi a
d e z l e g a . Mat. 18,18.
202 IEROM. NICODIM SACHELARIE

C i n e l e a g ă : T o a t ă p u t e r e a d e a l e g a şi a d e z l e g a
e s t e d a t ă a r h i e r e u l u i şi s i n o d u l u i . D u h o v n ic u l l e a g ă
şi d e z l e a g ă n u m a i în v i r t u t e a h i r o t e s i e i s a l e d e
i s p r a v n i c al t a i n e l o r lui D u m n e z e u . (I Cor. 4, I) în
v i r t u t e a a d e v ă r u l u i p o a t e face un fel d e l e g ă t u r ă şi
păr in ţi i a s u p r a fiilor, şi ori c e c r e d i n c i o s a s u p r a
a p r o a p e l u i s ă u . - Deut. 21,18-21; 26. 16-26. Vezi:
Afurisirea, Blestemul,
2. L e g a ţ i s u n t : C r e d in c i o ş ii d e c ă t r e d u h o v n ic ii
lor -clericii inferiori d e c ă t r e e p i s c o p u l lor şi a r h i e ­
reul d e c ă t r e S f â n tu l S in od.
3. Principiile, d u p ă c a r e s e c o n d u c cei c e a u p u ­
t e r e d e a l e g a şi d e z l e g a , s u n t a c e l e a l e d o g m a t i c i i
şi a le m o r a l e i , căci fă ră d e î n v ă ţ ă t u r a E v a n g h e li e i ei
nu p o t fa ce nimi c; „fără d e Mine nu p u t e ţ i face
n i m i c ”, z i c e a M â n tu i to ru l.
4. C in e l e a g ă d u h o v n i c e ş t e p e c i n e v a , a d i c ă îl
o p r e ş t e d e la s l u j b a Bisericii, s a u d e la o fa p t ă o a r e ­
c a r e , ş.a., şi p r o c e d e a z ă cu î n g â m f a r e , g â n d i n d u - s e
c ă el a r e p u t e r e d e a l e g a d u p ă b u n u l pla c, a c e l a s e
l e a g ă s i n g u r cu l e g ă t u r ă n e d e z l e g a t ă şi a s p r u o s â n ­
d i t ă . „ î n t o a r c e - s e - v a d u r e r e a Iui la c a p u l lui şi
n e d r e p t a t e a lui p e c r e ş t e t u l lui s e va p o g o r î . ”
5. Mici un c le r ic nu p o a t e d e z l e g a p e cel l e g a t
d e a lt u l, d e c â t n u m a i d a c ă cel c e l-a l e g a t a m uri t,
s a u l-a l e g a t pe n e d r e p t şi, în u r m a j u d e c ă ţ i i f ă c u t e ,
a h o t ă r â t s i n o d u l s a u e p i s c o p u l s ă fie d e z l e g a t .
6. „ D a c ă v re u n e p i s c o p , p r e z b i t e r s a u d i a c o n
c a t e r i s i t d u p ă d r e p t a t e , p e n t r u vin ovăţii a r ă t a t e , a r
î n d r ă z n i s ă s e a t i n g ă d e li tu r ghi a î n c r e d i n ţ a t ă lui
o d i n i o a r ă , a c e s t a s ă s e î n l ă t u r e d e fi ni tiv d e Ia B is e ­
ric ă. ” - Apost. 28.
7. „Cine va lua c e r t a r e d e la d u h o v n i c u l s ă u , c a
s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , şi el s e va î m p ă r t ă ş i , s ă s e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 203
d e s p a r t ă d e B ise ri că în 3 ani, c ă s e c a d e a c e l a ce-I
l e a g ă să-I d e z l e g e ; Iar de-1 vor le g a alţii, alţii să-l
d e z l e g e ; d e s e va p o c ă i s ă s e p r i m e a s c ă Ia î m p ă r t ă ­
ş a n i e . . . ” PBG p. 115 (115).
8. „ O ric are o m s a u f e m e i e de-şi va l ă s a d u h o v n i ­
cul s ă u fără o a r e c a r e vină şi s e va s p o v e d i Ia a lt ul,
s ă s e d e s p a r t ă d e B ise ri că cu a c e l a ce-1 p r i m e ş t e p e
d â n s u l ...” PBG p. 115 (117)\Iez\: Duhovnicia.
9. „ D ac ă v r e u n pre z b it e r , s a u d i a c o n s e a f u r i s e ş ­
te d e e p i s c o p , a c e l a s ă nu p o a t ă fi p r i m i t d e al tul ,
d e c â t d e cel c e l-a afuris it, fără n u m a i d a c ă d i n
î n t â m p l a r e a r fi m u r i t e p i s c o p u l c a r e l-a a f u r i s i t . ” -
A post. 32, 33.
Clericul c a r e e s t e o p r i t d e s l u j b ă , fie p e d r e p t
s a u p e n e d r e p t , nu p o a t e sluji p â n ă nu c a p ă t ă
d e z l e g a r e . - A post. 39. Vezi: neascultarea.
10. S t a r e ţ u l s a u cl ericul c a r e a fost l e g a t d e
r ă p o s a t u l s ă u î n a i n t a ş ca s ă î n d e p l i n e a s c ă a n u m i t e
ob li g a ţi i, fie f u n c ţi u n i s a u luc ruri p r a c t i c e , fă ră a
c a l c u l a , d a c ă cel o b l i g a t e s t e în s t a r e s ă Ie p o a t ă
î n d e p l i n i , „ a c e a l e g ă t u r ă e s t e fără c u v â n t şi d i n
a c e a s t ă pr ic in ă e s t e n e p u t i n c i o a s ă - D r e p t a c e e a , s e
d e z l e a g ă a c e l l e g a t , d e va m e r g e la a r h i e r e u şi-şi va
a r ă t a a l e s a l e , ” - Sfântulnicolae 7. Vezi: Blestemul.
11. R â n d u i a l a c t i t o r i c e a s c ă , c â n d t e s t a m e n t u l
c u p r i n d e i m p o s ib il it ă ţi , t o t a l e s a u p a r ţ i a l e , d u p ă o
e x a m i n a r e s e r i o a s ă şi în d e c o m u n a c o r d cu a u t o r i ­
t a t e a r e s p e c t i v ă , s e p o a t e m o d i f i c a şi î n d r e p t a .
Vezi: Ctitoria, Mănăstirile.
LEHUZA. „ F e m e i a d e va n a ş t e , s ă s e î m p ă r t ă ­
ş e a s c ă d u p ă 4 0 d e zile d e la n a ş t e r e ; ia r d e va veni
s p r e d â n s a m o a r t e a d e g r a b ă , p â n ă la 4 0 d e zile s a u
în z i u a d i n t â i d e la n a ş t e r e , a t u n c i s ă s e î m p ă r t ă ş a s -
că; a s e m e n e a şi copilul b o t e z a t s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă .
204 IEROM. NICODIM SACHELARIE

de-i va fi lui m o a r t e a p â n ă la 8 zile, s a u şi în m a i

m u l t e zile, ci feme ii s ă i s e c i t e a s c ă m olit fa d u p ă
n a ş t e r e , şi a ş a s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , şi e a şi c o p i l u l . ”
2. „Şi b a b e l e c e s l u j e s c la n a ş t e r e , î n v ă ţ ă m p e
a c e l e a p â n ă a ş a p t e a zi s ă vie la S f â n t a î m p ă r t ă ş a ­
nie, p e n t r u c ă şi a c e s t e a s l u j b e d e t r e b u i n ţ ă î n d e p l i ­
n e s c ; şi a l t e fe m e i c e vor fi fă ră d e lucru şi fă ră d e
s l u j b ă , c e vor ve ni s p r e a c e a s t a într-acel c e a s d e
n a ş t e r e , u n e l e c a a c e l e a s ă fie p r i m i t e în b i s e r i c ă ,
p â n ă a 12 zi, ia r a l t e l e p â n ă la 15 zile, c a r e şi c u m
a u slujit...” Vezi: Moaşa.
3. „De va n a ş t e f e m e i a în S f i n t e l e Paşti, a c e e a
p â n ă la s ă p t ă m â n a s ă s e s p e l e cu a p ă şi s ă ia
a g h i a z m ă , ” - PBG p. 103 (48).
4. în p o s t u l m a r e l e h u z a a r e voie s ă m ă n â n c e
u n t d e l e m n şi s ă b e a vin. Ba p o a t e s ă m ă n â n c e şi
l a p t e şi a l t e m â n c ă r i c a r e s u n t o p r i t e în p o s t, d a c ă
e s t e s l ă b i t ă . Vezi: Boala, Postul.
LENEVIREA e s t e u n u l din p ă c a t e l e d e m o a r t e ,
c ă c i e a d u c e la t o t felul d e p ă c a t e . C â n d o m u l nu-şi
o c u p ă t i m p u l cu f a p t e b u n e , a t u n c i vin e dia volul şi-i
d ă d e luc ru. Vezi: Gândurile.
Ea izvo răşte:
1. Din d e s c u r a j a r e a s u f l e t e a s c ă şi din lip sa d e
a j u t o r s oc ia l. Vezi: Lauda, Deznădăjduirea.
2. Din m â n d r i e : „ L e ne ş ul s e c r e d e m a i î n ţ e l e p t
d e c â t ş a p t e o a m e n i c a r e r ă s p u n d cu j u d e c a t ă . ” -
Prov. 26,16.
3. Din i u b i r e a d e trai b un: „ L e n e ş u l îşi v â r ă
m â n a în blid şi-i vin e g r e u s-o d u c ă la g u r ă . C u m s e
î n v â r t e ş t e u ş a în ţ â ţ â n i l e ei, t o t a ş a s e î n v â r t e ş t e şi
l e n e ş u l în p a t u l lui.” - Prov. 26, 14-15.
4. L e n e v ir e a d e la s l u j b a b i s e r i c e a s c ă îşi p o a t e
a v e a izvorul în l ă c o m i e şi n e g l i j e n ţ ă a t â t p e n t r u
 PRAVILA BISERICEASCĂ 205

clerici c â t şi p e n t r u laici, - IV E c u m . <5/Vezi: Rugăciu­

nea, CanonisiriJe.
5. Ea d u c e la: - s ă r ă c i e : „Şi s ă r ă c i a v in e p e s t e
t i n e fără d e v e s t e c a un hoţ , ia r lipsa c a un o s t a ş ”
c a r e r o b e ş t e . - Prov. 24, 34.
6. Ea d u c e la: - clevetire, h o ţi e , c u rv ie , b e ţ i e , uc i­
d e r e şi a l t e l e , f ă c â n d c e a m a i a m a r ă v ia ţă şi m a t e r i ­
a lă şi d u h o v n i c e a s c ă . „ P r e c u m fu m u l g o n e ş t e p e
a l b i n e şi a t u n c i s e ia d u l c e a ţ a lucrării lor, t o t a ş a şi
o d i h n a c e a t r u p e a s c ă g o n e ş t e frica lui D u m n e z e u
d in s u f l e t şi-i p r ă p ă d e ş t e t o a t ă l u c r a r e a c e a b u n ă a
lui.” - Patericp. 175. Vezi: Munca.
7. D u p ă c u m cel l e n e ş nu a r e voie nici s ă m ă ­
n â n c e , (11 Tes. 3, 10), t o t a ş a nu poate n ic i să se
împărtăşească cu Sf in te le Ta in e .
8. „ C ă l u g ă r u l d e s e va d a s o m n u l u i , t r u p u l u i
s ă u e s t e c ă l u g ă r , iar nu D uh u lu i S f â n t . ” - PBG p.
128. Tipicul ce! Mare p. 54. O m ul , în v i a ţ a s a , nu
t r e b u i e s ă s i m t ă p l ă c e r e a o d i h n e i ci n u m a i
n e c e s i t a t e a ei.
„ D ac ă vrei s ă te a p r o p i i d e D u m n e z e u cu i n i m a
ta, ma i î n t â i a rată- i Lui d o r i n ţ a prin o s t e n e l i l e c e l e
t r u p e ş t i , căci prin a c e s t e a s e f a c e î n c e p u t u l vie ţuirii
t a l e cele i d u h o v n i c e ş t i . Căci i n i m a s e a p r o p i e f o a r t e
m u l t d e D u m n e z e u prin fo lo s ir e a u n u i fe! d e h r a ­
n ă . . . ” - Sfântul Isaac Şirul, cuv. 74. Vezi: înfrânarea.
LEPĂDAREA DE CĂLUGĂRIE. Vezi: Apostazia
monahului.
LEPĂDAREA DE COPII. „Pe c e l e c e îşi l e a p ă d ă
p ru n c ii p e la u ş i l e bisericilor, l e g e a le p e d e p s e ş t e
c a p e u c i g a ş e , c h i a r d a c ă i-ar lua c i n e v a şi le va
p u r t a d e grij ă.” - Sfântul I. Post. 26. Vezi: Datoria,
Creşterea copiilor, Avortul.
LEPĂDAREA DE CREDINŢĂ. Vezi: Apostazia.
206 IEROM. NICODIM SACHELARIE

LEPĂDAREA DE LUME e s t e l e p ă d a r e a d e i n f l u e n ­
ţa r e a p e c a r e o a d u c e c o n t a c t u l cu l u m e a , iar nu
u r â c i u n e a faţă d e o a m e n i .
1. „ C ă l u g ă r u l c â t va fugi d e ai lui, a t â t s e a p r o ­
pie d e D u m n e z e u ; şi c â t s e a p r o p i e d e ai lui, a t â t a
fu g e d e d â n s u l d a r u l lui D u m n e z e u . ” - P B G p . J29.
2. „Zis-a ava Marcu c ă t r e ava Ars eni e: P e n t r u c e
fugi d e n o i? Zis-a lui b ă t r â n u l : D u m n e z e u ş t i e c ă vă
i u b e s c p e voi, d a r nu p o t s ă fiu şi cu o a m e n i i şi cu
D u m n e z e u . C el e d e s u s , mii şi m i l i o a n e a u n u m a i o
voie, iar o a m e n i i a u m u l t e voi. Deci nu p o t s ă la s pe
D u m n e z e u şi s ă vin î n t r u p e t r e c e r e a cu o a m e n i i . ”
„ Pe nt ru c ă d r a g o s t e a lumii a c e ş t i a n e d e s p a r t e pe
noi d e d r a g o s t e a lui D u m n e z e u . ” - Pateric p. 16 şi
244; Scara 1, 2, 3, 4.
LIHQUSIREA, R ă p i r e a b u n u r i l o r c uiv a s e f a c e în
d o u ă feluri: prin sil ă şi prin î n ş e l ă c i u n e . L i n g u ş i r e a
e s t e mijloc ul d e a î n ş e l a . D u p ă c u m cel c e a j u t ă pe
hoţ, s e p e d e p s e ş t e c a şi h o ţu l î n s u ş i, t o t a ş a şi
l i n g u ş i t o r u l s e p e d e p s e ş t e ca şi î n ş e l ă t o r u l , c a r e nu
e s t e a l t c e v a d e c â t u n hoţ mascat.
C a n o n u l c a r e s e a p l i c ă furilor s e a p l i c ă şi
li ngu şi tor il or.
D a c ă c in e v a prin ling uşiri a c ă u t a t s ă facă ră u
cuiva, a p o i p e l â n g ă c a n o n u l furilor d e I a n s a u 2,
s e a p l i c ă şi c a n o n u l s f ă t u i t o r i l o r la r ă u , p e c a r e
s i n o d u l d e la G a n g r a c. 3, îi d ă a n a t e m e i . Vezi:
Tovărăşia ia rău.
LINIŞTEA. Vezi: Isihasm ui.
LIPSA DE LA SLUJBĂ
1. Clericul şi laicul c a r e nu s e d u c e la b i s e r i c ă
din l e n e s e c a t e r i s e ş t e şi a f u r i s e ş t e . Vezi: Lenevirea.
Predica.
2. „ C ă l u g ă r u l fiind în m ă n ă s t i r e şi, f ă r ă d e o
I
PRAVILA BISERICEA SC Ă 207

n e v o i e m a r e , va lipsi d e la Litu rgh ie, s ă fa că 70 d e

m e t a n i i , i a r d e va lipsi d e Ia P a v e c e r n i ţ ă , 150 m e t a ­
nii.”
„ C i n e va lipsi d e la L i t u r g h i e , s ă f a c ă 2 0 0 d e
m e t a n i i ” d a c ă s t ă fă ră lu c ru . - F B G p . 121.
3. „ C ă l u g ă r u l d e nu va veni la P o l u n o ş n i ţ ă , s ă
fa c ă 150 d e m e t a n i i , iar d e nu va veni Ia t o a t ă U tre ­
nia, s ă nu m ă n â n c e în a c e a zi, d u p ă c u v â n t u l lui
Pavel A po st o lu l, s ă nu m ă n â n c e d e ş e r t . ”
4. „ C ă l u g ă r u l d e nu va veni la L it urg hi e , fiind
fără d e luc ru, s ă nu m ă n â n c e p â n ă la al 9-lea c e a s
(15 00) şi m e t a n i i 100.”.
„Iar d e va fi t r i m is la s luj bă , s p r e unii ca a c e i a
nu e s t e l e g e . ”
5. „ C ă l u g ă r u l d e va m â n c a şi va b e a d u p ă Pave­
c e r n i ţ ă , 5 0 d e m e t a n i i . ” - FBG. p. 129.
LITURQHISIREA e s t e s lu jb a prin c a r e s e s ă v â r ­
şeşte Sfânta îm părtăşanie.
1. P r e g ă t i r e a c le r ic u l u i - Să fie h i r o t o n i t d u p ă
c a n o a n e . Vezi: Hirotonia.
2. Es te d a t o r ca m a i î n tâ i s ă s ă v â r ş e a s c ă s l u j b a
c e l o r 7 l a u d e . - PM Bgl. 72. Vezi: Laudele bis.
3. „Mici un p r e o t s ă nu s l u j e a s c ă cu o ţe t, ci cu
vin şi cu a p ă , iar d e nu s e va a fl a vin şi va fi n e v o ie
iar a c e l a află st ruguri, să-i s tr e co a re , şi s ă le c it e a s c ă
m o l i t v a şi să-i b l a g o s l o v e a s c ă şi s ă facă c u m i n e c ă ­
t u r a dintr-înşii; iar d e nu s e vor a f l a nici s t r u g u r i şi
va fi n e v o i e m a r e , c a s ă nu s e l a s e Li tu rg h ia , a c e l a
s ă s l u j e a s c ă Li tu rg hie cu o ţ e t şi să-i p a r ă rău cu
fr ică .” - FBG pag. 102 (47).
4. „ D a c ă v r e u n e p i s c o p , p r e z b i t e r s a u d i a c o n ,
s a u o r i c a r e din c a t a l o g u l p r e o ţ e s c , s ă v â r ş i n d u - s e
S f i n t e l e T a i n e nu s e va î m p ă r t ă ş i , s ă s p u n ă p r ic in a
( s u p e r i o r u l u i lui) şi d e va fi b i n e c u v â n t a t ă , s ă a i b ă
208 IEROM. N ICODIM SACHE LARIE

i e r t a r e ; iar d e nu va s p u n e , s ă s e a f u r i s e a s c ă ca
u n u l c e s-a f ă c u t p r i c i n u i t o r d e v ă t ă m a r e a p o p o r u ­
lui şi i-a d a t d e b ă n u i t c ă nu Ie-a s ă v â r ş i t fiind v r e d ­
nic .” - Apost. 8 şi 9. Vezi: lerosilia.
5. „ T re b u ie c a s ă s e b a g e b i n e d e s e a m ă c a
i p o d i a c o n i i , şi m a i a l e s cei d e p l i n h ir o to niţi , s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă cu S f i n t e l e T a i n e . . . ” - Sint At. I V p.
462, n. 18.
6. „Orice p r e o t va sluji L it ur ghie , şi nu s e va î m ­
p ă r t ă ş i cu S f â n t a T a i n ă , c ă s e va s o c o t i c ă e s t e
n e d e s t o i n i c , p r e p u n â n d el ceva , un lu c ru o a r e c a r e ,
c u m va şti î n s u ş i a c e l a , unii c a a c e i a să se scoată
din preoţie 3 anică d e s e va şti p e s i n e n e d e s t o i n i c
d e S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e , d a r c u m să-şi b a t ă j o c d e
S f â n t u l T r u p şi d e Cinstitul S â n g e al D o m n u l u i
n o s t r u lis us H ris to s şi s ă in tr e s ă s l u j e a s c ă î n t r u zi
fiind n e d e s t o î n i c . ” - F B Q p . 123.
7. „Sfin te le A lt a ru lu i s ă nu s e s ă v â r ş e a s c ă d e c â t
d e o a m e n i c a r e a u a j u n a t (postit)...” - Cart. 48.
8. „ C o n f o r m c r e d i n ţ e i î n ţ e l e g e r i i cele i din
riiceia, s-a a d e v e r i t c a S f in te le s ă nu s e s ă v â r ş e a s c ă
d u p ă p râ n z , cî, d u p ă c u m e s t e d e c u v i i n ţ ă s ă s e
a d u c ă d e cei a j u n a ţ i . ” - Cart 56; VIEcum . 29, 89,
9. „Mu s e c u v i n e a s e s ă v â r ş i S f â n t a J e r t f ă , prin
c a s e d e e p i s c o p i s a u p r e z b i t e r i . ” - Laod. 58.
10. „Clericii c a r e l i t u r g h i s e s c s a u b o t e a z ă prin
p a r a c l i s e l e c a r e s e a f lă prin c a s e , h o t ă r â m s ă s e
facă a c e a s t a cu voia e p i s c o p u l u i a c e l u i Ioc. D a c ă
v r e u n cleric nu va pă zi a c e a s t a , s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ”
- VI Ecum . 31 ş i 59.
11. Nu s e c u v i n e a liturghiei p r e o t u l fără c ă l d u ­
ră, a f a r ă d e m a r e n e v o ie şi d a c ă nu s-a a f l a t a c o l o
n i c i d e c u m . ” - Sfântul fiichifor 13, Vezi: Liturghia m.
î. sfinţită.
 PRAVILA BISERICEASCA 209

12. A rh ie re ul p o a t e litu rg his i şi s i n g u r în c a z d e

ne voie . - S f â n t u l Simeon Tes. IX, 10-13.
13. P r eo tu l c a r e nu s l u j e ş t e nu p o a t e s c o a t e
m ir id e . Vezi: lerosilia.
14. Gre şel i Liturgice: „De s e va î n t â m p l a s ă s e
v e r s e S f i n t e l e m a i î n a i n t e d e Vo hod ul cel m a r e ,
a t u n c i p r e o t u l s ă facă ia ră a d o u a p r o s c o m i d i e , şi
o b â r ş i n d d e p l i n s ă zică şi m o li tv a p r e a d ă l o j e n i e i
( î n a i n t e - p u n e r i i , p r o s c o m i d i e i ) , d e aici s ă î n c e a p ă
D u m n e z e i a s c a Litu rgh ie, nu d e a c o l o d e u n d e s-a
î n t â m p l a t d e s -a u v ă r s a t S f in te le , şi s ă o o b â r ş e a s c ă
d e tot, şi s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă D u m n e z e i e ş t i l o r
T a i n e şi s ă fa c ă o t p u s t . ”
„ Ia r d e s e v o r v ă r s a d u p ă v o h o d u l cel m a r e ,
î n t r u s c r i s o a r e a c e a s t a nu a f l ă m s ă s e m a i facă a l t ă
proscom idie.”
15. „Iară d e s e va î n t â m p l a s ă m ă n â n c e D u m n e ­
z e i e s c u l A gn e ţ, ş o a r e c e s a u a l t ă j i g a n i e , şi p r e o t u l
n u va v e d e a , a t u n c i t r e b u i e s ă facă a l t ă p r o s c o m i ­
die , d e va fi î n s ă m a i î n a i n t e d e v o h o d u l cel m a r e ,
p r e o t u l s ă s e s p o v e d e a s c ă d e p ă c a t u l lui la a r h i e ­
reul s ă u , şî a r h i e r e u l să-I c a n o n e a s c ă , iar nu să-i ia
d a r u l , şi canonul Iu i este să-I opreşti câtva vreme d e
s e va fi î n t â m p l a t s ă s e facă a c e l lu c r u din l e n e a lui;
iar d e va fi n e v o i e d e p r e o t şi s e va î n t â m p l a în
Postul cel Mare, s a u la C r ă c i u n , s a u la B o b o t e a z ă
s a u în a l t e zile m a r i c a s ă nu s e o p r e a s c ă luc rul lui
D u m n e z e u , a t u n c i s ă n -a ib ă p r e o t u l c a n o n d e
o p r e a l ă , ci n u m a i p o s t, m i l o s t e n i e , m o lit ve şi r u g ă . ”
16. „Ia ră S f i n t e l e c a r e s e vor v ă r s a s e c a d e p r e o ­
tului s ă le a d u n e într-un va s c u r a t şi s ă le b a g e u n d e
s e s p a l ă c â n d s e va î m p ă r t ă ş i D u m n e z e i e ş t i l o r
T a in e , s a u în tr -al t loc s f â n t s ă le a c o p e r e , s ă nu s e
c a lc e , s a u s ă s e î n t â m p l e în tr -al t ch ip, şi d e s e va
210 IEROM. NICODIM SACHELARIE

întâm pla a prinde acea spurcăciune care a m â n c a t

D u m n e z e i e s c u l A g n e ţ a t u n c i s ă-l î n g r o a p e în
p ă m â n t . ” - PM Bgl, 164.
17. Locul u n d e s-au v ă r s a t S f i n t e l e s ă s e r ă z u i a s -
c ă b i n e şi ţ ă r â n a s ă s e î n g r o a p e a d â n c în p ă m â n t .
D a c ă e s t e p a r d o s e a l ă s ă s e s c o a t ă s c â n d u r a , iar
d a c ă e s t e p i a t r ă s ă s e a r d ă cu sp irt . V e ş m i n t e l e
î m b i b a t e cu S f i n t e l e s ă s e t a i e b u c a t a şi s ă s e facă
p r o c o v e ţ e , s a u s ă s e a r d ă la s p ă l ă t o r , m a i a l e s d a c ă
s- au v ă r s a t d u p ă sf in ţir e. - Sfântul Simeon Tes. IX
81, 83.
18 „Iar d e va c ă d e a s v e a d a ( s te lu ţa ) d e p e dis c,
s ă fie o p r i t d e Li tur ghie , d e a nu s e î m p ă r t ă ş i 4 0 d e
z il e ”, m a i a l e s c â n d vor c ă d e a şi m ir id e.
19. „ Pr e o tu l d e va a v e a p r e s c u r i p r o s c o m i d i t e , şi
n u le va p u n e î n t r u b u n ă p a z ă s ă nu int re î n l ă u n t r u
bisericii c âi ni s ă le m ă n â n c e , a t u n c i s e p e d e p s e ş t e
p r e o t u l a c e l a cu o p r i r e d e p r e o ţ i a lui, c ă d e le -ar fi
păzit, nu s-a r fi fost f ă c u t p ă c a t u l a c e l a . ” - PMB gl.
164.
20. „De s e va î n t â m p l a s ă s e s t r i c e C i n s t i t e l e Da­
ruri, a t â t c â t s ă nu p o a t ă p r e o t u l s ă le p o t r i v e a s c ă ,
a c e l e S f i n t e nici s ă Ie a r d ă , nici s ă le a r u n c e în a p ă ,
ci s ă b a g e vin d u l c e în tr -î n s e le şi s ă le p o t r i v e a s c ă . ”
21. „La j e r t f e l n i c în l ă u n t r u , t r e b u i e s ă a i b ă Ioc
n e c ă l c a t într-o p a r t e , s ă fie s ă p a t şi î n f r u m u s e ţ a t ca
s ă te s pe li d a c ă vei face Li tu rg hie ; şi d u p ă s p ă l a r e
f e r e ş t e s ă nu c a d ă s a u s ă p ic e a f a r ă din s p ă l ă t o a r e
s ă s e c a lc e , c -apoi va fi m a r e m u n c ă s u f l e t u l u i t ă u . ”
22. „La J e r t f e l n i c o a m e n i m ir e n i s ă nu intr e,
nici fe m e i m i r e n e , iar c ă l u g ă r i ţ a int ră s ă f a c ă
c u r ă ţ e n i e . ” - PMB 165. Vezi: Altarul.
23. „Cine nu-şi va feri S f â n t u l Agneţ, ci îl va
g u s t a ş o a r e c e , s a u îl va s f ă r â m a , p o s t 4 0 d e z ile .”
 PRAVILA BISERICEASCĂ 211

24. „De va c â n t a p r e o t u l Li tu rg hie şi va u i t a s ă

p o t r i v e a s c ă S f i n t e l e D aruri s ă le s o c o t e a s c ă p â n ă
d i m i n e a ţ a , şi a t u n c i s ă le p o t r i v e a s c ă p e d â n s e l e . ” -
PBG p. 128.
25. „ P r e o t u l c â n d t a i e S f â n t u l A g n e ţ , şi d e va
c ă d e a d i n tr -î n s u l o f ă r â m i t u r ă c â t d e m ic ă , s ă f a c ă
2 0 0 d e m e t a n i i . ” - PBG p. 127.
26. „ C â n d vrei s ă p otri veş ti S f â n t ă , nu p u n e vin
mult.”
27. „Se c a d e p r e o t u l u i s ă ş a d ă la m a s ă cu frica
lui D u m n e z e u , s ă m ă n â n c e şi s ă b e a c â t e p u ţ i n e şi
să se s o c o te a s c ă , că slugă este, că g ră ie şte Scrip­
tu ra : p r e o t u l c a r e s e î m b a t ă , c u m va j u d e c a t a d r e p t ,
a c e a s t a a m a l e s iar nu în vă ţ, nu zic S c r i p t u r i l e s ă nu
bei vin, ci s ă bei d a r s ă nu te î m b e ţ i , c ă t o t b e ţiv ul
s ă r ă c e ş t e şi m i n t e a - ş i p i e r d e , şi m u l t r ă u f a c e şi p e
s i n e s e s u g r u m ă , şi s u f l e t u l lui îl d ă d r a c u l u i . ” - PBG
p. 128. Vezi: Povăţuirile din Liturghier.
28. P e n t r u c o n t r i b u ţ i a p o p o r u l u i , vezi: Rugăciu­
nea obştească.
LITURGHIA MAI ÎHAIMTE SFIHTITĂ e s t e cu m u l t
m a i î n a i n t e d e S f â n tu l G r ig o r e Dialogul. El n u m a i a
făcut-o m a i b i n e c u n o s c u t ă , în p ă r ţ i l e A p u su l u i.
Postul cel Mare e s t e cu d e o s e b i r e v r e m e a
p o c ă i n ţ e i , c â n d nu s e î n g ă d u i e nici u n fel d e v e s e ­
lie, nici c h i a r c e a d u h o v n i c e a s c ă , în a f a r ă d e c â n t ă ­
rile d e la b i s e r i c ă . - Laod. 51, 52.
- î n Po st ul cel Mare nu e s t e î n g ă d u i t a s e d e z l e ­
ga a ju n a r e a p â n ă s eara; re s p e c tâ n d a c e s t principiu,
a t u n c i nu s e m a i p u t e a f a c e d e l o c S f â n t a L it urg hie ,
fi in dc ă S i n o d u l din C a r t a g i n a c. 56, o p r e ş t e s ă s e
facă Liturghie d u p ă a m i a z ă . Şi at unc i, prin Liturghia
m a i î n a i n t e s f i n ţ i t ă s e î m p a c ă şi u n a şi a lt a : cu
v e c e r n i a s e s f â r ş e ş t e z i u a în a j u n a r e , f ii n d c ă a t u n c i
212 IEROM. NICODIM SACHE LARIE

s e f ă c e a i n t r - a d e v ă r s e a r a , iar cu S f â n t u l A g n e ţ m a i
î n a i n t e sfinţit, s e î n l ă t u r ă g r e ş a l a d e a fa c e Li tur­
g h i e d u p ă a m i a z ă , n e l i p s i n d , în a c e l a ş i t i m p , nici p e
credincioşi de Sfânta îm p ărtăşan ie.
Prin a c e a s t ă L i tu rg h ie s e d ă î n t â i e t a t e p o s t u l u i
fa ţă d e Li tu rg hia o b i ş n u i t ă , r e s p e c t â n d , în a c e l a ş i
t i m p , e s e n ţ a Ta in e i d e î n d u m n e z e i r e a o m u l u i prin
h r a n a m i s t i c ă a S f in te i Eu ha ris tii , c a r e s e o fe ră
c r e d in c io ş il o r .
1. Pr e o tu l c a r e a r e s ă s l u j e a s c ă L i tu rg h ia m a i
î n a i n t e S f in ţit ă , s e p r e g ă t e ş t e m a i î n a i n t e , c a şi la
L i tu r g h ia o b i ş n u i t ă . Vezi: Liturghisirea.
2. „In t o a t e zilele p o s t u l u i Sf intei P a t r u z e c i m i s ă
s e f a c ă S f in ţi ta L i tu r g h ie a c e l o r m a i î n a i n t e S f in ţi­
te, a f a r ă d e S â m b ă t a ( c â n d s e face a S f â n t u l u i l o a n
H r i s o s t o m ) şi D u m i n e c a ( c â nd s e f a c e a S f â n t u l u i
Vasile) şi d e s f â n t a zi a Bun ei Vestiri.” - VIEcum . 52;
Laod. 49.
3. „ T r e b u ie c a şi A g n e ţu l s ă fie î n t r e g , iar nu o
p a r t e p e n t r u c a s ă s e f r â n g ă d u p ă o b i c e i şi î m p ă r -
ţ i n d u - s e s ă s e d e a , c ăc i n u m a i a c e a s t a a r ă m a s a s e
face d e la Li tu rg hia c e a d e s ă v â r ş i t ă , a d i c ă a s e
împărţi...”
4. „ C ă l d u r a a t u n c i s e p u n e nu p e n t r u v re o
s ă v â r ş i r e , d e v r e m e c e nici la L i tu rg hia c e a d e s ă v â r ­
ş i t ă n u s e p u n e p e n t r u v re o s ă v â r ş i r e , ci p e n t r u c a
g u s t â n d c ald din î n f r i c o ş a t u l Potir, s ă î n ţ e l e g e m
c u m c ă Hris tos şi m u r i n d . T r u p u l S ă u cel f ă c ă t o r d e
v ia ţă a fost n e d e s p ă r ţ i t d e D u m n e z e i r e , c a şi D u m ­
n e z e i e s c u l Suf let, şi plin d e l u c ră ri le D u h ul ui.. ..” -
Sfântul Simeon Tes. IX, 58.
5. „ Pre a S f in te le D aruri c e le m a i î n a i n t e Sf inţ ite ,
nu iau n im ic prin r u g ă c i u n i l e c e l e c e s e zic la
P r e j d s v e ş t e n i e , c ăc i s u n t d e s ă v â r ş i t e . . . ” ci t o a t ă
 PRAVILA BISERICEASCĂ 213

s l u j b a îşi a r e e f e c t u l o b i ş n u i t al V e ce rn ie i şi al
O b e d n i ţ e i . - Sfântul Sim eon Tes. IX, 57.
6. în a f a r ă d e Pos tul m a r e nu s e p o a t e f a c e
L i tu rg h ie m a i î n a i n t e Sf inţ ită . - Sfântul Simeon Tes.
IX, 59.
Astăzi, s e o b i ş n u i e ş t e a s e f a c e în Postul Mare,
p ri n m ă n ă s t i r i n u m a i m i e r c u r e a şi v i n e r e a - Tipicul
cei Mare p. 502. Vezi: Fostul.
LITURGHISIREA CELUI NEHIROTONIT. Vezi:
Ierosilia.
LOGODNA CANONICĂ e s t e în v o ia la l e g i t i m ă d e
a s e c ă s ă t o r i doi tine ri. D e s p r e c o n d i ţ i i l e l o g o d n e i ,
vezi: Căsătoria.
1- Citeţii şi c â n t ă r e ţ i i nu s e p o t î n s u r a cu fe m e i
d in a l t ă religie s a u c o n f e s i u n e . - IV E c u m . 14.
2. „Nu s e c u v i n e a s e î n c u s c r i cu nici un e retic,
ori a d a fii s a u fiice, ci a le lu a n u m a i a t u n c i d a c ă a r
f ă g ă d u i c ă s e fac c r e ş t i n i . ” - Laod. 31, 10; C a rt29; VI
Ecum. 72.
5. „ Fe te le c a r e a u u r m a t a m o r e z a ţ i l o r fără ş t i r e a
t a t ă l u i , a c e s t e a curvesc; ia r d a c ă s e î m p a c ă părinţ ii
s e p a r e c ă lucrul ia v i n d e c a r e , d a r n u s e vor prim i
î n d a t ă la î m p ă r t ă ş i r e , ci după trei a n i . ” - Sfântul
Vasile 38 şi 26.
4. „Cei ce r ă p e s c fe m e i cu n u m e d e c ă s ă t o r i e ,
s a u cei c e l u c r e a z ă î m p r e u n ă , s a u s e s f ă t u i e s c
î m p r e u n ă cu cei c e le r ă p e s c , S f â n t u l S i n o d a h o t ă ­
r â t s ă c a d ă di n t r e a p t a lor d a c ă s u n t clerici, iar d e
s u n t laici s ă s e a n a t e m a t i s e a s c ă . ” - IV E c u m . 27, VI
Ecum. 92.
5. „Fe tel e c a r e s -au l o g o d i t şi a p o i a u fost r ă p i t e
d e alţii, S i n o d u l a s o c o t i t c a s ă s e d e a î n a p o i c e l o r
lo g o d iţ i cu e l e m a i î n tâ i, c h i a r d e a r fi s u f e r i t şi silă
d e la a c e i a . ” - Ancira 11.
214 IEROM. NICODIM SACHELARIE

6. „Cel c e va lu a î n t r u î m p ă r t ă ş i r e d e n u n t ă p e
f e m e i a l o g o d i t ă cu altul, fiind î n c ă viu l o g o d n i c u l
ei, s ă s e s u p u n ă vin ov ă ţie i p r e a c u r v i e i ” 15 an i. - VI
Ecum. 98; S f Vasile 25, 30.
7. „ L o g o d i n d u - s e c in e v a cu o fe c io a r ă , î n a i n t e
d e c a r e n e c i n s t i s e p e s o r a ei r ă m a s ă g r a v i d ă , d u p ă
c a r e fa p t s-a c u n u n a t cu c e a l o g o d i t ă , ia r s o r a ei
n e c i n s t i t ă s-a s i n u c i s ; s-a p o r u n c i t c a cei c a r e a u
a v u t c u n o ş t i n ţ ă d e a c e a s t ă p r i c i n ă să se prim ească
îm preună cu cei ce stau în biserică d u p ă z e c e a n i
d e p o c ă i n ţ ă r e s p e c t â n d t r e p t e l e h o t ă r â t e . ” - Ancira
25. Vezi: Tovărăşia Ia rău.
8. „De s e va a f la c in e v a c u s o a c r a s a t r u p e ş t e
a d i c ă s ă f a c ă p ă c a t cu m u m a l o g o d n i c e i lui, a t u n c i
s ă nu s e f a c ă a c e a n u n t ă , ci s ă s e o p r e a s c ă . Iar d a c ă
s e va fi b l a g o s l o v i t cu f e m e i a lui, a t u n c i îi va fi v e n i t
a c e l p ă c a t , de-1 va fi făc ut, î m p r e u n a r e d e s â n g e ,
a t u n c i n u n t a s ă nu s e d e s p a r t ă , ci n u m a i s ă s e ca no-
n isească aceia ce au făcut a m e s te c a re a de s â n g e .”
„Iar c a n o n u l lor e s t e d e 12 a n i , şi-l vor t ă i a şi
m a i p u ţ i n d e vo r v re a s ă facă p o s t , m e t a n i i şi m i l o s ­
t e n i e . ” - FMB gl. 238, Siluirea.
9. în p o s t n u s e fac l o g o d n e şi nici n u n t ă . Vezi:
Fostul, Căsătoria, Liturghia m. î. Sfinţită.
LOGODNA 51 RUDENIILE. B ise ri ca a o p r i t c ă s ă ­
t o r i a d i n t r e r u d e n i i c a s ă nu s e d e a prilej d e
i m o r a l i t a t e în c e r c u r i l e i n t i m e a l e familiilor.
1. R u d e n i i l e d e s â n g e : Se o p r e s c d e la c ă s ă t o r i e
în linie d r e a p t ă la infinit:
a) suitoare: d e ex.: l o a n nu p o a t e s ă ia în
c ă s ă t o r i e p e m a m ă , b u n i c ă , etc.
b) coborâtoare: p e fiică, n e p o a t ă , s t r ă n e p o a t a
fiului s a u a fiicei lui, etc.
2. în linie colaterală se opreşte până la gra d u l
 PRAVILA BISERICEASCA 215

al 7-lea inclusiv, d e ex.: l o a n e s t e cu s o r a s a în g r a ­

du l al 2-l e a f ii n d c ă s u n t 2 n a ş t e r i . Ei b in e , el nu
p o a t e l u a nici p e fiica so rii s a l e căci s u n t în g r a d u l
3, nici p e n e p o a t ă (gr. 4), nici p e s t r ă n e p o a t a I-a, a
11-a, a IlI-a, a sorii s a l e , ci a b i a p e s t r ă n e p o a t a a V-a
căci e s t e în g r a d u l al 8-lea. Da r a c e a s t a e s t e o i m p o ­
s i b i l i t a t e d e v â rs tă !
3. Este posibilă căsătoria între veri: T a tă l şi
m a m a se c o n sid e ră o sin g u ră p e rs o a n ă d e rudenii,
d e a c e e a s e î n s e a m n ă cu u n s i n g u r s e m n . Ca s ă s e
a f le al c â t e l e a v ă r e s t e Maria, l o g o d n i c a lui l o a n , s e
’ ‘ :u u n c e r c O, a t a t ă l u i lui
r u d ă d u p ă m a m ă cu un
tr i u n g h i ) d e a c o l o s e s u i e în s u s la b unic i, etc.,
p â n ă c â n d g ă s e ş t e p e s t r ă m o ş u l c o m u n a t â t al lui
l o a n c â t şi al Măriei.
De la s t r ă m o ş u l c o m u n , s e c o b o a r ă , folosin-
d u - s e d e a c e l e a ş i s e m n e , p â n ă c â n d a j u n g e la
Maria, n u m ă r ă c â t e s e m n e , - c e r c u r i s a u t r i u n g h i u r i ,
- s u n t d e la c e r c u l lui şi p â n ă la t r i u n g h i u l Măriei
inclusiv, şi a f l ă c â t e g r a d e d e r u d e n i i îi d e s p a r t e .
D a că îi d e s p a r t 7 g r a d e inclusiv, a t u n c i ei s u n t în
g r a d u l al 7-lea şi de c i nu s e p o t c ă s ă t o r i . D a c ă îi
d e s p a r t 8 g r a d e inclusiv, a t u n c i ei s u n t în g r a d u l al
8-lea şi d e c i s e p o t c ă s ă t o r i . (Ca s ă s e î n ţ e l e a g ă m a i
uşo r, e b i n e c a s ă s e fa c ă s c h e m a p e o b u c a t ă d e
hârtie).
II. în cu scrire se n u m e şte legătura dintre 2 sau 3
familii p ri n c ă s ă t o r i e .
1. M em br ii a 2 familii o d a t ă î n c u s c r i t e nu s e p o t
c ă s ă t o r i d e c â t d e la g r a d u l al 5-lea inclusiv. Cei din
gradul 6 se pot căsători.
2. Mem br ii î n c u s c ri ţ i prin 3 familii nu s e p o t
c ă s ă t o r i d e c â t d e la g r a d u l al 3-lea inclusiv. Cei c e
216 IEROM. NICODIM SACHELARIE

s u n t în g r a d u l al 4-lea s e p o t c ă s ă t o r i . Vezi: Curvia

cu rudenii.
III. î n r u d i r e a s p i r i t u a l ă . Mu s e p o t c ă s ă t o r i :
1) naşul cu fina: cu fiica finei; c u m a m a finei.
2) Fin ul cu fiica n a ş u l u i . 3) Fiul n a ş u l u i cu fiica
finei.
Maşul cu finul s e î n s e a m n ă cu u n s i n g u r s e m n
căci e s t e o n a ş t e r e s p i r i t u a l ă . C ă s ă t o r i a cu r u d e s p i ­
r i t u a l e e s t e o p r i t ă p â n ă la gradul al 3-lea inclusiv.
Vezi: Curvia cu rude spirituale; Căsătoria nelegiuită.
IV. î n r u d i r e a p r i n a d o p ţ i u n e s e o p r e ş t e d e la
c ă s ă t o r i e p â n ă la g r a d u l al 3-iea inclusiv.
LUMILE MOI. Vezi: Superstiţiile, Vrăjitoria.
LUPTA DUHOVMICEASCĂ. O m u l t r e b u i e s ă l u p t e
cu g r e u t ă ţ i l e vieţii, fi i n d c ă u n d e nu-i l u p t ă nu-i
c u n u n ă . „în l u m e n e c a z u r i veţi a v e a ”, z i c e a M â n tu i­
to r u l u c e n i c i l o r Săi. Cu c â t s e l u p t ă c i n e v a m a i m u l t
cu g r e u t ă ţ i l e vieţii, cu a t â t s e î n c u n u n e a z ă m a i
s tr ă lu c i t.
1. B ir u in ţa a t â r n ă , în m a r e m ă s u r ă , d e fires cu l
p o t o l i t al f i e c ă r u i a şi d e v o in ţa p e r s o n a l ă c o n d u s ă
d e p u t e r e a c r e d i n ţ e i în D u m n e z e u .
2. Cel c e din fire e s t e potol it, o g r e ş a l ă m i c ă a
lui p o a t e fi s o c o t i t ă c a u n p ă c a t m a r e . Vezi: Ştiinţa,
înfrânarea.
3. Cel p ă t i m a ş c a r e s e lu p tă , d a r c a d e , p ă c a t u l
lui p o a t e fi t r a t a t cu m u l t ă î n g ă d u i n ţ ă , d a c ă el
c o n t i n u ă cu l u p t a m a i d e p a r t e . Vezi: Pocăinţa, Spo­
vedania, Mândria.
.4. Cel c e a c ă z u t fă ră l u p t ă în tr -u n p ă c a t mic,
p o a t e fi s o c o t i t c a u n p ă c a t m a r e , m a i a l e s d a c ă
e s t e s t ă p â n i t d e n e g l i j e n ţ ă . - Iezechiel33, 12.
5. D u m n e z e u d ă Har ul S ă u , în m ă s u r a în c a r e
o m u l s e s i l e ş t e s ă l u c r e z e cu el, fiind î n t o t d e a u n a
 PRAVILA BISERICEASCĂ 217

cu Iu a re -a m in te d e s in e să nu p ia rd ă u m ilin ţa
in im ii . Vezi: Deznădăjduirea.
6. Cel c e s e m â n d r e ş t e şi s e c o m p l a c e în d u h u l
m â n d r i e i , n e s o c o t i n d a j u t o r u l lui D u m n e z e u , a t u n c i
se r e t r a g e d e la el Harul, şi, o d a t ă r ă m a s n u m a i cu
p u t e r i l e s a l e prop ri i, s e p r ă b u ş e ş t e în m a r i p ă c a t e ,
fi i n d c ă lui D u m n e z e u m a i m u l t îi p l a c e u n p ă c ă t o s
s m e r i t , d e c â t un s f â n t m â n d r u ! „Cel c e s u f e r e m o a r ­
t e a m u c e n i c e a s c ă d e la î n c e p u t n u t r i u m f ă d e c â t o
s i n g u r ă d a t ă , z ic e S f â n t u l C ip ria n, î n s ă cel c a r e
s u f e r e n e î n c e t a t l u p t a d u re ri i (a sc e ti c e ) , şi nu e s t e
î n f r â n t , a c e l a t r i u m f ă în t o a t e z il e le .” - Scris XV.
Vezi: Gândurile.
LUXUL. I z v o ră ş t e d i n sl ava d e ş a r t ă .
Tot c e e a c e e s t e î n d e l e t n i c i r e , c a r e a d u c e p i e r ­
d e r e d e v r e m e , b a n i c h e lt u iţ i în z a d a r şi m a i a l e s
d e s t r ă m a r e s u f l e t e a s c ă , nu m a i e s t e o c u lt iv a re
n a t u r a l ă a f r u m o s u l u i , ci o î n d e l e t n i c i r e e x a g e r a t ă
şi v r e d n i c ă d e o s â n d ă . De m u l t e ori cu c â t e x t e r i o ­
rul e s t e m a i î m p o d o b i t cu a t â t i n t e r i o r u l e s t e m a i
sărăcit duhovniceşte.
Luxul d ă p e fa ţă n e s e r i o z i t a t e a l ă u n t r i c ă şi d u ­
hul cel r ă u al m â n d r i e i ; şi noi ş t i m c ă D u m n e z e u s t ă
î m p o t r i v a c e l o r m â n d r i , iar c e l o r s m e r i ţ i le d ă Har.” -
Iacob 4, 6.
1. „Cei c e s-au l u m i n a t prin B o te z î n t r u Hristos,
a u f ă g ă d u i t p e t r e c e r e a Lui c e a în t r u p (vor s ă u r m e z e
d u p ă e x e m p l u l vieţii Lui). Deci v i n d e c ă m p ă r i n t e ş t e
cu c e r t a r e po tri vi tă , p e cei c a r e îşi p r e g ă t e s c şi-şi
î m p o d o b e s c părul capului cu diferite feluri d e î m p l e ­
tituri s p r e v ă t ă m a r e a c e l o r c e văd şi s p r e atragerea
către amăgire a sufletelor slabe. îi p o v ă ţ u i m s ă
vi e ţu ia sc ă cu î n ţ e l e p c i u n e şi-i î n v ă ţ ă m să-şi s c h i m b e
m i n t e a c ă t r e fericita şi n e p i e r i t o a r e a v ia ţă , l ă s â n d
218 IEROM. NICODIM SACHELARIE

a m ă g i r e a şi z ă d ă r n i c i a c e a d i n m a t e r i e , şi s ă s e
a p r o p i e d e D u m n e z e u cu frică prin v i e ţu ir e c u r a t ă
d u p ă f ă g ă d u i n ţ a f ă c u t ă la Bote z. Să î m p o d o b e a s c ă
c u f a p t e b u n e şi d e p r i n d e r i n e p r i h ă n i t e p e o m u l cel
d in l ă u n t r u , m a i m u l t c a p e cel d in a f a r ă , î n c â t s ă
nu m a i r ă m â n ă în s i n e nici o u r m ă din a m ă g i r e a
c elu i po tri vnic. Iar d a c ă c i n e v a a r face contrar
acestui canon, să se afurisească. ” - VI Ecum. 96.
2. „ Orice lux s a u î m p o d o b i r e a c o r p u l u i s u n t ne­
potrivite rânduielii ieraticeşti. Deci e p i s c o p i i s a u
clericii, c a r e s e î m p o d o b e s c p e s i n e c u h a i n e s t r ă l u ­
c it e şi l u m i n a t e , t r e b u i e s ă s e î n d r e p t e . Iar d a c ă vor
s t ă r u i în p ă c a t , s ă s e s u p u n ă c e r t ă r i i , d e a s e m e n i şi
cei ce se ung cu aromate (pa rfu m uri) ... U r â c i u n e
e s t e p ă c ă t o s u l u i c i n s t i r e a d e D u m n e z e u (Si rah 1,
25). Deci, d e s e vo r a f la o a r e c a r e b ă t â n d u - ş i j o c d e
cei î m b r ă c a ţ i cu h a i n e p r o a s t e şi c u c e r n i c e , s ă s e
î n d r e p t e prin c a no nis ir e . Pentru c ă din timp uri vechi
o r i c e b ă r b a t i e r a t i c e s c v i e ţ u i a cu î m b r ă c ă m i n t e
c u c e r n i c ă şi m ă s u r a t ă . Căci t o t c e s e ia, n u din
n e c e s i t a t e a (vieţii), ci p e n t r u î m p o d o b i r e c a d e s u b
o s â n d a d e ş e r t ă c i u n i l o r , p o tri vit c e l o r z ise d e Marele
Vasile: „Să nu s e î m b r a c e , nici cu î m b r ă c ă m i n t e
î m p e s t r i ţ a t ă din ţe săt uri , nici s ă nu a d a u g e la m a r g i ­
nile h a i n e l o r lor p o d o a b e cu flori; căci şi ei a u a u z i t
c u v â n t u l cel d u m n e z e i e s c , c ă cei c a r e p o a r t ă h a i n e
m o i s u n t în c a s e l e î m p ă r a ţ i l o r . ” - Vii Ecum. J6.
3. Cel c e p o a r t ă î m b r ă c ă m i n t e m o d e s t ă s ă nu
d i s p r e ţ u i a s c ă p e cei c e p o a r t ă h a i n e b u n e şi cuviin­
c io as e , căci Sin od ul din Q a n g r a c. 12, îi dă anatemii.
Vezi: Uniforma clericilor, înfrânarea, Fecioria.
MALAHIA. Vezi: Onania.
MARTOR MINCINOS. Vezi: Jurăm ântul
MASLUL. „ D ac ă e s t e c i n e v a bolnav, s ă c h e m e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 219

pr e o ţi i Bisericii, şi s ă s e r o a g e p e n t r u el, ungâ ndu -1

p e el cu u n t d e l e m n , î n t r u n u m e l e D o m n u l u i , şi
r u g ă c i u n e a c r e d i n ţ e i va m â n t u i p e cel bolna v, şi
D o m n u l îl va ridica, şi d e va fi f ă c u t p ă c a t e i s e vor
i e r t a lui.” - Iacob 5, 14-15.
1. „ N u m a i u n p re o t, î n s ă , s ă nu f a c ă m a s l u , căci
p r e c u m p e n t r u a r h i e r e i s c r i e s ă nu s e h i r o t o n i s e a s ­
c ă d e la u n u l , a s e m e n e a şi p e n t r u Maslu s ă nu s e
facă d e u n p r e o t , căci zice: Să c h e m e pre o ţi i
Bisericii, ia r nu un p r e o t , şi s ă s e r o a g e p e n t r u
d â n s u l , un gân du- 1 cu u n t d e l e m n s f i n ţ i t . ” - Sfântul
Sim eon Tes. V, 284.
2. Pr eoţii c a r e fac cu n e g l i j e n ţ ă s l u j b a S f â n t u l u i
Maslu, c it in d r u g ă c i u n i l e d e o d a t ă toţi, unii, u n e l e ,
alţii a l t e l e , cu m u r m u r n e d e s l u ş i t , fac o i m p r e s i e
f o a r t e r e a şi s m i n t e a l ă , iar ei îşi p r o t e j e a z ă lenevi-
rea, şi: „ B l e s t e m a t e s t e cel c e fa ce lu c ru l D o m n u l u i
cu l e n e v i r e ” - Ier. 48, 10.
3. Pot fi trei p re o ţi la Maslu, - m a i p u ţ i n i d e 3 nu
se poate. E bine să se în trebe episcopul.
MÂHNIREA e s t e b u n ă a t u n c i c â n d r ă s c o l e ş t e s u ­
fletul s p r e a s e d e ş t e p t a Ia f a p t e b u n e .
1. „Căci n e î n s e m n a t e l e n o a s t r e î n t r i s t ă r i t r e c ă ­
t o a r e l u c r e a z ă p e n t r u noi t o t m a i m u l t o g r e u t a t e
d e s la vă v e ş n i c ă , fii ndcă noi n u n e u i t ă m la lu c r u r i l e
c a r e s e v ă d, ci la c e le c a r e nu s e văd; căci lu c r u r i l e
c a r e s e v ă d s u n t t r e c ă t o a r e , p e c â n d c e l e c e nu s e
vă d s u n t v e ş n i c e . ”
2. „ C â n d î n t r i s t a r e a e s t e d u p ă v o i n ţ a lui
D u m n e z e u , a c e a s t a a d u c e o p o c ă i n ţ ă c a r e d u c e la
m â n t u i r e ; a c e a s t ă î n t r i s t a r e nu s e c a n o n i s e ş t e ; pe
c â n d î n t r i s t a r e a lumii a c e s t e i a a d u c e m o a r t e a . ” -
Cor. 4, 11; 7, 10.
3. M â h n i r e a e s t e rea, a t u n c i c â n d e a d u c e Ia
220 IEROM. N IC OD IM SACHE LARIE

d e s c u r a j a r e , la î m p i e t r i r e a inimii şi revoltă, a ş a c u m
s-a î n t â m p l a t cu Cai n, Fac. 4, 9-16, cu F a r a o n , Ex. 9,
27, c u l u d a , Mat, 27, 3-10, ş.a. Vezi: Deznădăjduirea.
4. „Cel c e s e l a s ă c o p l e ş i t d e d u h u l m â h n i r i i s e
a s e a m ă n ă cu o m u l b â n t u i t d e f u r t u n ă în la rg u l
m ă ri i. M â h n i r e a e s t e o b â n t u i a l ă c a r e d u c e la
d e s t r ă m a r e a s u f l e t u l u i , căci, s e vor u s c a o a s e l e
c el ui p o s o m o r i t . P e n t r u a c e a s t a e b i n e c a s ă a l u n g i
o r i c e m â h n i r e di n s u f l e t u l t ă u ! ”
„ A ş a d a r r â n d u i m c a unii c a a c e ş t i a s ă p l â n g ă
î n t o t d e a u n a î n a i n t e a S f â n tu l u i Alta r şi s ă facă în
f i e c a r e zi c â t e 2 5 0 d e m e t a n i i şi s ă zică: Doam ne
m iluieşte! d e 5 0 0 d e ori, căci m â h n i r e a p o a t e să-l
a r u n c e în p ă c a t u l hulirii d e c e le s f i n t e . ” - Sf. Teodor
Stud. SC 16.
MÂNCAREA, s a u h r a n a , e s t e n e c e s a r ă vieţii p ă ­
m â n t e ş t i , fi in dc ă o î n t r e ţ i n e p e n t r u c a o m u l s ă
p o a t ă a-şi a j u n g e s c o p u l ve şn ic il o r ră s p lă ti ri , prin
lupta contra păcatului.
1. C re şt i n u l n u t r e b u i e să-şi p u n ă n ă d e j d e a în
m â n c a r e , „căci î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u nu e s t e
m â n c a r e şi b ă u t u r ă , ci n e p r i h ă n i r e , p a c e şi b u c u r i e
î n t r u S f â n t u l D uh .” - Rom. 14, 17.
2. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p , p r e z b i t e r s a u d i a c o n ,
s a u o r i c i n e din t a g m a c le r ic a lă va m â n c a c a r n e
întru sân g e le sufletului său, d e c ea o m o râ tă de
fi a ră s a u d e m o r t ă c i u n e , s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c ăc i
a c e s t e a s u n t o p r i t e d e Lege, iar d a c ă e s t e laic s ă s e
a f u r i s e a s c ă . ” - Apost 63; VI Ecum. 67 „... a d i c ă
m i r e a n u l 2 a n i s ă n u s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . ” - Moiitf.,
Vezi: Lăcomia, A nim ale necurate.
3. „ C ă lu g ă ru l, d e va m â n c a c a r n e , s ă p o s t e a s c ă
12 ani, şi s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă d e trei ori în a n şi
m e t a n i i c â t e 5 0 . ” - FBG. p. 128.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 221

6. „Dar nu m â n c a r e a n e fa c e p e noi p l ă c u ţ i Iui

D u m n e z e u : nu c â ş t i g ă m n im ic d a c ă m â n c ă m d in e a
şi nu p i e r d e m n i m i c d a c ă nu m â n c ă m . Luaţi s e a m a ,
î n s ă , c a nu c â n d v a a c e a s t ă s l o b o z e n i e a v o a s t r ă s ă
fie o pricină de sminteală p e n t r u cei n e p u t i n c i o ş i . ” -
/ Cor. 8, 8-9. Vezi: în frâna rea, Lăcom ia, Spurcăciu­
nea. Mortăciunea, Fostul.
MÂNDRIA e s t e cel d i n t â i p ă c a t s u f l e t e s c , d u p ă
c u m lăcom ia este rădăcina tuturor răutăţilor
păm ânteşti.
1. S l a v a d e ş a r t ă e s t e o m â n d r i e a c o p e r i t ă s u b
p a r a v a n u l f a p t e l o r b u n e , prin c a r e o m u l c a u t ă să-şi
d e a p e f a ţă v r e d n i c i a şi p r i c e p e r e a s a p e n t r u a
c u l e g e l a u d a lumii. Ea s e î n t r e v e d e în g e s t u r i , în
c u v i n t e , în f a p te , în t ă c e r e , în p o s t, în r u g ă c i u n e , în
b u n ă t a t e , ş.a.
D a c ă o m u l n u b a g ă d e s e a m ă c a să-şi s m e ­
r e a s c ă c u g e t e l e inimii, d e u n d e p o r n e ş t e t o t răul,
a t u n c i a c e s t d u h al slavei d e ş a r t e îl a r u n c ă în p ă c a ­
t e l e e x t e r i o a r e ca: l ă u d ă r o ş i e , i s c o d i r e , f ă ţ ă r n i c i e ,
m i n c i u n ă , invidie, d i s p r e ţ u l a c o p e r i t şi vădit, h u l ă ,
n e a s c u l t a r e , e r e z i e , a p o s t a z i e , ş.a.
2. O r g o l i u l e s t e m â n d r i a a r ă t a t ă şi c u l t i v a t ă în
pu bl ic . El s e h r ă n e ş t e c a ori c e p a r a z i t :
a) d in c a l i t ă ţ i l e s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i ,
b) d in p o s e d a r e a b o g ă ţ i i l o r şi
c) din s i t u a ţ i a î n a l t ă din c e r c u r i l e s o c i a l e şi l a ­
u d a o a m e n i l o r li nguş ito ri .
3. „Frica d e D o m n u l e s t e ş c o a l a î n ţ e l e p c i u n i i ,
i a r s m e r e n i a m e r g e î n a i n t e a s l a v e i . ” Cel m â n d r u
n-are Frică d e D u m n e z e u l De a c e e a „ m â n d r i a m e r g e
î n a i n t e a pie rzăr ii, iar tr u f ia p ă ş e ş t e î n a i n t e a c ă d e ­
rii” d in Harul lui D u m n e z e u ! - Prov. 15, 33; 16, 18.
4. „ C â n d va in tr a în t i n e g â n d d e î n a l t ă c u g e t a r e
222 I E R O M . N I C O D I M S AC HE L A R I E

s a u d e m â n d r i e , c e r c e t e a z ă - ţ i c u g e t u l , d e ai p ă z i t
t o a t e p o r u n c i l e , d e i u b e ş t i p e v r ă j m a ş i i tăi, şi te
î n tr is te z i d e s c ă d e r i l e lor, şi te s o c o t e ş t i p e t i n e ro b
n e t r e b n i c şi m a i p ă c ă t o s d e c â t toţi. Şi nici a t u n c i s ă
n u c u g e t i c e l e î n a l t e , c a şi c u m t o a t e le-ai fi isp răvit ,
ş t i i n d c ă a c e s t g â n d al m â n d r i e i t o a t e le p r ă p ă ­
d e ş t e . ” - Pateric p. 241.
5. S t a r e ţ u l S f â n t u l u i l o a n S c ă r a r u l a p u s p e u n
boier, c a r e voia s ă s e f a c ă c ă l u g ă r , d a r c a r e e r a
c u p r i n s d e m â n d r i e , s ă s t e a la p o a r t a m ă n ă s t i r i i şi
s ă p u n ă m e t a n i e t u t u r o r c e l o r c e i e ş e a u şi i n t r a u , s ă
zică: lertaţi-mă, fraţilor, şi vă rugaţi lu i Dum nezeu
pentru m ine îndrăcitul. - Scara 4. In tr -a dev ă r, m â n ­
d r i a e s t e p ă c a t d ia v o le s c , c ăc i luc ifer d in c a u z a
o rg o li u lu i a c ă z u t din cer! - Sirah 10, 15.
6. „ O rg o li o s u l s e a s e a m ă n ă cu dia vol ul c a r e s-a
ră z v r ă t it î m p o t r i v a lui D u m n e z e u , căci o rg o li u l nu
e s t e a l t c e v a d e c â t t ă g ă d u i r e a lui D u m n e z e u , o
născocire diavolească, o josnicie o m e n e a s c ă , m aica
d e f ă i m ă r i l o r , izvorul m â n i e i , şi r ă d ă c i n a n e s i n c e r i -
tă ţi i. ”
„Rânduim p en tru a c e a s ta ca timp de ş a s e luni
s ă s e p o c ă i a s c ă în S f â n t a b i s e r i c ă , şi s ă m ă n â n c e
d e p o s t în t i m p d e 4 s ă p t ă m â n i la o r a a n o u a (1500),
f ă c â n d în f ie c a r e zi c â t e 170 d e m e t a n i i . ” - Sfântul T.
Studitul, SC 12.
7. „ C ă l u g ă r u l falnic, d e va z ic e că e s ă m â n ţ ă
b u n ă şi d e r u d ă m a r e , p o s t 5 0 d e zile şi m e t a n i i
3 0 0 , c ă c i n e s e t u n d e (în c ă l u g ă r i e ) s e l e a p ă d ă d e
l u m e . ” - PBG p. 128. Vezi: Lauda, Luxui, Smerenia.
8. Cel c e s e d e s f a t ă cu ş t i i n ţ ă şi v o i n ţ ă în d u h u l
m â n d r i e i , f i i n d c ă e s t e u n păcat de moarte, nu poate
fi îm părtăşit până nu se vindecă. Vezi u n m ij lo c în
Pa te ric , C ap . XXV, 5 8 p a g . 4 5 8 .
 PRAVILA BISERICEASCĂ 223

MÂNIA îşi a r e c a u z e l e în l ă c o m i e , m â n d r i e , nes-

t ă p â n i r e a d e s i n e , li p s a d e e d u c a ţ i e şi în b o a l a
nervilor. C r e d i n c i o s u l t r e b u i e î n t r e b a t :
a) D a c ă s e m â n i e r ă u c â n d a p i e r d u t c ev a , s a u i
s-a fu rat s a u s tr ic at ceva, c a u z a e s t e lăcomia de averi.
b) D a c ă s e s u p ă r ă c â n d e v o r b a d e p o s t , s a u d e
î n f r â n a r e d e la m â n c a r e şi b ă u t u r ă , s a u s e m â n i e pe
cei ce s e î n f r â n e a z ă a t u n c i c a u z a e s t e lăcomia
pântecelui.
c) D a c ă s e s u p ă r ă p e cei c e nu-1 l a u d ă , s a u p e
cei c e s u n t l ă u d a ţ i d e alţii, a t u n c i e s t e m ândru şi
necredincios.
d) D a c ă s e s u p ă r ă fă ră voia lui, a t u n c i e s t e
n e e d u c a t s a u b o l n a v d e nervi.
1. Mânia poate fi bună n u m a i a t u n c i c â n d o m u l
s e o p u n e furiei p ă c a t u l u i : „Mâniaţi-vă c a s ă nu
greşiţi.” Să n-apună s o arele întru m â n ia v o a stră.” -
Efes. 4, 26.
2. P ă c a t u l m â n i e i e s t e c a o f un ie cu c a r e o m u l
s e l e a g ă s i n g u r p e s i n e şi al c ă r u i c a p ă t îl d ă în
m â n a d ia v o lu lu i, c a r e îl t â r ă ş t e p e c ă i l e pierzării,
în să b lâ n d e ţe a în d elu n g -răb d ăto are e ste ca un cuţit
cu c a r e t a i e a c e a s t ă funie şi s e iz băv eş te d e grozăvia
acestui păcat.
3. „Cel c e s e b i r u i e ş t e d e i u ţ e a l ă şi d e m â n i e , s e
l e a p ă d ă d e Iisus şi a r e î n t r u s i n e p e M arte (idolul
r ă z b o iu lu i) c a d u m n e z e u şi s e î n c h i n ă ido lului
turbării c a şi elinii...” - Fateric p. 395. „Un o m m â n i o s
s t â r n e ş t e c e r t u r i , şi cel î n f u r i a t f a c e m u l t e p ă c a t e ! ” -
Frov. 29, 22.
4. Cel evlavios, d a c ă s e î m p o t r i v e ş t e p a ti m il o r ,
dia vol ul „ a r u n c ă din s ă g e a t a lui focul m â n i e i ... c ă
ş t i e v r ă j m a ş u l , c ă nici u n l u c r u r ă u nu g o n e ş t e a ş a
d e t a r e u m i l i n ţ a şi frica lui D u m n e z e u d i n i n i m a
224 IEROM. NICODIM SACHELARIE

o m u l u i , c a m â n i a şi i u ţ i m e a . ” - Patericp. 261.
5. „ P r ig o n i re a (din e g o i s m ) d ă p e o m m â n i e i şi
m â n i a îl d ă p e o m o r b i r i i , i a r o r b i r e a îl f a c e d e
l u c r e a z ă t o t felul d e r ă u t ă ţ i . ” - Patericp. 456.
C a n o n : S ă s e r o a g e p e n t r u cei c e s u n t s u p ă r a ţ i ;
s ă c e a r ă i e r t a r e ; s ă s e s t u d i e z e p e s i n e şi s ă nu s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă p â n ă c â n d nu s e î n d r e a p t ă . Vezi:
Defăimarea, iertarea, Urâciunea, Clevetirea.
METANIILE. C u v â n t u l „ m e t a n i i ” în l i m b a g r e a c ă ,
î n s e m n ă p o c ă i n ţ ă . Ele s u n t p l e c ă r i d e g e n u n c h i
p â n ă la p ă m â n t . Prin e l e îşi a d u c e şi t r u p u l d a t o r ­
n i c a s a î n c h i n ă c i u n e c ăc i şi el va fi p r o s l ă v i t la a
d o u a învie re. Ele s u n t m i j l o a c e d e î n c h i n ă c i u n e d in
c e l e m a i vechi t i m p u r i , l u a t e din e x e m p l u l vieţii
p ă m â n t e ş t i a M â n t u i t o r u l u i c â n d c ă d e a cu c r u c e a în
s p a t e p e d r u m u l G o lg o te i, şi a S f in ţi lo r A post oli ,
c a r e s e r u g a u î n g e n u n c h i a ţ i , î n c â t Sfinţii Părin ţi a u
fost ne voi ţi s ă r â n d u i a s c ă când nu se cuvine a se
fa c e m e t a n i i . - Pidalionui de neamţ, f. 95-96.
1. „ D e o a r e c e s u n t unii c a r e p l e a c ă g e n u n c h i i
D u m i n e c a , p r e c u m şi în zilele C in c iz e c im ii; p e n t r u
r e s p e c t a r e a a c e s t o r zile, în f ie c a r e p a r o h i e , S f â n t u l
S i n o d a s o c o t i t s ă s e a d u c ă r u g ă c i u n i lui D u m n e z e u
s t â n d în p i c i o a r e . ” - 1 Ecum. 20; Sfântul Petru 15.
2. „ C a n o n i c e ş t e a m î n v ă ţ a t d e la p u r t ă t o r i i d e
D u m n e z e u Părinţii n o ş tr i, a nu p l e c a g e n u n c h i i
D u m i n e c a , c i n s t i n d î n v i e r e a lui Hristos. Deci c a s ă
nu fie în n e ş t i i n ţ ă d e s p r e a c e a s t ă r â n d u i a l ă , f a c e m
c u n o s c u t c r e d in c io ş il o r , c ă d u p ă i n t r a r e a p r e o ţ i l o r
la s l u j b a v e c e r n i e i d e s â m b ă t a (de vineri s e a r a ) ,
d u p ă r â n d u i a l a o b i ş n u i t ă , s ă nu p l e c e n i m e n i
g e n u n c h i i p â n ă la v e c e r n i a d u m i n e c i i v iit oa re , î n t r u
c a r e p l e c â n d ia r ă ş i g e n u n c h i i , a st f e l a d u c e m
D o m n u l u i r u g ă c i u n i , d u p ă i n t r a r e a în a l t a r c e s e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 225

fa c e la s l u j b a d e s e a r ă . . . ” S â m b ă t a î n c e p e d e la
v e c e r n i a d e vineri s e a r a , iar d u m i n e c a î n c e p e cu
v e c e r n i a d e s â m b ă t ă s e a r a şi s e t e r m i n ă în s e a r a d e
d u m i n e c ă cu c e a s u l al n o u ă l e a . - V IEcu m. 90.
3. De la Paşti şi p â n ă la P o g o r â r e a S f â n t u l u i
Duh, nu s e fac m e t a n i i . „Se c u v i n e c a c in e v a s ă
p l e c e g e n u n c h i i d u m i n e c a şi t o a t ă C i n c i z e c i m e a
p e n t r u s ă r u t a r e a i c o a n e l o r , î n s ă nu p e n t r u m e t a n i ­
ile m a r i o b i ş n u i t e . ” - SfântulN ichifor 10.
4. „Petru a s c o s p e toţi a f a r ă , a îngenunchiat şi
s-a r u g a t . . . ” Iar S f â n t u l Pavel zice: îm i plec ge n u n ­
chii î n a i n t e a T a t ă l u i D o m n u l u i n o s t r u Iisus H ris tos ,
d e la C a r e îşi t r a g e n u m e l e o r i c e n e a m în c e r şi p e
p ă m â n t . ” - Efes. 3,14-15; Fapte 9, 40.
5. „Se c u v i n e a p l e c a c in e v a g e n u n c h i i s â m b ă t a ,
p r e c u m nu p l e a c ă d u m i n e c a , şi în C i n c i z e c i m e ?
Răspuns: A c e a s t a nu s-a o p r i t d e v r e u n c a n o n ;
î n s ă , cei m a i m u lţ i, î n t r u c â t nu a j u n e a z ă s â m b ă t a ,
p r in u r m a r e nici g e n u n c h i i nu-i p l e a c ă . ” - Sfântul
Nicolae 2.
6. D u p ă c u m s t ă m „la r u g ă c i u n i l e c e l e d e d i m i ­
n e a ţ ă , p e n t r u c u r a t a a d u c e r e a m i n t e , c a şi c u m m u ­
t â n d m i n t e a d e Ia c e l e p ă m â n t e ş t i la c e l e v e ş n i c e ,
t o t a ş a , în f ie c a r e p l e c a r e d e g e n u n c h i şi r id i c a r e
a r ă t ă m c ă prin p ă c a t n e - a m a r u n c a t la p ă m â n t , ia r
p ri n i u b i r e a d e o a m e n i a Celui c e ne -a z id it ne-a
r i d i c a t la c e r u r i. .. ” - Sfântul Vasile 91.
7.. „Iar ă p e n t r u m e t a n i i s ă ştiţi, c ă m e t a n i a
a d i c ă c â n d n e zic n o u ă pre o ţi i s a u c ă l u g ă r i i , m e t a ­
nie, a t u n c i î n c h i p u i e c ă t r e b u i e s ă n e p o c ă i m d e
a ce le p ă c a te ce a m făcut ca nişte o a m e n i, p e n tru că
n i m e n e a nu e fă ră d e p ă c a t e , f ă r ă n u m a i u n u l
D u m n e z e u , C a r e n-a f ă c u t p ă c a t e , nici nu s-a a f l a t
m i n c i u n ă , nici v ic le n ie în g u r a Lui c u m z ic e d u m n e -
226 IEROM. NICODIM SACHELARIE

z e i e s c u l A p o s t o l . ” - FM Bgl. 120.
8. T i p i c u l m e t a n i i l o r . M et a ni il e s e fac a c a s ă ,
d u p ă r u g ă c i u n e a d e d i m i n e a ţ ă şi d e s e a r ă . Ele s e
m a i fac şi c â n d le d ă d u h o v n i c u l la s p o v e d a n i e .
P e n t r u c ă l u g ă r i , vezi: Rugăciunea pravilă.
9. în b i s e r i c ă la i c o a n e s e fac 2 m e t a n i i î n a i n t e
d e a s ă r u t a i c o a n a şi o m e t a n i e d u p ă c e s-a s ă r u t a t .
10. Slujba b is e r i c e a s c ă cu ru g ă c i u n e a : „ D o a m n e
şi S t ă p â n u l vieţii m e l e . . . ”, s e fac e, în s ă p t ă m â n a
b r â n z e i , n u m a i m i e r c u r i şi vineri, fără L i tu r g h ie m a i
î n a i n t e Sf inţ ită .
11. M et a ni il e în Postul cel m a r e , î n c e p d e la
ru g ăciunea: „învredniceşte-ne D oam ne...” a vecer­
niei d e d u m i n e c ă , şi c o n t i n u ă p â n ă vineri s e a r a ,
„ î n t r u t o a t e v in e r il e Sf intei P a t r u z e c i m i ia V e c e r n i e
şi la P a v e c e r n i ţ ă , m e t a n i i nu f a c e m ; n u m a i c e l e
î n s e m n a t e în L i tu rg hia c e a m a i î n a i n t e S f in ţi tă ,
a d i c ă : Du pă : Să se îndrepte rugăciunea mea..:, 3
m e t a n i i . După p rohod ul sfintelor Daruri, 3 metanii.
Şi Ia: Fie Humele D om nului binecuvântat..., 3 m e t a ­
nii.” - Tipicul cel Mare p. 511.
12. în s ă p t ă m â n a P a t i m i l o r s e fac m e t a n i i în
b i s e r i c ă d e luni p â n ă m i e r c u r i s e a r a la L i t u r g h i a
c e a m a i î n a i n t e s f i n ţ i t ă iar la chilii s e fac p â n ă în
V i n e r e a c e a Mare. - Tipic. c. M. 554.
13. „De la N a ş t e r e a lui H ri s to s p â n ă Ia s f i n t e l e
A ră tă ri a l e lui D u m n e z e u (Botezul) n i c i d e c u m nu
e s t e po s t, nici p le c ă r i d e g e n u n c h i nu s e fac, nici în
bis erici, nici în chilii.” - Tipicul cel Mare p. 189.
14. E x p l i c a r e a m e t a n i i l o r . „Că nu în d e ş e r t , nici
c u m s -ar î n t â m p l a a u s o c o t i t Sfinţii Părinţi, şi a u d a t
ti pic b i s e r i c e s c p e n t r u s f i n t e l e m e t a n i i şi p e n t r u
r u g ă c i u n e , ci a v â n d î n ţ e l e g e r e cu d r e a p t ă s o c o ­
t e a l ă , c a rod s ă a ve m .
 PRAVILA BISERICEASCĂ 227

Mai î n tâ i, s ă g r ă i m , p e n t r u m e t a n i i l e c e l e m a r i ,
c a r e î n t r u s f i n t e l e şi m a r e l e P a t r u z e c i d e zile a le
p o s t u l u i şi î n t r u a lt e p o s t u r i s e fac, p e c a r e le-a m
î n s e m n a t m a i s u s , d r a g o s t e i v o a s t r e , d in vechi
î n s e m n ă r i a l e s f i n t e l o r c ă r ţi sc ri in du -le , şi d e la cei
c e a u ş t i u t a c e a s t a cu i s c u s i n ţ ă a m î n t r e b a t , c e va
s ă î n s e m n e m e t a n i i m a r i ? Şi cu c a r e c h i p s e fac?
C â n d s e fac cu r u g ă c i u n e a S f â n t u l u i E f r e m ? C â n d
s e a p r o p i e v r e m e a s ă s e f a c ă s f i n t e l e m e t a n i i c e le
m a ri , a t u n c i f ie c a r e r i d i c â n d m â i n i l e şi î m p r e u n ă cu
oc hii s m e r i ţ i , şi pe cei ai min ţii îi î n ă l ţ ă m c ă t r e
D um nezeu, d u p ă cum ne învaţă d u m n e z e ie sc u l
Pavel, s c r i i n d c ă t r e Ti m o te i : Voiesc, zice, ca bărbaţii
să facă rugăciuni, întru tot locul, ridicând m â in i
cuvioase fără de m ânie ş i fără de gânduri. Apoi
î n c e p e r u g ă c i u n e a cu u m i l i n ţ ă , şi cu frica lui
D u m n e z e u , şi d e a r e d a r u l l a c r ă m i l o r ; a ş a s ă s e
r o a g e c u r u g ă c i u n e a S f â n t u l u i Ef rem; z i c â n d :
Doam ne ş i Stăpânul vieţii m e le ...”, s t â n d d r e p t şi
n e a b ă t u t c ă u t â n d c ă t r e D u m n e z e u cu oc hii cei
s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i , şi s ă v â r ş i n d r u g ă c i u n e a f a c e o
m e t a n i e î n c â t s ă p o a t ă a j u n g e cu c a p u l la p ă m â n t .
Apoi s c u l â n d u - s e şi s t â n d d r e p t , ia ră şi r i d i c â n d u - s e
p r e c u m m a i î n a i n t e , şi cu ochii cei s u f l e t e ş t i şi
trupeşti c ă u tâ n d către D um nezeu, se roagă zicând a
d o u a p a r t e a r u g ă c i u n i i S f â n t u l u i Efrem: „Iară
duhul înţelepciunii...” Şi s f â r ş i n d s tih ul r u g ă c i u n i i ,
ia ră şi f a c e o m e t a n i e m a r e , d u p ă c u m s-a a r ă t a t
m a i s u s . Şi s c u l â n d u - s e a d o u a o a r ă z ic e şi p e a
t re ia p a r t e d in r u g ă c i u n e a S f â n t u l u i Efrem: „Aşa
Doam ne împărate, dă-m i ca să-m i văd greşelile
m ele..." Şi s f â r ş i n d u - o f a c e a t r e i a m e t a n i e m a r e . ”
„Că nu s-a zis m a r e , a ş a , s i m p l u , ci e s t e m ă r i m e ,
c â t o m u l p o a t e s t â n d d r e p t , şi nici p u ţ i n (nu e s te )
228 IEROM. NICODIM SACHELARIE

să-şi p l e c e o m u l c a p u l la p ă m â n t (s p re a se) î n c h i ­
n a , şi fă ră d e nici o a d ă u g a r e , că unii îşi p u n
s c ă u n a ş lo ru şi î n a i n t e , iar alţii a lt c e v a , şi cu a c e s t e a
îşi m ângâie lenevirea lor, şi s o c o t e s c c u m c ă s e
a s e a m ă n ă cu cei c e d r e p t s e o s t e n e s c î n t r u s f i n t e l e
m etan ii cele m ări.”
„ Iar d u p ă a c e s t e a , şi p e n t r u c e l e 12 ( î n c h i n ă ­
ciuni) s ă î n c e p e m a s cr ie , d u p ă c u m şi în tip ic uri
a ş a s e g r ă i e ş t e , iar î n t r u a l t e l e „ uşoare” s e n u m e s c ,
ia ră î n t r u a l t e l e „ m ic i”. M ăca r d e ş i zic cei p r o ş ti că
şi a c e s t e a a ş a s e c u v i n e s ă s e f a c ă c a şi c e l e m a ri ,
a p o i n u s-a r fi g r ă i t a l t e l e , s a u „ uşoare”, s a u „ mici. ”
Şi d e s - a r fi c u v e n i t a s e m e n e a s ă s e fac ă, p r e c u m şi
c e l e m a r i , a p o i a r fi fos t şi a c e e a ş i r u g ă c i u n e a
S f â n t u l u i Efrem, ia r nu a l t a m a i s c u r t ă , c a r e e s te :
„D um nezeule curăţeşte-mă p e m ine păcătosul şi
m ă m iluieşte.” Şi a r fi t r e b u i t d e a s e m e n e a s ă s e
s c r i e m e t a n i i l e c e l e m a r i , ori p r e t u t i n d e n i e s t e s c r is
p r o a s t ă (simplă) î n c h i n ă c i u n e . Ia ră închinăciune se
num eşte aceea adică, cât poate om u l stând drept,
să se plece necăzând pe genunchi n ici capul ple-
cându-şi la p ă m â n t.” (ci s ă a j u n g ă n u m a i cu m â n a
la p ă m â n t ) .
„ P e n tr u a c e e a c â ţi d i n t r e voi v o i e s c s ă p ă z e a s c ă
p r e d a n i i l e Sf inţ ilo r Părinţi, şi să-şi f a c ă r u g ă c i u n e a
şi m e t a n i i l e în S f â n t a b i s e r i c ă cu b u n ă c u c e r n i c i e ,
s ă nu fie n e b ă g ă t o r i d e s e a m ă nici c â t d e p u ţ i n
d e s p r e a c e a s t a , ci m ă c a r d e a r fi şi înainte stătător,
sau cleric, sau mirean, să ia aminte, unde este scris
m etanie mare, să facă metanie mare fără de gră ­
bire, d u p ă c e s-a zis s f â n t a r u g ă c i u n e , cu frica lui
D u m n e z e u . Iar u n d e este scris închinăciune mică,
să facă închinăciune mică, d u p ă c u m s-a î n s e m n a t
a c e a s t a m a i s u s , şi nu împreună cu rugăciunea; ci
 PRAVILA BISERICEASCA 229

m a i î n t â i s ă s e zică r u g ă c i u n e a , şi d u p ă r u g ă c i u n e
s ă s e fa c ă m e t a n i a , şi nu p r e c u m fac unii c a r e nu s e
p l e a c ă p r e d a n i i l o r Sf in ţi lo r Părinţi, n e d â n d u - ş i
s e a m a de iscusul (în s e m n ă ta te a ) sfintelor m etanii;
ci p l e c â n d u - s e , o d a t ă s e g â r b o v e ş t e şi p u ţ i n rid ic â n-
du-s e îşi face cruce, cu c a p u l a m e l i n ţ i n d ( î n s e m n â n d )
c h i p d e m e t a n i e , şi cu a s a n e o r â n d u i a l ă s o c o t e ş t e
c ă î m p l i n e ş t e r â n d u i a l a m e ta n ii lo r c e l o r p r e d a n i s i t e
d e Sfinţii Părinţi, nici cu r u g ă c i u n e a nu s e r o a g ă lui
D u m n e z e u , nici cu m i n t e a nici cu sufletul, ci c ât ă vre­
m e îşi face d e ş a r t e l e s a l e m e ta n ii , c â t şi r u g ă c i u n e a
Sf ân tu lu i Efrem, ca un ieşit din minte se sârguieşte să
o grăiască. A s e m e n e a şi t o a t e r u g ă c i u n i l e s e s â r g u ­
i e ş t e s ă le p o t r i v e a s c ă cu m e t a n i i l e ( a d i c ă s ă le zi că
în t i m p u l c â t f ac e m e t a n i a ) , şi d e la a c e l e a p ă r u t e şi
n e c i n s t i t e m e t a n i i , şi d e la n e b u n a s a r u g ă c i u n e s e
s c o a l ă c a un n e b u n , nici el î n s u ş i nu ş t i e c e a fă c ut ,
nici la cel m a i m a r e al bisericii nu p ri v e ş te , ci s e
î n t r e c e u n u l p e altu l, şi s e c l a t i n ă ca o t r e s t i e b ă t u t ă
d e v â n t , n e l u â n d a m i n t e la cel c e f a c e b i n e şi nici
n u v o i e ş t e s ă î n v e ţ e , ci p r e c u m c i n e v a s-a î n t ă r i t
în n ă r a v u l s ă u , a ş a s t ă r u i e s ă r ă m â n ă . ”
„ î n s ă î n f r i c o ş a t l u c r u v r e a u s ă zic, c a nu c u m v a
n e ş t i i n d h o t ă r â r e a P ă ri n ţ il o r s ă c a d ă s u b p e d e a p s a
c a r e s e c i t e ş t e în D u m i n e c a Pravoslaviei c e a d i n t â i
a S f â n t u l u i Post, c e a s o b o r n i c e a s c ă a S f â n t u l u i a
t o a t ă l u m e a a S o b o r u l u i al Ş a p t e l e a a ş a : Toate cele
în afară de Predania Bisericească ş i învăţăturile şi
închipuirile Sfinţilor şi de-a pururea p om e niţilor
Părinţi, pe ascuns sau pe urmă lucrate, anatema să
fie. Iar î n t r e m e t a n i i , şi î n t r e r u g ă c i u n i v o m u r m a
c elu i c e zice: Că Duh este Dum nezeu, deci cu duhul
ş i cu adevărul voieşte pe acei ce se închină Lui. Şi
d u m n e z e i e s c u l v e r h o v n ic u l A p o s t o li lo r Pavel, c a r e
230 IEROM. NICODIM SACHELARIE

cu i s c u s i n ţ ă ş t i a s ă s e î n c h i n e în r u g ă c i u n e , a ş a
zice: Că de m ă voi ruga cu limba, duhul m eu se
roagă, iar mintea mea este fără de rod. D eci ce?
Ruga-mă-voi cu duhul, ruga-mă-voi cu mintea, cânta-
voi cu duhul, cânta-voi cu mintea. Şi iarăşi: Voiesc,
zice, să grăiesc în biserică cinci cuvinte cu mintea
mea, decât m ulţim e de cuvinte cu limba. Şi S f â n tu l
l o a n S c ă ra ru i: Strigat-am, zice, cu toată inim a mea,
adică cu trupul ş i cu duhul. Şi s fâ n tu l Q rig or e
Sin a itu l, zice: începutul rugăciunii m inţii este
lucrarea, adică puterea duhu lui cea curăţitoare şi
tainică lucrarea m in ţii cu sfinţenie. Iară s f â r ş i t u l ,
u i m i r e şi r ă p i r e a mi nţ ii c ă t r e D u m n e z e u . Şi S f â n t u l
Antioh , zice: Rugăciunea este o vorbire a m in ţii cu
Dumnezeu. Şi ia ră şi zice S f â n t u l l o a n S c ă r a r u i :
Rugăciunea este după a ei-şi facere, înfiinţare ş i
unire a oam enilor cu Dum nezeu. Şi ia ră şi a c e l a ş i
zice: începutul rugăciunii este ca din primele cuvinte
ale rugăciunii să izgoneşti asuprelile. Iară m ijlocul
este ca gâ n d u l să fie aţintit n u m a i în cele ce se zic,
ia r desăvârşirea ei este răpirea m in ţii către D um ne­
zeu (extazul).
„ Pe nt ru a c e e a noi toţi, c âţ i din S f in te le S c r i p ­
turi, c e le m u l t e a c e s t e a p u ţ i n e c u v i n t e a u z i n d u - l e ,
s ă l u a m a m i n t e şi s ă nu c u v â n t ă m m u l t e î n t r u r u g ă ­
ciu ni, p r e c u m fac p ă g â n i i , c ă t r e c a r e zice Hristos:
Că li se pare că dintru m ultă cuvântarea lor, vor fi
auziţi. Şi ia r ă ş i S f â n t u l l o a n S c ă r a r u i , zice: fiu te
socoti înţelept întru cuvintele rugăciunii tale; că de
m ulte ori şi gângă viile cele copilăreşti, cele proaste
ş i nemeşteşugite, au plăcut Tatălui lor. Celui din
ceruri. Deci să nu începi a g ră i multe, ca să nu să
răspândească mintea ta întru căutarea cuvintelor,
un cuvânt al vameşului a m ilostivit pe D um nezeu;
 PRAVILA BISERICEASCĂ 231

un g ra i credincios a m ântuit pe tâlharul.

Multa c u v â n t a r e la r u g ă c i u n e d e m u l t e ori a
n ă u c it -o p e m i n t e şi a împrăştiat-o, iar p u ţ i n a c u v â n ­
t a r e d e m u l t e ori p o a t e a d u n a m i n t e a . în d u l - c i n d u -
te sau umilindu-te întru cuvintele rugăciunii,
petreci întru d â n sa , că îngerul nostru păzitor se
r o a g ă a t u n c i î m p r e u n ă cu noi. P e n t r u a c e e a noi cu
o s t e n e a l ă şi m u l t ă silă, c a n i ş t e n e d e s ă v â r ş i ţ i s ă n e
r u g ă m , p e n t r u c ă c e a de -a d o u a e s t e m i j l o c i t o a r e a
c el e i d i n t â i . Că c e l a c e d ă , zice, r u g ă c i u n e c u r a t ă
(să o facă) fă ră d e le n e v i r e faţă d e cel ce s e poa rt ă
s p u r c a t şi cu durere. D ar a l t a e s t e r u g ă c i u n e a c e a
s p u r c a t ă , a l t a p i e r d e r e a ( p ie r z a r e a ) , a l t a f u r a r e a , şi
alta prihana.
Rugăciune spurcată e s t e , c â n d s t ă (omul)
î n a i n t e a lui D u m n e z e u şi g â n d u r i n e c u v i o a s e şi
n e c u r a t e îi î n t u n e c ă m i n t e a .
Rugăciune de pierzare este, c â n d m i n t e a s e
ro b e ş te întru gânduri nefolositoare;
Rugăciune de furare este c â n d z b o a r ă g â n d u r i l e
fă ră d e s i m ţ i r e .
Rugăciune de prihană este, a s u p r i r e a în o r ic e
fel, c a r e a t u n c i , în v r e m e a r u g ă c i u n i i , s e a p r o p i e d e
noi în d if e r i t e c hi pu ri.
Şi i a t ă a i c e a f a c e m s f â r ş i t p e n t r u s f â n t a ,
s f i n ţ i t a şi p u r u r e a r u g ă c i u n e a m in ţi i .” - Tipicul cel
mare p. 504-507.
MIERCUREA şi VINEREA s u n t a b s o l u t o b l i g a t o r i i
p e n t r u a fi r e s p e c t a t e prin a j u n a r e , ca şi Pos tul cel
Mare.
1. „Nu n e va în vin ovăţ i p e noi c i n e v a p e n t r u c ă
ţ i n e m m i e r c u r e a şi v i n e r e a , zile în c a r e s-a p o r u n c i t
d u p ă Tradiţie a se ajuna, d e o a re c e m iercu rea se
ţi n e p e n t r u s f a t u l f ă c u t d e Ji d o v i a s u p r a vâ n z ă ri i
232 IEROM. NICODIM SACHELARIE

D o m n u l u i , iar v i n e r e a p e n t r u P a ti m il e s u f e r i t e d e EI
p e n t r u noi. D u m i n e c a o ţ i n e m , î n s ă , p e n t r u î n v i e r e a
D o m n u l u i din m o rţ i, c a zi d e b u c u r i e , în c a r e nici
g e n u n c h i i nu s e p l e a c ă . ” - Sfântul Petru J5. Vezi:
Metaniile. Dumineca. Postul.
MILOSTENIA. D u p ă c u m d r a g o s t e a fa ţă d e
a p r o a p e l e e s t e o d a t o r i e , t o t a ş a şi m i l o s t e n i a e s t e
o d a t o r i e , căci prin e a s e c u n o a ş t e d a c ă c in e v a
i u b e ş t e p e D u m n e z e u şi p e a p r o a p e l e . C r e d i n ţ a fă ră
d e f a p t e e s t e m o a r t ă . - Iacob 2, 17.
1. „Cine a j u t ă p e cel s ă r a c nu va d u c e li p s ă d a r
c i n e î n c h i d e ochii în f a ţa s u f e r i n ţ e i c el u i n e n o r o c i t ,
va a v e a p a r t e d e b l e s t e m . - Prov. 28, 27.
2. „Şi o r ic in e va d a d e b ă u t n u m a i un p a h a r cu
a p ă r e c e u n u i a d i n t r e cei mici, a d e v ă r u l vă s p u n c ă
nu-şi va p i e r d e p l a t a s a . ” - Mat. 10, 42.
3. „ F ie c a re s ă d e a d u p ă c u m a h o t ă r â t în i n i m a
lui n u cu p ă r e r e d e r ă u , s a u d e silă, c ă c i D u m n e z e u
i u b e ş t e p e cel c e d ă cu b u c u r i e . ” - I I Cor. 9, 7.
P e n t r u d a t o r i a m i l o s t e n i e i , ve zi : D atoria,
Faptele bune.
4. F i e c a r e e s t e i c o n o m n u m a i p e s t e t o t c e e a c e
a r e şi d e pr is os , d in c a r e t r e b u i e „să d o b â n d e a s c ă
o d i h n ă c o m p l e c t ă v ă d u v e l e , s ă r a c i i şi s t r ă i n i i c a r e
n e m e r n i c e s c , şi s ă nu-şi î n s u ş e a s c ă c in e v a din
a v e r e a Bisericii.” - Teofil 11.
5. „Ne s p u n e a u n o u ă Părinţii, c ă ş e z â n d ei
o d a t ă la m a s a u n u i f r a t e şi p e n t r u d r a g o s t e o s p ă ­
t â n d , u n fr a te a r â s la m a s ă . Şi v ă z â n d a c e a s t a ava
lo a n a p l â n s şi a zis: Ce e s t e în i n i m a a c e s t u i frate
de a râs, fii ndcă e s t e d a t o r m a i c u r â n d a p l â n g e ,
f i i n d c ă mănâncă din osteneală străină,” a d i c ă din
c e l e c ă p ă t a t e c a m i l o s t e n i e . - Patericpag. 267. Vezi:
Pomenirile la slujbe.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 233

MINCIUNA s e s ă v â r ş e ş t e prin g e s t u r i , c u v i n t e şi
f a p te , c a r e a u d r e p t s c o p d e a i n d u c e , i n t e n ţ i o n a t ,
p e a p r o a p e l e în r ă t ă c i r e p e n t r u s c o p u r i e g o i s t e .
J. Ea e s t e un p ă c a t g r e u c â n d s e s i l e ş t e s ă
t ă g ă d u i a s c ă a d e v ă r u l d u m n e z e i e s c . Ia t ă c e a zis
S f â n t u l A po st ol Pavel lui Elima v r ă jit or ul, c a r e c ă u t a
s ă d u c ă în r ă t ă c i r e p e d r e g ă t o r u l S e r g i u s P au lus :
„Om plin d e t o a t ă vic le nia şi d e t o a t ă r ă u t a t e a , fiul
d ia v o lu lu i şi v r ă j m a ş a t o a t ă n e p r i h ă n i r e a , nu m a i
î n c e t e z i tu s ă s t r â m b i c ă il e c e le d r e p t e a l e D o m n u ­
l u i ? ” Şi î n d a t ă a r ă m a s orb. - Fapte 13, 10.
2. Tot cel c e î n c h i d e ochii şi m i n t e , n u p o a t e fi
î m p ă r t ă ş i t cu S f i n t e l e Ta in e , f ii n d c ă el e s t e p u s în
s l u j b a diav olu lui . „Voi aveţi d e t a t ă p e diavolul,
z i c e a M â n tu i to r u l c ă t r e jidovi, şi vreţi s ă îm plin iţ i
p o f t e l e t a t ă l u i v o s tr u . El d e la î n c e p u t a fost ucigaş,
şi nu s e î n t e m e i a z ă p e a d e v ă r , p e n t r u c ă î n t r u el nu
e s t e a d e v ă r u l , fiind t a t ă l m i n c i u n i i . ” D a c ă di av olu l a
ucis, prin m i n c i u n ă , p e s t r ă m o ş i i n o ş tr i, a p o i şi cel
c e m i n t e s e c a n o n i s e ş t e ca u n u c i g a ş - Vezi:
Falsificarea.
3. M in ci una u ş o a r ă fă ră g â n d d e a f a c e r ă u , s e
c a n o n i s e ş t e ca şi d e f ă i m a r e a . Cel c e m i n t e d e silă
„6 luni şi m e t a n i i 15.” - FBQ p. 110; Efes. 4, 25; Mat.
12, 2 6 ; Scara f. 37, Scolia 23.
MINUNEA. C r e d i n ţ a e s t e p r o m o t o r u l vieţii religi­
oase; m in u n e a este un stim ulent pentru credinţă,
d e c are d is p u n e n u m a i Providenţa d u m n e z e ia s c ă .
O d a t ă c r e d i n ţ a î n f i r i p a t ă şi d e s ă v â r ş i t ă în m i n t e a
o m u l u i , nu m a i a r e n e v o i e d e m i n u n e . C in e va p o a t e
f a c e m i n u n i c â n d D u m n e z e u îl a l e g e c a o r g a n al ei,
c a u n mijlo c d e a p ă r a r e a c r e d i n ţ e i c a r e t r e b u i e s ă
î n c o l ţ e a s c ă în a lt s u f l e t al a p r o a p e l u i , fiind s t e r p şi
fără a l t e po si b il it ă ţi d e a c r e d e în D u m n e z e u .
234 IEROM. NICODIM SACHELARIE

M in u n e a p o a t e fi c a s t i m u l e n t , s a u ca d o v a d ă a
o m n i p r e z e n ţ e i S a le , p e n t r u u n s u f l e t m a r e , s a u c a r e
a r e s ă d e v i n ă m a r e , c u m a fost S f â n t u l Pavel, c a s ă
s e p o a t ă c ă l ă u z i în lu c ru ri l e d e î n a l t ă c u g e t a r e , s p r e
a nu s e c l ă t i n a şi ră tă ci . - Sfântul Isaac Şirul, 37.
Vezi: Vedeniile.
MIRIDELE s u n t p ă r t i c e l e l e c a r e s e p u n p e S f â n ­
tul Disc a l ă t u r i d e S f â n t u l A gne ţ, î n t r u p o m e n i r e a
c e l o r vii şi a c e l o r m o r ţ i . Prin e l e c r e d i n c i o s u l
p a r t i c i p ă la Harul s f i n ţ i t o r al J e r t f e i M â n t u i t o r u l u i .
1. „Iar liturghii s ă s e facă d u p ă c e s e va p ă r ă s i
p ă c ă t o s u l d e p ă c a t e şi s e va p o c ă i cu o s â r d i e ; c ăc i
m i r i d a va fi î n t r u o s â n d ă , c â n d s e va a d u c e p e n t r u
cel c e face p ă c a t u l , p r e c u m cel c e s e c u m i n e c ă cu
n e v r e d n i c i e î n t r u o s â n d ă Iui îşi m ă n â n c ă şi b e a ,
p r e c u m z ic e Pavel; astf el va a v e a o s â n d ă şi a c e l a
p e n t r u c a r e s e a d u c e m i r i d a fă ră d e v r e d n i c i e , c â n d
n u s e p ă r ă s e ş t e d e p ă c a t e s a u d e fa ce p r a z n i c lui
D u m n e z e u s a u Sf in ţi lo r Lui.” - Sfântul Simeon Tes.
IX, 72, Pomenirile la slujbe, Ierosilia.
2. „ P r e a c u r v a r u l şi cel c a r e fa c e c u rv ie p e f a ţă
d e nu s e va p ă r ă s i , s ă nu s e p r i m e a s c ă la S f â n t a
Bise ri că, nici s ă s c o a t ă p r e o t u l p ă r t i c e l e la S f â n t a
P r o s c o m i d i e p e n t r u d â n s u l ; c ă o s â n d ă e s t e lui
a c e a s t a . ” - fîolitf.
3. Miridele c e l e p e n t r u Sfinţi s ă s e s c o a t ă d in
c e l e l a l t e p r e s c u r i (nu din c e a d in c a r e s-a s c o s S f â n ­
tul Agneţ), şi p e n t r u c r e d in c io ş ii cei c e le-au a d u s , şi
s ă a i b ă grijă s ă s c o a t ă m ir id ă p e n t r u fi e c ar e c e a t ă a
S f i n ţ i l o r şi p e n t r u f i e c a r e d i n c r e d i n c i o ş i i c e i c e
le -a u a d u s , a f a r ă n u m a i de cei ce vor fi făcând
fărădelege şi vor fi păcătuind Ia arătare, pentru că
m iridele sunt în locul feţelor celor ce le aduc ş i se
face acestora împărtăşire nevăzută cu fin'stos.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 235

„D rept a c e e a nu s e c u v in e a primi p re s c u rile

c e l o r c e fac p ă c a t e la a r ă t a r e şi nu s e p ă r ă s e s c , nici
a l e f e m e i l o r (chiar) d e a r fi c r e d i n c i o a s e şi d r e p t
s i ă v i t o a r e (dar) l o c u i n d î m p r e u n ă s a u cu b ă r b a ţ i
p ă g â n i s a u cu eretici ...” L i se poate da anaforă,
aghiazmă, a le p rim i lum ânările ş.a. - Sfântul
Simeon Tes. IX, 47.
4. C r e d i n c i o ş i i nu p o t fi î m p ă r t ă ş i ţ i cu m i r i d e , ci
cu p ă r t i c e l e d in S f â n tu l A g n e ţ fi in dc ă „ m i r i d e l e nu
s e s c h i m b ă nici în T r u p u l S t ă p â n u l u i , nici în t r u p u ­
rile Sfinţilor, ci s u n t n u m a i d a r u r i , p r i n o a s e şi j e r t f e
pr in p â i n e , d u p ă u r m a r e a S t ă p â n u l u i . . . s f i n ţ i n d
s u f l e t e l e c e l o r p e n t r u c a r e s e a d u c . ” - Sfântul
Sim eon Tes. IV, 94.
MIRUL s a u S f â n tu l Mir s e p r e g ă t e ş t e în M ier cu­
r e a Mare şi s e s f i n ţ e ş t e d e s o b o r u l a r h i e r e i l o r în
J o i a Mare. O ri c e c r e ş t i n e s t e d a t o r a s e u n g e d e
p r e o t , d u p ă B o te z cu S f â n t u l Mir. Vezi în Moiitfelnic.
1. „ Pr ez bit erii s u n t opriţi a f a c e H r i s m ă ( S fâ ntu l
Mir) şi a c o n s a c r a fe c io a r e (a t u n d e în m o n a h i s m ) şi
nici nu s e c u v i n e s ă î m p a c e p e c i n e v a la L i tu r g h ie în
p u b l i c (ca d u h o v n i c ) . ” - Cart. 6.
2. „ T r e b u i e c a cei ce s e l u m i n e a z ă , d u p ă B o te z
s ă s e u n g ă cu S f â n tu l Mir, şi s ă s e facă p ă r t a ş i ai
î m p ă r ă ţ i e i lui H r is to s .” - Laod. 48.
3. „Iară u n s o a r e a , a d i c ă S f â n t u l Unt, cu c a r e s e
u n g e c op ilu l p e t o t t r u p u l , î n c h i p u i e c ă s e u n g e ca
s ă fie g a t a s p r e s f i n t e l e p a t i m i , ca, p e n t r u p u r t ă t o ­
rul d e p a t i m i Hristos, s ă s e l u p t e cu p u t e r i l e c e l e
p o t r i v n i c e şi v r ă j m a ş e şi s ă o m o a r e cu B o te zu l p e
t r u p u l a c e l a c a r e s e u n g e , c a s ă învie cu s u f l e t u l . Şi
ia ră, a r a t ă u n g e r e a (cu S f â n t u l Mir) şi l u m i n a r e a
s u f l e t e ş t i i vieţi. De a c e e a , d u p ă a c e a s t a s e a d u c e
c e l a c e va s ă s e b o t e z e la s c ă l d ă t o a r e , c u m a d u c e a
236 IEROM. NICODIM SACHELARIE

şi p e H r is to s la g r o a p ă .
Ia ră p e n t r u trei a f u n d ă r i în a p a s c ă l d ă t o a r e i şi
trei s c o a t e r i , a r a t ă î n t r u p a r e a şi î n v i e r e a D o m n u l u i
c e a d e a t r e i a zi. P e n t r u că, c u m fu D o m n u l î n t r u
i n i m a p ă m â n t u l u i trei zile şi trei n o p ţ i , a d i c ă în
m o r m â n t , a ş a s e î n c h i p u i e s c şi cei b o t e z a ţ i î n t r u
trei a f u n d ă r i şi s c o a t e r i , c e l e trei zile şi trei n o p ţi
din g r o a p a D o m n u l u i . ” „ P e n tr u că, c u m e cel c e
î n t r u n o a p t e nu v e d e , ia ră c e l a c e e s t e în zi p e t r e c e
î n t r u l u m i n ă , a ş a e s t e şi î n t r u a f u n d ă r i c a şi î n t r u
n o a p t e , nu v e d e n i m i c a a c o l o u n d e s e b o t e a z ă , iară
d a c ă îl s c o a t e el v e d e l u m i n a zilei, f ă c â n d u - s e a p a
a c e e a la cel c e s e b o t e a z ă şi g r o a p ă t r u p e a s c ă şi
m u m ă s u f l e t e a s c ă . A s e m e n e a şi B ir uito ru l Hristos,
d a c ă s e b o t e z ă î n t r u Io r d a n , i e ş i n d d in a p ă , a t u n c i
l u m i n ă î n t r u D â n su l D uhu l S f â n t . ”
„ A s e m e n e a şi b o t e z a ţ i i , s e u n g cu S f â n t u l şi
Mar ele Mir p e t r u p u l gol, iar s u f le tu l s e s f i n ţ e ş t e cu
D uhu l S f â n t , şi î n tâ i s e u n g e la f r u n t e , p e n t r u izb ăvi ­
re a r u ş in ii c ălc ării lui A d a m , şi c a s ă v a d ă s la va
D o m n u l u i cu faţă d e s c o p e r i t ă , c u m s cr ie . D u p ă
a c e e a s e u n g e cu S f â n t u l Mir la u r e c h i , c a s ă a u d ă
s u f l e t e ş t e d u m n e z e i e ş t i l e şi Sfintele Ta in e şi d u m n e -
zeieş tile c u v in te . D u p ă a c e e a la n ă r i , s ă m i r o a s e cel
b o t e z a t d u m n e z e i e s c u l Mir, m i r o d e n i a lui Hris tos şi
el a d o u a o a r ă s e n a ş t e . D u p ă a c e e a p e p i e p t , ca
î m b r ă c â n d u - s e cu p l a t o ş a d r e p t ă ţ i i s ă b a t ă v â r t o s ,
şi s ă s t e a î m p o t r i v a v r ă j m a ş u l u i n o s t r u n e v ă z u t
d r a c , c a r e s e b a t e cu n o i. ” - PMB gl. 148; Sfântul
Sim eon Tes. III, 71-78.
4. U n g e r e a cu S f â n t u l Mir s e p o a t e r e p e t a , o a r e ­
c u m , n u m a i re ge lu i c â n d in tr ă în d o m n i e şi c e l o r c e
s-au l e p ă d a t d e c r e d i n ţ ă şi s e î n t o r c ia ră şi cu p o c ă ­
inţă , ia r n u şi c e l o r c e a u f ă c u t p ă c a t e m a r i , d a r a u
 PRAVILA BISERICEASCĂ 237

r ă m a s în O r t o d o x i e . Pidalionul de N eam ţ f. 2 9 7 ;\e zi

Apostaţii repr. Botezul.
MITUIREA. Vezi; Hirotonia 25.
MOAŞELE s u n t fe m e i c a r e d a u a j u t o r f e m e i l o r
care nasc.
1. „Iară p e m o a ş a c a r e a p u c ă p e fe m e i şi n a s c ,
p e a c e e a d u p ă 8 zile, d a c ă va n a ş t e f e m e i a , s ă o
p r i m e a s c ă la b i s e r i c ă şi s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă p e n t r u
c ă s l u j b ă face şi e a . ” - PMB gi. 377. Vezi: Avortul,
Le h uza.
MONAHISMUL e s t e r e n u n ţ a r e a la p l ă c e r i l e lumii
p e n t r u d r a g o s t e a lui D u m n e z e u , a v â n d c a e x e m p l u
v i a ţ a M â n t u i t o r u l u i H ristos , a S f â n t u l u i l o a n B o t e z ă ­
to r u l şi a S f in ţil or A pos to li,
1. în m ă n ă s t i r e p o a t e in tr a o r i c i n e s i m t e în s i n e
c h e m a r e a h a r i c ă şi d u h u l s t ă p â n i r i i d e s i n e p e n t r u
D u m n e z e u . Mat. 19, 11-30.
2. „ Es te cu p u t i n ţ ă c r e ş t i n u l u i s ă a l e a g ă v i a ţ a
a s c e t i c ă şi l e p ă d â n d u - s e d e tulbu rările vieţii lumeşti,
s ă i n t r e în m ă n ă s t i r e p e n t r u a s e t u n d e în ci nul
m o n a h i c e s c , m ă c a r d e a r fi c ă z u t în o r i c e fel d e
g r e ş a l ă . Căci M â n t u i t o r u l n o s t r u D u m n e z e u a zis:
„Pe cel c e vi ne la Mine nu-1 voi s c o a t e a f a r ă . ” P e n tr u
c ă v i a ţ a m o n a h i c e a s c ă î n c h i p u i e ş t e v ia ţa î n t r u
p o c ă i n ţ ă , b i n e vo im a î n g ă d u i c elui c e v o i e ş t e a veni
la a c e a s t ă vi aţ ă, şi n i m i c nu-1 va o pri p e el d e la
î m p l i n i r e a s c o p u l u i s ă u . ” - VIEcum . 43.
3. „ D e o a r e c e a s e lipi d e D u m n e z e u prin
d e p ă r t a r e a vieţii, e s t e f a p t ă f o a r t e m â n t u i t o a r e ,
t r e b u i e c a cei c e a l e g v i a ţ a m o n a h i c e a s c ă s ă nu fie
pr im iţi fă ră d e c e r c e t a r e şi a f a r ă d e v r e m e , ci s ă s e
p ă s t r e z e h o t ă r â r i l e P ă r i n ţ i l o r noş tri , c a a t u n c i să-i
fie c u n o s c u t ă v ia ţa c e a d u p ă D u m n e z e u , p ă ş i n d cu
j u d e c a t ă d u p ă li te ra legii. Deci cel c e s e s u p u n e
238 IEROM. NICODIM SACHELARIE

j u g u l u i m o n a h a l , s ă nu fie m a i m i c d e 10 an i, s u p u s
î n t â i u l u i s t ă t ă t o r , c â t şi ce rc ă rii lui, şi d a c ă va s o c o t i
c ă e s t e n e c e s a r p e n t r u s t a b i l i r e a şi i n t r o d u c e r e a în
v i a ţ a m o n a h i c e a s c ă , a p r e l u n g i v r e m e a (de a-i ţ i n e a
în m ă n ă s t i r e ) , d e ş i Marele Vasile l e g i u i e ş t e în s f i n ţ i ­
t e l e s a l e c a n o a n e (18) c a f e c i o a r a c a r e vin e d e vo ie
la D u m n e z e u , s ă î m b r ă ţ i ş e z e v i a ţ a fe c i o r e l n i c ă la
v â r s t a d e 17 an i. Deci noi u r m â n d pildei p e n t r u
v ă d u v e şi d i a c o n i ţ e , prin a n a l o g i e , a m l i m i t a t la
a c e a s t ă v â r s t ă p e cei c e a l e g v i a ţ a m o n a h i c e a s c ă ,
p e n t r u c ă A p o s t o lu l scrie: „ V ă d u v a s e va s o c o t i în
b i s e r i c ă la v â r s t a d e 6 0 d e a n i ”, ia r s f i n ţ i t e l e c a ­
n o a n e (IV Ecum. 15) a u d i s p u s c a d i a c o n i ţ a s ă s e
h i r o t o n i s e a s c ă la 4 0 d e ani. B is e ri c a fiind î n t ă r i t ă
c u d u m n e z e i e s c u l H a r şi v ă z â n d c ă s p o r e ş t e î n a i n ­
te, s p r e î n t ă r i r e a şi a s i g u r a r e a c r e d i n c i o ş i l o r î n t r u
p ă z i r e a p o r u n c i l o r d u m n e z e i e ş t i , şi noi c u n o s c â n d
a c e a s t a a m r â n d u i t definitiv, c a s ă î n s e m n ă m cu
b i n e c u v â n t a r e a H a ru lu i c a şi cu o p e c e t e , p e cel c e
v r e a s ă î n c e a p ă n e v o i n ţ e l e c ă t r e D u m n e z e u , şi
a st f e l să-l î m b ă r b ă t a m a nu s e len evi şi a z ă b o v i
m u l t ă v r e m e , ci m a i v â r t o s î n d e m n â n d u - 1 s ă a l e a g ă
b i n e l e şi s ă s e î n t ă r e a s c ă în tr -în s ul.” - VIEcum . 40.
D a c ă s e a f l ă în m ă n ă s t i r e p o v ă ţ u i t o r i cu p r e g ă ­
tire p e d a g o g i c ă a l e a s ă , d u p ă c u m s p u n e S f â n t u l
Vasile în R eg u l a Mare 15, e b i n e s ă fie prim iţi co piii
la v â r s t a d e 10 a n i. I n s ă p e n t r u ei t r e b u i e c l ă d i r e
a p a r t e c a un fel d e orf elin at . P e n t r u v r e m i l e d e
a s t ă z i , în g e n e r a l v o rb in d , e m a i b i n e s ă s e r e s p e c t e
c a n . 18 al S f â n t u l u i Vasile, în c a r e p r e v e d e c a tin erii
s a fie primiţi în v â r s t a d e 16-17 ani.
4. „ L e p ă d ă r i l e d e l u m e fă ră j u d e c a t ă şi isp iti re,
s t r i c ă m u l t r â n d u i e l i i m o n a h a l e , d e o a r e c e unii
intrând cu semeţie în viaţa m onahală ş i îm puţinând
 PRAVILA BISERICEASCĂ 239

asprimea şi osteneala nevoirii, s e î n t o r c ia ră şi cu

t i c ă l o ş i e la v ia ţa c e a i u b i t o a r e d e t r u p şi d e z m i e r d ă -
t o a r e . P e n t r u a c e a s t a S f â n t u l S i n o d a h o t ă r â t , s ă nu
s e î n v r e d n i c e a s c ă nici u n u l s c h i m e i m o n a h i c e ş t i ,
m a i î n a i n t e d e a-1 ispiti şi f a c e v r e d n i c d e a c e s t fel
d e v ia ţă în t i m p d e trei an i, r â n d u i t p e n t r u c e r c a r e ,
c a r e s-a h o t ă r â t a s e r e s p e c t a , a f a r ă n u m a i d a c ă
vreo boală g r e a s i l e ş t e d e a s e m i c ş o r a t i m p u l
c e r c ă ri i cel ui ^ pe ntr u t u n d e r e , s a u d e e s t e c u m v a
v r e u n b ă r b a t evlavios, care ş i în lum e a trăit viaţă
monahicească; p e n t r u u n a s tf e l d e b ă r b a t is p i t i r e a
p o a t e fi d e a j u n s şi ş a s e luni. Iar d a c ă c i n e v a va
fa c e î m p o t r i v a a c e s t o r a , e g u m e n u l c ă z â n d din
c i n s t e a s a să-şi ia p e d e a p s a n e o r â n d u i e l i i , prin
p e t r e c e r e în s u p u n e r e (ca u n n e a s c u l t ă t o r ) , ia r cel
c e s-a f ă c u t m o n a h , s ă fie d u s în a l t ă m ă n ă s t i r e
u n d e s e r e s p e c t ă s t r i c t e ţ e a m o n a h a l ă . - / - / / 5.
5. „S-a î n g ă d u i t c a o r i c a r e e p i s c o p s ă p o a t ă
t u n d e în m o n a h i s m p e a c e a f e c i o a r ă c a r e , m a i
î n a i n t e d e a î m p li n i d o u ă z e c i şi cinci d e a n i, v o i e ş t e
să-şi p ă z e a s c ă c u r ă ţ i a f e c io re ln ic ă , c â n d e s t e s u p ă ­
r a t ă d e p e ţ i t o r i , s a u c a u t ă s-o r ă p e a s c ă c in e v a , s a u
e s t e în p e r ic o l d e m o a r t e şi nu v o i e ş t e s ă m o a r ă
fă ră a fi c ă l u g ă r i t ă , d u p ă r u g ă m i n t e a p ă r i n ţ i l o r s a u
a în g r ij ito ri lo r ei, (ca re p e a c e a v r e m e la C a r t a g i n a
tr ă ia u în familii), fără a s e face vinova t faţă d e Sinod,
fi i n d c ă a r e d u s n u m ă r u l a n i l o r m a i î n a i n t e s t a b i l i t . ”
- Cart. 135.
6. „...Ca n i m e n e a s ă nu s e f a c ă c ă l u g ă r fă ră d e
ispitire, i s c o d i r e , c ă u t a r e şi c e r c e t a r e , şi i s p i t i r e a lor
s ă s e facă în trei an i, şi cu h a i n e m i r e n e ş t i , ia r n u cu
c ă l u g ă r e ş t i . Deci d e vor a r ă t a lu c ru ri b u n e şi v ia ţă
b u n ă , a t u n c i s ă ia c h ip u l î n g e r e s c , iar d e nu s e vor
a r ă t a în lu c ru ri b u n e , ci vor v r e a s ă ia să d in m ă n ă s -
240 IEROM. NICODIM SACHELARIE

tir e s ă s e î n t o a r c ă i a r ă ş i în l u m e , a t u n c i a c e i a s ă
n -a ib ă nici u n c a n o n . ” - PM Bgl. 118.
7. C o n s a c r a r e a m o n a h a l ă . „ D e o a r e c e unii s e
f o r m a l i z e a z ă a s e î m b r ă c a în h a i n a m o n a h a l ă , nu
ca s ă s l u j e a s c ă D o m n u l u i î n t r u c u r ă ţ i e , ci c a s ă
d o b â n d e a s c ă n u m e d e evlavie prin c u c e r n i c i a
c h i p u l u i , şi din a c e a s t a s ă d o b â n d e a s c ă u n t rai b u n .
Deci l e p ă d â n d n u m a i p ă r u l , l o c u i e s c în c a s e l e lor,
fă ră s ă î m p l i n e a s c ă v r e o o b l i g a ţ i e din c e l e c u v e n i t e
m onahilor.”
„ Sf â n tu l şi m a r e l e S i n o d a h o t ă r â t , c a s ă n u s e
î n v r e d n i c e a s c ă n i m e n i s c h i m e i m o n a h i c e ş t i , fără
p r e z e n ţ a ( na ş ul ui ) c elu i o b l i g a t a-1 prim i la s u p u ­
n e r e şi c a r e (naş), s ă f ă g ă d u i a s c ă p u r t a r e a d e grijă
ce-şi ia a s u p r ă - ş i p e n t r u a p o v ă ţu i p e a c e l (nou
c ă l u g ă r i t ) la m â n t u i r e a s u f l e t u l u i . Acela t r e b u i e s ă
fie b ă r b a t i u b i t o r d e D u m n e z e u şi p r o e s t o s d e m ă ­
n ă s t i r e (lo c u in d în a c e a m ă n ă s t i r e ) şi în s t a r e d e a
p o v ă ţ u i p e c i n e v a c a r e e s t e a d u s d e c u r â n d la
H ri s to s .”
„Iară d e s e va d o v e d i v r e u n u l t u n z â n d p e c in e v a
fără p r e z e n ţ a p o v ă ţ u i t o r u l u i (naş), a c elui o b l i g a t a-1
l u a p e a c e l a s p r e a s c u l t a r e , s ă s e s u p u n ă c a te ri s ir i i
(căci n a ş u l t r e b u i e s ă fie duh o v n ic ), c a un n e s u p u s
c a n o a n e l o r şi s t r i c ă t o r al b u n e i r â n d u i e l i m o n a h i ­
ceş ti. Cel c e s-a t u n s fă ră d e b u n a r â n d u i a l ă şi l e g e a
( c a n o a n e l o r ) , s ă s e d e a în a s c u l t a r e într-o m ă n ă s t i r e
în c a r e va s o c o t i e p i s c o p u l loc ului, d e o a r e c e t u n d e ­
rile c e l e fă ră d e j u d e c a t ă şi g r e ş i t f ă c u t e n e c i n s t e s c
s c h i m a m o n a h a l ă şi h u l e s c n u m e l e Iui H r i s t o s .” - /-//
2. - S c h i m n i c u l t r e b u i e s ă a i b ă n a ş t o t s c h i m n i c .
8. „ Sf in ţi te le f e c io a r e , c â n d s e d e s p a r t d e p ă r i n ­
ţii c a r e le o c r o t e a u , s ă s e în c r e d i n ţ e z e fem e ilo r c el or
m a i c i n s t i t e ( n a ş a d e c ă l u g ă r i e ) , prin grija e p i s c o p u -
 PRAVILA BISERICEASCĂ 241

lui, iar în li p s a Iui cu a p r e z b i t e r u l u i . S a u d a c ă e le

l o c u i e s c î m p r e u n ă , s ă s e s u p r a v e g h e z e u n e l e pe
a lt e le , c a nu prin p r i b e g i a lor din tr -u n loc într-altul
s ă v a t ă m e c i n s t e a Bisericii.” - Cart. 51.
9. „ Ia ră d a c ă c i n e v a va î n d r ă z n i s ă t u n d ă c ă l u ­
g ă r s a u c ă l u g ă r i ţ ă fă ră d e s t a r e ţ (naş), a c e l u i a s ă i
s e ia d a r u l s a u c i n s t e a , c ăc i a t u n s d o b i t o c e ş t e . Iar
cela ce s-a tu n s să s e p u n ă în m ă n ă s t i r e şi s u b m â n a
a m a i m a r e , c u p u t e r e a şi cu voia a r h i e r e u l u i . ” -PM B
gl. 118.
10. „...Preotul m i r e a n n-are voie nici nu s e c a d e ,
nici nu e l u c ru cinst it, nici nu s e c u v i n e s ă facă
c ă l u g ă r . P e n t r u c ă un l u c r u c e n-are, c u m va p u t e a
a l t u i a să-l d e a ? El c ă l u g ă r nu e s t e d a r c ă l u g ă r c u m
va p u t e a s ă f a c ă ? ” - PMB gl. 119, - D u p ă c a n o n u l 6
Cart., t u n d e r e a în m o n a h i s m e s t e r e z e r v a t ă e p i s c o ­
pulu i; d a r o d a t ă cu h i r o t e s i a d e s t a r e ţ s e t r a n s m i t e
şi p r e z b i t e r u l u i m o n a h d r e p t u l d e a t u n d e în
m o n a h i s m . Vezi: Stareţul.
D u p ă c u m m i r e a n u l p o a t e b o t e z a în c a z d e
n e v o ie , t o t a ş a şi p r e o t u l d e m ir p o a t e t u n d e în
m o n a h i s m , în c a z d e m a r e nevoie. - Pidalionul de
Meamţ, f. 235.
MONAHUL RASOFOR. Viaţa m o n a h a l ă a r e trei
t r e p t e : f r a t e rasofor, c ă l u g ă r în m a n t i e , şi s c h i m n i c .
1. T i m p u l d e fr ăţie s e î m p a r t e în d o u ă :
1) Tim p u l de încercare;d a c ă e s t e mic, el t r e b u i e
s ă s t e a m a i mu lţi a n i î m b r ă c a t civil p â n ă vine la
majoratulrasoforiei, la v â r s t a d e 16-17 ani.
2) Al d o i l e a s t a d i u d e frăţie e s t e al rasoforiei,
c â n d fratele d u p ă o în c erca re mai lu n g ă sau mai
s c u r t ă e s t e î m b r ă c a t în h a i n a m o n a h a l ă d u p ă
r â n d u i a l a ra so fo rie i.
T i m p u l d e î n c e r c a r e , s u b s t a d i u l r a s o fo ri e i, s e
242 I EROM. NI C ODI M S A C H E L AR I E

p r e l u n g e ş t e d e Ia 6 luni p â n ă la 3 a n i s a u şi m a i
m u l t , p â n ă c e v in e la m a j o r a t u l t u n d e r i i în m o n a ­
h i s m , î n c e p â n d c a m d e la v â r s t a d e 2 0 a n i d u p ă
a n a lo g ia vârstei ipo-diaconului.
2. D u p ă c u m l o g o d n a nu e s t e n u n t ă , t o t a ş a şi
r a s o f o r i a nu e s t e c ă l u g ă r i e , ci o s t a r e d e t r a n z i ţ i e şi
p r e g ă t i r e p e n t r u a s e c o n s a c r a lui Hristos. A c e s t
l u c r u s e o b s e r v ă şi d in faptul c ă u n fr a t e p o a t e fi
t u n s d i r e c t în m a n t i e , fără a fi f ă c u t m a i î n t â i
r a s o fo r, p e c â n d la h i r o t o n i e , m a i î n tâ i s e fa c e
i p o d i a c o n şi a p o i d i a c o n .
3. R a s o f o r u l c a r e s e l e a p ă d ă d e f ă g ă d u i n ţ a
f ă c u t ă în fa ţa s t a r e ţ u l u i şi a fr ă ţ i m e i , i s e c o n s i d e r ă
c ă s ă t o r i a ca a d o u a n u n t ă , d u p ă c a n o n u l 19 Anc ira
şi 18 S f â n tu l Vasile. Vezi şi Făgăduinţa. Blestemul,
Afurisirea, Anatema.
MONAHUL STAVROFOR. A d o u a t r e a p t ă e s t e a
m o n a h u l u i în m a n t i e , s a u m a n t i o f o r u l , s a u a s chi -
m e i mici s a u a s ta vro fo rie i. O d a t ă c o n s a c r a t prin
j u r ă m i n t e l e d e p u s e s o l e m n î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar,
călugărul este leg at pentru to td e a u n a de viaţa
r e t r a s ă a m ă n ă s t i r i i ; Vezi: Apostazia m onahului.
1. „M on ah ul s a u m o n a h i a nu s e c u v i n e a-şi l ă s a
m ă n ă s t i r e a s a şi a s e d u c e la a l t a . Iar d e s-a r î n t â m ­
pla a c e a s t a , e s t e n e c e s a r a-i o s p ă t a , iar a-i p ri m i
f ă r ă î n v o ir e a e g u m e n u l u i d e u n d e a u p l e c a t nu e s t e
î n g ă d u i t . ” - VII Ecum . 21.
2. „Cele ce-şi a l e g via ţă p u s t n i c e a s c ă şi s e s t a b i ­
l e s c în m ă n ă s t i r e , s ă nu i a s ă n i c i d e c u m ; iar d a c ă
v r e o n e v o ie n e a p ă r a t ă le-ar sili p e e le , li s e î n g ă d u i e
cu b i n e c u v â n t a r e a s t a r e ţ e i . Şi a t u n c i nu s i n g u r e , ci
î n s o ţ i t e d e m a i c i b ă t r â n e s a u cu c e l e c e s u n t
p r o e s t o a s e în m ă n ă s t i r e d u p ă p o r u n c a s t a r e ţ e i ,
n e î n g ă d u i n d u - s e a d o r m i în a f a r ă d e m ă n ă s t i r e . ”
 PRAVILA BISERICEASCĂ 243
„D ar şi b ă r b a ţ i i c a r e t r ă i e s c v ia ţa m o n a h i c e a s c ă
silindu-i t r e b u i n ţ a p o t ieşi cu b i n e c u v â n t a r e a c el ui
c e i s-a î n c r e d i n ţ a t e g u m e n i a . D r e p t a c e e a , c e l a c e
c a l c ă h o t ă r â r e a c e a s t a b i l i t ă a c u m d e noi, fie b ă r ­
b a ţi , fie fe m e i, s ă s e s u p u n ă p e d e p s e l o r c u v e n i t e . ” -
VI Ecum. 46.
3. „...Acum î n s ă î n t i n z â n d u - s e p r e t u t i n d e n i
b u n a c i n s t i r e şi B ise ri ca s c ă p â n d d e s c a n d a l , o a r e ­
c a r e d u c â n d u - s e din m ă n ă s t i r i l e lor şi u m b l â n d
î n c o a c e şi în c o lo , c a u n r ă u g r e u d e stăvilit, u m p l e
m ă n ă s t i r i l e d e n e c u v i i n ţ ă (s minteli), o b i ş n u i n d u - s e
cu n e o r â n d u i a l a , a d u c d e s t r ă m a r e şi s t r i c ă c i u n e
c i n s t i t e i s u p u ş e n i i . î n s ă S f â n t u l şi Marele S i n o d ,
c u r m â n d p o r n i r e a n e s t a t o r n i c ă şi n e s u p u n e r e a , a
h o t ă r â t , că, d a c ă vreun monah, părăsind m ănăsti­
rea sa, s-ar duce ia alta, sau a r şedea în locuinţă
lumească, atât el cât ş i cel ce l-a p rim it să fie afuri­
siţi, p â n ă c e f u g a r u l s-a r î n t o a r c e în m ă n ă s t i r e a din
c a r e ră u a ie şi t.”
„ î n s ă d a c ă e p i s c o p u l va voi a m u t a în a l t ă
m ă n ă s t i r e p e m o n a h i i cei d o v e d iţ i a fi evlavioşi şi
cu v ia ţă c i n s t i t ă , p e n t r u b u n u l m e r s al m ă n ă s t i r i i ,
s a u d e va s o c o t i să-i m u t e în v r e o c a s ă l u m e a s c ă ,
p e n t r u m â n t u i r e a c e l o r c e l o c u i e s c î ntr -în sa, s a u în
a l t ă p a r t e i-ar p u n e s ă a d m i n i s t r e z e , a c e a s t a nu-i
fa c e vino va ţi nici p e m o n a h i , nici p e cei ce-i pri ­
m e s c . ” - I-II, 4.
4. „Se c u v i n e c a m o n a h u l c a r e a l e p ă d a t s c h i m a
( a d i c ă c h ip u l m o n a h i c e s c ) , c â n d s e va î n t o a r c e şi s e
va p o c ă i , s ă s e î m b r a c e ia ră şi cu s c h i m a m o n a h a l ă
d e c a r e s-a d e z b r ă c a t , fără a i s e m a i citi ia ră şi
r u g ă c i u n i l e s c h i m e i lui.” - S fântulN ichifor 14.
5. „Mu e s t e î n g ă d u i t cui va a b ă g a în c a s a s a p e
m o n a h u l a c e l a c a r e va l e p ă d a s f â n t a s c h i m ă şi nu
244 I E R ΟΜ . NICODIM SACHELARIE

s e î n d r e p t e a z ă ; d a r nici să-I h e r e t i s e a s c ă c i n e v a , ”
a d i c ă să-i d e a b u n ă zi ua . - Sfântul Tiichifor 24.
6. „ C ă l u g ă r u l c a r e va l e p ă d a s f â n t u l c h i p şi nu
va v re a să-şi vie î n t r u p o c ă i n ţ ă c a s ă s e î n d r e p t e , p e
a c e l a nici să-l b a g e în s e a m ă c in ev a , nici s ă s e
a m e s t e c e cu d â n s u l , nici să-i g r ă i a s c ă , ci n u m a i să-l
t o t b l e s t e m e , şi să-i z ic ă a n a t e m a . ” - PMB gl. 123.
Vezi: Apostazia monahilor.
7. „ P e n t r u trei pricini s e î n g ă d u i e m o n a h u l u i s ă
p l e c e d in m ă n ă s t i r e a sa:
a) d a c ă e g u m e n u l e s t e e re tic ;
b) d a c ă i n t r ă fe m e i în m ă n ă s t i r e , şi
c) d a c ă î n v a ţ ă copiii m i r e n i l o r c a r t e în m ă n ă s ­
tire, d e o a r e c e e s t e n e c u v i i n c i o s c a t o a t e c â t e s e fac
în m ă n ă s t i r e s ă s e d e s c o p e r e d e copii, o a m e n i l o r
m i r e n i . ” - S f â n t u l fiichifor 17.
8. Cel c e s e p r i m e j d u i e ş t e s u f l e t e ş t e „ se c u v i n e
c a m a i î n a i n t e s ă s p u n ă p r o e s t o s u l u i din c e c a u z ă
p l e a c ă , şi d a c ă a fost a r ă t a t ă p r ic in a d e v ă t ă m a r e şi
p r i m e j d i e s u f l e t e a s c ă , t r e b u i e s ă p l e c e d e a c o l o şi
s ă nu m a i ţ i n ă s e a m ă d e l e g ă t u r a p r o e s t o s u l u i . ” -
S f â n t u l Micolae 6. Vezi: Legătura duhovnicească.
9. î n t r e ţ i n e r e a c ă l u g ă r u l u i . - „ M o n a h i i s u n t
d a t o r i s ă nu a i b ă n i m i c p r o p r i u , ci t o a t e a l e lor s ă
fie a f i e r o s i t e m ă n ă s t i r i i . P e n t r u că fericitul Luca
zice fa ţă d e cei c e c r e d e a u î n t r u H ristos, şi c a r e
î n c h i p u i a u v i e ţ u i r e a m o n a h i l o r : „nici u n u l n-avea
ce va al s ă u di n a v e r e a s a p r o p r i e , ci t o a t e e r a u d e
o b ş t e . ” P e n t r u a c e a s t a , cei c e v o i e s c a fi m o n a h i , li
s e î n g ă d u i e m a i î n tâ i s ă l a s e prin t e s t a m e n t a v e r e a
lor, cu i vor voi şi c ă r o r a n u li s e î m p o t r i v e ş t e l e g e a ;
căci d u p ă c e s e vor f a c e m o n a h i , m ă n ă s t i r e a a r e
s t ă p â n i r e p e s t e t o a t ă a v e r e a lor, şi n i m i c nu li s e
m a i d ă v oi e a d i s p u n e şi a s e îngriji d e e a . ”
 PRAVILA BI SERI CEASCA 245
„Iar d e s e va vădi v r e u n u l c ă îşi î n s u ş e ş t e o a r e ­
c a r e a v e r e n e a f i e r o s i t ă m ă n ă s t i r i i şi s e r o b e ş t e d e
p a t i m a iubirii d e câştig, e p is c o p u l s a u e g u m e n u l s-o
v â n d ă în p r e z e n ţ a m u l ţ i m i i şi s ă o î m p a r t ă Ia cei
s ă r a c i şi lipsiţi. Cel c e a c u g e t a t a-şi î n s u ş i u n astfel
d e c â ş t i g , e s t e c a şi A n a n i a din v e c h i m e . (Γ. Ap. 5),
S f â n tu l S i n o d a h o t ă r â t s ă fie î n ţ e l e p ţ i t cu c e r t a r e
potri vit ă. Şi e s t e ş t i u t c ă c e l e c a n o n i s i t e d e S f â n t u l
S i n o d p e n t r u m o n a h i i b ă r b a ţ i vor fi r e s p e c t a t e la fel
şi p e n t r u m o n a h i i l e f e m e i . ” - I-II, 6.
10. „Atât d e m u l t s-a lă ţi t s p u r c ă c i u n e a iubirii
d e a r g i n t la p o v ă ţu it o ri i bisericilor, î n c â t unii d i n t r e
b ă r b a ţ i i şi fe m e i l e e v l a v i o a s e , a m ă g i n d u - s e p r i m e s c
prin a u r p e cei c e vin în t a g m a i e r a t i c e a s c ă şi în
vi a ţa m o n a h i c e a s c ă , u i t â n d p o r u n c a D o m n u l u i . Şi
s e face, d u p ă c u m z ic e Marele Vasile, c ă î n c e p u t u l
fiind n e t r e b n i c t o t re s tu l e s t e d e l e p ă d a t . Căci nu
e s t e cu p u t i n ţ ă a sluji lui D u m n e z e u şi lui M a m o n a .
(Mat. 6, 24). Deci d a c ă s e va a fl a c i n e v a f ă c â n d
a c e a s t a , d e va fi e p is c o p , s a u e g u m e n , s a u altcineva
di n c e a t a i e r a t i c e a s c ă , ori să înceteze, ori să se
caterisească, d u p ă c a n o n u l 2 al S f â n t u l u i S i n o d din
Calcedon.”
„De va fi egumen să s e i z g o n e a s c ă din m ă n ă s t i ­
re şi s ă s e t r i m i t ă în a l t ă m ă n ă s t i r e s p r e s u p u n e r e ;
la fel şi e g u m e n u l c a r e n -a re h i r o t o n i e d e p r e z b i t e r . ”
„Iar r e f e r i t o r la a v e r e a c a r e s e d ă d e p ă r in ţi s u b
c u v â n t d e z e s t r e fiilor lor, s a u c el e c â ş t i g a t e d e ei
p e r s o n a l , a d u c â n d u - l e ( d r e p t d o n a ţi i) şi m ă r t u r i s i n d
cei c e le a d u c c ă le-au a f i e r o s i t lui D u m n e z e u , h o t ă ­
r â m , fie c ă r ă m â n , fie c ă p l e a c ă d in m ă n ă s t i r e ,
acelea să ră m â n ă mănăstirii, d u p ă făg ăd u in ţa celor
c e le-au a d u s , (adic ă m o n a h u l î n s u ş i s a u r u d e n i i l e
lui),...” - VII Ecum. 19. Vezi: Hirotonia 25.
246 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E

11. „Toată a v e r e a a c e l u i a c e a l e p ă d a t c ă l u g ă r i a
va r ă m â n e a la m ă n ă s t i r e a d e la c a r e a fu git , c â n d
şi-a l e p ă d a t c ă l u g ă r i a . ” - PMB gl. 125.
12. „De va m u r i un e g u m e n din tr -o m ă n ă s t i r e şi
d u p ă m o a r t e a lui vo r veni o a r e c a r e d i n t r e r u d e n i i l e
lui şi vor c e r c a şi vor c e r e din a v e r e a lui ceva , s ă nu
s e d e a lor nici u n fir d e p ă r nici s ă ia a m i n t e la
d â n ş i i , ci să-i g o n e a s c ă pe d â n ş i i cu r u ş i n e . ” - PBG,
p. 109 (78).
13. A b a t e r i d i s c i p l i n a r e . - C ă l u g ă r u l e s t e şi el
o m , şi r ă m â n e p u r u r e a o m , t r ă i n d s u b c o n d i ţ i i l e
vieţii o m e n e ş t i , n ă z u i n ţ a s p r e d e s ă v â r ş i r e e s t e c e v a
c a r e nu-1 î m p i e d i c ă s ă r ă t ă c e a s c ă d r u m u l . D a c ă p e
l â n g ă r ă tă c ir il e c a r e iz vor ăsc d in i m p e r f e c ţ i u n e a
o m e n e a s c ă , s e m a i a d a u g ă şi i s p i t e l e c a r e vin d e Ia
t r u p , d e la l u m e şi d e la diavol, a t u n c i n e g r e ş i t
t r e b u i e s c c ă u t a t e şi m ij lo a c e d e î n d r e p t a r e . Sfinţii
P ă ri nţi c o m b a t p ă c a t u l prin c h e m a r e a la p o c ă i n ţ ă
d e p l i n ă , la p o s t şi r u g ă c i u n e , şi la S f â n t a S p o v e ­
d a n i e cu î m p l i n i r e a c a n o n u l u i p e n t r u p ă c a t , a d ă u ­
g â n d şi p e n i t e n ţ e a s p r e c e l o r î n d ă r ă t n i c i şi n ă ră v iţ i.
14. „ C ă lu g ă r u l o r i c e lu c ru va face, m a r e s a u
mic, fă ră d e b i n e c u v â n t a r e a e g u m e n u l u i , . . . e g u m e ­
nul s ă nu c r u ţ e a c e l lu cru, p e n t r u c ă e f ă c u t fă ră d e
î n v ă ţ ă t u r a n ă s t a v n i c u l u i , ci să-l a r d ă şi cu b la g o s l o -
venie să în c ea p ă altul.”
15. „De va s t r i g a frate pe fr at e , şi nu va z ic e
a c e l a , a u d , s ă f a c ă 100 d e m e t a n i i . ” - PBG. p. 127.
16. „Orice c ă l u g ă r va grăi c u v i n t e c u r m e z i ş a t e
(p otr ivn ic e) e g u m e n u l u i s ă u , să-l g o n e a s c ă din
m ă n ă s t i r e . . . , c ă e s t e c a o o a i e b u b o a s ă , c a s ă nu
u m p l e şi a l t e oi d e b u b e . . , ”
17. „ C ă lu g ă r u l d e va face î n v ă l u i a l ă şi va î n t i n d e
fraţii fără d e î n v ă ţ ă t u r ă (îi va răzvrăti), s ă s e poc ăi a s -
 PRAVILA BISERICEASCĂ 247

c ă 2 s ă p t ă m â n i , şi m e t a n i i o m i e . ” - PBG p. J18-J19.
18. „ C ă lu g ă r u l d e va vorbi în b i s e r i c ă cu a lt ul,
s a u c â n t â n d va r â d e , m e t a n i i 100.” Vezi: Lipsa de la
slujbă.
19. „Iară d e va fi cu ne g ri ja e c l e s i a r h u l u i b i s e ­
rica l ă s a t ă n e m ă t u r a t ă în 2 s ă p t ă m â n i , s a u c a n d e l ă
n e s p ă l a t ă , s ă s e p o c ă i a s c ă în trei s ă p t ă m â n i , m e t a ­
nii 5 0 0 în zi.”
20. „Iară cu n e g r ij a e c l e s i a r h u l u i d e s e va r ă s ­
t u r n a c e v a di n v a s e l e bisericii şi s e vor c ă l c a , ori
c a r t e , ori a lt c e v a , d e t r e a b a a c e e a s ă s e p o c ă i a s c ă
în 4 s ă p t ă m â n i , 7 0 d e m e t a n i i în zi.”
21. „C helarul sau trapezarul d e vo r l ă s a n i s c a i
b u c a t e cu n e s o c o t i n ţ ă şi s e vor î m p u ţ i , şi le vor
l e p ă d a . . , ia ră alţi s ă r a c i vor dor i a ş a o a r e c e , i a r ă
a c e s t a nu va c ă u t a d u p ă s fa tu l e g u m e n u l u i şi s ă
t o c m e a s c ă f i e c a r e t r e a b ă , unii c a a c e i a s ă a i b ă
p o c ă i n ţ ă în 2 luni şi m e t a n i i c â t e o m i e în zi.”
22. „Cine va s p a r g e o a l ă s a u s t r a c h i n ă , s a u a l t ­
c e v a , s ă ia c a n o n d e la n ă s t a v n i c u l . . . ”
23. „ C ă l u g ă r u l d e va şedea Ia masă, şi d e va
g r ă i c u v i n t e d e ş a r t e , s ă p o s t e a s c ă p â n ă la a lt p r â n z ,
şi m e t a n i i 2 0 0 . . . ”
24. „Cine va lu a post şi va c âr ti, şi va g ră i
c u r m e z i ş a t (îm potri vă ) c ă nu va şti folosul lui, (a
po s tu lu i) , s ă p o s t e a s c ă o s ă p t ă m â n ă ”.
25. „Cine nu va fi la b l a g o s l o v e n i a m e s e i s ă nu
m ă n â n c e , ci s ă m ă n â n c e m a i a p o i . ”
26. „Cine va m e r g e la s l a d n i ţ ă (c ra m ă ), s a u la
p iv n iţ ă fără d e v r e m e , s ă p o s t e a s c ă o zi.”
27. „Milostenia. „ C ă lu g ă r u l c e va p e t r e c e în m ă ­
n ă s t i r e şi va v r e a s ă d e a u n u i s ă r a c m a n t i a lui, s a u
c a m i l a f c a , s a u r a s ă , s a u c ă m a ş a , s a u c ă lţ u n ii , s a u
a l t c e v a din tr-a lui, n-are p u t e r e s ă d e a fă ră d e în tr e-
248 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E

b a r e a şi fă ră d e î n v ă ţ ă t u r a e g u m e n u l u i ; p e n t r u că
g r e ş e s c unii c a a c e i a , că şi s u f l e t u l şi t r u p u l l-au d a t
p e n t r u D u m n e z e u î n t r u s l u j b ă , şi s u b p u t e r e a e g u ­
m e n u l u i , d a r c u m li s e c a d e s ă g r ă i a s c ă a c e i a ,
a c e a s t a voi s ă fac s a u a c e e a , s a u a c e a s t a e s t e a
m ea sau a ce e a? ”
28. „ C ă l u g ă r u l d e va u m b l a d u p ă m e s e l e o a m e ­
nilor, s a u la nunţi... î n t r u p e t r e c e r i l e m i r e n e ş t i ,
D u m n e z e u îi g r ă i e ş t e că e c â i n e , că nu-1 l a s ă d r a c u l ,
p e n t r u ca s ă v a d ă fem e i m i r e n e ş t i . ”
29. „ C ă l u g ă r u l d e va m e r g e cu o f e m e i e o m il ă
d e p ă m â n t , s ă s e p o c ă i a s c ă o s ă p t ă m â n ă , şi m e t a ­
nii 100 în zi; unii c a a c e i a c u voia lor îşi s p u r c ă
i n i m a lor..., m a i v â r t o s cei c e m ă n â n c ă şi b e a u cu
dânsele; d e p a r te este a c e s ta de călugărie...”
30. „ C ă l u g ă r u l d e va f a c e c â n t e c e m i r e n e ş t i şi
va j u c a , a c e s t a e s t e o m al d r a c u l u i , ia r n u al lui
D u m n e z e u , s ă s e p o s t e a s c ă trei an i, m e t a n i i o m i e , ”
31. Călugărul de va muri, şi va a v e a g a l b e n i şi
t a l e r e , şi nu va fi s p u s d e a c e a s t a d u h o v n i c u l u i s ă u ,
s a u e g u m e n u l u i , d e vor fi în m ă n ă s t i r e a s c u n ş i , şi
s e vor a f l a d u p ă m o a r t e a lui, să-i ia e g u m e n u l , s a u
un d u h o v n i c b ă t r â n , şi să-i a r u n c e p e d â n ş i i î n t r u
g r o a p a lui şi s ă g r ă i a s c ă : A rgin tu l tău să fie cu tine
de pierire!Ş\ toţi câţi s e t e m d e D u m n e z e u s ă n u ia
n i m i c a d e la d â n s u l , c ă foc n e t r e c u t îşi ia u lor, şi a ş a
să-i a r u n c e în g r o a p ă , şi n i m i c s ă nu c â n t e p e d â n ­
sul. Şi ia ră e g u m e n u l , s a u a c e l s t a r e ţ b ă t r â n să-i
a d u n e p e d â n ş i i , şi a ş a d e va fi fos t în m ă n ă s t i r e , s ă
f a c ă e g u m e n u l cu toţi fraţii p o s t 4 0 d e zile, şi p o c ă ­
i n ţă p e n t r u fr at e le , şi a ş a s ă r o a g e p e D u m n e z e u
p e n t r u d â n s u l , şi s ă facă c â t e 12 m e t a n i i în zi. C â n d
s e vor u m p l e a 4 0 d e zile, a t u n c i să-i f a c ă t o a t ă
p o m e n i r e a lui, c a şi a l t o r fraţi c a r e s e p r i s t ă v e s c , şi
 PRAVILA BISERICEASCA 249
s ă c h e m e s ă r a c i i şi m iş e ii, şi s ă le î m p a r t ă e g u m e ­
nul a c e a s t r â n s o a r e a c e l u i frate , ia ră în m ă n ă s t i r e
s ă nu ia d i n t r - a c e e a nici un b a n . ” - PBG. pag. 119-
121,142).
32. Pravila monahului, vezi: Rugăciunea, Metaniile.
33. D e s p r e e g u m e n , vezi: Stareţul, Datoriile.
MONAHUL SCHIMNIC. D u p ă c u m a r h i e r e u l e s t e
d e s ă v â r ş i t u l cleric, t o t a ş a şi m o n a h u l s c h i m n i c
este desăvârşitul monah.
1. C a n d i d a t u l d e s c h i m n i c i e , d a c ă n-a fos t c ă s ă ­
torit, t r e b u i e s ă fie cel p u ţ i n în v â r s t ă d e 4 0 d e ani;
(c. 15 al S. IV E cum.) iar d a c ă a fost c ă s ă t o r i t t r e b u i e
s ă a t i n g ă v â r s t a d e 6 0 d e an i, prin a n a l o g i a cu 1
Tim. 5, 9.
2. „Deş i p â n ă a c u m un ii d i n t r e a r h i e r e i e r a u
siliţi s ă r ă m â n ă la î n ă l ţ i m e a ar h ie ri e i, c â n d s e p ogo-
r a u în s c h i m a m o n a h a l ă ( a d ic ă s e f ă c e a u s c h i m ­
nici), d e ş i p r o c e d a u a st fe l to tu ş i e r a u t r e c u ţ i cu
v e d e r e a . Deci a c e s t S f â n t şi E c u m e n i c 134 S i n o d î n ­
d r e p t â n d a c e a s t ă s c ă p a r e din v e d e r e şi r e a d u c â n d
n e c u v i i n c i o s u l p r o c e d e u în c a d r u l l e g iu ir il o r b i s e r i ­
c eş ti , a h o t ă r â t , ca, o r i c a r e e p i s c o p , s a u o r i c a r e
a ltu l va voi s ă s e p o g o a r e din v r e d n i c i a a r h i e r a t i -
c e a s c ă la v i a ţ a s tr ic t m o n a h i c e a s c ă şi a î n d e p l i n i
c e l e c u v e n i t e p o c ă i n ţ e i s c h i m n i c e ş t i , a c e s t a s ă nu
mai în d e p lin e a s c ă slujba d u p ă rânduiala vredniciei
a r h i e r e ş t i , c ăc i f ă g ă d u i n ţ a m o n a h i l o r e s t e s p r e
s u p u n e r e şi u c e n i c i e , ia r nu s p r e d ă s c ă l i e şi
p r o i e s t o ş i e , nici nu f ă g ă d u i e s c s ă p ă s t o r e a s c ă pe
alţii, ci s ă s e c o n d u c ă n u m a i p e s i n e î n s u ş i . ”
„ D r e p t a c e e a , d u p ă c u m s-a zis m a i s u s , l e g i u i m
c a d e a c u m î n a i n t e , nici u n u l d i n t r e cei c e s u n t în

Sinod Ecumenic = Sinod a toată lumea ortodoxă, (n.ed.).

250 I EROM. NI C ODI M S A C H E L AR I E

c a t a l o g u l a r h i e r e s c , s a u d i n t r e p ă s t o r i (arhierei), s ă
n u s e p o g o a r e p e s i n e în c e a t a c e l o r c e s u n t p ă s t o ­
riţi şi s e p o c ă i e s c . Ia r d a c ă a r î n d r ă z n i v r e u n u l s ă
f a c ă a c e a s t a , d u p ă î n ş t i i n ţ a r e a şi h o t ă r â r e a d a t ă
a c u m , s ă s e l i p s e a s c ă d e t r e a p t a a r h i e r e a s c ă şi s ă
nu p o a t ă a s e m a i î n t o a r c e la v r e d n i c i a d e m a i
în a i n t e , d e c a r e s-a l e p ă d a t din voia lui.” - Sf. Sofia 2.
3. S c h i m n i c u l n u s e p o a t e f a c e a r h i e r e u şi nici
nu p o a t e lu a v r e u n fel d e c o n d u c e r e , d e c â t n u m a i
s ă s l u j e a s c ă Ia b i s e r i c ă , d a c ă e s t e cleric, s a u s ă s e
î n d e l e t n i c e a s c ă cu t r a d i ţ i o n a l a r o c o d e l i e m ă n ă s t i ­
r e a s c ă . El e s t e d a t o r c a să-şi f a c ă î n t o t d e a u n a p r a ­
vila r u g ă c i u n i l o r şi s ă p r a c t i c e î n a l t a a s c e z ă , d u p ă
c u m s-a f ă g ă d u i t î n a i n t e a s f â n t u l u i Altar. Vezi: Pust­
nicia, Metaniile, Rugăciunea. Isihasmui.
MONAHUL SI PREOTUL. Vezi: Preoţia.
MONĂSTIRILE s u n t p a l e s t r a s a u locul a m e n a j a t
s p e c i a l p e n t r u exerci ţi i a s c e t i c e . D u p ă c u m în b i s e ­
rică nu s e p r i m e s c d e c â t cei c e c r e d î n t r u Hristos,
t o t a ş a şi în m ă n ă s t i r e n u s e p r i m e s c d e c â t cei c e a u
a c e l a ş s e n t i m e n t al evlaviei m o n a h a l e .
1. Localul m ăn ăstirii. „Hotărâm ca m ănăstirile
o d a t ă s f i n ţ i t e cu în v o i r e a e p i s c o p u l u i s ă r ă m â n ă
p e n t r u t o t d e a u n a m ă n ă s t i r i , şi a v e r i l e c a r e le a p a r ­
ţ i n s ă s e p ă s t r e z e p e n t r u m ă n ă s t i r e şi n i c i d e c u m n u
m a i p o t d e v e n i l o c a ş u r i l u m e ş t i . . . ”135 - IV E c u m . 49

Deci secularizarea averilor mănăstireşti pe care o tot aplică „ai

noştri vorbitori de limbă română”, de Ia domnitorul Al. I. Cuza şi
până azi - în comunism atingând apogeul, este o acţiune
antihristică, anti-creştină, duşmană Sfintelor Sinoade Ecumenice,
duşmană Bisericii lui Hristos, duşmană însuşi Lui Dumnezeu, Cel
în Sfânta Treim e închinat şi slăvit. După cum vedem, Sinodul IV
Ecumenic (din anul 451) hotărăşte cu puterea Duhului Sfânt, ca
„mănăstirile odată sfinţite cu învoirea episcopului să rămână
pentru totdeauna mănăstiri, şi averile care le aparţin să se păs-
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 251

Vezi: Ctitoria.
2. „Să n u d o a r m ă b ă r b a t în m ă n ă s t i r e d e f e m e i ,
nic i f e m e i e în m ă n ă s t i r e d e b ă r b a ţ i , c a s ă n u fie
p r i c i n ă d e s m i n t e a l ă şi s c a n d a l p e n t r u c r e d i n c i o ş i ,
ci să-şi î n d r e p t e z e v i a ţ a lor s p r e b u n ă c uv ii n ţă , şi în
a p r o p i e r e d e D o m n u l , Iar d e va f a c e c i n e v a a c e a s t a ,
fie clerici, fie laici s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VIEcum . 47.
3. „De a c u m î n a i n t e h o t ă r â m s ă nu s e m a i fa c ă
m ă n ă s t i r i d u b l e (de b ă r b a ţ i şi d e femei), d e o a r e c e
s e f a c e s c a n d a l şi s m i n t e a l ă m u l t o r a . Iar d a c ă
o a r e c a r i v o i e s c a s e l e p ă d a d e l u m e î m p r e u n ă cu
r u d e n i i l e (cu m e m b r i i familiei), şi a u r m a vieţii
m o n a h i c e ş t i , s e c u v i n e c a b ă r b a ţ i i s ă s e d u c ă în
m ă n ă s t i r e b ă r b ă t e a s c ă , iar fe m e i l e în m ă n ă s t i r e d e
fe m e i, p e n t r u c ă a ş a e s t e p l ă c u t lui D u m n e z e u . . . Să
nu p e t r e a c ă într-o m ă n ă s t i r e m o n a h i şi m o n a h i i ,
d e o a r e c e p e t r e c e r e a î m p r e u n ă d u c e la p r e a c u r v i e . ”
„Să nu a i b ă î n d r ă z n e a l ă nici s ă v o r b e a s c ă
m o n a h i a cu m o n a h , nici m o n a h u l cu m o n a h i e , nici
s ă s e c u l c e m o n a h în m ă n ă s t i r e f e m e i a s c ă şi nici s ă
m ă n â n c e î m p r e u n ă m o n a h u l cu m o n a h i a . Şi c â n d
s e d u c c e l e d e t r e b u i n ţ ă din p a r t e a b ă r b a ţ i l o r la
(f emeile) c a n o n i c e , s ă fie p r i m i t e în a f a r ă d e p o a r t a
m ă n ă s t i r i i f e m e i e ş t i d e c ă t r e s t a r e ţ ă î m p r e u n ă cu
a ltă m o n a h i e b ă t r â n ă . Iar d a c ă m o n a h u l s-ar î n t â m ­
pla s ă vie c a s ă v a d ă p e v re o r u d ă a s a , s ă v o r b e a s c ă
în p r e z e n ţ a s t a r e ţ i i , r e p e d e şi în s c u r t e c u v i n t e ” - VII
Ecum . 20.
4. D e s p r e c o n t a c t u l cu l u m e a m i r e a n ă , s t a r e ţ u l
( e p i s c o p u l ) Calinic, în p i s a n i a m ă n ă s t i r i i C e r n ic a ,
r â n d u i e ş t e : „...în a c e s t o s tr o v (S fântu l Q h e o r g h e ) ,

treze pentru mănăstire, şi nicidecum nu mai pot deveni locaşuri

lumeşti”. - (n.ed.)
252 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

s a u în v re o chilie, f e m e i e s ă nu d o a r m ă nici s ă
m ă n â n c e , ci s ă vie n u m a i s ă s e î n c h i n e în s f â n t a
b i s e r i c ă , c ă p e n t r u o d i h n a şi o s p ă t a r e a t u t u r o r
m u s a f ir il o r , b ă r b a ţ i şi femei, e s t e r â n d u i t ă a r h o n d ă -
rie în o s tr o v u l cel m a r e (S fântu l Micolae), u n d e
p r i m i n d u - s e c a n i ş t e f ă c ă t o r i d e b i n e şi iu b it o r i d e
D u m n e z e u s e vor o d i h n i şi s e v o r o s p ă t a cu c e s e va
a f l a fără d e c a r n e , c ă m â n c a r e a c ăr n ii s-a o p r i t d e
S t a r e ţ u l G h e o r g h e . . . ” Vezi: Fem ei în mănăstire.
5. „ D e o a r e c e p e n t r u n e n o r o c i r e a c a r e a fost
p e n t r u p ă c a t e l e n o a s t r e , s-au r ă p i t o a r e c a r e s f i n t e
c a s e , a d i c ă e p i s c o p i i şi m ă n ă s t i r i , d e c ă t r e unii
b ă r b a ţ i , şi s- au f ă c u t locaşuri lumeşti, d a c ă cei c e le
ţin vor bine voi s ă le d e a î n a p o i , p e n t r u a s er vi ia ră şi
vechii d e s t i n a ţ i i , b in e , iar d e n u, d e vor fi din c a t a l o ­
gul i e r a t i c e s c d i s p u n e m s ă s e caterisească, ia r de
vor fi laici sau monahi, să se afurisească, c a unii c e
s u n t o s â n d i ţ i d e Tat ăl , d e Fiul şi d e S f â n t u l D uh, şi
s ă s e a ş e z e u n d e v i e r m e l e nu s e s f â r ş e ş t e şi focul
nu s e s t i n g e , d e o a r e c e s e p u n î m p o t r i v a D o m n u l u i ,
C a r e zice: „Mu faceţi c a s a P ă r in t e lu i Meu c a s ă d e
n e g u ţ ă t o r i e ” (loan 2, 16)- VIIEcum . 13. Vezi: Ierosilia,
înfrânarea, Biserica.
6. O r g a n i z a r e a m ă n ă s t i r i i . S u n t d o u ă feluri d e
o rg a n i z ă r i :
1) Idioritm ică, u n d e t r ă i e ş t e f ie c a r e c u m p o a t e
şi cu c e p o a t e , a v â n d în c o m u n n u m a i b i s e r i c a şi
cimitirul. Acest fel d e o rg a n iz a ţi e a lua t fiinţă c a m d e
prin secolul 14, şi c a r e a d a t cele ma i rele r ez ult at e.
2) Chinoviticăs a u o b ş t e a s c ă , u n d e to tu l e s t e în
c o m u n , fo rm ân d o s trâ n s ă le g ă tu ră de frăţie ta te ca
şi m e m b r i i u n e i familii. A c e a s t a e s t e a d e v ă r a t a
o r g a n i z a r e a vieţii m ă n ă s t i r e ş t i .
7. M ă n ă s t i r e a e s t e c o n d u s ă d e un s t a r e ţ a l e s p e
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 253

via ţă, s a u a l e s n u m a i p e u n a n u m i t t i m p , d u p ă u n
r e g u l a m e n t m a i d i n a i n t e s ta bi lit . EI l u c r e a z ă cu
a j u t o r u l c o m i t e t u l u i d u h o v n i c e s c şi cel e c o n o m i c .
P e r s o a n e l e di n a d m i n i s t r a ţ i e p o t fi a l e s e p e via ţă
s a u p e u n a n s a u doi. F u n c ţ i u n i l e a d m i n i s t r a t i v e
periodice d au mai bune rezultate d e c â t cele nelimi­
t a t e . Vezi: Stareţul.
8. „C hi no vi a t r e b u i e s ă a i b ă trei fa p te : u n a a
sm ereniei a l t a a ascultării şi u l t i m a c a r e s ă a i b ă
mişcarea ş i im boldul p e n t r u lucrul c h i n o v i e i . ” -
Pateric p. 182.
MORMÂNT JEFUIT. „Iar s p a r g e r e a d e m o r m i n t e
s e î m p a r t e şi a c e a s t a : în p ă c a t d e i e r t a t şi p ă c a t d e
n e i e r t a t . D a c ă c in e v a s f i i n d u - s e din p r i c i n a b u n e i
c u v i i n ţ e şi l ă s â n d c o r p u l cel î n g r o p a t ne je f u it , î n c â t
s ă nu v a d ă s o a r e l e r u ş i n e a firii, d a r t o t u ş i î n t r e b u i n ­
ţ â n d la v r e u n lu c ru o a r e c a r e p i e t r e din c e l e p u s e la
m o r m â n t , nici a c e a s t ă f a p t ă nu e s t e d e l a u d ă , î n s ă
d e ob ic e i , va fi fa p tă d e i e r t a t c â n d s c h i m b a r e a
m a t e r i e i s e va f a c e la v r e u n lu c r u m a i d e folos şi d e
o b ş t e . Iar c â n d va ră sco li praful celui f ă c u t p ă m â n t ,
şi va r ă s t u r n a o a s e l e , cu g â n d u l d e a g ă s i lu cruri
d i n t r e c e l e î n g r o p a t e î m p r e u n ă , u n u l c a a c e s t a s-a
c o n d a m n a t cu a c e e a ş i j u d e c a t ă , cu c a r e s-a o s â n d i t
c u r v i a s i m p l ă ( 7-9 ani) p r e c u m s-a zis în c u v â n t u l d e
m a i î n a i n t e , p ă s t o r u l ţ i n â n d s e a m ă d e v ia ţa c el u i c e
a greşit ca să s cu rteze tim pul canonisirii p e n tru
v i n d e c a r e a lui, d u p ă c u m s-a s cr is în c a n o a n e . ” -
Sfântul Grigore Π/sis 7.
2. „ S ă p ă t o r u l d e m o r m i n t e 10 a n i va fi n e î m p ă r ­
t ă ş i t . ” - Sfântul Vasile 66.
3. „ S ă p ă t o r u l d e m o r m i n t e h o t ă r â m a fi un a n
n e î m p ă r t ă ş i t , m â n c â n d u s c a t d u p ă o r a a n o u a , şi
f ă c â n d în f i e c a r e zi c â t e 2 5 0 d e m e t a n i i . ” - SfântulI.
254 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

Fost. 29. Vezi: Furtul', Ie roşii ia.

MORTĂCIUNEA. Vezi: Mâncarea, înfrânarea.
MOŞTENIREA PĂRINTEASCĂ. „ P ă r i n t e l e c a r e
nu-şi i u b e ş t e feciorii s ă i d e o p o t r i v ă , ci p e u n u l îl
b l e s t e m ă , iar p e a ltu l îl b i n e c u v i n t e a z ă ; p e u n u l
i u b e ş t e , ia r p e a ltu l îl u r ă ş t e , şi a v e r e a Iui n u o
î m p a r t e d e o p o t r i v ă Ia toţi, a c e l a e s t e c a u n u c i g ă t o r
d e fii, s ă n u s e î m p ă r t ă ş e a s c ă cu S f i n t e l e T a in e , ci
î n c ă s ă s e şi a f u r i s e a s c ă , a d i c ă s ă s e l e p e d e d e la
s f â n t a Bi ser ic ă, p â n ă c â n d s e va î n d r e p t a . ” - Moiitf.
Vezi: A verea, Datoria; Creşterea copiilor.
MULŢUMIREA e s t e o d a t o r i e d e c o n ş t i i n ţ ă . Cine
nu m u l ţ u m e ş t e b i n e f ă c ă t o r u l u i s ă u d ă d o v a d ă d e
li p s ă d e b u n s im ţ.
M â n t u i t o r u l a l ă u d a t p e a c e l l e p r o s , c a r e s-a
î n t o r s şi I-a m u l ţ u m i t p e n t r u c ă l-a v i n d e c a t , şi S-a
m â h n i t p e n t r u ceilalţi 9 c a r e nu I-au m u l ţ u m i t . -
Luca 17, 17.
2. Cel c e m u l ţ u m e ş t e c elu i c e a f ă c u t r ă u , s e
fa ce p ă r t a ş la p ă c a t e l e lui. Vezi: Tovărăşia.
MUNCA. Vezi: Lenevi rea.
MUSTRAREA e s t e o p e d e a p s ă s p i r i t u a l ă . P e n tr u
cel n e s i m ţ i t o r e a p o a t e fi neînsemnată; p e c â n d
p e n t r u cel s i m ţ i t o r şi cu c o n ş t i i n ţ a b i n e d e z v o l t a t ă
e a p o a t e fi o pedeapsă grea. M u s t r a r e a f ă c u t ă în
faţă m u l ţ i m i i e s t e o p e d e a p s ă s p i r i t u a l ă foarte grea.
M u s t r a r e a s ă n u s e f a c ă d u p ă d a t e l e i n f o r m a ţ ii lo r, ci
d u p ă rezultatele cercetărilor.
1. Ea t r e b u i e s ă iz v o r a s c ă dintr-o i n i m ă s i n c e r ă ,
pli n ă d e iubir e, şi d in c o n ş t i i n ţ a a d e v ă r u l u i . S f â n t u l
Pavel m u s t r ă p e S f â n t u l A pos to l Petru. - Gal. 2, 14.
„Mai b i n e o m u s t r a r e p e faţă, d e c â t o p r i e t e n i e
a s c u n s ă . ” - Frov. 27, 5.
2. E s te o d a t o r i e d e a m u s t r a p e cel n e p r i c e p u t :
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 25 5

„Nu c r u ţ a co pilul fă ră a-1 m u s t r a , c ă c i dacă-1 vei lovi

cu n u i a u a nu va muri... ci îi s co ţi s u f l e t u l din p i e r z a ­
r e a i a d u l u i . ” - Prov. 23, 13-14.
„O m u s t r a r e p ă t r u n d e m a i m u l t p e o m u l p r i c e ­
p u t, d e c â t o s u t ă d e lovituri d a t e c el ui n e c h i b z u i t . ” -
Prov. 17, 10.
3. O m u s t r a r e s i n c e r ă va fi r ă s p l ă t i t ă şi în fa ţa
o a m e n i l o r şi în fa ţ a lui D u m n e z e u . „ C in e m u s t r ă p e
alţii, m a i tâ rz iu va g ă s i m a i m u l t ă b u n ă v o i n ţ ă , d e c â t
cel c e n u m u s t r ă p e n t r u li n g u ş i r e . ” - Prov. 28, 23.
4. „Vă r u g ă m , d e a s e m e n e a , fr aţ il o r, c a s ă
m u s t r a ţ i p e cei c e t r ă i e s c în n e o r â n d u i a l ă , s ă
î m b ă r b ă t a ţ i p e cei d e z n ă d ă j d u i ţ i , s ă sprijiniţi p e cei
slabi, s ă fiţi cu toţii î n d e l u n g r ă b d ă t o r i . ” - / Tes. 5, 14.
NASUL, fie cel d e la b o te z , fie d e la c u n u n i e , s a u
c ă l u g ă r i e , el e s t e u n p o v ă ţ u i t o r d u h o v n i c e s c .
1. C a c i n e v a s ă fie n a ş t r e b u i e s ă fie o m c u m p ă ­
n i t ş i e v la v i o s , c u b u n ă r e p u t a ţ i e m o r a l ă şi p u s în
s i t u a ţ i a d e a p u t e a s ă p o v ă ţ u i a s c ă f in u l p e c a l e a
m â n t u i r i i . Nici într-un c a z nu p o a t e fi c ine va n a ş d a c ă
e s t e d e a l t ă c r e d i n ţ ă , s a u im o r a l şi c a r e nu p o a t e s ă
d e a în d ru m ările trebuincioase. D acă el n-are p e n tru
sine viaţă creştină, cu m ar p u te a să povăţuiască pe
a l t u l ? N i m e n i n u p o a t e d a c e e a c e n-are!
2. Naşul s e l e a g ă c u finul şi c u p ă rin ţii lui
„ printr-o r u d e n i e s p i r i t u a l ă , c a r e e s t e m a i m a r e
d e c â t c e a d u p ă t r u p ” d e o a r e c e el s e n u m e ş t e p ă ­
rinte duhovnicesc, ia r finul e s t e fiu duhovnicesc. - VI
Ecum. 53. Vezi: Rudeniile, Curvia cu rude spirituale,
Logodna.
3. La călugărie t r e b u i e s ă a i b ă n e g r e ş i t u n n a ş ,
c a r e s ă a i b ă o v i a ţ ă e x e m p l a r ă , u n d u h o v n i c is cu s it ,
c ăc i altfel n oul c ă l u g ă r i t s e p o a t e s ă l b ă t i c i d e la
î n c e p u t , ia r n a ş u l va d a s e a m a î n a i n t e a lui D u m n e -
256 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

z e u d e s p r e p i e r z a r e a s u f l e t u l u i lui; va fi, în a c e l a ş
t i m p , r e s p o n s a b i l şi s t a r e ţ u l c a r e a î n g ă d u i t a ş a
c ev a . C i n e n u s e g r ţ j e ş t e d e f in u l s ă u s e c a n o n i s e ş t e
c a şi p ă r i n ţ i i c a r e îşi l e a p ă d ă c op ii i. Vezi: Creşterea
copiilor. Datoria, Monahismul.
4. „Nu s e c u v i n e , nici e l u c ru cinst it, nici pri m it ,
c a c ă l u g ă r u l s a u c ă l u g ă r i ţ a s ă p r i m e a s c ă c o p ii
d u p ă S f â n tu l B ote z, a d i c ă s ă s e f a c ă c u m e t r i s a u s ă
ţie c u n u n i la n u n t ă , a d i c ă s ă c u n u n e . (După c u m
nici m i r e a n u l nu p o a t e fi n a ş la c ă l u g ă r i e ) . Iar d e va
î n d r ă z n i c in e v a s ă f a c ă a c e s t l u c r u fă ră d e c a l e , şi
d e r u ş i n e , şi fă ră d e le ge , s ă s e c a n o n e a s c ă c u m va
p ă r e a a r h i e r e u l u i . Iar d e va f a c e a c e a s t a a d o u a
o a r ă s ă s e g o n e a s c ă d in B ise ri ca lui Hristos, c a u n
c ă l c ă t o r d e d u m n e z e i e ş t i l e p r a v il e .” - PMB gl. J35.
Vezi: Ieromonahul.
NĂDEJDEA. Vezi: Deznădăjduirea.
NEASCULTAREA e s t e p a r t e a n e g a t i v ă a a s c u l t ă ­
rii. A s c u l t a r e a îşi a r e o r i g i n e a î n o r d i n e a s t a b i l i t ă
d e D u m n e z e u l a c r e a r e a lu m ii . D u p ă c u m t o a t ă
e x i s t e n ţ a p o r n e ş t e d e la A t o t p u t e r n i c i a lui D u m n e ­
z e u , t o t a ş a şi a s c u l t a r e a p o r n e ş t e d e Ia o r d i n e a
s t a b i l i t ă d e F ă c ă t o r u l , ca o c o n d i ţ i e a b s o l u t n e c e ­
s a r ă a n a tu r ii şi a vieţii.
P ă c a t u l e s t e u n a c o n t d a t d ia vo lu lu i, iar v i r t u t e a
e s t e o lovitu ră d a t ă lui.
P ă c a t u l i n t e r n p o r n e ş t e d in p r e ţ u i r e a e x a g e r a t ă
a p e r s o a n e i li b e r c u g e t ă t o a r e , ia r p ă c a t u l e x t e r n în
m i ş c a r e a v o in ţe i fii n ţe lo r r a ţ i o n a l e , c ă t r e o a l t ă
ţ i n t ă d e c â t c e a vo it ă d e D u m n e z e u , şi c a r e d u c e la
faptele neascultării.
Primul p ă c a t al diav olu lui , la c a r e i-a a t r a s prin
ispitire şi p e primii o a m e n i , şi d e a tu n c i pe toţi u r m a ­
şii lor, c â t şi al pr im ilo r o a m e n i , a fost n e a s c u l t a r e a .
 PRAVILA BISERICEASCĂ 257

A u t o r i t a t e a 136, î n t r u c â t e s t e d e la D u m n e z e u ,
a r e în f u n c ţ i u n e a ei r â n d u i a l ă d u m n e z e i a s c ă , d e
a c e e a S f â n t u l Pavel, î n d e a m n ă la s u p u n e r e nu
n u m a i d e frică, ci şi din înd em nul conştiinţei.
1. „Tot o m u l t r e b u i e s ă fie s u p u s s t ă p â n i r i l o r
c e l o r m a i î n a l t e , căci nu e s t e s t ă p â n i r e c a r e s ă nu
vie d e la D u m n e z e u . Şi s t ă p â n i r i l e c a r e s u n t , d e la
D u m n e z e u a u fo s t r â n d u i t e . De a c e e a o r i c i n e s e
î m p o t r i v e ş t e s t ă p â n i r i i , r â n d u i e l i i lui D u m n e z e u s e
î m p o t r i v e ş t e , şi cei c e s e î m p o t r i v e s c îşi vo r lua
o s â n d ă . D r e g ă t o r ii nu s u n t d e t e m u t p e n t r u f a p t e l e
c e l e b u n e , ci p e n t r u c el e rele. Vrei s ă nu t e t e m i d e
s t ă p â n i r e ? Fă b i n e l e şi vei a v e a l a u d ă d e la e a . El
e s t e sl uj it or ul lui D u m n e z e u p e n t r u b i n e l e tă u . Dar
d a c ă faci răul, t e m e -t e căci n u în z a d a r p o a r t ă s a b ia .
El e s t e p u s în s l u j b a lui D u m n e z e u , c a să-L r ă z b u n e
şi s ă p e d e p s e a s c ă p e toţi cei c e fac răul. De a c e e a
t r e b u i e s ă vă s u p u n e ţ i , nu n u m a i d e frica p e d e p ­
sel or, ci şi d in îndem nul conştiinţei."- Rom. 13, 7-5.
2. „ A s c u l t a r e a f a c e m a i m u l t d e c â t j e r t f e l e , şi
p ă z i r e a c u v â n t u l u i S ă u face m a i m u l t d e c â t g r ă s i ­
m e a b e rb e c il o r . Căci n e a s c u l t a r e a e s t e t o t a ş a d e
r e a c a şi g h i c i r e a , şi r ă z v r ă t i r e a nu e s t e m a i p u ţ i n
v in o v a t ă d e c â t î n c h i n a r e a la idoli... Fii ndcă ai l e p ă ­
d a t c u v â n t u l D o m n u l u i , a c u m t e l e a p ă d ă şi El c a

De când este omenirea, lupta la vârf se dă pentru răsturnarea

autorităţii lui Dumnezeu din viaţa oamenilor şi înlocuirea cu
autoritatea falsă a duşmanului lui Dumnezeu şi ucigaşului de
om, Lucifer. Rezultatele se văd în zilele noastre (an 2008) la tot
pasul, diavolul urlându-şi victoriile obţinute în dărăpănarea omu­
lui, a familiei şi a societăţii, prin toate trâmbiţele mass-media =
radio, tv, presă, internet, cinematograf, literatură vulgară şi
obscenă, etc. Tirania tehnocraţiei şi a ştiinţei fără limite morale
înspăimântă azi pe bietul om ieşit, prin neascultare, de sub
autoritatea lui Dumnezeu, (n.ed.)
258 I E R O M. N I C O D I M S ACHE LARI E

î m p ă r a t ”, a zis S a m u i l lui Saul. - Sam. 15, 22-23.

3. P u t e r e a s t ă p â n i r i i c o n s t ă în A d e v ăr u l d u m n e ­
z e i e s c , d e p o z i t a t în d o g m e l e d e c r e d i n ţ ă şi d e
m o r a l ă , ve ri fi c a te cu S f â n t a S c r i p t u r ă şi cu S f â n t a
Tradiţie: în vir tu tea a c e s t e i puteri a Adevărului d u m ­
n e z e i e s c , legătura d u h o v n i c e a s c ă e s t e a b s o l u t ă .
Dacă a sc u lta re a e s te conştiinţa solidarităţii de
g r u p în o r d i n e a i e r a r h i c ă , a p o i n e a s c u l t a r e a e s t e
a c ţ i u n e a d e d e s t r ă m a r e a a c e s t e i s o l i d a r i t ă ţ i fră­
ţeşti. „ Ia tă a c u m c e e s t e b u n s a u c e e s t e f r u m o s ,
fă ră n u m a i a locui fraţii î m p r e u n ă , c ă î n t r u a c e a s t a
a f ă g ă d u i t D o m n u l v i a ţ a d e veci ”, c â n t ă B is e ri ca în
a n t i f o a n e l e gla s. 8.
4. Conducătorul trebuxe s ă fie a d â n c p ă t r u n s d e
A d e v ă ru l d u m n e z e i e s c , căci... „fiinţa i e r a r h i e i n o a s ­
tr e s u n t c u v i n t e l e p r e d a n i s i t e d e D u m n e z e u , a d i c ă
c u n o a ş t e r e a a d e v ă r a t ă a d u m n e z e i e ş t i l o r S c rip tu ri,
p r e c u m a zis m a r e l e Dionisie. Căci D u m n e z e u a zis
prin p r o o r o c i : Tu a i lepădat cunoştinţa ş i Eu te voi
lepăda pe tine ca să nu-M i m a i fii Mie preot. ” (Osie
(Osea) 4, 6 )- VII Ecum. 2.
5. Credincioşii c a r e nu a s c u l t ă d e p o v e ţ e l e
ierarhiei se afurisesc p â n ă se în ţelepţesc. Dacă se
î n d ă r ă t n i c e s c p e n e d r e p t , s e a f u r i s e s c definitiv.
Vezi: Schisma, Anatema.
„ D a c ă v r e u n u l d i n t r e m ir e n i va c ă l c a şi va d e f ă i ­
m a D u m n e z e i e ş t i l e şi î m p ă r ă t e ş t i l e p o r u n c i , şi va
b a t j o c o r i î n c ă şi legile şi î n f r i c o ş a t e l e a ş e z ă m i n t e
a l e Bisericii, î n d r ă z n i n d a b a t e v r e u n e p i s c o p , s a u
a-1 î n c h i d e fără p ri c in ă , ori p l ă s m u i n d a c e s t e a fără
p r ic in ă , s ă fie a n a t e m a . ” - Sf. Sofia 3. Vezi: Defăima­
rea, Bătaia.
6. Clericii care. nu a s c u l t ă d e s u p e r i o r i i lor s e
c a t e r i s e s c , căci ei nu p o t s ă facă n i m i c c o n t r a voin-
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 259

tei c o n d u c ă t o r i l o r , a t â t a t i m p c â t ei l u c r e a z ă s i n c e r
şi d u p ă r â n d u i e l i l e c a n o n i c e .
„Pr ezbiterii şi d i a c o n i i s ă nu fa c ă n i m i c fă ră
a p r o b a r e a e p i s c o p u l u i , c ă c i el e s t e a c e l a c ă r u i a i
s-a î n c r e d i n ţ a t p o p o r u l D o m n u lu i, şi c a r e va d a
s e a m ă p e n t r u s u f l e t e l e lor.” -Apost. 39 ; Cart. 6, 7; 1
Ecum . 16, /-//, 15.
7. „S-a g ă s i t d e c u v i i n ţ ă , c ă d a c ă u n ii d i n t r e
cl erici , s a u d ia c o n i , nu s-a r s u p u n e e p i s c o p u l u i lor,
c a r e a r voi să-i î n a i n t e z e la o c i n s t e m a i m a r e p e n ­
tru t r e b u i n ţ e l e b is e r i c i l o r lor, s ă nu m a i p o a t ă sluji
nici în t r e a p t a din c a r e n-au voit s ă i a s ă . ” - Cart. 39.
Vezi: Slujba bis.
8. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p , c a t e r i s i t d e s i n o d , s a u
p r e z b i t e r s a u d i a c o n o p r i t fiind d e e p i s c o p u l s ă u , a r
în d ră z n i s ă luc reze ceva din cele liturgice, ori e p i s c o ­
pul d u p ă o b ic e i u l d e m a i î n a i n t e , ori p r e z b i t e r u l , ori
d i a c o n u l , s ă nu-i m a i fie î n g ă d u i t , nici în a lt s i n o d
s ă n - a i b ă n ă d e j d e d e a fi ie r t a t , nici s ă p o a t ă s ă s e
a p e r e ; şi toţi cei c e s e î m p ă r t ă ş e s c cu d â n s u l s ă s e
l e p e d e d e la B iseri că, m a i a l e s c â n d a u ş t i u t d e m a i
înainte h otărârea d a tă asupra celor mai su s
a m i n t i ţ i şi t o t u ş i î n d r ă z n e s c s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă c u
d â n ş i i . ” - Ant. 4; Apost. 28, 31. IIE c u m . 6.
9. „ D acă c in ev a , h i r o t o n i s i n d u - s e î n t r u e p i s c o p ,
nu a r p ri m i s l u j b a şi p u r t a r e a d e grijă a p o p o r u l u i ,
c a r e i s-a î n c r e d i n ţ a t , a c e l a t r e b u i e s ă s e a f u r i s e a s ­
c ă p â n ă c e va pr imi; a s e m e n e a şi p r e z b i t e r u l şi
d i a c o n u l . Iar d a c ă s- a r d u c e a c o lo , şi n-ar fi prim it,
nu d in p r ic in a s a, ci din c a u z a r ă u t ă ţ i i p o p o r u l u i , el
s ă r ă m â n ă e p i s c o p , iar cl er u l c e tă ţi i s ă s e a f u r i s e a s ­
c ă f i i n d c ă n-a î n v ă ţ a t p e un a st fe l d e p o p o r
n e s u p u s . ” - Apost. 36
10. M on ah ul , c a r e nu s e s u p u n e s t a r e ţ u l u i s ă u
260 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

c a r e îl p o v ă ţ u i e ş t e la fa p te v i r t u o a s e , „se va a fu ri s i
d e e p i s c o p . ” - MI, 3. Vezi: Legătură duh.
11. n ic i milostenia, d e ş i e s t e o f a c e r e d e b in e ,
nu t r e b u i e s ă s e f a c ă fără voia c o n d u c ă t o r u l u i .
„ D a c ă c in e v a d ă s a u ia v r e u n l u c ru , fără d e voia
e p i s c o p u l u i s a u a c elu i î n s ă r c i n a t cu a d m i n i s t r a r e a
facerii d e b in e , s ă fie a n a t e m a şi cel c e d ă şi cel c e
ia .” - Gangra 8, 7; Ancira 18; Ant. 17, 18.
12. Episcopul este dator a asculta de Sinod...
„Şi ţ i n â n d u - s e s i n o d u l p e n t r u c h e s t i u n i c a n o n i c e şi
e v a n g h e l i c e , s e c u v i n e ca e p i s c o p i i a d u n a ţ i s ă fie
cu grijă şi cu b ă g a r e d e s e a m ă c a s ă s e p ă z e a s c ă
d u m n e z e i e ş t i l e şi d e viaţă f ă c ă t o a r e l e p o r u n c i a le
lui D u m n e z e u . Căci întru păzirea lo r răsplătire este
m ultă (Ps. 19, 12); p e n t r u c ă p o r u n c a e s t e făclie, ia r
l e g e a l u m i n ă şi c a l e a vieţii e s t e m u s t r a r e a şi p e d e p ­
s i r e a (Prov. 6, 33); şi porunca D o m n ulu i este strălu­
cită, care lum inează ochii (Ps. 18, 9)...” - VII Ecum . 6;
Ant. 20; VI Ecum . 8, 19; Pomenirile la slujbe.
13. „Nu s e c u v i n e e p i s c o p i l o r fiind c h e m a ţ i la
S i n o d s ă d e f a i m e , ci s ă s e a d u n e s ă înv eţ e, s a u s ă
s e î n v e ţ e p e n t r u î n d r e p t a r e a Bisericii şi a celor lal ţi.
Iar d a c ă a r d e f ă i m a , u nul c a a c e s t a s e o s â n d e ş t e
s i n g u r p e s i n e î n s u ş i . C â n d e s t e î m p i e d e c a t d e v re o
î m p r e j u r a r e n e p r i e l n i c ă , i s e i a r t ă . ” - Laod. 40; I-II
13, 15.
14. „ P r e o t u l d e va sluji S f â n t a L i t u r g h i e , fiind
caterisit de arhiereu, să se afurisească, adică să se
l e p e d e d e t o t d e la Biserică, d u p ă c a n o n u l 2 8 al
S f in ţi lo r A p o s t o li .” - Molitf; RBOR Art. 17-24.
15. „Şi o r i c a r e c l e r i c va sluji c u d â n s u l , s ă fie
l i p s i t d e d r e g ă t o r i a s a d u p ă c a n o n u l 11 al S f in ţi lo r
A p o s t o li .” - Molitf. Vezi; Tovărăşia !a rău.
16. „C e lo r ne pocăiţi şi cu totul deznădăjduiţi
 PRAVILA BISERICEASCĂ 261

c a r e a u d o b â n d i t pie le d e e t i o p n e s c h i m b a t ă şi
î m p i e s t r i r i d e p a r d o s , li s e va zice a c e a p i l d ă a
s m o c h i n u l u i : „ Să nu se m ai Facă în tine rod în veac,
pentru care îndată s-a ş i uscat. (Mat. 21, 19; Marcu
11, 13). P e n t r u ei s e p o t r i v e ş t e şi z isa E c le si as tu lu i:
Ceea ce este strâm b nu se va m a i putea îndrepta, şi
ce lipseşte nu se va m a i putea num ăra; că de nu se
va îndrepta de la început cel strâmb, nu m a i este cu
putinţă de înfrumuseţat; ş i dacă nu se va înlocui
lipsa, nu m a i este cu putinţă să se numere. ( E d . 1,
15) D re p t a c e e a , la sf â rş i tu l vieţii lor s e vor îm p li n i
c e l e z is e d e p r o o r o c u l Isaia: „ Ş i vor ieşi, şi vor vedea
stârvurile oamenilor, care au călcat poruncile meie, că
viermele lor nu va m uri şi focul lor nu se va stinge şi
vor fi priveală la tot t r u p u l (Îs. 6 6 , 24). I a r cei
n e d r e p ţ i a st fe l s e vor t u l b u r a şi nu s e vor p u t e a s ă
s e o d i h n e a s c ă ! , z ic e D u m n e z e u , c ă nu e s t e cu p u t i n ­
ţ ă c e l o r p ă g â n i , s ă s e v e s e l e a s c ă . ” - S f Petru 4. Vezi:
Anatema, Caterisirea, Afurisirea, Canonisirea.
NECREDINŢA a b s o l u t ă e s t e o i m p o s i b i l i t a t e
sufletească.
1. O m u l a fost c r e a t cu l i b e r t a t e a d e a c r e d e în
D u m n e z e u , C r e a t o r u l Lui, şi a-I a d u c e slavă; r e s p i n ­
g â n d c r e d i n ţ a în D u m n e z e u , el e s t e n e v o it s ă
c r e a d ă în o r i c e a lt c ev a , p e n t r u a-şi a c o p e r i fie şi
p a r ţ i a l g o lu l s u f l e t e s c ; d e a c e e a a j u n g e s ă c r e a d ă în
f ă p t u r a lui D u m n e z e u , a d i c ă în s i n e î n s u ş i s a u în
b u n u r i l e vieţii î n c o n j u r ă t o a r e , d e v e n i n d i d o la tr u .
Cei n e c r e d i n c i o ş i „au s c h i m b a t în m i n c i u n ă
a d e v ă r u l Iui D u m n e z e u , a u slujit şi s-au î n c h i n a t
fă ptu rii în loc ul F ă c ă t o r u l u i . Λ· - Rom. 1, 25.
2. M o m e n t e l e d e n e c r e d i n ţ ă p e n t r u cel e vla vi os
s u n t n i ş t e criz e t r e c ă t o a r e p ro v e n it e : din org oli ul
vieţii i s c o d i t o a r e , s a u din c e r c e t ă r i l e m ă r g i n i t e şi
262 IEROM. NICODIM SACHELARIE

s t r â m t e al vieţii n a t u r a l e , c a r e î n c u r c ă v e d e r i l e
î n a l t e a l e c r e d i n ţ e i , s a u d in r e t r a g e r e a H a ru lu i şi
b â n t u i r e a d i a v o l e a s c ă . Pateric cap. VIII, IX. Deznă-
dăjduirea. Hula.
3. C e l o r n e s i n c e r i şi r ă u t ă c i o ş i D u m n e z e u „le-a
o r b i t ochii, şi le-a î m p i e t r i t in i m a , c a s ă n u v a d ă cu
ochii şi s ă nu î n ţ e l e a g ă cu i n i m a ” a d e v ă r u l c r e d i n ţ e i
din a d â n c u l inimii lor, şi astf el, ei nu s e p o t î n t o a r c e
la D u m n e z e u şi nu s e m a i p o t v i n d e c a s u f l e t e ş t e , c a
F a r a o n , Iu d a , ş.a. „De n-a ş fi ve n it şi nu le-aş fi g r ă i t
lor, p ă c a t n-ar avea, d a r a c u m n-au nici o dezvinovăţire
p e n t r u pă c a tu l lor.” - loan 15,22; 12, 40. Vezi: Ştiinţa.
4. „Şi crezi tu, o m u l e , c ă vei s c ă p a d e j u d e c a t a
lui D u m n e z e u ? S a u d e s p r e ţ u i e ş t i tu b o g ă ţ i i l e
b u n ă t ă ţ i i , î n g ă d u i n ţ e i şi î n d e l u n g a t e i Lui r ă b d ă r i ”
c â n d h u l e ş t i p e D u m n e z e u ? „Mu vezi tu c ă b u n ă t a ­
t e a lui D u m n e z e u te î n d e a m n ă la p o c ă i n ţ ă ? ”
„D ar cu î m p i e t r i r e a inimii ta le , c a r e n u v r e a s ă
s e p o c ă i a s c ă , îţi a d u n i o c o m o a r ă d e m â n i e p e n t r u
z i u a m â n i e i şi a a r ă t ă r i i la j u d e c a t a c e a d r e a p t ă a
lui D u m n e z e u , c a r e va r ă s p l ă t i f i e c ă r u i a d u p ă
f a p t e l e lui!” - Rom. 2, 3-6.
5. M ec re d in ţa celui c e a r e r â v n ă p e n t r u D u m n e ­
z e u îşi a r e izvorul în n e p r i c e p e r e şi n e ş t i i n ţ ă , d e
a c e e a el e s t e d a t o r s ă a s c u l t e d e p o v ă ţ u i t o r u l Iui
s u f l e t e s c şi s ă c i t e a s c ă cu u m i l i n ţ ă C u v â n t u l Iui
D u m n e z e u . Rom. 10, 2 ; II Cor. 4, 3-4; Rom. 1, 17-18;
RBOR art. 8.
NEDREPTATEA. „Să nu c h i n u i e ş t i p e s tr ă in ... s ă
nu a s u p r e ş t i p e v ă d u v ă , nici p e orf a n . Dacă-i a s u ­
p re ş ti şi ei s t r i g ă c ă t r e Mine d u p ă a ju to r, Eu le voi
a uzi s t r i g ă t e l e ; m â n i a Mea s e va a p r i n d e şi vă va
nimici c u s a b i a , n e v e s t e l e v o a s t r e vor r ă m â n e a
v ă d u v e ia r copiii voştri orfani... D a că vo r s t r i g a
 PRAVILA BISERI CEASCA 263

c ă t r e Mine d u p ă a j u t o r Eu îi voi au zi , c ăc i Eu s u n t
mil os tiv .” - Ex. 22, 21-27.
2. „Ascu lta ţi a c u m voi, b oga ţil or! P l â n g e ţ i şi vă
t â n g u i ţ i , d in pr ic in a n e n o r o c i r i l o r c a r e a u s ă vie
p e s t e voi!
l a t ă c ă p l a t a lu c ră to ri lo r , c a r e v-au s e c e r a t
o g o a r e l e şi p e c a r e le-aţi oprit-o prin î n ş e l ă c i u n e ,
s t r i g ă ” c ă t r e Mine, zice D o m n u l. - Iacob 5, 1-5.
3. C e l o r m a r i ai p o p o r u l u i şi b ă t r â n i l o r c i n s t e li
s e c u v i n e , iar c e l o r mici şi n e p u t i n c i o ş i îngrijire.
C â n d j u d e c a ţ i s ă nu c ă u t a ţ i la fa ţa o a m e n i l o r ; s ă
a s c u l t a ţ i p e c el m i c c a şi p e c el m a r e ; s ă n u vă
t e m e ţ i d e n i m e n i , căci D u m n e z e u e s t e Cel c e face
d r e p t a t e a . . . . ” „Să nu iei d a r u r i , căci d a r u r i l e o r b e s c
ochii c e l o r î n ţ e l e p ţ i şi s u c e s c h o t ă r â r i l e c e l o r
d r e p ţ i . ” - D eut. 1,17; 16, 19.
NEGLIJENTA. Vezi: Lenea, nepăsarea.
NEÎNFRÂNAREA p o r n e ş t e dintr -o v o i n ţ ă s l a b ă ,
s a u d in p r ic in a p o f t e l o r n e s t ă p â n i t e , s a u dintr-o
o b i ş n u i n ţ ă î n d e l u n g a t ă la p ă c a t .
1. D u p ă c u m t o a t e b u r u i e n i l e s t a u Ia î n d e m â n a
o m u l u i , d a r nu p o a t e s ă le f o l o s e a s c ă p e t o a t e , t o t
a ş a şi c u f a p t e l e vie ţii , d e ş i s t a u Ia î n d e m â n a
o m u l u i d a r nu t o a t e îl f ol os e sc . - 1 Cor. 10, 23.
2. îţi l i p s e ş t e p u t e r e a în f r â n ă r i i ? A s c u lt ă c e zice
S f â n t u l A po st o l Iacob:
„ D a c ă v r e u n u i a d i n t r e voi îi l i p s e ş t e î n ţ e l e p c i u ­
n e a (înfrânării), s-o c e a r ă d e la D u m n e z e u , C a r e d ă
t u t u r o r c u m â n ă l a r g ă şi fă ră d e m u s t r a r e , şi n e g r e ­
şi t o va d o b â n d i ” fi in dc ă c i n e c a u t ă a f l ă şi c i n e c e r e
i s e d ă . - Iacob 1,5; Mat. 7,7. Vezi: înfrânarea.
NEPĂSAREA f a ţ ă d e b i n e l e a p r o a p e l u i d ă d o v a ­
d ă d e o in im ă b o ln a v ă şi d e o m in te î n t u n e c a t ă , ea
e s t e s e m n u l u n e i r ă u t ă ţ i t ă i n u i t e . De a c e e a Prooro-
264 I EROM. N I C ODI M S A C H E L A R I E

cui I e r e m i a zice; „ B l e s t e m a t e s t e t o t cel c e fa c e

lucrul Do mnu lui cu lenevie!” - 48, 10. Vezi; Tovărăşia,
Urâciunea.
2. „ n e p ă s ă t o r u l s e c o n s i d e r ă c a un d e z n ă d ă j ­
d u i t d e m â n t u i r e a lui, iar n e p ă s a r e a e s t e un d i s p r e ţ
fa ţă d e f ă g ă d u i n ţ e l e vieţii m o n a h a l e (creşt ine ), şi
p r e ţ u i r e a e x a g e r a t ă a lu c r u r il o r l u m e ş t i . în n e c a z ,
cel n e g l i j e n t a c u z ă p e D u m n e z e u c ă e s t e n e m i l o s t i v
şi n e î n d u r a t f a ţă d e v ia ţa o a m e n i l o r , iar la r u g ă c i u ­
nile p a r t i c u l a r e şi s l u j b e l e o b ş t e ş t i e s t e fă ră d e nici
o tragere de inimă!”
„ R â n d u i m p e n t r u a c e s t p ă c a t c a cel n e g l i j e n t s ă
s e p o c ă i a s c ă 4 0 d e zile; în 3 s ă p t ă m â n i s ă nu g u s t e
nici vin nici u n t d e l e m n şi s ă facă c â t e 2 5 0 d e m e t a n i i
p e zi, f i i n d c ă b o a l a n e g l i j e n ţ e i p o a t e să-l d u c ă î n
p ie r z a r e a c e a ve şn ic ă a iadului.” - 5 Teodor Stud. SC. 6.
NERECUNOŞTINŢA. Vezi: Mulţumirea.
NERESPECTUL e s t e un a t e n t a t , o i n s u l t ă f a ţă d e
d e m n i t a t e a o m u l u i . Orice o m , fie el m a r e , fie m i c
a r e d e m n i t a t e a lui c a r e t r e b u i e r e s p e c t a t ă . în g e n e ­
ral v o rb in d , b ă t r â n e ţ e a c e r e r e s p e c t iar t i n e r e ţ e a
îngrijire. A u t o r i t a t e a c e r e t e a m ă c u v i i n c i o a s ă , ia r
n o r o d u l d i s c i p l i n ă şi v e g h e r e p e n t r u b u n u l s ă u
m e r s şi al vieţii d e o b ş t e . - Levitic 19,32.
1. Cel m ic nu d ă r e s p e c t u l c e lu i m a r e c â n d nu-1
s a l u t ă s a u nu s e p o a r t ă cu v ii n c io s; ia r cel m a r e nu
r e s p e c t ă pe cel mic, c â n d nu-i r ă s p u n d e la salu t, s a u
îl d i s p r e ţ u i e ş t e c a fa ris eu l din E v a n g h e l i e p e v a m e ş .
Dă r e s p e c t u l cu s i n c e r i t a t e a inimii şi te vei î m ­
b r ă c a cu c i n s t e a b u n e i cu viin ţe . Cin e nu r e s p e c t ă
p e a p r o a p e l e s e n e c i n s t e ş t e p e s i n e î n s u ş i . „Cinstiţi
p e to ţi o a m e n i i , iubiţi p e fraţi, te m e ţ i - v ă d e D u m n e ­
z e u , şi d a ţi c i n s t e î m p ă r a t u l u i . ” - / Petru 2, 17.
2. „Daţi t u t u r o r c e s u n t e ţ i d a t o r i s ă daţi:... cui
 PRAVILA BISERICEASCĂ 265

d a t o r a ţ i frica, daţi-i frică; cui d a t o r a ţ i cinste daţi-i

cinste. S ă nu d a t o r a ţ i n i m ă n u i nimi c, d e c â t a vă
iubi unii p e alţii, c ă c i n e i u b e ş t e p e alţii, a c e l a
î m p l i n e ş t e l e g e a . ” - Rom. 13, 7-8.
3. C in e m e r i t ă a fi r e s p e c t a t s ă ia a m i n t e d e
s i n e ca s ă nu c e a r ă cu î n g â m f a r e şi e x a g e r a r e , c ăc i
su fletu l o m u lu i s e î n d ă r ă t n i c e ş t e în faţa pretenţiilor,
şi nu ma i d ă nici c e s e cuvine s ă d e a . Cea m a i b u n ă
c in st e e s t e a c e e a c a r e vine d e la sine, fără a fi c e r u t ă .
4. Toţi, cei mici şi cei m a ri , ti ne ri şi b ă t r â n i ,
s u n t d a t o r i s ă r e s p e c t e p e a p r o a p e l e în o r i c e s i t u a ­
ţie a r fi:
a) c a om s u p u s s u b a c e l e a ş i c o n d i ţ i i a le vieţii,
b) c a elem ent social p e n t r u i n t e r e s u l vieţi i
p ă m â n t e ş t i şi
c) c a făptură a lui D u m n e z e u , c a r e m e r i t ă a fi
r e s p e c t a t ă , î n t r u r e s p e c t u l F ă c ă t o r u l u i t u t u r o r . Vezi:
Datoria.
NESUPUNEREA. Vezi: neascultarea,
NOROCUL. „A vorbi pe nt ru noroc, p e n tr u ursitori,
p e n t r u e x p l i c a r e a n a ş t e r i l o r ( d u p ă zo dii s a u s te l e ) şi
p e n t r u citire d e s t e l e , e l u c ru n e b u n e s c şi fă ră d e
Dum nezeu... Cuvintele a c e s te a s u n t ale hulitorilor
şi a le c e l o r fă ră d e D u m n e z e u . . . B u n ă t ă ţ i l e şi
răutăţile n o astre însă se mişcă d u p ă a n o astră
s i n g u r ă v o i n ţ ă . ” - Sfântul Simeon Tes. 1, 6.,
D a că s e v o r b e ş t e d e s p r e n o r o c cu î n ţ e l e s u l d e
c e v a î n t â m p l ă t o r , a c e a s t a nu e s t e un p ă c a t . P ă g â n i i
v o r b e a u d e s p r e n o r o c cu î n ţ e l e s u l d e ce va c a r e a r e
m i n t e , d e u n z e u , c a r e a d u c e b i n e l e şi răul. A c e s t a
e s t e un p ă c a t . Vezi: Vrăjitoria.
NUNTA. Vezi: Căsătoria, Logodna.
OBICEIUL.
O b i c e i u l c e l b u n u ş u r e a z ă via ţa . De m u l t e ori la
266 I E R Ο Μ . N I C O D I M S A C H E L A R I E _______

luc rul cel m a i g r e u s-au v ă z u t o a m e n i , c a r e fiind

d e p r i n ş i prin l u n g a o b i ş n u i n ţ ă l u c r e a z ă cu p l ă c e r e
şi m u l ţ u m i r e .
O b i c e i u l c e l r ă u s e f u r i ş e a z ă în c e t u l cu î n c e t u l
în v ia ţa o m u l u i şi îl s u b j u g ă în a ş a fel î n c â t a j u n g e
s ă f a c ă p ă c a t u l c h i a r fă ră d e voia lui. Răul d e v i n e
fire, un fel d e a d o u a n a t u r ă , î n c â t e s t e f o a r t e g r e u
d e î n l ă t u r a t , d a r nu im po s ib il . Ex e m pl e : Z a h e u
v a m e ş u l, Maria M agd al en a, In c e st u o s u l din C o ri n t ş.a.
1. O b i c e i u l c el r ă u se capătă:
a) din n e b ă g a r e d e s e a m ă şi lips a d e e d u c a ţ i e ;
b) d in î n d u l c i r e a c a r e i e s e d in p ă c a t ,
c) d in sila î m p r e j u r ă r i l o r şi
d) d in n e c r e d i n ţ ă .
2. îndreptarea de o b i c e i u l c e l rău:
a) S ă s e f e r e a s c ă d e o a m e n i i , d e lu c r u r i l e şi d e
o r i c e fel d e î m p r e j u r ă r i c a r e t â r ă s c la p ă c a t . „Cu cel
c u vi os , c u v i o s vei fi şi cu cel î n d ă r ă t n i c t e vei î n d ă ­
rătnici.”
b) Să s e e x a m i n e z e c â t m a i d e s p e s i n e î n s u ş i
s u b c o n d u c e r e a u n u i p o v ă ţ u i t o r p r i c e p u t . Vezi:
Lupta duhovnicească.
OCARA e s t e b u n ă n u m a i c â n d e s t e b i n e c h i b z u ­
ită p u s ă în s l u j b a D o m n u l u i şi p o r n e ş t e dintr -o
iu b ir e s i n c e r ă fa ţă d e s u f l e t u l a p r o a p e l u i .
C â n d p o r n e ş t e din r ă u t a t e e a s e c a n o n i s e ş t e .
1. „Cine e s t e o c a r n i c , u n a n s ă nu s e î m p ă r t ă ­
ş e a s c ă , m e t a n i i în zi 12.” - PBQ p. 110.
2. „ C ă l u g ă r u l d e va s c â r b i p e f r a te le s ă u , s a u va
gră i c u v i n t e d e ş a r t e cu d â n s u l , s ă p o s t e a s c ă 3 zile
d e pită şi d e a p ă , m e t a n i i 150 în zi şi d u p ă a c e e a să-şi
facă molitfă, pe nt ru că şi-a s p u r c a t gura.” - PBQ p. 128.
ΟΝΑΓΉΑ e s t e p ă c a t u l t r u p e s c s ă v â r ş i t artifi cia l,
a t â t d e b ă r b a ţ i c â t şi d e fe m e i, d a t o r i t ă n e s t ă p â n i r i i
 PRAVILA BISERI CEASCA 267
d e s i n e şi lipsei d e e d u c a ţ i e .
1. „Cel c e a f ă c u t m a i a h i e s e c a n o n i s e ş t e 4 0 d e
zile p e t r e c â n d cu m â n c a r e u s c a t ă şi f ă c â n d c â t e
100 d e m e t a n i i în f ie c a r e zi.” - Sfântul I. Post. 8.
2. „Iar a m e s t e c a r e a cu alţii, ca o d u b l ă m a i a h i e
s e a p l i c ă p e d e a p s a p â n ă Ia 8 0 d e zi le.” - Sfântul I.
Post. 9.
3. „Iar d a c ă vreunul dintre cei din cler a c ă z u t în
p a t i m a m a l a h i e i ( o n a n ie i) î n a i n t e d e a s e sfinţi,
n e s o c o t i n d p o a t e , c ă n u m a i d e a c e s t p ă c a t nu va fi
oprit de hirotonie, aplicându-i-se mai în a in te p e ­
d e a p s a c o r e s p u n z ă t o a r e a stf el s ă s e a p r o p i e s p r e
h i r o t o n i e . Iar d a c ă s-a î n t i n a t cu a c e s t p ă c a t după
hirotonie, o p r i n d u - s e un an d e l u c r a r e a p r e o ţ e a s c ă
şi î n ţ e l e p ţ i n d u - s e cu o b i ş n u i t e l e c a n o n i s i r i s ă s e
î n t o a r c ă la p r e o ţ i e . Iar d a c ă a d o u a o a r ă , s a u a t re ia
o a ră ar face a c e a sta , d u p ă ce a c u n o s c u t păcatul,
î n c e t â n d d e p r e o ţ i e s ă vie în r â n d u i a l a a n a g n o ş t i -
lor.” - Sf. I. Post. 10.
4. „ D ar şi d i n t r e femei, c a r e s-au a t i n s prin s ă r u ­
tări d e b ă r b a t şi prin p ip ă ir i, î n s ă n e s t r i c â n d u - s e ,
p r i m e s c p e d e a p s a m a l a h i e i . ” - Sf. /. Post. 11. Vezi:
Sărutatul.
5. „Câţi vin la a c e s t l u c r u d e fac m a i a h i e , a c e i a
s ă m ă n â n c e s e c 4 0 d e zile şi s ă facă în t o a t e zilele
c â t e 100 d e m e t a n i i ; ia r d e nu vor p u t e a s ă m ă ­
n â n c e s e c , a t u n c i s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă un a n , şi
s ă facă în t o a t e zilele c â t e 100 d e m e t a n i i s a u 5 0 . ”
6. „Ia ră d e s e va fa c e m a i a h i e î n t r e d â n ş i i
a t u n c i s ă m ă n â n c e s e c 8 0 d e zile, s a u s ă nu s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă 2 a n i şi s ă f a c ă în t o a t e zile le m e t a ­
nii c â t e 5 0 . ” - PMB gl. 329.
7. S f â n t a S c r i p t u r ă s p u n e c ă D u m n e z e u a uc is
p e Onan cel c e f ă c e a a c e s t p ă c a t ; a c u m p e cei ce
268 I E R O M. N I C O D I M S AC H E L A R I E

fac a c e s t p ă c a t , D u m n e z e u îi p e d e p s e ş t e :
a) Li s e î n t u n e c ă m i n t e a şi s e î m b o l n ă v e s c
sufleteşte;
b) Devin nervoşi şi Ie tre m ură mâinile şi corpul;
c) Li s e n a s c c opi i s la bi şi t â m p i ţ i .
8. Remedii:
a) S ă fie s t ă p â n p e s in e ;
b) Să lu c re z e z iln ic şi s ă evite lo c u ri le şi p e r s o a ­
n e l e c a r e d u c la p ă c a t ;
c) Să nu c i t e a s c ă căr ţi p o r n o g r a f i c e şi s ă e vite
b ă u t u r i l e şi m â n c ă r i l e e x c i t a n t e ;
d) Cel m a i b u n mijloc, cu c e l e m a i b u n e r e z u l t a ­
te, îl d ă e x a m e n u l c â t m a i d e s în fa ţ a d u h o v n i c u l u i .
OSÂNDIREA. Vezi: Defăimarea. Clevetirea.
OSPITALITATEA e s t e o d a t o r i e p e n t r u o r i c e c r e ş ­
tin. I u b i r e a d e a p r o a p e l e s e c o n s t a t ă d in fa p te , c a şi
p o m ul d u p ă roade.
1. „Să nu uitaţi p ri m ir e a d e străini, căci unii prin
e a a u g ă z d u i t p e î n g e r i , fără s ă ş t i e . ” - Evrei 13,2.
„Cine vă p r i m e ş t e pe voi, p e Mine Mă p r im e ş te , şi
c in e Mă p r i m e ş t e p e Mine, p r i m e ş t e pe Cel c e M-a
trimis p e Mine”, „Cine p r i m e ş t e un pro or oc, în n u m e
d e pr ooro c, p la ta pro oro cu lu i va primi...”, „Şi oricine
va d a d e b ă u t n u m a i un p a h a r d e a p ă rece u n u i a
d in tr e ac e şt i mici în n u m e l e unui ucen ic, a d e v ă r a t vă
s p u n c ă nu-şi va p i e r d e pla ta s a .” - Mat. 10, 40-42.
3. O ric e rău p o a r t ă în s i n e b i n e l e c a r e îl va ni­
mici şi or ic e b i n e e s t e p â n d i t d e răul c a r e c a u t ă să-l
d i s t r u g ă . O s p i t a l i t a t e a , în c a d r u l n e c e s i t ă ţ i i , e s t e
u n m a r e bine ; d a r d e m u l t e ori b u n ă t a t e a ei e s t e
n i m i c i t ă d e p ă c a t u l c h e f u ie li lo r şi al d e s t r ă b ă l ă r i l o r ,
l a t ă c e r â n d u i e s c Părinţii S i n o d u l u i al VII-lea
e c u m e n i c în a c e a s t ă privinţă:
„Mare luc ru e s t e a d a totul lui D u m n e z e u şi a nu
 PRAVILA BISERICEASCA 269

fi r o b p o f t e l o r n o a s t r e . Deci, ori d e m â n c a ţ i , ori d e

be ţi , z ic e d u m n e z e i e s c u l A pos to l, t o a t e s ă le faceţi
s p r e l a u d a lui D u m n e z e u . (I Cor. 10, 31). Iar Hri st os
D u m n e z e u l n o s t r u , în E v a n g h e l i a S a , a p o r u n c i t s ă
s e s t â r p e a s c ă î n c e p u t u r i l e p ă c a t u l u i , c ăc i El p e d e p ­
s e ş t e nu n u m a i p r e a c u r v i a , ci a o s â n d i t şi p o r n i r e a
c u g e t u l u i s p r e î n f ă p t u i r e a p r e a c u r v i e i , z ic â n d : „Cel
c e c a u t ă la f e m e i e s p r e a o poft i p e e a , i a t ă a
p r e a c u r v i t cu e a în i n i m a s a . ” (Mat. 5, 28).
Aşadar, d e aici noi în v ă ţă m s ă n e c u r ă ţ i m c u g e t e ­
le, c ăc i d e ş i t o a t e s u n t s l o b o d e , d a r nu t o a t e folo­
s e s c , n e înva ţă a p o s t o l e s c u l c u v â n t .” (I Cor. 10, 23).
„N egreş it, o r i c e o m a r e n e v o i e s ă m ă n â n c e c a
s ă t r ă i a s c ă . Deci p e n t r u cei ce trăiesc în căsătorie
cu copii ş i cu rânduială laică e s t e c u v i i n c i o s c a
b ă r b a ţ i i s ă m ă n â n c e î m p r e u n ă cu fe m e il e , a d u c â n d
m u l ţ u m i r e Celui c e d ă h r a n a ; d a r nu cu o b i c e i u r i c a
la t e a t r u , a d i c ă prin c â n t e c e s a t a n i c e şi cu m uz ic i şi
c â n t ă r i d e s t r ă b ă l a t e , a s u p r a c ă r o r a v in e b l e s t e m u l
p r o f e tu lu i , c a r e zice: „Vai d e cei c e b e a u vinul cu
c h i t a r e şi cu c â n t ă r i , şi nu ţin s e a m ă d e l u c ru ri l e
D o m n u l u i şi nu iau a m i n t e la luc rul m â i n i l o r Lui”.
(Is. 5, 12), Şi d a c ă s-a r a fl a î n t r e c r e ş t i n i unii c a
a c e ş t i a s ă s e î n d r e p t e , iar d e nu, s ă li s e a p l i c e c e l e
p r e v ă z u t e d e c a n o a n e a l e c e l o r m a i d i n a i n t e d e noi.
„ în s ă , în pr iv i n ţa a c e l o r a c a r e d u c v i a ţ ă liniştită
ş i singuratică ( m o n a h a l ă ) , ca cei ce s -au f ă g ă d u i t
fa ţă d e D u m n e z e u s ă p o a r t e j u g u l vieţii m o n a h a l e ,
s ă ş a d ă în s i n g u r ă t a t e şi s ă t a c ă lin iştiţi.”
„Dar nici celor ce au ales viaţa ieraticească, nu
Ie este îngăduit n i c i d e c u m a m â n c a la un loc cu
fe m e i l e , d e c â t î n t â m p l ă t o r cu o a r e c a r i b ă r b a ţ i şi
fe m e i t e m ă t o r i d e D u m n e z e u şi evlavioşi, c a şi în
a c e a s t ă î m p r e j u r a r e s ă d u c ă la zi d ir e s u f l e t e a s c ă ; ş i
270 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

cu rudeniile să facă la fel. ”

„Şi ia ră şi , d a c ă s e va î n t â m p l a c a m onahul sau
prezbiterul d e n-ar a v e a c e l e d e t r e b u i n ţ ă p e n t r u
c ă l ă t o r i e şi d e n e v o i e a r voi s ă p o p o s e a s c ă la v r e o
o s p ă t ă r i e , s a u în c a s a cu iva, a c e l a poate să facă
acest lucru, d i n p r ic in a nevoii c a r e îl s i l e ş t e . ” - VII
ec. 2 2 ; Sfântul Isaac Şirul, 34.
4 De m u l t e ori diavolul, s u b p e r d e a u a o s p i t a l i ­
tăţii, v â n e a z ă c u g e t e l e s l a b e a l e c e l o r c e c r e d , „ ce ia
c e e s t e c h i a r d e râ s , c u m c ă m â n c â n d şi b â n d li s e
d esc h id e inima credincioşilor spre sp o v ed a n ie .” -
Sfântul Simeon Tes. V, 256.
PARASTASUL. Vezi: Pomenirile celor morţi.
PASTELE. Pentru a găsi e x a c t D um in e ca Sfintelor
P a ş te , s e ţ i n e s o c o t e a l ă d e trei p u n c t e a s t r o n o m i c e :
1) E c h in o c ţi u l d e p r i m ă v a r ă ;
2) Pr im a l u n ă pli n ă d e d u p ă a c e s t e c h i n o c ţ i u , şi
3) P r im a d u m i n e c ă d e d u p ă a c e a s t ă l u n ă p li n ă
în c a r e s e r b ă m P a ş te l e . - Apost. 7. Cart. 60, 80.
La î n c e p u t . V e c h e a P a s c a li e a fost c o r e c t c a l c u ­
la tă ; d a r a c e a c o r e c t i t u d i n e a fos t n u m a i p e n t r u un
t i m p s c u r t d e a n i, a ş a că, cu s c u r g e r e a vremii c a l c u ­
lele a u d e v e n i t g r e ş i t e . Astăzi, d u p ă V e c h e a P a s c a l i e
u n e o r i s e r b ă m P a ş t e l e în a d o u a d u m i n i c ă d e d u p ă
p r i m a l u n ă pl in ă , s a u d u p ă a d o u a l u n ă p li n ă a
echinocţiului de primăvară.
în: I94J, 1944, 1947, 1949, 1952, 1955, 1958, deci
d e 7 ori într-o p e r i o a d ă d e 2 0 d e an i, s e s e r b e a z ă
P a ş t e l e în a doua duminecă d e d u p ă p r i m a l u n ă
pl in ă a e c h i n o c ţ i u l u i d e p r i m ă v a r ă .
„în: 1940, 1945, 1948, 1951, 1956, 1959, d e c i
într-o p e r i o a d ă d e 2 0 d e a n i s e s e r b e a z ă P a ş til e d e 6
ori d u p ă a doua lună plină d e d u p ă e c h i n o c ţ i u l d e
primăvară.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 271

Ba m a i mult, uneo ri s e s e r b e a z ă ele, d u p ă Vechea

P a s ca li e , în a doua duminecă de după a doua lună
plină a e c h i n o c ţ i u l u i d e p r i m ă v a r ă , c u m e s t e în:
1945, 194 8, 1956, de c i d e trei ori s e î n t r u n e s c
a m â n d o u ă g r e ş e l i l e în V e c h e a Pa scalie.
D u p ă V e c h e a P a s ca li e , într-o p e r i o a d ă d e 2 0 d e
a n i s e s e r b e a z ă Pa ştile g r e ş i t d e 13 ori. n o u a p a s c a ­
lie a î n d r e p t a t a c e a s t ă r ă t ă c i r e potri vit cu r â n d u i a l a
c a n o n i c ă şi a s t r o n o m i c ă .
Vezi l u c r a r e a m e a : Calendarul şi pascalia veche
ş i nouă.·37
PAVECERMITA. Ea n u e s t e u n a d in c e l e 7 l a u d e ,
ci o s l u j b ă d e d u p ă m a s a d e s e a r ă , î n a i n t e d e
c u l c a r e . Vezi: Laudele Bisericeşti.1 7
3

137 Cum n e fo lo s im d e a c e a s t ă ta b e lă : Mai întâi trebuie să

ştim, că, în prima coloană verticală de Ia stânga spre dreapta,
se cuprind secu larii cu d ecen iile. (S ecu la r se numeşte anul
term inat cu două zerouri, adică făcut numai din sute întregi;
iar d e c e n iu se numeşte anul terminat cu un zero, adică este
format numai din zece). în prima coloană orizontală de sus, se
cuprind cei zece ani ai fiecărui d ec en iu , indicat de sus-numita
coloană: cu p rin su l d ecen iilo r.
la tă cu m s e a flă P a ştele p en tru a n u i 1940: Mai întâi căutăm
coloana specială a secularului cu deceniul respectiv 1940 în
coloana unde scrie:
S ecu la rii cu d e c e n iile ior. Apoi căutăm şi frântura de
deceniu, în coloana intitulată: C u prin su l d ecen iilo r. în rubrica
unde se întretaie coloana orizontală specifică lui 1940, cu
coloana verticală a lui 0 din cuprinsul deceniilor, acolo se află
data Paştelor, pentru noua pascalie 24 M = 24 Martie, iar
pentru vechea pascalie 28 A = 28 Aprilie.
A lt ex : 1957; Coloana secularului cu deceniul respectiv
1950 se întretaie cu coloana verticală a Iui 7 din cu p rin su l
d ecen iilo r, peste data 21 A = 21 A p rilie atât p e n tru noua
pascalie cât şi p en tru vechea pascalie.
272 I EROM. NI CODI M S A C H E L A R I E

S3

24 A

28 A
-ί

30 A
a ifB O S B j <3 <«;
co co ÎU «><
:'zr> 00
05 Β 01 |3 9 Λ / ~
1»
a jJ B O S B d < < < s *î < < < <
»> . to X-CM o
ΒΠΟΜ CM v-> CM
tabelâ cu data Sf. Paşte după noua şi vechea pascalie în Cadrul noului calendar, 1940—2040.

GJJBOSBd a < < ~ < < < < <3 <

CM co o o> 00 co
CM $
00 ξ.
Q£ O H B O SB d s < < a < .< se < <
CD — CO- to IO
en d fl CM CM CM CM
O «aî
< < < -< ? < < <3 ◄ a
co O o> 00 co CM io
B aqooA CM s Ol
•J
OlIBOSBci < < a < <c s < < a <
- <o <o O o ce (O 00 IO
ΒΠ Ο Ν CM CM s co CM

8 1 IB 0 S B J < S <! < a <i s < -i

£5 CO o "*y rj* CM
Z B a q o sy v ÎQ -
O ÎIB O SU d < < < < se < < s < <
u o»•H co o t> CD IO co
ΒΠΟΝ cm co CM

< ·< ~ s < < S < < -C

Cum se întrebuinţează această tabelă vezi steluţa *) la pag. 245.

B flBO SB d
o £ CO CM
eaqo^A Ol a
io
ω € <3 < a
O flB D S B d < < < <
o 00 O * IO o IO
ΒΠΟΜ CO 2 CM CM CM
o
9 1 JB 0 S B J < < £ < < s < < S ■^5
to co •M* CM iO cn
E sq o D A £ CM

<
j 29 M

u a iJ B D S B J < < < < < < s <î

P re sc u rtă rile : M = M artii ; A = A prilie; Mi = Mai.
CT3 IO CM co O o»
ΒΠΟΜ CM CM CM co
o
SlfBOSBcJ < <
IO
< •4
3)
s < < â < <3
Ä oo 00
Sm IO tc
B9q09A CM
co
a jlB O S B j < L < < L < I S
z ΒΠΟΜ
IO h o
CM
--i s ?
CM
v-< CM <o O) N

o n u o sej •*«3 < .-n <3 < <3 s <3 <3

05 CO IO IO CM
Oi Β Θ ΐρ Ο Λ '3° s CM
CM
O ile o s e d < < ..*3t < «e <3 a <
cu enoN IO / cm'
CM
**MW. ,’"'Âr —•'îco> ,,.-0 0
CM
—·■

υ
D BffBOSBcţ
B 9q09A
«3 '<
05
CM
<3
O)
l i a 1=s <
IO
<3
.8
â
CM
<
CO

O ltB O S U d <
$
Ί J2
CM
** ţ ^ CM
_ < ·<

aqB O SB d -< < < C < < <3 <

O IO •o· σ>
e«1
t?9 q o > A ©
s
1-1
SI
ί
< <
O lIB O S B d < < < <
B nofyj CM h- CM CM ^ " cm
jo[ a p p rao ap
no lu e m o o s
o
a 1 1 li 1 g
O
1
O
s 1 8
g
 PRAVILA BISERICEASCA 273

In m ă n ă s t i r i , d u p ă P a v e c e r n i ţ ă , p e Ia o r a 8 00
s e a r a , s e d ă în c l o p o t d e 7 ori, s i m b o l i z â n d s f â r ş i t u l
c e l o r 7 L a u d e B is e ri ce şt i, d a r c a r e a r e , m a i a l e s , un
s c o p pr a c ti c , s e r v i n d c a s e m n a l p e n t r u r e t r a g e r e a
în chilii. „ C u m c ă d u p ă s l o b o z e n i a (P av ec ern iţ ei) nu
s e c u v i n e m o n a h i l o r a f a c e v o r b ă unii c u alţii, ci cu
t ă c e r e a î n t r ă în chiliile lor, şi a s e î n d e l e t n i c i î n t r u
r u g ă c i u n e şi citiri, şi a ş a a s e o d i h n i , ca, cu lu a re -
a m i n t e şi cu d e ş t e p t a r e s ă n e s c u l ă m la sl av o s lo v ia
Utreniei.”
„Iar la Utr en ie , t o a c ă e c l e s i a r h u l în t o a c a c e a
mi c ă , cu rari lovituri la c e a s u l râ ndu it, şi ne a d u n ă m
toţi în p ri dv or ul bisericii. Şi s t â n d d u p ă r â n d u i a l ă
f i e ş t e c a r e la locul s ă u , f ă c â n d o b i ş n u i t e l e trei
î n c h i n ă c i u n i , ş e d e m p u ţi n , ca să n i se liniştească
sim ţurile n o a s t r e , ap oi. .. s e face î n c e p u t u l s lu j b e i . ” -
Tipicul cei mare p. 18.
PĂCATUL. S u n t trei tipu ri d e r ă d ă c i n i a l e
păcatului:
1) C el e m o ş t e n i t e d e la s t r ă m o ş u l A d a m şi
t r a n s m i s e din g e n e r a ţ i e în g e n e r a ţ i e :
2) C el e c ă p ă t a t e din o b i c e i u l p ă c ă t o s al
s t r ă m o ş i l o r m a i a p r o p i a ţ i , şi
3) C e l e c a r e îşi a u i z v o ru l în ş t i i n ţ a şi v o i n ţ a
liberă a omului.
B o te z u l c u r ă ţ ă p e o m d e o r i c e f a p t ă a p ă c a t u l u i ,
d a r m a i r ă m â n î n c ă c e l e trei feluri d e r ă d ă c i n i , c a r e
s u n t g a t a s ă o d r ă s l e a s c ă iară şi, î n d a t ă c e vor a fl a
î m p r e j u r ă r i p r ie ln ic e . Ca o m u l s ă p o a t ă î n v i n g e
p u t e r e a e r e d i t a r ă c a r e îl t r a g e s p r e p ă c a t , D u m n e ­
z e u a d a t , p e g r a t i s , p u t e r e a v i n d e c ă t o a r e a Haru lui ,
c a r e s e î m p a r t e o a m e n i l o r prin T a i n e l e Bisericii.
C o n ştien t, Harul lu c re az ă n u m a i cu v oinţa om ului,
iar cin e n u v o ie şte s ă lucreze cu Harul, a c e la n u
274 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

p o a t e s ă s e m â n t u i a s c ă . - Cart. 121-125.
2. P ă c a t u l vo in ţe i lib e re s e î n f ă p t u i e ş t e astfel:
a) Mai î n t â i s e p r e z i n t ă lu c ru l c a r e s t â r n e ş t e
p o f t a p ă c a t u l u i ; c o n t r a i n f l u e n ţ e i din a f a r ă a p ă c a ­
tului, s e r e c o m a n d ă l e p ă d a r e a d e t o t c e e s t e p r i c i n ă
e x t e r i o a r ă a p ă c a t u l u i : o a m e n i , lucru ri, lo c ur i ş .a . -
Ps. 1-5; I loan 2, 15.
b) Ca un e c o u al îm b ie ri i e x t e r i o a r e r ă s p u n d e
p o f t a i n t e r i o a r ă , c a r e c a u t ă s ă s e a p r o p i e şi s ă s e
î n t o v ă r ă ş e a s c ă cu o b i e c t u l e x te r io r. C o n t r a p o f t e l o r
i n t e r n e s e c e r e stăpânire de sine: „Hă p o r t a s p r u cu
t r u p u l m e u , şi-l ţin în s t ă p â n i r e , c a nu c â n d v a a l t o r a
p r o p o v ă d u i n d , e u î n s u m i „să fiu l e p ă d a t ” d i n t r u
î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u . - 1 Cor. 9, 27. Vezi: Gându­
rile, Lupta duhovnicească.
c) D e a s u p r a î m p r e j u r ă r i l o r fav o ra b il e şi a p l ă c e ­
rii s e n t i m e n t a l e , d e l i b e r e a z ă r a ţ i u n e a , d e c a r e e s t e
a b s o l u t ă n e v o i e s ă ia c o m a n d a e x e c u t ă r i i f a pte lo r.
D a c ă e a r e fu z ă, l u p t a cu l u m e a e x t e r i o a r ă a p ă c a t u ­
lui şi c u p o f t a s e n t i m e n t a l ă e s t e d e c l a r a t ă ; d a c ă e a
s e învoieşte, p ă c a t u l s e în fă p tu ie ş te . S in gur a posibili­
ta te de a se întări voinţa să lupte co n tra a d e m e n i ­
rilor p ă c a t u l u i e s t e ascultarea de poruncile lu i
Dum nezeu ş i de povăţuitorui duhovnicesc. „ C u m a ş
p u t e a s ă î n ţ e l e g ” p o r u n c i l e lui D u m n e z e u , d a c ă nu
m ă va c ă l ă u z i c i n e v a ? ” z i c e a F a m e n u l C a n d a c h i e i
c ă t r e A po st o lu l Filip. - F. Ap. 8, 31; Iac. 1, 14.
„Aşadar, e u cu m i n t e a s l u j e s c legii lui D u m n e ­
z e u , z i c e a S f â n t u l A pos to l Pavel, i a r cu firea p ă m â n ­
t e a s c ă s l u j e s c legii p ă c a t u l u i ”, prin î n c l i n a r e a c ă t r e
f ă r ă d e l e g e . - Rom. 7, 25. Vezi: Conştiinţa păcatului,
Faptele bune.
3. „ P a t i m a a r e a c e s t e p a t r u c hip ur i: întâi d i n ini­
m ă , al doilea d in c ă u t ă t u r ă , al treilea d in l i m b ă , al
 PRAVILA BISERI CEASCA 275

patrulea e s t e a nu face r ă u p e n t r u rău. De p o ţi să-ţi

cu răţi inima, nu-i nimic în c ă u t ă t u r ă ; iar d e va veni în
cău tă tur ă, păzeşte-te a nu grăi, iar d e vei şi grăi d e g r a b
t a i e ca s ă nu faci ră u p e n t r u r ă u . ” - Pateric p. 173.
4. P ăcate u şo a re s e n u m e s c :
1) a c e l e a c a r e iz vo ră sc d in firescul p ă c ă t o s al
o m u l u i . (Rom. 7, 14. 75), s a u d in s i t u a ţ i a şi c o n d i ţ i ­
ile d e v ia ţă s o c i a l ă . (Iac. 3, 2; I l o a n 1. 8).
2) O ri c e fel d e p ă c a t m a r e p e c a r e l-a f ă c u t o m u l
d i n î n t â m p l a r e , f ă r ă d e ş t i i n ţ ă şi v o i n ţ ă , în c h i p
n e s o c o t i t , d e c a r e s e p o c ă i e ş t e i m e d i a t , cu i n i m ă
zd robit ă.
Cel c e a c ă z u t în p ă c a t e u ş o a r e s e a s e a m ă n ă cu
o m u l c a r e a c ă z u t într-o n e n o r o c i r e , şi c a s ă t r ă i a s ­
că, c e r ş e ş t e . To t a ş a şi o m u l c a r e a p ă c ă t u i t fă ră d e
voie t r ă i e ş t e d i n mila lui D u m n e z e u , C a r e i-o d ă pe
m ă s u r ă c e îşi r e c u n o a ş t e p ă c a t e l e s a l e prin
sinceritatea spovedaniei.
5. P ăcate d e m o a rte s e n u m e s c a c e l e a p e c a r e
o m u l le-a f ă c u t cu ş t i i n ţ ă şi v o i n ţ ă , e x e c u t a t e d u p ă
u n p la n d e m a i î n a i n t e s ta b i li t. El ( p ă c a t u l d e
m o a r t e ) s e a s e a m ă n ă cu s c h i l o d i r e a d e b u n ă voie,
f ă c u t ă cu g â n d v ic le an şi î n ş e l ă t o r , d e cel c e nu
v o i e ş t e s ă l u c r e z e cu d a r u r i l e p e c a r e D u m n e z e u i
Ie-a da t. Pe a c e ş t i a , î n t r u c â t îl i n s u l t ă p e D u m n e z e u
prin c u g e t e l e şi f a p t e l e lor, D u m n e z e u nu-i m a i
t r a t e a z ă cu mi lostivire, ci cu d r e a p t a S a j u d e c a t ă ca
p e Cain, l u d a ş. a. Vezi: Canonisirea, Afurisirea.
Prin u r m a r e , g r a v i t a t e a p ă c a t u l u i a t â r n ă d e a t i ­
t u d i n e a l i b e r ă a c o n ş t i i n ţ e i f a ţă d e D u m n e z e u şi d e
p o r u n c i l e Sa le . P ă c a t d e m o a r t e e s t e o r i c e c ă l c a r e
d e p o r u n c ă f ă c u t ă cu ş t i i n ţ ă şi v oin ţă , c a r e nu e s t e
î n s o ţ i t ă d e p ă r e r e d e ră u e x p r i m a t ă prin p o c ă i n ţ ă
u r m a tă d e s p o v ed an ie s u b patrafirul preotului;
276 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

n u m a i a t u n c i p o a t e d o b â n d i mil a lui D u m n e z e u
prin u m i l i n ţ a p o c ă i n ţ e i şi i e r t a r e a c a n o n i c ă .
PÂRA. Vezi: Clevetirea, Defăimarea, Minciuna.
PĂRUL. Vezi: Tunderea.
PEDERASTIA. Vezi: Sodomia.
PICTURA BISERICEASCĂ f o l o s e ş t e d r e p t c a r t e
p e n t r u î n ţ e l e g e r e a p o p o r u l u i , c a r e nu c e r e s f o r ţ a r e
d e a o citi.
1. „Ochii tăi s ă p r i v e a s c ă d r e p t î n a i n t e ” şi cu
t o a t ă p a z a fereşte-ţi i n i m a ta, p o r u n c e ş t e î n ţ e l e p ­
c i u n e a (Prov. 25, 23-25), căci s i m ţ u r i l e t r u p u l u i
l e s n e i n t r o d u c în s u f l e t p e a le lor. Deci p o r u n c i m ca
d e a c u m î n a i n t e n i c i d e c u m , în nici un c h i p s ă nu s e
m a i z u g r ă v e a s c ă pic tur i c a r e amăgesc vederea, şi
c a r e s t r i c ă m i n t e a şi î n d e a m n ă la a p r i n d e r e a
p l ă c e r i l o r r u ş i n o a s e , nici p e t a b l o u r i , nici într- al t
c h i p î n t o c m i t e ; iar d a c ă c i n e v a s-ar a p u c a s ă facă
a c e a s t a s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VIEcum . 100.
2. Ar fi b i n e c a la p ic tu ri le b i s e r i c e ş t i s ă s e ţi nă
s e a m ă c a s ă nu s e m a i p i c t e z e s c e n e s i m b o l i c e din
Biblie s a u di n Vieţile Sfinţilor, căc i nu p o t fi î n ţ e l e s e
d e p o p o r , şi astf el s e i n d u c în e r o a r e . S u n t jivini
p i c t a t e p e a l o c u r e a p e c a r e nici p a l e o n t o l o g i a n u le
c u n o a ş t e ! S e c t a n ţ i i fac m a r e c a z d e a c e s t e a şi n e
a t a c ă , z i c â n d c ă noi h r ă n i m s e n t i m e n t u l r e lig io s al
p o p o r u l u i cu în c h ip u ir i false, nici M â n t u i t o r u l n u s e
c u v i n e a s e p i c t a s i m b o l i c , în c h i p d e m i e l , d u p ă
c a n o n u l 8 2 al S i n o d u l u i VI e c u m e n i c .
PIZMUIREA. Vezi: Clevetirea, Defăimarea,
PLATA SLUGILOR. Vezi: nedreptatea. Datoria.
POCĂINŢA e s t e î n t o a r c e r e a o m u l u i p ă c ă t o s d e
la p ă c a t Ia f a p t a c e a b u n ă , d e la dia vol Ia D u m n e ­
z eu . Ea s e n a ş t e m a i î n tâ i în c u g e t prin m u s t r a r e a
c o n ş t i i n ţ e i . Se î n f i r i p e a z ă a p o i prin e x t e r i o r i z a r e a
 PRAVILA BI SERI CEASCĂ 277

c u v â n t u l u i d a t în faţa d u h o v n i c u l u i , şi s e d e s ă v â r ­
ş e ş t e prin f a p t e l e c e l e b u n e a le c a n o n i s i r i i , s a u a le
îndreptării duhovniceşti.
1. „Cei ce a u p ă c ă t u i t în difer it e feluri şi s t ă r u -
ie sc în r u g ă c i u n e a m ă r tu r i s ir ii şi a p o c ă i n ţ e i , şi fac
t o t c e t r e b u i e p e n t r u î n t o a r c e r e a d e la r ă u t ă ţ i d u p ă
m ă s u r a gre şelii , d â n d u l i - s e u n o r a c a a c e s t o r a
v r e m e d e p o c ă i n ţ ă ( a d ic ă î n d r e p t a r e a v e ri fi c a tă în
timp), s ă s e p r i m e a s c ă la î m p ă r t ă ş i r e p e n t r u î n d u r ă ­
rile şi b u n ă t a t e a lui D u m n e z e u . ” - Laod. 2. Vezi:
Păcatul, împărtăşirea.
2. Duhovnicul trebuie să primească Ia spoveda­
nie pe orice fei de păcătos: „Dac ă v r e u n e p i s c o p s a u
p r e z b i t e r nu p r i m e ş t e p e cel c e s e î n t o a r c e d e la
p ă c a t , ci îl l e a p ă d ă , s ă s e c a t e r i s e a s c ă , căci m â h ­
n e ş t e p e Hristos, C a r e a zis: „ B uc ur ie s e f a c e în c e r
p e n t r u u n p ă c ă t o s c a r e s e p o c ă i e ş t e ” (Luca 5, 7). -
A post 52.
3. „Harul şi î m p ă c a r e a s ă nu s e o p r e a s c ă ,
a c t o r i l o r m i m i l o r şi c e l o r l a l t e p e r s o a n e d e a c e s t fel,
s a u a p o s t a ţ i l o r , c a r e s e î n t o r c c ă t r e D u m n e z e u cu
p o c ă i n ţ ă . - Cart. 53, 72; VI Ecum. 43; Ezechiii 33.
Vezi: Spovedania.
4. Pocăinţa sinceră ş i statornică micşorează
tim pul de penitenţă: „ î n s ă d a c ă d i n t r e cei c e a u fost
în p ă c a t e m a i î n a i n t e s e vor face s â r g u i t o r i m ă r tu r i -
s i n d u - s e , v ă z â n d o s â r d i a s p r e p o c ă i n ţ ă a celui c e a
p ă c ă t u i t , cel c ă r u i a i s-a î n c r e d i n ţ a t ( d u h o v n ic u lu i)
d e la i u b i r e a d e o a m e n i a lui D u m n e z e u a l e g a şi a
de z le g a , nu se va osândi pentru micşorarea timpului
de canonisire, c ă a c e i c a r e s e m ă r t u r i s e s c cu m a i
m a r e d u r e r e , a j u n g m a i r e p e d e la iu b i r e a d e
o a m e n i al Iui D u m n e z e u . ” - Sfântul Vasile 74.
5. Trebuie mare băgare de seamă la micşorarea
278 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

tim pului de penitenţă: „Cei c e a u l u a t d e la D u m n e ­

z e u p u t e r e d e a l e g a şi a d e z l e g a t r e b u i e s ă ţ i n ă
s e a m ă d e c a l i t a t e a p ă c a t u l u i şi d e pregătirea spre
întoarcere a c e lu i p ă c ă t o s c a s ă d e a o d o c t o r i e
p o tr i v it ă cu b o a l a , ca nu c â n d v a întrebuinţând
leacul cu nechibzuinţă să greşească faţă de a m ân­
două. C ăci b o a l a p ă c a t u l u i n u e s t e s i m p l ă , ci d e
m u l t e feluri ş i n a ş t e m u l t e s o i u r i d e o d r a s l e d i n
c a r e s p o r e ş t e ş i s e r ă s p â n d e ş t e r ă u t a t e a p â n ă la
î m p o t r i v i r e a p u t e r i i v i n d e c ă t o a r e . D re p t a c e e a , cel
c e d ă d o v a d ă d e p r i c e p e r e în v i n d e c a r e a b o l i l o r
s u f l e t e ş t i , m a i î n t â i s e c u v i n e a c e r c e t a dispoziţia
sufletească a c el ui p ă c ă t o s , d a c ă î n c l i n ă s p r e
însăn ăto şire, s a u dimpotrivă d a c ă m erge sp re mai
r ă u , t â r â t fiind d e p a t i m i l e s a l e ; s ă fie b i n e c e r c e t a t
d e felul c u m s e î n g r i j e ş t e el d e î n t o a r c e r e a s a în
c u r s u l t i m p u l u i : d a c ă nu c u m v a s e încăpăţinează
şi-şi a g r a v e a z ă r ă n i l e s u f l e t u l u i s ă u prin l e a c u r i l e
s u f l e t u l u i s ă u p e d r e p t a t e d a t e lui, echilibrându-se
a st f e l, şi m i l o s t i v i r e a (prin r e d u c e r e a ti m pu lu i ), şi
v r e d n i c i a (prin o s â r d i a p o c ă in ţ e i) . Căci t o a t ă grija
lui D u m n e z e u şi a duhovnic ului, c ă r u i a i s-a î n c r e d i n ­
ţa t p ă sto rea scă conducere, este de a în to arce pe
o a i a c e a r ă t ă c i t ă şi a t ă m ă d u i p e c e a r ă n i t ă d e
ş a r p e , în a ş a fel î n c â t s ă n-o î m p i n g ă nici s p r e
p r ă p a s t i a d e z n ă d ă j d u i r i i , şi nici s ă s l ă b e a s c ă
f r â n e l e , în a ş a fel î n c â t s ă n e g li je z e şi s ă d e f a i m e
v i a ţ a (cea d u h o v n i c e a s c ă ) . în o r i c e î m p r e j u r a r e s ă
s e î m p o t r i v e a s c ă p ă c a t u l u i , aici prin c a n o n i s i r i l e
(d octo riile) c e l e m a i a s p r e şi u s t u r ă t o a r e , aici prin
m u s t r ă r i l e c e l e m a i f r ă ţ e l n i c e şi î n g ă d u i t o a r e ,
n e v o i n d u - s e în t o t c h ip ul s ă v i n d e c e r ă n il e p ă c a t u ­
lui şi s ă s p o r e a s c ă r o d u r il e p o c ă i n ţ e i , p o v ă ţ u i n d
î n ţ e l e p ţ e ş t e p e o m u l cel c h e m a t c ă t r e s t r ă l u c i r e a
 PRAVILA BISERICEASCA 279

vieţii cele i d e s u s . Deci s e c u v i n e c a noi s ă c u n o a ş ­

t e m b i n e p e a m â n d o u ă (m e t o d e l e ) : şi p e c e a a
s e r i o z i t ă ţ i i ( d u p ă litera c a n o a n e l o r ) , şi p e c e a a
poveţelor în g ă d u ito a re , d u p ă c u m ne învaţă Sfântul
Vasile.” - VI Ecum. 102; Sfântul Vasile 3 ; Vezi:
Canonisirea.
POLIGAMIA e s t e a t u n c i c â n d u n b ă r b a t îşi ia
d o u ă s a u m a i m u l t e fe m e i d e o d a t ă .
1. „Cela c e s e va c u n u n a cu d o u ă fe m e i şi s ă fie
a m â n d o u ă vii, a c e l a s e p r e s u p u n e a fi e r e t i c , d r e p t
a c e e a t r e b u i e să-l î n t r e b e c e g â n d a r e d e s p r e T a i n a
C u n u n i e i c a r e e s t e d e o ţ i n e B is e ri ca , şi d e s e va
g ă s i c ă e s t e e r e t i c a t u n c i s e va c e r t a cu m o a r t e . ” -
FMB gl. 237.
2. „Mici u n v lă d ic ă s a u p a t r i a r h nu p o a t e , cu nici
un ch ip, s ă s l o b o z e a s c ă p e v r e u n b ă r b a t să-şi ia
d o u ă fe m e i, s a u f e m e i a să-şi ia doi b ă r b a ţ i . ” - FMB
gl. 237. Sfântul Vasile 50, 80.
POLITICA e s t e î n d e l e t n i c i r e a cu t r e b u r i l e c e t ă ţ e ­
n e şt i , p e n t r u b u n u l m e r s al vieţii s o c i a l e şi s e a p l i c ă
d u p ă principiile m ora le i raţiona lis te, într-o s o c i e t a t e
ai c ărei m e m b r i s u n t lipsiţi d e c r e d i n ţ ă în D u m n e z e u .
C e a m a i g r a v ă c ă d e r e a o m e n i r i i a fost î n d e p ă r ­
t a r e a lui D u m n e z e u d e la o c â r m u i r e a lum ii şi
î n l o c u i r e a Lui cu regi. Tot uşi regii e r a u unş ii lui
D u m n e z e u , p ri n Patriarhi.
A d o u a c ă d e r e e s t e c ă d e r e a Iui lu d a , c a r e L-a
v â n d u t p e M â n tu i to ru l.
A t re ia c ă d e r e e s t e c ă d e r e a p a p e i , c a r e s e c o n s i ­
d e r ă infailibil şi î n l o c u i t o r u l lui H ris to s p e p ă m â n t .
A p a t r a c ă d e r e a o m e n i r i i e s t e î n l o c u i r e a re g i l o r
cu p r e ş e d i n ţ i i d e s t a t e - c a r e s u n t p r o d u s u l d i r e c t al
m a s o n e r i e i - pr in c a r e m a s o n e r i a îşi a p l i c ă p o li tic a
280 I EROM. NI CODI M SAC HE L AR I E

ei a s u p r a p o p o a r e l o r . 138
P r e o ţ i a e s t e î n d e l e t n i c i r e a cu t r e b u r i l e d u h o v n i ­
ceş ti, p e n t r u d o b â n d i r e a şi î n d r u m a r e a c r e d i n c i o ş i ­
lor s p r e f a p t e l e vieţii cele i d e veci. Clericii c a r e s e
b a g ă în p o li ti c ă fac o m a r e g r e ş e a l ă c a n o n i c ă .
1. „ E p i s c o p u l u i s a u p r e z b i t e r u l u i nu i s e c u v i n e
a s e p u n e în o c â r m u i r i p u b l i c e , ci s ă s e î n d e l e t n i ­
c e a s c ă cu t r e b u r i l e b is e r i c e ş t i . Deci ori s ă s e s u p u i e
a nu face a c e a s t a , ori s ă s e c a t e r i s e a s c ă , căci n im e ni
nu p o a t e sluji la do i d o m n i , d u p ă d u m n e z e i a s c a
p o r u n c ă . ” (Mat. 6,21) - Apost. 81, ş i 6. VIIEcum . 10.
2. „Epi sco pi i, p r e z b it e r ii s a u d i a c o n i i s ă nu s e
f a c ă a r e n d a ş i , s a u p r o c u r a t o r i , nici să-şi a g o n i ­
s e a s c ă h r a n a din l uc ru ri d e r u ş i n e şi n e c i n s t i t e , căci
s u n t d a t o r i a s e u i t a Ia c e e a c e e s t e scris: „O ric ine
s e o s t ă ş e ş t e p e n t r u D u m n e z e u , nu s e a m e s t e c ă în
lu c ru ri l u m e ş t i . ” - Cart. 18; IV E cu m . 3 ;
3. „Am r â n d u i t ca nici m o n a h i i , nici cei c e s-au
d e d i c a t c l e r u lu i s ă nu ia p a r t e la o a s t e s a u la a lt ă
d r e g ă t o r i e l u m e a s c ă . î n d r ă z n i n d a c e a s t a şi n e c ă i n -
d u -s e p e n t r u a reveni la c a l e a a l e a s ă m a i d i n a i n t e ,

După DEX (1984) politica este o formă de organizare şi de

conducere a unei comunităţi umane şi de asigurare a unei ordini
interne în scopul obţinerii dominaţiei unei clase asupra altora, a
apărării intereselor economice ale clasei economiceşte domi­
nante şi al garantării securităţii externe; politica este şi sfera de
activitate social istorică ce cuprinde relaţiile, orientările, şi mani­
festările care apar între clase, grupuri sociale, popoare, în legă­
tură cu promovarea intereselor lor în lupta pentru putere; politică
înseamnă şi orientarea, activitatea, acţiunea unei clase, a unor
grupuri sociale, a puterii de stat în domeniul conducerii treburi­
lor interne şi externe - O viaţă socială creştină ar fi fost lipsită de
clase şi de goana după putere. Dacă politicienii ar fi toţi creştini
buni, şi conducătorul ar fi unsul lui Dumnezeu, atunci şi viaţa
socială ar sliţji lui Dumnezeu, spre biruirea răului şi mântuirea
oamenilor, (n.ed.)
 PRAVILA BISERI CEASCA 281

s ă s e a n a t e m a t i s e a s c ă . ” - IV E cu m . 7; Apost. 83; /-//,

11. Vezi: Frăţia de cruce,
POMANA. Vezi: Agapele, Pomenirile.
POMENIRILE LA SLUJBĂ. T o a t e o b li g a ţ i i l e p e
c a r e le p o a t e a v e a o m u l fa ţă d e a p r o a p e l e s e p o t
s fâ rş i î n t r u totul, n u m a i o b l i g a ţ i a iubirii n u s e p o a t e
s fâ rş i n i c i o d a t ă , a t â t în l u m e a a c e a s t a , c â t şi în
c e a l a l t ă . (Rom. 13, 8) A c e a s t ă v e ş n i c ă iu b ir e n e
o b l i g ă p e noi în c o n ş t i i n ţ ă , şi t o t în v i r t u t e a a c e s t e i
iubiri, D u m n e z e u s e o b l i g ă s ă p r i m e a s c ă r u g ă c i u ­
nile p e c a r e le f a c e m a t â t p e r s o n a l , c â t şi prin mijlo­
c i r e a Bisericii, p e n t r u cei vii şi p e n t r u cei m orţ i. „Şi
noi a m c u n o s c u t şi a m c r e z u t d r a g o s t e a p e c a r e o
a r e D u m n e z e u faţă d e noi. D u m n e z e u e s t e d r a g o s t e ,
şi c i n e r ă m â n e în d r a g o s t e , rămâne întru D um ne­
zeu, ş i Dum nezeu rămâne întru el. ” - loan 4, 16.
Noi a v e m d a t o r i a d e a n e r u g a p e n t r u toţi şi
p e n t r u t o a t e , p e n t r u c ei vii şi p e n t r u cei mor ţi .
Când a p ro a p e le ne cere ajutorul rugăciunii, a c e a stă
d ato rie m orală devine obligatorie p e n tru conştiinţa
n o a s t r ă , şi c i n e nu o fa c e g r e ş e ş t e fa ţă d e o b l i g a ţ i a
v e ş n ic e i iubiri!
1. „Cel c e ia p l a t a p e n t r u li t u r g h i e şi nu o face
e s t e vi n o v a t, p e n t r u c ă nu o face, şi p e n t r u c ă lip­
s e ş t e d e s f in ţi r e p e cel c e a a d u s - o , c ăc i s f i n ţ i r e a
l i tu r g h ie i nu o ia, ci n u m a i p l a t a m i l o s t e n i e i , c a r e
nu e s t e la fel cu c e a d a t ă la s ă r a c i . D r e p t a c e e a cel
c e ia, s ă le s l u j e a s c ă , p e n t r u ca s ă nu s e osândească
de la Dum nezeu ca un je fu ito r şi ca un fur, şi c a cel
c e l i p s e ş t e p e f r a te le s ă u d e s f i n ţ i r e . ” - Sfântul
Simeon Tes. IX, 74.
2. „ D r e p t a c e e a t r e b u i e a s e g â n d i p r e o t u l a nu
lua p r e s c u r ă d e la fie c in e , nici s ă a d u c ă (Miride)
p e n t r u unii c a a c e ş t i a , c a r e l u c r e a z ă p ă c a t u l fără d e
282 I EROM. NI C ODI M S AC HE L AR I E

r u ş i n e , c a nu c â n d v a şi el î m p r e u n ă cu d â n ş i i s ă s e
o s â n d e a s c ă . R u g ă c i u n i l e p e n t r u cei c e s t ă r u i e (de
b u n ă voia lor) în p ă c a t e a d u c o s â n d a a s u p r a lor, c â t
şi a s u p r a p r e o ţ i l o r c a r e le p r i m e s c s l u jb e le , c ăc i
pri n a c e s t e a ei îi î n c u r a j e a z ă la p ă c a t . Unii m o r; (1
Cor. 11, 28-31). F a c ă - s e r u g ă c i u n e a lui î n t r u p ă c a t . . .
P o m e n e a s c ă - s e f ă r ă d e l e g e a p ă r i n ţ i l o r lui î n a i n t e a
D o m n u l u i , şi p ă c a t u l ma icii lui s ă nu s e ş t e a r g ă . . ” -
Sfântul Simeon Tes. VII; Ps. 108, 13-14.
3. Astăzi (1940), s u n t e m a t â t d e î n s t r ă i n a ţ i d e
d i s c i p l i n a b i s e r i c e a s c ă , î n c â t m u lţ i, fără a-şi d a
s e a m a , p r i m e s c s l u j b e d e la o r i c e fel d e o m , fă ră d e
nici o a l e g e r e . Cle ricu l s ă nu c r e a d ă c ă s e va î m b o ­
gă ţi , d a c ă p r i m e ş t e c â t m a i m u l t e p o m e l n i c e ; şi nici
p ă c ă t o s u l , c a r e , d e ex., fură în v a l o a r e d e o m i e d e
lei, d a r c r e d e c ă d a c ă d ă s l u j b e d e o s u t ă d e lei, va fi
i e r t a t d e p ă c a t! Şi u n o r a şi a l t o r a li s e va a p l i c a
c o n ţ i n u t u l P s a l m u l u i 108 (109), căci o n e l e g i u i r e a
n ă s c u t a l t ă f ă r ă d e l e g e ! Vezi: Miridele.
4. „Dac ă c i n e v a v e d e p e f r a t e l e s ă u f ă c â n d u n
p ă c a t c a r e nu d u c e la m o a r t e s ă s e r o a g e ( p e n t r u
el), şi D u m n e z e u va d a via ţă c el ui c e n-a f ă c u t un
p ă c a t d e m o a r t e . Es te p ă c a t c a r e d u c e la m o a r t e ;
nu zic s ă s e r o a g e p e n t r u u n a stf el d e p ă c a t . ” - loan
5, 16. „ în s ă tu s ă nu m ijl oc eşt i p e n t r u p o p o r u l
a c e s t a , nici s ă t e rogi p e n t r u el, nici s ă înalţi c e r e r i ,
nici s ă s t ă r u i p e l â n g ă Mine, c ăc i nu t e voi a s c u l t a . ”
- lerem. 7, 16.
5. Moi a v e m d a t o r i a c a s ă n e r u g ă m , p e r s o n a l şi
colectiv, p e n t r u c o n d u c ă t o r i i n o ş tr i, fie laici, fie
clerici, c a „întru l i n i ş t e a lor” s ă d o b â n d i m l i n i ş t e a
m â n t u i r i i s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i . Să n u a s c u l t ă m d e
t a i n i c u l g l a s al î n ş e l ă c i u n i i d ia v o le ş ti , c a r e a r u n c ă
d e z b i n ă r i î n t r e fraţi
 PRAVILA BISERICEASCA 283

6. „...Sfântul S i n o d a h o t ă r â t c a d e a c u m î n a i n t e
ori p r e z b i t e r u l ori d i a c o n u l d e a r î n d r ă z n i s ă s e
î n d e p ă r t e z e d e î m p ă r t ă ş i r e a e p i s c o p u l u i , şi nu-i va
p o m e n i n u m e l e la s f i n ţ i t e l e r u g ă c i u n i a le l i tu r g h ii ­
lor, d u p ă o b i c e i u l p r e d a t Bisericii, a c e a s t a s ă s e
c o n s id e re ca o s â n d ă a d u s ă a s u p r a episcopului s ă u
m a i î n a i n t e d e a fi fost c e r c e t a t şi j u d e c a t d e S i n o d
p e n t r u f a p t e l e d e c a r e e s t e a c u z a t . Unul c a a c e s t a
s ă s e s u p u i e c a te ri s ir ii şi s ă fie lip si t d e t o a t ă c i n s ­
t e a i e r a t i c e a s c ă , î n t r u c â t fiind n u m a i p r e z b i t e r el
o s â n d e ş t e , d u p ă a s a p ă r e r e p e p ă r i n t e l e şi e p i s c o ­
pu l s ă u m a i î n a i n t e d e a-1 j u d e c a m it r opo liţ ii.
A c e s t a nu e s t e v r e d n i c nici d e c i n s t e a şi nici d e
n u m e l e d e p r e z b i t e r , iar cei c e s e vor f a c e p ă r t a ş i cu
a c e s t a , d e vor fi d i n t r e clerici, s ă c a d ă d in c i n s t e a
lor, ia r d e vor fi m o n a h i s a u m i r e n i s ă s e a f u r i s e a s ­
c ă cu d e s ă v â r ş i r e d e la Bise ri că p â n ă c â n d vor r u p e
l e g ă t u r a cu s c h i s m a t i c i i , şi s e vo r î n t o a r c e la
e p i s c o p u l lor.” - /-//, 13, 14, 15.
7. Clericul s ă nu p o m e n e a s c ă p e cei vii la m o rţ i.
Vezi: Ierosilia.
POMENIRILE CELOR MORŢI e s t e l e g ă t u r a iubirii
c a o r ic e r u g ă c i u n e . Noi s u n t e m „îm preună cetăţeni
cu sfinţii şi deaproape ai lu i Dumnezeu, zidiţi fiind
pe temelia Apostolilor ş i a Pro roci lor, însuşi Iisus
ffristos fiind piatra cea din capul unghiului, întru
care toată zidirea alcătuindu-se, creşte întru lăcaş
sfânt întru Domnul, întru care şi voi împreună vă
zid iţi spre lăcaş lu i Dumnezeu întru D uhul Sfânt"
(Efes. 2, 19-22). în v i r t u t e a a c e s t e i „cetăţenii"' noi n e
r u g ă m c a s ă i e r t e p e fraţii n o ş tr i c a r e a u t r e c u t în
lu m e a cealaltă.
2. Noi nu n e r u g ă m p e n t r u cei ce, î n a i n t e d e a
m u ri , a u f ă c u t p ă c a t e c o n t r a D u h u lu i Sf ân t, c u m
284 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E

s u n t : e reticii, cei n e b o t e z a ţ i , a te i i şi cei c e s -au o p u s

a de v ă ru lu i cu şt iin ţă şi voinţă, nici p e n t r u cei c e s-au
uc is în d u e l , s i n u c i g a ş i i , ş.a., căci a c e s t o r a nu li s e
i a r t ă nici în l u m e a a c e a s t a nici în c e a l a l t ă . (Mat. 12,
22-37). D ar p e n t r u cei c ă r o r a li s e i a r t ă în l u m e a
c e a l a l t ă noi n e r u g ă m , fi i n d c ă t r e b u i e s ă n e i u b i m
veşn ic . (I Cor. 13, 8).
3. „C e lo r a d o r m i ţ i le s u n t m a i d e folos li t u r g h i i ­
le iar c e l e l a l t e m a i p u ţ i n îi a j u t ă , p e n t r u c ă o m u l
m u r i n d a î n c e t a t d e la p ă c a t , iar prin j e r t f ă s e
î m p ă r t ă ş e ş t e cu Hristos, s e u m p l e d e d u m n e z e i a s c ă
vese lie , d e d a r şi s e i z b ă v e ş t e cu d u m n e z e i a s c ă
m il ă d e t o a t ă d u r e r e a . Deci m a i î n a i n t e d e t o a t e s ă
s e fa că l i t u r g h i e p e n t r u d â n s u l ; d u p ă a c e e a d e va
a v e a a vu ţi e , s ă s e facă şi r ă s c u m p ă r a r e d e robi,
m i l o s t e n i e s ă r a c il o r , zidiri s f i n t e l o r biserici şi a l t e l e
c a r e s u n t s p r e m â n t u i r e a lui.” - 5. Simeon Tes. IX, 72.
4. „... Mirida c a r e s e s c o a t e la S f â n t a L i tu r g h ie şi
p o m e n i r e a c a r e s e face p e n t r u a c e l m o r t , u n e ş t e p e
cel m o r t cu D u m n e z e u şi-l î m p ă r t ă ş e ş t e cu D â n s u l
nevăzut. Drept a c e e a folosindu-se foarte m u l t dintr-a-
c e a s t a , nu n u m a i c ă s e m â n g â i e Fraţii cei ce cu
pocăinţă s-au m utat întru Hristos, d a r î n c ă şi s f i n ­
te le s u f l e t e a le s fi n ţi lo r s e b u c u r ă p e n t r u a c e s t e
p o m e n i r i c â n d s e fac p e n t r u d â n ş i i , u n i n d u - s e cu
Hri st os şi î m p ă r t ă ş i n d u - s e prin S f â n t a L i tu rg h ie m a i
c u r a t şi m a i l u m i n a t , şi î m p ă r t ă ş i n d u - s e m a i m u l t
cu d a r u r i l e Lui, s e r o a g ă p e n t r u noi, căci şi p e n t r u
a c e a s t a D u m n e z e u a l u c r a t a c e a s t ă j e r t f ă , şi a da t- o
s p r e m â n t u i r e a şi l u m i n a r e a t r u p u r i l o r ca s ă fim cu
D â n s u l t o t - u n a c u m s-a f ă g ă d u i t . D r e p t a c e e a , s e
r o a g ă cei ce-i p o m e n e s c p e d â n ş i i , s ă v â r ş e s c j e r t f e
p e n t r u c i n s t e a lor şi s e fac m ijlocitori ş i soiitori
p e n t r u d â n ş i i . Şi s e r o a g ă c a şi a c e ş t i a s ă s e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 285
î m p ă r t ă ş e a s c ă cu Hris tos c a şi d â n ş ii . P e n t r u a c e e a
trebuie s ă facem p o m e n ire a celor răposaţi, ca să
f a c ă şi p e n t r u noi alţii şi s ă p o m e n i m p e sfinţi c a
ve se lin du -i , s ă s e facă şi ei r u g ă t o r i vese li p e n t r u
noi c ă t r e D u m n e z e u . ” - Sfântul Simeon Tes. VI, 375.
Vezi: Mi rid ele.
5. Pomenirile la 3, 9 ş i 40 de zile. „ C â n d m o a r e
o m u l , a t u n c i a r e s l o b o z i r e s u f l e t u l d o u ă zile şi
u m b l ă cu î n g e r u l aici j o s p e l u m e un de -i e s t e voia,
d e aici s u f l e t u l d e m u l t ă d r a g o s t e a t r u p u l u i căci s-a
d e s p ă r ţ i t d e d â n s u l , u n e o r i m e r g e la c a s a a c e e a ce
a fost î n t r u v i a ţ a lui, iar a l t e o r i la m o r m â n t unde-i
e s t e î n g r o p a t t ru p u l , iar î m b u n ă t ă ţ i t u l şi d r e p t u l
s u f l e t m e r g e în lo c uril e u n d e a v e a o b i c e i d e a s e
r u g a p e n t r u m â n t u i r e a lui şi face d o u ă zile p e p ă ­
m â n t ; ia r a t re ia zi m e r g e î n g e r u l cu d â n s u l , a d i c ă
cu a c e l s u f l e t la c e r şi s t ă î n a i n t e a g r o a z n i c u l u i
S c a u n , şi s e î n c h i n ă î n a i n t e a lui D u m n e z e u , p e n t r u
a c e e a s e fa c e a tr e ia zi l i t u r g h i e şi p o m a n ă p e n t r u
cel m o r t . Iar d a c ă s e î n c h i n ă lui D u m n e z e u , cu
p o r u n c a lui D u m n e z e u m e r g e cu î n g e r u l de-i a r a t ă
b o g a t e l ă c a ş u r i f r u m o a s e a le s f in ţi lo r şi a l e d r e p ţ i ­
lor c a r e a u f ă c u t voia lui D u m n e z e u p e l u m e . T o a t e
a c e s t e a le v e d e s u f l e t u l a t u n c i , ia r a n o u a zi m e r g e
d e s e î n c h i n ă Iui D u m n e z e u , p e n t r u a c e a s t a s e fac
liturghii şi p o m e n i a n o u a zi.”
„De aici iar îl ia î n g e r u l şi t r e c e de-i a r a t ă raiul
şi t o a t ă m u n c a , şi c e l e d e d e s u b t şi t o a t e m u n c i l e în
4 0 d e zile, şi iar m e r g e d e s e î n c h i n ă lui D u m n e z e u
d u p ă 4 0 d e zile, p e n t r u a c e a s t a s e fac lit ur ghii şi
p o m e n i în 4 0 d e zile; d e a c u m în c o lo , d u p ă lu c ru ri l e
c u m a f ă c u t îi d ă loc d e s e o d i h n e ş t e , p â n ă va veni
Hris tos c a s ă j u d e c e l u m e a , şi s ă d e a s a u s ă p l ă ­
t e a s c ă f i e c ă r u i a d u p ă lu c r u r i l e lui.” - PM Bgl. 162.
286 I EROM. NI C O D I M S A C H E L AR I E

6. Pom eniri obligatorii se fac:

1) în s â m b ă t a l ă s a t u l u i d e c a r n e d in c â ş l e g i l e
d e i a r n ă căci a d o u a zi e s t e d u m i n e c a î n f r i c o ş a t e i
Judecăţi;
2) î n s â m b e t e l e Pos tul ui celui Mare, şi
3) în s â m b ă t a d i n a i n t e a Po go râ ri i S f â n t u l u i
Duh, c a o p r e g ă t i r e a în tr eg ii lumi v ă z u t e şi n e v ă ­
z u t e p e n t r u p r i m i r e a H arulu i iert ării şi a n e m u r i r i i
o d a t ă cu P o g o r â r e a S f â n t u l u i Duh.
7. Când nu se fac pom eniri. „Că d e s e va î n t â m ­
pla v r e u n u i fr a te al n o s t r u a s e d u c e c ă t r e D o m n u l
î n t r u zile le a c e s t e a (în s ă p t ă m â n a î n t â i din Postul
Mare), în mijlocul s ă p t ă m â n i i a c e ş t i a , nu i s e fa c e
p o m e n i r e a c e a d e a t r e i a zi, p â n ă vineri s e a r a , c a
a t u n c i s ă s e s ă v â r ş e a s c ă p a r a s t a s u l lui; a s e m e n e a
şi s â m b ă t ă li tu r g h ia lui. Iar în s â m b ă t a c e a v i i t o a r e
a s ă p t ă m â n i i a d o u a , i s e face p o m e n i r e a d e a n o u a
zi, fie c ă s e va î n t â m p l a s â m b ă t a s a u nu. Iar c e a d e
4 0 d e zile i s e f a c e c â n d i s e vor î m p li n i n u m ă r u l
z il e lo r lui...” - Tipicul cei mare p. 493 (555).
8. Nu s e fac p a r a s t a s e la s ă r b ă t o r i l e î m p ă r ă ­
te şt i, d in z iu a î n a i n t e p ră z n u ir ii şi p â n ă la O d o v a n i a
p r a z n i c u l u i , în t o t Pos tul Mare a f a r ă d e s â m b ă t a şi
d u m i n e c a . Pan ihi zi le c t it o ri c e ş ti , d e d u p ă p a v ec e r-
n iţă şi u t r e n i e în Postul m a r e nu s u n t o p r i t e .
POSTUL SI CANONIŞI RILE. Postul e s t e o f r a n d a
î n f r â n ă r i i , p e n t r u c ă şi t r u p u l s e va în v r e d n ic i d e
m il a lui D u m n e z e u , c ăc i el e s t e i n s t r u m e n t u l a t â t al
f a p t e l o r b u n e c â t şi al p ă c a t u l u i . Pe u n d e in tr ă
p ă c a t u l p e a c o l o t r e b u i e s ă vie şi m â n t u i r e a . P ă c a ­
tul t r u p e s c al Iui A d a m a t r e b u i t s ă fie d i s t r u s prin
p a ti m il e t r upe ş ti ale Mântuitorului. Cine nu-şi s u p u n e
t r u p u l la î n f r â n a r e d u p ă e x e m p l u l M â n t u i t o r u l u i şi
al S f in ţi lo r Săi, p e a c e l a îl a r a t ă f a p t e l e că el nu
 PRAVILA BISERICEASCĂ 287

v o i e ş t e s ă fie p ă r t a ş la v ia ţa t a i n i c ă î n t r u Hristos;
c r e d i n ţ a fă ră d e f a p t e e s t e m o a r t ă ! Vezi: înfrânarea,
1. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p , s a u p r e z b i t e r , s a u d i a ­
c o n , s a u citeţ, s a u c â n t ă r e ţ nu p o s t e ş t e s f â n t u l şi
Mar ele p o s t al Paştilor, s a u m i e r c u r e a şi v i n e r e a , s ă
s e c a t e r i s e a s c ă , fă ră n u m a i d a c ă va fi fost î m p i e d e ­
c a t d e s l ă b i c i u n e t r u p e a s c ă , ia r d e va fi laic s ă s e
a f u r i s e a s c ă . ” - Apost. 69; VIEcum . 89.
2. „ D acă v r e u n u l d i n t r e cei c e s e n e v o ie s c , din
d e f ă i m a r e a ( r â n d u i e l i l o r b is e r ic e ş ti ) a r î n d r ă z n i s ă
d e z l e g e p o s t u r i l e c e l e p r e d a n i s i t e şi r e s p e c t a t e d e
B is e ri că , î n c r e z â n d u - s e în j u s t i f i c ă r i l e c u g e t u l u i
s ă u , s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 19; Laod. 52; Cart.
48, 56; VI Ecum. 89,
3. „ D e o a r e c e a m a f l a t c ă cei d in c e t a t e a R o m e i
p o s t e s c în s â m b e t e l e s f â n t u l u i Po s t al P a t r u z e c i m e i ,
î m p o t r i v a a ş e z ă m i n t e l o r Tr ad iţ ie i b i s e r i c e ş t i , S f â n ­
tul S i n o d h o t ă r ă ş t e c ă şi în b i s e r i c a R o m e i t r e b u i e
s ă s e p ă z e a s c ă n e s c h i m b a t c a n o n u l c a r e zice: D a c ă
v r e u n c le r ic s-ar a f l a p o s t i n d în z i u a d u m i n i c i i , s a u
a sâ m b e te i, afară n u m ai de u na (S âm b ă ta cea m are
a Patimilor), s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e va fi laic s ă s e
a f u r i s e a s c ă . ” - VI. Ecum. 55; Apost. 66 (94).
4. „De a s e m e n e a a m a f l a t c ă şi în ţ a r a A r m e n i ­
lor şi în a l t e locuri, unii m ă n â n c ă o u ă şi b r â n z ă în
s â m b e t e l e şi d u m i n e c i l e Sfintei P a t r u z e c i m i . ”
„Deci s-a h o t ă r â t şi a c e a s t a , c a B ise ri ca lui
D um nezeu cea dintru toată lum ea u rm â n d aceeaşi
r â n d u i a l ă , s ă ţ i n ă p o s t u l şi s ă s e î n d e p ă r t e z e p r e ­
c u m d e t o t felul d e j u n g h i e t u r ă şi j e r t f e , t o t a ş a şi d e
o u ă şi d e b r â n z ă , c a r e s u n t ro d u l şi p r o d u s u l a c e s ­
t o r a d e la c a r e n e î n f r â n ă m . Iar d e n-ar păzi a c e a s t a
d a c ă vor fi clerici s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e vo r fi
laici s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VIEcum . 56. Vezi: Llturghl-
288 I EROM. NI CODI M SAC HE L AR I E

sirea, Liturghia m a i înainte sfinţită.

5. „Cel c e va m â n c a c a r n e , o u ă s a u b r â n z ă în
Postul cel Mare, s a u m i e r c u r i l e şi vin erile d e p e s t e
a n , 2 a n i s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . ” - Molitf.
6. „Cine m o a r e d e f o a m e în Postul cel Mare s ă
m ă n â n c e c a r n e şi s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă 3 a n i şi m e t a n i i
150; ia r d e va g u s t a b r â n z ă s a u o u ă în a c e l Post
Mare 2 a n i s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă şi m e t a n i i 6 6 . ”
7. O ri c in e s e va s p u r c a în l u n e a b r â n z ii cu
c a r n e , şi în l u n e a d i n t â i (a p o s t u l u i cu) b r â n z ă , 4 a n i
s ă s e p o c ă i a s c ă şi m e t a n i i 3 0 0 . ”
8. „Oricine s e va s p u r c a cu ne şt i in ţă în Postul cel
Mare, p o c ă i n ţ ă 1 a n , m e t a n i i 3 6 ” - P B Q p. 117(138).
9. „Nu s e c u v i n e c a m o n a h i i s ă facă s ervic ii plu-
g ă r e ş t i în Po st ul Mare, c a d in c a u z a a c e a s t a s ă
d e z l e g e la vin şi la u n t d e l e m n , p e n t r u c ă a c e s t e a
s u n t f a p t e a l e l ă c o m i e i d e p â n t e c e . ” - 5. htichifor 16;
Laocl, 50; VI Ecum . 89,
10. C a n o n i s i r i u ş o a r e :
a) s ă p o s t e a s c ă a l t e zile d e f r u p t în locul c e l o r
n e r e s p e c t a t e , a f a r ă d e s â m b ă t ă şi d u m i n e c ă ;
b ) S ă s e î n f r â n e z e d e a n u m i t e m â n c ă r i , în
a n u m i t e zile;
c) Să f a c ă r u g ă c i u n i şi m e t a n i i , citiri d e c ăr ţi
s f i n t e ş.a.
11. P o s t u l ş i d e z l e g ă r i l e e x c e p ţ i o n a l e . B ise ri ca
nu e s t e o m o r â t o a r e d e o a m e n i , ci, prin p o s t , e a
v o i e ş t e s ă o m o a r e p a t i m i l e şi s ă s a lv e z e s ă n ă t a t e a
s u f l e t e a s c ă . D u ho vn ic ul p o a t e d a d e z l e g a r e , în
t i m p u l p o s t u l u i , n u m a i c e l o r s lă b i ţi - în a n u m i t e zile
a l e s ă p t ă m â n i i , d e ex.: m a r ţ i , jo i, s â m b ă t ă şi d u m i ­
n e c ă . Potrivit cu s t a r e a s ă n ă t ă ţ i i şi cu c o n ş t i i n ţ a
celui bolnav, s e p o a t e d e z l e g a n u m a i la a n u m i t e
m â n c ă r i , d e ex.: u n t d e l e m n şi vin; l a p t e şi o u ă ; la
 PRAVILA BISERICEASCĂ 289

c a r n e , p e n t r u un a n u m i t ti m p.
12. C e l o r c ă r o r a le e s t e v ia ţa în p r i m e j d i e li s e
p o a t e d a d e z l e g a r e la t o a t e , în ori c e zi a s ă p t ă m â ­
nii, în o r i c e p o s t al a n u l u i p â n ă c e s e fac s ă n ă t o ş i . -
Sfântul Tim otei 8, 10. Vezi: Lehuza.
POSTUL CA TIPIC ANUAL D a că p o m e n i r e a Sfinţi­
lor, c a r e s-au n o t a t mai jo s , c a d e miercuri s a u vineri,
în câşlegi s e d e z l e a g ă la m â n c a r e d u p ă c u m s e a r a t ă
în d r e pt ul fiecăruia. în zilele ne in d ic a te , d e ex: 2, 3
4... S e p t e m b r i e , miercuri şi vineri nu s e d e z l e a g ă nici
la vin şi nici la u n t d e l e m n , a fa ră d e cazul c â n d a r fi
h r a m u l bisericii c â n d s e d e z l e a g ă şi la p e şt e .
Septembrie.
1. î n c e p u t u l I n d ic ti o n u lu i , cuv. S i m e o n S tâ lp ni-
cul, d e z l e g a r e n u m a i la vin şi u n t d e l e m n d a c ă e s t e
m i e r c u r i s a u vineri.
6, A r h a n g h e l u l Mihail, vin şi u n t d e l e m n .
8. N a ş t e r e a Sf. F e c io a r e Maria, la p e ş t e şi la vin.
14. î n ă l ţ a r e a Sf intei Cruci, d e z l e g a r e n u m a i Ia
vin şi u n t d e l e m n , în o r i c e zi s-a r î n t â m p l a , c ă c i e s t e
zi d e p o s t.
23. Z ă m i s l i r e a S f â n tu l u i l o a n B o t e z ă t o r u l , vin şi
untdelem n.
26. M u t a r e a Sf. l o a n E v a n g h e l i s t u l , vin şi u n t d e ­
lemn.
Octom brie.
6. S f â n t u l A pos to l T o m a , vin şi u n t d e l e m n ,
9. S f â n t u l Ap ost ol l a c o b Alfeu, vin şi u n t d e l e m n .
26. Sf. M u c e n ic Dimitrie, d e z l e g a r e n u m a i la vin
şi u n t d e l e m n . (Vezi la 14 N o i e m b r i e b).
noiem brie.
8. S o b o r u l S fi nţil or A r h a n g h e l i Mihail şi Gavriil,
d e z l e g a r e n u m a i la vin şi u n t d e l e m n . (Vezi Ia 14
n o i e m b r i e p u n c t u l b).
290 IEROM. NICODIM SACHELARIE

13. S f â n tu l l o a n G u r ă d e Aur, d e z l e g a r e la vin şi

untdelem n.
14. S f â n t u l A p o s t o l Filip, d e z l e g a r e la p e ş t e p e n ­
t ru l ă s a t u l d e c a r n e şi î n c e p u t u l postului naşterii
Dom nului.
а. „în p o s t u l S f in ţi lo r Apostoli şi î n t r u al Maşterii
Iui H ristos , m a r ţ e a şi j o i a p e ş t e nu m â n c ă m , ci
n u m a i u n t d e l e m n şi vin. Iar luni, m i e r c u r i şi vineri
nici u n t d e l e m n , nici vin nu g u s t ă m , ci n e p o s t i m
p â n ă la al n o u ă l e a c e a s şi m â n c ă m î n t r u a c e l e zile
m â n c a r e u s c a t ă . Iar în s â m b e t e şi d u m i n i c i m â n ­
c ă m p e ş t e . Iar d a c ă s -a r î n t â m p l a v r e u n s f â n t , m a r ţ i
s a u j o i , a v â n d s la vos lo vi e , m â n c ă m p e ş t e . Şi d e s e
va î n t â m p l a luni a s e m e n e a . Iar d a c ă m i e r c u r i şi
vin eri, d e z l e g ă m n u m a i la u n t d e l e m n şi la vin, şi
m â n c ă m o d a t ă în zi,”
b) „Iar d a c ă s -a r î n t â m p l a m i e r c u r i s a u vineri
v r e u n sfânt având priveghere, d e z l e g ă m la u n t d e ­
l e m n şi la vin şi la p e ş t e . Şi d a c ă s e va î n t â m p l a
p o m e n i r e a S f â n t u l u i al c ă r u i a e s t e hram ul bisericii,
m i e r c u r i s a u vineri, a s e m e n e a f a c e m . ” (Tip ic p . 44).
16. S f â n tu l A p o s t o l Matei, d e z l e g a r e la vin şi u n ­
t d e l e m n , m a r ţi şi j o i , s â m b ă t ă şi d u m i n e c ă la p e ş t e .
21. I n t r a r e a în Bise ri că a Maicii D o m n u l u i ,
d e z l e g a r e la p e ş t e .
24. S f â n ta Mu ceniţă Ecaterina, vin şi u n t d e l e m n .
3 0. Sf â n tu l A p o st o l Andrei, vin şi u n t d e l e m n ,
Decembrie.
4. S f â n t a M u c e n i ţ ă Varvara, vin şi u n t d e l e m n .
5. S f â n t u l Sa va cel sfinţit, vin şi u n t d e l e m n .
б. Sfântul Nicolae, d e z le g a r e n u m a i la vin şi u n t ­
d e l e m n d a c ă e s t e m ie r c u r i s a u vineri. (Vezi 14
N o i e m b r i e b).
9. Z ă m i s l i r e a S f in te i Ana, vin şi u n t d e l e m n .
 PRAVILA BISERICEASCĂ 291

24. Ajunul Maşterii D o m n u l u i d e z l e g a r e la vin şi

la u n t d e l e m n .
25. naşterea D om n ulu i „ dezlegare la toate. Se
cuvine a şti, cum că de se va întâm pla praznicul
n a şte rii lu i îlristos, ş i a l S fintei D um nezeieştii
Arătări, m iercuri sau vineri dezlegăm la brânză ş i la
ouă, ia r m irenii la carne."
„ Ia r în cele 12 zile după naşterea lu i Îlristos, şi
în săptămâna cea dinaintea lăsatului sec de carne,
ş i în săptămâna cea luminată, ş i săptămâna
Penticostei o dezleagă m onahii la brânză ş i la ouă,
ia r m irenii la carne. Ia r în săptămâna brânzei dez­
leagă ş i m onahii ş i m irenii la brânză ş i la ouă; iar
miercurea şi vinerea întru al nouălea ceas dezle­
găm , odată în zi. ”
„ Ia r în miercurile ş i vinerile toatei Cincizecimi,
dezlegăm m onahii la untdelemn ş i la vin, ia r m ire­
n ii la peşte, afară de miercurea înjum ătăţiră ş i de
miercurea Odovaniei Paştelui, că întru acele 2 zile
dezlegăm la peşte ş i la vin. Ia r alţii dezleagă ş i întru
celelalte m iercuri ş l vineri ale Cincizecim ii." - Ti pi­
cul cel m a r e p. 43-4 4.
Ianuarie.
5. Ajunul B o te zu lu i D o m n u l u i , d e z l e g a r e la vin
şi u n d e l e m n , p o s t o b l i g a t o r i u în o r i c e zi a r fi.
6. Bo te zul D o m n u l u i , d e z l e g a r e la t o a t e .
7. S o b o r u l S f â n t u l u i l o a n B o t e z ă t o r u l , d e z l e g a r e
la p e ş t e .
11. Cuv. T e o d o s i e î n c e p ă t o r u l d e o b ş t i e , vin şi
untdelem n.
16. î n c h i n a r e a L a nţ ul ui S f â n t u l u i Apo st . Petr u,
vin şi u n t d e l e m n .
17. Cuv. A n t o n i e cel m a r e , vin şi u n t d e l e m n .
18. S f â n tu l A t a n a s i e şi Chirii, vin şi u n t d e l e m n .
292 IEROM. NICODIM SACHELARIE

20. Cuv. Ef tim ie cel m a r e , vin şi u n t d e l e m n .

25. Sfântu l Grigore Bogoslovul, vin şi u n t d e l e m n .
27. A d u c e re a Moaştelor Sf ântu lui lo a n Hris ost om,
vin şi u n t d e l e m n .
30. Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, G rig ore şi l o a n ,
vin şi u n t d e l e m n .
Februarie.
2. î n t â m p i n a r e a D o m n u l u i , d e z l e g a r e la p e ş t e ,
d a c ă nu e s t e Postul cel Mare.
17. S f â n t u l M uc e nic T e o d o r Tiron, vin şi u n t d e ­
lemn.
24. A fl a re a C a p u l u i S f â n t u l u i l o a n B o t e z ă t o r u l ,
vin şi u n t d e l e m n .
în t i m p u l Po st ul ui Mare s e p o a t e b o t e z a în o r i c e
v r e m e , s e p o a t e c ă l u g ă r i , şi h ir o t o n is i „ H ir o to n ia
d i a c o n u l u i s e p o a t e face la L i tu rg h ia m a i î n a i n t e
s f i n ţ i t ă , iar h i r o t o n i a p r e o t u l u i la lit u r g h ia c e a d e s ă ­
v â r ş it ă , căci p r e o t u l e s t e s ă v â r ş i t o r , iar d i a c o n u l
sl uj it or .”
„Nunta... şi l o g o d n a nu t r e b u i e a s e fac e, fă ră
n u m a i în c a z d e m a r e ne vo ie , şi a c e a s t a s ă s e facă
n u m a i în z i u a Bunei-vestiri şi în D u m i n e c a Florii­
lor.” - Sfântul Sim eon Tes. IX, 25.
Martie.
9. Sfinţii 4 0 d e Mucenici, vin şi u n t d e l e m n ,
24. „în a j u n u l B un ei Vestiri,., d e z l e g ă m la vin şi
la u n t d e l e m n . ” - Tipicul cei mare p. 727.
25. B u n a Vestire a Maicii D o m n u l u i „întru o r i c a ­
re din zilele S f â n t u l u i Post p â n ă la D u m i n e c a
S t â l p ă r i l o r d e s e va î n t â m p l a , d e z l e g ă m la p e ş t e şi
la vin, şi m â n c ă m o d a t ă în zi a f a r ă d e S â m b ă t a şi
d e D u m i n e c a . Iar în S ă p t ă m â n a c e a m a r e d e s e va
î n t â m p l a p â n ă în J o i a c e a m a r e d e z l e g ă m la vin şi
la u n t d e l e m n . Iar în V in e re a c e a Mare n u m a i la v in .”
 PRAVILA BISERICEASCĂ 293

- Tipicul cel m are p. 43.

„în Jo ia Canonului celui mare, d e z l e g a r e la vin
şi la u n t d e l e m n . ”
„în Vinerea Acatistului, d e z l e g a r e la vin şi la u n t ­
delem n.”
„în S f â n t a şi M ar ea J o i , d e z l e g a r e la vin şi la
u n t d e l e m n . ” - Tipicul cel mare p. 727: La o d 50-52.
„Postiţi în zilele S ă p t ă m â n i i celei Mari (a P a t i m i ­
lor)... g u s t â n d n u m a i p â i n e , s a r e , l e g u m e şi a p ă ; iar
d e vin şi d e c a r n e s ă vă feriţi cu totul. în V in e r e a şi
S â m b ă t a c e a m a r e , d a c ă s ă n ă t a t e a vă î n g ă d u i e , s ă
nu g u s t a ţ i n i m i c p â n ă la c â n t a t u l c o c o ş u l u i din
noapte,...”
„în z i u a S â m b e t e i ţi n e ţi p o s t i r e a p â n ă la l u m i n a
zilei învierii D o m n u l u i . Dar din s e a r a S â m b e t e i şi
p â n ă la l u m i n a zilei învierii, s t a ţ i în B is eric ă prive­
ghin d, citind Legea, Profeţii şi Psalmii.” - Constituţiile
Apostolice V, 1&-19, c i t a t d u p ă Tezaurul Liturgic III
p. 39 5 .
Pentru Cincizecime vez i tipicul la 2 5 D e ce m brie .
Aprilie.
23. S f ân tu l Mucenic Q h e o r g h e , m i e r c u r e a şi vine ­
r e a s e d e z l e a g ă n u m a i la vin şi la u n t d e l e m n , d a c ă
nu e s t e în Pos tul m a r e . ( Vezi la 14 noiem brie b).
3 0 S f â n t u l A po st o l I a c o b r u d e n i a D o m n u l u i , vin
şi u n t d e l e m n .
Mai.
2. S f â n t u l A t a n a s i e cel m a r e , vin şi u n t d e l e m n .
8. S f â n t u l l o a n E v a n g h e l i s t u l , vin şi u n t d e l e m n ,
21. Sfinţii î m p ă r a ţ i C o n s t a n t i n şi El e n a , d e z l e ­
g a r e n u m a i la vin şi la u n t d e l e m n . (Vezi la 14
noiem brie b).
25. A t r e i a a f l a r e a C in st it ul ui C a p al S f â n t u l u i
l o a n B o t e z ă t o r u l , vin şi u n t d e l e m n .
294 IEROM. NICODIM SACHE LARIE

P e n t r u Postul Sfinţilor Apostoli\ vezi la 15

noiem brie.
Iunie.
8. S f â n t u l T o d o r S t r a t il a t , vin şi u n t d e l e m n .
11. S f â n t u l Apost. V a r t o l o m e u şi V arnav a, vin şi
untdelem n.
24. n a ş t e r e a S f â n t u l u i l o a n B o t e z ă t o r u l , d e z l e ­
g a r e la p e ş t e .
29. Sfinţii A po st o li Petru şi Pavel, d e z l e g a r e la
peşte.
30. S ob oru l Sfinţilor Apostoli, d e z l e g a r e Ia p e şt e .
Iulie.
1. Sfinţii d o c t o r i C o s m a şi D a m i a n , vin şi u n t d e ­
lemn.
2. S f â n t u l V e ş m â n t al Maicii D o m n u l u i , vin şi
untdelem n.
3. Cuv. A t a n a s i e d in Athos, vin şi u n t d e l e m n .
8. S f â n t u l M u c e n ic P r o c o p ie , vin şi u n t d e l e m n .
15. S f â n tu l Muce nic i C hir ia c şi Mita, vin şi
untdelem n.
20. S f â n t u l P r o o r o c Ilie, d e z l e g a r e n u m a i la vin
şi u n t d e l e m n . (Vezi la 14 n o i e m b r i e b).
2 2 , S f â n t a Maria M a g d a l e n a , vin şi u n t d e l e m n .
27. Sfântul Mucenic P an te lim on, vin şi u n t d e l e m n .
August.
„în Postul Ad orm ir ii p r e a Sf intei S t ă p â n e i n o a s ­
tr e n ă s c ă t o a r e i d e D u m n e z e u , în 15 zile, a f a r ă d e
S c h i m b a r e a la Fa ţă a lui Hristos, n e p o s t i m p â n ă la
9-lea c e a s din zi (1500), luni, m i e r c u r i şi vineri, m â n ­
c â n d m â n c a r e u s c a t ă , şi f a c e m şi p l e c a r e g e n u n c h i ­
lor p â n ă la î m p ă r t ă ş i r e a cu S f in te le T a in e . Iar m a r ţ i
şi j o i f i e r t u r ă fă ră d e u n t d e l e m n . Iar s â m b ă t ă şi
d u m i n e c ă f a c e m f i e r t u r ă cu u n t d e l e m n şi b e m vin.
Iar p e ş t e nu m â n c ă m p â n ă la A d o r m i r e a p r e a
 PRAVILA BISERICEASCĂ 295

S f i n t e i n ă s c ă t o a r e i d e D u m n e z e u , fă ră n u m a i la
S c h i m b a r e a la Fa ţă a Iui Hristos m â n c ă m p e ş t e d e 2
ori în zi.” - Tipicul cel Mare p. 44.
15. A d o r m i r e a Maicii D o m n u l u i , d e z l e g a r e la
t o a t e , a f a r ă d e m i e r c u r i şi vineri, c â n d m â n c ă m
num ai peşte.
29. T ă i e r e a C a p u l u i Sf. lo a n B o t e z ă t o r u l , d e z l e ­
g a r e n u m a i la vin şi la u n t d e l e m n , şi post. Pe alocu-
re a e s t e obiceiul ca s ă nu s e m ă n â n c e st ruguri,
p e p e n i şi or ic e fel d e fr u c t e roşii, în a m i n t i r e a v ă r s ă ­
rii s â n g e l u i p r o o r o c e s c .
31. P u n e r e a C in st it ul ui Brâu al Maicii D o m n u l u i ,
d e z l e g a r e la vin şi la u n t d e l e m n . - Sistematizat
întocm ai după Tipicul cei Mare p. 724-727.
Vezi: în frâna rea. Focă in ţa, Canonisirea.

PREACURVIA. Vezi: Curvia.

PREDICA. Clericul e s t e o b l i g a t s ă î n v e ţ e p o p o r u l
c ăc i „ c r e d i n ţ a vine prin a u z , iar a u z u l pri n v e s t i r e a
c u v â n t u l u i lui D u m n e z e u „. - Rom. 10, 17.
R ă t ă c ir il e s e c t a r e d e a s t ă z i s e d a t o r e a z ă , în
m a r e m ă s u r ă , lipsei d e î n v ă ţ ă t u r ă c a t i h e t i c ă indivi­
d u a l ă şi c ol ec tiv ă . Predi ci le t r e b u i e s ă s e ţie c â t m a i
p e î n ţ e l e s u l t u tu r o r, m a i a l e s c o m e n t a r i i s i m p l e la
S f â n t a S c r i p t u r ă , d u p ă e x e m p l u l S f in ţi lo r Părinţi.
1. „ E p is c o p u l s a u p r e z b i t e r u l n e p u r t â n d grijă d e
c l e r s a u d e p o por, şi n e î n v ă ţ â n d u - i p e ei d r e a p t a
c r e d i n ţ ă , s ă s e afurisească, iar d a c ă s t ă r u i e în
n e p u r t a r e a d e grijă şi lenevit e s ă s e caterisească. ” -
Apost. 58; I Cor. 9, 16; II Tim. 4, 1-4; 16; Ezechiil
3,17; 8,34; 18,33; 34.
2. „în ai nte s tă tă to ri i bisericilor t r e b u i e s ă înveţe,
în t o a t e zilele şi m a i a l e s în d u m i n i c i , î n t r e g c le r u l
296 IEROM. NICODIM SACHELARIE

şi p o p o r u l c u v i n t e l e d r e p t e i c r e d i n ţ e , c u l e g â n d
id e ile şi j u d e c ă ţ i l e a d e v ă r u l u i d i n d u m n e z e i a s c a
S c r i p t u r ă , fă ră a t r e c e p e s t e h o t a r e l e d e j a p u s e , s a u
p e s t e T r a d i ţ i a d e D u m n e z e u p u r t ă t o r i l o r Părinţi. Şi
d a c ă s-a r î n t â m p l a v r e o n e d u m e r i r e în p r iv in ţa c e l o r
s c r i s e , a c e a s t a s ă nu s e i n t e r p r e t e z e altfel, d e c â t
p r e c u m a u e x p u s L u m i n ă t o r i i şi î n v ă ţ ă t o r i i Bisericii
în sc r ie r il e lor; şi în a c e s t e a s ă s e l a u d e m a i b i n e
d e c â t cu a l c ă t u i r e a p ă r e r i l o r lor, c a nu c â n d v a s ă s e
r ă t ă c e a s c ă d e la a d e v ă r , fiind fă ră d e e x p e r i e n ţ ă .
P e n t r u că p o p o r u l , prin î n v ă ţ ă t u r a s u s - n u m i ţ i l o r Pă ­
rinţi c u n o s c â n d c e l e b u n e şi d e d o ri t , p r e c u m şi
c e l e n e f o l o s i t o a r e şi v r e d n i c e d e l e p ă d a t , îşi vo r
î n d r e p t a vi a ţa s p r e m a i b i n e şi n u vor m a i c ă d e a în
p a t i m a n e ş t i i n ţ e i , ci l u â n d a m i n t e la î n v ă ţ ă t u r a c e a
d r e a p t ă s e vor i n s tr u i s p r e a e v it a c e le rele, şi-şi vor
lu c r a m â n t u i r e a d e frica m u n c i l o r c e l o r v i i t o a r e . ” -
VI Ecum. 19.
3. „Mu s e c u v i n e laicului ( m i r e a n u l u i ) s ă p r e d i c e
s a u s ă în v e ţe în pub lic, î n s u ş i n d u - ş i prin a c e a s t a
d r e g ă t o r i e d ă s c ă l e a s c ă , ci s ă u r m e z e a ş e z ă m â n t u ­
lui celui p r e d a n i s i t d e D o m n u l şi s ă d e s c h i d ă u r e ­
c h e a la cei c e a u l u a t d a r u l c u v â n t u l u i î n v ă ţ ă t o r e s c
şi d e la a c e ş t i a s ă î n v e ţe c e l e d u m n e z e i e ş t i . Căci în
B is eric a c e a Unică, D u m n e z e u a fă c u t d if e r i t e
m ă d u l a r e , d u p ă c u v â n t u l A p o s t o lu lu i (I Cor. 12, 27),
p e c a r e G ri go r e T e o lo g u l tălmă cind u-1 , a r a t ă l ă m u ­
rită r â n d u i a l ă în p r iv in ţa a c e s t o r a , z i c â n d : „ A c e a s t ă
r â n d u i a l ă s ă o c i n s t i m fraţilor, şi p e a c e a s t a s ă o
p ă z i m . Unul t r e b u i e s ă fie u r e c h e , altul l im b ă , a ltu l
m â n ă , altul a l t c e v a ; a c e s t a s ă în ve ţe , a c e l a s ă s e
î n v e ţ e ; ” şi p u ţ i n d u p ă a c e e a : „Şi cel c e s e î n v a ţ ă s ă
fie î n t r u s u p u n e r e , şi cel c e î m p ă r t ă ş e ş t e î n v ă ţ ă t u r a
s ă facă a c e a s t a cu b u c u r i e , şi cel c e s l u j e ş t e s ă o
 PRAVILA BISERICEASCĂ 297
fa c ă cu o s â r d i e . ” „Să nu fim toţi li m b ă , a c e a s t a e s t e
d e s t u l d e l ă m u r i t ; nici s ă fie toţi Ap ost oli, nici toţi
Pro oroc i, nici toţi t ă l m ă c i t o r i ”; Şi d u p ă a c e e a : „De
c e te faci p e t i n e p ă s to r , tu o a i e fiind, d e c e t e faci
c a p , tu p i c i o r fiind, d e c e te a p u c i a c o n d u c e oşti
fiind p u s î n t r e s o l d a ţ i ? ” Şi la a l t loc: „ î n ţ e l e p c i u n e a
p o r u n c e ş t e : Mu fii g r a b n i c în c u v i n t e , nu te î n t i n d e
î m p r e u n ă cu cel b o g a t , tu s ă r a c fiind, nici n u c ă u t a
s ă fii m a i î n ţ e l e p t d e c â t cei î n ţ e l e p ţ i ”. Iar d e s e va
g ă s i c in e v a c ă va c ă l c a a c e s t c a n o n , să se afuri­
sească 40 de zile - VI Ecum. 64.
4. „Nu e s t e i e r t a t f e m e i l o r s ă v o r b e a s c ă în t i m ­
pul d u m n e z e i e ş t i i Liturghii, ci, d u p ă c u v i n t e l e A p o s ­
tolu lui Pavel, s ă t a c ă , c ăc i lor nu le-a fost î n g ă d u i t
s ă v o r b e a s c ă , ci s ă s e s u p u n ă , d u p ă c u m zice Legea.
Iar d a c ă vo r s ă în v e ţe ceva , s ă î n t r e b e a c a s ă p e
b ă r b a ţ i i lor (I Cor. 14, 34- 3 5 )” - V. Ecum. 70.
PREOŢIA SI CĂLUGĂRIA. Vezi: Protia.
PREOŢIA. D e s p r e c o n d i ţ i i l e p e c a r e t r e b u i e s ă le
î n d e p l i n e a s c ă p r e o t u l c â n d in tr ă în cler, vezi:
Hirotonia.
O d a t ă i n t r a t în cler, p r e o t u l a r e u r m ă t o a r e l e
î n d a t o r i r i , d e c a r e a t â r n ă m â n t u i r e a lui:
1. Pe l â n g ă v ia ţa s a e x e m p l a r ă , el t r e b u i e s ă
poarte în to td eau n a îm brăcăm intea corespunzătoa­
re. Vezi: Uniforma.
2. Să nu s e o c u p e cu afaceri lumeşti: „Episcopul,
p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l s ă nu ia a s u p r a lor p u r t ă r i
d e grijă l u m e a s c ă , iar d e nu, s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ” -
Apost. 6, 81.
3. „... Cler ic ilo r nu le e s t e i e r t a t a primi î n d e l e t ­
niciri l u m e ş t i şi poiiti ce şt i, c a u n o r a c e li s-a in te r z is
d e d u m n e z e i e ş t i l e C a n o a n e . Iar d e s e va afla
v r e u n u l cu v r e o î n s ă r c i n a r e m a i m a r e d e c â t c e le
298 IEROM. NICODIM SACHELARIE

zise, ori s ă î n c e t e z e , ori s ă s e c a t e r i s e a s c ă . î n s ă p o t

fi î n v ă ţ ă t o r i ai c o p i i l o r şi ai c a s n i c i l o r (profesori),
c i ti n d u -l e di n d u m n e z e i e ş t i l e S c rip tu ri, c ăc i p e n t r u
a c e a s t a li s-a d a t preoţia.” - VIIEcum. 10. Vezi: Politica.
4. „Am r â n d u i t c a nici m o n a h i i , nici cei c e s-au
d e d i c a t c le r u lu i s ă ia p a r t e la o a s t e s a u la a l t ă
d r e g ă t o r i e l u m e a s c ă . î n d r ă z n i n d a face în c o n t r a , şi
n e p o c ă i n d u - s e c a s ă s e î n t o a r c ă ia r la v e c h e a î n d e ­
le tn ic ir e , s ă s e a n a t e m a t i s e a s c ă . ” - IV E c u m . 7.
5. S ă s e f e r e a s c ă d e fa p te , c a r e s u n t p e r m i s e a l ­
t o r a d a r cl ericu lu i nu: Vezi: Glumele, Ospitalitatea,
Mâncarea, Darurile bis., Beţia, Cârciuma.
6. S ă s e s u p u n ă c o n d u c ă t o r i l o r b i s e r i c e ş t i şi
laici: Vezi: Defăimarea, neascultarea, Caterisirea.
7. S ă î n v e ţe p e c r e d i n c i o ş i a d e v ă r u r i l e d e c r e ­
d i n ţ ă şi d e m o r a l ă . Vezi: Predica, Datoria.
8. S ă s e r e s p e c t e p i e t a t e a s l u j b e l o r b is e r i c e ş t i .
Vezi: Cântarea bisericească. S ă f e r e a s c ă p e c r e d i n ­
cioşi d e p r o p a g a n d a s e c t a r ă , vezi: Erezia, Schisma,
Botezul, Liturghisirea, Biserica. Slujba bis.
9. S ă s u p r a v e g h e z e c o n d u i t a cl er ic i lo r s u p u ş i
lui, s ă fie s t a t o r n i c şi s ă s e î n g r i j e a s c ă d e b u n u l
m e r s al p a r o h i e i . „Prezb iteri i s a u d i a c o n i i , s a u în
g e n e r e clericii, c a r e s u n t î n d r ă z n e ţ i şi nu a u î n a i n ­
t e a o c h i l o r frica d e D u m n e z e u şi nici nu c u n o s c
C a n o a n e l e Bisericii, p l e c â n d d e la b is e r ic i le lor,
a c e ş t i a n u t r e b u i e s ă s e p r i m e a s c ă n i c i d e c u m la
a l t ă b i s e r i c ă , ci o r i c u m , t r e b u i e s c siliţi s ă s e î n t o a r ­
c ă la p a r o h i i l e lor, şi d a c ă s e î m p o t r i v e s c s ă fie
e x c o m u n i c a ţi . Iar d a c ă c ine va a r îndr ăz ni s ă r ă p e a s c ă
p e cel c e d e p i n d e d e a ltul c a să-l h i r o t o n i s e a s c ă în
b i s e r i c a s a , fă ră d e c o n s i m ţ ă m â n t u l e p i s c o p u l u i lui
cel ui d e c a r e d e p i n d e c a n o n i c , să-i fie n e v a l a b i l ă
h i r o t o n i a . ” - Ecum. 16. Vezi: Predica; RBOR 28-33.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 299

10. Pr e o tu l nu t r e b u i e s ă s i l e a s c ă p e c r e d i n c i o ­
şii c a r e s- au s m i n t i t d e ei, s a u nu a u c r e d i n ţ ă Ia
c u c e r n i c i a vieţii lui, s ă vie n u m a i d e c â t la el p e n t r u
a n u m i t e s l u j b e in t i m e , c a s p o v e d a n i a , m a s l u ş.a., ci
să-i l e s e s ă s e d u c ă Ia altul, la c a r e a r e c r e d i n ţ ă .
„Tot c e n u e s t e din c r e d i n ţ ă e s t e p ă c a t . ” - Rom. 14,
23. Sfântul Simeon Tes. IX, 49. Vezi: Duhovnicia.
Legătura duhov.
11. N e v re d n i ci a p r e o tu lu i. „Preotul c ă z u t în pă c a t,
d a c ă s e va a fl a d e a r h i e r e u s a u d e s o b o r , n u e s t e cu
p u t i n ţ ă a-1 h ir o t o n is i ( î n a i n t a în gra d) , s a u cu vre o
mij loc ir e a i s e d a voie s ă s l u j e a s c ă a l e pre o ţi e i.
Căci cel c e c u r v e ş t e d u p ă b o te z , s a u a a v u t p o s a d -
n i c ă ( c o n c u b i n ă ) nu p o a t e s ă fie a r h i e r e u s a u p r e o t ,
s a u d i a c o n , s a u ori c e d in r â n d u i a l a p r e o ţ e a s c ă . ” -
Sfântul Sim eon Tes. IX, 50. Vezi: Hirotonia, Curvia
clericului. Recăsătorirea preoţilor.
PREOTEASA e s t e s o ţ i a l e g i t i m ă a p r e o t u l u i s a u
a d i a c o n u l u i m i r e a n . Ea n u t r e b u i e s ă fi c u n o s c u t
a lt b ă r b a t p â n ă la c ă s ă t o r i e , ci s ă fi fo s t f e c io a r ă . -
Lev. 21, 13-14.
1. „Femeia vreunui m irean care a preacurvit, de
s e va d o v e d i, u n u l c a a c e l a nu poate intra în cier. Iar
d a c ă va p r e a c u r v i d u p ă c e a fost ( b ă r b a t u l ) h i r o t o ­
nit, e s t e d a t o r s ă o la s e . Iar d a c ă va c o n t i n u a s ă
v i e ţ u i a s c ă î m p r e u n ă cu e a , nu m a i p o a t e r ă m â n e a
în s l u j b a ( p r e o ţ e a s c ă ) î n c r e d i n ţ a t ă lui.” - Neocez. 8.
De c e ? „Nu ştiţi c ă c i n e s e l i p e ş t e d e o c u r v ă , e s t e
u n s i n g u r t r u p cu e a ? ” / Cor. 6, 16,
în tr u c â t s u n t a m â n d o i un trup, a m â n d o i au a c e ­
le a ş i o b li g a ţi i m o r a l e . S i t u a ţ i a p r e o t e s e i n-a fost
p r e v ă z u t ă s p e c i a l în c a n o a n e , „ î n t r u c â t f e m e i a e s t e
o p a r t e a b ă r b a t u l u i şi d in el l u a t ă şi a l c ă t u i t ă , şi
din a c e a s t ă pr ic in ă D u m n e z e u , a p r o a p e în t o a t e
300 IEROM. NICODIM SACHELARIE

l o c u ri le di n S c r i p t u r ă , s e a d r e s e a z ă b ă r b a t u l u i c a
cel î n t â i zidit, f ii n d c ă s u n t doi î nt r- un s i n g u r t r u p , şi
împreună cu bărbatul se înţelege ş i femeia. ” - Sfântul
Ciprian, Despre purtarea fecioarelor, 4.
2. „ E p is c o p u l s a u d i a c o n u l s ă nu l a s e p e s o ţ i a
s a s u b c u v â n t d e evlavie, iar d a c ă o va l e p ă d a , s ă s e
a f u r i s e a s c ă şi n e î n d u p l e c â n d u - s e s ă s e c a t e r i s e a s ­
c ă . ” - A post. 5.
3. „Soţia c el u i c e s-a r id i c a t Ia t r e a p t a e p i s c o p a ­
lă, în u r m a învoirii d i n t r e d â n ş i i s ă s e d e s p a r t ă , şi
d u p ă c e d â n s u l a fos t h i r o t o n i t e p i s c o p , s ă i n t r e
într-o m ă n ă s t i r e d e p a r t e d e r e ş e d i n ţ a e p i s c o p a l ă ,
cu în g ri ji re a e p i s c o p u l u i . Iar d e va fi v r e d n i c ă , s ă s e
r id i c e la r a n g u l d e d i a c o n i ţ ă . ” - VI Ecum. 48. Vezi:
Arhieria.
D a c ă s o ţ i a n u v o ie ş t e , p r e o t u l nu p o a t e fi
h i r o t o n i t e p i s c o p . D u p ă c e a m â n d o i s-au învo it a s e
c ă l u g ă r i , s ă m e a r g ă la m ă n ă s t i r e şi d u p ă c e s e
c ă lu g ă re s c a m â n d o i, atunci se p o a te face hirotonia
d e e p i s c o p . D a că p r e o t e a s a , o d a t ă c ă l u g ă r i t ă , d u p ă
h i r o t o n i a e p i s c o p u l u i s p u n e c ă nu r e n u n ţ ă la v i a ţ a
d e c ă s ă t o r i e , e a s e d u c e cu fo rţ a în m ă n ă s t i r e ,
f i i n d c ă nu t r e b u i e g l u m i t cu c e nu s e p o a t e g lu m i!
4. „ Pre otu l de-i va face f e m e i a lui p r e a c u r v i e ,
a c e l a s ă s e c ă l u g ă r e a s c ă într-o m ă n ă s t i r e . ” - PBG p.
114 (107):
6. „Iar d e va fi p r e o t şi va curvi p r e o t e a s a lui,
p o r u n c e s c D u m n e z e i e ş t i i Părinţi de-i va fi voia s ă-şi
ţie p r e o ţ i a , s ă s e d e s p a r t ă d e d â n s a d e tot. Iar d e va
v r e a s ă o ţi n ă p e d â n s a c a m a i î n a i n t e , a t u n c i s e
d e s p a r t e d e r â n d u i a l a pre o ţi e i în c a r e s e află , p e n ­
t ru c ă a c e a p r e o t e a s ă a lui c a r e a curvit, d a c ă s-a
s p u r c a t e s t e s p u r c a t ă , p e n t r u a c e e a p r e o t u l ei, d e
s e va a m e s t e c a c u e a s e face t o t u n t r u p , d e a c e e a şi
 PRAVILA BISERICEASCA 301

el s e a m e s t e c ă î n t r u s p u r c ă c i u n e a c e l u i l a l t şi e s t e
s p u r c a t ; d r e p t a c e e a nu p o a t e veni s ă fie î n t r u
s l u j b a Bisericii.” - PM Bgl. 84, Vezi: Curvia clericului.
Văduvia, hirotonia. Preoţia. Recăsătorirea pr.
PRESCURILE s u n t pâ in i mici, s p e c i a l f ă c u t e cu
m a r e îngrijire şi c u r ă ţ e n i e d in c a r e s e s c o a t e S f â n ­
tul Agneţ.
1. „Părţile c a r e a u r ă m a s d in p r e s c u r i l e c e s-au
în ălţat, nu s e c uv ine a Ie m â n c a în alt Ioc, fără n u m a i
în Bi ser ic ă, p â n ă c e s e vor c o n s u m a t o a t e , o r i c â t e
a r fi. Iar p ă r ţ i l e din c e l e l a l t e p r e s c u r i c a r e n u s- au
î n ă l ţ a t , p o t s ă fie m â n c a t e şi în a f a r ă d e b i s e r i c ă ,
î n s ă nu cu l a p t e şi cu b r â n z ă şi cu p e ş t e c a o r i c e
p â i n e , ci s i n g u r e fără a l t ă m â n c a r e . ” - Sfântul
hicolae 5. Vezi: Mirideie, Darurile.
PROFANAREA Vezi: Ierosilia.
PROTIA e s t e î n t â i e t a t e a d e c a r e s e b u c u r ă u n
c le r ic fa ţă d e s e m e n i i săi.
1. Ea s e r â n d u i e ş t e : a) d u p ă înv oia lă , b) d u p ă
v â r s t ă , c) cel m a i t e m e i n i c c r it e ri u e s t e v e c h i m e a
h i r o t o n i e i , f ii n d c ă s e p r e s u p u n e şi î n t â i e t a t e a u n e i
vieţi m a i c u c e r n i c e , şi d) u n d e s e f a c e cu r â n d u l s e
o b iş n u ie şte ca preotul care e ste d e rând, să aibă
p r o t i a în s ă r b ă t o r i l e r â n d u l u i s ă u .
2. „în b i s e r i c ă d u p ă r â n d u i a l ă s t a u î n tâ i pre o ţi i,
d u p ă a c e e a c ă l u g ă r i i , c a r e a u l u a t o via ţă m a i î n a l t ă
şi c e r e a s c ă , şi a u a l e s c u r ă ţ i a şi s ă r ă c i a . A c e ş ti a s e
c u m i n e c ă m a i î n a i n t e d e toţi m ir e n ii şi d e toţi cei c e
s u n t în d r e g ă t o r i i , a f a r ă d e î m p ă r a t u l , c ăc i el a r e a
d o u a u n g e r e , ia r d u p ă c ă l u g ă r i ceilalţi m i r e n i . ” -
Sfântul Sim eon Tes. V, 142.
3. „ D u p ă r â n d u i a l ă m a i m a r e e s t e p r e o ţ i a d e c â t
c ă l u g ă r i a , m a i p r e s u s d e c u v â n t , căci l u c r u r i l e
p r e o ţ i e i s u n t l u c ru ri l e lui D u m n e z e u , şi fă ră d e
302 IEROM. NICODIM SACHELARIE

p r e o ţ i e n u p o a t e fi c in e v a c r e ş t i n , nici a a v e a s f i n ţ e ­
nie, nici a s e î m p ă r t ă ş i cu D u m n e z e u . ”
„Mai m a r e e s t e î n s ă r â n d u i a l a c ă l u g ă r e a s c ă
d e c â t preotul mirean, pre c u m zice Dionisie, nu d u p ă
p r e o ţ i e ci d u p ă viaţă... P r e o ţ i a p u r u r e a b l a g o s l o ­
v e ş t e şi p r e o t u l s f i n ţ e ş t e şi p e c ă l u g ă r u l cel m a i
î n a l t c u v i a ţ a . D r e p t a c e e a şi A n t o n i e s e c u c e r e a
şi-şi p l e c a c a p u l n u n u m a i a r hi e re ilo r, ci şi f i e c ă r u i
p r e o t. ... ” - Sfântul Sim eon Tes. IX, 33.
PUSTNICIA s a u s i h ă s t r i a e s t e v i a ţ a c el ui c e s-a
re tr a s din le g ă t u r a cu o a m e n i i , p e n t r u a s e d e s ă v â r ş i
în co n ti n u ă c u g e ta re cu Du mnezeu, prin post, rugăciu­
n e şi c o n t e m p l a ţ i e . S u n t rari c ă l u g ă r i i î n v re d n ic iţ i
d e D u m n e z e u cu a c e a s t ă c h e m a r e m istică, c are
p o s e d ă a c e s t s u b l i m s i m ţ ă m â n t al vieţii t a i n i c e .
1. „Cei d e prin c e t ă ţ i s a u s a t e vo in d s ă s e re­
t r a g ă în loc uri ferite şi s ă s e î n g r i j e a s c ă d e s i n e în
s i n g u r ă t a t e , m a i întâi trebuie să intre în mănăstire
ş i să se deprindă cu meşteşugul ş i adâncimea vieţii
singuratice. Şi v r e m e d e trei a n i s ă s e s u p u n ă
s t a r e ţ u l u i m ă n ă s t i r i i î n t r u frica lui D u m n e z e u şi s ă
împlinească ascultarea î n t r u t o a t e , d u p ă c u m s e
c u v in e , şi a ş a s ă m ă r t u r i s e a s c ă ( f ă g ă d u i a s c ă ) a l e g e ­
r e a u n u i a st fe l d e vi aţ ă, şi s-o î m b r ă ţ i ş e z e d e b u n ă
voie cu t o a t ă i n im a , a s u p r a c ă r u i a va c e r c e t a s u p e ­
riorul lo c ul ui . Apoi un an să p e t r e a c ă (d e p r o b ă )
a f a r ă d e locul î n c h i s ( u n d e a r e d e g â n d s ă p u s t n i ­
c e a s c ă ) , c a m a i b i n e s ă s e verifice i n t e n ţ i a lor. Căci
n u m a i a t u n c i vor do v e d i d e p l i n c ă nu v â n e a z ă s la va
d e ş a r t ă , ci u r m ă r e s c a c e a s t ă lin iş te n u m a i p e n t r u
binele c u ra t.”
„Iar d u p ă î m p l i n i r e a a c e s t u i tim p, d e vo r r ă m â ­
n e a s t a t o r n i c i în a c e a s t ă a l e g e r e , s ă s e î n c h i d ă şi s ă
nu le fie i e r t a t a s e î n d e p ă r t a d in a c e a s t ă s i n g u r ă -
 PRAVILA BISERICEASCĂ 303

t ä t e d u p ă plac, fără n u m a i d a c ă folosul o b ş t e s c , s a u

a l t ă n e v o i e d e m o a r t e silindu-i, a r fi m â n a ţ i s p r e
a c e s t l u c r u , d a r şi a t u n c i cu b i n e c u v â n t a r e a e p i s c o ­
p ul ui lo c a l . ”
„Iar cei c e î n d r ă z n e s c s ă i a s ă din l o c u i n ţ e l e lor
fă ră c a u z e l e m a i s u s m e n ţ i o n a t e , la î n c e p u t s ă s e
î n c h i d ă fă ră voia lor în a c e l e locuri r e t r a s e , şi a p o i
să-i v i n d e c e cu p o s t u r i şi cu a l t e m i j l o a c e a s p r e ,
c ăc i ş t i m , d u p ă c u m e s t e scris, că: „ n i m e n i c a r e
p u n e m â n a p e p lu g şi c a u t ă î n a p o i , n u e s t e î n d r e p ­
t a t î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u . ” (Luca 9, 62) - VI
Ecum. 41. Vezi: M onahul schimnic.
2. P u s t n i c i a e s t e d e 2 feluri:
a) c â n d m o n a h u l a j u n s în t r e a p t a s c h i m n i c i e i s e
r e t r a g e într-o chilie a m ă n ă s t i r i i c â t m a i li n iş tit ă d e
u n d e n u i e s e d e c â t f o a r t e rar.
b) c â n d s e r e t r a g e în locuri pustii şi-şi face o c o ­
libă u n d e t r ă i e ş t e în c o n t i n u ă r u g ă c i u n e şi a s c e z ă .
Unii a u p u t e r e n u m a i s ă n ă z u i a s c ă d u p ă o astf el
d e v ia ţă , d a r nu s ă o şi î n f ă p t u i a s c ă . De a c e e a , ei
t r e b u i e s c c e r c e t a ţ i cu d e - a m ă n u n t u l în v ia ţa d e
m ă n ă s t i r e , şi d a c ă d a u p r o b e b u n e , li s e p o a t e
îngădui să se retragă su b con d u ce re a unui duhov­
nic isc us it. Vezi: Isihasmui.
RĂBDAREA e s t e u n a d in virtu ţil e s u f l e t e ş t i c e le
m a i d e s e a m ă , căci S f â n t u l Pavel o p u n e a l ă t u r i d e
b l â n d e ţ e , evlavie, c r e d i n ţ ă şi iu bir e (I Tim . 6, 11). Ea
a t â r n ă d e u m il in ţ ă : „ D a c ă o m u l s e va p r i h ă n i p e
s in e , r a b d ă p r e t u t i n d e n e a ”, z ic e a o d i n i o a r ă ava
P im e n . - Patericp. 181.
1. I s p it e le s u n t o d o c t o r i e p e n t r u bo lil e s u f l e t u ­
lui: „Fier a r z ă t o r d e b o a l ă al lui Iisus e s t e cel c e te
n e c i n s t e ş t e , s a u te o c ă r ă ş t e , d a r t e i z b ă v e ş t e d e
slava deşartă. C u r ă ţ e n i e a Iui Iisus e s t e cel c e îţi
304 IEROM. NICODIM SACHELARIE

a d u c e ţie p a g u b ă s a u o c a r ă , d a r t e i z b ă v e ş t e d e
lăcomie. Iar d a c ă fugi d e is pita f o l o s i t o a r e , fugi d e
v i a ţ a c e a v e ş n ic ă . Căci c i n e i-a d ă r u i t S f â n t u l u i
Ş t e f a n a t â t a sl avă , p e c a r e i-au pric inu it- o lui c ei c e
l-au î m p r o ş c a t cu p i e t r e , d a c ă nu răbdarea?- Pateric
p. 403.
2. „Ba m a i m u l t , n e b u c u r ă m c h i a r în n e c a z u r i l e
n o a s t r e , căci ş t i m c ă n e c a z u l a d u c e răbdare, iar
r ă b d a r e a a d u c e biruinţă în ispi te , ia r b i r u i n ţ a a d u c e
nădejdea, iar n ă d e j d e a a c e a s t a nu î n ş e a l ă n ic io da tă ,
p e n t r u c ă dragostea lui D u m n e z e u (pr in r ă b d a r e )
s-a t u r n a t în in i m i l e n o a s t r e prin S f â n t u l Duh, c a r e
ni s-a d a t . ” - Rom. 5, 3-5.
3. „ în tru r ă b d a r e a v o a s t r ă vă veţi d o b â n d i s u f l e ­
t e l e v o a s t r e ”, c ă c i D u m n e z e u p o a r t ă d e g r ij ă d e
v i a ţ a f i e c ă r u i a în p a r t e . - Luca 21, 19.
4. D u m n e z e u p o t r i v e ş t e i s p i t e l e cu p u t e r e a
o m u l u i : „Şi D u m n e z e u , C a r e e s t e c r e d i n c i o s (în
f ă g ă d u i n ţ e l e Sale), n u va î n g ă d u i s ă fiţi ispitiţi p e s t e
p u t e r i l e v o a s t r e , ci m a i î n a i n t e î m p r e u n ă cu i s p it a ,
a şi p r e g ă t i t m ijlocu l s ă s c ă p a ţ i d i n e a , c a s-o p u t e ţ i
r ă b d a . ” - (1 Cor. 10, 13). Cine nu v o i e ş t e s ă r a b d e ,
î n s e a m n ă că nu v o i e ş t e s ă s e m â n t u i a s c ă , d e a c e e a
H a ru l lui D u m n e z e u s e î n d e p ă r t e a z ă , ia r el r ă m â n e
în c h i n u r i l e d e z n ă d ă j d u i r i i !
Ex e m p lu l r ă b d ă r i i e s t e D o m n u l Iisus.
RĂPIREA AVERILOR s e face d i n p r i c i n a p ă c a t u ­
lui lăcomiei.
1. „Cine r ă p e ş t e şi ia al s t r ă i n u l u i cu n e d r e p t a t e
5 a n i ş i m etanii 100. ” - PBG p. 110, (88).
2. „ P o r u n c i m c a e p i s c o p u l s ă a i b ă s t ă p â n i r e
p e s t e a v e r e a bisericii. Căci d a c ă lui i s-au î n c r e d i n ­
ţ a t s u f l e t e l e s c u m p e a le o a m e n i l o r , a p o i cu a t â t m a i
m u l t t r e b u i e s ă d i s p u n ă d e b a n i, c a t o a t e s ă s e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 305

o c â r m u i a s c ă c o n f o r m s t ă p â n i r i i Iui, şi s ă s e d e a
c e l o r c e a u t r e b u i n ţ ă , prin p r e z b i t e r i şi d i a c o n i , cu
frica lui D u m n e z e u şi cu t o a t ă evlavia. Să s e î m p ă r t ă ­
ş e a s c ă şi el c u c e l e t r e b u i n c i o a s e ( d a c ă a r a v e a
ne voi e) la li p s u ri le s a l e şi a l e fr aţ il or tr i m iş i în
d e p ă r t ă r i , c a n i c i d e c u m s ă fie lipsiţi. Căci L e g e a lui
D u m n e z e u a r â n d u i t , c ă cei c e s l u j e s c a l t a r u l u i , d e
la a l t a r s ă s e h r ă n e a s c ă , fi in dc ă nici o s t a ş u l n u e s t e
li p s it d e s i m b r i a s a , o ş t i n d u - s e î m p o t r i v a v r ă j m a ş i ­
lor.” - A post. 41, 38.
3. „ D a c ă c i n e v a a r voi s ă ia s a u s ă d e a b u n u r i
b i s e r i c e ş t i , fă ră d e ş t i r e a e p i s c o p u l u i , s a u a c el u i
c ă r u i a i-au fost î n c r e d i n ţ a t e şi n-ar voi s ă f a c ă d u p ă
s o c o t i n ţ a a c e l u i a , s ă fie a n a t e m a , ” - Gangra 7, 8.
Vezi; neascultarea.
4. „S-a r â n d u i t c a pre z b it er ii s ă n u v â n d ă l u c r u ­
rile bisericii d e c a r e a p a r ţ i n , fă ră d e ş t i r e a e p i s c o ­
p u l u i lor. Fiu e s t e î n g ă d u i t nici e p i s c o p i l o r a v i n d e
lu c r u r i l e bisericii fă ră d e ş t i r e a s i n o d u l u i s a u a
p r e z b i t e r i l o r lui. Deci fără d e ne v o ie , s ă n u fie
î n g ă d u i t nici e p i s c o p u l u i s ă î n t r e b u i n ţ e z e r ă u v r e u n
l u c r u din i n v e n t a r u l biser icii.” - Cart. 41, 34; Ancira
15; Ant. 24, 25. Vezi: Ctitoria.
5. „Toţi fiind î n d a t o r a ţ i a păzi d u m n e z e i e ş t i l e
c a n o a n e (în g e n e r a l ) t o t a ş a s ă s e r e s p e c t e şi p e cel
c e r â n d u i e ş t e c a s ă fie i c o n o m la t o a t e b is erici le, cu
o r i c e c h i p t r e b u i e să-l ţ i n e m n e ş ti r b it . (IV E c u m . 26).
Şi d a c ă fi e c a r e m i t r o p o l i t va p u n e i c o n o m la b i s e ­
rica s a b i n e e s te : iar d e nu, e p i s c o p u l C o n s t a n t i n o -
p o lu lu i a r e d r e p t u l s ă p u n ă i c o n o m la a c e a b i s e r i c ă .
Tot a ş a şi m it r o p o li ţi i a u a c e s t d r e p t d a c ă e p i s c o p i i
s u p u ş i lo r nu v o i e s c s ă p u n ă i c o n o m i la b is e r ic i le
lor. A c e a s t a s ă s e r e s p e c t e şi la m ă n ă s t i r i . ” - VII
Ecum . 11, 12; M I, 7-, Sfântul Teofil 10, 11.
306 IEROM. NICODIM SACHELARIE

RĂZBOIUL. Vezi: Uciderea.

RĂZBUNAREA e s t e r ă s p l a t a p e n t r u răul s u f e r i t
din p a r t e a a p r o a p e l u i . C re şt i n u l, c a r e a ş t e a p t ă
d r e a p t a j u d e c a t ă a lui D u m n e z e u , nu c a u t ă s ă s e
r ă z b u n e , ci d in i u b i r e a c ă t r e a p r o a p e l e s e r o a g ă lui
D u m n e z e u c a s ă p o a t ă r ă b d a is p it e le şi s ă t o a r n e
d u h u l î m p ă c i u i r i i în i n i m a n ă p ă s t u i t o r u l u i . Vezi:
Răbdarea.
1. „Nu î n t o a r c e ţ i n i m ă n u i ră u p e n t r u r ă u ; u r m ă ­
riţi c e e s t e b i n e î n a i n t e a t u t u r o r o a m e n i l o r . D a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , în m ă s u r a în c a r e a t â r n ă d e voi,
trăiţi în p a c e c u toţi o a m e n i i . ”
„ Pre a iubiţilor, nu c ă u t a ţ i s ă vă r ă z b u n a ţ i s i n ­
guri, ci l ă s a ţ i s ă s e r ă z b u n e m â n i a lui D u m n e z e u ,
căci s c r is e s t e : A Mea e s t e i z b â n d a , Eu voi r ă s p l ă t i ,
zice D o m n u l . D im potr iv ă, d a c ă v r ă j m a ş u l t ă u e s t e
f l ă m â n d , dă-i s ă m ă n â n c e , d a c ă e s t e î n s e t a t , dă-i s ă
b e a , c ăc i d a c ă vei f a c e astfel, vei î n g r ă m ă d i c ă r b u n i
a p r i n ş i p e c a p u l lui. Nu t e l ă s a s ă fii b i r u i t d e ră u, ci
b i r u i e ş t e răul cu f a c e r e a d e b i n e . ” - Rom. 12, 17-21.
2. D a c ă v r ă j m a ş u l nu te l a s ă în p a c e , a t u n c i dă-1
p e m â n a j u d e c ă t o r u l u i , d a r n u t e r ă z b u n a s in gu r.
Vezi: Judecata. Apărarea de cel rău.
RÂVNA. T r e b u i n ţ a d ă n a ş t e r e la o r ic e a c t i v i t a t e
o m e n e a s c ă . Râvna e s te p u te re a sufletului d e s f ă ş u ­
r a t ă în f a p t e l e vieţii, p e n t r u a îm pl in i o t r e b u i n ţ ă .
1. Râvna cea bună este a c e e a c a r e p o r n e ş t e din
c r e d i n ţ a c e a d r e a p t ă c ăl ă u z it ă d e po ru n c il e Bisericii.
„In s â r g u i n ţ ă fiţi fă ră d e p r e g e t , fiţi plini d e r â v n ă
cu d u h u l , slujiţi D o m n u l u i . B ucu raţi -vă în n ă d e j d e ,
fiţi r ă b d ă t o r i în n e c a z u r i , s t ă r u i ţ i în r u g ă c i u n e . ” -
Rom. 12, 11-12.
2. Râvna rătăcită e s t e a t u n c i c â n d o m u l e s t e
c ă l ă u z i t d e idei b u n e d a r î n ţ e l e s e gre şi t. R â v n a c e a
 PRAVILA BISERICEASCĂ 307

rătăcită a tâ ta poate să dăinuiască, c â t omul se

î n c r e d e în s i n e cu î n c ă p ă ţ â n a r e . Au fos t e re t i c i c a r e
a u a v u t r â v n ă p â n ă la v ă r s a r e a s â n g e l u i , d a r c e
folos! S â n g e l e lor s-a v ă r s a t s p r e b u c u r i a d ia volu lu i
iar nu s p r e sl ava lui D u m n e z e u ! - Ev. 10, 1-4; Vezi:
Fanatismul.
N u m a i sinceritatea, smerenia ş i ascultarea
p o a t e s ă a p e r e d e î n ş e l ă c i u n e a rătă cir ilo r!
RECĂSĂTORIREA PREOŢILOR e s t e a n t i c a n o n i c ă
şi c a r e n u c o re sp u n d e cu id e e a d e je r tf ă la care
clericul s-a a n g a ja t d e b u n a lui voie p e n tru a sluji
Bisericii. T o a t e m o ti v e le s u n t d e o r d i n t r u p e s c , iar
nu di nt r -o r a ţ i u n e a c r e d i n ţ e i şi a î n a l t e i m i s i u n i
sacerdotale.
1. D a c ă un c â n t ă r e ţ c a r e a p ă c ă t u i t cu l o g o d n i ­
c a s a , m a i î n a i n t e d e a s e c u n u n a , s e o p r e ş t e d e la
î m p ă r t ă ş i r e un an, ia r d a c ă „a p ă c ă t u i t fă ră d e
l o g o d n ă va î n c e t a d i n s l u j b a ” d e c â n t ă r e ţ , d a r
preotul o d a t ă hirotonit pe tem eiul a t â t o r legături
c a n o n i c e ? ! - Sfântul Vasiie 69, fieocez. 1; Apost. 62.
Vezi: Curvia cântăreţului, Apostazia clericului. Cateri­
sirea, Sărutatui.
2. „ D a c ă u n p r e z b i t e r s e c ă s ă t o r e ş t e , el va fi
î n l ă t u r a t d in cler, iar d a c ă e s t e d e s f r â n a t , s a u
p r e a c u r v a r , s e va a furisi şi va fi p u s la p o c ă i n ţ ă . ” -
Sfântul Vasiie 6.
3. „ D u p ă c u m s-a zis în C a n o a n e l e A p o s t o l e ş t i
c ă d i n t r e cei c a r e a u i n t r a t în c l e r n e c ă s ă t o r i ţ i ,
n u m a i ci teţii şi „ c â n t ă r e ţ i i s e p o t c ă s ă t o r i ; şi noi
p ă z i n d a c e a s t a , d i s p u n e m c ă d e a c u m î n a i n t e nici
ipodiaconui, n ici diaconul, niciprezbiterul, d u p ă c e
s-a h i r o t o n i t , n i c i d e c u m nu a r e voie s ă i n t r e în l e g ă ­
t u r ă d e c ă s ă t o r i e . Iar d e va î n d r ă z n i s ă fa c ă a c e a s t a ,
s ă se caterisească. Da r d a c ă a r voi v r e u n u l d i n t r e
308 IEROM. NICODIM SACHELARIE

cei c e in tr ă în cler, s ă s e î m p r e u n e cu f e m e i e prin

c ă s ă t o r i e le g al ă, să facă aceasta în a in te ze h ir oto ni-
s i r e a în i p o d i a c o n , s a u în d i a c o n , s a u în p r e z b i t e r . ” -
V IEcum. 6 / Vezi: Hirotonia, Preoţia, Curvia clericului.
4. Preotesele, c a c e l e c e s u n t s f i n ţ i t e prin b ă r b a ­
ţii lor, „fiind î m p r e u n a ţ i într-un s i n g u r t r u p ”, nici e le
nu s e p o t r e c ă s ă t o r i . Vezi: Preoteasa.
(L ite ra tu ra : Ii. Milaş, Dreptul bis. p a g . 231 -2 3 3 ;
C a n o a n e l e , Voi. I p a r t . II p. 3 21-3 27; 3 7 6 - 3 8 5 şi
C o m e n t a r i i l e la C a n o a n e l e Apost. 5, 26, 51, IV
E c u m . 14; VI Ec um . 3, 13, 21, 30; C ar t. 16).
RECRUTAREA. S u n t mulţi c a r e s e fac p re o ţi n u ­
m a i „ d e t e a m a r e c r u t ă r i i ”, zice S f â n t u l Vasile în c.
89. D in tr e a c e ş t i a s ă s e p r i m e a s c ă în c l e r n u m a i cei
s t ă p â n i ţ i d e d u h u l c h e m ă r i i c le r ic a le , iar r e c r u t a r e a
nu e s t e a lt c e v a d e c â t u n m o tiv d e a g r ă b i h i r o t o n i a ,
î n s ă p e cei c e d a u n ă v a l ă la h i r o t o n i e , n u m a i c a s ă
s c a p e d e a r m a t ă , î n t r u c â t nu vin Ia Alta r m â n a ţ i d e
r â v n a evlaviei „cu c a r e vor p u t e a î n f ă p t u i s f i n ţ e n i a
fă ră d e c a r e n i m e n i n u va v e d e a p e D o m n u l ”, t r e b u ­
i e s c î n l ă t u r a ţ i . D u h o v n ic u l s e va „fa ce p ă r t a ş la
p ă c a t e s t r ă i n e ” d a c ă va primi p e cei n e v r e d n i c i în
s l u j b a lui D u m n e z e u ! Vezi: Hirotonia 2.
REGIONALISMUL s e î n f ă p t u i e ş t e a t u n c i c â n d 2
s a u m a i m u lţ i s e u n e s c p e t e m e i u l ş u b r e d al
f a p t u l u i c ă s u n t din a c e l a ş i s a t, j u d e ţ s a u r e g i u n e ,
î n a i n t e a lui D u m n e z e u nu s u n t nici „iudei nici
e l i n i ”, ci n u m a i o a m e n i b uni şi răi,
1. S in g u r u l c ri t e r i u al t o v ă r ă ş i e i e s t e m oralita­
tea. „Cu cei cuv ios, c u v i o s vei fi şi cu cel î n d ă r ă t n i c
t e vei î n d ă r ă t n i c i ”, z ic e Ps a lm is tu l.
2. C in e s e h r ă n e ş t e cu ideile r e g i o n a l i s m u l u i d ă
d o v a d ă d e un s u f l e t mic, c a r e e s t e p u r u r e a p r e d i s ­
p u s la u r â c i u n e , z avi st ie , d e f ă i m a r e şi d u ş m ă n i e . El
 PRAVILA BISERICEASCA 309

nu e s t e c a p a b i l d e f r ă ţ i e t a t e ! Vezi: iertarea.
REPETAREA PĂCATULUI. Vezi: Canonişi rea.
RESPECTUL. Vezi: Nerespectul.
RUDENIILE. Vezi: Logodna şi rudeniile.
RUDENIILE CLERICILOR. I u b i r e a d e r u d e n i i nu
t r e b u i e s ă î n c a l c e d r e p t a t e a evlaviei d u m n e z e i e ş t i .
1. „ E p is c o p u l s ă a i b ă grija t u t u r o r lu c r u r il o r
b i s e r i c e ş t i şi s ă le a d m i n i s t r e z e , D u m n e z e u fiindu-i
s u p r a v e g h e t o r . î n s ă s ă nu-i fie i e r t a t a-şi î n s u ş i c e v a
d i n ele, s a u a dă rui rudelor din cele ce sunt ale Iu i
Dum nezeu, iar d a c ă a r fi s ă r a c e , s ă le d e a ( m i l o s t e ­
nie) c a u n o r s ă r a c i , fă ră a v i n d e c e l e a le bisericii
inv oc ând a c e a s t a . ” - Apost. 38. Vezi: Răpirea averilor,
Ctitoria.
2. „Nu s e c u v i n e e p i s c o p u l u i a ridica la d e m n i ­
t a t e a d e e p i s c o p p e c i n e v o i e ş t e el, f ă c â n d darul
acesta f rate lui, fiului s a u a lte i r u d e , căci nu e s t e cu
d r e p t a t e a p u n e m o ş t e n i t o r i la e p i s c o p i e , d ă r u i n d
c e l e a l e lui D u m n e z e u din d r a g o s t e o m e n e a s c ă ,
d e o a r e c e nu t r e b u i e s ă s u p u n ă B is e ri ca lui D u m n e ­
z e u m o ş t e n i t o r i l o r ; iar d e va f a c e c i n e v a a c e a s t a ,
h i r o t o n i a s ă r ă m â n ă fă ră tă ri e , şi el s ă s e p e d e p ­
s e a s c ă cu a f u r i s i r e a . ” - Apost. 76; Ant. 23.
3. Ci ne s u n t r u d e n i i l e ? „O ric ine f a c e voia T a t ă ­
lui Meu, C a r e e s t e în c e r u ri , a c e l a îm i e s t e frate ,
s o r ă şi m u m ă . ” - Mat. 12, 50.
C in e d ă d e m n i t a t e a ? N u m a i D u m n e z e u o d ă
c e lu i c ă r u i a El v o i e ş t e . - Mat. 20, 22-28.
RUGĂCIUNEA e s t e c e a m a i m a r e fa p tă b u n ă
s u f l e t e a s c ă , p e c a r e p o a t e s-o facă o m u l a t â t p e n t r u
s i n e c â t şi p e n t r u a p r o a p e l e , în o r i c e v r e m e şi în
o r i c e loc.
I. Cel ce în d e p lin ă c o n ştiin ţă p ă c ă tu ie ş te nu se
p o a te ru g a nici p e n tru sin e nici p e n tru altul d a c ă
310 IEROM. NICODIM SACHELARIE

n u s e p o c ă i e ş t e . „Pe cel c e a p ă c ă t u i t î m p o t r i v a Mea

îl voi ş t e r g e d i n c a r t e a Mea.” - Εκ. 32, 33.
Mici p r o f e tu l I e r e m i a n-a fos t a s c u l t a t d e D u m ­
n e z e u c â n d s-a r u g a t p e n t r u r ă t ă c i t u l p o p o r e v r e u ,
„ î n s ă tu s ă nu m a i m ijl oc eşt i p e n t r u p o p o r u l a c e s t a ,
nici s ă faci c e r e r i şi r u g ă c i u n i p e n t r u ei, c ă c i nu-i
voi a s c u l t a n i c i d e c u m c â n d Mă vor c h e m a , siliţi
fiind d e n e n o r o c i r e a lor.” - Ierem. 11, 14.
2. Mu la to ţi cei c e s e r o a g ă lui D u m n e z e u li s e
î m p l i n e s c c e r e r i l e , căci: „S au c ă le c e r m a i î n a i n t e
d e v r e m e a cuvi inc ioa să , s a u c ă le c e r cu nevre dnicie ,
s a u s u n t s t ă p â n i ţ i d e o rg oli u, s a u c ă d u p ă c e le-ar fi
d o b â n d i t , s- a r fi m â n d r i t , s a u c ă d u p ă c e a r fi
c â ş t i g a t c e r e r e a a r fi c ă z u t în p ă c a t u l lenevirii şi al
d e s t r ă b ă l ă r i i . ” - Scara 26.
3. Fac o m a r e g r e ş a l ă a c e i c r e d i n c i o ş i şi clerici
neştiutori care p rim esc să s e ro ag e p entru m o a rte a
s a u n e n o r o c i r e a cuiva. Atunci r u g ă c i u n e a lo r s e va
î n t o a r c e s p r e p ă c a t , c u m z ic e P s a lm is tu l. S e c u v i n e
c a c i n e v a s ă s e r o a g e n u m a i p e n t r u î m p ă c i u i r e a şi
î m b l â n z i r e a r ă u - f ă c ă t o r i l o r şi p e n t r u d o b â n d i r e a
c e l o r d e folos vieţii s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i , iar d r e a p t a
r ă s p l ă t i r e s-o l a s e în s e a m a d r e p t e i j u d e c a ţ i a lui
D u m n e z e u . Vezi: Judecata.
4. Rugăciunea de cerere s e face a t u n c i c â n d
o m u l a r e n e v o i e s ă c a p e t e c e v a d e la D u m n e z e u ,
s a u s ă s c a p e d e a n u m i t e p r im ej di i. „Orice veţi c e r e
d e la T a tă l în Mumele Meu, veţi d o b â n d i . . . c e r e ţ i şi
veţi a fl a , p e n t r u c a b u c u r i a v o a s t r ă s ă fie d e p l i n ă ”
d a r n u m a i a t u n c i c â n d s e cuvwie. - loan 16, 23-24,
5. Rugăciunea de m ulţum ire s e face a t u n c i
c â n d o m u l , fie c ă a d o b â n d i t c e r e r e a s a , fie c ă n-a
d o b â n d i t - o î n t r u c â t nu-i e r a d e folos, el e s t e d a t o r
s ă m u l ţ u m e a s c ă în t o t t i m p u l p e n t r u v ia ţa s a . „Mu
 PRAVILA BISERICEASCĂ 311

vă î n g ri jo ra ţi cu nimic: ci în ori c e l u c r u a d u c e ţ i
c e r e r i l e v o a s t r e ia c u n o ş t i n ţ a lui D u m n e z e u , prin
r u g ă c i u n i şi cerer i, cu m u l ţ u m i r i , şi p a c e a lui
D u m n ezeu , care este mai presu s de orice pricepere
o m e n e a s c ă , vă va păzi in im il e şi c u g e t e l e î n t r u Iisus
H r is to s .” - Filip 6, 6-7.
6. Rugăciunea de laudă e s t e c e a m a i î n a l t ă
r u g ă c i u n e . S c o p u l c e l o r 7 l a u d e şi a S f in te i Liturghii
e s t e d e a a d u c e l a u d ă Veşn ic ulu i Făcăt or .
O m u l , în r u g ă c i u n e a d e l a u d ă , s e u n e ş t e cu
t o a t ă f ă p t u r a , şi în s e n i n ă t a t e a inimii s a l e a d u c e
d a to rn ic a în c h in ă ciu n e ca pe o je rtfă c u ra tă a
sufletului său.
RUGĂCIUNEA SI CANONISIREA.
1. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p s a u p r e z b it e r , s a u d i a ­
c o n , s a u v r e u n u l d i n t r e cei c e s u n t r â n d u i ţ i în cler,
s a u laic, n e a v â n d nici o n e v o i e p r e a g r e a s a u luc ru
greu ca s ă lipsească p e n tru un timp mai în d e lu n g a t
d e la b i s e r i c a s a , ci, p e t r e c â n d în o r a ş , nu a r m e r g e
la b i s e r i c ă în trei zile d e d u m i n i c i din trei s ă p t ă ­
m â n i , d e va fi cleric, s ă s e c a t e r i s e a s c ă , i a r d e va fi
laic s ă s e î n d e p ă r t e z e d e la î m p ă r t ă ş i r e . ” - VIEcum .
80; Sard. 11,
2. „Cine s e m â h n e ş t e d e b u n a voia lui d e r u g ă ­
c i u n e şi d e c â n t a r e , şi va u m b l a c a u n d o b i t o c , s ă
a i b ă a c e l a p o c ă i n ţ ă un a n , şi m e t a n i i 100 în zi.” -
FBG p. 101 (37;.
3. „Iar c ă l u g ă r u l c a r e nu-şi c i t e ş t e c e a s u r i l e s a l e
şi t o a t ă s l u j b a s a , ca p e u n m o r t îl s o c o t e ş t e D u m n e ­
ze u, şi s t r ă i n d e c ă t r e s f i n ţ e n i a Sa, î n s ă s e c a n o n i -
s e ş t e c u m va s o c o t i d u h o v n i c u l lui.” - FMB gl. 122.
Vezi: Lipsa de Ia slujbă.
RUGĂCIUNEA: PRAVILĂ CĂLUGĂREASCĂ.
I. Rasoforiisau fraţii, în 2 4 d e o re fac 5 0 - 1 0 0 d e
312 IEROM. NICODIM SACHELARIE

m e t a n i i şi 100-300 d e î n c h i n ă c i u n i , z i c â n d la f i e c a ­
re î n c h i n ă c i u n e : Doam ne lisuse liristoase Fiul iu i
Dum nezeu, miluieşte-mă pe m ine păcătosul. S a u :
Doamne lisuse liristoase Fiul lui Dumnezeu miluieş­
te-mă. Şi face c r u c e p l e c â n d u - s e cu m â n a p â n ă la
păm ânt.
D i m i n e a ţ a îşi c i t e s c Rugăciunile dim ineţii s a u
Canonul de umilinţă către Mântuitorul, ia r s e a r a
Rugăciunile de seară, Paraclisul saw Canonul îngeru­
lui.
2. M onahii stavrofori s a u m a n t i o f o r i , fac 100-
2 0 0 d e m e t a n i i şi 3 0 0 - 5 0 0 d e î n c h i n ă c i u n i , c it in du-
şi d i m i n e a ţ a Acatistul zilei, şi Rugăciunile dim ineţii
s a u Canonul de umilinţă către Mântuitorul·, iar s e a r a
Paraclisul, Rugăciunile de seară s a u a l t e r u g ă c i u n i ,
p e c a r e le va r â n d u i d u h o v n i c u l , d u p ă p u t e r e a
fiecăruia.
Cei c e nu ştiu c a r t e , s a u nu p o t m e r g e la s l u j b a
c e l o r 7 l a u d e , îşi fac pravila cu m e t a n i i l e , astfel:
a) „ P e n tr u Utrenie să p e t r e a c ă s t â n d în p i c i o a r e ,
3 0 d e a ţ e d e î n c h i n ă c i u n i , z i c â n d la f i e c a r e g r ă u n ţ ,
r u g ă c i u n e a a c e a s t a : Doam ne lisuse liristoase Fiu l
lu i Dum nezeu, miluieşte-mă pe m ine păcătosul. ”
„ P e n t r u Ceasuri 10 a ţ e , p e n t r u Vecernie 10, Pen­
tru Pavecerniţă 10, d u p ă rânduiala Sfântului Munte. ”
b) Altă rânduială: „ P e n tr u Vecernie 100 d e r u g ă ­
ciu ni, a d i c ă : Doamne lisuse liristoase F iu l lu i D u m ­
nezeu, miluieşte-mă pe m ine păcătosul, şi m e t a n i i
ma ri 25. Pentru Pavecerniţa r ug ă c iu ni 8 şi m e t a n i i 12.
P e n t r u Paraclis, r u g ă c i u n e a Pr ec is te i d e 70 d e
ori: Prea sfântă născătoare de Dumnezeu, mântuieş-
te-ne pe noi, şi m e t a n i i 12. P e ntru Acatist r u g ă c i u n i
200, m etanii 12. P e n tr u Canonul îngerului,
r u g ă c i u n i 8, m e t a n i i 7. P e n tr u Canonul pocăinţei,
 PRAVILA BISERICEASCĂ 313

r u g ă c i u n i 30, m e t a n i i 5. P e n tr u Polunoşniţă r u g ă c i ­
u n i 100, m e t a n i i 25. P e n tr u Utrenie r u g ă c i u n i 3 0 0 ,
m e t a n i i 8. P e n tr u t u s p a t r u c e a s u r i l e , r u g ă c i u n i 2 0 0 ,
m e t a n i i 30 . P e n tr u Obedniţă r u g ă c i u n i 100, m e t a n i i
10.” - CPS1, 8.
c) Altă rânduială: „Că a m lua t d e p e a ce le locuri,
î n t r u ch ili a Iui c ă l u g ă r u l s ă c i t e a s c ă P s a lt ir e a , d e c i
c in e e m a i p u t e r n i c s ă o s ă v â r ş e a s c ă într-o zi şi într-o
n o a p t e , alţii şi în trei s ă p t ă m â n i , ia r alţii în 2, iar
m e t a n i i s ă fa că c u m îi va fi p u t e r e a f i e c ă r u i a . . . ”
„ C a d e - s e a şti, c ă d u p ă l ă s a r e a ieşirii d i n b i s e r i ­
c ă şi v o m m e r g e Ia chilie, n u s e c a d e s ă f a c e m
v o r b ă u n u l cu altul, c ă o p r e s c a c e a s t a Sfinţii Părinţi,
c ă ni s e c a d e s ă n e feri m d e t o a t ă a d u n a r e a . ” Vezi:
Pavecerniţa.
3. „Pravila călugărului prost: P e n t r u 9 c e a s , 2
a ţ e . D r e p t V ece rn ie , 4 a ţ e ; P a v e c e r n i ţ a c e a m ic ă , 3
a ţ e ; ia r c e a m a r e , 6 a ţ e ; P o l u n o ş n i ţ ă , 6 a ţ e ; U trenia,
12 a ţe: C e a s 3 şi 6, p a t r u aţe; O b e d n i ţ ă , 6 aţe. Pravila
chiliei, 6 aţe ş i m etanii 300. P e n t r u o Psaltire, 6 0
a ţ e . Ac atistul, 12 a ţ e . Paracl isu l, 6 a ţ e . ” - P B G p. 130.
4. „ M on a hul s c h i m n i c ” e s t e î n d a t o r a t a face
într-o zi şi o n o a p t e 3 0 0 d e m e t a n i i ma ri..., iar p r e ­
c u m zic cei cu s o c o t e a l ă în S f â n t u l M un te s ă f a c ă
m e t a n i i m a r i 150, ia r î n c h i n ă c i u n i 12 a ţ e . ” - CFSI, 8.
5. La r â n d u i a l a r u g ă c iu n il o r , d u h o v n i c u l t r e b u i e
s ă ţ i n ă s e a m a d e r â v n a şi d e s t a r e a s u f l e t e a s c ă , d e
g r e u t a t e a a s c u lt ă r il o r , d e felul d e î n ţ e l e g e r e şi
î n d e l e t n i c i r e a f i e c ă r u i a şi a ş a s ă m ă r e a s c ă s a u s ă
m i c ş o r e z e pravila. Să nu s i l e a s c ă în a ş a fel î n c â t s ă
i n s p i r e u r â c i u n e p e n t r u pravilă şi nici să-l s c u t e a s c ă
c u t o t u l d e p r a v i l ă , ci s ă c e r c e în t o t felul c a s ă
o b ţ i n ă folosul s u f l e t e s c d e c a r e a r e n e v o i e un s u f l e t
c a r e i u b e ş t e şi s l u j e ş t e lui D u m n e z e u .
314 IEROM. NICODIM SACHELARIE

RUGĂCIUNEA OBŞTEASCĂ. (Metaniile).

„ C â n d zice p r e o t u l Slavo slo via , g r ă i e ş t e : Cu
p a c e D o m n u l u i s ă n e r u g ă m . Cu p a c e s ă n e r u g ă m
D o m n u l u i , şi s ă c e r e m c e fel d e r u g ă c i u n e s ă f a c e m ,
c ă c i nu ş t i m s ă n e r u g ă m c u m s e c u vin e; şi p e n t r u
c a s ă nu c u v â n t ă m m u l t e , prin a c e e a n e î n v a ţ ă p e
noi, c a r e s e c u v i n e î n t r u r u g ă c i u n e m a i î n t â i şi
o b i c e i s e c u v i n e c a s ă n e r u g ă m în p a c e . D ar d u p ă
Sla vo sl ovi e î n d a t ă n e p o r u n c e ş t e c e s ă c e r e m ,
n e m ă r t u r i s i n d u - n e m a i î n a i n t e , nici d â n d lui
D u m n e z e u m u l ţ u m i r e , ci c e r e m c a s ă n e m i l u i a s c ă .
Şi a c e a s t ă c e r e r e e s t e a o a m e n i l o r c e l o r o s â n d i ţ i şi
g re ş iţi , c a r e nu a u nici un r ă s p u n s , s a u a a d u c e v r e o
pricină de în d re p ta re îna in te a Ju d ec ă to ru lu i, slobo-
z e s c a c e s t g l a s şi strigă : D o a m n e m il u i e ş t e ! n u
p e n t r u d r e p t ă ţ i l e n o a s t r e , ci p e n t r u iu b i r e a Ta d e
oam eni!”
„Apoi p r e o t u l zice: Pentru pacea de sus ş i p e n ­
tru mântuirea sufletelor noastre, D om nului să ne
rugăm. Că p r e o t u l î m p r e u n ă cu n o r o d u l s e r o a g ă şi
zice: O, n o r o d u l e , ia s ă n e r u g ă m D o m n u l u i , c a s ă
n e d e a n o u ă p a c e a Sa, şi s ă m â n t u i a s c ă s u f l e t e l e
n o a s t r e . Şi n o r o d u l r ă s p u n d e : Doam ne m iluieşte!Şi
d u p ă a c e a s t a şi c e l e l a l t e î n ţ e l e g e r i . ”
„Şi c â n d z ic e d i a c o n u l : Să z i c e m toţi... şi a c e s t
g ra i nu n e d ă a î n ţ e l e g e a lt c e v a , ci n u m a i s i n g u r ă
r u g ă c i u n e a , c a toţi î m p r e u n ă s ă n e ru g ă m , nu n u m a i
c li ro s ul s in gu r, ci şi toţi câţi s e a f lă în bis e r ic ă . Apoi
z ic e d i a c o n u l : Din t o t s u f le tu l şi d in t o t c u g e t u l n o s ­
t r u s ă z i c e m . Adic ă c e s ă z ic ă ? Nimic a lt c e v a d e c â t
r u g ă c i u n e a c e a d e o b ş ti e : Doam ne m iluieşte.”
„ P e n tr u a c e a s t ă s f â n t ă r u g ă c i u n e , Sfinţitul G u r ă
d e Aur s c r i e î n t r u t â l c u i r e a e p i s t o l e i S f â n t u l u i Pavel
c el e i c ă t r e C o r i n t e n i î n t r u a 18-a î n v ă ţ ă t u r ă d e n ă r a -
 PRAVILA BISERICEASCĂ 315
vuri: că p e n t r u r u g ă c i u n i l e c e l e c e s e l u c r e a z ă şi d e
la p r e o t şi d e la n o r o d , c a r e s e fac p e n t r u c e l e c e
s u n t p e n t r u p o c ă i n ţ a c e a d e o b ş t e , toţi o r u g ă c i u n e
g r ă i e s c , c a r e e s t e plină d e mi lă , a d i c ă : Doam ne
miluieşte. P e n tr u a c e a s t a şi în Liturghii e s t e scris:
n o r o d u l z ic e a c e a s t a s a u a c e e a , la lo c u ri le î n t r u
c a r e s-au s c r i s . ”
„în S f â n t a Bise ri că a R ă s ă r i t u l u i nu s e f a c e în
a l t fel, ci a ş a p r e c u m e s t e scr is, u n d e s- au s c r is
n o r o d u l zice: a p o i toţi î m p r e u n ă c âţ i s e a f l ă în
b i s e r i c ă zic ori: Doam ne miluieşte, ori: Dă Doamne,
ori: Şi cu D uh ul Tău, ori: Tatăl nostru... d e ş i la noi
nu s e f a c e a c e a s t a , î n s ă s e c u v i n e a s e fac e, f ii n d c ă
p r e c u m s-a zis m a i s u s , c â n d z ic e d i a c o n u l : Cu pace
D om n ulu i să ne rugăm, s a u : Să zicem toţi..., a t u n -
c e a toţi s e c u v i n e s ă r ă s p u n d ă : Doam ne miluieşte.
„De s- a r fi zis n u m a i c ă t r e c lir os c a s ă r ă s p u n d ă ,
a p o i n-ar fi scr is: norodul zice. A s e m e n e a şi S f â n t u l
s f in ţit ul G u r ă d e Aur, în a c e e a ş i î n v ă ţ ă t u r ă d e n ă r a ­
vuri, zice iară şi: C hia r în v r e m e a î n f r i c o ş a t e l o r
T a in e , u r e a z ă p r e o t u l p e n o r o d , z i c â n d : Pace vouă.
U r e a z ă a p o i şi n o r o d u l p e p r e o t z i c â n d : Ş i cu duhul
tău. Mimic a l t c e v a nu e s t e , d e c â t a c e a s t a , a d i c ă
r e p e t a r e a m u l ţ u m i r i l o r c e l o r d e o b ş t e . Că nici el nu
m u l ţ u m e ş t e s i n g u r , ci î m p r e u n ă c u t o t n o r o d u l . Că
m a i î n tâ i noi p r i m i m gla su l preoţi lor , a p o i n e u n i m
î m p r e u n ă g l a s u r i l e cu d â n ş i i f ă c â n d a c e a s t a cu
c u v i i n ţ ă şi cu d r e p t a t e , a t u n c i n o r o d u l î n c e p e m u l ­
ţ u m i r e a . Şi c e t e m i n u n e z i , d a c ă n o r o d u l r ă s p u n d e
î m p r e u n ă cu p r e o t u l , u n d e şi s in g u r i h e r u v im ii şi cu
put erile c el e d e su s, a ce le c ân tă ri d e o b ş t e le î n a l ţ ă ? ”
„însă t o a t e a c e s t e a s-au zis, ca fiecare, şi s t ă p â n i -
torii şi s u p u ş i i s ă s e t r e z e a s c ă î n t r u î n v ă ţ ă t u r a
a c e a s t a , c a s ă ş t i m c ă toţi s u n t e m u n t r u p , a t â t a
316 IEROM. NICODIM SACHELARIE

d e o s e b i n d u - n e unii d e alţii, c â t m ă d u l a r e l e t r u p u l u i
d e a lt m ă d u l a r . Şi s ă nu a r u n c ă m p e t o a t e n u m a i
a s u p r a p r e o t u l u i , ci şi a s u p r a n o a s t r ă î n ş i n e c a
p e n t r u u n t r u p d e o b ş t e , a ş a p e n t r u B ise ri că toţi s ă
n e grijim, c ă a c e a s t a m a i m a r e î n t ă r i r e şi n o u ă şi
vouă ne dă, ca mai m ulte fapte b u n e să facem, pâ n ă
c â n d cei c e voim s ă le f a c e m p e a c e s t e a , le vo m
d o b â n d i a i c e a , a d i c ă m il a lui D u m n e z e u , ia r în
v e a c u l cel c e va s ă fie, c u n u n ă î n t r u î m p ă r ă ţ i a
Cer uri lor , î n t r u Hri st os Iisus, D o m n u l n o s t r u , . . . ”
Tipicul cel Mare p. 507-508. Vezi: Cântarea Biseri­
cească. Biserica, Slujba bisericească.
RUŞINEA, „ia a m i n t e la c e le ce-ţi a d u c e v r e m e a
şi te f e r e ş t e d e t o t c e e a c e e s t e ră u şi p e n t r u c r e d i n ­
ţ a s u f l e t u l u i t ă u s ă nu t e ru ş in e zi . Căci e s t e r u ş i n e
c a r e a d u c e p ă c a t şi e s t e r u ş i n e c a r e a d u c e s la v ă şi
Har. S ă n u t e uiţi la fa ţa n i m ă n u i , c â n d e v o r b a d e
p a g u b a s u f l e t u l u i tă u , şi s ă nu-ţi fie r u ş i n e , c â n d te
afli în f a ţ a p r i m e j d i e i c ă d e r i i t a l e . ”
„Nu op ri c u v â n t u l c â n d po ţi s ă m â n t u i e ş t i pe
fr a t e l e t ă u şi s ă nu-ţi a s c u n z i î n ţ e l e p c i u n e a t a s p r e
s la va d e ş a r t ă , f ii nd că î n ţ e l e p c i u n e a s e c u n o a ş t e din
c u v â n t şi î n v ă ţ ă t u r a d in c e e a c e r o s t e ş t e g u r a . ”
„Nu g ră i î m p o t r i v a a d e v ă r u l u i , ci t e r u ş i n e a z ă
p e n t r u n e î n v ă ţ ă t u r a ta. Să nu-ţi fie ru ş in e a-ţi m ă r t u ­
risi p ă c a t e l e şi s ă nu t e î m p o t r i v e ş t i n ă v ă ln i c ie i
r ă u tă ţil or ,.. Lupt ă-t e p â n ă la m o a r t e p e n t r u a d e v ă r
şi D o m n u l D u m n e z e u s e va l u p t a p e n t r u t i n e . ” -
Sirah, 4, 20-28.
2. „De a c e e a , p e o r i ş i c i n e Mă va m ă r t u r i s i î n a i n ­
t e a o a m e n i l o r , îl voi m ă r t u r i s i şi Eu î n a i n t e a T a tă lu i
Meu, C a r e e s t e în c e r u r i ; d a r c i n e s e va l e p ă d a d e
Mine î n a i n t e a o a m e n i l o r . Mă voi l e p ă d a şi Eu d e el
î n a i n t e a T a t ă l u i Meu c a r e e s t e în c e r u r i . ” - Mat. 10,
 PRAVILA BISERICEASCA 317

32-33. A post 62: Apostazia.

SACRILEGIUL. Vezi: Ierosi 1ia.
SALUTUL. Vezi: Merespectui, Iertarea.
SÂMBĂTA, î n t r u c â t a f o s t z i u a D o m n u l u i în
Vech iul T e s t a m e n t , a r e o c i n s t e m a i d e o s e b i t ă , faţă
d e c e l e 5 zile a le s ă p t ă m â n i i , a f a r ă d e D u m i n e c a .
1. „Nu s e c u v i n e c r e ş t i n i l o r a i u d a is i (a fa ce ca
evreii) şi a s e r b a s â m b ă t a , ci a lu c r a în a c e a s t ă zi;
D u m i n e c a va a v e a î n t â i e t a t e şi s e va s e r b a d e c r e ş ­
tini. Iar d a c ă s e vor a f l a iu d a i z a n ţ i , s ă fie a n a t e m a
d e Ia H r i s t o s .” - Laod 29. Vezi: Dumineca, Postul ca
tipic a., Martie.
2. „ Ia ră zis n e fu n o u ă , din t o a t e s â m b e t e l e din
tot anul, una S â m b ă t a cea m a re să s e p o s te a s c ă
p â n ă la al t r e il e a c e a s d e n o a p t e , şi a t u n c i s ă s e
g u s t e p u ţ i n ă p â i n e şi a p ă s a u u n p a h a r d e vin...” -
P B G p . 107. Vezi: P ostu l3.
SĂRĂCIA, d e c e l e m a i m u l t e ori, e s t e u n mijloc
al P r o v id e n ţ e i, prin c a r e d i s c i p l i n e a z ă d e s t r ă b ă l a r e a
o m u l u i . - Pac. 3, 17-19.
1. S ă r ă c i a îl s i l e ş t e p e o m c a s ă m u n c e a s c ă , iar
m u n c a îi r ă p e ş t e t i m p u l în c a r e a r f a c e p ă c a t e . D a că
nu m u n c e ş t e , s ă r ă c e ş t e : „Nu iubi s o m n u l , căci vei
a j u n g e s ă r a c ; d e s c h i d e och ii c a s ă m u n c e ş t i şi te vei
î n d e s t u l a d e p â i n e . ” - Prov. 20, 13.
2. Patimile d u c la s ă r ă c i e : „Căci be ţi v u l şi cel c e
s e d ă la î m b u i b a r e s ă r ă c e s c , şi s o m n o l e n ţ a f a c e c a
s ă p or ţi z d r e n ţ e . ” - Prov. 23, 21. Vezi: Lenevirea.
3. O m u l c a r e s ă r ă c e ş t e din c a u z a n e n o r o c ir il o r ,
s a u d in p r ic in a o c u p a ţ i i l o r p e n t r u v i a ţ a s o c i a l ă ,
t r e b u i e a j u t a t . Vezi: Milostenia, Datoria, Lepădarea
de iu me.
SĂRBĂTORILE s u n t zile î n c h i n a t e s p e c i a l p r e a ­
m ă rir ii Iui D u m n e z e u . î n t r u c â t s c o p u l o m u l u i e s t e
318 IEROM. NICODIM SACHELARIE

d e a pr os lă vi p e F ă c ă t o r u l s ă u , zilele s ă r b ă t o r i l o r
t r e b u i e s c r e s p e c t a t e , c ăc i altfel s e n e c i n s t e ş t e D u m ­
n e z e u . Vezi: Tradiţia.
1. Dintr e t o a t e s ă r b ă t o r i l e D u m i n e c a e s t e c e a
m a i d e s e a m ă zi d e p r e a m ă r i r e a lui D u m n e z e u , d e
a c e e a e a tr e b u ie r e s p e c t a t ă . Cine nu m e r g e la S f â n t a
L i t u r g h i e din n e g l i j e n ţ ă , clericul s e c a t e r i s e ş t e ia r
m i r e a n u l s e a f u r i s e ş t e , d u p ă c a n o n u l 8 0 al S. VI
E c u m . D u m n e z e u n u s e p r e a m ă r e ş t e prin le ne vir e,
ci p r in l u c r a r e a d u h o v n i c e a s c ă . Vezi: Rugăciunea:
Canonisiri; Slujba bis.. Rugăciunea Can.
2. Mu s e cuvin e c a cineva s ă s e o c u p e cu m u n c a
în săr bă to ri , mai al es în timpul slujbelor. - VIEcum. 66.
3. D istra cţiile d e ori c e soi, î n g ă d u i t e d e b u n a
c u v i i n ţ ă s e fac n u m a i d u p ă a m i a z ă , c â n d nu e s t e
s l u j b ă la bi s e r ic ă . - VIEcum . 62. Mart. Ort. III, 60.
4. în s ă r b ă t o r i s e p o t î n g ă d u i a n u m i t e t r e b u r i
d e s c u r t ă d u r a t ă , c a r e s u n t a b s o l u t t r e b u i t o a r e vieţii
c a s n i c e , dar, c a r e nu a d u c v re o v ă t ă m a r e c u g e t ă r i i
d u h o v n i c e ş t i şi nici nu s e d e f ă i m ă D u m n e z e u s a u
s ă a d u c ă v re o s m i n t e a l ă a p r o a p e l u i , c u m s u n t :
p r e g ă t i r e a h r a n e i zilnic e, cititul c ă r ţ i l o r f o l o s i t o a r e ,
în g r i j i r e a bolna vilor, f a c e r e a d e b i n e la s ă r a c i , ş .a . -
Mat. 12, 5-10; I Cor. 16, 2; II. Cor. 12, 7-10; Apoc. 1, 10.
SĂRUTATUL e s t e s e m n u l in t i m e i iubiri, d a r e s t e
şi al p o rn ir ii s p r e p ă c a t .
1. „D ia c on ul s p u r c â n d u - s e cu b u z e l e şi m ă r t u r i ­
s i n d c ă a p ă c ă t u i t p â n ă aici, s e va o pri d e li tu r g h ie ,
d a r i s e d ă voie a s e î m p ă r t ă ş i cu S f i n t e l e T a i n e
î m p r e u n ă cu d i a c o n i i ; t o t a ş a şi p r e z b i t e r u l . Iar d e
s e va vă di c ă a p ă c ă t u i t m a i m u l t d e c â t a t â t , s e va
c a t e r i s i în or ic e fel d e t r e a p t ă a r fi.” - SfVasile 70.
2. „Călugărul s c h i m n i c d e va s ă r u t a pe frate-său,
s ă fa c ă 100 d e m e t a n i i . ” - PBG p. 128.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 319

3. S ă r u t a r e a d e la î n m o r m â n t a r e e s t e s e m n u l
iubirii, f ii n d c ă „ m u r i n d n u n e d e s p ă r ţ i m un ii d e
alţii, f ii n d c ă toţi vom u r m a t o t a c e a s t ă c ă l ă t o r i e şi
î m p r e u n ă v o m fi r â n d u i ţ i d e u n d e nu n e v o m m a i
d e s p ă r ţ i n i c i o d a t ă . . . ” - Sfântul Sim eon Tes. VI, 367.
4. „ Pr e o tu l d e va s ă r u t a m o r t u l , nu p o a t e în
a c e a zi s ă f a c ă litu rg hie , p e n t r u c ă va s ă s ă r u t e
d u m n e z e i e ş t i l e Ta in e , iar d e va f a c e a c e a s t a s ă fie
lip si t d e p r e o ţ i e 4 0 d e zile. De a c e e a , c â n d s l u j e ş t e
şi s e î m p ă r t ă ş e ş t e d e D u m n e z e i e ş t i l e şi î n f r i c o ş a ­
t e l e T a in e , şi i s e v o p s e s c b u z e l e lui d e d u m n e z e ­
i a s c a î m p ă r t ă ş a n i e , a t u n c i d a c ă s f â r ş e ş t e Li tu rg hi a ,
şi s e d e z b r a c ă d e o d ă jd ii, şi i e s e a f a r ă , i c o a n e l e s ă
nu s ă r u t e , p e n t r u că-i s u n t b u z e l e v o p s i t e d e S f â n t a
î m p ă r t ă ş a n i e c u m a m zis. Ci n u m a i la i c o a n a lui
H ris to s s ă f a c ă o m e t a n i e şi a l t a la Maica D o m n u l u i ,
a t u n c i s e î n t o a r c e d e b l a g o s l o v e ş t e o a m e n i i şi
m e r g e t o t o m u l c r e ş t i n p e a c a s ă şi în c a l e c u p a c e . ”
- PMB gl. 63.
5. A rh ie re u l n u t r e b u i e s ă s ă r u t e m â n a î m p ă r a ­
tului. - 5. Sim eon Tes. V 220.
6. „Cel c e s ă r u t ă s f i n t e l e o d ă jd ii la v o h o d nu
f a c e g r e ş a l ă , ci a r a t ă m a i v â r t o s c ă a r e c r e d i n ţ ă şi
s e va m â n t u i p r e c u m s-a m â n t u i t şi f e m e i a c a r e s-a
a t i n s d e p o a l e l e lui Iisus, c ăc i c h i a r p e n t r u D â n s u l
f a c e a c e a s t a . ” - Sfântul Sim eon Tes. IX, 29.
SCHIMMICIA. Vezi: Monahul schimnic, Pustnicia.
SCHISMA e s t e d e s p ă r ţ i r e a r ă z v r ă t i t ă a u n u i a
s a u a m a i m u lţ i clerici d e ş e f u l lor le g i t i m , s a u a
c r e d i n c i o ş i l o r n e s u p u ş i fa ţă d e c o n d u c e r e a b i s e r i ­
c e a s c ă . S c h i s m a t i c i i s e r u p d e la t r u n c h i u l vieţii
b i s e r i c e ş t i , a ş a c u m s e r u p e m l ă d i ţ a d e la t u l p i n a
c a r e a c r e s c u t - o , şi a st fe l s e s i n u c i d d u h o v n i c e ş t e .
S c h i s m a e s t e i n t r o d u c e r e a în e re zi e .
320 I E R O M . N I C O D I M S A C H E L A R I E _______

1. A d u n ă r i l e c e l o r c a r e s e s i n u c i d d u h o v n i c e ş t e ,
B ise ri ca „ p e u n e l e le-a n u m i t e r e s u r i , iar p e a l t e l e
s c h i s m e , ia r p e a l t e l e p a r a s i n a g o g u r i ( c o n c il ia b u le ,
a d u n ă r i n e c h i b z u i t e şi n e le g i u it e ) . Deci eretici s e
n u m e s c t o ţi cei l e p ă d a ţ i şi î n s t r ă i n a ţ i cu to t u l d e la
d r e a p t a c r e d i n ţ ă ; schism atici s e n u m e s c toţi cei
c a r e s e d e s p a r t d e Bi ser ic ă, p e n t r u a n u m i t e c h e s t i ­
un i şi n e î n ţ e l e g e r i b i s e r i c e ş t i ; Parasinagoguri s e
n u m e s c a d u n ă r i l e f ă c u t e d e pre z b it er ii şi e p i s c o p i i
n e s u p u ş i , c â t şi d e o a m e n i i cei n e î n ţ e l e g ă t o r i şi
s im p li .. .” - Sfântul Vasile 1. Vezi: Ereticii.
2. „ D a c ă v r e u n p r e z b i t e r , d i s p r e ţ u i n d p e e p i s c o ­
pu l s ă u , ţ i n e d e o s e b i a l t ă a d u n a r e şi ridică a l t alta r,
n e ş t i i n d nici o vin ă a s u p r a e p i s c o p u l u i s ă u în pri­
vinţa d r e p t e i c r e d i n ţ e şi dreptă ţii, s ă s e c a t e r i s e a s c ă
c a u n i u b i t o r d e s t ă p â n i r e , căci e s t e u n ti r an .
A s e m e n e a şi ceilalţi clerici şi toţi câţi s e vor uni cu
d â n s u l ; ia r laicii s ă s e a f u r i s e a s c ă . A c e a s t a s ă s e
f a c ă d u p ă u n a şi a d o u a şi a t r e i a d o j a n ă a e p i s c o ­
p u l u i . ” - Apost. 31. Vezi: Caterisirea, Afurisirea.
3. „Cele r â n d u i t e p e n t r u p r e z b it e r i, e p i s c o p i şi
m it r o p o li ţi , s e p o t r i v e s c cu m u l t m a i v â r t o s p e n t r u
patriarhi. D re pt a c e e a , d a c ă vre un prezbiter, e p i s c o p
s a u m itropolit ar îndrăzni, să se în d e p ă r te z e de
î m p ă r t ă ş i r e a cu p a t r i a r h u l s ă u , şi n-ar p o m e n i n u ­
m e l e lui p r e c u m e s t e h o t ă r â t şi r â n d u i t , la D u m n e -
z e i e ş t i l e T a in e , m a i î n a i n t e d e î n f ă ţ i ş a r e a S i n o d u l u i
şi c o n d a m n a r e a lui de fi n it iv ă , f a c e schismă. S f â n t u l
S i n o d a h o t ă r â t c a a c e s t a s ă fie s t r ă i n d e t o a t ă
p r e o ţ i a , în c a z c ă s e va vă di d e a c e s t n e l e g i u i t lu cru.
A c e s t e a s- au p e c e t l u i t şi s- au h o t ă r â t , m a i a l e s p e n ­
t ru cei c e a d u c vin ovăţii şi s e d e p ă r t e a z ă d e întâi i
lor s t ă t ă t o r i , fac s c h i s m ă şi r u p u n i r e a Bisericii.
Pe d e a l t ă p a r t e , cei c e s e d e s p a r t d e î m p ă r t ă ş i -
I
 PRAVILA BISERICEASCA 321

re a c e a c ă t r e î n t â i u l s t ă t ă t o r al lor, p e n t r u o a r e c a r e
e r e s c o n d a m n a t d e S f i n t e l e S i n o a d e , s a u d e Sfinţii
Părinţi, (de a c e l a c a r e p r e d i c ă e r e s u l în public , şi îl
în v a ţ ă în b i s e r i c ă cu c a p u l d e s c o p e r i t ) , unii c a a c e ş ­
tia nu n u m a i c ă nu s u n t s u p u ş i c e r t ă r i i c a n o n i c e ,
p e n t r u c ă s e î n g r ă d e s c p e s i n e d e î m p ă r t ă ş i r e a cu
n u m i t u l e p i s c o p , î n a i n t e d e c e r c e t a r e a S i n o d u l u i , ci
şi d e c i n s t e a c e a c u v e n i t ă d r e p t - m ă r i t o r i l o r s e vor
în v r e d n ic i, c ă n-au o s â n d i t e p i s c o p i , ci m i n c i n o ş i
e p i s c o p i şi m i n c i n o ş i î n v ă ţ ă t o r i . Şi n-a u r u p t u n i r e a
Bisericii p ri n s c h i s m ă , ci s-au silit a izbăvi Bise ri ca
d e s c h i s m e şi d e z b i n ă r i . ” - /-//, 15; Apost. 34; l-II, 12,
13, 14. Pomenirile Ia slujbe; RBOR Art. 14-20.
SCRIERI FALSE. Acolo u n d e nu p o a t e a j u n g e
viul gr a i, a j u n g e c u v â n t u l scris. D u p ă c u m p r e d i c a
s e c ta r ă d e s t r a m ă convingerile credincioşilor, tot
a ş a şi c ă r ţ i l e rele z d r u n c i n ă d r e a p t a c r e d i n ţ ă a
drept-măritorilor.
1. Vieţile Sfi nţi lor şi a l t e scr ier i o r t o d o x e z i d e s c
s u f l e t e ş t e , şi de ci t r e b u i e s c citite. „Fie î n g ă d u i t î n c ă
a s e citi (p e l â n g ă S f â n t a S c r ip t u r ă ) p a t i m i l e m u c e ­
nicilor, c â n d s e s e r b e a z ă zilele lor c e l e din c u r s u l
a n u l u i . ” - Cart. 54, 32; Apost. 85, Sfântul A t a nas ie 3;
VI Ecum . 2 ; VII Ecum. 1;
Cei c a r e e d i t e a z ă c ă r ţi r e l i g i o a s e , t r e b u i e s ă
ţ in ă s o c o t e a l ă , ca s ă nu t i p ă r e a s c ă d e c â t c ă r ţi c a r e
a u u n c o n ţ i n u t s e r i o s , c a r e s ă nu c o n t r a z i c ă c u p r i n ­
s ul S f in te i Sc rip tu ri şi nici b u n u l s i m ţ al evlaviei
t r a d i ţ i o n a l e . D u m n e z e u nu v o i e ş t e s ă fie slujit prin
m inciună. C eea ce a stăzi m in c iu n a p a re că zideşte,
m â in e va d is tru g e îm p ă tr it m a i răul
2. „ D a c ă c in e v a a r r ă s p â n d i în B is e ri că ca s f i n t e
c ă r ţi le n e c i n s t i t o r i l o r d e D u m n e z e u c e l e cu titluri
false, s p r e s t r i c ă c i u n e a p o p o r u l u i şi a c l e r u lu i, s ă s e
322 IEROM. NICODIM SACHELARIE

c a t e r i s e a s c ă . ” - Apost. 60. Laod. 59, 60. Sfântul

A m fi!oh ie 1.
3. „Istoriile m u c e n i c i l o r c e le p l ă s m u i t e fals d e
c ă t r e vrăjmaşii a d e v ă ru lu i, ca prin a c e a s t a s ă n e c i n s ­
t e a s c ă m u c e n i c i i lui Hristos şi s ă a d u c ă la n e c r e ­
d i n ţ ă p e cei c e le a u d , d i s p u n e m a nu s e p u b l i c a
prin biserici, ci s ă s e a r d ă , iar p e cei c e le p r i m e s c
s a u le a s c u l t ă c a a d e v ă r a t e , îi a n a t e m a t i s i m . ” - VI
Ecum . 63; VII Ecu m. 9. Sfântul Grigore Haz. 1.
SCURGEREA s a u c u m zic m e d ic ii pol uţii le s u n t
elim in area materiilor de fecundare.
1. „Cu a d e v ă r a t t o a t e fă p t u r i l e lui D u m n e z e u
s u n t b u n e şi c u r a t e , c ăc i C u v â n t u l lui D u m n e z e u n-a
f ă c u t n i m i c n e t r e b n i c şi n e c u r a t . A p o s t o lu l zice „A
lui H ri s to s b u n ă m i r e a s m ă s u n t e m î n t r u cei c e s e
m â n t u i e s c , ” - (II Cor. 15). Dar fi i n d c ă s ă g e ţ i l e d i a v o ­
lului s u n t d e m u l t e feluri şi în m u l t e c h ip u ri , prin
a c e e a c ă s e p r e g ă t e ş t e a t u l b u r a p e cei c u r a ţ i în
s o c o t e l i şi î m p i e d i c ă p e fraţi d e la e xer ci ţi ile
o b i ş n u i t e , s e m ă n â n d p e a s c u n s î n t r u ei g â n d u r i d e
n e c u r ă ţ i e şi d e s p u r c ă c i u n e , v in o c a prin p u ţ i n e
c u v i n t e s ă a l u n g ă m , cu d a r u l M â n t u i t o r u l u i n o s t r u ,
a m ă g i r e a v i c l e a n u l u i , ia r s o c o t e a l a c e l o r m a i s im p li
s ă o î n t ă r i m : „T oa te s u n t c u r a t e c e l o r c u r a ţ i ; (Tit 1,
15), ia r c e l o r n e c u r a ţ i şi c o n ş t i i n ţ a şi t o a t e li s- au
s p u r c a t.” Dar m ă m ir d e vicleşugul diavolului, c ăci
s t r i c ă c i u n e a şi p i e i r e a fiin d el, a r u n c ă g â n d u r i p e
f u r iş d e c u r ă ţ i e a p a r e n t ă . Dar c e e a c e s e face e s t e
d e s i g u r cursă, ori ispitire (cu t o a t ă a p a r e n ţ a d e bine).
P e n t r u c a - p r e c u m m a i s u s s-a zis - s ă s u s t r a g ă , d in
c u g e t a r e a o b i ş n u i t ă şi m â n t u i t o a r e p e a s c e ţ i , c a r e
prin o p ă r u t ă b i r u i n ţ ă , p o r n e s c a c e s t fel d e z ă d ă r n i ­
cii c a r e n - a d u c nici un folos vieţii, ci î n t r e b ă r i
d e ş a r t e şi bârfeli d e c a r e s e c u v i n e a n e feri. Căci c e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 323

p ă c ă t u i r e a r e , s p u n e - m i p r e a i u b i t u l e şi p r e a
evlaviosule sau ce necurăţie, o scu rg ere firească?
D u p ă c u m a r voi c in e v a s ă a d u c ă în v i n o v ă ţ i r e şi
p e n t r u m u c ii c e ies prin nări şi s c u i p a t u l din g u r ă .
D a r a v e m a zice şi m a i m u l t e şi d e a c e s t e a , d e s p r e
s c u r g e r i l e di n p â n t e c e n e c e s a r e p e n t r u v i a ţ a c elu i
c e viază. Şi î n c ă d e c r e d e m c ă o m u l e s t e luc rul
m â i n i l o r lui D u m n e z e u , d u p ă d u m n e z e i e ş t i l e S c r i p ­
turi, c u m s e p u t e a dintr-o p u t e r e c u r a t ă s ă i a s ă u n
l u c r u s p u r c a t ? Şi d a c ă s u n t e m î n r u d i ţ i cu D u m ­
n e z e u , d u p ă d u m n e z e i e ş t i l e F a p t e a le Ap ostolilor,
n-a ve m în s i n e n i m i c n e c u r a t . ” (Fap. 17. 28-20).
„Căci n u m a i a t u n c i n e s p u r c ă m , c â n d s ă v â r ş i m
î m p u ţ i t u l p ă c a t , ia r c â n d s e î n t â m p l ă v r e o s c u r g e r e
fir eas că, a tu n c i p r e c u m a m zis m a i în a in te , o s ufe ri m
şi p e a c e a s t a cu c e l e l a l t e î m p r e u n ă p e n t r u n e v o i a
firii..... Fie d a r c a cei c e î n t r e a b ă din d e p r i n d e r e , s ă
î n c e t e z e d e o z a d a r n i c ă o s t e n e a l ă c a a c e a s t a i a r cei
c a r e p e n t r u d r e a p t a c i n s t i r e s e î n d o i e s c , cu duh
stăpânitorsă se întărească; ia r c âţ i ştiţi a d e v ă r u l cu
î n c r e d i n ţ a r e , păstraţi-1 n e c l ă t i n a t şi n e a l t e r a t . . . ” -
S f â n t u l A ta n asie 1.
2. „Iar c e l o r d i n t r e voi c ă r o r a li s e î n t â m p l ă
s c u r g e r i n o a p t e a fă ră d e voie, a c e ş t i a s ă u r m e z e
ş t i i n ţ e i lor şi s ă ia a m i n t e p e n t r u s i n e , d a c ă s e î n d o ­
i e s c p e n t r u a c e a s t a , ori d e nu, ca şi la m â n c ă r i : „Cel
c e s e î n d o i e ş t e , zice, d e va m â n c a s e o s â n d e ş t e ”
(Rom. 14, 23). Şi în a c e s t e a s ă fie c u b u n a c o n ş t i i n ţ ă
şi b i n e c u t e z ă t o r potri vit a d u c e r i i s a l e a m i n t e , t o t
cel c e s e a p r o p i e d e D u m n e z e u . ” - SfântulDionisie 4.
3. „Cel c e s-a î n t i n a t în s o m n , cu p a t i m a s c u r g e ­
rii, s e î n l ă t u r ă o zi d e Ia î m p ă r t ă ş i r e , î n s ă z i c â n d
P s a l m u l 5 0 şi f ă c â n d c â t e 4 9 d e m e t a n i i , s e c r e d e c ă
s-a c u r ă ţ i t d e î n t i n ă c i u n e . ” - Sfântul I. Post. 6.
324 IEROM. NICODIM SACHELARIE

4. „Iar cel c e s-a î n t i n a t , fiind t r e a z cu t r u p u l , s e

î n l ă t u r ă d e la c u m i n e c a r e 7 zile, z i c â n d în f i e c a r e zi
P s a l m u l 5 0 şi f ă c â n d c â t e 4 0 d e m e t a n i i . ” - Sfântul
1. Post. 7.
5. „Laicul cel c e s-a vis at , d a c ă a fost s u p u s p o f ­
tei d e f e m e i e , nu s e c u v i n e a s e î m p ă r t ă ş i . Iar d a c ă
îl i s p i t e ş t e s a t a n a , ca prin a c e a s t a să-l î n s t r ă i n e z e
d e î m p ă r t ă ş i r e a d u m n e z e i e ş t i l o r Ta in e , s e c u v i n e a
s e c u m i n e c a , d e o a r e c e is p it it o ru l nu va î n c e t a în t o t
timpul acela, c ân d e ste d a to r a se îm părtăşi, n ă v ă ­
lind a s u p r a lui.” - Sfântul Tim otei 12.
6. „ Pr e ot ul c e va vre a s ă s l u j e a s c ă L it ur ghi e , şi-i
va veni de-i va c u r g e t r u p u l în vis, şi va şti că-i e s t e
acel lucru d e p of tă f e m e ia s c ă, a tu n c i s ă nu s lu je a s c ă ;
ia ră d e s e va f a c e fă ră d e p o f t ă î n s ă d e la dia volul ,
a t u n c i să-şi c i t e a s c ă s l u j b a c a r e e d e a c e a s m i n t e a ­
lă, şi m o li tf e l e d e î m p ă r t ă ş a n i e , şi s ă facă 100 d e
m e t a n i i , şi s ă s e s p e l e cu a p ă , şi s ă s e î m b r a c e cu
c ă m a ş ă n o u ă , a d i c ă s ă s e p r i m e n e a s c ă , şi s ă
s l u j e a s c ă L i tu rg h ie în a d e v ă r d e va fi ne vo ie , c e s e
z ic e d e va fi p r a z n i c m a r e , s a u a l t ă zi a l e a s ă d e
Li tu rg hi e ; ia r d e va fi a l t ă zi c a r e nu s e p r ă z n u i e ş t e
s ă nu s l u j e a s c ă L i tu rg hie .” - PMB gl. 98.
7. „ F e m e i le c e l e cu s c u r g e r e d e s â n g e o b i ş n u i t ă
lor, s ă nu s e a t i n g ă d e c e le S f i n t e p â n ă la a ş a p t e a
zi, d i s p u n e c a n o n u l 2 al S f â n t u l u i Dionisie, c a şi al
7-lea al lui T i m o te i . A c e s t e a p o r u n c e ş t e şi L e g e a
Veche, b a nici s ă s e î m p r e u n e cu b ă r b a ţ i i , c ăc i s e
î n t â m p l ă d in a c e a s t a , s ă s e n a s c ă copii s l a b i , b o l ­
navi cei z ă m i s li ţ i a t u n c i . De a c e e a şi d u m n e z e i e s c u l
Moise a ucis p e ta tă l copilului celui lepros, d e o a r e c e
din c a u z a n e î n f r â n ă r i i lui n-a a ş t e p t a t c u r ă ţ i r e a
femeii. Iar a c e e a c e s e va n e c i n s t i în t i m p u l n e c u r ă -
ţiei s a l e şi s e va a t i n g e d e d u m n e z e i e ş t i l e T a i n e ,
 PRAVILA BISERICEASCĂ 325

p o r u n c e s c a fi n e î m p ă r t ă ş i t ă 4 0 d e z ile .” - Sfântul I.
Post. 17.
8. „ F e m e i a c a r e s e a f l ă î n t r u m u i e r i a ei, d u p ă
o b ic e i u l firii m u i e r e ş t i (cu s c u r g e r e d e s â n g e
o b i ş n u i t ă femeilor), a c e e a nu s e p o a t e î m p ă r t ă ş i
d u m n e z e i e ş t i l o r T a in e , p â n ă c e s e va c u r ă ţ i ; nici nu
int ră în B is e ri că p â n ă în 7 zile, nici a s e î m p r e u n a
cu b ă r b a t u l ei p â n ă c e s e va c u r ă ţ i . ”
9. „Iar d e s e va a fl a în Biserică, şi-i va veni a s e
sl o b o z i fi rea şi s e va p r i c e p e (va b ă g a d e s e a m ă ) şi
va ieşi a f a r ă într-acel ce a s , a tu n c i nu s e c a n o n i s e ş t e ,
iar d e s e va p r i c e p e (va b ă g a d e s e a m ă ) şi-i va fi
r u ş i n e , d e nu va ieşi a f a r ă ci va lua a n a f o r ă , a t u n c i
s e c a n o n i s e ş t e ” în 7 zile cu c â t e 10-20 d e m e t a n i i . -
PMB gl. 33.
SECRETUL. Vezi: Duhovnicia.
SFATUL e s t e î m p ă r t ă ş i r e a id e il o r p e r s o n a l e ,
d a t e a p r o a p e l u i , cu s c o p u l d e a-1 folosi s a u a-1
d e stră m a sufleteşte.
1. S f a tu l b u n e s t e d e o m a r e v a l o a r e , a t â t p e n ­
tru folosul vieţii p ă m â n t e ş t i c â t şi p e n t r u via ţa d e
veci. O a r e S c r i p t u r a c e e s t e a lt c ev a , d a c ă nu un s f a t
d a t di n p a r t e a lui D u m n e z e u ?
„ î n v ă ţ ă t u r a celui î n ţ e l e p t e s t e un izvor d e via ţă ,
c a ş ă a b a t ă p e o m din c u r s e l e m o rţ ii .” - Prov. 13, 14.
2. „Căci s f a t u l e s t e c a o c a n d e l ă , î n v ă ţ ă t u r a c a o
făclie, ia r î n d e m n u l şi m u s t r a r e a s u n t c a l e a c a r e
d u c e la v i a ţ ă . ” - Prov. 6, 23. Vezi: Predica.
3. S f a tu l r ă u d e s t r a m ă s u f l e t e ş t e şi p e cel c e îl
d ă şi p e cel c e îl p r i m e ş t e , c a şi focul c a r e s e d i s t r u ­
g e şi p e s i n e şi l u c ru ri l e p e c a r e Ie c u p r i n d e , „Om ul
d e nimi c, o m u l cel n e l e g i u i t , u m b l ă cu n e a d e v ă r u l
în g u r ă , c l i p e ş t e din och i, d ă din p i c i o a r e şi face
s e m n e cu d e g e t e l e . R ă u t a t e a e s t e în inim a lui, încon-
326 IEROM. N IC OD IM SACHE LARIE

t i n u u u r z e ş t e lu c r u r i l e c e l e re le .” - Prov. 6, 12-14.
4. „ D a c ă c i n e v a a r î n v ă ţ a p e s e r v i t o r , cu s c o p
v i c l e a n , c a s ă d e f a i m e p e s t ă p â n , şi să-l î n d e p ă r t e z e
d e la s er vic iu l lui şi s ă nu m a i s e r v e a s c ă p e s t ă p â ­
nul s ă u cu b u n ă v o i n ţ ă şi cu t o a t ă c i n s t e a , s ă fie
a n a t e m a . ” - Gangra 3.
5. „Cel c e va s f ă t u i p e altul s ă fa c ă v re o g r e ş a l ă ,
a c e l a s e va p e d e p s i cu a c e e a ş i p e d e a p s ă , c u m s e va
p e d e p s i şi a c e la ce va face greşala. Cine va î n d e m n a ,
s a u va î n v ă ţ a , s a u va s f ă t u i p e a ltu l s ă facă v r e u n
lu c r u r ă u şi vre o g r e ş a l ă , a c e l a s e va p e d e p s i c a şi
cel v i n o v a t c e va fa c e g r e ş a l a . ” - PMB gl. 44. Vezi:
Tovărăşia la rău.
6. De m u l t e ori r â v n a e x a g e r a t ă d e a s f ă t u i p e
alţii e s t e t o t a ş a d e n e f o l o s i t o a r e , c a şi i n d i f e r e n ţ a
fa ţă d e m â n t u i r e a a p r o a p e l u i , a t u n c i c â n d s f a t u l
e s t e f ă c u t cu c u v i n t e a s p r e şi n e c h i b z u i t e . D u p ă
cu m o m u l nu iese pe s tra d ă d e z b ră c a t de haine, tot
a ş a ş i s f a t u l n u t r e b u i e s ă fie d a t , f ă r ă a fi î m b r ă c a t
în c ă m a ş a iubirii şi a fr ă ţ i e t ă ţ i i .
„De va greşi o m u l şi va t ă g ă d u i , z i c â n d : n-a m
g re ş it , nu-1 m u s t r a , c ăc i îi tai o s â r d i a . Iar d e vei z ic e
lui: nu te m â h n i fr at e , ci te p ă z e ş t e d e a c u m î n a i n t e ,
îi ridici sufletul lu i spre pocăinţă. ” - Pateric p. 171.
SILUIREA p o a t e fi cu voie şi fă ră d e voie.
1. C e a d e voie s e s o c o t e ş t e cu rvie.
2. A d e v ă r a t a d e z v i r g i n a r e e s t e c e a f ă c u t ă cu
sila. „ D ac ă c in e v a a r silui p e o f e c i o a r ă n e l o g o d i t ă
şi a r a vea-o, s ă s e a f u r i s e a s c ă ; s ă nu-i fie î n g ă d u i t a
lu a a l t a , ci s-o ţie p e c e a a l e a s ă , c h i a r d e a r fi s ă ­
r a c ă . ” - Apost. 61. 3. C e a c o m p l e c t s i l u i t ă la î n c e p u t ,
s e p o a t e o b iş n u i , şi a st f e l i s e a p l i c ă u n c a n o n d e un
an, s p r e verificare. - S f â n t u l G ri gor e H eo cez. Vezi:
Logodna, Curvia.
 PRAVILA BISERICEASCA 327

SIMBOLISMUL. Vezi: Pictura.

SIMOMIA. Vezi: Hirotonia 25-27.
SINUCIDEREA e s t e cel m a i m a r e p ă c a t p e c a r e
p o a t e să-l facă o m u l în a c e a s t ă l u m e . Es te un p ă c a t
î m p o t r i v a D uh ulu i S f â n t, căci p r i n s i n u c i d e r e , o m u l
p r o t e s t e a z ă îm p o triv a celui m a i e v id e n t adevăr,
c a r e e s t e e x i s t e n ţ a vieţii s a l e d e o m . Ei nu p o a t e fi
i e r t a t nici în l u m e a a c e a s t a nici în c e a l a l t ă , c ăc i
d a c ă nu s-a m il u it p e s i n e î n s u ş i, c u m a r p u t e a să-l
m i l u i a s c ă altul! ? Unul c a a c e s t a nu p o a t e fi î n m o r ­
m â n t a t în cimit ir ul c re d in c io ş il o r , şi nici s ă i s e fa că
v r e u n fel d e s lu jb ă b i s e r i c e a s c ă .
1. „Cine va c ă d e a şi s e va u c i d e d e b u n ă voia lui,
a c e s t u i a s ă nu i s e c â n t e , nici s ă i s e facă Iui
p o m e n i r i n i c i o d a t ă , iar d e va c ă d e a f ă r ă d e voia lui
şi s e va u c i d e şi va m u r i , a c e s t u i a s ă i s e c â n t e şi
să-i fa c ă lui p o m e n i r i . ” - P B G p . 101.
2. „Orice o m d e s e va a r u n c a p e s i n e , d e voia
lui, d i n tr -u n ţ e r m u r e (î nă lţi m e) j o s şi va mur i, s a u
într-o a p ă , s a u din tr -o p ia tr ă , s a u s e va j u n g h i a p e
s i n e î n s u ş i , s a u în c e c h i p d e m o a r t e , s a u cu o f u n ie
s e va s p â n z u r a ; u n u i c a a c e l a s ă nu s e î n g r o a p e c a
c r e ş t i n , nici să-i c â n t e , ci să-l l e p e d e p e d â n s u l c a
p e u n s p u r c a t . Iar d e va fi f ă c u t a c e a s t a p e n t r u
D u m n e z e u , să nu se cruţe c ă n i ş t e b u n ă t ă ţ i c a a c e ­
le a şi m o a r t e n-a î n v ă ţ a t D u m n e z e u p e n i m e n e a . Iar
de-i va fi f ă c u t lui a l t c i n e v a a c e a s t a , p e a c e l a să-l
c â n t e şi să-l î n g r o a p e , şi p o m e n i r i să-i facă ca şi t o t
c r e ş t i n u l u i . ” - PBG p. 121. (Pateric p. 297) Vezi:
Miridele.
3. „ D acă c in e v a , nef ii n d în m i n t e s-a uc is p e
s i n e , ori s-a a r u n c a t în p r ă p a s t i e , s e fa c e Li tur ghie
p e n t r u el s a u n u ? ”
R - „ P e n tr u a c e a s t a clericul e s t e d a t o r a f a c e
328 IEROM. NICODIM SACHELARIE

d e o s e b i r e d a c ă a f ă c u t a c e a s t a a f l â n d u - s e i e ş i t din
m i n t e , p e n t r u c ă d e m u l t e ori rudele a c e l u i a , vo in d
a-1 în v re d n ic i d e L i tu rg hie şi d e c u v e n i t e l e r u g ă c i u ­
ni, spun neadevărul şi zic, că nu e r a în t o a t e minţile.
Uneori a f ă c u t a c e e a ş i din p e r s e c u ţ i a o a m e n i l o r s a u
d in s u p ă r a r e şi n u t r e b u i e a s e fa c e Li tu rg hie p e n t r u
el d e o a r e c e s-a f ă c u t lui-şi u c i g a ş . Deci cl er ic u l
t r e b u i e a c e r c e t a cu d e - a m ă n u n t u l , ca s ă nu c a d ă în
p ă c a t . ” - Sfântul Tim otei 14.
4. O m u l î n s u ş i nu e s t e s t ă p â n a b s o l u t p e s t e v i a ­
ţ a lui, î n t r u c â t el nu s-a c r e a t p e s i n e î n s u ş i pri n
p r o p r i a lui v o in ţă , n u m a i D u m n e z e u e s t e S t ă p â n u l
a b s o l u t al vieţii şi al m orţ ii (înţ. 16, 13), iar o m u l n u
e s t e d e c â t u n î n g r i j i t o r al p r o p r i e i s a l e vieţi. Pilda
cel ui c e a a s c u n s t a l a n t u l s e a p l i c ă şi s i n u c i g a ş u l u i .
- Mat. 25, 24.
5. M ăsurile a s p r e d e a n u s e î n g ă d u i c a cel s i n u ­
cis s ă fie î n g r o p a t în c im iti r s a u s ă i s e facă s l u j b e ,
s u n t p ot ri vi te d r e p t ă ţ i i d u m n e z e i e ş t i , şi, în a c e l a ş
t i m p , e le d e ş t e a p t ă c o n ş t i i n ţ a c r e d i n c i o ş i l o r c e l o r
vii. - loan 5, 16-17. Vezi: Pomenirile la slujbe.
SLUJBA BISERICEASCĂ e s t e m ijl oc ir ea preotului
p e n t r u m â n t u i r e a credincioşilor, î n a i n t e a lui D u m ­
n e z e u . Vezi: Liturghisirea, Rugăciunea obştească.
1. „Toţi c re d i n c i o ş i i c a r e i n t r ă în Bise ri că şi a u d
Sc ri p t u ri le , d a r nu î n g ă d u i e s c (sta u) la r u g ă c i u n e şi
la S f â n t a E u h a r i s t i e , ca unii c e fac n e o r â n d u i a l ă în
b i s e r i c ă t r e b u i e s ă s e a f u r i s e a s c ă ” - Apost. 9.
2. „Toţi cei c e int ră în b i s e r i c ă şi a s c u l t ă S f i n t e l e
S c ri pt ur i, d a r nu s e î m p ă r t ă ş e s c d e r u g ă c i u n i , s a u
s e î n t o r c d e la î m p ă r t ă ş i r e a cu S f â n t a E u h a r i s t i e ,
d u p ă o a r e c a r e n e o r â n d u i a l ă , a c e ş t i a s ă fie l e p ă d a ţ i
d e la B iseri că, p â n ă ce-şi vor m ă r t u r i s i g r e ş a l a şi vor
a r ă t a r o a d e d e p o c ă i n ţ ă şi r u g â n d u - s e s ă p o a t ă
 PRAVILA BISERICEA SCA 329

d o b â n d i i e r t a r e . Şi s ă nu fie î n g ă d u i t a s e î m p ă r t ă ş i
c in e v a cu cei n e î m p ă r t ă ş i ţ i , şi s ă nu s e p r i m e a s c ă în
v r e o b i s e r i c ă cei c e nu s e a d u n ă î m p r e u n ă cu alţii în
a l t ă (biserică). Iar d a c ă s e va ivi v r e u n u l d i n t r e
e p i s c o p i , p r e z b it e r i s a u d i a c o n i că s e î m p ă r t ă ş e s c
cu cei p e c a r e c a n o a n e l e îi s o c o t e s c n e î m p ă r t ă ş i ţ i ,
şi a c e s t a s ă fie n e î m p ă r t ă ş i t , ca u n u l c e c a l c ă
c a n o a n e l e Bisericii.” - Ant. 2. Vezi: Schisma.
3. „A p l ă c u t şi a c e a s t a , c a s ă nu s e c i t e a s c ă a l t e
r u g ă c i u n i , fie c e le a l e p u n e r i i î n a i n t e (Liturghia), fie
a le pune rii m â in il o r (hirotonia), fie cele d e î n c h e i e r e
(o tp u s t) s a u b i n e c u v â n t a r e a d e la î n c e p u t , d e c â t
c e l e î n t ă r i t e d e S f â n tu l S i n o d . Să nu s e z ic ă c u m v a
v r e o d a t ă î m p o t r i v a c r e d i n ţ e i nici în tr -u n c h ip , ci
n u m a i a c e l e a v e rif ic at e, c a r e s- au a d u n a t d e cei m a i
înţele pţi în cele ale credinţei. - Cart. 114. Vezi: Erezia.
4. „Nu s e c u v i n e c a în a d u n ă r i s ă s e î n g r ă m ă ­
d e a s c ă Ps a lm ii (ca s ă î n g r e u n e z e p e c r e d in c io ş i) , ci
să se c ite as că fiecare s e p a r a t ” d u p ă posibilitate. -
Laod. 17. S ă nu s e c i t e a s c ă d e ex. la o s t r a n ă o
c a t i s m ă i a r la a l t ă s t r a n ă c e a l a l t ă c a t i s m ă , s a u s ă s e
facă în t i m p u l Liturghiei, d e alţi p re o ţi a l t e s l u j b e
c u m e s t e S f â n t u l Maslu s a u altc ev a .
5. „La d u m n e z e i a s c a L i tu rg hie d i a c o n u l strigă :
Cei n e î m p ă r t ă ş i ţ i ( n e b o t e z a ţ i ) ieşiţi. Deci e r e t i c i l o r
nu li s e c u v i n e a fi d e faţă, a f a r ă d e c az u l c â n d f ă g ă ­
d u i e s c a s e p o c ă i şi a s e î n d e p ă r t a d e la e r e s , ” -
Sfântul Tim. 9.
6. „ Pr e o tu l c a r e s e va c a t e r i s i p e n t r u v in ov ă ţii le
s a l e c a n o n i c e , s a u s e va l ă s a d e b u n ă voie d e p r e o ­
ţie, fiind m u s t r a t d e c o n ş t i i n ţ a s a , s e c u v i n e s ă m a i
zică: Bine este cuvântat Dum nezeul nostru? s a u :
Uris tos adevăratul Dum nezeu! nostru? s a u a t ă m â i a
cu c ă d e l n i ţ a , s a u s ă s e m a i î m p ă r t ă ş e a s c ă în Sfân-
330 IEROM. NICODIM SACHELARIE

tul A l t a r ? ”
Răspuns: T o a t e a c e s t e a nu p o a t e s ă le m a i facă
nici u n u l nici altul, ci vor vieţui d u p ă r â n d u i a l a
m i r e n i l o r . ” - Sfântul Nicolae 8.
7. „A s e lenevi c ine va şi a nu s ăv â rş i î n t o t d e a u n a
s l u j b a s a , s o c o t i n d c ă face a c e a s t a din evlavie,
a c e a s t a nu p o a t e fi evlavie, ci le n e , p e n t r u c a r e va
d a s e a m a î n a i n t e a lui D u m n e z e u . ” - Sfântul Simeon
Tes. IX, 10-13.
SMERENIA nu e s t e altceva d e c â t c e a ma i le giti mă
c u n o a ş t e r e d e sine. Ea e s t e c ea mai m a r e virtute c a r e
n a ş t e şi d ir i je a z ă t o a t ă v i a ţ a o m u l u i d u h o v n i c e s c .
1. „ C a r e e s t e c a l e a c a r e d u c e la s m e r e n i e ? .
C a l e a s m e r e n i e i a c e a s t a e st e : î n f r â n a r e a şi r u g ă c i u ­
n e a şi a t e v e d e a p e t i n e d e d e s u b t u l a t o a t ă
f ă p t u r a . ” - Patericp. 233.
2. „ C a re fa p t ă b u n ă e s t e ma i m a r e d e c â t t o a t e
c e l e l a l t e ? .. . S o c o t e s c c ă p r e c u m m â n d r i a e s t e m a i
m are d e c â t toate patimile, încât a p u tu t d e a s u rp a t
p e unii şi din cer, a ş a şi s m e r i t a c u g e t a r e e s t e m a i
m a re d e c â t to a te faptele cele bune, p e n tru că p o a te
să s c o a tă pe om din însuşi a d â n c u rile iadului,
m ă c a r d e a r fi p ă c ă t o s c a un d ra c . P e n t r u a c e e a şi
D o m n u l m a i î n a i n t e d e toţi f e r ic e ş te p e cei s ă r a c i cu
d u h u l . ” - Patericp. 129.
3. „Un fr ate a î n t r e b a t p e ava S i s o e z ic â n d : Mă
văd p e m i n e că aducerea aminte a Iu i Dum nezeu
petrece cu mine. l-a zis lui b ă t r â n u l : Nu este mare
lucru să fie cugetul cu Dum nezeu (căci şi diavolii
c r e d în El), ci m a r e e s t e s ă te vezi pe tine sub toată
zidirea. Căci a c e a s t a î m p r e u n ă cu o s t e n e a l a t r u ­
p e a s c ă (a a sc e z e i) p o v ă ţ u i e ş t e la c h i p u l a d e v ă r a t e i
s m e r i t e c u g e t ă r i . ” - Pateric p. 211;
4. C u m s e c a p ă t ă s m e r e n i a ? „Du-te şi te roagă
 PRAVILA BISERICEASCĂ 331

lui D u m n e z e u c a să-ţi d e a p l â n g e r e în i n i m a t a şi
s m e r e n i e şi ia am inte î n t o t d e a u n a la p ă c a t e l e t a l e
ş i nu judeca pe alţii, ci t e Fă dedesubtul t u t u r o r
o a m e n i l o r . Mu a v e a prieteşug cu cop il, nici c u n o ş ­
t i n ţ ă cu fe m e i e , nici p r i e t e n e r e t i c şi m ătură îndrăz­
neala d e la t in e şi înfrânează-ţiWmba şi p â n t e c e l e şi
f o l o s e ş t e fo a r t e p u ţ i n vinul. Şi d e va grăi c in e v a
p e n t r u o r i c e fel d e l u c ru , nu te p ric i cu d â n s u lci d e
va gr a i b in e , zi: Aşa e s t e cu a d e v ă r a t . Iar d e va grăi
d e ră u, zi: Tu ştii c u m v orb e ş ti. Şi nu t e p r ig o n i
( c e rt a ) c u d â n s u l p e n t r u c el e c e a grăit. Şi a c e a s t a
e s t e smerenia. " - Patericp. 149;Efes. 3, 1 8 ;Luca 17,
10. I Petru 5, 5.
5. D u m n eze ia sc a Providenţă s lo b o a d e a s u p r a
celor ce nu s u n t stă p â n iţi c on tin u u de d uhul um ilin­
ţei, d if e ri t e feluri d e ispite; d a c ă ei s u n t s i n c e r i în
c u g e t şi c r e d în D u m n e z e i a s c a p u r t a r e d e grijă a lui
D u m n e z e u s e v i n d e c ă d e a c e s t p ă c a t şi s t r i g ă cu
P s a lm is tu l: „Bine e s t e m i e c ă m-ai s m e r i t , c a s ă m ă
î n v ă ţ p o r u n c i l e T a l e . ”- Ps. 118, 71. I I Cor. 12, P/Vezi:
Neascultarea, Mândria.
SMINTEALA s e n u m e ş t e a t u n c i c â n d c in e v a s e
fa c e prilej d e p ă c ă t u i r e p e n t r u a p r o a p e l e .
1. Cu c â t c i n e v a e s t e m a i î n v ă ţ a t şi cu un r a n g
m a i m a r e în v ia ţa s o c i a l ă , cu a t â t şi p ă c a t u l lui e s t e
m a i m a r e . „Celui c e i s-a d a t m u lt , m u l t i s e va c e r e ”.
- La s f â r ş i t u l v e a c u r i l o r Fiul O m u l u i va t r i m i t e p e
în g e r i i Săi, şi vor s m u l g e din î m p ă r ă ţ i a Lui t o a t e
l u c r u r i l e c a r e s u n t „pricină de păcătuire şi p e cei c e
s ă v â r ş e s c f ă r ă d e l e g e a şi-i vor a r u n c a în c u p t o r u l cel
d e foc.” - Mat. 13, 41-42.
2. „D ar p e n t r u o r i c i n e va face s ă p ă c ă t u i a s c ă p e
u n u l d i n t r e a c e ş t i m ic u ţi , c a r e c r e d î n t r u Mine, a r fi
m a i d e folos s ă i s e a t â r n e d e g â t o p i a t r ă d e m o a r ă
332 I E R O M . NI C O D I M SA C H E L A R I E

şi s ă fie a r u n c a t în a d â n c u r i l e m ă r i i . ” „Vai lu mi i din

p r i c i n a s m in te li lo r ! Fii ndcă nu s e p o a t e s ă nu vin ă
prilejuri d e s m i n t e a l ă ; d a r vai d e o m u l prin c a r e
v in e s m i n t e a l a ! ” - Mat. 18, 6-7. Vezi: Ştiinţa.
3. Cel c e îşi v e d e d e p ă c a t e l e s a l e şi s e î m b r a c ă
în c ă m a ş a u m i l i n ţ e i nu p o a t e fi a t i n s şi d e z o r i e n t a t
d e s m i n t e a l ă . Vezi: Smerenia. Lupta duhovnicească,
Gândurile.
4. Cin e s m i n t e ş t e p e altul fă ră d e voia lui, a c e l a
s e d o j e n e ş t e p e n t r u neluarea am inte de sine. O m u l
e s t e d a t o r s ă f a c ă t o t ce p o a t e f a c e c a s ă n u s m i n ­
te a s c ă pe nimeni.
Toţi cei v ă t ă m a ţ i la c u g e t c a r e s e s m i n t e s c , nu
s e s m i n t e s c d in a l t ă pri c in ă ci d in c a u z a s u f l e t u l u i
lor b o l n a v şi n e e d u c a t , c a r e îi fa c e s ă le v a d ă re le p e
c e l e b u n e . H ris to s a fost şi e s t e s m i n t e a l ă p e n t r u cei
c e s u n t p e c a l e a pi e rz ăr ii (1 Cor. 1, 18, 23).
C â n d c i n e v a e s t e pri c in ă d e s m i n t e a l ă , s ă b a g e
b i n e d e s e a m ă s ă nu fie p e n t r u cei c e s u n t p r i e t e n i
cu D u m n e z e u . Ce i-a p ă s a t , o a r e , lui Iosif, c ă fraţii
s ă i s-au s m i n t i t d e e l?
5. C â n d c i n e v a face o f a p t ă b u n ă p e n t r u s la v a
lui D u m n e z e u , d a r s e g ă s e s c unii c a r e s e s m i n t e s c ,
a c e l a nu t r e b u i e s ă ţi n ă s o c o t e a l ă d e s m i n t e a l a lor,
d a c ă nu p o a t e f a c e altfel, ci s ă s e r o a g e lui D u m n e ­
z e u p e n t r u ei şi s ă c a u t e să-i l ă m u r e a s c ă , p e c â t
e s t e cu p u t i n ţ ă . Cei s in c e ri s e vor l u m i n a , cu a j u t o ­
rul lui D u m n e z e u , iar cei vicleni şi î n c ă p ă ţ â n a ţ i s e
vo r p i e r d e , c a şi iudeii c a r e s e s m i n t e a u d e f a p t e l e
M â n t u i to ru lu i! - loan, 6, 41-71.
6. S m i n t e a l a s e c a n o n i s e ş t e d u p ă e f e c t e l e p r o ­
d u s e : Cel c e a f ă c u t p e altul, d e ex., s ă fure, s a u s ă
c u r v e a s c ă , di n pr ic in a p u r tă r ii lui n e c h i b z u i t e , s e
c a n o n i s e ş t e c a şi c u m el î n s u ş i a r fi f u r a t s a u a r fi
 PRAVILA BISERICEASCA 333

curvit. C â n d a f ă c u t s m i n t e a l ă i n t e n ţ i o n a t , a t u n c i
p ă c a tu l Iui face p a r t e din tr e cele m ai grele. Vezi: Hula
împotriva D uhului Sfânt, Păcatul, Tovărăşia la rău.
SODOMIA e s t e p ă c a t u l cu rviei f ă c u t n e f i r e ş t e
b ă r b a t c u b ă r b a t s a u b ă r b a t cu fe m e i. B ăr b a ţi i
p ă g â n i „a u p ă r ă s i t î n t r e b u i n ţ a r e a f i r e a s c ă a feme ii,
s-au a p r i n s în poftele lor unii p e n t r u alţii, a u s ă v â r ş it
p a r t e b ă r b ă t e a s c ă cu p a r t e b ă r b ă t e a s c ă lu cruri
s c â r b o a s e . . . ” -« Rom. 1, 26-32.
1. „Stricătorii de parte bărbătească ( s o d o m i t e -
nii) şi s t r i c ă t o r i i d e vite, şi uc ig aş ii, f e r m e c ă t o r i i ,
p r e a c u r v a r i i şi idolatrii, s u n t v r e dni c i d e a c e e a ş i
p e d e a p s ă . D r e p t a c e e a , f o r m a p e c a r e o ai p e n t r u
ceilalţi a p l i c ă - o şi la a c e ş t i a . C â t p r iv e ş te p e n t r u cei
c e s-au p o c ă i t p e n t r u n e c u r ă ţ i a (curviei n e fir e şt i)
t i m p d e tr e iz ec i d e a ni (de c â n d s-au l ă s a t d e p ă c a t ) ,
p e c a r e a făcu t-o din n e ş t i i n ţ ă , nu s e c u v i n e a n e
î n d o i d e p r i m i r e a lor ( d u p ă e x e m p l u l c u r v a r u l u i din
Corint, II Cor. 2, 5-13). Că u n ve a c d e o m s-a î n l ă t u r a t
d e la î m p ă r t ă ş i r e , c a s ă s e p e d e p s e a s c ă a nu ma i
face ne curaţii. Drept a c e e a , p o r u n c e ş t e s ă s e pri­
m e a s c ă fără d e c a no nis ir e , m a i a le s d a c ă a u şi la-
crămi, c a r e î n d u p l e c ă milostivirea ta, p r e c u m şi d a c ă
a r a t ă viaţă vre dn ic ă d e î n d u r a r e . ” - Sfântul Vasile 7.
2. „Cel c e a f ă c u t g r o z ă v i e cu p a r t e b ă r b ă t e a s c ă ,
s e va c a n o n i ş i cu t i m p u l c el ui c e c o m i t e a d u l t e r u l ”,
a d i c ă 15 ani. - Sfântul. Vasile 62. Vezi: Preacurvia.
3. „Cel c e s e t u r b e a z ă a s u p r a părţii b ă r b ă t e ş t i ,
s-a s o c o ti t a s e opri d e c u m i n e c a r e trei ani, p l â n g â n d
şi a j u n â n d şi c ă t r e s e a r ă m â n c â n d u s c ă t u r ă şi
f ă c â n d 2 0 0 d e m e t a n i i . Iar d a c ă i u b e ş t e m a i m u l t
lenevirea, s ă pl in e a s c ă cei 15 an i.” - SfântulI. Post. 18.
4. „ C a re va face cu f e m e i a lui a f a r ă d e fire,
a c e l a p r e o t s ă nu s e fac ă, ci n u m a i s ă s e d e s p a r t ă
334 IEROM. NICODIM SACHELARIE

d e t o t d e d â n s a , şi d a c ă s e va d e s p ă r ţ i a t u n c i s ă s e
c a n o n i s e a s c ă şi 15 a ni s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . ” -
PMB gl. 231.
SPARGEREA CASELOR. Vezi: Furtul.
SPIRITISMUL e s t e o n ă s c o c i r e d i a v o l e a s c ă c a r e
î n ş e a l ă m i n ţ i l e c e le n e c r e d i n c i o a s e şi n e s u p u s e
p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u . O a r e s u f l e t e l e o a m e n i l o r
le-a l ă s a t D u m n e z e u s ă u m b l e fără d e nici u n r o s t ?
N um a i d ia vo lu lu i i-a î n g ă d u i t D u m n e z e u s ă u m b l e
c a u n le u c ă u t â n d p e c i n e s ă în g h it ă ! - Fetru 5, 8; Io v
2, 1- 10.
2. P e n t r u a c e a s t a D u m n e z e u a p o r u n c i t : „ N um ai
Eu s u n t D o m n u l! Să nu vă d u c e ţ i la cei c e c h e a m ă
s u f l e t e l e mo rţilor, nici la vrăjitori, c a să-i î n t r e b a ţ i şi
s ă fiţi p ă r t a ş i cu ei, f ii n d c ă n u m a i Eu s u n t D o m n u l
D u m n e z e u l v o s t r u . ” - Lev. 19, 31.
3. „Şi d a c ă vi s e va s p u n e , zice Isai a: î n t r e b a ţ i
pe cei c e c h e a m ă m orţ ii şi p e cei c e s p u n viitorul şi
b o l b o r o s e s c ; r ă s p u n d e ţ i : Nu va î n t r e b a o a r e un
p o p o r p e D u m n e z e u l s ă u ? Va î n t r e b a el p e cei m o rţ i
p e n t r u c ei vii? - Is. 8, 19.
4. S p i r i t i s m u l nu e s t e d e nici o t r e b u i n ţ ă p e n t r u
cei n e c r e d i n c i o ş i şi răi (nu-i a j u t ă cu nim ic , ci-i
î m p i n g e şi m a i m u l t în î n t u n e r i c u l n e c r e d i n ţ e i şi al
rătăcirilor): „Dacă nu a s c u l t ă d e Moise şi d e p r o o ­
roci, n u vor c r e d e nici c h i a r d a c ă a r învia c in e v a
d i n t r e c ei m o r ţ i . ” - Luca 16, 31; I Cron. 10, 13.
5. El (spiri ti sm ul) e s t e o a m ă g i r e d i a v o l e a s c ă :
„Nu e s t e d e m ir a r e , d e o a r e c e î n s u ş i s a t a n a s e p r e ­
face în î n g e r al lum ini i. Nu e s t e de c i l u c ru m a r e
d a c ă şi slujitorii lui iau c h i p d e slujitori ai d r e p t ă ţ i i ,
al c ă r o r s f â r ş i t va fi d u p ă f a p t e l e lor. „ II Cor. 14-15.,
EF. 6, 12.
6. Cel c e nu s e l e a p ă d ă d e a c e a s t ă î n ş e l ă c i u n e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 335

nu p o a t e fi p r i m i t la S f i n t e l e T a i n e şi s e c a n o n i s e ş t e
c a şi vră jitoria.
SPOVEDANIA e s t e i e r t a r e a d e p ă c a t e l e c a r e
a p a s ă c o n ş t i i n ţ a . Ea î n c e p e d e la v â r s t a de & 7 ani.
Trebuie să se facă complectă, d u p ă c u m g r ă d i n a r u l
t r e b u i e s ă s c o a t ă t o a t e b u r u i e n i l e di n g r ă d i n ă , iar
c i o b a n u l s ă a i b ă g r i j ă c a nici o o a i e s ă nu-i fie
r â i o a s ă , t o t a ş a şi cel c e s e s p o v e d e ş t e şi d u h o v n i ­
cul t r e b u i e s ă a i b ă grijă s ă s e a r a t e t o a t e p ă c a t e l e
c a s ă fie d e z l e g a t e şi i e r t a t e .
2. Nu s e p r i m e s c m a i mulţi c r e d i n c i o ş i d e o d a t ă
la s p o v e d a n i e , ci n u m a i c â t e unul . Cei d e a l t ă c r e ­
d i n ţ ă şi a te i i nu p o t fi primiţi la s p o v e d a n i e . Vezi:
Pocăinţa, duhovnicia.
3. „A p a t r a p o r u n c ă a Bisericii e s te : Să n e
s p o v e d i m p ă c a t e l e n o a s t r e d e (cel pu ţi n ) p a t r u ori
p e a n , î n a i n t e a p r e o t u l u i celui h i r o t o n i t d u p ă Le ge
şi cu pr av os lav ie . Ia r cei c e p r o c o p s e s c în b u n ă
c r e d i n ţ ă şi evlavie, s ă s e s p o v e d e a s c ă în fiecare
lună. Iar cei m a i p r o ş ti ( n e ş ti u to r i d e c a r t e ) s u n t
d a t o r i m ă c a r o d a t ă în a n s ă facă s p o v e d a n i a p ă c a ­
t e l o r lor, şi a c e a s t a s ă s e facă în v r e m e a S f â n t u l u i
Post. Iar bolna vilor, a c e a s t a t r e b u i e s ă le fie c e a
d i n t â i grijă, ca să-şi c u r e ţ e c â t m a i d e g r a b ş t i i n ţ a lor
cu s p o v e d a n i a , şi s ă s e f a c ă p ă r t a ş i S f in te i C u m i n e ­
c ă t u r i , f ă c â n d m a i î n a i n t e cu t o a t ă ev lavia S f â n t u l
M as lu .” - Mărt. Ort. I, 90; 113.
4. O ric e p ă c ă t o s nu p o a t e fi p r i m i t în B ise ri că
d e c â t „ d u p ă c e şi-a m ă r t u r i s i t p ă c a t e l e şi a p r i m i t
d e la voi p u n e r e a m â i n i l o r ” zice S f â n t u l C ip ri a n în
p o v e ţ e l e s a l e c ă t r e p re o ţi . - Scris. 13.
5. „Se c u v i n e d u h o v n i c e s c u l u i P ă r i n t e , ca p e cei
c e m ă r t u r i s e s c lui p ă c a t e a s c u n s e , să-i o p r e a s c ă d e
la d u m n e z e i a s c a C u m i n e c a r e , î n s ă s ă Ie î n g ă d u i e a
336 IEROM. NICODIM SACHELARIE

i n t r a în s f â n t a b i s e r i c ă şi s ă nu le a r a t e p ă c a t e l e , ci
să-i s f ă t u i a s c ă cu b l â n d e ţ e s ă r ă m â n ă în p o c ă i n ţ ă şi
în r u g ă c i u n e şi s ă a p l i c e p e d e p s e l e c u v e n i t e f i e c ă ­
ru ia , d u p ă c h i b z u i n ţ ă s a . ” - S fântulN ichifor.27/Vezi:
Toleranţa. Canonisirea.
6. „De îşi va s p o v e d i o m u l p ă c a t e l e cu t o t s u f l e ­
tul d e b u n a lui voie, a t u n c i d a t o r e s t e d u h o v n i c u l s ă
f a c ă r ă n i l o r a c e l o r a , u ş o a r ă v i n d e c a r e , şi c a n o n u l
c u c a r e va v re a s ă c a n o n e a s c ă să-l î m p a r t ă în trei:
- î n s ă o pa rte s ă o p u n ă s p r e m i l o s â r d i a d e
o a m e n i a lui D u m n e z e u , c ă n i m e n e a nu e fă ră d e
p ă c a t e , fă ră n u m a i s i n g u r D o m n u l , C a r e ne-a r ă s ­
c u m p ă r a t p e noi c u c in s t it u l Lui S â n g e din m â i n i l e
d ia v o lu lu i, şi ne-a iz bă vi t p e noi;
- ia ră cu a doua parte s ă c a n o n e a s c ă p e a c e l a
c e a f ă c u t p ă c a t e l e d u p ă p u t e r e şi d u p ă voia lui;
- ia r a treia s ă o ia d u h o v n i c u l , c a a c e l a c e a r e
p u t e r e d e la a r h i e r e u s ă d e z l e g e şi s ă l e g e d u p ă
c u m z ic e n e m i n c i n o a s a G u r ă a D o m n u l u i n o s t r u
l is u s H r is to s ” - FMB gl. 322. RBOR art. 25.
7. „De va m u r i u n o m şi s e va c h e m a p r e o t u l s ă
s e s p o v e d e a s c ă lui, ia r ă p r e o t u l nu va m e r g e , ci va
z ic e c ă n -a m î n v ă ţ ă t u r ă d e la e p i s c o p u l s ă fiu c u iv a
d u h o v n i c , şi nu c u t e z s ă fac a c e a s t a , şi va m u r i a c e l
o m n e s p o v e d i t , a c e l p ă c a t e s t e a s u p r a p r e o tu lu i. ..
d r e p t a c e e a s ă s e pocăiască acel preot 3 a n i şi
m etanii 100. ” - FB O p. 102 (47).
8. „ O ric are o m s a u f e m e i e de-şi va l ă s a d u h o v n i ­
cul s ă u fă ră d e o a r e c a r e vină, şi s e va s p o v e d i la
a lt u l s ă s e d e s p a r t ă d e bis e r ic ă , cu c e la ce-1 p r i m e ş ­
t e p e d â n s u l . . . ” - FB G p. 115. (117).
9. P ă c a t e l e o d a t ă s p o v e d i t e „nu t r e b u i e s ă le
m a i s p o v e d e a s c ă ia r ă ş i d e la î n c e p u t a l t o r d u h o v ­
nici şi s ă c e a r ă c a n o n , căci a t u n c i l e a p ă d ă c a n o n u l
 PRAVILA BISERICEASCĂ 337

cel d i n t â i , d e c â t n u m a i d a c ă a c ă z u t ia ră şi în a c e ­
le aşi p ă c a t e , c â n d t r e b u i e s ă le s p o v e d e a s c ă c u r a t
c a n i ş t e ră dă cin işi pricini a le p ă c a t e l o r c e l o r d e pe
u r m ă , s p o v e d i n d p e c e le d i n t â i p e n t r u s m e r e n i e . . . ”
ia r p e c e l e d in u r m ă p e n t r u i e r t a r e . - Sfântul
Sim eon Tes. IX, 24 ; Duhovnicia.
SPURCĂCIUNEA. Când va c ă d e a în puţ, ceva s p u r ­
c a t şi „va p e t r e c e m u l t e zile şi va p u tr e z i înt r-însul,
s ă v e r s e ( s c o a t ă ) dint r- îns ul 4 0 v e d r e d e a p ă , şi
a t u n c i s ă vie p r e o t u l cu p r e o ţ i a lui, şi s ă a p r i n d ă 3
lu m â n ă r i îm p r ej u r u l izvorului, fântânii, şi s ă c ă d e a s ­
c ă şi s ă c i t e a s c ă m olit f a, şi să-l s f i n ţ e a s c ă p e
d â n s u l , şi a t u n c i s ă b e a d in tr - în s u l, ”
2. „De va c ă d e a în vin s a u în u n t şi d e s e va a fl a
c u r â n d (i m e d ia t) , s ă s e s c o a t ă şi s ă vie p r e o t u l să-l
s f i n ţ e a s c ă ; i a r d e s e va z ă bo vi, p â n ă va î n c e p e a p u ­
trezi într -îns ul p â n ă în d o u ă zile, s ă s e m u t e în tr-alt
v a s c u r a t , şi s ă s e s f i n ţ e a s c ă d e p r e o t u l . Iar d e va fi
p â n ă va p u t r e z i , a c e l a nu s e c a d e să-I g u s t e , ci s ă s e
v e r s e t o t p e p ă m â n t . ” - PBG p. 100 (31).
STAREŢUL e s t e c o n d u c ă t o r u l d u h o v n i c e s c şi
g o s p o d a r al frăţimii. El e s t e m a i m a r e c a e g u m e n u l ;
p o a t e fi s t a r e ţ şi un s i m p l u m o n a h . El a r e d r e p t u l d e
a fi a s c u l t a t fă ră d e limit ă, a t u n c i c â n d s f a t u r i l e s a l e
s u n t în c a d r u l p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u . Vezi: neas­
cultarea.
1. El a r e d a t o r i a s ă î n v e ţ e a t â t în p a r t i c u l a r p e
fie c ar e, c â t şi în g e n e r a l prin s fă tu ir i o b ş t e ş t i . - VI
Ecum. 19; Apost. 38. Vezi: Predica.
2. El nu p o a t e t u n d e în m o n a h i s m , d e c â t cu
voia e p i s c o p u l u i s ă u . Vezi: Monahismul.
3. „Prezbiterul c ar e va avea în tă ri r ea d e e g u m e n ,
p o a t e h i r o t e s i a n a g n o s t şi i p o d i a c o n p e n t r u
m ă n ă s t i r e a s a . ” - Sfântul Michifor 6; VII Ecum . 14.
338 IEROM. NICODIM SACHELARIE

4. „Mu s e c u v i n e e g u m e n u l u i a s c o a t e c u li o n u l
c ă l u g ă r u l u i şi a s u p u s u l u i s ă u (a d ic ă a m o n a h u l u i
n e c ă l u g ă r i t d e el), şi a st fe l să-l g o n e a s c ă d in m ă n ă s ­
tir e.” - Sfântul N ichifor23. Vezi: Datoria.
5. „ O ri c a re e g u m e n c a r e nu-i va c ă u t a p e c ă l u ­
gării c e fug şi să-i p r i m e a s c ă (în ap oi) şi să-i
t ă m ă d u i a s c ă , a c e l a s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - PMB p. 3 97
gl. 44; Sinodul I-II, 4.
6 „ E g u m e n u l o r i c e s f a t va face cu v re o f e m e i e
ori d e c e l u c ru în a s c u n s d e fraţi, s a u cu c o c o n i , s ă
s e a l u n g e unii c a a c e i a din e g u m e n i e , c ă nu s u n t
d e s t o i n i c i unii c a a c e i a . ”
„ E g u m e n u l c e nu va p e t r e c e d u p ă l e g e a lui
D u m n e z e u , şi d u p ă t o c m e a l a S fi nţ ilo r Pă rin ţi , ci va
p e t r e c e d u p ă voia lui, şi nu va a v e a p e toţi într -un
ch ip, ci u n u i a îi va d a ce va , iar a l t u i a d in fraţi nu-i
va d a ; şi p e unii va iubi, iar d e alţii va î n c e p e a nu s e
griji, u n u l c a a c e l a e s t e d e p a r t e d e D u m n e z e u şi d e
d r a g o s t e a Lui; u n u l c a a c e l a s ă s e s c o a t ă din
e g u m e n i e . ” - PBG p. 119.
„ C â n d s e î n a l ţ ă cei răi, f i e c a r e s e a s c u n d e , d a r
c â n d ei pier, cei b u n i s e î n m u l ţ e s c . ” - Prov. 28, 28;
Ecl. 10, 16.
7. S t a r e ţ u l t r e b u i e s ă s e î n g r i j e a s c ă cu t o a t ă
d r a g o s t e a d e fraţi, c ăc i a u r e o l a m â n t u i r i i lui s u n t
u c e n ic ii săi: „Moi s u n t e m l a u d a v o a s t r ă , d u p ă c u m
şi voi veţi fi l a u d a n o a s t r ă în z iu a D o m n u l u i l i s u s . ” -
II Cor. 1, 14.
SUDALMA. Vezi: înjurăturile.
1. „Cel c e s u d u i e şi b l e s t e a m ă p e a p r o a p e l e
s ă u , trei zile s ă fie l e p ă d a t d e Ia B iseri că, m â n c â n d
n u m a i p â i n e , şi b â n d a p ă , c ă s cr is e s t e : Cel c e va
z ic e fr at e lu i s ă u , n e b u n e , v i n o v a t va fi m a t c e i fo c u ­
lui.” - Molitf. Vezi: Defăimarea, Urâciunea.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 339

2. „Cela c e va î n j u r a p e u c e n i c î n a i n t e a d a s c ă l u ­
lui, a ce la s e c h e a m ă că înjură pe da sc ă lu l ucenicului.”
3. „Cel a ce-şi va s u d u i pe o r u d ă , a c e l a s u d u i e
p e t o a t e r u d e l e s a l e , c âţ i vo r fi d in tr - a c e l n e a m . ”
4. „Cel c e va î n j u r a p e o m din c li ro s ul bisericii,
a c e l a î n j u r ă p e v lă d ic a şi p e b is e r ic ă , şi a t u n c i vlă d i­
c a p o a t e s ă i e r t e g r e ş a l a lui c e a f ă c u t a s u p r a
e p i s c o p u l u i şi a c lir os ulu i, iar g r e ş a l a c e o a făcu t-o
s u d u i n d B ise ri ca d e a c e e a nu-1 va p u t e a i e rt a , ci s e
va c e r t a c a un s u d u i t o r . ”
4. „Cela c e va î n j u r a p e c ă lu g ă r , a c e l a î n j u r ă p e
e g u m e n u l lui şi p e m ă n ă s t i r e ; fă ră n u m a i d e va fi
d u s c ă l u g ă r u l p e n t r u î n v ă ţ ă t u r a c ăr ţii cu voia e g u ­
m e n u l u i , p e n t r u c ă a t u n c i cine-1 va î n j u r a , nu în ju r ă
p e e g u m e n u l nici p e m ă n ă s t i r e . ”
5. „ P o a te c ă l u g ă r u l s ă i e rt e p e c e l a c e l-a î n j u r a t
p e d â n s u l , d a r nu p o a t e s ă ierte p e (cel c e a de fă im a t )
p e e g u m e n u l şi p e m ă n ă s t i r e a lui.” - PMB gl. 109.
Vezi: Defăimarea, neascultarea, Tovărăşia la rău.
SUGRUMATUL. „Deci î n v ă ţ ă m că: d e s u g r u m a t şi
d e m o r t ă c i u n e s ă nu s e g u s t e din a c e s t e a , n i m e n i
di n c r e ş ti n i , nici s ă ia s â n g e din c e l e c e c u r ă 139j u n ­
g h i a t u l u i , c e o a r e c a r e d in n e b u n i a lor fac a c e a s t a ,
c ă î n v a ţ ă l e g e a lui D u m n e z e u : „ c a r n e î n t r u s â n g e l e
s u f l e t u l u i s ă nu m ă n â n c e ” - PBQ p. 99, Pap. Apost.
15, 20. Vezi: Mâncarea, înfrânarea, Spurcăciunea.
SULEMENITUL e s t e fa ls if ic ar ea c h i p u l u i f ă c u t d e
D u m n e z e u , o m in c iu n ă , şi tatăl minciunii e s t e dia vo­
lul.
1. „...Tot c e e a c e a f o s t n ă s c o c i t d e o a m e n i i c e i
p ă c ă t o ş i , c a şi d e î n g e r i i c e i ră z v r ă t i ţ i , a t u n c i c â n d
s - a u l e p ă d a t d e P u t e r e a c e r u lu i, t o t u l a f o s t n ă s c o c i t

cură, vb. I (reg.) - a curge.

340 IEROM. NICODIM SACHELARIE

d e e i c a s ă u m p l e p ă m â n t u l d e n e l e g i u i r e . Aceştia
au învăţat ca femeile să-şi vopsească spr\ncene\e. cu
n e g r e a l ă , să-şi a c o p e r e obrajii cu r o ş e a l ă m i n c i n o a ­
s ă , să-şi b o i a s c ă p ă r u l cu culori c a r e s t â r n e s c g u s t u l
d e s t r ă b ă l ă r i l o r , şi să-şi p r e f a c ă s t a r e a n a t u r a l ă a
b u z e l o r şi a c a p u l u i prin n ă s c o c i r i l e s t r i c a t u l u i lo r
cuget.”
2. „... C r e a t u r a lui D u m n e z e u şi f ă p t u r a c e a v ă ­
z u t ă a Lui nu s e c u v i n e s ă fie b a t j o c o r i t ă nici î ntr -u n
fel, prin î n t r e b u i n ţ a r e a culorilor, s a u prafurilor, s a u
a v o p s e l e l o r , s a u , în sfâr şi t, a o r i c e fel d e d r e s u r i
c a r e falsifică t r ă s ă t u r i l e feţii n a t u r a l e . D u m n e z e u a
zis: Să facem om după chipul şi asemănarea noas­
tră. Şi c in e s e î n c u m e t ă s ă s c h i m b e s a u s ă p r e f a c ă
c e e a ce a făcut D u m nezeu? Contrazic pe D u m n e ­
z e u , c â n d îşi î n t i n d m â i n i l e c a s ă f a c ă şi s ă p r e f a c ă
c e e a c e a fă c u t El, n e ţ i n â n d s o c o t e a l ă c ă p l ă s m u i ­
r e a lui D u m n e z e u e s t e t o t c e e a c e s-a n ă s c u t în c h i p
n a t u r a l (în c h i p u l ord ini i s t a b i l i t e d e D u m n e z e u ) , ia r
c e e a ce este p re făcu t este stricăciune diavolească...
Căci d a c ă î n d r ă z n e ş t i s ă te î m p o d o b e ş t i şi crezi c ă
ai d r e p t u l să-ţi c o a f e z i p ă r u l , a c e s t lu c ru e s t e o
i n s u l t ă a d u s ă o p e r e i lui D u m n e z e u , o t r ă d a r e a
adevărului.”
„ S t ă p â n u l a zis: Tu nu p o ţi să faci un singu r p ă r
alb sau negru. Şi tu t e s o c o t e ş t i m a i c ă p o a s ă d e c â t
c u m eşti , n e ţ i n â n d s e a m ă d e c u v â n t u l S t ă p â n u l u i
t ă u ? Cu o s â r g u i n ţ ă î n d r ă z n e a ţ ă , şi cu un d i s p r e ţ
n e l e g i u i t , îţi c ă n e ş t i p ă ru l, a t r ă g â n d a s u p r a t a m a ­
r e a n e n o r o c i r e a focului celui v e şn ic , p e c a r e d e j a îl
î n c h i p u i e p ă r u l t ă u vopsi t, p ă c ă t u i n d , vai! cu c a p u l
t ă u , c a r e e s t e c e a m a i n o b il ă p a r t e a t r u p u l u i . ”
3. „...Tu nu vei m a i p u t e a s ă vezi p e D u m n e z e u ,
a t â t a t i m p c â t ai alţi och i d e c â t a c e i a p e c a r e ţi i-a
 PRAVILA BISERICEASCĂ 341

d a t D u m n e z e u , p e a c e i a p e c a r e dia volul ţi i-a m a s ­

c at . A a c e l u i a e şt i u c e n i c ă , i m i t â n d ochii roş ie tic i şi
vops iţi ai ş a r p e l u i , fiind c o a f a t ă d u p ă s f a t u l d i a v o l u ­
lui, cu c a r e vei şi a r d e în focul cel v e şn ic ... ” - Sfântul
Ciprian, Despre purtarea fecioarelor, 15-17. Vezi:
Luxul. Falsificarea.
SUPERSTITIA e s t e o c r e d i n ţ ă d e p ri s o s , prin
c a r e s e d e f a i m ă D u m n e z e u . Ele s u n t m o ş t e n i t e d e
la s t r ă m o ş i i p ă g â n i şi s-au p ă s t r a t d e p o p o r u l
n e ş t i u t o r . C in e c r e d e în e l e s ă v â r ş e ş t e p ă c a t , c ăc i
prin e le s e falsifică a d e v ă r u l d u m n e z e i e s c , şi s e
c a n o n i s e s c c a şi vrăjitoria.
1. „Aşa z i s e l e C a l e n d e şi a ş a z i s e le B o ta şi c e l e
c e s e n u m e s c B r u m a l i a şi p r ă z n u i r e a c a r e s e s ă v â r ­
ş e ş t e în p r i m a zi a lui Martie (azi p ă c ă l e a l a d e la 1
Aprilie, 1 Mai ş.a.), h o t ă r â m ca î n d a t ă s ă î n c e t e z e
d in uzul c r e d in c io ş il o r . D ar l e p ă d ă m şi d a n s u r i l e
p u b l i c e a l e femeilor, ca fiind n e c u v i i n c i o a s e şi p o t
a d u c e m u l t ă s t r i c ă c i u n e şi p i e r z a r e , d e a s e m e n e a şi
d a n s u r i l e şi c e r e m o n i i l e e x e c u t a t e d e b ă r b a ţ i s a u
d e feme i d u p ă un obi c ei vechi şi s t r ă i n d e v ia ţa
c re şt in il or, în c i n s t e a c e l o r c e în c h i p m i n c i n o s s e
n u m e s c zei d e c ă t r e p ă g â n i , . . . ( c o n ţ i n , la cuv.
Glum ele) - VI Ecum . 62.
2. S u p e r s t i ţ i i s u n t : Nu e s t e b i n e s ă m ă t u r i prin
c a s ă s e a r a . . . Nu e s t e b i n e s ă d a i foc î m p r u m u t . Să
nu c o a s e V in e re a. Să p u n ă p o t c o a v e d e cai la u ş a
p ră v ă li ei p e n t r u a a d u c e m u ş t e r i i . Să ţie J o i l e d e
d u p ă Paşti, s ă p o a r t e în p o r t o f e l o m o n e d ă c a r e
a d u c e n o r o c şi p a r a le ! A p u r t a dife rit e o b i e c t e ca
t a l i s m a n . S ă t a i e d r u m u l p r e o t u l u i , ş.a. T o a t e a c e s ­
tea su n t fapte care dau dovadă de necredinţă.
3. Ba unii î n d r ă z n e s c s ă g h i c e a s c ă cu c h e i a
bisericii, cu P s a l t i r e a (astăzi şi cu S f â n t a S c r i p t u r ă ,
342 IEROM. NICODIM SACHELARIE

m a i a l e s unii p re oţ i, n.e d.) şi a l t e o b i e c t e s f i n t e , ca

n i ş t e n e c r e d i n c i o ş i i A c e ş ti a c r e d c ă p o t s ă b e a
t o t o d a t ă şi p a h a r u l d e m o n i l o r şi al D o m n u l u i lisus,
s ă ia „ p a r t e şi la m a s a D o m n u l u i şi la m a s a d r a c i ­
lor!” - 1 Cor. 10, 21. Vezi: Vrăjitoria.
SUPUNEREA. Vezi: neascultarea.
STIINTA a f o s t şi î n c ă m a i e s t e c o n s i d e r a t ă
l u m i n a vieţii (câ t t i m p îşi p ă s t r e a z ă o n e s t i t a t e a şi
s e s u p u n e A de vărului), d e o a r e c e c o n t r i b u i e Ia
l u m i n a r e a vieţii, şi, c a t o t c e e x i s t ă , e a c e r e a fi
î n t r e b u i n ţ a t ă p e n t r u b i n e l e vieţii o m e n e ş t i , ia r nu
p e n t r u or g o li u , p e n t r u d i s t r u g e r e s a u p e n t r u a
s p e c u l a n e ş t i i n ţ a c e l o r s im p li , şi a p r o t e j a Ie n e v ir e a .
Cu c â t c i n e v a ş t i e m a i m u lt , cu a t â t şi r e s p o n s a b i ­
l i t a t e a lui va fi m a i m a r e . Creştinii ş ti u c ă Hris tos
e s t e A de v ă ru l şi L u m i n a lumii, î n s ă m a i ş ti u şi c ă
S a ta n a , tatăl întunericului, p o a te lua chip m incinos
d e l u m i n ă ; în c o n c l u z i e , şi ş t i i n ţ a fa ls ă p o a t e
d e n a t u r a ş t i i n ţ a a u t e n t i c ă , l u â n d c h i p î n ş e l ă t o r şi
a d u c â n d m u l t ră u p e s t e o m e n i r e . 140
2. „Cine ş t i e s ă f a c ă b i n e l e şi nu-1 fac e, s ă v â r ­
ş e ş t e u n p ă c a t , ” - lacob 4, 17.
3. „Robul a c e l a c a r e a ş t i u t voia s t ă p â n u l u i s ă u ,
şi nu s-a p r e g ă t i t n i c i d e c u m , şi nici n-a l u c r a t d u p ă

Cuvântul „ştiinţă” conform DEX 1984, are înţelesul de:

1. - pregătire intelectuală, instrucţie; învăţătură, erudiţie; dar şi
2. - ansamblu sistematic de cunoştinţe veridice despre realitatea
obiectivă şi subiectivă; ansamblu de cunoştinţe dintr-un anumit
domeniu al cunoaşterii. Iar „ştiinţa de carte”, conform DEX 1984,
înseamnă - cunoştinţe de scriere şi de citire. Se pare că înţelesul
actual al acestui cuvânt „ştiinţă” şi-a pierdut mult din înţelesul
său de acum două veacuri, când un om cu ştiinţă de carte era nu
doar unul care ştie să scrie şi să citească, ci era un om luminat de
înţelepciunea lui Dumnezeu, un stâlp de lumină al satului sau al
oraşului, (n.ed.)
 PRAVILA BISERICEA SC Ă 343
voia Iui, va fi b ă t u t cu m u l t e lovituri!”
„ D ar c i n e n-a ştiu t-o , şi a f ă c u t lu c r u r i v r e d n i c e
d e b ă t ă i , va fi b ă t u t m a i puţi n. Cui i s-a d a t m ult,
m u l t i s e va c e r e ; cel ui c e i s-a î n c r e d i n ţ a t m a i m ult,
m a i m u l t i s e va c e r e . ” - Luca 12, 47-48.
4. „ D a c ă n -a ş fi v e n i t şi nu le -a ş fi s p u s , p ă c a t
n - a r a v e a , d a r a c u m n-au nici o d e z v i n o v ă ţ i r e p e n t r u
p ă c a t u l lor.” - loan 15, 22.
5. „ Po po ru l Meu p i e r e din li p s a d e c u n o ş t i n ţ ă .
F i i n d c ă a i l e p ă d a t c u n o ş t i n ţ a şi Eu t e voi l e p ă d a c a
s ă nu-Mi m a i fii Mie p r e o t . Fii ndcă ai u i t a t l e g e a
D u m n e z e u l u i tă u şi Eu voi uit a p e feciorii t ă i . ” -
O s e a 4, 6.
TALISMANUL. Vezi: Amuletul, Superstiţia.
TĂGĂDUIREA. Vezi: Ruşinea,
TĂINUIREA PĂCATELOR. Vezi: Tovărăşia Ia rău,
Toleranţa. Sudalma.
TOLERANŢA e s t e t r e c e r e a cu v e d e r e a faţă d e
n e p u t i n ţ e l e fireşti, s a u d e p ă c a t e l e a p r o a p e l u i .
1. Noi s u n t e m d a t o r i s ă t r e c e m c u v e d e r e a
a n u m i t e s l ă b i c i u n i a le a p r o a p e l u i , a t u n c i c â n d e le
s u n t f ă c u t e din n e p u t i n ţ ă fizică s a u m o r a l ă : „Milă
v o i e s c ia r nu j e r t f ă . ” - Mat. 9, 13. Vezi: Lauda, Sfatul,
Milostenia.
2. T o l e r a n ţ a e s t e rea a t u n c i c â n d î n g ă d u i n ţ a
fa ţ ă d e s l ă b i c i u n e a a p r o a p e l u i d u c e la p ă c a t , a ş a
c u m a f ă c u t Eli p r e o t u l . (I S a m . 2, 22-36). în c azu l
a c e s t a e a e s t e un m a r e p ă c a t , fi i n d c ă şi Eli p r e o t u l
c a r e a î n g ă d u i t , prin t ă c e r e , fiilor s ă i c a s ă c o n t i n u e
în f ă r ă d e l e g i l e lor, a fos t p e d e p s i t cu m o a r t e
n ă p r a s n i c ă şi p i e r z a r e s u f l e t e a s c ă . P r e o tu l Eli s-a
fă c ut, prin t o l e r a n ţ ă , p ă r t a ş la p ă c a t e l e fiilor săi.
3. „Cel c e c u n o a ş t e p ă c a t e l e f i e c ă r u i a d i n t r e cei
c e s-a v o rb it m a i s u s (care fac c u rv ie , fu r t i ş a g u r i
344 IEROM. NICODIM SACHELARIE

ş.a.), şi nu le va m ă r t u r i s i ( e p i s c o p u l u i s a u d u h o v n i ­
cului), s e va p e d e p s i şi el cu a c e l a ş i ti m p , cu c a r e s e
p e d e p s e ş t e cel c e a f ă c u t p ă c a t u l în s u ş i , şi el va fi
în p o c ă i n ţ ă . ” - Sfântul Vasile 71, 74, 89. Vezi: Tovără­
şia la rău. Logodna 7.
4. „ D acă v re o c ă l u g ă r i ţ ă ş t i i n d p e a l t e l e c ă
p r e a c u r v e s c , s a u c ă a u o m o r â t p r u n c i i , şi n e a r ă t â n d
p r o i e s t o a s e i , a r e a c e e a ş i c a n o n i s i r e c a şi a c e e a
c a r e a î n f ă p t u i t răul, d u p ă c a n o n u l 71 al m a r e l u i
Va sile.” - Sfântul I. Fost. 25.
TOVĂRĂŞIA LA RĂU e s t e a t u n c i c â n d c i n e v a
a j u t ă p e altul cu s fa tu l, cu b a n i s a u lucru ri, c a s ă
f a c ă p ă c a t e . Tot t o v ă r ă ş i e p ă c ă t o a s ă e s t e şi a t u n c i
c â n d c in e v a laudă, s a u p u t â n d a o pri î n f ă p t u i r e a
f ă r ă d e l e g i i , fuge c a s ă s c a p e d e r ă s p u n d e r e a s o c i a ­
lă, s a u tace b u c u r â n d u - s e d e răul a lt u ia . Vezi:
Toleranţa. Mărt. Ort. III. 44-45.
1. Cu c â t i n i m a s-a î n d u l c i t m a i m u l t în s u f e r i n ­
ţ e l e a l t u i a şi s-a în voit cu a c e s t p ă c a t , cu a t â t şi
o s â n d a r ă z b u n ă r i i îl va u r m ă r i m a i gro a z nic !
2. „Cine r ă p e ş t e fe m e ie , şi c e l a c e a l e a r g ă cu
d â n s u l , 3 ani p o c ă i n ţ ă şi m e t a n i i 3 6 în zi. Iară p r e o ­
tul ce-i p r i m e ş t e p e d â n ş ii , s ă s e g o n e a s c ă d e la
b i s e r i c ă şi d e la L i tu rg hie 1 an ş i o m ie de m etanii
în zi.” - FBG p. 114 (114), I V Ecum. 27, Ancira 25.
3. „Cel ce va l ă u d a pe cel vin ov a t, şi d e va z ic e
c ă b i n e a fă c u t a c e a s t a , d e s p r e a c e a s t a d ă m î n v ă ţ ă ­
t u r ă , c ă d e va fi g r e ş a l a ce a fă c u t, g r e ş a l ă d e c e l e
m a r i c e s u n t d e c a p ( p ă c a t e d e m o a r t e ) a t u n c i s e va
certa m a i m u lt decât cel vinovat. Şi a c e a s t a s e va
fac e, c â n d îl va fi l ă u d a t p e cel v i n o v a t m a i î n a i n t e
d e a fi f ă c u t g r e ş a l a ( a u t o r m ora l) ; ia r de-1 va fi
l ă u d a t d u p ă c e a f ă c u t g r e ş a l a , a t u n c i s e va c e r t a
întocm ai ca şi cei vinovat’’ - FMB gl. 339.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 345

4. „Cel c e va t r i m i t e p e a ltu l s ă fa că s c r is o r i cu
s u d ă l m i a s u p r a cuiva, s a u d e va s f ă t u i p e a lt u l c a s ă
f a c ă a c e s t l uc ru , a c e l a s ă s e c e r t e î n t o c m a i c a şi
c e l a ce a f ă c u t el s i n g u r ” a c e s t p ă c a t . - PMB gl. 113.
5. „Cel c e va ţine pe cineva cu c uvi nte şi-l va z ă ­
bovi, p e n t r u ca s ă vie mai c u r â n d v r ă jm a şu l lui c a să-l
ucidă, a c e l a s ă s e p e d e p s e a s c ă ca şi u c ig ă t o ru l. ”
„Cel c e va păzi h a i n e l e c e l u i a c e s e va d u c e s ă
u c i d ă , p â n ă va veni, a c e l a s ă s e p e d e p s e a s c ă c a şi
u c i g ă t o r u l . ” - PMB gl. 46.
6. „Iară d e va şti c in e v a p e a l t c i n e v a f ă c â n d p ă ­
c a t e , şi va p u t e a să-l o p r e a s c ă d e la p ă c a t e c a s ă nu
m a i m e a r g ă la d â n s e l e , şi nu-1 va opri, sau îl va fi
întrebat arhiereul sau duhovnicul ş i n-a spus, acela
să se canonească ca şi acela ce face păcatul. ” - PMB
gl. 375; I. Post. 25. Scara f. 38, Sholia 24.
7. „ E p i s c o p u l s a u p r e z b i t e r u l , s a u d i a c o n u l , n u ­
m a i d e s e va r u g a î m p r e u n ă c u e r e t i c i i , s ă s e a f u r i ­
s e a s c ă ; i a r d e le v a d a v o ie a l u c r a c a c le ri ci , s ă s e
c a t e r i s e a s c ă . ” - Apost. 45, ş i 10, 11. Vezi: Erezia,
Schisma.
TRADIŢIA BISERICII e s t e a c e a î n v ă ţ ă t u r ă a
S fi nţ ilo r Părinţ i p r i m i t ă d e la Sfinţii A pos to li prin
viu grai, şi d e p o z i t a t ă î n c e t u l cu î n c e t u l în t e z a u r u l
S f in te i Biserici. T r a d iţ ie a d e v ă r a t ă e s t e n u m a i
a c e e a c a r e îşi a r e r ă d ă c i n i l e în S f â n t a S c r i p t u r ă , în
C a n o a n e l e Bisericii şi în e x p u n e r e a c la r ă a Sf in ţi lo r
Părinţi, c a r e a u p e c e t l u i t a d e v ă r u l p u s în s c r ie r il e
lor cu v ia ţa lor c e a s f â n t ă . A c e a s t a e s t e a b s o l u t
obligatorie.
1. „Am h o t ă r â t s ă r ă m â n ă în v i g o a r e Canoanele
aşezate d e c ă t r e Sfinţii Părinţi la t o a t e s i n o a d e l e d e
p â n ă a c u m . ” - IV E c u m . I.
2. „Alcătuirile a ş e z ă m i n t e l o r c a n o n i c e le s u n t
346 IEROM. NICODIM SACHELARIE

s p r e m ărturie şi spre îndrum are c e l o r c e a u p r i m i t

demnitatea ieraticească; p e c a r e p r i m i n d u - l e cu b u ­
c urie , î m p r e u n ă cu d e D u m n e z e u v e s t i t o r u l David,
c â n t ă m D o m n u l u i D u m n e z e u , z ic â n d : „ în tr u c a l e a
m ă r t u r i i l o r T a le m - a m d e s f ă t a t c a î n t r u t o a t ă b o g ă ­
ţ i a ”. (Ps. 118,138), şi: „Tu ai p o r u n c i t c a m ă r t u r i i l e
Tal e s ă fie d r e p t a t e în ve ac , î n ţ e l e p ţ e ş t e - m ă şi voi fi
viu ” (Ps. 118, 138 şi 144). Şi d a c ă p r o o r o c e s c u l
c u v â n t n e p o r u n c e ş t e s ă p ă z i m în v e a c m ă r t u r i i l e
lui D u m n e z e u şi s ă v i e ţ u i m î n t r u ele, î n v e d e r a t e s t e
c ă e le r ă m â n de-a p u r u r e a n e c l ă t i n a t e şi n e m i ş c a t e ,
căci d e D u m n e z e u v ă z ă t o r u l Moise zice a ş a : „ n i m i c
s ă nu s e a d a u g e la a c e l e a , nici s ă s e s c o a t ă c ev a
d i n t r - î n s e l e ”. (Deut. 12, 32). Şi d u m n e z e i e s c u l
A p o s t o l Petru l ă u d â n d u - s e î n t r u ele, s tr ig ă : „La c a r e
în ge rii d o r e s c s ă p r i v e a s c ă ” (I Petru 1, 12). Iar Pavel
zice: „ D ar c h i a r d a c ă noi î n ş i n e s a u un î n g e r din c e r
a r vest i v o u ă a l t ă E v a n g h e l i e d e c â t a c e e a p e c a r e
v-am vestit-o, s ă fie a n a t e m a ” (Gal. 1, 8). Deci
a c e s t e a a ş a fiind şi a ş a fi in du -n e m ă r t u r i s i t e , n e
b u c u r ă m î n t r u ele, c a şi c â n d c in e v a a r c â ş t i g a
d o b â n d ă m u l t ă , cu b u c u r i e prim im dumnezeieştile
canoane ş i întărim întregul şi nestrăm utatul lo r
aşezăm ânt date fiind de t r â m b i ţ e l e D uh u lu i S f â n t,
d e p r e a l ă u d a ţ i i Apostoli, şi d e c ă t r e c e l e ş a s e S f in te
S i n o a d e E c u m e n i c e şi d e c ă t r e c e l e l o c a l e a d u n a t e
s p r e a d a a stf el d e a ş e z ă m i n t e şi d e c ă t r e Sfinţii
no ş tr i Părinţi. Căci d â n ş i i , fiind toţi l u m i n a ţ i d e
u n u l şi a c e l a ş i Duh S f â n t a u h o t ă r â t c e l e d e folos. Şi
de c i pe cei ce ei îi supun a na temii, îi anatematisim
şi noi; ş i pe cei ce-i caterisesc, îi caterisim ş i noi; şi
pe cei ce-i afurisesc, îi afurisim şi noi; ia r pe cei ce-i
supun canonisirii, ş i n o i asemenea îi supunem.
Căci fă ră d e iu b ir e d e a r g i n t (să vă fie) m o r a v u r i l e ,
 PRAVILA BISERICEA SCĂ 347

î n d e s t u l â n d u - v ă cu c e l e c e aveţi (Evrei 13, 5), s t r i g ă

l ă m u r i t d u m n e z e i e s c u l A po st ol Pavel, cel c e s-a
î n ă l ţ a t p â n ă la al t r e i l e a c e r şi a a u z i t c u v i n t e
n e g r ă i t e . ” - VIIEcum . 1.
3, „Dintre Dogm ele c a r e s e p ă s t r e a z ă în Bi se­
rică şi d i n t r e în v ă ţ ă t u r i , p e u n e l e le a v e m scrise■, iar
p e altele din predanisirea Sfinţilor A p ostoli le-a m
p r i m i t în t a i n ă , c a r e a u a c e e a ş i t ă r i e c ă t r e b u n a
c i n s t i r e d e D u m n e z e u . N im e ni nu va o b i e c t a î m p o ­
triva a c e s t o r a , m ă c a r c â t d e p u ţ i n i s c u s i t a r fi în
le g iu ir il e bi s e r ic e ş ti . P e n t r u c ă d e a m î n d r ă z n i s ă
p ă r ă s i m c e l e n e s c r i s e din o b ic ei ur i, c a p e u n e l e c e
nu a r a v e a m a r e p u t e r e , am greşit în cele m a i esen­
ţiale, p ă g u b in d Evanghelia, s a u m a i b i n e a zi ce,
î n g r ă d i n d î n v ă ţ ă t u r a în tr -u n n u m e gol. Şi a n u m e :
„Cel d i n t â i obi c ei e s t e a d u c e r e a a m i n t e d e a ne
însemna cu chipul Sfintei Cruci cei c e n ă d ă j d u i m în
n u m e l e D o m n u l u i n o s t r u Iisus H ristos. C a r e e s t e
a c e l a c a r e ne-a î n v ă ţ a t în s c r i s ? S a u c i n e ne-a l ă s a t
în s c r i s s ă n e î n t o a r c e m s p r e R ă s ă r i t c â n d f a c e m
r u g ă c i u n e a ? C u v in te le invocării în t i m p u l a r ă t ă r i i
Pâinii E u h a r i s t i e i şi a P a h a r u l u i b i n e c u v â n t ă r i i c in e
le-a l ă s a t în s c r i s ? ”
„ D e o a r e c e nu n e m u l ţ u m i m cu c e ne-a l ă s a t
A p o s t o lu l, s a u d e s p r e c a r e n e a d u c e a m i n t e E va n­
ghelia, vom a ră ta mai d e p a r te , ca une le ce au m a re
t ă r i e în B ise ri că l u â n d u - l e din î n v ă ţ ă t u r a n e s c r i s ă .
Deci, binecuvântăm apa botezului şi untul de lemn
al Sfântului Mir, î n c ă şi p e cel c e s e b o t e a z ă , Unde
e s t e s c r i s ? Nu din p r e d a n i s i r e a c e s e t a c e şi t a i n i c ă ?
î n s ă ş i u n g e r e a cu u n t u l d e l e m n şi a se afunda
om ul de trei ori c â n d s e b o t e a z ă d e u n d e s u n t ? Şi
c â t e s u n t la bote z: a s e l e p ă d a d e s a t a n a , d e în ge rii
lui, d in c a r e s c r i p t u r ă e s t e ? Au n u d i n î n v ă ţ ă t u r a
348 IEROM. NICODIM SACHELARIE

c e a n e p u b l i c a t ă p e c a r e Pă ri n ţ ii n o ş t r i a u p ă z i t - o
în t r - o t ă c e r e n e c e r c e t a t ă şi n e i s c o d i t ă , a c e i a fi i n d
bine învăţaţi că cele cinstite ale Tainelor s e
p ă s t r e a z ă în t ă c e r e . Căci nu s e c u v i n e nici a p u n e
d e f a ţ ă c e l o r n e î m p ă r t ă ş i ţ i cu T a i n e l e Bisericii, c u m
a r fi fos t d e c u v i i n ţ ă s ă tr i u m f e î n v ă ţ ă t u r a prin scr is.
Şi d u p ă altele, c u v â n tu l a c e s t a al predanisirii n e s c ri ­
s e s e d e f ă i m a l e s n e d e cei m a i mulţ i, n e ţ i n â n d
s e a m a d e c u n o ş t i n ţ a d o g m e l o r ”. „Alt lu c ru e s t e
d o g m a şi altul î n v ă ţ ă t u r a , p e n t r u c ă d o g m e l e s e
ta c , ia r î n v ă ţ ă t u r a s e pu b li c ă , î n s ă un fel d e t ă c e r e
e s t e şi l ă m u r i r e a , p e c a r e o î n t r e b u i n ţ e a z ă S c r i p t u ­
ra, în c azu l c â n d m i n t e a î n ţ e l e g e g r e u d o g m e l e
p e n t r u folosul c e l o r c e le ci te sc . Astfel toţi privim
s p r e r ă s ă r i t în v r e m e a r u g ă c i u n i l o r d a r p u ţin i ş t i m
c ă Raiul îl c ă u t ă m , p a t r i a n o a s t r ă d i n t r u î n c e p u t ,
s ă d i t d e D u m n e z e u în E d e n c ă t r e r ă s ă r i t. Şi s t â n d
d r e p ţ i fa c em r u g ă c i u n e în „zi u n a ” d e d u p ă S â m b e t e
( D u m i n e c a ) d a r nu ş t i m că n u m a i unii c e a m în v i a t
î m p r e u n ă cu H ris to s s u n t e m d a t o r i a c ă u t a c e l e m a i
d e s u s în zi ua învierii d e Ia Darul cel d a t n o u ă . Prin
s t a r e a la r u g ă c i u n e n e a d u c e m a m i n t e , c ă e s t e
i c o a n ă a v e a c u lu i c e n e a ş t e a p t ă ; p e n t r u a c e e a
D u m i n e c a fiind şi î n c e p u t al zilelor, nu s-a n u m i t d e
Moise î n t â i a , ci una: „Că, zice, s-a f ă c u t s e a r ă şi s-a
f ă c u t d i m i n e a ţ ă zi una. ” D e o a r e c e a c e s t a „ u n a ” s e
r e p e t ă d e m u l t e ori. Deci a c e a s t a e s t e şi una şi a
opta, c e a cu d r e p t c u v â n t unaş\ cu a d e v ă r a t a opta,
d e s p r e c a r e şi Psalmistul şi-a a d u s a m i n t e în o a r e c a ­
re Psalm d e ziua c e a n e î n c e t a t ă , n e î n s e r a t ă , n e m o ş t e ­
n it ă , v e a c u l cel fă ră d e s f â r ş i t şi n e î m b ă t r â n i t . Es te
d a r n e c e s a r c a r u g ă c i u n i l e s ă le f a c e m s t â n d fă ră a
l u c r a în a c e a s t ă zi d u p ă c u m î n v a ţ ă B iserica p e fiii
ei, a n e a d u c e a m i n t e d e s d e v ia ţa n e s f â r ş i t ă şi s ă
 PRAVILA BISERICEASCĂ 349

nu ne lenevim a d o b â n d i cele d e tre b u in ţă spre

m utarea aceea.”
„ în că şi t o a t ă Cincizecimea e s t e s e m n d e a d u ­
c e r e a m i n t e a învierii c e s e a ş t e a p t ă în v e a c u l viitor.
C ă a c e e a una, întâia î n ş e p t i n d u - s e d e ş a p t e ori,
î m p l i n e ş t e c e l e ş a p t e s ă p t ă m â n i a l e S fi nţit e i
Ci nc iz e c im i. î n c e p â n d d in î n t â i a , t o t în a c e a s t a s e
s f â r ş e ş t e , ia r pri n c e l e din m ij lo c s e d e s c o p e r e d e
c in ci ze ci d e ori. P e n tr u a c e e a s e a s e a m ă n ă şi v e a c u ­
lui prin m i ş c a r e a c ir c u la r ă , î n c e p â n d d e la a c e l e a ş i
s e m n e şi î n c h e i n d t o t la a c e l e a . Ţ i n â n d s e a m ă d e
a c e s t e a , le gi uiri le b is e r ic e ş ti n e - a u î n v ă ţ a t s ă c i n s ­
ti m m a i m u l t rugăciunile de dimineaţă, (Utrenia)
p e n t r u c u r a t a a d u c e r e a m i n t e , c a şi c u m m u t â n d
m i n t e a d e la a c e s t e p ă m â n t e ş t i la c e le v e ş n i c e . ”
„Tot a ş a , în f i e c a r e plecare de g e n u n c h i şi
r i d i c a r e a r ă t ă m , c ă prin p ă c a t n e - a m a r u n c a t la
p ă m â n t , iar prin i u b i r e a d e o a m e n i a Celui c e ne-a
p l ă s m u i t ne-a r i d i c a t la c e r u r i . ”
„Mă va a p u c a zi ua , p o v e s t i n d T a i n e l e Bisericii
c e l e n e s c r i s e ; p e c e l e l a l t e le las. î n s ă mărturisirea
credinţei, a c r e d e în Tatăl, în Fiul şi S f â n t u l Duh, din
c a r e S c ri p t u ri o a v e m ? D a că e s t e din p r e d a n i a b o t e ­
zului, d u p ă c u m ci nst im fo rm a botezului, a ş a s u n t e m
d a t o r i a şi c r e d e s o c o t i n d a s e m e n e a m ă r t u r i s i r e a
cu bo te z u l . Să n e i e r t e p e noi c ă din a c e a s t ă
u r m a r e , a s e m e n e a s la v ă d ă şi c r e d i n ţ a . Iar d a c ă ei
s e l e a p ă d ă d e felul D oxologieic a d e c ev a n e s c r i s , s ă
n e d e a dove zi în scr is, a t â t d e mărturisirea credin­
ţei, c â t şi d e c e l e l a l t e p e c a r e le -a m a m i n t i t . Apoi
a t â t e a fiind n e s c r i s e şi a t â t a t ă r i e a v â n d e l e în t a i n a
b u n e i cinstiri, nu n e vor î n g ă d u i nici un s i n g u r
a d a o s la c e l e c e n e -a u v e n it d e la Sfinţii Părinţi, p e
c a r e le-a m d e s c o p e r i t din o b i ş n u i n ţ ă n e m e ş t e ş u g i t ă
350 IEROM. NICODIM SACHELARIE

c e a r ă m a s în cele n e ră zv ră tit e a le bisericilor, c a r e n e

a d u c n u p u ţ i n a j u t o r p u te r ii T a i n e l o r şi nici n-au
mică î n s e m n ă t a t e . ” - Sfântul Vasile 91, 92Apost. 49, 50.
4. Tradiţia falsă e s t e a c e a î n v ă ţ ă t u r ă ;
a) c a r e nu-şi a r e r ă d ă c i n i l e î n f i p t e în s e n s u l
î n v ă ţ ă t u r i i S f in te i Scripturi:
b) C a r e nu-şi a r e r a ţ i u n e a d e a fi, a t â t în a t m o s ­
fera g e n e r a l ă a Bisericii, c â t şi în b u n u l s i m ţ al vieţii
serio ase creştine.
5. î n v ă ţ ă t u r a c a r e nu c o n t r a z i c e d o g m e l e d e
c r e d i n ţ ă şi d e m o r a l ă , d a r n u s e a f l ă e x p u s ă c l a r la
Sfinţii Părinţi, şi to tu ş i, d ă i n u i e ş t e într-o l i t e r a t u r ă
t o l e r a t ă d e B iseri că, e b i n e nici s ă n-o c o m b a t e m şi
nici s ă n-o î n c u r a j ă m , ci s-o l ă s ă m s ă t r ă i a s c ă t o t
a ş a c u m a t r ă i t şi p â n ă a c u m ; s m e r e n i a n e î n v a ţ ă c ă
noi nu p u t e m s ă r a ţ i o n a l i z ă m to tu l, iar s e n t i m e n t u l
religios a r e raţiuni, p e c a r e a ş a zisa s u v e r a n ă c u g e t a ­
re o m e n e a s c ă nu le p o a t e p ă t r u n d e ! Vezi: Smerenia.
TROIŢELE a r t r e b u i s ă nu s e m a i f a c ă la fie ce
m a r g i n e d e d r u m , d u p ă g u s t u l n e c o n t r o l a t al f i e c ă ­
ru ia , ci n u m a i a c o l o u n d e a r fi o n e c e s i t a t e b i n e
j u d e c a t ă . Căci m u lţ i fac a st fe l d e lu crur i, c a s ă li s e
a f i ş e z e n u m e l e p e a c e l e loc uri ş.a. Apoi c â n d o b i e c ­
te le r e l i g i o a s e s e e x p u n cu u ş u r i n ţ ă o r i u n d e , s e
b a n a l i z e a z ă , şi cei n e c r e d i n c i o ş i p o t s ă le d e f a i m e ,
s ă le s t r i c e şi s ă le m u r d ă r e a s c ă , p r o d u c â n d
d e s c u r a j a r e în loc d e evlavie c h i a r şi p e n t r u cei
c r e d i n c i o ş i . Vezi: Fictura Bis.
2. „A p l ă c u t c a e p i s c o p i i s ă n i m i c e a s c ă , d a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , a l t a r e l e r i d i c a t e p r e t u t i n d e n i , prin
ţ a r i n e , p ri n vii, p r e s u p u s e a fi r i d i c a t e în c i n s t e a
m u c e n i c i l o r , u n d e nu s e v e d e nici v r e u n t r u p , ori
v re o r ă m ă ş i ţ ă d in m o a ş t e l e m u c e n i c i l o r . In c a z c ă
n u s e p o a t e di n c a u z a t u l b u r ă r i i p u b li c e , m u l ţ i m e a
 PRAVILA BISERICEA SCĂ 351

s ă fie s f ă t u i t ă c a cel p u ţ i n s ă nu s e m a i a d u n e a c o l o
şi a c e i c a r e c u g e t ă d r e p t , s ă nu-şi f o r m e z e nici un
fel d e c r e d i n ţ ă cu privire la a c e l e locuri. Să nu s e
s ă v â r ş e a s c ă nici p o m e n i r e d e m u c e n i c i , a f a r ă d a c ă
s e p r e d a n i s e ş t e din v e c h i m e că e s t e v r e u n t r u p s a u
v re o r ă m ă ş i ţ ă din ei. Iar c â t e a l t a r e ri d i c a t e , fie prin
z a d a r n i c e d e s c o p e r i r i a l e o a m e n i l o r , ori prin visuri,
s ă fie s t r i c a t e cu ori c e p r e ţ . ” - Cart. 91:
3. C in e f a c e s e m n u l Sf intei Cruci p e p a r d o s e a l ă
s a u în a l t loc, în c a r e s e p o a t e d e f ă i m a , s e a f u r i ­
s e ş t e , d u p ă c a n o n u l 73 al S. VI Ecu m.
TUHDEREA CLERICALĂ. T u n d e r e a s a c r a m e n t a l ă
s e î n t r e b u i n ţ e a z ă la b o t e z , la i n t r a r e a în m o n a h i s m
şi ia h i r o t o n i e . Ea e s t e p e c e t e a f ă g ă d u i n ţ e i d e a s e
d e d i c a c u t o tu l în s l u j b a lui D u m n e z e u : cel b o t e z a t ,
c a m e m b r u al Bisericii; m o n a h u l , c a o s t a ş p e r m a ­
n e n t al v ir t u ţ i l o r e v a n g h e l i c e , iar cl er ic ul c a a p o s t o l
şi p r o p o v ă d u i t o r al î m p ă r ă ţ i e i lui D u m n e z e u p e
păm ânt,
2. „ C a n o a n e l e p ri v e s c d r e p t c le r ic d in z i u a în
c a r e a p r i m i t s e m n u l t u n d e r i i d e la e p i s c o p ”, zice
B a l s a m o n , în s e n s u l c ă a c e l c a n d i d a t a fo s t e x a m i ­
n a t şi g ă s i t b u n d e a sluji lui D u m n e z e u . A c um prin
t u n d e r e , el f ă g ă d u i e ş t e c ă s e d e d i c ă s lu jb e i lui
D u m n e z e u în or ic e t r e a p t ă a r e n e v o i e Biserica.
(Hum. 6, 2-18; Fapte 21, 24). D u p ă a c e a s t ă t u n d e r e
u r m e a z ă a p o i d e s t i n a ţ i a s p e c i a l ă pri n h i r o t o n i a d e
c ite ţ, d i a c o n ş.a. Cin e a r sluji în v re o t r e a p t ă , - c h i a r
d e c iteţ, - fă ră h i r o t o n i a s p e c i a l ă s e a f u r i s e ş t e . - VI
Ecum. 3 3 ; VII Ecum. 14; Sfântul Sim eon Tes. IX, 22.
TUHDEREA MONAHALĂ a r e a c e l a ş i c a r a c t e r d e
c o n s a c r a r e , c a şi t u n d e r e a c le r ic a lă , c ăc i şi m o n a ­
hul s e f ă g ă d u i e ş t e s ă s l u j e a s c ă lui D u m n e z e u prin
s f i n ţ e n i a vieţii sa le . T u n d e r e a c le r i c a l ă c e r e s ă fie
352 IEROM. NICODIM SACHELARIE

c o m p l e c t a t ă cu h i r o t o n i a s p e c i a l ă , c e a m o n a h a l ă
c e r e s ă fie c o m p l e c t a t ă cu d e p u n e r e a j u r ă m i n t e l o r
m o n a h a l e s p e c if ic e .
1. D u p ă c u m la h i r o t o n i a c l e r i c a l ă s e fa ce n u ­
mai o d a tă tu n d e re a sac ra m e n tală , tot a şa ar trebui
şi la c o n s a c r a r e a m o n a h a l ă , t u n d e r e a s a c r a m e n t a l ă
s ă s e f a c ă n u m a i o d a t ă la î n c e p u t u l s lu jb e i raso fo-
riei s a u a st a v r o fo ri e i, c â n d n-a t r e c u t prin t r e a p t a
d e ra so fo r.
2. î n t r u c â t t u n d e r e a în r â n d u i a l a s t a v r o f o r u l u i
e ste m u lt mai s o le m n ă d e c â t cea a rasoforului, ar
t r e b u i s ă nu s e m a i fa c ă la ra s o fo ri e . C h i a r p r a c t i c a
d e a s t ă z i , m â n ă la a c e a s t ă r â n d u i a l ă , c ăc i fraţii s u n t
f ă c u ţi raso for i, a d i c ă li s e d ă b i n e c u v â n t a r e s ă p o a r ­
t e r a s a , fă ră a m a i fi t u n ş i s a c r a m e n t a l , ci n u m a i li
s e c i t e s c c e l e d o u ă r u g ă c i u n i , cu o b i ş n u i t u l î n c e p u t
d u p ă molitfelnic, şi a p o i i s e d ă c a n d i d a t u l u i h a in e l e
s ă r u t â n d u - l e d u p ă ob ic ei , s f â r ş i n d u - s e c e r e m o n i a
cu o b i ş n u i t u l o t p u s t .
3. D u p ă c u m t u n d e r e a c le r i c a l ă a t r a g e d u p ă
s i n e h i r o t o n i a , t o t a ş a şi t u n d e r e a m o n a h a l ă a t r a g e
d u p ă s i n e d e p u n e r e a s o l e m n ă a c e l o r trei j u r ă m i n t e
c a p i t a l e : a fecioriei, a a s c u l t ă r i i şi a s ă r ă c i e i d e
b u n ă voie.
4. T u n d e r e a s a c r a m e n t a l ă a c ă l u g ă r u l u i o f a c e
s t a r e ţ u l , s a u i e r o m o n a h u l , cu a p r o b a r e a e p i s c o p u ­
lui. C e a a c ă l u g ă r i ţ e l o r , o face e p i s c o p u l , s a u u n
p r o e s t o s d e m ă n ă s t i r e t r i m is c a d e l e g a t al e p i s c o ­
pului. - Cart. 6.
UCIDEREA. L u a r e a vieţii a p r o a p e l u i a p a r ţ i n e
n u m a i lui D u m n e z e u . P ă c a tu l fa ţă d e d r a g o s t e a
c ă t r e a p r o a p e l e c u l m i n e a z ă în u c i d e r e . Totuşi,
sin u cid ere a este mai gravă d e câ t uciderea.
1. D a c ă v r e u n c l e r i c a r lovi în v r e o g â l c e a v ă şi
 PRAVILA BISERICEASCA 353

dintr -o lo vi tu r ă a r u c id e , s ă s e c a t e r i s e a s c ă p e n t r u
fur ia lui, iar d e va fi laic s ă s e a f u r i s e a s c ă ”. - Apost.
66 (65) RBOR art. 38; Bătaia cu omor.
2. „Cel c e a î n t r e b u i n ţ a t s e c u r e la m â n i e c o n t r a
fem e ii s a l e e s t e u c ig a ş . Şi b in e c ă mi-ai a d u s a m i n t e
c ă c i e s t e v r e d n i c ă d e a t a p r i c e p e r e a vorbi p e n t r u
a c e s t e a m a i p e larg, d e o a r e c e m u l t e s u n t d e o s e b i ­
rile î n t r u c e le d e voie şi c e le fă ră d e v o ie ,”
„Cu to tu l fă ră d e voie e s t e a t u n c i c â n d c i n e v a
a r u n c ă p i a t r a a s u p r a u n u i c â i n e , s a u într -un c o p a c ,
şi n i m e r e ş t e u n o m , p e n t r u c ă p o r n i r e a a fost c o n ­
tr a a n i m a l u l u i , ori d e a s c u t u r a f r u c t e din c o p a c ,
î n s ă întâmplarea a f ă c u t ca p i a t r a în t r e c e r e s ă c a d ă
a l ă t u r i . Deci un astfel de fapt este fără de voie. ”
„Mai e s t e t o t fă ră d e voie şi c â n d c in e v a vo in d
s ă î n t o a r c ă p e o a r e c i n e c u to i a g u l , s a u cu biciul, nu
l-ar lovi ta r e , t o t u ş i , cel lovit a r m u ri . Aici s e m a i
ţine seamă de intenţie, căci prin a c e a s t a v o i e ş t e a
îndrepta pe cei ce a greşit, ia r nu a-l omorî. ”
„ A s e m e n e a e s t e t o t fără d e voie şi a c e e a , c â n d
c i n e v a r ă z b u n â n d u - s e a s u p r a c uiv a cu l e m n , ori a r
î n d r e p t a lo vi tu r a cu m â n a fă ră c r u ţ a r e la p ă r ţ i l e
p e r i c u l o a s e (la t â m p l e , ochi ş.a.), ca să-i facă rău,
nu ca să-i omoare, s e a p r o p i e d e c e a fă ră d e voie,
p e n t r u c ă n-a c r u ţ a t pe o m c â n d cel ce a î n t r e b u i n ţ a t
u n e a l t a s p r e r ă z b u n a r e , i-a dat lovitura biruindu-se
de patimă. A s e m e n e a şi cel c e a î n t r e b u i n ţ a t l e m n
g r e u , ori p i a t r ă m a i m a r e d e c â t p u t e r e a o m e n e a s c ă
(şi-l st riv e şt e), s e n u m ă r ă cu c e l e fă ră d e voie, a l t a
v o in d şi a l t a f ă c â n d , p e n t r u c ă a a d u s a c e s t fel d e
lo vitu r ă din m â n i e , î n c â t a o m o r â t p e cel lovit, d e ş i
p o a t e nu i-a f o s t c u voi a c a să-l o m o a r e , ci n u m a i
să-l s c h i l o d e a s c ă . ”
„ î n s ă cel c e a î n t r e b u i n ţ a t s a b i e , s a u a lt c e v a d e
354 IEROM. NICODIM SACHELARI E

felul a c e s t a , nu a r e nici o i e r t a r e şi m a i a l e s cel c e a

a r u n c a t cu s e c u r e a , d e o a r e c e s e v e d e c ă n-a lovit cu
m â n a c a s ă poată stăpâni măsura loviturii, ci a
aruncat ca ş i cu greutatea fierului ş i cu iuţeala să
fie iovi tura dată neapărat spre pierzare. ”
„Şi ia ră şi e s t e cu tot ul d e voie, fă ră nici o î n v o ­
ială, şi năvălirea tâlharilor şi a j e f u i t o r i l o r r ă z b o i ­
nici. Căci a c e ş t i cr im in a li uc id p e n t r u p r a d ă , ferin-
d u - s e d e a fi pr inş i; iar cei c e m e r g în l u p t ă p e n t r u
u c id e r i (şi jaf), nu s e d u c c a s ă î n ţ e l e p ţ e a s c ă şi nici
s ă î n f r i c o ş e z e ci num a i ca să omoare pe cei ce li se
împotrivesc. ”
„ î n s ă d a c ă c in e v a a r p r e g ă t i o a r e c a r e m edica­
m ente a l e c ă r o r p u t e r e nu o c u n o a ş t e , şi d e c i a r
u c i d e (pe c i n e Ie ia), u c i d e r e d e vo ie o s o c o t i m şi p e
a c e a s t a . A c e s t lu c ru îl fac d e m u l t e ori f e m e i l e cu
o a r e c a r e d e s c â n t e c e şi cu legături vrăjitoreşti,
î n c e r c â n d s ă t r a g ă p e unii s p r e d r a g o s t e a lor, şi
d â n d u - l e a c e l o r a m e d i c a m e n t e l e le î n t u n e c ă m i n ­
ţile. Deci a c e s t e a a u ucis, d e ş i u n a a u voit şi a l t a a u
fă c ut. Prin u r m a r e , t o t c e e a c e e s t e luc ru n e s i g u r , d e
c a r e t r e b u i e a s e feri, (cine le f o lo s e ş te ) s e s o c o t e ş t e
î n t r e cei c e uc id d e voie. U c ig a ş e s u n t şi c e l e c e d a u
m e d i c a m e n t e p e n t r u u c i d e r e a pru n c il o r, c a şi c e l e
ce prim esc otrăvurile o m o râ to a re de p ru n ci.” -
Sfântul Vasiie 8.
3. „Cel c e a uc is d e voie şi d u p ă a c e a s t a s-a p o ­
c ă i t va fi n e î m p ă r t ă ş i t d e S f i n ţ e n i e 20 de ani. Acei
d o u ă z e c i d e a n i s e vor î m p ă r ţ i a stf el p e n t r u el: 4 a n i
e d a t o r a s e t â n g u i , s t â n d a f a r ă d e u ş a biser icii, şi
r u g â n d u - s e c r e d i n c i o ş i l o r c e l o r c e in tr ă la r u g ă c i u ­
n e p e n t r u el, m ă r t u r i s i n d u - ş i f ă r ă d e l e g e a s a . D u p ă
4 a n i s e va prim i î n t r e cei c e a s c u l t ă , şi 5 a n i va ieşi
cu a c e ş t i a , iar 7 a n i va ieşi r u g â n d u - s e cu cei c e
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 355

s u n t î n t r u c ă d e r e . N um a i 4 a n i va s t a cu c r e d i n c i o ­
şii, î n s ă nu s e va î m p ă r t ă ş i cu S f i n t e l e T a i n e , d e c â t
d u p ă c e s e va îm pl in i t i m p u l h o t ă r â t . ” d e 2 0 d e ani.
- Sfântul Vasile 56, şi 13, 33. 43, 52; Ancira 22,23.
4. „ Cel ce a ucis fără de voie, va fi n e î m p ă r t ă ş i t
d e S f i n ţ e n i e 10 ani, c a r e a st fe l vor fi î m p ă r ţ i ţ i p e n ­
tru el: 2 a n i s e va t â n g u i , 3 a n i va fi î n t r e cei c e
a s c u l t ă , 4 a n i c ă z â n d , şi n u m a i un a n va s t a î m p r e u ­
nă , d u p ă c a r e s e va prim i la c e le S f i n t e . ” - Sfântul
Vasile 57, ş i 54,11. Vezi: Avortul. Canonisirea.
5. „ Uciderea de voie se pedepseşte 5 ani, iar
cea fără de voie 3 ani, cu s c o a t e r e a d e la î m p ă r t ă ­
ş ire d a c ă î n s ă u c i g a ş u l î n s u ş i va î n t r e b u i n ţ a m â n ­
care uscată întru ajun a rea până seara, şi s e va sili a
face în f i e c a r e zi c â t e 3 0 0 d e m e t a n i i , ia r petrecând
în lenevire, plinească hotărârea Părinţilor. ” - Sfântul
I. Post. 20.
6. „Ia ră c el c e u c i d e în r ă z b o i s a u în t â l h ă r i e trei
a ni s ă n u s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , a d e v ă r a t de-i vor fi
v e n i t a s u p r a c u s ă b ii (ca să-l o m o a r e ) ; iar d e nu va fi
ve n it t â l h a r u l cu săbi i, ci n u m a i c a s ă fure, ia r el
p u t â n d s ă f u g ă şi n-a fugit, ci a s c o s s a b i a s a u a r m a
d e a u c is p e tâ lh a r, a c e l a s ă c e c a n o n e a s c ă c a un
u c i g a ş . ” - PM Bgl. 335. Vezi: Războiul. Bătaia. Apăra­
rea de cel rău.
UNGEREA CU SFÂNTUL MIR. Vezi: Mirul.
UNIFORMA CLERICALĂ. „ N i m e n e a d i n t r e cei ce
s e n u m ă r ă în c l e r s ă nu s e î m b r a c e în h a i n ă n e p o t r i ­
vită, nici c â n d s t ă în o r a ş , nici m e r g â n d în c a l e , ci
să întrebuinţeze îm b răcăm in tea care este destinată
p e n t r u cei c e s e n u m ă r ă în cler. Iar d a c ă v r e u n u l a r
fa ce a ş a c e v a , s ă s e afurisească pe o săptămână. ” -
VI Ecum. 27. Vezi: Luxul, Fecioria, Infrânarea. RBOR
art. 34-35.
356 I EROM. NI C O D I M S A C H E L AR I E

2. „ î m b r ă c ă m i n t e l e c ă l u g ă r i l o r s u n t a s e m e n e a
l o c u i t o r u l u i di n p u s t i e şi B o t e z ă t o r u l u i l o a n , c ă e r a
î m b r ă c ă m i n t e a lui d e p ă r d e c ă m i l ă şi b r â u l d e
c u r e a p e mijlocul lui, c a r e e r a d e h a i n e d e j a l e , iar
m a n t i a şi î n t i n d e r e a ei a r a t ă şi î n c h i p u i e ş t e a ri p il e
în ge ri lo r , c ă c h ip ul c ă l u g ă r i l o r s e c h e a m ă c h i p î n g e ­
res c; ia r c u r e a u a , a d i c ă b r â u l c a r e s t r â n g e t r u p u l
î n c h i p u i e ş t e m o a r t e a p a t i m i l o r cu p o s t u l şi cu
r u g ă c i u n e a , şi zice c ă s t a u v it e je ş te şi în c in ş i v â r t o s
î m p o t r i v a p a t i m i l o r şi î m p o t r i v a dra c ilo r, d e c i b râ ul
a c e l a c ă l u g ă r i i t r e b u i e să-l a i b ă d e păr, iar unii îl fac
d e c u r e a . ” - PMB gi. 120. Vezi: Camilafca.
3. î m b r ă c ă m i n t e a c ler icu lu i, în p r i m u l r â n d e s t e
s p i r i t u a l ă , iz vor ât ă d in z ă c ă m â n t u l s p i r i t u a l al vieţii
i n t e r i o a r e . D u p ă c u m h a i n a d e l u m i n ă cu c a r e S-a
î m b r ă c a t Hris tos p e m u n t e l e T a b o r u l u i , e r a refle xul
slavei l ă u n t r i c e , t o t a ş a şi la cleric, h a i n a e x t e r i o a r ă
e s t e s e m n u l c o n s a c r ă r i i i n t e r i o a r e şi s i m b o l u l s u f e ­
rinţ ei şi a p o c ă i n ţ e i a s c u n s e în P a ti m il e M â n t u i t o ­
rului Hristos!
4. U nifo rm a m o n a h a l ă e s t e un fel d e p r e l u n g i r e
a d a r u r i l o r b o te z u l u i. Apa s p a l ă d e p ă c a t u l s t r ă m o ­
ş e s c , ia r h a i n a îl o p r e ş t e p e o m s ă s e a p r o p i e ia ră şi
d e ele. Es te p ă z i t o a r e a n e v in o v ă ţ ie i şi a s fi n ţ e n i e i .
5. Clericul c a r e p o a r t ă cu n e v r e d n i c i e u n i f o r m a
şi n u m e l e d e cleric, s e a s e a m ă n ă cu s m o c h i n u l cel
n e r o d i t o r c a r e îşi a ş t e a p t ă g r o a z n i c a h o t ă r â r e : Să
nu m a i fie în t i n e rod în veac! Vezi: Caterisirea,
neascultarea 17.
URÂCIUNEA, (ura), e s t e d u ş m ă n i e în v e c h i t ă şi
a s i m i l a t ă d e o r g a n i s m u l sufle tes c, în a ş a fel, î n t r u c â t
e a i n u n d ă î n t r e a g a fiinţă a o m u l u i şi o s t ă p â n e ş t e
a s e m e n e a cu o t r a v a t u r n a t ă în s â n g e l e o m u l u i . Ea
s u p ă r ă p e alţii, d a r p e cel c e o c ult iv ă îl s f â ş i e
 PRAVILA BISERICEASCĂ 357

sufleteşte!
1. „D ar c i n e u r ă ş t e p e f r a te le s ă u , î n t r u î n t u n e -
r e c u m b l ă , şi nu ş t i e î n c o t r o m e r g e , p e n t r u c ă
î n t u n e r e c u l i-a o r b i t oc h ii .” - loan 2, 11.
2. „ n e v i n o v ă ţ i a o m u l u i fără d e p r i h a n ă îi n e t e ­
z e ş t e c a l e a d a r cel r ă u cade prin însăşi răutatea lu i”
c ăc i S c r i p t u r a zice: „Să nu-ţi p i z m u i a s c ă i n i m a p e
cei p ă c ă t o ş i , ci s ă a i b ă î n t o t d e a u n a frică d e D o m ­
nul, c ăc i e s t e o r ă s p l ă t i r e ” la D u m n e z e u - Prov. 11, 5 ;
23, 17.
3. „Cel ce va a ve a vrajbă a s u p r a cuiva, să nu intre
în biserică p â n ă nu s e va î m p ă c a , c ă r u g ă c i u n e a lui
s e va î n t o a r c e s p r e b l e s t e m , şi s p r e p ă c a t e s e
s o c o t e ş t e , şi s ă f a c ă în t o a t ă z iu a c â t e 50 de m eta­
nii. ” - Moiitf.
4. Iar p r e o t u l d e va sluji cu v r a j b ă a s u p r a c uiv a
s ă fie o p r i t d e S f â n t a Li tu rg hie 60 de zile .” - Moiitf.
Vezi: Sudalma, Defăimarea, Iertarea.
URSITOARELE. Vezi: norocul, Vrăjitoria. Superstiţia.
VALOAREA CANOANELOR. Vezi: Tradiţia.
VĂDUVIE s e n u m e ş t e a t u n c i c â n d u n u i s o ţ i-a
m u r i t t o v a r ă ş u l d e v ia ţă , le gi tim c ă s ă t o r i t .
1. S o ţ u l v ă d u v c a r e s e h o t ă r ă ş t e să-şi î n c h i n e
v i a ţ a lui D u m n e z e u , p o a t e s-o facă, î n s ă s ă s e c e r c e ­
t e z e b i n e într -un t i m p d e frăţie m a i î n d e l u n g a t
d e c â t al c e l o r n e c ă s ă t o r i ţ i , c a nu c â n d v a , a p r i n z â n -
d u - s e p o f t e l e t r u p e ş t i c u lt iv a te prin o b i ş n u i n ţ ă , să-l
f a c ă s ă s e l e p e d e m a i tâ rz iu d e f ă g ă d u i n ţ ă . Văd uvi a
e s t e m a i g r e a d e pă zit , d e c â t fecioria. In v e c h i m e
d i a c o n i ţ e l e d i n t r e f e m e i l e v ă d u v e s e h i r o t e s e a u la
v â r s t a d e 6 0 d e a n i (I Tim. 3,11; VI E c u m . 40), pe
c ân d cele dintre fecioare se h iro teseau d e 40 d e ani
(IV E c u m . 15) Vezi: Fecioria. Preoteasa, Hirotonia,
Căsătoria.
358 I EROM. NI CODI M S AC HE L AR I E

2. F e m e i a v ă d u v ă nu s e m a i p o a t e c ă s ă t o r i
d u p ă v â r s t a d e 6 0 d e ani. Nu p o a t e fi l u a t ă în c ă s ă ­
t o r i e d e un c a n d i d a t la h i r o t o n i e . S o ţ i a c le r ic u l u i nu
s e m a i p o a t e c ă s ă t o r i d u p ă m o a r t e a s o ţ u l u i ei.
VĂRSAREA SFINTELOR, Vezi: Liturghisirea.
VÂNĂTOAREA e s t e o p r i t ă p e n t r u clerici, f i i n d c ă
e s t e o fa p t ă a c ru z im ii , şi p o a t e d a prilej şi la a l t e
p ă c a t e c a u c i d e r e a , c r u z i m e a inimii ş.a. D u p ă c a n o ­
nul 51 a S. VII E c u m . clericul n-a re voie nici s ă p ri ­
v e a s c ă la c r u z i m i l e v â n ă t o r i i , fie în s p e c t a c o l e , fie
în p ă d u r e .
2. „ Pr eo tul v â n ă t o r , s a u p r i n z ă t o r d e p ă s ă r i , trei
a n i să fie o p r i t d e p r e o ţ i e , ” - Moiitf.
VEDENIILE s u n t a r ă t ă r i p e r c e p u t e a e v e a d e
o c h iu l minţii, fie în s t a r e d e f u n c ţ i o n a r e n o r m a l ă a
o r g a n i s m u l u i , fie într-un s o m n c o m p l e t s a u p e
j u m ă t a t e , fie în e xt a z .
1. V e de ni il e b u n e s e d e s c o p e r ă o a m e n i l o r sfinţi
ia r u n e o r i c h i a r şi c e l o r o b i ş n u i ţ i . N um a i a t u n c i
D u m n e z e u î n v r e d n i c e ş t e d e v e d e n i i p e c in e v a , c â n d
v o i e ş t e s ă l u c r e z e f a p t e l e m â n t u i r i i a t â t p e n t r u cel
c e a r e v e d e n i a , s a u şi p e n t r u alţi o a m e n i , - Fac. 12,
1-4; 17, 1-22; îs. 6,1-12; Fapte 16,9; Sfântul Isaac
Şirul 32, 35. (iium . 22 şi 23).
2. D u m n e z e u d e s c o p e r ă şi c e l o r n e c r e d i n c i o ş i
t a i n e l e S a le , a t u n c i c â n d ei s u n t s i n c e r i în n e ş t i i n ţ a
lor, c a s ă s e r v e a s c ă p e c e i c r e d i n c i o ş i ; b a S e
s e r v e ş t e c h i a r şi d e a n i m a l e , în p l a n u r i l e d u m n e z e ­
ieştii S a l e P r o v i d e n ţ e , a n g a j â n d î n t r e a g a f ă p t u r ă s ă
l u c r e z e la m â n t u i r e a o m u lu i.
3. V e de ni il e s u n t p o s i b i l e şi a s tă z i, şi s u n t
c r e d i n c i o ş i c a r e s e î n v r e d n i c e s c , cu a d e v ă r a t , s ă
a i b ă a d e v ă r a t e v e d e n i i b u n e , î n s ă e le s u n t c a z u r i
ra re , s u p o r t a t e d e o a m e n i c a r e a u a j u n s la u n m a r e
 PRAVILA BISERICEASCA 359

nivel d e v i a ţ ă d u h o v n i c e a s c ă s u s ţ i n u t d e o d e o s e ­
b i t ă l u m i n a r e ha ri c ă.
4. Adevăratele vedenii s e c o n t r o l e a z ă prin
a şe z a re a su fletească, faptele ascetice c ât mai m ult
t ă i n u i t e şi di ri ja te d e î n ţ e l e g e r e a l e p ă d ă r i i d e s i n e ,
u m i l i n ţ a s i n c e r ă şi r u g ă c i u n e p e r m a n e n t ă . „Şi a p o i
c â n d el c o m p a r ă pe c e l e s p i r i t u a l e cu c e l e a le
v e a c u l u i a c e s t u i a , zice S f â n t u l Macarie, a t u n c i le
d i s p r e ţ u i e ş t e p e a c e s t e a d in u r m ă , fie c ă v e d e un
re g e , s a u p e cei p u t e r n i c i ori p e cei î n ţ e l e p ţ i , pri­
vind n u m a i la c o m o a r a c e a c e r e a s c ă . P e n t r u că
D u m n e z e u e s t e d r a g o s t e , d e a c e e a p r i m e ş t e el
focul divin ş i ceresc al Iui Hristos, s e î n v i o r e a z ă şi s e
b u c u r ă d e el, fiind î n l ă n ţ u i t d e a c e s t a . ” - Om. VII, 1.
5. Vedeniile înşelătoare s u n t a c e l e a n ă s c o c i t e
d e diav olul, prin î n g ă d u i n ţ a lui D u m n e z e u , din
pr ic in a n e s i n c e r i t ă ţ i i o m u l u i şi a p ă c a t e l o r t ă i n u i t e .
El a n g a j e a z ă s t a r e a s u f l e t e l o r bol n a v e , n e s i n c e r e ,
n e a s c u l t ă t o a r e şi c u p r i n s e d e u r â c i u n e fa ţă d e t o t
c e e a c e nu e s t e p e pla cul lor, i n d i f e r e n t d e b i n e l e în
s in e . C e l o r î n ş e l a ţ i , dia volul le d ă c h i a r i m b o l d d e
e f o r t a s c e t i c , d e c r e d i n ţ ă şi d e fa p t e b u n e , m a i a l e s
a c e l o r a c a r e d i s p u n d e un fir esc potol it, î n f ă p t u i n d
astf el o evlavie diabolică, c u c a r e s e s i l e ş t e s ă î n ş e l e
c h i a r şi p e cei aleş i. - Pateric Cap. VII.
6. V e d en ii l e nu s e p r o d u c la c h e r e m u l o m u l u i şi
nici nu s e fa c e o m e s e r i e d in ele, c u m e s t e î n ş e l ă ­
c i u n e a s p i r i t i s t ă , ci e le s u n t m a i p r e s u s d e v o i n ţ a
o m u l u i ia r felul d e î n f ă p t u i r e şi s c o p u l lor e s t e în
m â n a P r o v id e n ţ e i d u m n e z e i e ş t i . O m u l e s t e n u m a i
u n r e c e p t a c o l u m il it p u r u r e a d e n e p u t i n ţ a s a , şi cu
c â t s e î n v r e d n i c e ş t e d e m a i m a r i d e s c o p e r i r i , cu
a t â t m a i m u l t se cunoaşte pe sine c ă nu e s t e n i m i c