PRAVILA BISERICEASCĂ
ADEVĂRUL ŞI DREPTATEA
SUNT SUCUL VIEŢII
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------------------- I
I e r o m . NICODIM SACHELARIE
N o i e m b r i e 1939
S e m i n a r u l M o n ah a l Cernica-Ilfov
I» RA VI I,Λ IU SK IU C E A Ş C Ă ί)
N O T Ă B IB L IO G R A F IC Ă Ş I P R E S C U R T Ă R I
I. Prescurtări:
- PBQ - Pravila Bisericească de la Govora (1640).
- PMB - Pravila lui Matei Basarab (îndreptarea Legii
1652); ed. M. Bujoreanu, voi. 3, 1885.
- C F S - Carte foarte Polositoare de Suflet; ed. 1838, Buzău.
- S C - Spovedania şi Canonisirea = De confessione et
pro peccatis satisfactione canones, de Sf. Te o d o r Studitul,
P.G.t. 99, coi. 1722.
- V E C H . RÂND - Vechile Rânduieli M onahale, de Sf.
Teo fan , Dobruşa, 1929.
- R B O R - Regulamentul de Procedură al instanţelor disci
plinare şi judecătoreşti ale Bisericii O rtodoxe Române, 1926.
- SF. SIM E O N T E S . - Sfântul Sim eon Tesaloniceanul, 1865
- T E Z . U T - Te za u ru l Liturgic, de dr. Badea Cireşanu, 3
voi. 1910.
- M Ä R T. O R T. - Mărturisirea Ortodoxă de P. Movilă, 1859.
- M Ä N T. PÄC. - Mântuirea Păcătoşilor, ed. din 1900.
- P A TE R - Patericul, ed. RM.-Vâlcea, 1920.
- PID A LIO M de Neam ţ, 1844.
SIiiT. AT. = Σύνταγμα τών Θείων Kal ιερών κανόαν..., Γ. Α.
Ραλλη Kai Μ. Ποτλη Αθήνταγμα, 1852-1859.
Ενετίησι 1742
- Νικόδημόν Λγιορίτον, ΕΞ ΟΜΟΛΟΓΤΗARION ήτοι ΒΙΒΛΙΟΝ
ΨΥΧΟΦΕΛΕΣΤ ATON, Ενετίησι, 1818. - ΕΥΧΟΛΟΓΙΟΝ ΤΟ ΜΕΓΑ, Ε ν
τώ τοΰ παριαρχείον χής Κωντσαντινονπόλεως τυπογοαφίφ, 1803.
- ΦΙΛΟΚΑΛΙΑ τών ιερών Νηπτάών, Ενετίηδιν, 1782.
- Χριδάντου, ΔΙΔΑΣΚΑΛΙΑ περί μετάνοιας kai Έξομολογιδεως,
Ενετίησιν, 1742
- V. Gh. Ispir. ÎNDRUMĂRI MISIONARE 1929.
- Serban Ionescu, MANUAL DE MORALĂ CREŞTINĂ 1929.
- PREOŢIA sau îndreptarea Preoţilor, Sibiu, 1786.
- T h . Ribot, LES MALADIES DE LA PERSONALITE, 1903;
DEVOLUTIONS DES IDEES GENERALES, 1919.
- H. Spencer, PRINCIPES DE PSYCHOLOGIE, 2 vol. Paris,
1873.
- Sf. Te o d o r Studitul, CUVINTE, Meamţu, 1784; POENAE
MONASTERIALES, P. G. tom. 99 coi. 1733.
- Sf. Macarie, OMILII DUHOVNICEŞTI, tr. rom . 1932;
REGULA AD MONACHOS P. G. tom . 3 4 coi. 967.
-S f. loan Scărarui, SCARA, Meamţu 1814.
- Sf. C ipria n , DE HABITU VERGINUM; SCRISOARE 13,62,
63. P, Lat. tom . 4.
- TIPICUL CEL MARE, Meamţu, 1816.
- Fr. Petre Vintilescu, SPOVEDANIA ŞI DU HO VNICIA, 1929.
- Dr. Fred. H. Vering, DROIT CANON. Paris, 1879.
- Z. Târâlă-H. P o p esc u , PIDALION, 1933.
- Dr. Micodim Milaş, CANOANELE BISERICII ORTODOXE,
Arad, 1930;
- DREPTUL BISERICESC, Duc. 1915. etc.
P R A V I 11A III MIORI C K A S C Ä 11
PARTEA ÎNTÂI
I N TRODUC E RE
I. N E C ES IT A T EA C U N O A Ş T E R II
DUHOVNICEŞTI
m a i m u l t s a u m a l p uţi n, a d r e p t ă ţ i i s t a b i l i t ă d e
D u m n e z e u în firescul legilor n a t u r a l e ;
- c el n e g a t i v e s t e o i g n o r a r e a lor, o n e g l i j e n ţ ă
v r e d n i c ă d e o s â n d ă : şi într-un c a z şi în altu l d e f e c t e
le s e a f lă în i n s u f i c i e n ţ a u m a n ă .
2. Mobilul p ă c a t u l u i p o z i t i v c o n s t ă într-o s u f i c i
e n ţ ă o r g a n i c ă şi a fe ct iv ă , c a r e d e p ă ş e ş t e s u f i c i e n ţ a
p u t e r i l o r i n t e l e c t u a l e , a s e m ă n ă t o a r e cu p r is o s u l d e
v ite z ă a m a ş i n ii c a r e d e p ă ş e ş t e c a p a b i l i t a t e a ş o f e
rulu i d e a o folosi. în a c e s t caz , î n f r â n a r e a e s t e
singura posibilitate de vindecare. Zburdălnicia
t r u p u l u i s e v i n d e c ă prin p o s t şi o s t e n e l i ; n e s t a t o r n i
cia c u g e t u l u i prin a s c u l t a r e , î n d e l e t n i c i r e a c u cititul
şi r u g ă c i u n e a . Mijloacele d i s c i p l i n a r e a l e î n f r â n ă r i i
şi a l e a s c u l t ă r i i a u ca s c o p s ă s u p l i n e a s c ă li p s a
î n ţ e l e p c i u n i i v e ş n i c e i iubiri care-1 face pe o m li b e r
d e o r i c e l e g ă t u r ă t r e c ă t o a r e 7.*
Cine a c ă p ă ta t c o n ştiin ţa iubirii evanghelice, în
a c e a s tă lu m e p o a te fi n ă p ă d it şi ră n it de d u şm ă n ia
p ă c a tu lu i, d a r nu e ste n icio d ată ro b it de ea.
Cu c â t c i n e v a c u n o a ş t e m a i p u ţ i n şi ş o v ă i e m a i
m u l t în c o n v i n g e r i l e c r e d i n ţ e i s a l e , c u a t â t şi m i j l o a
cele disciplinare ale educaţiei treb uiesc aplicate
înt r- o m ă s u r ă m a i m a r e . Mijloacele m e c a n i c e a l e
e d u c a ţ i e i , d a c ă nu s u n t î n s o ţ i t e d e l ă m u r i r i l e n e c e
s a r e d e s p r e r o s t u l vieţii e v a n g h e l i c e , nu f o l o s e s c la
n i m i c s a u a p r o a p e Ia nimic! „Viaţa v e ş n i c ă a c e a s t a
e s t e , zice M â n tu i to ru l: „Să Te c u n o a s c ă p e T i n e ,
S i n g u r u l A d e v ă r a t u l D u m n e z e u , şi p e lis us H ristos ,
p e C a r e Tu L-ai t r i m i s ”8. „ C u n o ş t i n ţ a e s t e f o a r t e
b u n ă , c ăc i e a e s t e î m p r e u n ă l u c r ă t o a r e cu r u g ă c i u
n e a , d e ş t e p t â n d p u t e r e a d e î n ţ e l e g e r e a mi nţi i s p r e
pri vir ea d u m n e z e i e ş t i i c u n o ş t i n ţ e ”9.
P ă c a t u l p o z it iv al ac ti vită ţi i i n t e l e c t u a l e c u l m i
n e a z ă în hula i n c o n ş t i e n t ă c o n t r a S f â n t u l u i Duh,
s u s ţ i n u t ă d e o in c o n v e r t i b i l ă î n c ă p ă ţ â n a r e .
n e c e s i t a t e a c a r e s e i m p u n e în c u n o a ş t e r e a
p ă c a t u l u i , pozitiv, s e i m p u n e cu a c e e a ş i i n s i s t e n ţ ă
şi în c u n o a ş t e r e a celui negat iv .
P ă c a t u l n e g a t i v îşi a r e r ă d ă c i n i l e în trândăvie,
d e s p r e Î n l ă t u r a r e a c ă r e i a , S f â n t u l Efrem s e r u g a cu
a t â t a i n s i s t e n ţ ă : „ D o a m n e şi S t ă p â n u l vieţii m e l e ,
d u h u l trâ n d ă v ie i .. . nu mi-l d a m ie ...”. T o a t e f a p t e l e
c e l e b u n e , p e c a r e a r p u t e a o m u l s ă le f a c ă şi nu
le-a făc ut, s e o s â n d e s c t o t a ş a d e a s p r u c a şi p ă c a
t e l e c e l e pozitive; s i t u a ţ i a l e n e ş u l u i c a r e a p r i m i t un
t a l a n t n e e s t e s u f i c i e n t ă s p r e o r i e n t a r e 10.*
C re d in ţa s e î n t e m e i a z ă to c m a i pe a c e a s t ă p e r s o
n a l i t a t e r e l i g i o a s ă în a c ţ i u n e , căci fără d e fr uct ul
faptelor b u n e ea este m o artă". Credinţa, ca act
religios, e s t e un c i m e n t d e c u n o a ş t e r e , f o r m a t prin
a c c e p ta re a adevărurilor dum nezeieşti. Faptele
a u te n tic creştine s u n t tocm ai rezultatul acestei
c r e d i n ţ e . F a p t e l e b u n e , în g e n e r a l , nu s u n t i d e n t i c e
cu f a p t e l e b u n e c r e ş t i n e , fi in dcă , fa p t e b u n e p o t s ă
facă şi cei fă ră d e c r e d i n ţ ă , pe ba z a le g il o r vieţii
naturale. Faptele a u ten tic creştine s u n t a c e le a care
s-au n ă s c u t d in c r e d i n ţ a j e r t f e l n i c ă p e n t r u D u m n e
z eu . Ele c u p r i n d în s in e , p e l â n g ă e for tul vieţii n a tu -
loan 15, 5.
131, Cor. 15, 46.
16 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E
f a p t ă şi î n v ă ţ ă t u r ă , c a s ă facă m i n t e a o m u l u i d e
r â n d , di n fiinţa Sf in ţi lo r Săi A pos toli, s ă î n ţ e l e a g ă
c ă EI e s t e Fiul lui D u m n e z e u ! 14. S f â n t u l A p o s t o l
Pavel s p u n e c l a r 15, că o m u l firesc d i n v ia ţa o b i ş n u i t ă
( o m u l t r u p e s c , n.ed.), în v i r t u t e a c a p a c i t ă ţ i i s a l e
n a t u r a l e ( d e c ă z u t e , n.ed.), nu p o a t e s ă î n ţ e l e a g ă
lu c r u r i l e ta i n i c e , d e p e c u l m e a il u m in ă ri i d u m n e z e
ieşti, ci n u m a i o m u l î n d u h o v n i c i t prin f a p t e l e
c r e d i n ţ e i şi Harul lui D u m n e z e u . N u m a i el j u d e c ă
t o tu l, iar pe el nu-l p o a t e j u d e c a n i m e n i . Dar a c e ş t i a
s u n t rari, fo a r te rari!
„P rim a p a r t e a a c e s t u i d u m n e z e i e s c p r e c e p t s e
a p l i c ă , în m a j o r i t a t e a cazu rilor, la m ul ţi d i n t r e
d u h o v n i c i . Ei înş işi nu s u n t în s t a r e , u n e o r i , s ă s e
î n ţ e l e a g ă p e s i n e , d a r s ă m a i c u n o a s c ă şi p e alţii!
De m u l t e ori, m u lt - p u ţi n a lor c u lt u ră şi viaţă d u h o v n i
c e a s c ă pe c ar e şi-au agonisit-o l u m i n e a z ă facultăţile
lor s u p e r io a r e , n u m a i ca un opaiţ, nefiindu-le sufic ien
tă nici s ă s e o r i e n t e z e pe sine, d a r s ă m a i p o v ă ţu ia s c ă
şi p e alţii! I n s u f i c i e n ţ a c u n o a ş t e r i i a s o c i i n d u - s e cu
o c r e d i n ţ ă s e n t i m e n t a l ă ş o v ă i e l n i c ă , d ă n a ş t e r e la o
c o n v i n g e r e n e d e p l i n ă , şi astfel v o i n ţ a lor nu m a i
p o a te să realizeze o p erso n alitate religioasă, care
s ă p o a t ă c o r e s p u n d e cu î n a l t a s i t u a ţ i e d e i s p ra v n ic
al T a i n e l o r lui D u m n e z e u 16.
Apa nu s e p o a t e ridica ma i p r e s u s d e nivelul iz
v o r u lu i s ă u ; o m u l nu p o a t e d a c e e a c e nu a r e , iar u n
d u h o v n i c nu p o a t e s ă p o v ă ţ u i a s c ă p e î n a l t a s c a r ă a
vieţii c reşti ne pe al tcineva, d a c ă nu s-a u r c a t el însuşi
m a i în tâ i p e t r e p t e l e d e s ă v â r ş i r i i d u h o v n i c e ş t i .
Qal. 5.17.
18 IEROM. NICODIM SACHELARIE
p e s e a r e li ps uri t o c m a i în p ă r ţ i l e s u p e r i o a r e a le
fiinţei sale: c u n o a ş t e r e - c r e d i n ţ ă , s a u cred inţă-voinţă;
pe când omul duhovnicesc s im te m ajo ritatea lipsu
rilor în p ă r ţ i l e o r g a n i c e şi afe ctive .
O m u l t r u p e s c c â n d e s t e lip si t d e m u l ţ u m i r e în
a c e a s t ă v ia ţă p ă m â n t e a s c ă , el e s t e î m p i n s (d e d i a
vol, n.e d.) s ă c a d ă în n e c r e d i n ţ ă şi h u l a d e c e le
s f i n t e . A c eş tia s u n t c a n i ş t e i n c o n ş t i e n ţ i , s a u d e z o r i
e n t a ţ i , d e s p r e ro st ul p r o v i d e n ţ i a l al o m u l u i în a n
s a m b l u l c r e a ţ i e i d u m n e z e i e ş t i . Şi cu t o a t e a c e s t e a .
D u m n e z e u nu n e d r e p t ă ţ e ş t e p e nim e n i! Căci, cu c â t
cineva a prim it mai puţine daruri c o n ştie n te de
s i n e , cu a t â t i s e va a c o r d a m a i m u l t a s i s t e n ţ ă provi
d e n ţ i a l ă a t u n c i c â n d în c h i p n e c e s a r nu p o a t e ieşi
d in c e r c u l i n fe ri o r al vieţii în c a r e s e a f l ă 18. A c e s t o m
t r u p e s c s u f i c i e n t în fires cu l s ă u p ă m â n t e s c , a d e s e
ori e s t e o r b în c e l e d u h o v n i c e ş t i , şi nu s e p o a t e
v i n d e c a în l ip s u r il e s a l e (d u h o v n i c e ş t i , n.e d.) d e c â t
r e d u c â n d u -ş i din d e p l i n ă t a t e a vieţii tr u p e ş ti prin ca-
nonisiri a sc e ti c e . în m o m e n t e l e în c a r e el s e o p i n t e ş t e
s p r e înduhovnicire se a s e a m ă n ă cu peştii, care, n u m a i
c â t e o clipă z ă r e s c lu m in a c a r e s c a l d ă c o aj a p ă m â n
tului, c â n d s e a r u n c ă la s u p r a f a ţ a ap ei, fără a î n ţ e l e g e
m a r e lucru. Asceza, postul şi r u g ă c i u n e a cultică şi
pa rt ic u la ră s e r e c o m a n d ă cu in si st en ţă , p e n t r u orice
î n c e p ă t o r şi c o n t i n u a t o r al vieţii duhovnic eşt i.
O m u l d u h o v n i c e s c , d in c a u z e a s c e t i c e s a u
p r o v i d e n ţ i a l e , î n t o t d e a u n a s u f e r e d e lipsuri în v ia ţa
o r g a n i s m u l u i fi r es c !19 „Mă p o r t a s p r u cu t r u p u l m e u ,
şi-l ţin în s t ă p â n i r e , ca nu c â n d v a , d u p ă c e a m p r o p o
v ă d u i t a l t o r a , e u î n s u m i s ă fiu l e p ă d a t din v i a ţ a d u
s u b o r d o n â n d c e e a c e e s t e fir esc la c e e a c e e s t e
d u h o v n i c e s c . Dar, d u p ă c u m u n t a t ă p o a t e fi t â r â t ,
în d r e a p t a s a j u d e c a t ă , să d e a m a i m u l t ă m o ş t e n i r e
fiului cu c a r e t r ă i e ş t e î m p r e u n ă , d e c â t cel ui d u s
d e p a r t e , d e ş i îi i u b e ş t e d e o p o t r i v ă , t o t a ş a s e î n t â m
pl ă şi cu r a ţ i u n e a c r e d i n ţ e i , s ă a c o r d e o m a i m a r e
f a v o a r e firescului d in via ţa d e a z i c a r e s e i m p u n e
cu necesitatea m om entului’ d e c â t c elu i din v i a ţ a
d u h o v n i c e a s c ă , c a r e s e i m p u n e cu strălucirea înde
părtatului viitor a J veşniciei!
7. Din pricina a c e s t e i ne de să vârşi ri , în a lt a Raţiu
n e D u m n e z e i a s c ă a r â n d u i t a c ţ i u n e a P r o v id e n ţ e i
S a l e , c a r e c o m p l e c t e a z ă n e p u t i n ţ a o m e n e a s c ă . „Cu
d a r u l lui D u m n e z e u s u n t c e e a c e s u n t ”, z i c e a o d i
n i o a r ă S f â n tu l Pavel. Iată d e ce, c e l e m a i î n a l t e
n a t u r i a l e c r e d i n ţ e i a j u n g , în c h i b z u i n ţ ă lor, s ă s e
u m i l e a s c ă şi s ă s e t e a m ă d e c ă d e r e , m a i m u l t d e c â t
o r i c a r e a lt c r e d i n c i o s din v ia ţa o b i ş n u i t ă ; şi t o c m a i
în a c e a s t ă u m i l i n ţ ă s e d e s ă v â r ş e ş t e o r i c e p e r s o n a l i
t a t e a u t e n t i c r e l i g i o a s ă . D a to r it ă a c e s t u i fapt, un
a st f e l d e o m ( d u h o v n i c e s c ) t r e b u i e s ă s e r o a g e şi s ă
se u m ilească pururi pregătindu-se pe sine de a
s u f e r i t o t c e î n t â m p i n ă în via ţă, f ii n d c ă p ă c a t u l îl
u r m ă r e ş t e p a s cu p a s t o a t ă v i a ţ a 2'*, „Fă c e e a c e poţi
şi c e r e d e la D u m n e z e u c e e a c e nu poţi, g ă t i n d u - t e
în p a c e s ă c u le g i ro d u l t ă u ”, fie al b i r u i n ţ e i fie al
î n f r â n g e r i i , z i c e a un b ă t r â n al Filocaliei.
I - O m u lu i d u h o v n i c e s c c ăl ă uz it d e veşnica iubire,
c a r e e s t e cel m a i î n a l t s t i m u l e n t al vieţii c r e ş t i n e , i
s e a c o r d ă un a j u t o r s p e c i a l prin a s i s t e n ţ a t a i n i c ă a
Pr o v id e n ţ e i, ba u n e o r i şi făţiş ă prin m i n u n i . A c e a s t ă
primă categorie d e aleşi ai vieţii harice s u n t foarte rari.
" Fac. 4, 7.
P R A V I I, Λ ΙΜ HIC III O K A S CÄ 21
II - O m u l u i d u h o v n i c e s c d e a d o u a c a t e g o r i e , a
c ă r u i s t i m u l e n t e s t e frica de Dumnezeu, c a r e îl
c ă lă u z e ş te pe cărările înţelepciunii duhovniceşti, i
se a co rd ă a siste n ţa providenţială s u b o formă
a c o p e r i t ă şi m u l ţ u m i r e t a i n i c ă în s t r ă d u i n ţ e l e s a l e .
III - O m u l u i d e a t r e i a c a t e g o r i e , al c ă r u i s t i m u
l e n t e s t e constrângerea prin li p s u ri le vieţii şi m a i
p u ţ i n m o ti v e le p r i m e l o r d o u ă c a t e g o r i i , i s e a c o r d ă
p u t e r e a d e a s e m e n ţ i n e pe s i n e la î n ă l ţ i m e a vieţii
d u h o v n i c e ş t i , n u m a i prin c o n s t r â n g e r e a în tr u s u p u
n e r e şi p o s ib ili ta te a d e a munci, a t â t p e n t r u s i n e c â t
şi p e n t r u alţii în condiţiile inferioare a le vieţii. Aces
to ra n u m a i a s c u l t a r e a şi umilin ţa Ie v i n d e c ă lipsurile,
r ă m â n â n d p u r u r e a în s t a r e a d e a fi c o n d u ş i d e alţii.
Aceştia f o r m e a z ă m a r e a m a s s ă a credincioşilor.
Din a c e a s t ă s c u r t ă a n a l i z ă s e d e s c h i d e m a r e a
p r o b l e m ă a c o l a b o r ă r i i b i s e r i c e ş t i şi s o c i a l e . Ţ i n â n d
s e a m ă d e p u n c t u l dif e ri t d e p l e c a r e al fi e c ăr ui ins
în p a r t e şi d e g r e u t a t e a d e u r c u ş d u h o v n i c e s c ,
p r e c u m şi d e s u b l i m a ţi n t ă finală la c a r e e s t e m e n i t
om ul, călăuzirea d u h o v n ic e a s c ă e ste cea mai grea
sarcin ă p u să pe umerii slabului omî
8. D uh o v n ic u l c a r e s e r e c r u t e a z ă din p r i m a şi
d in a d o u a c a t e g o r i e d e c r e d i n c i o ş i - e s t e în s t a r e s ă
s e î n ţ e l e a g ă a t â t p e s i n e c â t şi pe alţii, c ă l ă u z i n d cu
folos p e to t cel ce-i c e r e a j u t o r u l .
Cel d in u l t i m a c a t e g o r i e a b i a d e s e c o n d u c e p e
s i n e d a r ă m i t e s ă m a i c o n d u c ă şi pe alţii! Firescul
lor e s t e d e s t i n a t s ă fie c o n d u ş i , iar nu s ă c o n d u c ă .
S i t u a ţ i a p e c a r e o o c u p ă e s t e din a l e g e r e p u r o m e
n e a s c ă , iar din p a r t e a Iui D u m n e z e u a u n u m a i î n g ă
d u i n ţ a d e a fi în locul n e m e r i t a t . D u m n e z e u iu c re a -
22 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E
e s t e o c o l a b o r a r e conştientă î n t r e o m şi D u m n e z e u ,
d u p ă e x e m p l e l e p e c a r e le a v e m în Vieţile Sfinţilor;
în c a z u l ultim e s t e o c o l a b o r a r e inconştientă, D u m
n e z e u fo lo s in d u - s e d e e l e m e n t u l o m e n e s c c a d e
c e v a t r e c ă to r . Aşa că, şi u n o r a şi a l t o r a , s p u s a
M â n tu i to r u lu i: „ C â t e veţi l e g a p e p ă m â n t , vo r fi
l e g a t e şi în c e r u ri , şi o r i c â t e veţi d e z l e g a pe p ă m â n t
v o r fi d e z l e g a t e şi în c e r u r i ”, e s t e v a la b i lă în
p e r s o a n a o r ic ă r u i s lu ji to r al Altarului!
D uh ov ni c ul e s t e „ochiul t r u p u l u i ” a d i c ă al vieţii
i n t e g r a l e bi se ri ce şt i; el e s t e „ s a r e a p ă m â n t u l u i ” c a r e
o p r e ş t e p u t r e z i c i u n e a p ă c a tu lu i. D ar d e m u l t e ori,
d u h o v n i c u l nu a t i n g e nici p e r f e c ţ i u n e a posi bilă a
o m u l u i firesc, d a r ă m i t e p e a celui d u h o v n i c e s c ! D acă
o m u l u i c a r e s e s t r ă d u i e ş t e s e r i o s p e c a l e a vieţii
d u h o v n i c e ş t i , d e m u l t e ori îi e s t e d e s t u l d e g r e u s ă
p ă t r u n d ă în a d â n c u l vieţii o m e n e ş t i , cu c â t m a i m u l t
îi va fi g re u să î n ţ e l e a g ă cele d u h o v n ic e ş ti celui ce s-a
î n s t r ă i n a t d e la a d e v ă r a t e l e convingeri duho vniceş ti!
Şi cu t o a t e a c e s t e lipsuri, cei c e s u n t c h e m a ţ i
într-o a st f e l d e s i t u a ţ i e (preoţii), t r e b u i e s ă s e u m i
l e a s c ă , s ă s e r o a g e a t â t p e n t r u s i n e c â t şi p e n t r u cei
p e c a r e îi p o v ă ţ u i e s c , s ă s e o s t e n e a s c ă s i n c e r p e c â t
îi a j u t ă p u t e r i l e , n ă d ă j d u i n d în m il a lui D u m n e z e u
şi p u r t a r e a Sa d e grijă, c a r e c ă l ă u z e ş t e n e v ă z u t
v i a ţ a o m e n i r i i p e c ă il e m â n tu ir ii ! De a c e e a , în
s c u r t e c u v in te , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă c u n o a s c ă b i n e
le g il e m o r a l e n a t u r a l e şi d e s c o p e r i t e d e D u m n e z e u ,
s ă ş t i e şi s ă a i b ă d a r u l d e a le î n ţ e l e g e , c a s ă p o a t ă
s ă le a p l i c e cu folos, a t â t p e n t r u m â n t u i r e a s a
p e r s o n a l ă c â t şi p e n t r u alţii.
P R A V I 11Λ III,SI·: RI C E A Ş C Ă 25
1. în T a i n a S p o v e d a n i e i l u c r e a z ă Harul, i u b i r e a
şi j e r t f a o m u l u i p e c a r e e s t e c a p a b i l s-o facă a t â t
d u h o v n i c u l c â t şi p e n i t e n t u l . C a p i t a l u l c a r e s e d ă
g r a t i s e s t e Harul, d a r el nu va a d u c e nici o r o a d ă ,
d a c ă nu va fi fo los it d e „ c ă l d u r a c r e d i n ţ e i p l i n ă d e
D u hu l S f â n t ” a iubirii d u h o v n i c u l u i şi a c r e d i n c i o s u
lui c a r e v o i e ş t e s ă s e m â n t u i a s c ă .
Es te d e o b s e r v a t , că şi i u b i r e a îşi a r e feţe le ei:
e s t e i u b i r e a c o n c e p t u a l ă şi i u b i r e d i n a m i c ă . Şi u n a
şi a l t a îşi a u p ă r ţ i l e lor b u n e şi pă rţ i rele.
Iu b i r e a c o n c e p t u a l ă e s t e a c e e a c a r e s e m a n i f e s t ă
prin c u g e t a r e , m a i a l e s a t u n c i c â n d e a s e h r ă n e ş t e
d in d o m e n i u l teoriilor, fără a p ă t r u n d e în s i m ţ u r i , ci
n u m a i l o c a l i z â n d u - s e în in te le ct , l ă s â n d a f e c ţ i u n i l e
s ă r a c e d e î n f l ă c ă r a r e a în făp tu ir il o r. La a c e s t fel d e
iu b ir e s e r e f e r e a S f â n t u l l a c o b , c â n d z i c e a c ă ,
c r e d i n ţ a fă ră d e f a p t e e s t e m o a r t ă 33.
Fiinţa a d e v ă r a t e i iubiri e s t e d r a g o s t e a i n t e g r a
lă, c a r e , î n f l ă c ă r e a z ă a t â t c u g e t a r e a c â t şi s i m ţ u r i l e ,
d e t e r m i n â n d p e o m Ia f a p t e l e m â n t u i r i i . Ei b in e ,
a t â t duh ovn ic ul c â t şi credi nci os ul t r e b u ie s ă fie c o n
vinşi d e a c e a s t ă iubire a faptelor, căci n u m a i e a c ă l ă u
z e ş t e p e o m cu t o a t ă s i g u r a n ţ a p e căil e mântuirii.
I u b i r e a e s t e p l ă c e r e a vieţii în d u h şi în a d e v ă r ;
d a r e a se d e s ă v â r ş e ş te num ai pe m ă s u r ă ce s e e x te
r i o r i z e a z ă prin fa p te . Vehicolul î n f ă p t u i r i l o r e s t e
j e r t f a n e p r e c u p e ţ i t ă , al c ă r u i d e s ă v â r ş i t m o d e l îl
g ă s i m în P e r s o a n a M â n t u i t o r u l u i Hristos, u r c â n d p e
d r u m u l C al va ru lu i.
I u b i r e a d e b ir o u , d e s e n t i m e n t t r e c ă t o r s u s ţ i n u
tă d e p l ă c e r e a i n t e l e c t u a l ă , s e p o a t e s t i n g e t o t a ş a
d e le sne c u m s-a n ă s c u t s a u s-a m a n i f e s t a t prin vorbă.
Dar i u b i r e a c a r e s e z i d e ş t e p e t e m e i u l je rtf ir ii
d e sine, d u r e a z ă în pofida orică rui o bs ta c ol. A c e a s t a
e s t e a d e v ă r a t a forţă c a r e s e o p u n e t e m e i n i c forţei
p ă c a t u l u i 34.
2. O ric e f a p t ă c â n d s e p r e z i n t ă Ia p o a r t a vieţii
e s t e î m b r ă ţ i ş a t ă s a u d e i n s t i n c t s a u d e r a ţ i u n e . în
c a z u l c â n d r a ţ i u n e a l i p s e ş t e , - în c azu l c o p i l ă r i e i , -
e a e s t e s u p l i n i t ă d e r a ţ i u n e a p ă r i n ţ i l o r şi a c o n d u
c ă t o r i l o r d in v i a ţ a s o c i a l ă ; d e a c e e a e s t e o a b s o l u t ă
d a t o r i e c a t i n e r e t u l s ă fie îngrijit, c a s ă p r o p ă ş e a s c ă
î n t r u t o a t e c e l e t r u p e ş t i şi d u h o v n i c e ş t i . T i n e r e t u l
t r e b u i e l ă m u r i t d e c e o f a p t ă e s t e b u n ă şi d e c e nu
este bună.
C â n d r a ţ i u n e a nu e s t e d e s t u l d e p u t e r n i c ă c a s ă
s e c o n d u c ă p e s in e , e a îşi a r e c o m p l e c t a r e a în r a ţ i u
nea părinţilorşi a conducătorilor. Când a ce ştia s u n t
n e v r e d n i c i d e o astf el d e s i t u a ţ i e şi „ t o l e r e a z ă ”
în c li n ă r il e lor s p r e p ă c a t , i n s t i n c t e l e n a t u r a l e t u l b u
r a t e d e a s a l t ă r i l e p ă c a t u l u i d in t â n ă r a fiinţă u m a n ă
s e c o r u p prin f a p t e r e p e t a t e , c a r e d e vin obicei.
P ă c ă t u i t u r n a t în fiinţa o m u l u i prin obicei, devine o
a doua natură, t i r a n i z â n d u - o t o a t ă viaţa.
Mai târz iu, c â n d r a ţ i u n e a s e v e d e pe s i n e a d â n c
z d r u n c i n a t ă d e u r m ă r i l e p ă c a t e l o r şi c a u t ă s ă in tr e
în s e v e r a ei f u n c ţ i u n e d e j u d e c ă t o r al f a p te lo r , în
g e n e r a l v o r b in d , g ă s e ş t e n a t u r a 35 - p e s t e c a r e e s t e
pusă regină d e z o r d o n a t ă şi is to v it ă 36 d e p u t e r e a
n e v in o v ă ţ ie i, c a r e e s t e c e a m a i f r u m o a s ă m o ş t e n i r e
a fiinţei o m e n e ş t i .
Prin e d u c a ţ i a pe c a r e t â n ă r u l o c a p ă t ă în s o c i e t a
t e a b i s e r i c e a s c ă şi laic ă s e o r i e n t e a z ă p r in c ip ia l în
a p re c ie re a faptelor o m e n eşti, d a r a c e a s t a este
a lt c e v a d e c â t b u n e l e d e p r i n d e r i , c a r e t r e b u i e s ă s e
Î n r ă d ă c i n e z e în fiinţa lui. R a ţ i u n e a , n e p e r v e r t i t ă d e
c o n c e p t e l e a şa -z is m o d e r n e , c u n o a ş t e c e e bine ,
d a r v o in ţa , d e j a p e r v e r t i t ă , e s t e d e p a r t e d e a-1
î n f ă p t u i . Din a c e a s t a s e n a ş t e c on fl ic tu l m o r a l din
v ia ţa o m u l u i .
R a ţ i u n e a în v i r t u t e a il um in ă ri i s a l e n a t u r a l e şi
s p i r i t u a l e c a u t ă o d i s c i p l i n a r e ps iho -fizică, d a r
î n t â m p i n ă p u t e r n i c u l g l a s al s i m ţ u r i l o r d e z m ă ţ a t e
şi t i r a n i z a t e d e p ă c ă t o s u l obi c ei t u r n a t în via ţa lui
d e t o a t e zilele. „Ştim în a d e v ă r , c ă l e g e a e s t e d u h o v
n i c e a s c ă ; d a r e u s u n t p ă m â n t e s c , ro b v â n d u t p ă c a
tului... F ii n d c ă d u p ă o m u l cei din l ă u n t r u îmi p l a c e
l e g e a lui D u m n e z e u ; d a r v ă d în m ă d u l a r e l e m e l e o
a lt ă l e g e , c a r e s e l u p t ă î m p o t r i v a legii p r i m i t e d e
m i n t e a m e a , şi m ă ţine rob legii p ă c a t u l u i , c a r e e s t e
t u r n a t ă în m ă d u l a r e l e m e l e ”37. D acă S f â n t u l Favel s e
În gr ijo ra d e a c e a s t ă t i r a n i z a r e a o b i c e i u l u i p ă c ă t o s ,
cu c â t m a i m u l t u nul c a r e nu a r e nici p e d e p a r t e
v o i n ţ a S f â n t u l u i Favel d e a s e p oc ăi i
3. D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă a i b ă în m i n t e a s a , cu
d e s t u l ă l i m p e z i m e , a c e s t p r o c e s evo lut iv al fiinţei
o m e n e ş t i , fi i n d c ă o r i c e fel d e c a n o n i s i r e , a d u c e o
l u p t ă î n t r e n ă z u i n ţ e l e s u p e r i o a r e a le s u f l e t u l u i , şi
între te n d in ţe le tiranice ale obiceiului păcătos.*
Pr im ul lut p a s s p r e d i s c i p l i n a r e a d u h o v n i c e a s c ă
t r e b u i e s ă fie lum inarea minţii, c ăc i, „în le g e e s t e
d r e p t a r u l d e p l i n e i c u n o ş t i n ţ e şi al a d e v ă r u l u i ”38. în
p a g i n i l e E v a n g h e l i e i „ e s t e p u t e r e a lui D u m n e z e u
d a t ă p e n t r u m â n t u i r e a f i e c ă r u i a c a r e crede...,,
f i i n d c ă în tr -în sa e s t e d e s c o p e r i t ă n e p r i h ă n i r e a , p e
c a r e o d ă D u m n e z e u prin c r e d i n ţ ă , şi c a r e d u c e t o t
la c r e d i n ţ ă , d u p ă c u m e s t e scr is: „Cel n e p r i h ă n i t ,
pr in c r e d i n ţ ă va t r ă i ”39. Dar c o n v i n g e r e a c r e d i n ţ e i s e
s e a m ă n ă în i n i m a o m u l u i p e c ă i l e a u z u l u i , z ic e
S f â n t u l Pavel, iar a u z u l t r e b u i e z g u d u i t în f u n c ţ i u n i
le lui prin î n v ă ţ ă t u r a p e c a r e p r e o t u l e s t e d a t o r s-o
f a c ă cu ti m p şi fă ră t i m p 40.
Nu e s t e s u f i c i e n t c a s ă i s e s p u n ă cu iva, c ă nu
t r e b u i e f ă c u t c u t a r e s a u c u t a r e lu c r u ; ci, e s t e a b s o
l u t n e c e s a r c a s ă i s e a r a t e de ce s ă nu-1 facă, şi cât
de m a risunt u r m ă r i l e a c e s t u i p ă c a t ; d e c i l u m i n a r e a
m in ţi i e s t e f l a m u r a c r e d i n ţ e i .
P o v ă ţu ir e a n u m a i a t u n c i îşi a r e a d e v ă r a t u l e f e c t
b i n e f ă c ă t o r , c â n d duhovnicul se coboară lângă
neputinţa penitentului. El t r e b u i e s ă facă î n t o t d e a u
n a o i n t r o d u c e r e la p o v e ţe l e s a l e prin pove stiri d in
v i a ţ a s a . S ă ia o a n u m i t ă g r e ş a l ă şi s ă o p o v e s t e a s c ă
c u m el fără a-şi d a s e a m a , în t i n e r e ţ e a lui, o fă c e a .
De ex.: C â n d e r a m m a i t â n ă r g l u m e a m e x a g e r a t , şi
d in a c e a s t ă pr ic in ă d e m u l t e ori a j u n g e a m la c e r t u r i
şi c h i a r la d u ş m ă n i e . La s p o v e d a n i e a m s p u s şi eu
du ho vn ic ulu i m e u , c a r e m-a l ă m u r i t ce î n s e m n ă
g lu m e l e , şi d a c ă nu b a g d e s e a m ă , prin n e c h ib z u in ţă ,
a j u n g să-mi a m ă r ă s c viaţa. Tot a ş a e s t e şi cu d u m -
” Rom. 2, 20.
“ Rom. 1, 16-17
" Rom. 10, 17; II Tim . 4, 2; Vezi: Predica.
P It Λ V I I,Λ I l I H K I t I C I S A S C Ä w
Vezi: Siluirea.
30 IEROM. NI CODIM SACHELARI E
fi l oso fi e şi s o c i o l o g i e . D u p ă o m i n u ţ i o a s ă a n a l i z ă
a s u p r a a t o t c e e x i s t ă , s ă a j u n g ă la p rin c ip iil e s i n t e
tice, prin c a r e s ă p o a t ă privi l u m e a ca un to t a ş e z a t
cu t a l p a pe fires cu l n e s i m ţ i t o r u l u i p ă m â n t , iar cu
c e l ă l a l t c a p ă t al s că rii , î n f i p t în zăr ile ve şn ic ie i a b i a
s e s i z a b i l e prin c r e d i n ţ ă re le va tă .
6, P r e g ă t i r e a s p e c u l a t i v ă nu s e r v e ş t e d e c â t n u
m a i Ia o r i e n t a r e ; p e c â n d c e n t r u l c a n o n i s i r i i o r
r ă m â n e t o t tipic ul p r a c t i c al c a n o a n e l o r . O m u l n u
a r e n i m i c m a i a p r o p i a t d e el d e c â t p e e l î n s u ş i , şi cu
to a te acestea, nu e s te nimic m ai g re u d e c â t a se
c u n o a ş t e o m u l p e s in e însuşi! Dacă c u n o a ş te r e a d e
s i n e e s t e un c o m p l e x a t â t d e g re u d e dirijat, cu c â t
m a i m u l t c u n o a ş t e r e a unui s u f l e t străin! n u m a i
contactul intim continuat pe linia tim pului are. m a r e l e
d a r d e a s c o a t e în e v i d e n ţ ă o re a li ta te s u f l e t e a s c ă .
Adevăratul creştin este acela care sim te, c u g etă
şi l u c r e a z ă fă ră a s e d e s c a l i f i c a s u b o f o r m ă s a u
alta. Pârghia dreptei cum păneli o are conştiinţa
f i e c ă r u i a , d a r în s u b i e c t i v i s m u l ei, nu p o a t e fi o
s t a r e c o n s t i t u t i v ă , ci n u m a i un s i m p l u i n d i c a t o r al
a s p i r a ţ i i l o r ’9. Î n t r u p a r e a , ca s ă zic a ş a , a a c e s t e i
c o n ş t i i n ţ e , c a r e s ă p o a t ă a l c ă t u i o personalitate
religioasă, a t â r n ă d e fapte. C r e d i n ţ a - f ă g ă d u î n ţ ă în
faţa du ho vni cu lui e s t e m o a r t ă fără d e faptele c onver
tirii creştine. De a c e e a duhov nic ul t r e b u i e s ă c u n o a s
c ă b i n e fiinţa co nve rt iri i cu t o a t e n u a n ţ e l e e i 50.
c e prin b u n ă t a t e a şi b l â n d e ţ e a s u f l e t u l u i s ă u , fiind
g a t a în or ic e v r e m e a primi t o t felul d e j e l a n i i , fie
e l e c h i a r s t r ă i n e d e a ct u l s p o v e d a n i e i . Ştiu c ă e s t e
f o a r t e g r e u s ă s e facă c in e v a „ t u t u r o r t o a t e ”, d a r
t o c m a i în a c e a s t ă g r e u t a t e c o n s t ă d e v o t a m e n t u l
jertfelnic, care în c u n u n e a z ă m isiu n ea p re o ţe asc ă.
P e s t e î n c r e d e r e a s i n c e r ă şi o m e n o a s ă s e
a d a u g ă a p o i cu m a i m u l t t e m e i , şi c o n ş t i i n ţ a
c r e d i n ţ e i în Har ul lui D u m n e z e u , c a r e s e d ă prin
T a i n a S fintei S p o v e d a n i i .
I m b o l d u l n a t u r a l al e x te r io ri z ă r ii e s t e a j u t a t d e
g l a s u l legii d e i e r t a r e al Sf intei Evanghelii: „ O r i c â t e
veţi le g a p e p ă m â n t vor fi l e g a t e şi în c e r u r i , şi
o r i c â t e veţi d e z l e g a pe p ă m â n t vo r fi d e z l e g a t e şi în
c e r u r i ”52.
C o n s t r â n g e r e a i n t e ri o r u lu i fi r es c îl face p e o m
s ă s e e x t e r i o r i z e z e ; c h e m a r e a h a r i c ă ÎI f a c e s ă s e
t e a m ă d e d r e a p t a j u d e c a t ă a lui D u m n e z e u , şi s ă
c r e a d ă în i e r t a r e a p ă c a t e l o r s a l e , fi i n d c ă D u m n e z e u
e s t e Cel ce p r i m e ş t e t o a t e şi v in d e c ă toa te. Du hovni
cul e s t e c h e m a t n u m a i s ă a d u c ă la î n d e p l i n i r e a c e s t
l u c ru , ca un i s p r a v n i c al T a i n e l o r lui D u m n e z e u , d e
a c e e a el s e c h e a m ă „P ă ri n te d u h o v n i c e s c ”53.
2. Felul p e n i t e n ţ i l o r . D u h o v n ic u l e s t e d a t o r s ă
p r i m e a s c ă p e toţi la s p o v e d a n i e , fă ră nici o a l e g e r e ,
fie tâ n ă r , s a u b ă t r â n , b ă r b a t s a u fe m e ie , c u c e r n i c
s a u p ă că to s , r o m â n s a u d e altă n a ţ io n a li ta te , n u m a i
s ă fie o r t o d o x . C e e a ce e s t e s p i t a l u l p e n t r u b o a l a
t r u p e a s c ă , a c e l a ş i luc ru e s t e T a i n a S p o v e d a n i e i
p e n t r u b o a l a s u f l e t e a s c ă . B oal a t r u p e a s c ă e s t e o
a d e v ă r a t ă ră v ă ş ir e a în tr eg ii fiinţe c o p i l ă r e ş t i .
Influenţa socială îl t â r ă ş t e la t o a t e felurile d e
iluzii şi c r e d i n ţ e , c a r e m a i d e c a r e m a i u t o p i c e , şi
g a t a d e a-i falsifica viaţa.
Raţiunea, în v i r t u t e a f u n c ţ i u n i i s a l e f i r e ş t i ,
l u c r e a z ă m a i m u l t c a a p a r a t fo r m al , fără a a v e a
p o s i b i l i t a t e a d e a verifica fi e c a r e o b i e c t d e c u g e t a r e
prin e x p e r i e n ţ a p r a c t i c ă din via ţa zilnică. Şi c e e s t e
m a i uşo r, d e c â t a c o n s t r u i din i m a g i n a ţ i e t o t felul
d e i d e a l u r i , c a r e nu a p a r ţ i n î n f ă p t u i r i l o r o m e n e ş t i ,
s a u cel p u ţin , f i e c ă r u i in s s ă le î n f ă p t u i a s c ă ! Mu t o t
c e e a c e e s t e bu n e s t e fo lo s it o r 56; şi nu t o t c e e a c e
e s t e fo lo s it o r e s t e şi posi bil d e re a li z a t. Ba c h i a r în
c a z u l c â n d c o n d iţ ii le e x t e r n e p e n t r u a r e a liz a c e v a
s u n t s u f i c i e n t e , s e î n t â m p l ă ca s ă fie i n s u f i c i e n t e
c o n d i ţ i i l e i n t e r n e , şi invers. T i n e r e t u l , în m a j o r i t a
t e a c a z ur ilo r , nu e s t e în s t a r e s ă î n ţ e l e a g ă a c e s t
lu c ru ; n u m a i c â n d d ă p i e p t cu „ î n d ă r ă t n i c a r e a li
t a t e ”, n u m a i a t u n c i îşi vin e în sim ţir i, c a şi fiul cel
d e s f r â n a t d in E v a n g h e li e .
In g e n e r e , d e d e s u b t u l t u t u r o r n ă z u i n ţ e l o r î n a l t e
se a s c u n d e egoismul.
- E s t e e g o i s m l e g i t i m 57, c a r e s e s u s ţ i n e pri n
r ă b d a r e , m u n c ă c i n s t i t ă şi c r e d i n ţ ă n e p r e c u p e ţ i t ă .
P ă c a t u l î m p o t r i v a lui c u l m i n e a z ă în s i n u c i d e r e .
- Es te e g o i s m p ă c ă t o s , c a r e s e h r ă n e ş t e prin
“ I Cor. 6, 12.
57„Egoismul legitim” este în sensul: de verticalitate, de demnitate
creştină, de respect de sine - omul fiind creat după chipul şi
asemănarea lui Dumnezeu. Demnitatea creştină este chipul lui
Dumnezeu în om. Omul în acţiunea şi efortul lui continuu de a
ajunge la asemănarea cu Dumnezeu, la locuirea Duhului lui
Dumnezeu în om, la îndumnezeire, prin rugăciune şi credinţă
neprecupeţită, răbdare şi muncă cinstită, se află în starea de
„egoism legitim”, (n.ed.)
PRAVILA B I S E R I C E A S C A 37
d e s t r ă b ă l a r e , î n ş e l ă c i u n e şi n e c r e d i n ţ ă . De aici
i z v o r ă s c t o t felul d e p ă c a t e . P e n tr u t i n e r e t , a c e s t
l uc ru , nu e s t e clar; şi d a c ă nu e s t e c ă l ă u z i t d e
c u n o s c ă t o r i p ro f u n z i ai vieţii o m e n e ş t i , tinerii s u n t
p r e d i s p u ş i s ă c a d ă în c e l e ma i m a ri p ă c a t e . In a c e s t
caz , n u m a i forţa i m p o s i b i l i t ă ţ i l o r m a t e r i a l e şi s o c i a
le îi m a i p o a t e a d u c e p e c a l e a u n e i c u m i n ţ e n i i
o m e n e ş t i . Dar în a c e s t caz, s e a s e a m ă n ă cu b l â n d e
ţ e a leu lui ţ i n u t în c u ş c ă , iar nu cu a o m u l u i c ă l ă u z i t
cu d e m n i t a t e d e forul s u p e r i o r al raţi u n ii l u m i n a t ă
de credinţă.
5, Ei b i n e , ţ i n â n d s e a m ă d e t o a t e a c e s t e a ,
d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă p r o c e d e z e cu m u l t ă b ă g a r e
d e s e a m ă , fa ţă d e cei tineri. Să n u le r e p r i m e
t e n d i n ţ e l e , ca nu c u m v a ei s ă le î n c h i d ă şi s ă le
a s c u n d ă în t a i n i ţ a s u f l e t u l u i lor t i n e r e s c , ci s ă le
l a s e c a s ă s e d e s f ă ş o a r e în firescul lor:
- în forma de cercetare d u h o v n i c e a s c ă s ă le
î n c u r a j e z e t e n d i n ţ e l e s p r e a-i s t i m u l a p e tineri a s e
exterioriza;
- în s fă tu iris ă Ie î n d r u m e t e n d i n ţ e l e s p r e folo
s i n ţ a n o r m a l ă a vieţii,
- iar ră ul d e c l a r a t să-l reprime p ă r i n t e ş t e şi cu
com pătim ire.
încurajarea se face a t u n c i , c â n d d u h o v n i c u l ia o
a t i t u d i n e v e se lă , p r i m i n d f a p t e l e ca p e c e v a n o r m a l .
S ă a p r o b e n ă z u i n ţ e l e b u n e , - fi in dc ă tinerii a u m u l t e
n ă z u i n ţ e b u n e , m a i a l e s c a idei p u r e , - t r e c â n d cu
v e d e r e a , la î n c e p u t , p ă r ţ i l e rele. D a c ă a r a r ă t a d e la
î n c e p u t c e e s t e b i n e şi c e e s t e rău, cu un to n a p ă
s a t , a r d u c e la d e s c u r a j a r e . P e n tr u t e n d i n ţ e l e r e le ,
c a p r e d i s p o z i ţ i e f i r e a s c ă 58 (a firii s t r i c a t e , c ă z u t e din
h a r u l lui D u m n e z e u , n.ed.) p e c a r e le c o n s t a t ă în
t i m p u l d e s t ă i n u i r i l o r , t o c m a i la u r m ă s ă c a u t e c a s ă
p o v ă ţ u i a s c ă e n e r g i a t i n e r e a s c ă , cu u n to n m a i
a p ă s a t s p r e o ţ i n t ă d e î n f ă p t u i r i ve ri fi c a t b u n e , şi s ă
d e z a p r o b e c u c l a r i t a t e c e e a c e e s t e rău. D e s i g u r că
luc rul e s t e c a m g r e u , şi d e p i n d e d e p u t e r e a d e
p ă tru n d e re a duhovnicului. Aceasta e s te o însuşire
c a r e nu s e p o a t e s p u n e prin viu grai, ci s e c a p ă t ă prin
s tu d ii î n t i n s e , e x p e r i e n ţ ă î n d e l u n g a t ă şi r u g ă c i u n e .
T e n d i n ţ e l e rele, c a r e d u c în c h i p v ă d i t la î n f ă p
tuiri p ă c ă t o a s e , t r e b u i e s c î n ă b u ş i t e , în p r i m u l r â n d
prin lămuriri. în g e n e r a l , t i n e r e t u l e s t e î n s e t a t d u p ă
i d e o l o g i e . 59 D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă facă m u l t ă î n t r e
b u i n ţ a r e d e l ă m u ri r i prin p o v e ţ e p e r s o n a l e şi prin
c a n o n u l cititului d e cărţi bisericeşti c a r e s ă Ie î n a r
m e z e c u g e t a r e a d e a l u p t a c o n t r a p ă c a t u l u i . Să a d u c ă
e x e m p l e din rezu ltatul n e n o r o c i t al c e lo r bolnavi,
închişi, s a u săr ăci ţi din c a u z a pă catelor. Să-i p u n ă s ă
facă ei înşişi c o n s t a t ă r i şi să-şi d e a p ă r e r e a .
Pe m ă s u r ă c e s-au convins, s ă le p u n ă pe u m e r i
s a r c i n a c a n o n i c ă , î n ţ e l e p ţ e ş t e d o z a t ă , c ăc i altfel
p o a t e a j u n g e la e f e c t e c o n t r a r i i a ş t e p t ă r i l o r .
T i n e r e t u l a r e n e v o ie d e a fi s u p r a v e g h e a t , a p r o
piat, a p r e c i a t şi s t i m u l a t în n ă z u i n ţ e l e s a l e b u n e . Să
nu i s e c e a r ă f a p t e e x a g e r a t e c a r e să-i d e p ă ş e a s c ă
c a p a b i l i t a t e a Înfăpt uir ilo r. El s e a fl ă la r ă s p â n t i a
vieţii. E g o i s m u l îl f r ă m â n t ă lă u n tr ic , s o c i e t a t e a cu
t o a t e m ă g u l i r i l e ei îl a s a l t e a z ă ; r e l i g i o z i t a t e a cu
s p l e n d o r i l e îl a d e m e n e ş t e . Potrivit cu fires cu l fi e c ă
ruia, cu e d u c a ţ i a p r i m i t ă şi î m p r e j u r ă r i l e vieţii, ia o
a ti tu d in e , c a r e îi va fi h o t ă r â t o a r e p e n t r u t o a t ă viaţa.
6. De o b s e r v a t e s t e faptu l c ă t i n e r e t u l c r e s c u t în
d e s f ă t a r e a îndestulărilor, cu to a tă e d u c a ţia n a t u r a
lă c a r e l s e d ă , n u e s t e c a p a b i l d e e f o r t d u h o v n i c e s c ,
î n d e s t u l a r e a m o l e ş e ş t e , d e a c e e a z i c e a M â n tu i to ru l:
Cu a n e v o i e va int ra b o g a t u l î n t r u î m p ă r ă ţ i a c e r u r i
l o r 60. P â n t e c e l e s ă t u l n u d ă voi e c a m i n t e a s ă c u g e t e
la c e l e î n a l t e . Ia D u m n e z e u m a i a l e s , ci s ă c u g e t e la
el, c a s ă fie d i n c e în c e m a i s ă t u l .
C onştiinţa cu a t â t devine mai m a te ria listă, cu
c ât trupul care o a d ă p o s te şte este m ai îm buibat.
Aşa s e explică, d e ce, d e ex. fiii b o g ă t a ş i l o r nu î m b r ă
ţi ş e a z ă viaţa d e cleric; iar fiii d e ţă r a n i aju nşi b in e
înstăriţi, ba c h ia r nici fiii d e preoţi, nu s e ma i d e d i c ă
nici slujbei altarului, d a r ă m i t e vieţii m o n a h a l e !
Instinctul e goi sm ulu i c o ndu ce , s u b diferite forme,
î n t r e a g a via ţă p ă m â n t e a s c ă , d e a c e e a S f â n t u l A p o s
tol Pavel z ic e a , c ă l ă c o m i a e s t e r ă d ă c i n a t u t u r o r
r ă u t ă ţ i l o r 61. N um a i s ă r ă c i a şi s u f e r i n ţ a s u b dif e ri t e
forme, mai disciplinează n echibzuinţa o m e n e a s c ă .
7. Cei v â r s t n i c i t r e b u i e s c t r a t a ţ i f ie c a r e d u p ă
c a p a b i l î t a t e a lui d u h o v n i c e a s c ă şi d u p ă s t a r e a
s o c i a l ă şi s a n i t a r ă , u r m ă r i n d u - s e p e o r i c e c a l e
î n d u h o v n i c i r e a lor.
E bine ca duhovnicul să p ro c e d e z e în to td e a u n a
cu m u l t ă b ă g a r e d e s e a m ă în c o n t a c t u l s ă u cu dife
rite feluri d e o a m e n i . Se î n t â m p l ă une ori, ca s ă c u r e
ţe p e a ltul d e p ă c a t e şi s ă s e m o l i p s e a s c ă el în s u ş i.
Tipurile sentimentale şi p u ţ i n e la c u g e t a r e (cu
m i n t e s l a b ă , n.ed.) s u n t e x p u s e m a i u ş o r la astf el d e
c a z u r i. Ei p ă ţ e s c , în c az u l a c e s t a , c a f e m e i a n e p r ic e -
t r e b u i e s ă fie un i s p ra v n ic al t a i n e l o r lui D u m n e z e u .
8. D uh o v n ic u l e s t e p ă r i n t e , j u d e c ă t o r şi d o c t o r
sufletesc.
- Ca părinte, s t ă p â n i t d e iubirea d e o a m e n i , el e s t e
d a t o r s ă p r i m e a s c ă p e toţi c âţ i c a u t ă m â n t u i r e a .
- Ca Judecător e x a m i n e a z ă s t a r e a s u f l e t e a s c ă a
f i e c ă r u i a , c ă l ă u z i n d u - s e d e d r e p t a r u l le gi lo r n a t u r a
le şi re v e la te . El nu j u d e c ă d e Ia el, ci c u m a î n v ă ţ a t
d in S f â n t a S c r i p t u r ă , S f â n t a T r a d i ţ i e şi din Pravila,
D o g m e l e şi C a n o a n e l e Bisericii, d e a c e e a j u d e c a t a
lui e s t e d r e a p t ă , şi pr in u r m a r e t r e b u i e a s c u l t a t ă .
- Ca doctor, el v i n d e c ă s u f l e t e l e c el e s l ă b ă n o -
g i t e d e p ă c a t e şi c ă l ă u z e ş t e m i n ţ i l e c e le r ă t ă c i t e din
p r i c i n a Î n t u n e r i c u l u i n e ş t i i n ţ e i , d e a c e e a el e s t e
î m p r e u n ă l u c r ă t o r al M â n t u i t o r u l u i şi f r a t e al
penitentului.
9 - Locul s p o v e d a n i e i d e r e g u l ă t r e b u i e s ă fie
l o c a ş u l bisericii, în p a r t e a d r e a p t ă a p r o n a o s u l u i
d i n a i n t e a i c o a n e i M â n tu i to r u lu i Hristos. In v e c h i m e ,
cei p ă c ă t o ş i a s c u l t a u sl ujb a b i s e r i c e a s c ă d in p r o
n a o s ; t o t în p r o n a o s s e c i t e ş t e şi m i e z o n o p t i c a s a u
p o l u n o ş n i ţ a , c a s i m b o l al v e g h e r ii p e n t r u a î n t â m
p i n a p e d r e p t u l J u d e c ă t o r la z i u a c e a d e a p o i , d u p ă
pi ld a c e l o r cinci f e c i o a r e î n ţ e l e p t e . Tot a ş a şi Ia
s p o v e d a n i e , î n t r u c â t e s t e o j u d e c a t ă a iertării p ă c a
telor, t r e b u i e s ă s e fa că în p r o n a o s , ca loc d e s t i n a t
d e j a p e n t r u p e n i t e n ţ i 63.
D uh ov ni c ul , fiind m â n a t d e p ă r i n t e a s c a i u b i r e
d e o a m e n i , el v in e la b is e r ic ă , i a r c a j u d e c ă t o r , el
t r e b u i e s ă s t e a în s c a u n u l d e j u d e c a t ă . C u m t r e b u i e
s ă fie a c e l s c a u n ?
N ic ăi e ri n - a m g ă s i t s c r is . î n s ă c a o m o d e s t ă
p ă r e r e , fă ră d e nici o p r e t e n ţ i e , prin a n a l o g i e cu
s c a u n u l a r h i e r e s c d e la „locul cel d e s u s ”, el t r e b u i e
s ă s e d e o s e b e a s c ă d e c e l e l a l t e s t r ă n i , fiind un
s c a u n p o r t a t i v cu o d e s t i n a ţ i e s p e c i a l ă . El t r e b u i e
s ă fie un j e ţ , în a c ă r u i t a p i ţ e r i e s ă p r e d o m i n e a lb u l
şi roşul, a ş e z a t ca şi s t r ă n i l e c e l e l a l t e p e o p l a t f o r
m ă înaltă c a m d e z ec e cm. Alături d e j e ţ s ă fie o c a r p e
tă, a ş e z a t ă p e platformă, în a in te a icoanei Mân tuito ru
lui, u n d e t r e b u i e s ă s t e a c re din cio su l în g e n u n c h i .
D u h o v n i c u l t r e b u i e s ă s t e a l â n g ă i c o a n ă , în
p a r t e a s t â n g ă a ei, în a ş a fel î n c â t să p o a t ă a v e a pe
c r e d i n c i o s s u b ep it ra h il . A c es t a m e n a j a m e n t s p e
cial p e n t r u s p o v e d a n i e a r i n s p i r a c r e d i n c i o s u l u i o
s i m ţ i r e d e o s e b i t ă , c â n d s- a r v e d e a cu faţa la icoană,
î m p r e j m u i t d e un d e c o r c a r e in s p ir ă m ă r e ţ i e şi
conştiinciozitate.
E ma i b i n e ca p e n i t e n t u l s ă s t e a în t o t t i m p u l
s p o v e d a n i e i în g e n u n c h i sub epitrahil, c ă c i prin
a c e a s t a s e a s e a m ă n ă cu f e m e i a c e a p ă c ă t o a s ă , c a r e
a u n s cu m i r p i c i o a r e l e M â n t u i t o r u l u i şi Ie-a ş t e r s cu
p ă r u l c a p u l u i s ă u . Mu n u m a i a c e a s t ă f e m e i e p ă c ă
t o a s ă a s t a t în g e n u n c h i , ci şi p r i e t e n a Maria, s o r a
Martei a s t a t în g e n u n c h i şi a a s c u l t a t î n v ă ţ ă t u r i l e
M â n t u i t o r u l u i Hristos.
S u b e p i t r a h i l , cu faţa la i c o a n ă , p e n i t e n t u l s t ă ,
a i e v e a , î n a i n t e a M â n t u i t o r u l u i c a r e va j u d e c a t o a t e
c e l e v ă d i t e şi a s c u n s e . Apoi s c u t e ş t e p e m a j o r i t a t e a
p e n i t e n ţ i l o r , şi în d e o s e b i p e cei tineri, d e a fi c o p l e
şiţi d e r u ş i n e a c a r e î-ar c u p r i n d e , c â n d a r s t a fa ţă
c ă t r e faţă cu d u h o v n i c u l .
Pr e o tu l î m b r ă c a t în e p i t r a h i l şi felon, - la n e v o i e
în a f a r ă d e b i s e r i c ă p o a t e fi şi n u m a i cu e p i t r a h i l u l ,
- t r e b u i e s ă c i t e a s c ă cu t o a t ă c u c e r n i c i a m o li tf e l e
s p o v e d a n i e i . Apoi, e s t e m u l t m a i b in e s ă s e c i t e a s c ă
44 I EROM. NI CODI M SACHELARI E
a fă c u t- o c â t şi p e n t r u alţii, la tă i e r a r h i z a r e a s u b i e c
tivă a p ă c a t u l u i :
1) Păcatele tinereţii, s a u a l e lipsei d e e x p e r i e n ţ ă
j u d e c a t e în s i n e a lor, s u n t c e le m a i u ş o a r e , d a r
o b i ş n u i e s c fiinţa o m u l u i cu p ă c a t u l . Am a v u t o c a z i a
s ă v ă d o d a t ă un t a t ă c u m îşi î n v ă ţ a p e co pil ul s ă u
mic, c a s ă în ju re p e m a m ă - s a s u b m o t i v c ă e mic.
I a tă c u m s e i n t r o d u c e o tr a v a ră ulu i o b ic e i în s u f l e
tul f r a g e d al tine rimi i!
2) Păcatele ascunse s u n t c e l e f ă c u t e m a i m u l t
cu c u g e t u l . D u p ă c u m e s t e s ă m â n ţ a e s t e şi p l a t a ,
d u p ă c u m e s t e c u g e t u l e s t e şi fa p t a . (Gâ ndurile).
3) Păcate făcute din slăbiciune, c a r e s e în v e c i
n e a z ă c u c e le a l e c u g e t u l u i , deci m a i l e s n e d e i e r
tat, î n s ă , d e m u l t e ori, s l ă b i c i u n e a e s t e s u s ţ i n u t ă d e
n e g l i j e n ţ ă , şi cu a t â t a e s t e ma i rău c u c â t n e g l i j e n ţ a
e s t e voită.
4) Păcate făcute cu ştiinţă ş i voinţă, a c e s t e a
s u n t c e l e ma i g r e l e p ă c a t e . Ele nu s e ş t e r g d e c â t
prin p e d e a p s a p o c ă i n ţ e i . (Ştiinţa, Hula)
T o a t e a c e s t e a s e re f e r ă la p r e d i s p o z i ţ i a f i r e s c u
lui p ă c ă t o s din o m . C el e s o c i a l e şi cu privire la c e l e
s f i n t e , vezi: P ă c a tu l , Ierosilia, Hula, ş .a .
III. Cauzele d e p ă c ă t u i r e s u n t m u l t e . Ele p o r
n e s c c a p r e d i s p o z i ţ i e (rea), din l ă u n t r u l o m u l u i , şi,
d a c ă îşi g ă s e s c c o r e s p o n d e n t în a f a r ă , a t u n c i s i t u a
ţia d u h o v n i c e a s c ă d e v i n e cu tot ul v r e d n i c ă d e j a l e .
Cu c â t p u t e r e a d i n a f a r ă c a r e îi i m p u n e o m u l u i
p ă c a t u l e s t e m a i m a r e , m a i s il n ic ă , cu a t â t şi
v i n o v ă ţ i a e s t e m a i m i c ă . Cu c â t o m u l d i s p u n e d e o
m a i m a r e l i b e r t a t e în a l e g e r e a fa p te lo r, cu a t â t şi
o s â n d a îi e s t e m a i h o t ă r â t o a r e . (Păcatul).
IV. Mijloacele d e î n f ă p t u i r e a p ă c a t u l u i u ş u r e a z ă
sau îngreuiază can o nisirea păcatului.
46 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E
Intenţia e s t e c e n t r u l d e o r i e n t a r e în c a z u l d e
faţă . D u ş m ă n i a , u r i c i u n e a f ă r ă t e m e i , şi m a i a l e s
p l ă c e r e a d e a f a c e rău, s u n t c e l e m a i c r i m i n a l e
mijloace sufleteşti de a păcătui.
Mijloace de uşurare s u n t a t u n c i c â n d c i n e v a a
f ă c u t un p ă c a t fără i n t e n ţ i e r e a , din c a u z a î n ş e l ă c i u
nii şi a n e ş t i i n ţ e i , d in pri c in a u n e i î n t â m p l ă r i f ă r ă d e
voie, d e ex. c â n d cineva a a r u n c a t cu un b ă ţ într-un
p o m şi a s c o s o c h iu l unui o m , s a u a d a t cu p u ş c a
d u p ă un uliu şi a î m p u ş c a t o vită.
V. S copul p e n t r u c a r e a fost f ă c u t p ă c a t u l a r e o
d e o s e b i t ă î n s e m n ă t a t e . într -un fel s e c a n o n i s e ş t e ,
d e ex., o m i n c i u n ă s p u s ă c a c i n e v a s ă s c a p e d e o
p r i m e j d i e , şi altfel ca s ă fa că r ă u a p r o a p e l u i . C ea
m a i m a r e vi nă o p o a r t ă p ă c a t u l f ă c u t cu scopul d e a
s e r ă z b u n a şi m a i a l e s din plăcerea de a face rău.
VI. Tim p u l p o a t e d e a s e m e n e a s ă u ş u r e z e s a u
s ă î n g r e u n e z e c a n o n i s i r e a . în tr -u n fel s e c a n o n i s e ş
te u n o m c a r e a f u r a t c â n d îi e r a v ia ţa în p r i m e j d i e ,
şi într-altfel s e c a n o n i s e ş t e c â n d fură din obic e i . Cu
c â t p ă c a t u l e s t e c u l t i v a t în tr -u n t i m p m a i î n d e l u n
g a t , cu a t â t şi c a n o n i s i r e a t r e b u i e s ă fie m a i l u n g ă
şi m a i a s p r ă .
VII. Lo cu i p o a t e s ă i n f l u e n ţ e z e f o a r t e m u l t a s u
p r a s u f l e t u l u i o m e n e s c . S e n t i m e n t u l religios, d e
ex., altfel v i b r e a z ă î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar, d e c â t în
f a ţ a u n e i c o r t i n e d e t e a t r u . C in e fa c e p ă c a t e în locul
c a r e p r e d i s p u n e la m o r a l i t a t e , a c e l a d ă d o v a d ă d e
n e c r e d i n ţ ă , şi d e c i s e c a n o n i s e ş t e m a i a s p r u . Fu rt ul
d in Biserică e s t e m a i g r e u d e c â t cel d i n a f a r ă d e
B iseri că.
VIII. Continuitatea pă catulu i e s t e o c h e s t i u n e
p e c a r e d u h o v n i c u l t r e b u i e s-o a i b ă p u r u r e a în
m e m o r i e . Un p ă c a t uşor, f ă c u t în î m p r e j u r ă r i c a r e
P R A V I I, Λ IUM KU. I ti UAH C Ä 47
d a c ă m e r g e bi ne , îi u ş u r ă m c a n o n u l , c ăc i prin
c a n o n i s i r e nu s e u r m ă r e ş t e o r ă s p l a t ă a p ă c a t u l u i ,
ci î n d r e p t a r e a p e n t r u viitor.
Când a m e p u izat to a te mijloacele d e can o n isire
şi cel g r e ş i t nu d ă s e m n e d e p o c ă i n ţ ă , a t u n c i î s e
r e fu z ă d e z l e g a r e a şi a st fe l s e î n l ă t u r ă d e la s p o v e d a
nie, s e a f u r i s e ş t e .
in rezum at; T o a t e a c e s t e IX t r e p t e f o r m a l e p e n
tru c e r c e t a r e a f a p t e l o r o m e n e ş t i , s e r e d u c la trei
m o m e n t e p ri n c ip a le :
a) C in e e s t e î n f ă p t u i t o r u l ,
b) F a p t e l e c o n s i d e r a t e în s i n e a lor şi
c) Ce u r m ă r i au.
11. Cu a c e s t e m i j l o a c e s e c e r c e t e a z ă , d e obic e i ,
n u m a i p ă c a t e l e c a r e a u o î n s e m n ă t a t e m a i m a r e , şi
c a r e p o t a v e a u r m ă r i m a i rele. S u n t u n e l e c a z u ri
c â n d u n p ă c a t nu s e p o a t e c e r c e t a prin t o a t e a c e s t e
9 t r e p t e , ci n u m a i prin u n e l e d in ele. C â n d p e n i t e n
tul e s t e c u n o s c u t d e m a i î n a i n t e , t r e a p t a s e p r e s u
p u n e d e j a c u n o s c u t ă . Alteori s e c e r c e t e a z ă u n p ă c a t
ş t i u t d e la o s p o v e d a n i e a n t e r i o a r ă şi a c u m s e
c e r c e t e a z ă n u m a i u r m ă r i l e lui ca s ă s e c u n o a s c ă
a t â t s t a r e a p r e z e n t ă c â t şi viitorul p e n i t e n t u l u i .
Fe t o a t e a c e s t e IX t r e p t e d e c e r c e t a r e , d u h o v n i
cul t r e b u i e s ă le a i b ă î n t i p ă r i t e în m e m o r i e , în a ş a
fel î n c â t , s ă le p o a t ă folosi cu u ş u r i n ţ ă în t im p u l
cercetărilor canonice.
î n t r e b ă r i l e s ă fie p u s e în a ş a fel î n c â t s ă nu d e a
im presia că duhovnicul s e inte re se a ză de s o a r ta
p e n i t e n t u l u i cu g â n d isco dit or, ci n u m a i c a s ă ş t i e
c u m s t a u lucru ril e, c a s ă p o a t ă d a o d e p l i n ă şi legi
t i m ă d e z l e g a r e . C â n d a r o b s e r v a c ă p e n i t e n t u l u i i-ar
veni în m i n t e astfel d e idei, p o a t e să-i s p u n ă : Nu
î n t r e b d e a st fe l d e lu cruri cu a lt g â n d , d e c â t c a s ă
P R A V I I , Λ 111 f! 14 It I (i M A S C Ä 4i)
m ă l ă m u r e s c d e s p r e g r e u t a t e a s a u u ş u r i n ţ a faptelor,
ca s ă ştiu c u m s ă ap lic r â n d u i a l a Pravilei. După ce a
s p u s t o t c e av ea d e s p u s , e bine ca s ă fie î n t r e b a t p e
n ite ntu l d a c ă n-a u i t a t ce va şi, d a c ă îşi va m a i a d u c e
a m i n t e ma i p e u r m ă d e ceva, s ă vie ca să-i s p u n ă .
O r ic e fel d e p ă c a t e a r auzi p r e o t u l , s ă nu d e a
s e m n e d e i n d i g n a r e , s a u s ă facă v r e u n g e s t c a r e a r
d u c e p e c r e d i n c i o s la d e s c u r a j a r e . S ă fa c ă t o t c h ip ul
c a s ă î n c u r a j e z e pe cel r u ş i n o s şi ti m id . Pe cel c e
e s t e p r e a z d r o b i t s u f l e t e ş t e s ă nu-i s p u n ă c â t e d e
m a r e p ă c a t u l , şi nici t i m p u l c a n o n i s i r i i , ci d o a r să-i
d e a u n c a n o n provi zo riu , p â n ă Ia o n o u ă s p o v e d a
nie şi m a i a l e s ca s ă c i t e a s c ă cărţi b i s e r i c e ş t i , c a r e
l-ar l ă m u r i t o c m a i cu privire la p ă c a t u l s ă u , şi a b i a
a p o i să-i v o r b e a s c ă d e s p r e g r a v i t a t e a p ă c a t u l u i .
12. C a n o n i s i r e a nu a r e s c o p u l d e a p e d e p s i în
s e n s u l s t r i c t al c u v â n t u l u i , ci d e a î n d r e p t a v ia ţa
cel ui c e a g r e ş i t p â n ă în p r e z e n t . C h i a r c u v â n t u l
c a n o n , î n s e a m n ă d r e p t a r , r e g u l ă , d e c i prin c a n o n i
s ir e s e î n ţ e l e g e î n t r e g u l p r o c e d e u d e î n d r e p t a r e şi
d i s c i p l i n a r e a vieţii m o r a l e . De a c e e a d u h o v n i c u l nu
t r e b u i e s ă p i a r d ă d in v e d e r e că el, prin a p l i c a r e a
c a n o a n e l o r , nu face a l t c e v a d e c â t s e s i l e ş t e c a s ă
î n d r e p t e c e e a c e e s t e v ă t ă m a t . P ă c a t e l e f ă c u te , c a
v a l o a r e în s in e , r ă m â n în s e a m a milostivirii lui
D u m n e z e u şi p e n t r u cel c e s e p o c ă i e ş t e s i n c e r şi
p e n t r u cel n e p o c ă i t . Pe d u h o v n i c nu-1 i n t e r e s e a z ă
t r e c u t u l p e n i t e n t u l u i , d e c â t n u m a i în m ă s u r a în
c a r e îi e s t e t r e b u i n c i o s s p r e a s e o r i e n t a d e s p r e
p u t e r e a p ă c a t e l o r c a r e îl s t ă p â n e s c .
E bine ca de prim a d a tă să i se c ite a s c ă însuşi
c a n o a n e l e s a u c u v i n t e l e S cripturii, c a r e îi o s â n d e s c
p ă c a t u l , şi să-i a r a t e c â t d e m a r e e s t e a c e a g r e ş a l ă ,
în a ş a fel î n c â t nici să-l a r u n c e în d e s c u r a j a r e , şi
50 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E
nici s ă r ă m â n ă n e p ă s ă t o r faţă d e p ă c a t . La î n c e p u t
s ă n u -ί facă nici o r e d u c e r e d e t i m p , ci să-I î n c r e d i n
ţ e z e c ă d u h o v n i c u l a r e grijă d e i c o n o m i s i r e a s u f l e
tului lui, c h i a r m a i m u l t d e c â t p e n i t e n t u l î n s u ş i.
D u p ă c u m cel c e s e d u c e la m e d i c s e la să în m â i n i l e
m e d i c u l u i s p r e c e r c e t a r e , t o t a ş a şi p e n i t e n t u l
t r e b u i e s ă s e l a s e în s e a m a d u h o v n i c u l u i .
La o a lt ă s p o v e d a n i e , d a c ă s i t u a ţ i a m e r g e bine ,
t r e b u i e să-I î n c u r a j e z e , a r ă t â n d u - i că s t ă p â n i r e a d e
s i n e p â n ă în p r e z e n t e s t e o d o v a d ă că el s e p o a t e
î n d r e p t a d a c ă v o i e ş t e . Dacă e s t e un p e n i t e n t s â r g u -
in ci os, p o a t e să-i r e d u c ă ce va din c a n o n , d u p ă c u m
î n g ă d u i e Pravila, a m e n i n ţ â n d u - l c ă d a c ă m a i c a d e
în a c e l a ş i p ă c a t , i s e a p l i c ă c a n o n u l d e la î n c e p u t
d u p ă rânduiala canonică.
13. C o m b a t e r e a p r a c t i c ă a p ă c a t u l u i . O m u l , în
s ta re de pocăinţă, este a s e m e n e a unui ostaş care a
d e c l a r a t r ă z bo i p ă c a t u l u i c a r e voia să-l u c i d ă s u fl e
te şt e. Prin a c e s t război el s e află lu p tâ n d u - s e cu cele
c o n t r a r i i vieţii v e ş n i c e , prin a j u t o r u l c e l o r s f i n t e
c are s e îm potrivesc păcatului.
D uh ov ni c ul nu t r e b u i e s ă s e m â n i eI c o n t r a c e l o r
c e g r e ş e s c , z ic e Sf. Vasile, ci t r e b u i e s ă p r o c e d e z e
c a şi m e d ic ii , „ f o lo s in d u -s e d e lu c ru ri l e c e le c u totul
c o n t r a r i i p a t i m i l o r d e c a r e p e n i t e n ţ i i s u n t robiţi,
a p l i c â n d , d a c ă e s t e nevoie, d o c t o r i i tari şi cu totul
c o n t r a r i i î n c l i n ă r i l o r lor c e l o r rele. De e x e m p l u : Ca
s ă v i n d e c e sl ava d e ş a r t ă el ie va p r e s c r i e f a p t e c a r e
d u c la o a d e v ă r a t ă um il in ţ ă . D a c ă v o r b e s c m u l t le
va r e c o m a n d a t ă c e r e . D acă s u n t s o m n o r o ş i , el le va
r â n d u i ve gh er i d e n o a p t e şi r u g ă c i u n i . Dacă s-au
î m b o l n ă v i t d e le nev ir e, el îi va sili s ă l u c r e z e ma i
m u l t . D a că s u n t l a c o m i , el le va r â n d u i p o s t. D a c ă
s - a u o b i ş n u i t s ă d e f a i m e , el îi va d e s p ă r ţ i d e to vă ră -
P R A V I I,Λ ΙΠ Η Κ I U O K A S C Ä 51
Duhovnicia p. 332-333.
“ Dacă duşmanii societăţii, după cum vedem Ia tot pasul, - vor să
transforme starea de păcat între oameni din excepţie în regulă,
adică toţi oamenii să fie decăzuţi în păcate urâte, cu câteva
excepţii de virtuoşi, atunci şi creştinii trebuie să fie atenţi să nu
transforme starea de combatere a păcatului din excepţie, tot în
regulă, - folosind teroarea corectitudinii şi interdicţii de la rău, cum
greşit a procedat inchiziţia - ca nu cumva decăderea în păcat să fie
şi mai mare şi mai generalizată. Pentru aceasta, preoţii, cu înţelep
ciune, pe toate căile posibile au datoria să demaşte cât este de
devastator păcatul şi să cheme toată omenirea la înţelegerea stării
de rău şi de haos în care este târâtă, pentru a înlătura răutatea
păcatului cu eficienţă şi răbdare. Numai astfel pot fi scoşi bieţii
oameni din confuzia în care au fost aruncaţi, şi în care se zbat, câţi
se mai zbat, pentru că au uitat de Creatorul lor şi nu mai ştiu să
deosebească binele de rău, ci consideră răul ca o alternativă a
binelui şi nu ca opusul (contrariul) binelui, (n.ed.)
PRAVILA BISERICEASCĂ 53
t r e b u i n ţ a d r e p t e i s o c o t e l i . La m a s ă îi d a din c â n d în
c â n d c â t e un p a h a r d e vin, şi astf el b a b a şi-a re v e n it
la n o r m a l . C â n d c e r e a p e s t e m ă s u r ă îi a r ă t a c â t d e
re a e s t e a c e a s t ă p a t i m ă şi o î n c u r a j a c ă e a e s t e
f e m e i e v r e d n i c ă şi p o a t e face lu c ru ri d e is p ra v ă
d a c ă v o i e ş t e . Astfel, d u p ă un tim p, b a b a a a j u n s s ă
u m b l e c h i a r cu b ă u t u r a , fără a s e m a i î m b ă t a .
Î n d r e p t a r e a d e la î n c e p u t , a p l i c a t ă e x a g e r a t
î m p o t r i v a p a ti m ii , nu f ă c e a a lt c ev a , d e c â t s ă o m e n
ţ i n ă p e b a b ă în p a t i m a s a cu m a i m u l t ă în d â rj ir e . O
e x t r e m ă n a ş t e şi î n t r e ţ i n e o a l t ă e x t r e m ă .
14. Echilibrul vieţii c o n s t ă în echilibrul c u m p ă t ă
rii. E x t r e m a p ă c a t u l u i p o r n e ş t e d in c e n t r u l c u m p ă
tării, c a o e v a d a r e din n o r m a l . A d e v ă r a t a c a n o n i s i r e
trebuie să p o rn e a sc ă c u m p ă t a t tot ca o ex trem ă
tem porară, care să atragă spre o în dreptare n o rm a
lă, iar n u s ă st ri c e şi m a i rău.
a) P ri m ul p a s al c a n o n i s i r i i îl f a c e p e n i t e n t u l
î n s u ş i prin d i s p o z i ţ i a lui s u f l e t e a s c ă d e a s e p oc ăi .
Es te cel m a i d e s e a m ă e l e m e n t , fă ră d e c a r e t o a t e
c e l e l a l t e m i j l o a c e r ă m â n fără d e nici u n folos. Deci,
faptul spovedaniei este prim a treaptă a canonisirii
fi i n d c ă nu e s t e t o c m a i a ş a d e u ş o r a-şi d e s c o p e r i
c i n e v a i n t i m i t ă ţ i l e s a l e î n a i n t e a a lt u ia .
b) O l ă m u r i r e cu t o n a p ă s a t şi p ă r i n t e s c , d e
m u l t e ori face ma i m u l t d e c â t ori c e c a n o n t r u p e s c .
Dar d in pr ic in a n e s t a t o r n i c i e i s u f l e t u l u i o m e n e s c şi
a g r e u t ă ţ i i d e a c u n o a ş t e r e a l i t a t e a în s i n e a ei,
d u h o v n i c u l nu t r e b u i e s ă r e d u c ă t i m p u l d e p o c ă
in ţă , p â n ă c e c r e d i n c i o s u l nu p r o b e a z ă cu f a p t e
a d e v ă r u l p o c ă i n ţ e i s a l e . S a ul a zis c ă s e p o c ă i e ş t e 69,
p e c â n d în r e a l i t a t e nu s-a poc ăi t ; David s-a r u g a t d e
p ă c a t e l o r . Să nu d e a d r e p t c a n o n c a s ă a d u c ă la
b i s e r i c a lui, u n t d e l e m n , p â n z e t u r i , ş.a. , ci s ă d e a
a l t u i a , căci p r in a c e a s t a d ă d e b ă n u i t că s p e c u l e a z ă
c e l e s f i n t e 72.
Cel mai folositor c a n o n e s t e î n ţ e l e g e r e a şi pra c ti
c a r e a a d â n c i m i i cred in ţei o r to dox e , m il o s te n ia faţă
d e cei s ăraci, r u g ă c i u n e a , m e t a n i i l e şi înc hin ă ci unil e.
e) S f â n t u l A pos to l Favel z i c e că, „ o m u l fir es c
( t r u p e s c ) nu p r i m e ş t e c e l e a l e D uh u lu i Iui D u m n e
z e u , c ă c i p e n t r u el s u n t n e b u n i e ” (I Cor. 2, 14), „căci
cei c e s u n t d u p ă t r u p c u g e t ă c e l e a l e t r u p u l u i , ia r
cei c e s u n t d u h o v n i c e ş t i c u g e t ă c e l e a l e D u h u lu i lui
D u m n e z e u , d e o a r e c e d o r i n ţ a c ă r n ii e s t e m o a r t e , ia r
d o r i n ţ a D uh ul ui e s t e v ia ţă şi p a c e ; fi in dcă d o r i n ţ a
c ă r n i i e s t e v r ă j m ă ş i e î m p o t r i v a lui D u m n e z e u ”.
D u p ă c e s-a l u m i n a t c â r m a mi nţi i şi s e d i s c i p l i n e a z ă
f a p t e l e vo inţei, a c u m s ă v e d e m c u m s e c o m p l e c -
t e a z ă o m u l în c e e a c e nu p o a t e f a c e el în s uşi .
Cel m a i u ş o r c a n o n şi m a i d e v a l o a r e e s t e rugă
ciunea. S u n t unii c a r e n-au s i m ţ u l a c e s t a , al r u g ă
ciun ii, j u s t i f i c â n d u - s e în d if e ri t e feluri, m a i a l e s
r a ţ i o n a l i s t . D uh o v n ic u l t r e b u i e să-i o b l i g e să-şi facă
c â t d e p u ţ i n ă r u g ă c i u n e . Să î n v e ţ e p e d e - r o s t a n u m i
t e r u g ă c i u n i s c u r t e şi a b s o l u t t r e b u i n c i o a s e . S ă facă
cel p u ţ i n c â t e 7-8 m e t a n i i , s a u î n c h i n ă c i u n i c â n d s e
c u lc ă . Să s t e a în g e n u n c h i la i c o a n ă 3-4 m i n u t e .
C e l o r învrăjbiţi s ă le d e a c a n o n c a s ă s e r o a g e şi
p e n t r u d u ş m a n i i lor. Dealtfel r u g ă c i u n e a p e n t r u
î m b l â n z i r e a v r ă j m a ş i l o r t r e b u i e s ă o facă o r i c i n e s-a
s u p ă r a t cu a p r o a p e l e s ă u 73.
15. S c r u p u l o ş i i - cei c e s u n t p r e a n ă v a ln i c i în
f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e şi c e r c â t m a i m u l t c a n o n -
duhovnicul trebuie să chibzuiască bine situaţia
u n o r a st fe l d e c r e d i n c i o ş i şi s ă le d e a c a n o n n u m a i
c â t le e s t e lor d e folos, şi p o t să-l facă, în a ş a fel
î n c â t s ă nu c a d ă m a i tâ rz iu în p li c t i s e a l ă şi c h i a r în
d e f ă i m a r e d e c el e s fi n te . Unii d i n t r e a c e ş t i a , d a c ă
s u n t c o n d u şi de o m inte puţin clar-văzătoare, pot să
î n t r e b u i n ţ e z e f a p t e l e ev laviei în s c o p u r i e g o i s t e .
Duhovnicul nu tr e b u ie s ă ţină s e a m ă , în m a r e m ă s u
ră, d e n ă v ă l n i c i a lor, ci el t r e b u i e s ă s e f o l o s e a s c ă
d e a u t o r i t a t e a s a şi să-i c h e m e la a s c u l t a r e , căci e a
e s t e cel m a i b u n c a n o n . C in e ş t i e s ă s e î n f r â n g ă pe
s i n e p e n t r u î m p ă r ă ţ i a ce r u ri lo r, a c e l a a d u c e Iui
D u m n e ze u c e a mai m a re jertfă. însuşi Mântuitorul
S-a s u p u s a s c u l t ă r i i , p â n ă la m o a r t e , şi m o a r t e a p e
c r u c e , s p u n e S f â n t u l Pavel74. Căci s e î n t â m p l ă , d e
m u l t e ori, c a d in p r i c i n a s c o p u l u i lor e g o i s t , s a u a
n e s i n c e r i t ă ţ i i . D u m n e z e u s ă Ie a c o r d e o a s i s t e n ţ ă
h a r i c ă m i c ă , şi astfel, c ă z â n d în m a r i g r e u t ă ţ i ale
vieţii, s ă s e d e s t r a m e s u f l e t e ş t e m a i r ă u 75 d e c â t cei
c e m e r g p e o c a l e mijlocie. Ei t r e b u i e s c l ă m u r i ţ i c ă
t o t ce-i m u l t nu-i bu n. Diavolul, d a c ă nu p o a t e s f â ş i a
h a i n a s u f l e t u l u i prin p ă c a t e d i r e c t e a d i c ă prin
r ă z b o iu l cel de-a s t â n g a , a p o i s e s i l e ş t e s ă d e s t r a m e
t ă r i a d u h o v n i c e a s c ă prin e x t r e m a d r e a p t ă . R ă u t a
tea, cu c â t e s te a m e s t e c a t ă cu m ai m u lt adevăr, cu
a tâ t e ste m ai periculoasă.
Ei s ă nu facă m u l t c a n o n , c a D u m n e z e u s ă le
d e a m u l t e favoruri, nici s ă s e r o a g e p r e a m u l t , c a s ă
c a p e t e b u n u r i m a t e r i a l e s a u l a u d a o a m e n i l o r 76.
” Filip. 2, 8.
" Vezi: Deznădăjduirea.
mVezi: Rugăciunea, Pomenirile la sliţjbe.
PRAVILA BISERI CEASCĂ 57
T o a t e f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e t r e b u i e s c f ă c u t e
p e n t r u l a u d a lui D u m n e z e u .
Cândxpe ru g ă m pe n tru s ă n ă ta te , pentru ajutor
în o c u p a ţ i i l e n o a s t r e , p e n t r u l u m i n a r e a minţii şi
a l t e l e , noi n u m a i n e p r e z e n t ă m n e c a z u r i l e n o a s t r e
î n a i n t e a lui D u m n e z e u , c a Ia un t a t ă , î n s ă El n e d ă
n u m a i c e e a c e ş t i e El c ă n e e s t e d e folos, i n d i f e r e n t
d a c ă n e p l a c e s a u nu. De a c e e a un b ă t r â n s e r u g a
o d i n i o a r ă , z ic â n d : Doamne, de vo/esc, sau nu. Tu
mântuieşte-mă cum ştii, când îm i este de foi os prin
protejare, când trebuieşte prin certare.
Din felul c u m s e s u p u n astfel d e c r e d i n c i o ş i , s e
cu n o sc dacă au um ilinţa dreptei socoteli, sau su n t
stăpâniţi d e cugetul neascultării.
C e e a c e e s t e for ţa d i s c i p l i n a r ă şi p o l i ţ i e n e a s c ă
în d o m e n i u l s o c ia l a c e l a ş i rol îl j o a c ă şi c a n o n i s i r e a
în d o m e n i u l s p ir itu a l.
Cu t o a t e a c e s t e a , d u h o v n i c u l nu t r e b u i e s ă facă
m a r e u z d e a u t o r i t a t e a s a în c h ip e x a g e r a t , ci n u
m a i s ă s e s i l e a s c ă c a să-i c o n v i n g ă la î n f ă p t u i r e a
c e lo r ce Ie s u n t d e folos. Dacă ei nu a s c u lt ă , să-i la se
în s e a m a Pr o v id e n ţ e i d u m n e z e i e ş t i , c a r e d i s p u n e
d e n e n u m ă r a t e m i j l o a c e d e î n d r e p t a r e , şi p e n t r u cei
răi şi p e n t r u cei buni.
58 I EROM. NI C QDI M S A C H E L A R I E
Al d o i l e a S o b o r E c u m e n i c
PRAVILA BISERICEASCĂ 59
IV. CÂTEVA C A TE G O R II D E P E N IT E N ŢI
1. P e n i t e n ţ i r u ş i n o ş i d e o b ic e i s u n t cei ti n e r i şi
c a r e nu s-au s p o v e d i t n i c i o d a t ă . Cu a c e ş t i a t r e b u i e
c a d u h o v n i c u i s ă s e p o a r t e b l â n d şî cu fa ţă ve s e lă ,
î n d e m n â n d u - i ca s ă î n l ă t u r e r u ş i n e a şi s ă nu tă in u -
i a s c ă p ă c a t e l e . Le d ă un m a r e c u ra j, a t u n c i c â n d
d u h o v n i c u l le p o v e s t e ş t e c e v a ca d e s p r e s i n e c ă
a t u n c i c â n d s-a d u s Ia s p o v e d a n i e d e p r i m a d a t ă , îşi
f ă c e a în c h i p u i r i , c ă c in e ş t i e c e o s ă z ic ă d u h o v n i c u l
c â n d va auzi c u t a r e s a u c u t a r e p ă c a t. Să p o v e s t e a s c ă
n u m a i d e s p r e p ă c a t e l e d e c a r e nu s c a p ă n i m e n i în
v ia ţă , iar nu d e s p r e p ă c a t e m a r i c a r e a r s m i n t i p e -
p e n i t e n t . S u n t unii d i n t r e c r e d i n c i o ş i c a r e s p u n
a l t o r a c e a u d i s c u t a t cu d u h o v n i c u l , şi a st fe l a r d a
prilej c a e x e m p l e l e d e î n c u r a j a r e s ă fie o p r i c i n ă d e
s c a n d a l . D e s p r e a n u m i t e p ă c a t e gre le , p e c a r e le-ar
b ă n u i c ă le-a f ă c u t c r e d i n c i o s u l r u ş i n o s , p o a t e s ă
p o v e s t e a s c ă c a d e s p r e altul, fă ră a p o m e n i v r e u n
n u m e c u m a c e l a s e r u ş i n a s ă le s p u n ă şi în c e l e d in
u r m ă şi-a c ă l c a t p e d u h u l cel r ă u al ruşinii şi le-a
mărturisit.
D u p ă s p o v e d a n i e , d a c ă d u h o v n i c u l nu a r e s i g u
r a n ţ a u n e i s p o v e d a n i i c o m p l e c t e , a t u n c i p o a t e să-l
m a i î n t r e b e c e e a c e s o c o t e ş t e c ă a r m a i p u t e a fi
î n t r e b a t , şi să-i a m â n e î m p ă r t ă ş a n i a , c h i a r d e a r fi
v r e d n ic . Să-l c h e m e la o a d o u a s p o v e d a n i e în tr -u n
t i m p c â t m a i a p r o p i a t . La d e s p ă r ţ i r e să-l î n d e m n e ,
c ă d a c ă a u i t a t ceva ne sp oved it, s ă vină şi să-i s p u n ă .
Dacă nu vine la t e r m e n u l fixat, - şi e bin e ca p e n i t e n
tul î n s u ş i să-şi fixeze termenul·, - a t u n c i e s e m n d e
60 IEROM. NICODIM SACHELARIE
n e s i n c e r i t a t e , d a c ă nu a i n t e r v e n i t o a r e c a r e pie dic i
s e r i o a s e . A d o u a o a r ă , d a c ă , î n g ă d u i e Pravila, p o a t e
s ă i s e d e a voie ca s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . Deal tf el, ca
regulă g en erală , e bine să în treb e pe credincios:
ia tă e u d u p ă c e l e c e mi-ai s p u s , îţi d a u voie s ă te
î m p ă r t ă ş e ş t i , d u m n e a t a c e zici, poţi s ă t e î m p ă r t ă
ş e ş t i ? Din r ă s p u n s s e p o a t e v e d e a d a c ă e s t e î m p ă
c a t s u f l e t e ş t e , s a u nu. La u r m ă să-i s p u n ă a p ă s a t şi
p ă r i n t e ş t e : B a g ă d e s e a m ă , e u m i- am f ă c u t d a t o r i a
şi m - a m silit c a s ă „nu pleci n e v i n d e c a t ” c u m zice
pravila p e c a r e ţi-am citit-o la î n c e p u t ; d a c ă d u m
n e a t a nu v oi e şt i s ă te faci s ă n ă t o s , p ă c a t u l e s t e al
d u m i t a l e ia r n u al m e u . Dealtfel s u n t rari a c e i a p e
care-i s t ă p â n e ş t e o r u ş i n e n e b i r u i t ă .
2. Cei î n d r ă z n e ţ i d e ob ic e i s u n t a c e i p e n i t e n ţ i ,
c a r e nu a u o e d u c a ţ i e r e l i g i o a s ă şi c a r e s -a u o b i ş
n u i t cu p ă c a t u l în a ş a fel î n c â t nu-I m a i c o n s i d e r ă
a ş a d e grav, s a u s u n t cu i n i m a î m p i e t r i t ă . Pe a c e ş t i a
d u h o v n i c u l t r e b u i e să-i s f ă t u i a s c ă cu î n d e l u n g ă
r ă b d a r e şi b l â n d e ţ e . „Şi ro b u l D o m n u l u i nu t r e b u i e
s ă s e c e r t e , s f ă t u i e ş t e S f â n tu l Pavel, ci s ă fie b l â n d
cu toţi, în s t a r e s ă î n v e ţe p e toţi, plin d e Î n g ă d u i n ţ ă
r ă b d ă t o a r e . Să î n d r e p t e cu b l â n d e ţ e p e potri vnici,
în n ă d e j d e a c ă D u m n e z e u le va d a p o c ă i n ţ ă c a s ă
a j u n g ă la c u n o ş t i n ţ a a d e v ă r u l u i ”77.
P e n tr u o r i c e p ă c a t , d u h o v n i c u l t r e b u i e să-l în
t r e b e vesel, d u p ă regulil e c e r u t e , ca s ă a f l e c a u z e l e
p ă c a t e l o r şi s ă p o a t ă a-l c u n o a ş t e în t a i n e l e vieţii
lui. Şi n u m a i d u p ă c e a s p u s t o t c e a v e a d e s p u s ,
a b i a a t u n c i t r e b u i e să-i a r a t e g r a v i t a t e a p ă c a t e l o r
cu t o n a p ă s a t , c it in d la f ie c a r e p ă c a t c a n o a n e l e şi
v e r s e t e l e s c r i p t u r i s t i c e c a r e îi o s â n d e s c n e l e g i u i r e a .
Să nu fie cu n e g l i j e n ţ ă f a ţă d e T a i n e l e vieţii c r e ş t i
ne, c ă c i d u p ă c u m B a l t a z a r b e n c h e t u i a în c e t a t e a
B a b i l o n u l u i fără d e grijă şi a fost c u p r i n s fă ră d e
v e s t e d e d u ş m a n i şi ucis, t o t a ş a p o a t e s ă s u r p r i n d ă
m o a r t e a p e o r i c e fiu al n e a s c u l t ă r i i . N e p ă s a r e a e s t e
un p ă c a t d e m o a rte , a s e m ă n ă t o r cu neglijenţa
b o l n a v u l u i o p e r a t , c a r e nu r e s p e c t ă d i e t a m e d i c u
lui, şi a st f e l îşi p i e r d e v ia ţa .
3. Cel c e îşi j u s t i f i c ă p ă c a t e l e într -un c h i p n e c u
vii nc ios , a c e l a t r e b u i e l ă m u r i t a s u p r a v r e d n i c i e i şi
n e v r e d n i c i e i o m u l u i , cu dovezi s c r i p t u r i s t i c e şi d in
Sfinţii Părinţi. A t i t u d i n e a d e p ă r i n t e n i c i o d a t ă nu
t r e b u i e s ă fie d e p ă ş i t ă d e t o n u l m u s t r ă r i l o r . P e n tr u
c a c i n e v a s ă ş t i e ca să-şi e c h i l i b r e z e b i n e a t i t u d i n e a
şi p r o c e d e u l în d u h o v n i c i e , t r e b u i e s ă c u n o a s c ă
b i n e l i t e r a t u r a p e d a g o g i c ă şi p s i h o l o g i c ă , a t â t c â t îi
este n ecesară spre orientare.
O m u l în v i r t u t e a vo in ţe i s a l e lib e re , îşi a r e în
m â n a Iui v ia ţa şi m o a r t e a s u f l e t u l u i s ă u . D u h o v n i
cul n u m a i îi a j u t ă c a s ă s e c u n o a s c ă p e s i n e , ia r
o b l i g a ţ i i l e c a r e s e i m p u n p e n i t e n t u l u i nu p o t d e p ă ş i
l ib e r a lui a c c e p ţ i u n e . D e z o r d i n e a u n e i j u s t i f i c ă r i
n e c h i b z u i t e , t r e b u i e v i n d e c a t ă prin e d u c a ţ i a care-i
li p s e ş t e . A c e a s t a s e face în p ri m u l r â n d p r in l u m i n a
re a min ţii; p e n t r u î n f ă p t u i r e a ei, d u h o v n i c u l t r e b u i e
să-i a m â n e t e r m e n u l d e î m p ă r t ă ş i r e cu t o a t ă î n d e
l u n g a r ă b d a r e c a s ă a i b ă t i m p să-l p o v ă ţ u i a s c ă şi
să-i d e a s ă c i t e a s c ă c ăr ţi c a r e i-ar l u m i n a c u m p ă n a
c u g e t u l u i . C h i a r p o a t e să-i c e a r ă un r e z u m a t Ia v r e o
c a r t e c a r e l-ar folosi m a i b in e , ca cu c h i p u l a c e s t a
s ă i s e Î n t i p ă r e a s c ă m a i b i n e în m i n t e .
4. S c r u p u l o ş i i
în t o a t e v r e m u r i l e D u m n e z e u a r â n d u i t a n u m i t e
62 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E
n a t u r i o m e n e ş t i . Cei cu a d e v ă r a t eviavioşi d i s p u n
d e o d e o s e b i t ă s e n s i b i l i t a t e r e l i g i o a s ă . Pe a c e ş t i a
D u m n e z e u i-a r â n d u i t c a s ă fie i n s t r u m e n t e d e
p r o p o v ă d u i r e în f a ţa lumii, l u m e c a r e s-a p u s în
s l u j b a p ă c a t u l u i . C h i a r în t i m p u l c â n d o r g a n i z a ţ i a
s o c i a l ă e s t e a t e e şi l u p t ă fă ţiş c o n t r a a d e v ă r u l u i
d u m n e z e i e s c , c a p e v r e m e a lui A h a b s a u a c o m u n i s
m u l u i d e azi, D u m n e z e u face d in cei cu a d e v ă r a t
eviav ioş i p u r t ă t o r i i voii S a le în faţa c e l o r r ă t ă c i ţ i 78.
S c r u p u l o ş i i s e d e o s e b e s c d e cei cu a d e v ă r a t
eviavioşi, prin fa p tu l că ei c o n s i d e r ă d r e p t p ă c a t e ,
a n u m ite fapte nevinovate, sau greşeli n e în s e m n a te .
Cei cu a d e v ă r a t eviavioşi d i s p u n d e o s e n s i b i l i
t a t e r e l i g i o a s ă d e o s e b i t ă , d a r a u şi p u t e r e a u n e i
î n ţ e l e g e r i t e m e i n i c e cu a j u t o r u l c ă r e i a ei p o t fa c e o
d i s t i n c ţ i e c l a r ă î n t r e o f a p t ă şi a l t ă f a p t ă , î n t r e
v i r t u t e şi p ă c a t .
Scrupuloşii, dimpo tr ivă , d i s p u n d e s e n s ib il it a te a
evlaviei, d a r nu dispun de puterea minţii, c a r e a r
p u t e a s ă a r u n c e o d e p l i n ă l u m i n ă p e s t e f a p t e l e vie
ţii. S e n s i b i l i t a t e a lor r e l i g i o a s ă d e p ă ş e ş t e p u t e r e a
d e c o n d u c e r e m i n t a l ă şi din a c e a s t ă p ric in ă ei „se
t e m d e frică u n d e nu e s t e frică”, c u m zice Psalm is tul .
Unii d i n t r e ei (d in t re s c r u p u l o ş i ) p o t fi şi m in ţi
b i n e î n z e s t r a t e , da r, din pri c in a u n e i educaţii reli
gioase nechibzuite, p o t s ă a l u n e c e p e p a n t a u n e i
t e m e r i g r e ş i t e c u privire la f a p t e l e vieţii. F a ţ ă d e
a c e ş t i a d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă fie cu b ă g a r e d e
s e a m ă , şi s ă p r o c e d e z e cu î n d e l u n g ă r ă b d a r e . Deşi
unii s u n t f o a r t e s im p li în p u t e r e a lo r d e c u g e t a r e ,
t o t u ş i , s u f le tu l lor n ă v a ln i c d u p ă a d e v ă r u l vieţii
e v a n g h e l i c e , e s t e c a un p ă m â n t î n s e t a t d u p ă a p a
te o l o g i c , t r e b u i e s ă s e c o b o a r e la î n ţ e l e g e r e a c r e
dinciosului, aşa cum a făcut însuşi Mântuitorul
Hris tos şi Ap ost olii Săi.
D e s i g u r c ă lucrul nu e s t e t o c m a i a ş a d e uşor;
d a r p r e o t u l , c a o s t a ş c a r e l u p t ă p u r u r e a p e frontul
m i s i o n a r al Bisericii, t r e b u i e să fie p r e g ă t i t în
a c e a s t ă d i r e c ţ i e , citind c e l e m a i d e s e a m ă c ă r ţ i a l e
misticii c r e ş t i n e , p e c a r e s ă c a u t e s-o şi t r ă i a s c ă a t â t
c â t îi î n g ă d u i e p ute ri le .
A t i t u d i n e a s e n i n ă şi z â m b i t o a r e e s t e s c u t u l cel
m a i d e s şi m a i cu folos u ti li z a t în ori c e d i s c u ţ i e cu
p ă s t o r i ţ i i s ă i; ba c h i a r şi cu cei d e a lt ă c o n f e s i u n e .
Să nu d e a r ă s p u n s u l i m e d i a t la î n t r e b ă r i l e c a r e i s e
p u n , ci s ă a ş t e p t e p â n ă c e t e r m i n ă d e d i s c u t a t
c h e s t i u n e a p u s ă , ca s ă v a d ă c e p ă r e r e a r e şi c r e d i n
c io su l, şi p e c e dovezi s e s p r ij in ă în a r g u m e n t ă r i l e
s a l e . Astfel d e c r e d i n c i o ş i , n u m a i a t u n c i s e d a u mai
u ş o r b ă t u ţ i , c â n d văd că şi p r e o t u l c u n o a ş t e c ă r ţi le
pe c a r e ei le-au citit, şi le t â l c u i e ş t e d u p ă î n ţ e l e s u l
Sf intei Sc ri p t u ri . C h ia r d a c ă m o m e n t a n nu v o i e s c
să-şi r e c u n o a s c ă s lă b i c i u n e a lor, totuşi·, d u p ă c e s-au
d e s p ă r ţ i t , ei s e g â n d e s c la c e l e d i s c u t a t e , şi, î n c e t u l
cu î n c e t u l , s e u m i l e s c în i n i m a lor. De a c e e a p r e o t u l
t r e b u i e s ă c a u t e î n t o t d e a u n a , ca d e s p ă r ţ i r e a s ă fie
b i n e v o i t o a r e , şi s ă î n d e m n e p e c r e d i n c i o s , c a a t u n c i
c â n d a r e t i m p şi s i m t e n e v o ia d e d is cu ţ ii l ă m u r i t o a
re în c h e s t i u n i d u h o v n i c e ş t i , s ă vină Ia el c ă c i el s e
s i m t e m u l ţ u m i t s ă d is c u t e cu o a m e n i d e felul a c e s t a .
în felul a c e s t a s e l e a g ă i n t im i tă ţ i s u f l e t e ş t i
dintr -o p a r t e şi dintr -al ta. Pr e o tu l s ă m e d i t e z e la
p r o c e d e u l M â n t u i t o r u l u i cu Z a h e u V a m e ş u l , cu
S a m a r i n e a n c a , cu f e m e i a c e a p ă c ă t o a s ă , ş.a.
D u h o v n ic u l a r e , u n e o r i , prilejul s ă d i s c u t e cu
scrupuloşiîncăpăţânaţi. A c eş tia t r e b u i e s c t r a t a ţ i cu
PRAVILA BISERI CEASCĂ G5
o î n g ă d u i n ţ ă d e fier; fi i n d c ă cei r e s p in ş i b r u t a l , d e
c e l e m a i m u l t e ori îşi p ie rd î n c r e d e r e a în d u h o v n i c ,
şi a p u c ă p e o cale croită d u p ă capul lor, h r ă n in d u -s e
din cititul c ă r ţ i l o r d e p i e t a t e , izolat d e c o m u n i t a t e a
b i s e r i c e a s c ă . De m u l t e ori prin a t i t u d i n e a p u ţ i n
p ă rin te a s c ă , preotul d ă credinciosului impresia că
nu a r e s i m ţ u l evlaviei t r e b u i t o a r e u n u i p ă r i n t e
d u h o v n i c e s c , ci t r a t e a z ă lu c ru ri le Bisericii n u m a i c a
un f u n c ţ i o n a r , iar nu c a un a p o s t o l şi is pra vni c al
T a i n e l o r lui D u m n e z e u . Atunci c r e d i n c i o s u l c a p ă t ă
un fel d e d i s p r e ţ faţă d e slujitorii Bisericii, şi astf el
s e p ie r d s u f l e t e ş t e c e l e m a i a l e s e e l e m e n t e a l e e v l a
viei c r e ş t i n e . Un astf el d e c r e d i n c i o s e s t e , a d e s e a ,
e x p u s s ă c a d ă p r a d ă î n ş e l ă c i u n i i s e c t a r e . Zică
o r i c i n e c e o vrea, d a r c re ş ti n i i cei c e s- au d e s p r i n s
d e la t r u n c h i u l Bisericii, şi a u t r e c u t la s e c t a n ţ i ,
s u n t s u f l e t e r e l i g i o a s e n o b il e , c a r e n-au fost h r ă n i t e
la t i m p şi s u f i c i e n t d e ispravnicii bis e r ic e ş ti . Ci ne a
a v u t prilejul ca s ă d i s c u t e intim şi f r ă ţ e ş t e cu astfel
d e o a m e n i , a p u t u t c o n s t a t a la cei m a i mu lţi a c e s t e
lucruri.
5. Una din lipsu ril e d e c ă p e t e n i e a l e u n u i p r e o t
e s t e lipsa de a cunoaşte cărţile de pietate ortodoxă.
Prin cip iile t e o l o g i c e s e a s e a m ă n ă cu s c h e l e t u l u n u i
o m , c a r e nu s e p o a t e n u m i a d e v ă r a t o m , d a c ă nu
a r e c a r n e a c a r e s ă d e a p u t e r e a d e via ţă o m e n e a s c ă .
D u p ă c u m r a m u r i l e p o m u l u i nu p o t s ă f a c ă fr uct e,
t o t a ş a şi pr inc ipi il e g e n e r a l e nu p o t rodi d i r e c t o
tr ă ir e d u h o v n i c e a s c ă . C e e a c e s u n t m u g u r i i p e n t r u
p o m , a c e l a ş i rol îl a u şi l i t e r a t u r a m i s t i c ă p e n t r u
evlavia c r e ş t i n ă . Principiile g e n e r a l e s u n t a b s o l u t
n e c e s a r e d a r nu s u n t to tu l; e le o r i e n t e a z ă d a r nu
d e s ă v â r ş e s c . „Plinirea legii şi a p r o f e ţ i l o r ” o face
n u m a i v i a ţ a f i e rb in t e iz v o râ tă din c u g e t a r e a trăirii
66 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
m i s t i c e . C hi a r S f â n t a S c r i p t u r ă s e o c u p ă f o a r t e
p u ţ i n cu s p e c u l a ţ i a ; t o a t e p ri nc ip iil e ei s u n t s i m p l e
şi p r o f u n d e c a linia o r iz o n tu lu i, c a r e î m b i n ă d e o p o
trivă c e r u l şi p ă m â n t u l , t r u p u l şi s u f le tu l.
C r e d in c i o ş ii s e s e s i z e a z ă d e a c e a s t ă lip să şi cu
privire la ei şi cu privire la p r e o t u l î n s u ş i . Li psa lor
d e o r i e n t a r e o j u s t i f i c ă , p e d r e p t s a u p e n e d r e p t , cu
s u v e r a n u l d i s p r e ţ c ă î n ţ e l e p c i u n e a lumii a c e s t e i a
e s t e n e b u n i e la D u m n e z e u . Mulţi, î n s ă , c a u t ă să-şi
c o m p l e c t e z e a c e s t e lipsuri prin citit. Preotul, printr-un
p r o c e d e u p u ţ i n c u g e t a t la să s ă s e v a d ă d in p a r t e a
Iui un s e v e r d i s p r e ţ faţă d e l i t e r a t u r a evlaviei b i s e r i
c e ş t i , l u c ru c a r e îi s c a n d a l i z e a z ă p e c r e d i n c i o ş i . Ei
b i n e , c l e r i c u l 80 c a r e c a d e într-o a st fe l d e n e c h i b z u i n -
ţă cu g r e u va ma i p u t e a s ă a p r o p i e d e ei p e astf el d e
credincioşi.
Prin u r m a r e , c re d i n c i o ş i i c a r e s u n t s t ă p â n i ţ i d e
o a d â n c ă p u t e r e d e via ţă m i s ti c ă , t r e b u i e s c ocrotiţ i
cu m u l t ă b ă g a r e d e s e a m ă . Pe cei s la b i în p u t e r e a
d e î n ţ e l e g e r e t r e b u i e să-i t r a t e z e ca p e n i ş t e cop ii,
c u m z ic e a S f â n tu l Pavel c o r i n te n il o r, h r ă n i n d u - i cu
l a p t e l e î n g ă d u i n ţ e i şi al povăţuirii. în c a z u l c â n d s e
vo r g ă s i şi d i n t r e cei c r e d i n c i o ş i s t ă p â n i ţ i d e d u h u l
î n c ă p ă ţ i n ă r i i , p e a c e ş t i a să-i s f ă t u i a s c ă şi azi, şi
m â i n e , şi î n t o t d e a u n a , cu o l a r g ă b u n ă t a t e d e
s u f l e t . Apoi să-i t r i m i t ă şi la alţi p r e o ţ i cu c a r e s ă
d i s c u t e , riici în tr -u n c az nu t r e b u i e s c a l u n g a ţ i ,
p e n t r u moti vul s c r u p u l o z i t ă ţ i i lor re li g io a s e .
6. C a n d i d a ţ i i la h i r o t o n i e t r e b u i e s c c e r c e t a ţ i
d u p ă S c r i p t u r ă , D o g m e şi c a n o a n e . S f â n tu l Pavel
s p u n e c ă nu t r e b u i e s ă s e p u n ă d e g r a b ă m â i n i l e pe
c i n e v a , fără d e o c e r c e t a r e s e r i o a s ă , ca nu c â n d v a
s ă s e i n t r o d u c ă e l e m e n t e rele în s l u j b a D o m n u l u i .
D u h o v n ic u l c a r e p r o c e d e a z ă cu n e g l i j e n ţ ă la c e r c e
t a r e a c a n d i d a ţ i l o r la h i r o t o n i e , s e f a c e p ă r t a ş la
p ă c a t e l e lor, d a c ă nu la c el e d e j a f ă c u t e , a p o i la c e l e
c e le vor face a c e ş t i a în viitor. P ă c a t e l e c el e f ă c u t e
s u n t indiciul c e lo r viitoare, a ş a d u p ă c u m în m a t e m a
tici, d o u ă p u n c t e c u n o s c u t e , d a u p e al t r e i l e a în
linie d r e a p t ă .
Ei bine , p e n t r u a s e c u n o a ş t e b i n e s t a r e a s u f l e
t e a s c ă a c a n d i d a t u l u i , el t r e b u i e să-şi facă o s p o v e
d a n i e g e n e r a l ă , d in c o p i l ă r i e şi p â n ă în p r e z e n t . Un
a stf el d e p e n i t e n t nu s e c e r c e t e a z ă n u m a i c a s t a r e
s u f l e t e a s c ă p e r s o n a l ă , ci şi ca o m d e m i s i u n e socia lă.
Clericul e s t e un r e p r e z e n t a n t al lui D u m n e z e u
faţă d e o a m e n i , şi al o a m e n i l o r în fa ţ a lui D u m n e
z e u . El e s t e , prin e x c e l e n ţ ă , o m al s o c i e t ă ţ i i c r e ş t i
n e . I n te ri o r u l, e d r e p t , c o n d u c e e x t e r i o r u l , d a r d e
m u l t e ori in t e r i o r u l p o a t e fi m a s c a t d e d u h u l cel r ă u
al î n ş e l ă c i u n i i . De a c e e a S f â n t a S c r i p t u r ă şi C a n o a
n e l e i m p u n o c e r c e t a r e a m ă n u n ţ i t ă nu n u m a i la
s c a u n u l s p o v e d a n i e i , ci şi o v e ri fi c a re cu a j u t o r u l
a p r e c i e r i l o r s o c i a l e 81.
P e n tr u a c e s t e mo tiv e, c a n d i d a t u l t r e b u i e să-i fie
d u h o v n i c u l u i un vechi fiu d e s p o v e d a n i e . Astăzi,
e s t e g ra v p r o c e d e u l d e a t r i m i t e p e c a n d i d a t la u n
d u h o v n i c s t r ă i n , c a r e nu a r e nici o c u n o ş t i n ţ ă d e
situaţia socială a candidatului, sp re a se spovedi ca
s ă s e h i r o t o n i s e a s c ă . Ce p o a t e c u n o a ş t e un d u h o v
nic, fie el c h i a r g e n i u , într-o j u m ă t a t e d e o r ă , s a u
c h i a r c â t e v a o r e d e c o n t a c t cu p e n i t e n t u l , în c a z u l
2008. (n.ed.)
Sf. Vasile 89: Hirotonia; Sf. Simeon Tes. V. 168.
68 I EROM. NI CODI M SACHE LARIE
n o s t r u , i n t e r e s a t d e a c ă p ă t a voie p e n t r u h i r o t o
nie!? riici p r o o r o c u l Eiisei n-a c u n o s c u t i m e d i a t pe
u c e n i c u l s ă u că e s t e î n ş e l ă t o r , d a r ă m i t e u n o m
o b iş n u it ! S u b d e n u m i r e a u n u i p ă c a t s e p o a t e î n ţ e l e
ge o faptă uşoară, d a r tot s u b a ceeaşi d e n u m ire
p o a t e fi o m a r e n e l e g i u i r e , un p ă c a t d e m o a r t e , d e
ex. clevetirea, în g e n er al , nu e s t e un p ă c a t d e m o a r t e .
D ar prin c le ve tir e c in e v a p o a t e s ă facă pe a p r o a p e l e
c a să-şi p i a r d ă o s i t u a ţ i e , s a u să-l a r u n c e în d e z n ă
d e j d e şi s i n u c i d e re , s a u să-l t â r a s c ă la c o n d a m n a r e a
la m o a r t e . C a n d i d a t u l (Ia h ir o t o n ie ) p o a t e s p u n e :
a m clevetit, - şi zice a ş a , p u r şi s i m p l u - d u h o v n i c u l
îl c o n s i d e r ă c a un p ă c a t l e s n e d e ie rt a t, p e c â n d în
r e a l i t a t e el e s t e un p ă c a t d e m o a r t e , l a t ă d e c e
d u h o v n i c u l t r e b u i e să c u n o a s c ă pe c a n d i d a t şi din
opinia publică.
P e n t r u c a u n d u h o v n i c s ă c u n o a s c ă b i n e p e un
c a n d i d a t Ia h i r o t o n i e , t r e b u i e să-l c u n o a s c ă , d a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , c h i a r din c l a s a î n t â i a d e s e m i n a r , şi
p â n ă la v r e m e a h iro to ni ei . Es te o m a r e g r e ş a l ă că
s i t u a ţ i a d e d u h o v n i c în s e m i n a r i i s e c o n s i d e r ă c a o
f u n c ţ i u n e d e bi ro u, pe c a r e o p o a t e o c u p a o lu nă ,
un a n , nu i m p o r t ă c â t tim p. C h i a r î n v ă ţ ă m â n t u l
s u f e r ă c â n d pr of es or ii s e s c h i m b ă în f ie c a r e a n (e s te
şi a s t a o l u c r a r e a m a s o n e r i e i ) , cu c â t m a i m u l t a r
t r e b u i s ă s e ţi n ă s e a m ă c a un d u h o v n i c s ă fie l e g a t
d e o ş c o a l ă un t i m p c â t m a i î n d e l u n g a t . Nu s e ţi n e
s e a m ă c ă î n t r e d u h o v n i c şi fiii săi d e s p o v e d a n i e
t r e b u i e s ă fie o l e g ă t u r ă i n t i m ă şi c o n t i n u ă . în c az u l
c â n d un c a n d i d a t la h i r o t o n i e a a v u t m a i m u l ţ i
d u h o v n i c i , în t im p u l s tudiilo r, a r tr e bu i s ă c e a r ă d e
la toţi, p e n t r u t o t ti m pul d e s tu dii, dovezi d e s p r e
s t a r e a lui m o r a l ă , căci n u m a i a ş a s - a r fa c e o
e x a m i n a r e c o m p l e t ă d u p ă p r e s c r i p ţi il e c a n o n i c e .
PRAVILA BISERICEASCA 69
ţiei, p e n t r u a-1 i n s t r u i şi c a n o n i ş i , s p r e a s e p u t e a
l u p t a m a i d e p a r t e l u p t a c e a b u n ă , c u m zice S f â n t u l
Pavel. Cel c e c a d e în p ă c a t e c a t e r i s i t o a r e , a c e l a a
fost d e m a i î n a i n t e l e p ă d a t d e Ia p r e o ţ i e , a ş a c u m a
fost S a u l d e la î m p ă r ă ţ i e , p e n t r u t ă i n u i t e l e lui p ă
c a t e n e m ă r t u r i s î t e . Es te im p o s ib il ca un s u f l e t a
c ă r u i grijă e s t e l ă s a t ă în s e a m a lui D u m n e z e u ,
a c o p e r i t c o n t i n u u d e Ha rul ta inic, c a r e v i n d e c ă p e
c e l e s l a b e şi î n t ă r e ş t e pe c e le n e p u t i n c i o a s e , s ă fie
l ă s a t (de D u m n e z e u ) s ă c a d ă în p ă c a t e d e m o a r t e ,
î n g ă d u i n ţ a d u h o v n i c u l u i s ă nu fie c o n d u s ă d e na iv i
t a t e , şi s ă i s e p a r ă c ă e s t e a-tot p u t e r n i c în e x e r c i
ţiul fu n c ţi u n ii s a l e 86. D a că el Î n d r ă z n e ş t e s ă d e z l e g e
pe a c e l a pe c a r e D u m n e z e u l-a l e p ă d a t , a t u n c i şi el
s e va p i e r d e s u f l e t e ş t e , ca un p ă r t a ş la p ă c a t e s t r ă
ine. C h i a r Moise şi llie d e s- a r r u g a 87 p e n t r u un
a s tf e l d e cleric, nu va fi i e r t a t d e D u m n e z e u , fi i n d c ă
d r e p t a t e a d u m n e z e ia s c ă este su v e ra n ă peste orice
f a p t ă a milostivirii o m e n e ş t i .
De a c e e a , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă b a g e b i n e d e
s e a m ă ce face: p e c i n e îl d e z l e a g ă c a n o a n e l e să-l
d e z l e g e şi el, p e c i n e îl c a n o n i s e s c , să-l c a n o n i s e a s -
c ă şi el, p e c i n e îl o p r e s c d e Ia p r e o ţ i e să-l o p r e a s c ă
şi el, p e c i n e îl c a t e r i s e s c , c a t e r i s i t să-I s o c o t e a s c ă 88.
O b ic ei u l i n t r o d u s , p e a l o c u r e a , d e a citi n u m a i
molitfa c e a m a r e d e d e zl e ga re , ti m p în ca re , p e n i t e n
tul c le r ic îşi e n u m ă r ă în g â n d p ă c a t e l e , e s t e f o a r t e
g r a v ă , c ăc i d u c e la i m o r a l i t a t e . Prin a c e s t p r o c e d e u ,
s e î n ă b u ş ă c o n ş t i i n ţ a u n e i p o c ă i n ţ e s i n c e r e , şi s e
î n c u r a j e a z ă p ă c a t u l fără d e nici o o p r e l i ş t e . Ea s e
Al tr e ile a S o b o r E c u m e n i c
V. S E C R E T U L SP O VE D A NI EI
1. Din p u n c t d e v e d e r e n a t u r a l , s e c r e t u l
s p o v e d a n i e i s e î n t e m e i a z ă p e l e g ă t u r a in ti m i tă ţ ii
s u f l e t e ş t i , c a r e s e î n c h e a g ă î n t r e is p ra v n ic u l t a i n e i -
d u h o v n i c u l , - şi î n t r e b e n e f i c i a r u l ei - p e n i t e n t u l .
D acă î n t r e doi p r ie te n i, d i v u l g a r e a i n t i m i t ă ţ i l o r
p o a t e p r o v o c a n e î n ţ e l e g e r e şi r ă c e a l ă s u f l e t e a s c ă ,
cu c â t m a i m u l t î n t r e doi inşi, c a r e , p e s t e i n t i m i t a
tea seriozităţii n a tu ra le, s e a ş te r n e le g ă m â n tu l
t a i n i c al du h o v n ic îe i!
P o a t e n i m i c nu d ă u n e a z ă m a i rău u n u i d u h o v
nic d e c â t u ş u r ă t a t e a mi nţi i lui. Isus, fiul lui Sir ah,
s f ă t u i e ş t e p e or ic e c r e d i n c i o s : „ N ic io d a tă nu s p u n e
a l t o r a c e e a c e ai a u z i t şi cu n i m i c nu vei fi p ă g u b i t ”.
Iar m a i d e p a r t e v o r b e ş t e şi m a i a p ă s a t p e n t r u
p ă s t r a r e a t a i n i c u l u i s e c r e t : „Auzit-ai v re o t a i n ă ? Să
m o a r ă o d a t ă cu tine! î n d r ă z n e ş t e , că nu te va s p a r g e
c a s ă i a s ă di n ti n e ! ”91. Iar S f â n t u l l o a n S c ă r a r u l
zice: „ Su fle tu l cel c e nu şi-a p ă z i t t o c m e a l a , şi-a
p â n g ă r i t d u h u l ”92.
2 - M e m o r ia o r i c ă r u i d u h o v n i c t r e b u i e s ă fie un
m o r m â n t p e n t r u t o t c e e a ce-i a u d u r e c h i l e în s c a u
nul s p o v e d a n i e i . T a i n a î n s ă ş i e s t e t a i n ă şi a n g a j e a
ză în s i n e a ei la t ă i n u i r e a a t o t c e e s t e p ă c a t p â n ă la
d i s t r u g e r e a o m u l u i vechi. D iv ulg a re a p ă c a t e l o r d e
Ia s p o v e d a n i e e s t e o t r ă d a r e , a s e m ă n ă t o a r e cu
n e c i n s t i r e a c e l o r s fi n te , cu ierosilia. Ea e s t e un
p ă c a t c o n t r a iubirii d e a p r o a p e l e , fă ră d e c a r e
n i m e n i nu va p u t e a v e d e a p e D o m n u l ; u n a st fe l d e
d u h o v n i c s e p e d e p s e ş t e g r e u şi d u p ă pravilă şi
d u p ă leg ile civile. Vezi: Duhovnicia.
Al p a t r u l e a S o b o r E c u m e n i c
S f â n tu l G ri g o r ie al T e s a l o n i c u l u i
PRAVILA BISERICEASCA 75
P A R T E A Π -a
VI. S L U J B A S P O V E D A N I E I
D u ho vn ic ul t r e b u i e s ă c h e m e n u m a i c â t e u n
c r e d i n c i o s p e n t r u s p o v e d a n i e . Molitfa p o a t e s-o f a c ă
la m a i mu lţi c r e d i n c i o ş i d e o d a t ă . S e c a d e s ă s e
Î m b r a c e cu e p i t r a h i l u l şi felonul. La ne voie , p o a t e
s p o v e d i şi n u m a i c u e p it r a h il u l c â n d e s t e în a f a r ă
d e Biserică.
Bine este cuvântat Dum nezeul nostru... îm pă
rate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Slavă..., Şi
acum .... Prea Sfântă Treime..., Doam ne mHuleşte,
(de 3 ori)..., Slavă..., Şi acum..., Tatăl nostru... Că a
Ta este împărăţia...
Doam ne miluieşte, (de 12 ori). Slavă... Ş i acum...
Veniţi să ne închinăm... Psalm ul 50: Miluieşte-mă
Dum nezeule... (A poi troparele).
N il u i e ş t e - n e p e noi, D o a m n e , m i l u i e ş t e - n e pe
noi, c ă n e p r i c e p â n d u - n e d e nici un r ă s p u n s , a c e a s t ă
r u g ă c i u n e a d u c e m Ţie, ca u nui S t ă p â n , noi p ă c ă t o
şii robii Tăi, m i l u i e ş t e - n e p e noi.
Slavă...
D o a m n e m i l u i e ş t e - n e pe noi, c ă î n t r u T i n e a m
n ă d ă j d u i t , nu Te m â n i a s p r e noi fo a rt e , nici nu
p o m e n i fără -de -leg ile n o a s t r e , ci c a u t ă şi a c u m c a
un Milostiv, şi n e i z b ă v e ş t e p e noi d e v r ă j m a ş i i
n o ş t r i , c ă Tu e şt i D u m n e z e u l n o s t r u , şi noi s u n t e m
76 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
D om n ulu i să ne rugăm !
1. D u m n e z e u l e M â n tu i to ru l n o s t r u . C a r e prin
mijlocirea pro or ocu lu i Tău n a t a n ai d ă r u i t lui David,
c a r e s-a p o c ă i t , i e r t a r e d e p ă c a t e l e lui, şi ai p r i m i t
r u g ă c i u n e a lui M a n a s e p e n t r u p o c ă i n ţ a lui, î n s u ţ i şi
p e rob ul Tă u (Ii) c a r e s e p o c ă i e ş t e d e p ă c a t e l e pe
c a r e le-a fă c ut, prim eşt e-I cu o b i ş n u i t a Ta iu b ir e d e
o a m e n i , t r e c â n d u - i cu v e d e r e a t o a t e c e le c e a f ă c u t
d â n s u l , Cela c e ierţi n e d r e p t ă ţ i l e , şi treci cu v e d e r e a
p e s t e t o a t e fără-d e-leg ile o m e n e ş t i , p e n t r u c ă Tu ai
zis. D o a m n e : „Cu vre re nu v o i e s c m o a r t e a p ă c ă t o
s u lu i, ci s ă s e î n t o a r c ă şi s ă fie v i u ” şi.„de ş a p t e z e c i
d e ori c â t e ş a p t e s ă i e r t ă m p ă c a t e l e ”, d e v r e m e c e
Sl av a Ta e s t e n e a s e m ă n a t ă , şi mila n e m ă s u r a t ă .
P e n t r u c ă d e vei c ă u t a la fără-d e-leg ile n o a s t r e , c i n e
va p u t e a s u fe ri d r e a p t a Ta j u d e c a t ă ? Că tu eşti
D u m n e z e u l c e l o r c e s e p o c ă i e s c , şi Ţie s la v ă
î n ă l ţ ă m , T a t ă l u i şi Fiului şi S f â n t u l u i Duh, a c u m şi
p u r u r e a şi în vecii vecilor. Amin.
D om nului să ne rugăm !
2. D o a m n e l i s u s e l i r i s t o a s e , Fiule al lui D u m n e
z e u celui viu, P ă s t o r u l e şi Mielule, Cel ce ridici p ă c a
t e l e lumii. C a r e ai d ă r u i t d a t o r i a c e l o r doi d a t o r n i c i ,
şi ai d a t p ă c ă t o a s e i i e r t a r e p ă c a t e l o r ei. î n s u ţ i
PRAVILA BISERICEASCA 77
S t ă p â n e , trece-i cu v e d e r e a t o a t e g re ş e l i l e şi-l i a rt ă
t o a t e p ă c a t e l e şi n e l e g i u i r i l e c e le d e voie şi c e l e
fără d e voie, c e l e cu ş t i i n ţ a şi cu n e ş t i i n ţ a , c e l e î n t r u
c ă l c a r e d e p o r u n c ă , şi î n t r u n e a s c u l t a r e , c a r e s-au
f ă c u t d e r o b u l Tă u a c e s t a (N), şi t o a t e c e l e c e c a un
o m p u r t â n d t r u p şi v ie ţ u i n d în l u m e , d e Ia dia vol s-a
î n ş e l a t , s a u în c u v â n t , s a u în fa p te , s a u cu ş t i i n ţ ă ,
sau întru neştiinţă, s a u cuvântul p re o ţe sc a călcat,
s a u cu b l e s t e m p r e o ţ e s c a fost l e g a t , s a u s u b a n a t e
m a a c ă z u t , s a u p e s i n e s-a b l e s t e m a t , î n s u ţ i c a un
Bun, şi C a r e nu ţii m i n t e răul, S t ă p â n e , b i n e v o i e ş t e
a s e d e z l e g a a c e s t ro b al Tă u prin c u v â n t , i e r t â n d u - i
lui şi a n a t e m a şi b l e s t e m u l s ă u , d u p ă m a r e m il a Ta!
Aşa S t ă p â n e i u b i t o r u l e d e o a m e n i , D o a m n e , a sc ul-
tă -n e p e noi c a r e n e r u g ă m b u n ă t ă ţ i i T a le p e n t r u
a c e s t ro b al Tă u, şi trece-i cu v e d e r e a , c a u n m u l t
Milostiv, t o a t e p ă c a t e l e lui. lzbăveşte-1 p e d â n s u l d e
m u n c i l e c e l e v e şn ic e , c ă Tu ai zis. S t ă p â n e : „ O ri c â te
veţi l e g a pe p ă m â n t , vo r fi l e g a t e şi în c e r u r i, şi c â t e
veţi d e z l e g a pe p ă m â n t , vor fi d e z l e g a t e şi în c e r u r i ”.
Căci n u m a i Tu s i n g u r e şt i fă ră d e p ă c a t e , şi Ţie
sl avă î n ă l ţ ă m . Ta tă lu i şi Fiului şi S f â n t u l u i Duh,
a c u m şi p u r u r e a şi în vecii vecilor. Amin.
A c e s te 9 t r e p t e (din t a b e l ) s e r e d u c Ia trei:
J. CINE e s t e f ă p t u i t o r u l ;
2. FAPTELE c o n s i d e r a t e în s i n e a lor; şi,
3. CE URMĂRI a u avut.
De aici s e p o a t e j u d e c a a t â t v a l o a r e a f a p t e l o r în
s i n e , c â t şi p e r s p e c t i v a u n e i î n d r e p t ă r i m a i l e s n i
c io a s e sau mai anevoioase.
D u p ă c e s-a t e r m i n a t s p o v e d a n i a , iar c r e d i n c i o s u l a
lua t cuven it a canonisire, s e citeşte a c e a s t ă rugăciune:
D om nului să ne rugăm !
S t ă p â n e D o a m n e D u m n e z e u l e , C el a c e eşti
m â n t u i r e a r o b il o r Tăi, milostive, î n d u r a t e şi î n d e
l u n g r ă b d ă t o r u l e , C a r e îţi p a r e rău d e r ă u t ă ţ i l e
n o a s t r e şi nu voieşti m o a r t e a p ă c ă t o s u l u i , ci s ă s e
î n t o a r c ă şi s ă fie viu; î n s u ţ i şi a c u m mi los tiveşte-Te
a s u p r a ro b u lu i Tă u (N) şi-i d ă lui v r e m e d e p o c ă i n ţ ă ,
i e r t a r e p ă c a t e l o r şi s l o b o z i r e , t r e c â n d u - i cu v e d e
r e a t o a t e g r e ş e l i l e c e l e d e voie şi c e le fă ră d e voie;
PRAVILA BISERICEASCĂ 79
la sfârşitul cârtii)·
<L>
( Minciunile — furtul — bătaia
<u Nedreptatea — tovărăşia la rău
Q.
ci
O i cu streini — rude
u
o.
vol Curvia nefirească — dobitoace
sie, .sr Sodomia — prostituţia
P
Căsnicia — frăţietatea — sminteala
w Duşmănia — duelul — uciderea
Q
► J . S ( Necredinţa — neglijenţa — vrăjitoria
w £ Biserica — slujba — postul
I * Spovedania — împărtăşirea — ierosilia
w g I Jurământul — afurisirea — apostazia
o
I Urîciunea — hula — ateismul
a
Din neglijenţă sau din siluire,
f Prin surprindere sau din curiositate;
a lumei — diavolului
poftă oarbă
din ispită: a trupului dorinţa cugetului
III. DIN CE CAUZĂ din nevoile vieţii
din iubirea exagerată sau uriciune;
din desfătare sau nemulţumire;
din dorinţa de bine din duşmănie;
din ştiinţă sau neştiinţă.
80 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
P r in sine s a u p rin a l ţ i i :
cu gândul sau cu c u v â n tu l;
prin m erit s a u în ş e lă c iu n e ;
IV . M IJL O A C E L E de prin v e d ere s a u prin a u z i r e ;
în făp tu ire. c u ş t i i n ţ a şi v o i n ţ ă s a u d i n î n t â m p l a r e :
1 din d o g m e ;
s ’a f o l o s i t d e c e l e s f i n t e : ! d i n b i s e r i c ă ;
I din s l u j b e ;
In c o p ilă rie s a u în t i n e r e ţ e ;
la m a tu rita te sau b ă trâ n e ţe ;
V I. IN C E T I M P : ziu a s a u n o a p t e a ;
curând sau m ai tâ r z iu ;
în tim p d e v e se lie , p a c e s a u m â n ie .
La câm p, la s a t sa u o r a ş ;
în c a s ă s a u in a f a r ă ';
V II. IN C E L O C : in b i s e r ic ă s a u în lo ca ) d e p e t r e c e r e ;
î n t r e o a m e n i s a u în p u s t i e .
D eseori sa u r a r e o r i ;
V III. C O N T IN U IT A f a p t a s ’a c u n o s c u t d e p u ţ i n i s a u d e m u l ţ i ;
TEA . ea a dev en it obiceiu c a re ad u ce p lă c e re
s a u s e c o n t i n u ă c u s u f e r i n ţ ă şi l u p t ă .
Cu efect im e d iat s a u î n d e p ă r t a t ;
a d u c bine s a u r ă u ;
f o l o s e s c s a u p ă g u b e s c :{
IX. U R M Ă R IL E su n t
, cu d u r e re d e in im ă ;
bune sau re le . d a c ă p r e d i s p u n Ia 1 cu p r im ir e a c a n o n u l u i
p o căin ţă: cu h o târîrea de a nu
' m ai p ă că tu i.
î m p a c ă - l şi-l u n e ş t e p e d â n s u l cu s f â n t a Ta B ise ri că
î n t r u Hris tos Iisus, D o m n u l n o s t r u , cu C a r e î m p r e u
n ă Ţi s e c u v i n e s t ă p â n i r e a şi m a r e a c u v ii n ţă în veci.
Amin.
Ectenia
Cu pace D om nului să ne rugăm.
Pentru pacea de sus...
Pentru lăsarea ş i iertarea păcatelor robului lu i
Dum nezeu (Ii), ş i pentru ca să i se ierte lu i toată
greşeala cea de voie ş i cea fără de voie, D o m n ulu i
să ne rugăm.
Ca D o m n u l Dum nezeu să-i dăruiască Iu i iertare
de păcate, vreme de pocăinţă ş i răbdare în ispite,
D o m n ulu i să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte ş i ne păzeşte pe
noi. Dumnezeule, cu D arul Tău.
Pe Prea Sfânta, Curata...
Pe n o i înşine şi unii pe alţii ş i toată viaţa noas
tră Iu i ffristos Dum nezeu să o dăm.
Că m ilostiv ş i iubitor de oameni, Dum nezeu eşti
ş i Ţie slavă..
După a c e a s tă ectenie, duhovnicul p u n e m â n a
p e c a p u l p e n i t e n t u l u i şi-i c i t e ş t e a c e a s t ă r u g ă c i u n e
d e dezlegare.
D om n ulu i să ne rugăm !
D o m n u l şi D u m n e z e u l n o s t r u Iisus Hristos, cu
Darul şi cu î n d u r ă r i l e iubirii S a l e d e o a m e n i , s ă te
i e r t e p e t in e , fiule (H), şi să-ţi l e s e ţie t o a t e p ă c a t e l e .
Şi e u n e v r e d n i c u l p r e o t şi d u h o v n i c , cu p u t e r e a
ce -m i e s t e d a t ă , te ie rt şi te d e z l e g d e t o a t e p ă c a t e l e
82 IEROM. NICODIM SACHELARI E
ta le , în n u m e l e 03! T a tă lu i şi a l f Fiului şi a l f S f â n t u
lui D u h f . Amin.
Apoi c r e d i n c i o s u l s ă r u t ă Sf. i c o a n ă , s a u S f â n t a
C ru c e , Molitfelnicul şi m â n a p r e o tu lu i,
C u v in e -s e cu a d e v ă r a t . . . şi O t p u s t.
Al ş a p t e l e a S o b o r E c u m e n i c
PARTEA A TR EIA
VII. PRAVILA C A M O N IS IR IL O R
d u p ă pravilă ca s ă nu s e Î n c a r c e cu p ă c a t e s t r ă i n e ,
c ă nu e s t e a c e a s t a r ă b d a r e , ci va fi pri c in ă d e pieir e,
nici nu s e c u v i n e a fi c in e v a m a i milo st iv d e c â t
Sfinţii Părinţi. Nici a r h i e r e u l s a u d u h o v n i c u l fiind
s u p u s s u b o a r e c a r e gre şe li, s ă nu s o c o t e a s c ă c ă şi
lui i s e vor i e r t a a c e l e gre şe li, d e va face u ş u r a r e
fără s o c o t e a l ă c e lo r la lţ i g r e ş iţ i. ”
„Ci p e n t r u a l e s a l e s ă c e a r ă ie r t a r e , iar a l e Iui
D u m n e z e u s ă le i z b â n d e a s c ă cu d r e p t a t e . î n s ă t r e
b u i e cu b l â n d e ţ e şi cu r â vn ă (de c e l e sfinte), şi d u p ă
v r e m e a i z bân di , şi p e toţi s ă fie g a t a a-i prim i d e s e
vo r p o c ă i. Iar a c e a s t a e s t e c â n d s e va î n d e p ă r t a d e
Ia r ă u şi s e va s m e r i cel c e a g r e ş i t . ” - Sfântul
Sim ion Tes. IX, 3 (f 7 Vezi: Pocăinţa, fericirea. Spove
dania. neascultarea, Canonisirea.
AQAPE s e n u m e s c m e s e l e d a t e p e n t r u h r a n a
săracilor.
1. „Dacă c in e v a a r bârfi pe cei c e fac a g a p e din
evlavie, şi c a r e c h e a m ă pe fraţi p e n t r u c i n s t e a D o m
n ul ui , şi n-ar voi s ă r ă s p u n d ă c h e m ă r i l o r din c a u z a
b a t j o c u r i i c e fac, s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra98.
2. Preoţii s ă nu-şî a l e a g ă p ă r ţ i l e c e l e ma i b u n e
la a g a p e căci „se p r i c i n u i e ş t e d e f ă i m a r e râ n d u i e l i i
b i s e r i c e ş t i . ” - LaocP9, 27. Vezi: Darurile, Lăcomia.
3. Căl ugări i s ă nu m e a r g ă la m e s e l e o a m e n i l o r
m ir e n i, nici la c â n t ă r i l e lor, nici la s o b o a r e l e lor, nici
c â n d vor face p o m e n i r e sfinţilor, iară c â n d s e va
î n t â m p l a o n e v o ie şi va veni c in e v a la m ă n ă s t i r e , şi
s e v o r r u g a c â n d va s ă c â n t e la m a s a lui o a r e c a r e
" Sf. Sim eon Tes. IX, 30 =. SF. Simeon Tesaloniceanul, T ratat
a su p ra tuturor D o g m elor C redinţei n o a stre ortodoxe... Bucureşti,
1865. partea IX-a, cap. 30.
™Canoanele Sinodului din Qangra la 340,
" Canoanele Sinodului din Laodicea la 343.
PRAVILA BISERICEASCA 85
d in c ă l u g ă r i p e n t r u b l a g o s l o v e n i e , a c e l a d e n e v o ie
d e va fi şi v r e u n s t a r e ţ s ă p o a t ă şi p e alţii folosi, şi
p e d â n s u l n e v ă t ă m a t şi fă ră d e p a c o s t e să-I s o c o
t e a s c ă , a c e l a s ă m e a r g ă ; iar d e va fi t â n ă r c i n e v a
d in c ă l u g ă r i s ă nu m e a r g ă la m a s a mir enilor , p e n t r u
c ă a ş a n i m e n e a nu s e p o a t e p e s i n e s ă s e f e r e a s c ă
d e p a c o s t e a d r a c u l u i . ” - PBG p. 107 (69)100.
AJUTORUL LA RĂU. Tatăl r ă u t ă ţ i i e s t e diavolul.
El e s t e a j u t a t d e o a m e n i i cei răi c a r e nu r e s p e c t ă
î n v ă ţ ă t u r a lui D u m n e z e u .
1. „Cel c e va î n d e m n a , s a u va î n v ă ţ a , s a u va
s f ă t u i pe a ltul s ă fa că v r e u n lu c ru rău şi v re o
g r e ş e a l ă , a c e l a s e va p e d e p s i c a şi cel vin o v a t c e va
fa c e g r e ş e a l a . ” - PMB gl. 44.
2. „Cel c e va d a a l t u i a a r m e , s a u cai, s a u b a n i
p e n t r u c a s ă m e a r g ă s ă u c i d ă pe altu l s a u va d a
s c ă r i s a u funii, p e n t r u c a s ă facă v r e u n f u r t i ş a g ,
a c e l a s e va p e d e p s i c a un u c i g ă t o r şi ca un fur,
p e n t r u c ă s e c h e a m ă s o ţ i e (însoţi tor ) cu d â n ş i i . ” -
PMB gl. 46. vezi: Tovărăşia Ia rău.
ALTARUL e s t e „ S f â n t a S f i n t e l o r ”, p a r t e a c e a m a i
s f â n t ă a Bisericii. In c e n t r u l lui s e a fl ă S f â n t a Masă,
c a r e î n c h i p u i e M o r m â n t u l M â n t u i t o r u l u i Hristos. Pe
el s t ă S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e .
1. „Mu se cuvine a intra femeile în Altar.” - Laod. 44
2. C ă l u g ă r u l , c ă l u g ă r i ţ a şi pa ra c li s ie ri i a u voie
s ă intr e. - Sfântul T/icoIae101, SfântulTiichifot102.
3. Clericul c â n d in tr ă în a l t a r t r e b u i e s ă facă trei
m e t a n i i şi s ă s ă r u t e Sf. Masă.
4 P a ra c li s i e ru i s a u c ă l u g ă r u l c â n d i n t r a în Altar,
face trei m e t a n i i fără a s ă r u t a Sf. Masă.
5. „Nu e s t e i e r t a t n i m ă n u i d i n t r e laici a intr a în
Altar; a c e a s t a în s ă nu e s t e interzis st ăp â niri i şi a u t o r i
tăţii î m p ă r ă t e ş t i , c â n d a r voi s ă a d u c ă d a r u r i Făcă
torului, d u p ă o tradiţie foarte vech e,” - VI Ec um . 6 9 103
6. La slujbă, fiecare cleric tr e b u ie s ă s t e a la locul
lui cu t ă c e r e şi b u n ă c u v i i n ţ ă s f â n t ă - I E c u m . 18104.
VI E c u m . 7; Laod. 20; Vezi: Biserica.
7. La a l t a r nu s e p r i m e s c d e c â t v e ş m i n t e l e şi
v a s e l e d e s lu jb ă , p r e s c u r i , t ă m â i e , l u m â n ă r i , vin şi
u n t d e l e m n p e n t r u c a n d e l e . (Vezi: Darurile).
AMÂNAREA POCĂINŢEI e s t e un p ă c a t c o n t r a
S f â n t u l u i Duh.
„Crezi c ă vei s c ă p a d e j u d e c a t a lui D u m n e
z eu ... ? Nu vezi tu c ă B u n ă t a t e a Iui D u m n e z e u te
c h e a m ă la p o c ă i n ţ ă ? Dar cu î m p i e t r i r e a in im ii ta le,
c a r e nu vr e a s ă s e p o c ă i a s c ă îţi a d u n i o c o m o a r ă d e
m â n i e în z i u a m â n i e i şi a a r ă t ă r i i d r e p t e i j u d e c a ţ i a
Iui D u m n e z e u , c a r e va r ă s p l ă t i f i e c ă r u i a d u p ă f a p
te le lui.” - Horn. I i 3-6 Mart. Ort. III 38-39W5. Vezi:
Hula, Focăinţa.
AMULETUL e s t e s e m n u l v ă z u t al n e c r e d i n ţ e i în
a j u t o r u l lui D u m n e z e u . Vezi: Superstiţia, Vrăjitoria.
„Cine p o a r t ă f a r m e c e şi erbi (ierburi) Ia gru m a z ii
lui a r e p a r t e d e s lu ji re a bozilor, iar d e le va l e p ă d a
d e la d â n s u l s ă s e p r i m e a s c ă la î m p ă r t ă ş a n i e iar d e
le va t o t p u r t a a c e s t e a d u p ă î n v ă ţ ă t u r a d i n t â i şi
d u p ă a d o u a , şi d e nu va vre a s ă Ie l e p e d e d e ia d â n
sul, s ă s e d e s p a r t ă d e B i s e r i c ă ” (să s e a f u r i s e a s c ă ) -
FBQ p. J 16 (132).
ANAFORA e s t e r ă m ă ş i ţ a d e la p r e s c u r i l e din
c a r e s-a s c o s S f â n tu l Agne ţ. Ea s e b i n e c u v i n t e a z ă d e
p r e o t şi s e d ă în loc d e S f â n t a Î m p ă r t ă ş a n i e . Fiu p o t
lua a n a f o r ă :
1. Cei c e a u m â n c a t s a u a u b ă u t a p ă .
2. Cei c e a u a v u t s c u r g e r e . Vezi: Scurgere.
3. Cei c a r e nu s u n t vrednic i s ă li s e p r i m e a s c ă
d a r u r i l e la Biserică. Vezi: Darurile ş i Cim itirul.
„ P e n t r u c ă ma i î n a i n t e v r e m e s e î m p ă r t ă ş e a u
o a m e n i i f ă c ă t o a r e l o r d e via ţă T a i n e m a i d e s , iar
a c u m s -au î n d e p ă r t a t d e T a i n a a c e s t e i Sfinţenii...
iar în z i u a d e a s t ă z i iau a n a f o r ă din m â n a p r e o t u l u i
î n t r u s f i n ţ e n i e şi b l a g o s l o v e n i e , ci d e v r e m e c e o iau
c r e ş ti n i i în Ioc d e D u m n e z e i a s c a î m p ă r t ă ş a n i e :
p e n t r u a c e e a s e c a d e în a c e a zi s ă s e d e p ă r t e z e d e
împreunarea trupească a f e m e i l o r lor, şi n u m a i a ş a
s ă ia a n a f o r ă şi s ă s ă r u t e s f i n t e l e i c o a n e , iar d e va fi
din l u c r a r e a diavo lul ui s ă s e a fl e c i n e v a cu f e m e i a
lui în zi d e p ra z nic , a c e l a s ă nu ia a n a f o r ă , nici
i c o a n e s ă nu s ă r u t e , nici el, nici f e m e i a lui. Că zice
D u m n e z e i a s c a S c r i p t u r ă : Cele c u r a t e s ă s e d e a
c ur a ţi lo r, şi c e l e s f i n t e sfinţil or .”- PMB gl. 166; Sfân
tul Sim eon Tes. IV, 100.
ANATEMA e s t e c e a m a i g r e a p e d e a p s ă c a r e s e
p o a t e d a d e Biserică. Ea s e d ă p e n t r u c a z u r i d e
e r e z i e , d e i m o r a l i t a t e s u s ţ i n u t ă p u b l i c cu s i s t e m d e
p r o p a g a n d ă , c a r e c o r u p e s o c i e t a t e a , ş .a , d a r d u p ă
c e v in o v a t u l a fost lovit m a i î n tâ i cu a f u r i s i r e a şi
c a t e r i s i r e a d a c ă e s t e cleric. Vezi: Canonisirea.
1. „ A n a t e m a e s t e d e s p ă r ţ i r e d e D u m n e z e u şi î m
p r e u n a r e şi m o ş t e n i r e a s a t a n e i . Iară S f â n t u l al
88 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R I E
u n i r e cu s f i n ţ i r e a bisericii.
1. „Dac ă s e va s p ă l a S f â n tu l A n t i m i s î n t r u n e ş t i
in ţă , nu-şi p i e r d e s f i n ţ e n i a , nici nu d e v i n e n e c u r a t ,
p e n t r u c ă s-a s p ă l a t . ” - S f Uichifor i .
2. „C are p r e o t va sluji Li tur ghie fă ră d e A n ti m is
a c e l a s ă facă 2 0 0 d e m e t a n i i , iar d e va sluji în B is e
rică n e - t â r n o s i t ă fă ră d e A n tim is s ă i s e ia p o p i a . ” -
PMB gl. 64.
3. Mireanul nu a r e voie s ă s e a t i n g ă d e S f â n t u l
A n ti m is . - 5. Sim eon Tes. V. 127.
4. An tim is ul s t r i c a t s e a r d e în tr -u n va s c u r a t , iar
c e n u ş a s e î n g r o a p ă în loc c u r a t s a u s e t o a r n ă la
s p ă l ă t o r , d a c ă e s t e b i n e îngrijit. - Sf. Sim eon Tes. V.
108..
APA ÎN VIN. „Cine b a g ă a p ă în vin şi-l v i n d e 5 a n i
şi m e t a n i i 6 6 ” - PBG p. 110 (88).
APĂRAREA DE CEL RĂU t r e b u i e s ă s e facă în a ş a
fel î n c â t s ă a i b ă t o a t ă grija ca s ă nu-l u c id ă . „ C a p u l
p l e c a t s a b i a nu-l t a i e ”; cel c e s u f e r e p a g u b a p e n t r u
D u m n e z e u nu e s t e e x p u s morţii, ci b i n e c u v â n t ă r i i .
1. C in e îşi î n d u l c e ş t e i n i m a c â n d s e a p ă r ă şi
u c i d e , a c e l a s e c o n s i d e r ă ca un u c i g a ş d e b u n ă
voie, c a r e s e o p r e ş t e d e la î m p ă r t ă ş i r e , 2 0 d e a n i
d u p ă c a n . 56 S f Vasile- (Vezi: Uciderea).
2. „Cei c e ies î m p o t r i v a tâ lh a ril or, s u n t în a f a r ă
d e B is e ri că şi d e c i nu p o t a s e î m p ă r t ă ş i d e Cel Bun;
iar d a c ă s u n t clerici s e c a t e r i s e s c s c o ţ â n d u - s e din
t r e a p t ă , căci „Tot cel c e s c o a t e s a b i a d e s a b i e va
m u r i . ” - S f Vasile 55.
4. Militarii c a r e a u uc is din p o r u n c ă s e c a n o n i -
s e s c 3 ani. (Vezi: Războiul).
APOSTAZIA MIREANULUI. Ea e s t e l e p ă d a r e a d e
c r e d i n ţ a în Hristos.
Pri mu l p a s s p r e a p o s t a z i e e s t e î n d o i a l a în s u f l e t
90 IEROM. NICODIM SACHELARI E
şi n e c r e d i n ţ a în a d e v ă r u r i l e Bisericii. „Pe o r i c i n e Mă
va m ă r t u r i s i p e Mine î n a i n t e a o a m e n i l o r , îl voi
m ă r t u r i s i şi Eu î n a i n t e a T a t ă l u i Meu c a r e e s t e în
c e r u r i ; d a r o r i c i n e s e va l e p ă d a d e Mine î n a i n t e a
o a m e n i l o r Mă voi l e p ă d a şi Eu î n a i n t e a T a t ă l u i Meu
c a r e e s t e în c e r u r i . ” - Mat. 10, 32-33.
1. „ D acă c i n e v a l u â n d n u m e l e d e c r e ş t i n , şi va
b â rfi p e H ris to s , nu a r e nici un folos d in a c e a
n u m i r e . ” - Sf. Vasile AS.
2. „Cel c e s-a l e p ă d a t d e H ri s to s şi a c ă l c a t t a i n a
m â n t u i r i i , e s t e d a t o r a p l â n g e t o t t im p u l vieţii s a l e
şi a-şi m ă r t u r i s i p ă c a t u l , î n v r e d n i c i n d u - s e S f i n t e l o r
T a i n e la v r e m e a ieşirii din v ia ţă , p e n t r u i u b i r e a d e
o a m e n i a lui D u m n e z e u . ” - Sf. Vasile.106 7 3 şi 81.
3. A d e v ă r a t a a p o s t a z i e e s t e a t u n c i c â n d e s t e
f ă c u t ă fă ţiş , şi s i l e ş t e şi p e alţii s ă s e l e p e d e d e
credinţă.
4. Cei c e s -au l e p ă d a t d e silă a c e ş t i a s e p r i m e s c
la î m p ă r t ă ş i r e d u p ă 7 an i. - Ancira 8. vezi şi 3 4, 5, 6
7 t o t Ancira-, Sf. A ta nas ie'07 - Sf. Teofil 2 108.
5. „Iar câţi s-au d e p ă r t a t nu n u m a i d e la c r e
d i n ţ ă , ci s- au r i d i c a t şi î m p o t r i v ă , silind şi p e alţii s ă
s e l e p e d e d e c r e d i n ţ ă a c e ş t i a plini nd cei 10 a n i s ă
s e î m p ă r t ă ş e a s c ă cu Sf in te le T a i n e . . . ” - Ancira 9.
6. A p o s t a z i a e s t e m a i g r e a d e c â t n e c r e d i n ţ a
p ă g â n i l o r şi e re zi a fără voie, căci t ă g ă d u i e ş t e c o n ş t i
e n t t a i n e l e m â n t u i r i i - II Fetru 2, 21. Vezi: Ştiinţa.
APOSTAZIA CLERICULUI e s t e l e p ă d a r e a d e
c r e d i n ţ ă şi d e s l u j b a d e cleric. C in e s e l e a p ă d ă d e
n u m e l e d e c le r ic e s t e u n s i n u c i s d u h o v n i c e ş t e .
(Duhul cel rău al a p o s t a z i e i face pe unii clerici s ă
l e p e d e u n i f o r m a p r e o ţ e a s c ă c a s ă nu fie c u n o s c u ţ i
în a d u n ă r i c ă s u n t clerici).
1. „ D acă v r e u n cleric s-a r l e p ă d a d e n u m e l e lui
Hri st os p e n t r u frica o m e n e a s c ă a d i c ă d e t e a m a d e
jidov i, d e elini s a u eretici, l e p ă d a t s ă fie; iar d a c ă s e
va lepăda de numele de cleric, s ă s e c a t e r i s e a s c ă ;
d a r pocăindu-se să se p r im e a s c ă ca u n m ir e a n .” -
A post. 62.
2. „Pr ezbiterii cei c e a u j e r t f i t id olil or a p o i
rev e n in d u -ş i, iară şi s-au l u p t a t p e n t r u H r is to s fă ră
d e nici o f ă ţ ă r n i c i e , ci din s i n c e r i t a t e . . . p e n t r u a c e ş
tia s-a r â n d u i t d e c ă t r e S i n o d ca s ă s e î n v r e d n i
c e a s c ă d e c i n s t e a ş e d e r i i în r â n d u l c le r ic il or şi s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă cu S f in te le T a in e , d a r n u le e s t e
în g ă d u it să litu rg h ise a sc ă s au să predice, s au să
s l u j e a s c ă c e v a din c e le p r e o ţ e ş t i . ” - An ci ra 1; Sf.
Petru 14'09; RBOR art. 5-7.
APOSTAZIA MONAHULUI Cel c e s e l e a p ă d ă d e
f ă g ă d u i n ţ e l e m o n a h a l e , nu m a i p o a t e fi p r i m i t la
nici o T a i n ă a Bisericii, a t â t a t i m p c â t s t ă r u i e în
a p o s t a z i e . - Ezechiil 33, 12.
1. „Iar d e s e va l e p ă d a c ă l u g ă r u l , din via ţa c ă l u
g ă r e a s c ă , p e n t r u c e ia c e s-a f ă g ă d u i t lui D u m n e z e u
î n a i n t e a î n g e r i l o r şi a o a m e n i l o r , şi ia ră şi s e va
î n t o a r c e Ia v ia ţa m i r e n e a s c ă şi va l e p ă d a c ă l u g ă r i a ,
şi s e va d u c e c a u n c â i n e c e s e î n t o a r c e la b o r â t u r a
Iui, unii c a a c e i a , d e s e vo r î n t o a r c e iară şi vor veni
la p o c ă i n ţ ă , 6 ani, d e va fi c h i p u l cel mic, iar d e va fi
cel m a r e s ă a i b ă pocăinţă 10 ani." - PBG p. 109 (82).
2. „... A n a t e m a s ă s e zică n u m a i e r e t i c i l o r şi
c ă l u g ă r i l o r c a r e l e a p ă d ă c h i p u l şi nu vor s ă s e m a i
2. „Fără d e e p i s c o p , nu n u m a i c ă nu p u t e m fi,
d a r nici Bise ri ca nu s e p o a t e n u m i Biserică, nici
c r e ş t i n u l c r e ş t i n , fi i n d c ă e p i s c o p u l , c a r e în c a l i t a t e a
d e u r m a ş al A post olilor, a p r i m i t d e la D u m n e z e u ,
p ri n s fin ţir e şi p r in c h e m a r e a D uh ul ui S f â n t p e
c a l e a s u c c e s i u n i i , p u t e r e a d e a l e g a şi a d e z l e g a ,
e s t e c h i p u l viu al lui D u m n e z e u p e p ă m â n t , şi prin
p u t e r e a s f i n ţ i t o a r e a Du hul ui S f â n t , el e s t e izvorul
b o g a t al t u t u r o r T a i n e l o r Bisericii O r t o d o x e , prin
care se poate d o b â n d i m ântuirea; episcopul este
a ş a d a r n e c e s a r în Biserică, p r e c u m o m u l u i îi e s t e
n e c e s a r ă r e s p i r a ţ i a s a u lumii s o a r e l e . ” - Sinodul din
Ierusalim 1672.
3. „ C o r o a n a a t o a t e e s t e a r h i e r i a , c a r e s e c o m
p u n e m a i a l e s d i n t r e virgini şi d a c ă nu c h i a r din
virgini a p o i d i n t r e c ă l u g ă r i ; şi d a c ă n-ar e x i s t a c ă l u
g ă ri potriviţi, a p o i d i n t r e cei c e s e a b ţ i n d e la s o ţi il e
lor, s a u d i n t r e cei c e au r ă m a s v ă d u v i d u p ă p r i m a
c ă s ă t o r i e . ” - Sf. Epifanie, Despre credinţa ortodoxă 21.
4. „Dacă în viito r c ine va va a v e a s ă fie p u s e p i s
c o p , u r m â n d s f i n t e l o r c a n o a n e , d i s p u n e m : . . . (3.) Mu
e s t e p e r m i s c a e p i s c o p u l s ă fie c ă s ă t o r i t : t r e b u i e c a
el s a u s ă fi fost d e la î n c e p u t celi b, s a u d a c ă a a v u t
s o ţ i e , p e a c e a s t a s ă o fi l u a t d i n t r e virgine, d a r s ă
nu fie v ă d u v ă , nici d e s p ă r ţ i t ă d e b ă r b a t , nici c o n c u
bin ă . (4.) Mu e s t e î n g ă d u i t s ă a i b ă copii, nici legiuiţi,
nici ne le g i u iţ i, s a u n e p o ţ i , iar cel c e s e va g ă s i în
a c e a s ta să se d e s p o a ie de preoţie, d e a s e m e n e a să
s e s c o a t ă din e p i s c o p a t şi cel ce l-a instituit, d e o a r e
ce prin a c e a s t a v i o l e a z ă l e g e a a c e a s t a . . . (7.) T r e b u i e
ca el m a i î n a i n t e s ă fi p e t r e c u t cel p u ţ i n ş a s e luni în
v i a ţ ă c ă l u g ă r e a s c ă s a u în cler, la nici un c a z î n s ă nu
s e p e r m i t e s ă a i b ă s o ţ i e , s a u c opi i, s a u n e p o ţ i .
A c e a s t a o c e r e m la t o t cazul d e la d e D u m n e z e u
PRAVILA BISERICEASCĂ 95
iubitorii e p i s c o p i , p r e c u m s-a h o t ă r â t d e j a d e m a i
î n a i n t e prin d o u ă legi a le n o a s t r e , prin c a r e nu a m
s c r u t a t t r e c u t u l şi n e - a m d e z i n t e r e s a t d e c ei c e m a i
î n a i n t e a u t r ă i t cu so ţii le lor, a m in te rz is î n s ă , c a
d u p ă e m i t e r e a legii s ă fie h i r o t o n i t cel c e a r e s o ţ i e ;
şi a c u m r e p e t ă m a c e a s t ă le g e , - iar d a c ă în c a z u l
c â n d c in e v a a r p r o c e d a d i m p o t r i v ă , s ă s e d e s p o a i e
d e p r e o ţ i e , d e a s e m e n e a s ă s e s c o a t ă din c l e r şi cel
c e a h i r o t o n i t î n t r u e p i s c o p p e u nul c a a c e s t a .
Aşadar episcopii să se h iro to n ea sc ă n u m ai dintre
c ă l u g ă r i , s a u d i n t r e clericii cei c e a u d a t d o v a d ă
d e s p r e o a st fe l d e v ia ţă ...” -Iustinian novela 6, cap. 1.
5. „E p is co p i i s e a l e g t o t d e a u n a s a u d in cinul
călugăresc, s a u d i n t r e virgini, s a u a p o i d i n t r e absti
nenţi. Virgini (ΠφρΟένους) n u m i m p e cei c e n i c i o d a t ă
şi n i c i c u m nu a u c u n o s c u t f e m e i e . A b s t i n e n ţ i
(Οάφρςίνες), d u p ă uzul d e v o r b ir e a c t u a l d in Bi ser ic ă,
s e n u m e s c cei c e a u t ră it n u m a i cu o s i n g u r ă s o ţ i e
l e g i t i m ă . Şi d a c ă s o ţi il e a c e s t o r a mor, s a u d a c ă ei
s e d e s p a r t d e e l e ( d e o a r e c e s e î n t â m p l ă c ă so ţii s e
î n ţ e l e g r e c i p r o c şi cu i n t e n ţ i a d e a trăi o v ia ţă m a i
b u n ă şi m a i p e r f e c t ă , s o ţ u l i n t r ă în m ă n ă s t i r e a d e
b ă r b a ţ i , ia r s o ţ i a în m ă n ă s t i r e a d e femei), şi d â n ş i i
( a b s ti n e n ţ ii ) in tr ă cu tot ul în v ia ţa c ă l u g ă r e a s c ă şi
p e t r e c c â ţ i v a a n i (χχπί τισιν ετεσι) în a c e a s t ă v ia ţă , şi
g ă s i n d u - s e c ă s u n t vre d n ic i şi b uni p e n t r u a c e a s t ă
v ia ţă , a t u n c i p o t fi a le ş i e p i s c o p i î n t o c m a i c a şi
virginii.” - Mitrofan Critopulos, Mărturisirea de
credinţă, 11.
6. „Şi a c e a s t a î n c ă a v e n it la c u n o ş t i n ţ a n o a s t r ă
c ă a t â t în Africa c â t şi în Libia şi în a l t e locuri, unii
d i n t r e î n a i n t e - ş e z ă t o r i i ( e pi s co pii ) p r e a iu bito r i d e
D um nezeu d e acolo, chiar d u p ă hirotonia a d m in is
t r a t ă lor, n u î n c e t e a z ă a tr ă i cu. s o ţ i i l e lor, ( a c u m
96 IEROM. NICODIM SACHELARIE
fiind c ă l u g ă r i ţ e ) f ă c â n d prin a c e a s t a p o p o r u l u i
p o t i c n i r e şi s m i n t e a l ă . D e o a r e c e noi n e s t r ă d u i m
m u l t c a tot ul s ă s e facă s p r e folosul t u r m e i d e s u b
m â n a n o a s t r ă , a m h o t ă r â t c a în viitor n i c i d e c u m să
nu s e m a i î n t â m p l e u n a c a a c e a s t a . Iar a c e a s t a nu o
z i c e m s p r e d e s f i i n ţ a r e a s a u r ă s t u r n a r e a c e l o r legife
ra te a p o s t o l î c e ş t e , ci p e n t r u că p u r t ă m grijă d e m â n
t u i r e a şi d e p r o p ă ş i r e a s p r e m a i b in e a p o p o r u l u i şi
ca s tăr ii i e r a t i c e ş t i s ă nu i s e facă v re o p r i h a n ă . Căci
zice d u m n e z e i e s c u l Ap osto l: T o a t e s ă le faceţi s p r e
slav a lui D u m n e z e u ; nu fiţi p i a t r ă d e p o t i c n e a l ă nici
Iudeilor, nici Elinilor, nici Bisericii Iui D u m n e z e u ;
p r e c u m şi e u t u t u r o r în t o a t e m ă s t r ă d u i e s c s ă plac,
c ă u t â n d nu folosul m e u ci al c e l o r m ulţi , c a s ă s e
m â n t u i a s c ă ; i m i t a ţ i - m ă p e m i n e , p r e c u m şi e u pe
l i r i s t o s {I Cor. 10, 31-32); iar d e s e va vă di c in e v a
f ă c â n d a c e a s t a , s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ” - VI E c u m . 12.
Vezi: Preoteasa, Rudele clericilor.
D o c u m e n t a r e a a c e s t e i c h e s t i u n i s e a f l ă la N.
Milaş, C a n o a n e l e , voi. I p a r t e a I, p. 179-182; şi p a r t e a
II, p. 3 3 3 - 3 5 2 , d u p ă c a r e a m c u l e s c e le d e m a i s u s .
7. „ E p is c o p u l s ă s e h i r o t o n i s e a s c ă d e do i s a u
trei e p i s c o p i . ” - Apost, 1. Vezi s l u j b a în A r h i e r a t i c o n .
8. „Iar a r h i e r e u l e s t e l u m i n ă t o r , c ă c i s e î n c h i
p u i e P ă r in t e lu i l u m i n i l o r şi a r e în p u t e r e a Iui t o a t ă
r â n d u i a l a , t o a t ă t a i n a şi t o a t ă s ă v â r ş i r e a printr-în-
sul s e face. î n s u ş i b o t e a z ă , face Mir, H i r o t o n i s e ş t e
s l u ji to r a d i c ă d i a c o n , s ă v â r ş i t o r a d i c ă p r e o t şi
l u m i n ă t o r a d i c ă a r h i e r e u ; el face citeţi, c â n t ă r e ţ i şi
c ă l u g ă r i ; el s f i n ţ e ş t e biserici, s u i e la t r e a p t ă (clerul
inferior), b i n e c u v i n t e a z ă n u n t a , a ş e a z ă în s t a r e a
c e a b u n ă p e cei c e f ă g ă d u i e s c a păzi fecioria şi
t o a t e Ie p o a t e cu Darul Iui Hristos. Ca din tr -u n izvor
al lu m in ii t o a t e printr -în su l s e s ă v â r ş e s c , şi d e
PRAVILA BISERI CEASCA 97
a c e e a a r h i e r e u l s e n u m e ş t e l u m i n ă t o r . ” - Sf. Simeon
Tes. V, 157; Cart. 6,50.
ASCEZA CREŞTINĂ. Vezi: Lupta duhovnicească,
isihasm ui.
ASCULTAREA LA FERESTRE - „Iar a s c u l t ă t o r u l la
f e r e a s t r ă un a n s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi m e t a n i i
c â t e 15 în zi.” - PMB gl. 37 3 .
ASPRIMEA n u m a i î n t r u a t â t e s t e b u n ă î n t r u c â t
e s t e p u s ă în slujba lui D u m ne ze u, potrivită cu nevoile
s u fl e te ş ti şi t ru peş ti a le a p r o a p e lu i. (Moise, Iileş.a.).
A s p r i m e a c e a re a e s t e o î m p i e t r i r e a inimii faţă
d e d u r e r i l e s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i a l e a p r o a p e l u i . Şi
c i n e îşi fa c e o p l ă c e r e d in d u r e r i l e a p r o a p e l u i nu va
r ă m â n e a n e p e d e p s i t . Ea d u c e la clevetire c a r e s e ca-
n o n i s e ş t e un an. Vezi: Afurisirea 4. Mustrarea;Sfătui.
„Mai b i n e o m u s t r a r e p e faţă d e c â t o p r i e t e n i e
a s c u n s ă ... c â t d e dulci s u n t s fa tu rile pline de
d r a g o s t e a l e p r i e t e n u l u i s i n c e r ! ” - Prov. 2 7 ,5 ş i 9.
ATEISMUL nu e s t e o n e c r e d i n ţ ă în D u m n e z e u ci
o c r e d i n ţ ă ră z vră ti tă .
1. S o l d a t u l d e z e r t o r c r e d e că o fi ţ e ru l s ă u îi e s t e
s u p e r i o r , d a r nu v o i e ş t e s ă i s e s u p u i e . Tot a ş a şi un
a t e u r e c u n o a ş t e în s i n e a lui p e D u m n e z e u , d a r îl
dispreţuieşte.
C r e d i n ţ a a ct i vă el o î n d r e a p t ă s p r e s i n e î n s u ş i şi
s p r e l u m e a î n c o n j u r ă t o a r e cu c a r e s e d e s f a t ă .
Vedea -va el în z i u a c e a m a r e , în z i u a mo rţii şi a
judecăţii!
2. El e s t e b o l n a v şi m o r a l şi m i n t a l ; m oral
f ii nd că e s t e z d r o b i t d e p ă c a t e , şi nu s e p o a t e ridica
c a şi bivolul din nor o i; mintal, fi in dcă el nu p o a t e
î n ţ e l e g e ta in e le lui D u m n e z e u , şi deci, îl t ă g ă d u i e ş t e .
El nu-şi d ă s e a m a c ă h u l a lui p o r n e ş t e t o c m a i din
f a pt ul c ă e s t e a t i n s d e p u t e r e a lui D u m n e z e u , şi
98 I EROM. NI C ODI M S ACHE LARI E
prin d e f ă i m a r e el Îl p r o p o v ă d u i e ş t e c a şi d r a c ii d e
o d i n i o a r ă p e c a r e Ti a l u n g a M â n t u i t o r u l din o a m e n i ,
s a u ca fariseii c a r e s e s i m ţ e a u loviţi d e î n v ă ţ ă t u r a
lui Hristos!
„ N um ai cel n e b u n a zis în i n i m a sa: „Mu e s t e
D u m n e z e u ! ” - Ps. 52,1.
AVEREA s e r v e ş t e la p r e l u n g i r e a vieţii o m u l u i .
Nă va la n e c h i b z u i t ă d u p ă a v e r e d u c e la p ă c a t u l d e
m o a r t e al lăcomiei. Cel ce nu s e s i l e ş t e să-şi c â ş t i g e
prin m u n c ă c i n s t i t ă c e l e t r e b u i n c i o a s e vieţii, c a d e
în p ă c a t u l d e m o a r t e al ienevirii.
D o a m n e , „n u -m i d a nici s ă r ă c i e nici b o g ă ţ i e ,
d ă - m i p â i n e a c a r e - m i tr e b u ie . Nu-mi d a b o g ă ţ i e , c a
nu c â n d v a , în b e l ş u g , s ă m ă l e p ă d d e Tin e, D o a m n e ,
şi s ă zic: C in e e s t e D o m n u l ”?
S ă nu m ă Iaşi nici „în s ă r ă c i e c a s ă fur şi s ă iau
în d e ş e r t N u m e l e D o m n u l u i m e u ! ” - Prov. 30, 8-9.
AVEREA BISERICII. Vezi: Răpirea averii, Mona
hism II.
AVORTUL e s t e u c i d e r e a p r u n c i l o r în p â n t e c e .
1. „ F e m e i a c a r e a p i e r d u t p r u n c u l , fără voie, un
a n s e c a n o n i s e ş t e ” - Sf. I. Postu°. 22.
2. „ D e s p r e f e m e i l e c a r e c u r v e s c şi-şi o m o a r ă
fătu l în p â n t e c e , f o r ţ â n d u - s e s ă facă u c id er i, s ă s e
o p re a s c ă d u p ă h o tă râ re a d a tă mai înainte, ca s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă la i e ş i r e a din v ia ţă ; iar p r o c e d â n d cu
iu b ir e d e o a m e n i d u p ă c u m a m a f l a t , h o t ă r â m ca
(să fie op rit e) v r e m e d e 10 a n i d u p ă t r e p t e l e h o t ă
r â t e ”- Ancira 21™.
3. „ Fe m e i le c a r e iau b u r u i e n i o t r ă v i t o a r e şi
p i e r z ă t o a r e şi c el e ce pri m e s c otrăvurile o m o r â t o a r e
d e p r u n c i s ă s e s u p u n ă ( c a n o n u l u i d e 2 0 d e a n i al)
u c i g a ş u l u i ”. - V Ecum. 91; SF. Vasile 56.
4. „ F e m e i a c e a n ă s c u t pe c a l e şi n-a p u r t a t grijă
d e p r u n c , s ă fie s u p u s ă v in ovă ţie i u c i g a ş u l u i ” - SF
Vasile 33
5. „ F e m e i a d e va n a ş t e , şi de-şi va s u g r u m a
feci oru l ei, p â n ă la m o a r t e s ă s e p o c ă i a s c ă , luni,
m i e r c u r i , vineri, n u m a i p â i n e şi m e t a n i i c â t e o m i e . ”
6. „ O a r e c a r e f e m e i e va b e a erbi s ă nu n a s c ă
c o c o n i , 7 a n i şi m e t a n i i 2 0 0 . ”
7 „ F e m e i a d e va î n c e p e , şi n i ş t e f a r m e c e o a r e
c a r e va b e a s ă s e s c u r g ă , c a s ă s e l e p e d e î n c e p e r e a
d in tr - în s a an i 8 şi m e t a n i i , c â t e 3 6 7 ; ia r d e i s e va
î n t â m p l a ei a m u r i s ă nu s e î n g r o a p e . ” - PBG p. 115
(124); PMB gl. 374.
8. „iară d e va f a c e şi b ă r b a t u l a ş a , m a i r ă u e s t e ,
nici Biserica să n u -i primească p r e s c u r a Iui, nici
p r i n o s u l lui d e nu s e va p o c ă i . ” - FBG p, 98 (20).
(Cano nisiri: Să c r e a s c ă un copil s ă r a c ; Să
m e a r g ă la c i m i t i r un n u m ă r d e zile..).
BAERE. Vezi: A m liie tul.
BAIE t r e b u i e s ă s e facă în t i m p c â t m a i s c u r t şi
s in g u r.
J. „Nu s e cu vi ne ca p e r s o a n e l e sfinţite, s a u cleri
cii, s a u m o n a h i i s ă s e s c a l d e în b a i e cu fe m e il e , şi
nici v r e u n c r e ş t i n laic, d e o a r e c e a c e a s t ă p r i h ă n î r e
e s t e c e a d i n t â i la p ă g â n i . Iar d e s e va dove di c i n e v a
f ă c â n d a c e a s t a , d e va fi cleric să s e c a t e r i s e a s c ă , iar
d e va fi laic să s e a f u r i s e a s c ă . ”- VIEcum. 77;LaodSO.
2. „ Pr eo tul d e s e va s p ă l a , s a u va m e r g e la b a i e ,
a c e l a nu p o a t e s ă facă lit u r g h ie î n t r u a c e a zi, nici
nu a r e voie d u p ă l i tu r g h ie s ă s e s p e l e , nici m i r e a n u l 1
d e s e va s p ă l a s a u va m e r g e la b a i e nu p o a t e s ă i s e
d e a D u m n e z e i e ş t i l e T a in e , iar d a c ă s e va î m p ă r t ă ş i ,
nici a t u n c i nu p o a t e s ă m e a r g ă să-şi l a s e s â n g e , nici
p r e o t u l , nici m i r e a n u l , fă ră d e s e va î n t â m p l a b o a l a
m o rţ ii într-a a c e a zi p ă t i m i n d p e n t r u v ia ţa -ş i. ”- PMB
gl. 66.
ΒΑΓίΙ FALSI. Cel c e face b a n i falşi, s a u e s t e t o v a
ră ş cu cei c e fac b a n i falşi, s e c a n o n i s e ş t e c a şi furii,
d e la 1 a n p â n ă la 5 a n i, căci î n ş e a l ă s o c i e t a t e a .
{PMB 87-86).
BĂTAIA e s t e fr u c t u l n e s t ă p â n i r i i d e s i n e şi a
m â niei care. s e n u m ă r ă î n t r e p ă c a t e l e d e m o a r t e .
1. Cel c e s f ă t u i e ş t e p e a ltul s ă b a t ă e s t e t o t a ş a
d e v i n o v a t c a şi cel c a r e a b ă t u t . Vezi: Tovărăşia...
2. C â n d vo im s ă s c ă p ă m d e un o m r ă u „ n i m e n i
nu o p r e ş t e a î n ţ e l e p ţ i p e unii ca a c e ş t i a cu p u t e r e a
s t ă p â n i t o r i l o r locului, ia r nu prin b r u t a l i t a t e ”. - 1-
II112. 9 ;A n t. 5 113-
3. E p i s c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l c a r e va
b a t e p e credincioşii c ar e a r p ă că tu i, ori p e n e c r e d i n
cioşii c a r e a r face n e d r e p t ă ţ i , ca să-i în f r i c o ş e z e ,
d i s p u n e m ca s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c ă n-a î n v ă ţ a t
D o m n u l a c e a s t a u n d e v a , ci d i m p o t r i v ă , b ă t u t fiind,
nu b a t e a , o c ă r â t , nu o c ă r a şi p ă t i m i n d nu î n g r o z e a
p e n i m e n i cu b ă t a i a . ” - Apoşi. 27; RBOif™ - Art. 39
4. O ri c a r e e p i s c o p , s a u p re ot, s a u d i a c o n va
b a t e p e o m u l c a r e a s t r i c a t ce va , ori p e c r e d i n c i o s
ori p e n e c r e d i n c i o s , a c e l a s ă fie l ip s it d e d a r u l s ă u ,
că de-ţi va s tr ic a ţie p r e o t e m i r e a n u l c e v a tu să-I
v ă d e ş t i , i a r ă nu să-I baţi. Că d e a c e a s t a D o m n u l nu
ne-a î n v ă ţ a t a ş a , ci zice c ă d e te va lovi c i n e v a p e s t e
falca d r e a p t ă , tu s ă în to r c i şi p e c e a s t â n g ă , şi cui i
s e vo r lu a h a i n e l e , el să-şi s c o a t ă şi c ă m a ş a s ă i-o
d e a , şi a c e s t e a s u n t p o r u n c i l e D o m n u l u i ; şi t r e b u i e
s ă s e p ă z e a s c ă t o a t e , m a i v â r t o s pre o ţi i, c a s ă s e
facă î n c h i p u i r e şi î n c e p ă t u r ă în tr u b i n e o a m e n i l o r
c e l o r m i r e n i . ” - PM Bgl. 336.
5. „De s e va t i n d e c ă l u g ă r u l s ă l o v e a s c ă p e c ă l u
găr, s ă s e d e s p a r t ă d e b i s e r i c ă 4 luni, ia r de-l va şi
c r u n t a 6 lu n i, m e t a n i i 1 0 0 0 p e zi." - P B G p . 120.
BĂTAIA CU OMOR. „Mu ie rea ce-şi va b a t e c o c o
nul ei, şi d e n ă p r a s n ă va m uri , 6 a n i şi m e t a n i i 150
în zi.” - P B G p . 115 (124).
2. „Care cleric în m â n i e s a u s f a d ă va lovi pe c in e
va, şi d e a c e a lovire va m u ri , a c e l a s e l i p s e ş t e d e
preoţia lui d e to t fără d e nici o iertare.” Vezi: Uciderea.
3. Iar d e va face a c e a s t a m i r e a n u l , a t u n c i a c e l a
s ă s e a f u r i s e a s c ă şi s ă s e c a n o n i s e a s c ă c a un uc i
g a ş, 10-20 d e ani. - PMB gl. 336.
BATJOCURA. Defăimarea, înjurăturile.
BEŢIA a d u c e z d r u n c i n a r e a s ă n ă t ă ţ i i şi p i e r d e
c i n s t e a şi a v e r e a .
1. „ E p is c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l d e p r i n -
z â n d u - s e cu ta b l e , ori cu beţii, ori s ă î n c e t e z e , ori s ă
s e c a t e r i s e a s c ă . - Apost. 42.
2. „ I p o d i a c o n u l , c i t e ţ u l s a u c â n t ă r e ţ u l , a s e m e
n e a f ă c â n d (a d ic ă s ă s e j o a c e cu t a b l e ori s ă be a) ori
s ă î n c e t e z e ori s ă s e a f u r i s e a s c ă ; a s e m e n e a şi
m i r e a n u l . - Apost 43,54.
3. „Clericilor nu s e c u v i n e a m â n c a şi a b e a în
c â r c i u m ă , -a fa ră n u m a i d a c ă s u n t î m p i n ş i d e ne voia
s t r ă i n ă t ă ţ i i . ” - Cart. 47. (Laod. 24, 55; VIEcum . 9, 50;
Vii Ecum. 22 RBOR ort. 42-44).
102 I EROM. N I C O D I M S A C H E L A R I E
4. „Pre otul c e va b e a la c â r c i u m ă , s a u va j u c a ,
s a u va c â n t a m i r e n e ş t e , s ă s e g o n e a s c ă din p o p i e . ”
5. „ C a de -s e p r e o t u l u i s ă ş a d ă la m a s ă cu frica
lui D u m n e z e u s ă m ă n â n c e şi s ă b e a c â t e p u ţ i n e i şi
să se so co te a sc ă , că slugă este, că g răieşte Scriptu
ra: p r e o t u l ce s e î m b a t ă c u m va j u d e c a d r e p t ? Că nu
zic S c r i p t u r i l e s ă n u be i vin, ci s ă bei d a r ă s ă nu te
î m b e ţ i , că t o t be ţiv ul s ă r ă c e ş t e şi m i n t e a - ş i p i e r d e ,
şi m u l t rău face şi p e s i n e s e s u g r u m ă , şi s u f l e t u l iui
îşi d ă d r a c u l u i . ” - PBG p. W O şi 128.
6. „Beţivii s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă p â n ă nu s e vor
l ă s a d e be ţie , î n c â t s ă nu s e m a i î m b e t e ”. - PBG 110.
BISERICA e s t e locul ( c o m u n ) u n d e o m u l s e
î n t â l n e ş t e cu D u m n e z e u .
1. Bise ri ca s e s f i n ţ e ş t e d e e p i s c o p s a u d e
d e l e g a t u l s ă u , c a r e a d u c e cu s i n e S f â n t u l A n ti m is
c u S f i n t e l e M oa ş te . „Iar c i n e va sfinţi biserici fă ră
S f i n t e l e Moaşte, s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c a u n u i c e a
c ă l c a t T r a d iţ ia B i s e r i c e a s c ă . ” - VII Ecum . 7; Cart 6.
2. „Dacă cineva a r învăţa că l e s n e s e p o a t e d e f ă i
m a c a s a lui D u m n e z e u şi a d u n ă r i l e c e s e fac în ele,
s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 5; VI Ecum. 74, 76.
3. Este o p r i t cu a f u r i s i r e a d e a ieşi din B is e ri că
şi a f a c e t u l b u r a r e în ti m p u l s lu jb e lo r. - Apost. 9; VI
Ecum . 66 Ant. 2. Vezi: Slujba bisericească.
4. „Preotul c e nu-şî va m ă t u r a bis e r ic a , s ă o
c u r ă ţ e a s c ă şi nu o va Î n f r u m u s e ţ a şi nu va face
a c e a s t a în t o a t e s â m b e t e l e , unii c a a c e i a s ă s e l a s e
d e p r e o ţ i e ”. - PBG p. 100 (35).
5. „De s e va î n t â m p l a în v re o b i s e r i c ă s ă nu s e
fa c ă s lu jb ă 4 0 d e zile, nu p o a t e p r e o t u l s ă facă
l i t u r g h i e s ă s l u j e a s c ă înt r-însa d e nu va face î n t â i o
s f e ş t a n i e , iar d e va fa ce s lu jb a a d i c ă Litu rgh ie, s ă
fie lip si t d e p o p i e (pr eoţ ie ) 4 0 d e zile, iar d e nu va fi
PRAVILA BISERICEASCĂ 103
ş t i u t s ă fie i e r t a t ”
6. „Bi ser ic a e s t e c a s a lui D u m n e z e u , c a s ă d e
ru gă , a d u n a r e a oa me nil or, tr upu l lui Hristos, m i r e a s a
lui D u m n e z e u , c e r u l p ă m â n t e s c , în c a r e ş a d e
C e r e a s c a Pâine , c e s e z ice p r e a S f â n t u l T r u p a d e v ă
r a t al D o m n u l u i n o s t r u lis us Hristos; e s t e şi s c a u n
î m p ă r ă t e s c şi a r h i e r e s c , p e c a r e ş a d e î m p ă r a t u l
î m p ă r a ţ i l o r şi Marele Arh iere u s i n g u r Hristos; e s t e şi
lină b a i e a p ă c ă t o ş i l o r , şi sl avă dre pţi lo r , e s t e şi
s c ă p a r e , şi p o d , şi l a u d ă , şi vese lie , şi b u c u r i e , şi
p ă r e r e d e b i n e a t u t u r o r creştinilor. Şi câţi o c a u t ă şi
o i u b e s c cu t o a t ă i n i m a şi cu t o t s u f l e t u l , a c e i a vo r
lua c u n u n ă d e la D u m n e z e u şi s e vor face m o ş t e n i
î m p ă r ă ţ i e i Lui. ta r b i s e r i c ă s e c h e a m ă c ă îi c h e a m ă
şi-i a d u n ă p e t o ţi ,” - PMB gl. 136.
7. „Orice o m , d i n t r e m ir en i, va fugi din b i s e r ic ă ,
şi s e va r u g a d e u nul s in gur, z i c â n d c ă m a i b i n e e s t e
s ă m ă rog d i m i n e a ţ a , d a r nu în b i s e r ic ă , şi a c e a s t a
o va face fără î n v ă ţ ă t u r a e p is c opu lu i, s a u a d u h o v n i
c ul ui, şi c i n e va u m b l a a ş a a n a t e m a (să fie).” - PBG
p. 105 (56).
8. Scoş i din Bise ri că s u n t : cei afurisiţi, cei
a n a t e m a t i s i ţ i , cei c a r e nu li s e p r i m e s c d a r u r i l e , cei
c e nu p o t fi î n m o r m â n t a ţ i în cimitir; - vezi a c e s t e
c u v in te .
BLESTEMUL oficial al Bisericii e s t e a n a t e m a .
P e n t r u o m u l p a r t i c u l a r „el ( b l e s t e m u l ) e s t e s t r i g ă t u l
c ă t r e D u m n e z e u al u n e i inimi n e d r e p t ă ţ i t e , c a să-i
fa c ă d r e p t a t e , c ăc i a d e v ă r u l şi d r e p t a t e a s u n t s u c u l
vieţii. El s e l i p e ş t e n u m a i în m ă s u r a în c a r e o m u l
a r e d r e p t a t e , fie laic, fie cleric. B le ste mu l pe n e d r e p t
s e î n t o a r c e a s u p r a celui ce-1 p r o n u n ţ ă . „ B l e s t e m a -
vor ei şi tu vei b i n e c u v â n t a . ” - Ps 108. 27.
1. C â n d c in e v a e s t e a m ă r â t d e a lt c in e v a nu s e
104 IEROM. NICODIM SACHELARI E
c u v i n e s ă b l e s t e m e , ci s ă s e r o a g e lui D u m n e z e u ca
să-i î n t o a r c ă i n i m a s p r e d u h u l fr ăţiet ăţ ii. „ C u m s ă
b l e s t e m e u p e cel c e nu-i b l e s t e a m ă D u m n e z e u ?
C u m s ă d e f a i m eu p e cel c e nu-l d i s p r e ţ u i e ş t e D o m
n u l ? ” - num ere 23, 8.
2. î n s ă c el u i c e fa c e p ă c a t u l cu ş t i i n ţ ă şi v o in ţă ,
a g o n i s i n d u - ş i p l ă c e r e din s u f e r i n ţ a a p r o a p e l u i şi
d in d e f ă i m a r e a p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u , i s e a p l i c ă
acel c u v â n t al Script uri i, c a r e zice:
„T oa te b l e s t e m e l e vor ven i p e s t e ti ne , t e vor u r
m ă ri şi te vo r a j u n g e p â n ă vei fi nimicit, p e n t r u c ă
n-ai a s c u l t a t d e c u v â n t u l D o m n u l u i D u m n e z e u l u i
t ă u , p e n t r u c ă n-ai p ă z i t p o r u n c i l e Lui şi le gile Lui,
p e c a r e ţi le-a d a t . Ele vo r fi v e ş n i c c a n i ş t e s e m n e şi
m i n u n i p e n t r u t in e şi n e a m u l t ă u ”. Deuteronom 28,
45-46. „ P e n t r u c ă , în b e l ş u g u l t u t u r o r lu cruri lo r, n-ai
slujit D o m n u l u i D u m n e z e u l u i t ă u cu b u c u r i e şi cu
i n i m ă î m p ă c i u i t o a r e , d e a c u m vei sluji c u p r i n s d e
foame, d e s e te , d e goliciune şi în lipsă d e t o a t e în tr e
v r ă j m a ş i i tăi, pe c a r e îi va t r i m i t e D o m n u l î m p o t r i v a
ta, El îţi va p u n e un j u g d e fier p e g r u m a j i i tăi p â n ă
c e vei pie ri .” - Deuteronom 28, 47-48.
3. B l e s t e m u l din obi c ei e s t e o d o v a d ă d e lip să
d e e d u c a ţ i e şi c r e d i n ţ ă în r ă s p l ă t i r e a lui D u m n e z e u .
(Prov. 26, 2). „într-un c h i p s e j u d e c ă p e n t r u c u v â n t ,
şi în tr-alt c h i p p e n t r u lu c ru , c ă fiece p r e o t c a r e d e
m â n i e va zice n u m a i cu c u v â n t u l , s ă fie p ă g â n ,
a d i c ă s ă i a s ă din l e g e a lui, şi n-a f ă c u t a ş a , a c e l a s ă
s e j u d e c e s a u s ă s e p e d e p s e a s c ă m u l t ă v r e m e cu
lipsa de preoţia lui, iar d a r u l nu i s e ia, c ă c i n-a
s ă v â r ş i t luc rul ; iar m i r e a n u l s e c a n o n e ş t e cu t ă r i e
d e a r h i e r e u , s a u cu î n v ă ţ ă t u r a d u h o v n i c u l u i c u m îi
va p ă r e a .
„Scriu d u m n e z e i e ş t i i Părinţi p e n t r u c h i p u l căiu-
PRAVILA BISERI CEASCA 105
g ă r e s c : d e va zice n e ş t i n e , n u m a i cu c u v â n t u l s ă s e
facă c ă l u g ă r , şi n-a a j u n s s ă s e facă, în c e s-a a f l a t
în t r - a c e i a ş i e s t e , aşa să socoteşte ş i de aceasta." -
PMB gl. J05.
4. P r e o t u l s ă nu b l e s t e m e c ă D u m n e z e u nu
a s c u l t ă p o r n i r i l e c e l e d o b i t o c e ş t i a l e preoţil or ... iar
d e vo r f a c e a c e a s t a fără vin ă şi fără d e a r ă t a r e ,
a c e i a s ă s e o p r e a s c ă d e S f â n t a C u m i n e c ă t u r ă un
a n . ” - PM Bgl. 35. Vezi: Hula, Injuriile, Ctitoria.
5. „Iară p r e o t u l c a r e va b l e s t e m a şi va huli p e
D u m n e z e u s a u pe Sfinţi, a c e l a s ă fie l i p s i t d e p r e o
ţ i a lui u n a n , şi s ă ia şi a l t c a n o n , p o s t şi m e t a n i i şi
a l t e l e a s e m e n e a c u m va s o c o t i a r h i e r e u l s ă u ; iar d e
va b l e s t e m a şi va huli şi a d o u a o a r ă , şi vo r m ă r t u
risi m ă r t u r i i c r e d i n c i o a s e , a t u n c i f ă r ă d e nic i o
i e r t a r e , i s e ia d a r u l . ”
„Iar m i r e a n u l c a r e va b l e s t e m a şi va huli, a c e l a
s e c a n o n e ş t e un a n s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , s ă facă
po st , m e t a n i i şi m i l o s t e n i i ” - PMB gl. 105. Vezi: Hula,
A furişi rea.
6. B l e s t e m u l f ă c u t p e d r e p t a t e nu s e p o a t e d e z
le ga d e c â t n u m a i d u p ă c e a r e p a r a t g r e ş a l a , a d i c ă a
d a t î n a p o i c e a f u r a t s a u a n e d r e p t ă ţ i t şi s e î m p a c ă
cu cel c e l-a b l e s t e m a t ,
BOALA e s t e un mijloc prin c a r e D u m n e z e u ne
a r a t ă că în a c e a s t ă l u m e s u n t e m n i ş t e t r e c ă t o r i : vis
c e t r e c e şi nu s e m a i î n t o a r c e !
In c a z d e b o a l ă , noi s u n t e m d a t o r i s ă n e în gri
j i m d e s ă n ă t a t e a n o a s t r ă , f i i n d c ă e a e s t e un b u n p e
c a r e D u m n e z e u ni l-a î n c r e d i n ţ a t ca să-l p ă z i m p â n ă
c e ni-1 va c e r e iarăşi.
1. „Fiule în b o a l a ta nu fii n e b ă g ă t o r d e s e a m ă ,
ci te r o a g ă D o m n u l u i şi El te va t ă m ă d u i . D e p ă r t e a
ză p ă c a t u l , tinde-ţi m â i n i l e s p r e f a p t e l e c e l e d r e p t e
106 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R I E
şi-ţi c u r ă ţ e ş t e i n i m a t a d e t o a t ă c ă l c a r e a d e l e g e . ”
2. „Adu t ă m â i e şi j e r t f ă d e p o m e n i r e din f l o a r e a
făinei şi j u n g h i e j e r t f e gra se , p e c â t te a ju tă puterile.
Apoi d ă râ nd d o c to ru lu i că şi pe el D om nul l-a făcut;
şi s ă nu s e î nde pă r te z e d e lângă tine fiindcă şi ei îţi e s
te d e tre b u in ţă . Că u n e o r i iz b ân d a e s t e în mâ in ile lui.
3. „Ci şi el s e r o a g ă D o m n u l u i ca să-l a j u t e în
m e ş t e ş u g u l lui şi t ă m ă d u i r e s ă d e a s p r e î n s ă n ă t o ş i
re a b o l n a v u lu i. Cel c e p ă c ă t u i e ş t e f a ţă d e Zi ditorul
s ă u s ă c a z ă în m â i n i l e d o c t o r u l u i ! . ”
4. „ D o m n u l s c o a t e l e a c u r il e d in p ă m â n t şi o m u l
î n ţ e l e g ă t o r nu le d i s p r e ţ u i e ş t e . O a r e nu d in l e m n s-
a î n d u l c i t o d i n i o a r ă a p a , p e n t r u c a D o m n u l să-Şi
v ă d e a s c ă p u t e r e a S a ? Şi El î n s u ş i a d a t o a m e n i l o r
ş t i i n ţ a , ca s ă s e p r e a m ă r e a s c ă î n t r u l e a c u r i l e S a l e
cele m in u n ate. „
5. „Cu a c e s t e a v i n d e c ă d o c t o r u l şi a l u n g ă d u r e
re a ia r s p i ţ e r u l p r e g ă t e ş t e din e l e alifiile s a le . Aşa
î n c â t l u c ră ri le D o m n u l u i s ă nu c o n t e n e a s c ă şi s ă n ă
t a t e a p o r u n c i t ă d e El s ă s t ă p â n e a s c ă pe fa ţa
p ă m â n t u l u i . ” - Sirah 38,4-15.
BOTEZUL e s t e a b s o l u t t r e b u i n c i o s p e n t r u
m â n t u i r e a s u f l e t u l u i , fiind p o a r t a Tain elor.
1. Cin e b o t e a z ă : E p i sc o p u l şi p r e o t u l .
2. în c az d e lip s ă a a c e s t o r a , c â n d co pil ul e s t e
a m e n i n ţ a t cu m o a r t e a , p o a t e b o t e z a o r i c e c r e ş t i n ,
b ă r b a t s a u femeie, c h i a r părinţii Iui. La u r m ă preotul,
d a c ă c o pi lu l t r ă i e ş t e , î n d e p l i n e ş t e c e a l a l t ă r â n d u i a -
lă. - A post. 49, 20; Sfântul Fiich ifor 7; Mărt. Ort. I. 103.
3. Locul: d u p ă r â n d u i a l ă , b o t e z u l t r e b u i e s ă s e
facă în b is er ic ă . Cel c e la să b i s e r i c a şi face b o t e z u l
în a l t loc „de va fi c le r ic s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e va
fi laic s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VI Ecum. 59.
în c a z d e n e v o ie s e p o a t e fa ce b o t e z u l în o r i c e
PRAVILA BI SERI CEASCĂ 107
loc. - F. Ap. 8, 36-39.
4. Timpul: De regulă el s e face d u p ă S f â n ta Litur
ghie; d a r în c az d e nevoie s e p o a t e face în orice timp.
5. C in e s e p o a t e b o te z a : Copiii mici, o a m e n i i
v â r s t n i c i con ver tiţ i. - Cart. 55, 66 121^5. -
6. S ă v â r ş i r e a b o t e z u l u i : S e f a c e cu a p ă c u r a t ă
s fi n ţi tă : „...de nu s e va n a ş t e c i n e v a d in a p ă şi d in
Duh, nu p o a t e s ă i n t r e î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e
z e u .” loan 3, 5; Mat. 3, 16; Marcu 16, 16: F. Ap. 8, 36-38.
7. „ C â n d bo te z i copilul, t r e b u i e s ă ai s c ă l d ă -
t o a r e , s a u a lt va s d e o s e b i t , şi cu trei l u m â n ă r i
a p r i n s e în c h i p u l S f in te i Treimi. De a c e i a c â n d vrei
s ă iei u n t u l d e l e m n - c a r e e s t e în va s - cu trei d e g e t e
(să o faci), şi s ă u ngi c op ilu l c r u c iş , p e t o a t e
m ă d u l a r e l e , c u m e s t e t o c m e a l a tip ic u lu i, d e a c e i a
ia-1 p r e o t e a ş a c u m e s t e goi, şi s t a i d r e p t c ă u t â n d
s p r e r ă s ă r i t şi tu şi co pil ul şi-l b o te z i în trei
a f u n d ă r i , f ă c â n d s e m n u l Sfintei Cruci, z i c â n d a ş a :
„Se b o t e a z ă r o b u l Iul D u m n e z e u (N) î n M u m e l e
T a t ă l u i . A m in ; şi al Fiului. Amin; şi al S f â n t u l u i Du h.
A m in ; a c u m şi p u r u r e a şi în vecii ve cilor . A m i n . ” -
FMB gl. 141.
8. Şi zice: se botează, iar nu botez eu... c ă d e
b u n ă voie vine cel c e s e b o t e a z ă : c ă botez eu, nu
a r a t ă p e cel b o t e z a t c ă s e b o t e a z ă d e voia lui, ci d e
n e v o i e cu o a r e c a r e silă, şi c u m că el b o t e a z ă s i n g u r
d e la s i n e p e c el c e s e b o t e a z ă . I a r se botează.
Î n s e m n ă c u m c ă d e b u n ă voie s e b o t e a z ă cel c e s e
b o t e a z ă , şi c u m c ă d e la a r h i e r e u s a u d e la p r e o t s e
b o t e a z ă , c a r e l u c r e a z ă a t u n c i luc rul lui D u m n e z e u ,
Cel în T r e i m e , al c ă r u i şi n u m e l e la cel c e s e b o t e a
ză î n t r -a u z ir e s e g r ă i e ş t e . . . ” - Sfântul Simeon Tes. 1,
tă, în u r m a s t u d i i l o r f ă c u t e , s-a a j u n s la c o n c l u z i a
d e a fi p r i m i t ă în O r t o d o x i e , căci e a e s t e a c e e a ş i ca
şi la noi. G r e ş a l a lui Fiiioque nu s e î n t i n d e p â n ă
a c o l o , î n c â t s ă facă n e v a l a b i l ă f o r m u l a b o t e z u l u i ,
fiind f ă c u t ă în H u m e l e Sf intei Treimi.
2. Form a botezului rom ano-catolice s t e m a i g r e
ş i t ă d e c â t f o r m u l a d o g m a t i c ă , căci s e face prin
s t r o p i r e . A tâ t e t i m o l o g i a c u v â n t u l u i botez c â t şi
m ărturiile scripturistice ne arată a c e a s tă greşală.
„Şi b o t e z â n d u - s e lis us, î n d a t ă a ieşit din apă". Mat.
3, 16. Prin u r m a r e î n s u ş i M â n tu i to r u l e s t e Acela,
C a r e S-a a f u n d a t în a p ă , c a p ri m ul R e n ă s c u t al Legii
cele i noi. Apoi î n v a ţ ă p reci s, z ic â n d : „ .. .d a c ă nu s e
va n a ş t e c in e v a d in a p ă şi din Duh, nu p o a t e s ă in tr e
î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u ” ( lo a n 3, 5) Sfinţii
A po st ol i n e - a u î n v ă ţ a t că: p ă c a t u l s e c u r ă ţ ă „prin
b a i a n a ş t e r i i celei d e a d o u a . . . ” (Tit 3, 5). Istoria
Bisericii, c a n o a n e l e şi p r a c ti c a , c h i a r a R o m a n o -
c ato li cil or, p â n ă în s e c o l u l 14, n e a r a t ă c ă b o t e z u l a
fost s ă v â r ş i t prin a f u n d a r e , a ş a c u m s e face azi în
Ortodoxie.
3. To tu şi , c a o e x c e p ţ i e , în p r i m e l e v e a c u r i c r e ş
tin e, s-a î n g ă d u i t şi b o t e z u l prin s t r o p i r e , d a r n u m a i
p e n t r u o a m e n i i v â rs tn ic i c a r e nu s e p u t e a u s c u l a
din p a t , di n pri ci na bolii. Dar e x c e p ţ i a , î n t o t d e a u n a ,
c o n f i r m ă r e g u la , n-o d e s f i i n ţ e a z ă , a ş a c u m a u f ă c u t
R o m a n o -c a to li c ii . (P ent ru p r i m i r e a în o r t o d o x i e vezi
în P i d a li o n u l d e la C o n s t a n t i n o p o l şi în Molitfelnicul
cel Mare, e d . C r e d i n ţ a s t r ă m o ş e a s c ă ) şi Apostazia117
118
Oblădui - ocroti, apăra, proteja.
112 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
trare a.
3. Dojana ameninţătoare s e face în c a z d e
n e s i m ţ i r e s u f l e t e a s c ă şi n e g l i j e n ţ ă .
4. Sancţionarea după pravilă, a d i c ă e x c l u d e r e a
t e m p o r a l ă d e Ia b u n u r i l e Bisericii, î n d e o s e b i S f â n t a
î m p ă r t ă ş i r e şi e x e r c i t a r e a t r u p e a s c ă în a s e d e p r i n
d e cu f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e c a , r u g ă c i u n i , cititul
c ă r ţ i l o r r e l i g i o a s e , m i lo s te n ii , p o s t, m e t a n i i , ş .a ., ca
s ă s e î n ţ e l e p ţ e a s c ă a trăi d u p ă p o v e ţ e l e p o r u n c i l o r
d u m n e z e i e ş t i . Ea s e a p li c ă d u p ă fi e c a r e c a z în
p a r t e , r e s p e c t â n d c e l e IX t r e p t e f o r m a l e , pg. 7 7 ,7 8 .
5. Îndepărtarea de Ia spovedanie a c e l o r
n e p o c ă i ţ i , c ă r o r a li s e a m â n ă d e z l e g a r e a d e p ă c a t e .
D in tre a c e ş t i a s u n t :
1) Aceia a l e c ă r o r p ă c a t e s u n t î n c u r c a t e şi nu s e
pot aprecia m o m e n ta n .
2) Cei n e s i n c e r i şi neg lij en ţi d e m â n t u i r e a lor.
3) Cei o b r a z n i c i şi n e r u ş i n a ţ i .
4) Cei ce nu s e s u p u n c a n o n u l u i şi îşi j u s t i f i c ă
p ă c a t e l e p e n e d r e p t şi fără r e m u ş c ă r i l e c u v e n i t e .
5) Cei b o ln a v i s u f l e t e ş t e : în d ră c iţ ii şi cu
d e d u b l a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i lor s u f l e t e ş t i şi hulitori.
A c e s t o r a şi a l t o r a a s e m e n e a s e c a d e a li s e
a m â n a d e z l e g a r e a d e p ă c a t e p â n ă la o n o u ă s p o v e
d a n i e c â t s e p o a t e d e a p r o p i a t ă . în a c e s t ti m p , d a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , s ă nu fie lă saţ i în p ă r ă s i r e , ci t r e b u
i e s c s fă tu iţ i şi c o n v e r ti ţi p e c a l e a p o c ă i n ţ e i .
D a c ă îşi revin, a c e ş t i a t r e b u i e s c prim iţi d u p ă
s i n c e r i t a t e a inimii şi d u p ă f a p t e l e d o v e d i t o a r e d e
î n d r e p t a r e . Vezi: Pocăinţa, Spovedania, Afurisirea,
Anatema, Caterisirea.
6. „ L e a g ă b i n e p e cel p ă c ă t o s , p â n ă c e va î m
blâ n z i p e D u m n e z e u . Nu-I l ă s a n e l e g a t ca nu c â n d v a
s ă fie l e g a t d e u r g i a lui D u m n e z e u . D acă ÎI voi le g a
PRAVILA BISERICEASCĂ 113
e u , D u m n e z e u nu-1 m a i l e a g ă , ia r d a c ă nu-1 voi le g a
e u , a t u n c i îl a ş t e a p t ă l e g ă t u r i l e c e le n e d e z l e g a t e ,
„Că „ d a c ă n e - a m fi j u d e c a t p e noi î n ş i n e nu a m m a i
fi j u d e c a ţ i d e n i m e n i . ” (Cor. 11,31). „Deci, s ă nu crezi
c ă a c e a s t a e s t e o c r u z i m e şi n e o m e n i e , ci e a s e
n a ş t e din b l â n d e ţ e şi din d o r i n ţ a d e v i n d e c a r e şi a
b u n e i îngrijiri. Dar vei zice, c ă i s-a d a t un t i m p
d e s t u l d e lu n g c a p e d e a p s ă . C â t t i m p ? Un an, d o i
sau trei? Dar eu nu caut la m ulţim ea tim p u lui sau a
anilor, ci la îndreptarea sufletului... D a c ă cel p ă c ă
t o s s-a um ilit, d a c ă s-a p o c ă i t , a t u n c i s-a f ă c u t to tu l;
d a c ă nu e s t e a c e a s t a , a p o i t i m p u l cel î n d e l u n g a t nu
f o l o s e ş t e la nimic! Căci noi nu c ă u t ă m d a c ă r a n a a
fost l e g a t ă un t i m p ma i î n d e l u n g a t , ci d a c ă a fo lo s it
cu c e v a l e g ă t u r a . D acă a folosit şi înt r- un t i m p m a i
s c u r t , s ă n-o m a i pui, iar d a c ă n-a folo sit la n i m i c
a t u n c i p u n e - o şi d u p ă z e c e ani! A c e a s t a să-ţi s l u
j e a s c ă d e h o t a r p e n t r u d e z l e g a r e a r a n e i (rănii):
dobândirea ş i vindecarea celui legat de păcate. ” -
lirisostom , Coment, la I I Cor. XIV; Sfântul Sim eon
Tes. V, 251-264.
7. în v e c h i m e , d i s c i p l i n a Bisericii e r a f o a r t e s e
veră. l a t ă c e l e 4 t r e p t e d e c a n o n i s i r e p e n t r u c ei c e
păcătuiau:
1) „Plângerea e s t e ca o m u l cel p ă c ă t o s d a c ă
g r e ş e ş t e , s ă s t e a a f a r ă d in b i s e r i c ă şi a f a r ă din
c u r t e a s a u t i n d a bisericii, şi c âţ i intr ă în b i s e r i c ă
î n a i n t e a t u t u r o r s ă c a z ă şi să-i r o a g e p l â n g â n d cu
l a c r ă m i c a s ă s e r o a g e p e n t r u d â n s u l , că a c e l a c e
plânge e ste le p ă d a t afară de c u rte a s au tinda biseri
cii, c a s ă s e p o c ă i a s c ă a t â t a v r e m e c â t îi e s t e p o r u n
cită.”
2) „Ascultarea e s t e ca o m u l cel p ă c ă t o s d a c ă
g re şeşte să ascu lte D u m n ezeiasca Scriptură, s tâ n d
114 I E R O M. N I C O D I M S AC H E L A R I E
l â n g ă uşile... bisericii, p e n t r u c ă c el a c e a s c u l t ă , s t ă
în c u r t e s a u în t i n d ă , iar în b i s e r ic ă nu-i e s t e i e r t a t
şi nici n-a re voie s ă in tr e p â n ă c e va s ă v â r ş i p o r u n c i-
ţii lui a n i ” .
3) „Căderea es t e a d i c ă p o s l u ş a n i a , c e l a c e g r e
ş e ş t e s ă s t e a în l ă u n t r u l în bis e r ic ă , m a i î n d ă r ă t d e
p a rte a amvonului, pentru că cela ce cad e , a cela stă
în b i s e r i c ă p â n ă la S f â n t a E v a n g h e li e ; c â n d zice
d i a c o n u l . Cei chem aţi i e ş i ţ i a t u n c i i e s e şi el cu cei
chemaţi, şi s t ă a f a r ă din b i s e r i c ă p â n ă c e s e s f â r ş e ş
te d u m n e z e i a s c a s l u j b ă . ”
4) Starea cu credincioşii este c ă s t ă , um il cu c r e
d in c io ş ii în b i s e r i c ă î n l ă u n t r u p â n ă la s f â r ş i t u l
d u m n e z e i e ş t i i s lu jb e ; ia ră Sf intei î m p ă r t ă ş a n i i nu
s e î m p ă r t ă ş e ş t e p â n ă c e îşi u m p l e p o r u n c i t ă lui vre
m e , iar d a c ă îşi u m p l e v r e m e a s t â n d cu c r e d i n c i o ş i i ,
a t u n c i s e î n v r e d n i c e ş t e î m p r e u n ă r i i Sf intei T a i n e a
p r e a S f â n t u l u i T r u p şi P r e a c u r a t u l u i S â n g e al
D o m n u l u i lis us H ris to s .”
„Deci cu a c e s t e p a t r u locuri s e o b â r ş e ş t e şi s e
um ple to a tă pocania. Drept a c e e a se c a d e ep isc o
pului, s a u p r e o ţ i l o r d u h o v n i c i t o a t ă v r e m e a
c a n o n i s i r i i , ori m u l t ă , ori p u ţ i n ă , t o t p e a c e s t e 4
locuri s ă o î m p a r t ă şi a ş a s ă c u r e ţ e d e p ă c a t e pe
c el a c e s e c ă i e ş t e şi s e p o c ă i e ş t e . ” PMB p. 4 9 8 gl.
85. Vezi: Sfântul Grigore Nisis 4; Sfântul Vasiie 59 ;
CÂRME Vezi: înfrânarea.
CASA DE TOLERANTĂ s a u p ro s t i t u ţ i e .
„ H o t ă r â m c a cei c e s p r e c ă d e r e a s u f l e t e l o r a d u n ă
d e s f r â n a t e şi le h r ă n e s c , d a c ă s u n t clerici s ă s e
c a t e r i s e a s c ă , iar d a c ă s u n t laici s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” -
Vi Ecum. 86.
P e n t r u a c e s t e a nu î n c a p e nici o î n g ă d u i n ţ ă d a c ă
nu s e p o c ă i e s c ; nici d a r u r i l e lor Ia b i s e r i c ă nu s e
PRAVILA BISERICEASCA 115
p r i m e s c , nici în c im it ir nu s e p o t î n g r o p a c â n d vor
muri!
CASTRAREA. A d e v ă r a t a c a s t r a r e c o n s t ă în s t ă
p â n i r e a d e s i n e p e n t r u D u m n e z e u , ia r nu p e n t r u
s c â r b a d e n u n t ă s a u v r ă j m ă ş i a vieţii o m e n e ş t i .
1. „ F a m e n u l , d a c ă din b â n t u i r e a o a m e n i l o r s-a
făcut, ori în p e r s e c u ţ i e s-a lipsit d e c e l e b ă r b ă t e ş t i i
s a u d a c ă a ş a s-a n ă s c u t şi e s t e v r e d n ic , s ă s e f a c ă
e p i s c o p . " - Apost. 21.
2. „Cel c e s-a m u t i l a t p e s in e , s ă nu s e facă c l e
ric, fi i n d c ă d e s i n e u c i g a ş e s t e şi v r ă j m a ş al o pe rii
lui D u m n e z e u . Apost. 22.
3 ”. „ D a c ă cinev a, fiind cleric, s e va m u t i l a p e
s in e , s ă s e c a t e r i s e a s c ă fi i n d c ă e s t e u c i g a ş u l p r o
priei s a l e vie ţi.” - Apost. 23.
4. „Laicul m u t i l â n d u - s e p e s i n e s ă s e a f u r i s e a s
că t r e i a n i , fi in dcă e s t e v r ă j m a ş al vieţii s a l e
p r o p r ii .” - Apost. 24. (Ies. I 8).
CATERISIREA e s t e l u a r e a d r e p t u l u i d e a sluji
c e l e b is e r i c e ş t i .
1. Caterisirea temporară se d ă p e n t r u g re ş el i
mici, p e n t r u c a cel v i n o v a t s ă s e î n d r e p t e . Vezi:
Canonisirea.
2. Caterisirea definitivă se d ă p e n t r u greşeli mari,
c ar e ÎI fac n e vr e dni c d e a s t a î n a in te a S fântu lu i Altar.
„Cei c e s-au f ă c u t vino va ţi d e î n c ă l c ă r i c a n o n i
ce, şi di n a c e a s t ă c a u z ă a u fost p e d e p s i ţ i cu cateri
sire definitivă ş i perpetuă, şi a u fost r â n d u i ţ i iarăşi
în s t a r e a laicilor, d a c ă d e b u n ă voie r e v e n i n d la
p o c ă i n ţ ă îşi l e a p ă d ă p ă c a t u l p e n t r u c a r e a u c ă z u t
din H a r şi s -au Î n s t r ă i n a t d e a c e l a cu d e s ă v â r ş i r e , s ă
s e t u n d ă în c h ip u l c l e r u l u i (adic ă s ă p o a r t e unif or
m a şi c i n s t e a d e cleric); ia r d e nu vor a l e g e a c e a s t a
(să s e p o c ă i a s c ă s in c e r ) d e b u n ă voie, s ă p o a r t e
116 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E
p ă r u l ca laicii ( î m b r ă c a t m i r e n e ş t e ) , d e o a r e c e a u
p r e ţ u i t m a i m u l t p e t r e c e r e a în l u m e ( s t r ă i n ă d e
b is er ic ă ), d e c â t v i a ţ a c e a c e r e a s c ă ”, d e s lu ji to r al
A lta ru lu i. - VI Ecum . 21; I Regi 15, 26. Vezi: Aposta
zia clericului.
3. întrebare·. „Preotul c a r e va Fi c a t e r i s i t p e n t r u
vinov ăţ ii c a n o n i c e , ori s-a l ă s a t d e p r e o ţ i e d e voia
s a , fiind m u s t r a t d e c o n ş t i i n ţ a s a , m a i p o a t e d a
b i n e c u v â n t a r e , z i c â n d : „Bine e s t e c u v â n t a t D u m n e
z e u l n o s t r u . . , ”; s a u : „Hristos a d e v ă r a t u l D u m n e z e u l
n o s tr u. ..”; s a u s ă c ă d e a s c ă ; s a u s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă
în S f â n t u l Altar?
Răspuns: Piu. N im ic d in t o a t e a c e s t e a nu s e
c u v i n e a le luc ra, nici p e u n e l e , nici p e a lt e le , ci va fi
r â n d u i t la un loc cu laicii.” SfântulPiicoiaeQ.
4. C a t e r i s i r e a d e f in it iv ă s e o f ic ia z ă d e e p i s c o p
în c h i p u l u r m ă t o r : „ D u p ă ce s-a ci ti t în p u b l i c s e n
tinţa d a tă de tribunalul spiritual, arhiereul c are o
e x e c u t ă , d e z b r a c ă d e pe cel c o n d a m n a t , felo nul şi
e p i t r a h i l u l , cu c a r e e r a î m b r ă c a t , z ic â n d : Tu c a r e
a s t ă z i p e n t r u u l t i m a o a r ă t e n u m e ş t i p r e o t al
D u m n e z e u l u i c e r e s c , d e aici î n a i n t e vei fi d e s p u i a t
d e d a r u l p r e o ţ i e i , p e c a r e l-ai a v u t p â n ă a c u m şi
pie rzi î m b r ă c ă m i n t e a d a r u l u i p r e o ţ e s c , cu c a r e te-ai
î m p o d o b i t şi l ă u d a t p â n ă a c u m în s o c i e t a t e a o m e
n e a s c ă . . . ” După a c e e a strigă: „Nevrednic e st e !”, a p o i
îi t u n d e cu f o a r f e c ă b a r b a în p a r t e a d r e a p t ă şi s t â n
g ă , p r e c u m şi p ă r u l din c a p în trei locuri, z i c â n d :
„ N e v re d n ic e s t e ! ”. - Miiaş, Canoanele, voi. I, p. 196;
p a r t . II, p. 377.
5. De o b s e r v a t e s t e şi faptul că ori c e cleric o d a t ă
sf in ţi t, el nu m a i p o a t e r e n u n ţ a d e b u n ă voie la
t r e a p t a s a d e s l u j i t o r al Altarului, a d i c ă să dem isio
neze. -1. Cor. 4, 1-2.
PRAVILA BISERICEASCA 117
Cel c e a î n c h e i a t cu Domnul c o n tr a c tu l ju r u i n ţ e i ,
nu m a i p o a t e să-l r u p ă căci refuzul funcţiei îl loveşte
cu anatematizarea, c a r e e s t e c e a ma i g r e a p e d e a p s ă
b i s er ic e a sc ă . - IV Ecum. 27; Luca 9, 62; 14, 26-35.
Caterisirea e ste o p e d e a p s ă d a tă pentru lu m ea
a c e a s t a c a să-şi m â n t u i a s c ă s u f l e t u l , d a c ă s e p o c ă -
i e ş t e . I. Cor. 5, 5. P e d e a p s a cu a n a t e m a s e d ă c a o
arvună a m uncilor veşnice p e n t r u cei l e p ă d a ţ i d e la
Har ul m â n t u i r i i ; e a e s t e o l e g ă t u r ă va la bil ă şi în cer.
Mat. 18, 18. Vezi: Apostazia, Afurisi rea.
CĂRŢI RELE Vezi: Scrieri faise.
CĂSĂTORIA LEGALĂ e s t e a t u n c i c â n d b ă r b a t u l
îşi a l e g e o s i n g u r ă s o ţi e , cu c a r e s e l e a g ă î n a i n t e a
S f â n t u l u i Altar c ă vor d u c e v ia ta î m p r e u n ă , f ă c â n d :
„Nu nta cinstită şi patul n e s p u r c a t . ” - Mărt. Ort. I, 115.
I. L o g o d n a s e face:
1. Pe t e m e i u l c o n s i m ţ ă m â n t u l u i re c ip ro c . F o a r t e
r ă u fac pă rin ţii c a r e s i l e s c p e copiii lor s ă s e c ă s ă t o
r e a s c ă cu c i n e nu Ie pla ce .
2. V â r s t a : s e c e r e a fi f e m e i a d e cel p u ţ i n 16 a n i
ia r b ă r b a t u l d e 18 ani.
F e m e i a s e p o a t e c ă s ă t o r i p â n ă la 6 0 d e a n i, iar
b ă r b a t u l p â n ă la 7 0 d e ani, d a c ă n-au fost c ă s ă t o r i ţ i .
3. P re otu l t r e b u i e s ă e x a m i n e z e g r a d e l e d e î n r u
dire.
4. S ă s e a n u n ţ e p r i n a f i ş p e u ş a Bisericii.
5. Să r e s p e c t e legile civile.
6. Se o b i ş n u i e ş t e c a b i n e c u v â n t a r e a l o g o d n e i ,
s-o facă p r e o t u l o d a t ă cu c u n u n i a , s p r e a e vita
u n e l e a b a t e r i . Vezi c u v â n t u l : Logodna ş i rudeniile.
II. O pr ir i d e la c ă s ă t o r i e .
1. Nu s e p o t c ă s ă t o r i , c a s t r a ţ i i , idioţii, n e b u n i i şi
în d ră c iţ ii . - Apost. 21.
2. C â n d un s o ţ e s t e d e j a c ă s ă t o r i t cu a lt s o ţ.
118 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
3. C â n d l o g o d n i c a e s t e î n g r e u n a t ă d e al tul .
4. C â n d l o g o d n i c u l e s t e h i r o t o n i t , c ă l u g ă r i t , s a u
c o n d a m n a t la î n c h i s o a r e , ş.a. - RBOR art. 51-54.
III. T i m p u l .
Se po a te face n un tă In to a te zilele anului afară de:
1. T i m p u l c e l o r 4 p o s t u r i a le a n u l u i . V. Fosturile.
2. De la 2 5 D e c e m b r i e p â n ă la 8 I a n u a r i e
3. Din z iu a d e P a ş te p â n ă d u p ă D u m i n e c a
To m ei . Pr e o tu l c a r e va b i n e c u v â n t a n u n t a în a c e s t
timp e ste s u p u s pedepselor.
4. S lu j ba c u n u n i e i s e face d e obi c ei d u p ă S f â n t a
L i tu rg hie ; d a r în c a z d e n e v o i e s e p o a t e f a c e şi în
a l t ă v r e m e a zilei, a v â n d d e f a ţă na şii d u p ă d a t i n ă .
CĂSĂTORIA A DOUA. S f â n t u l Q ri gor e Te o lo g u l,
zice: „Că n u n t a c e a d e î n tâ i e s t e le g e , a d o u a e s t e
i e r t a r e , a tr e ia c ă l c a r e d e l e g e . ” - PM Bgl. 2 05!
1. „Cei c e s-au î n s o ţ i t li b e r şi legiuit, prin a d o u a
c ă s ă t o r i e , d u p ă t r e c e r e a d e p u ţ i n tim p, d u p ă c a n o
nul b i s e r i c e s c ( d u p ă S f â n t u l Vasile, I a n s a u 2)
p e t r e c â n d în r u g ă c i u n i şi pos tiri; t r e b u i e s ă li s e d e a
î m p ă r t ă ş i r e d u p ă i e r t a r e . ” - Laod. 1.
2. „ C ă s ă t o r i a a d o u a nu s e b i n e c u v i n t e a z ă cu
c u n u n i e , ci s e şi c a n o n i s e ş t e d o i a n i a nu s e î m p ă r
tăşi, iar a treia c ă s ă t o r i e trei a n i . ” - Sfântu l riichifor2.
3. „ P re z b it e r u l s ă nu m ă n â n c e la c ă s ă t o r i a a
d o u a d e o a r e c e c ă s ă t o r i a a d o u a a r e n e v o ie d e p o c ă
in ţă .. .” - fieocez 7.
4. C in e va fi în a d o u a î n s u r a r e fiind d e mulţi
an i, s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă 2 a n i , iar d e va fi t â n ă r , şi-i va
m ur i f e m e i a , iar d e va p u t e a r ă b d a a ş a , d u p ă c u v â n
tul A p o s t o lu lu i, bine , iar d e nu va p u t e a , i a r ă el s ă ia
a d o u a f e m e i e ; iar d e va fi b ă t r â n şi s e va î n s u r a a
d o u a î n s u r a r e , unii c a a c e i a m â n i e p e D u m n e z e u ,
s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă 3 a n i, m e t a n i i c â t e 2 4 în zi.” - FBQ
PRAVILA BI SERI CEASCA 119
p. 109(83).
CĂSĂTORIA A TREIA e a s e î n g ă d u i e d e Bise ri că
n u m a i d e m a r e nevoie, a c e l o r a c a r e n- au c o p ii p â n ă
Ia v â r s t a d e 4 0 d e ani.
1. „...la t r i g a m i s ă s e a p l i c e a f u r i s i r e d e c inc i
ani... fă ră a-i opri cu tot ul d e la B iseri că. Să s e în
v r e d n i c e a s c ă ascultării d oi, s a u trei an i, i a r d u p ă
a c e a s t a s ă li s e d e a voie a sta Împreună, fe rin du- se
d e î m p ă r t ă ş i r e a Bun ulu i. Şi astfel d â n d d o v a d ă d e
rodul p o c ă i n ţ e i s e vor a ş e z a Ia locui de împărtăşire”
- Sfântul Vasiie 4. (fieocez. 5; Sfântul Tim otei 11;
Sfântul Vasiie S0. Vezi: Canonisirea.
2. „... Iară c â n d s u n t unii d e 3 0 d e a n i , m ă c a r
a i b ă feciori m ă c a r n -a ib ă ( m ă c a r că a u s a u nu au
copii), a c e i a 4 a n i s ă nu s e c u m i n e c e . ”
3. „Cei cu trei n u n ţ i c a r e s u n t d e 3 0 d e an i d e
nu vo r a v e a copii, a c e i a d u p ă tr e i a n i s ă s e c u m in i-
c e , ”.... - FM B gi. 206.
4. „Ia ră o r i c i n e d e va f a c e a tr e ia î n s u r a r e s ă s e
p o c ă i a s c ă p a t r u a n i , şi în t o a t e zilele c â t e 66 d e
m e t a n i i , c ă s e c h e a m ă c u r v a r i . ” - FBG p. 109 (83).
CĂSĂTORIA A PATRA. „Iară p e n t r u a p a t r a
n u n t ă , a u p o r u n c i t cu m i n t e a d e î m p r e u n ă şi cu
s o c o t e a l ă şi j u d e c a t ă D u m n e z e i e s c u l S o b o r al Sfin
ţilor Părinţi, c a nici c u m a c e e a n u n t ă fără d e le g e
nici o d a t ă s ă nu s e facă: ia ră d e va î n d r ă z n i n e ş t i n e
şi s e va f a c e n e b ă g ă t o r d e s e a m ă d e d u m n e z e i a s c a
l e g e şi pravilă, d e va veni î n t r - a c e a v i a ţ ă p o r c e a s c ă
a p a t r a n u n t ă , a c e l a s ă fie a f u r i s i t şi l i p s i t d e t o a t ă
s l u j b a Biser ic ii, şi s t r ă i n d e t o t d e i n t r a r e a Bisericii
lui H ri s to s p â n ă c e va f a c e d e s p ă r ţ i r e a d e p l i n ă d e
c ă t r e a c e e a l o c u i n ţ ă şi î m p r e u n a r e r e a c e s-au
făc ut; d e a c e e a d e s e va d e s p ă r ţ i şi-şi va veni în tr u
p o c ă i n ţ ă şi s e va î n t o a r c e , primeşte-1 i a r ă . ”
120 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
2. „ C a n o n u l Iui, c u m zice d u m n e z e i e s c u l
Po st ni c , să-i fie o p t a n i s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi
m e t a n i i şi p o s t şi m i l o s t e n i e s ă facă; ia ră d e nu s e
va î n t o a r c e , a t u n c i s ă fie s t r ă i n d e tr a iu l c re şt in il or,
c u m a m zis.”
3. „Nunţile c a r e s e fac m a i m u l t e d e trei, a c e l e a
nu s e c h e a m ă n u n ţ i , p e n t r u c ă s u n t c a d o b i t o a c e l e
şi fă ră d e le g e şi s p u r c a ţ i , şi fă ră d e r â n d u l c r e ş t i n i
lor. Ia r copiii ce s e vo r n a ş t e d e într-a p a t r a n u n t ă ,
p o r u n c e s c d u m n e z e i e ş t i l e pravile, s ă nu s e c h e m e
a d e v ă r a ţ i ţ â ţ â n i l o r s ă i, nici să-l m o ş t e n e a s c ă . ” - PMB
gl. 206. (Sfântul, Vasile 50, 80).
4. „Cine s e î n s o a r ă d e p a t r u ori, s ă s e p o c ă i a s c ă
8 a n i , m e t a n i i c â t e 110 în zi; unii c a a c e i a c u r v e s c şi
p e D u m n e z e u m â n i e . ” - PBG 1J0 83).
CĂSĂTORIA NELEGIUITĂ s e î n f ă p t u i e ş t e a t u n c i
c â n d nu s e ţi n e în s o c o t e a l ă pravila Bisericii,
n e r e s p e c t â n d g r a d e l e d e în r u d i r e .
1. „ Sâ ng el e a m e s t e c a t e s t e un p ă c a t şi o gre şa lă ,
m a i r e a şi m a i c u m p l i t ă d e c â t p r e a c u r v i a , şi s e
chiam ă sânge amestecat când se va îm preuna
neştine, cu o femeie ca aceea cu care nu s e vor
p u t e a î m p r e u n a cu n u n t a d u p ă Pravila Bisericii.”
„ C e r t a r e a s â n g e l u i a m e s t e c a t c e s e face fă ră
n u n t ă e s t e ca şi p r e a c u r v i a . . . ” - PMB gl. 211.
2. „ . . . h o t ă r â m c a d e a c u m î n a i n t e , cel c e s e va
î n s o ţ i prin l e g ă t u r ă d e c ă s ă t o r i e c u va ra s a , s a u
t a t ă l şi fiul cu m a m a şi cu fiica, s a u t a t ă l şi fiul cu
d o u ă fete s u ro ri , s a u doi fraţi cu m a m a şi cu fiica,
s a u do i fraţi cu d o u ă s u ro ri , s ă c a d ă s u b c a n o n d e 7
a n i , f ir e ş te d u p ă c e s-au d e s p ă r ţ i t d e î n s o ţ i r e a n e l e
g i u i t ă . ” - VI Ecum. 54.
3. „ L e g ă t u r a d e c ă s ă t o r i e o m e n e a s c ă d i n t r e r u
d e n i i l e Inter zis e, d e s e va do v e d i c ă s-a făcut, s e vo r
PRAVILA BISERI CEASCĂ 121
s o c o t i p ă c a t e o m e n e ş t i , şi vinovaţii s e vor s u p u n e
p e d e p s e l o r d a t e p r e a c u r v a r i l o r . ” - Sfântul Vasile 68.
4. „Iar c a n o n u l a c e s t e i n u n ţi fă ră -d e -l e ge , d a c ă
s e vor d e s p ă r ţ i , e s t e c a şi a c e l o r d e a m e s t e c a r e d e
s â n g e , a d i c ă 15 a n i s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . ” - PMB
gl. 208.
5. C â n d cei vinova ţi nu v o i e s c s ă s e î n d r e p t e , „în
a f a r ă d e a c e s t e p e d e p s e cu c a r e s e p e d e p s e ş t e
a m e s t e c ă t o r u l d e s â n g e , în c ă îl a f u r i s e ş t e şi Biseri
c a . ” - PM Bgl. 211.
6. „Cine îşi va î n s u r a într- al tă c r e d i n ţ ă fete le şi
feciorii, unii c a a c e i a s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă în 5 a n i; a ş i ş
d e r e a şi popi i c e i a c e îi vor c u n u n a şi a c e i a s ă a i b ă
p o c ă i n ţ ă 3 a n i a f a r ă d e B is e ri c ă .” - PBG p. 100 (32).
7. Legile civile, d in a d â n c ă v e c h i m e , p e cei c e
f ă c e a u s â n g e a m e s t e c a t îi p e d e p s e a cu m o a r t e a .
C o m p . PMB gl. 211 ş i 212. Curvia cu rudenii.
CĂSPHC1A. Cei căs ătoriţi, s p u n medicii, că t r e b u
ie s ă vie în c o n t a c t n u m a i I s a u d e 2 ori p e s ă p t ă
m â n ă , c a s ă a i b ă c opi i s ă n ă t o ş i . D u p ă c a n o n u l 13 al
S f â n t u l u i T i m o te i , ei t r e b u i e s ă s e a b ţ i n ă în s ă r b ă
tori, s â m b ă t a şi d u m i n e c a . La fel în t i m p u l p o s t u l u i
„ca s ă s e î n d e l e t n i c e a s c ă cu p o s t u l şi cu r u g ă c i u
n e a ” (I Cor. 7,5), p e c â t e s t e cu p u t i n ţ ă , p r e c u m şi în
t i m p u l s c u r g e r i l o r l u n a r e şi a p u r t ă r i i sar cin ii .
2. „Şi cei c ă s ă t o r i ţ i s u n t d a t o r i a-şi fi loruş i j u d e
c ă to r i, a d i c ă e s t e c u v ii n c io s lu c ru a s e d e p ă r t a unul
d e a ltul prin î n v o i r e a fi e c ă r u i a , c â n d s e z ă b o v e s c în
ru g ă c iu n e , apoi să se îm p re u n e iarăşi, a s p u s
Pave l.” (I Cor. 7, 5) - Sfântul Dionisie 3.
3: „ B ă r b a tu l şi f e m e i a s ă nu s e a f le în p o ft ă t r u
p e a s c ă , nici s â m b ă t a nici d u m i n e c a , c ă î n t r - a c e s t e
2 zile m a i m u l t s e face D u m n e z e i a s c a Lit urg hie ;
î n s ă s â m b ă t a p e n t r u s u f l e t e l e p r is tă v iţ il o r noş tr i,
122 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E
iar d u m i n e c a p e n t r u în v i e r e a M â n t u i t o r u l u i n o s t r u
Iisus H ristos, şi a c e a s t a s ă fie d e î n t o c m i r e a m â n d u
ror a, a d i c ă s ă fie voia şi a b ă r b a t u l u i şi a f e m e i i . ” -
PMB gl. 171 [Sfântul Simeon Tes. IX 16; V. Datoria.)
4. „ .. . P ă z e a s c ă - s e d a r pe s i n e , cei h i r o t o n o s i ţ i ,
d e l e g ă t u r a cu s o ţi il e lor c â n d vor s ă s l u j e a s c ă
L i tu rg hi e şi d u p ă L i tu rg hie în a c e a zi ca cei c e s u n t
c inst iţi cu c u m i n e c ă t u r a . . . Deci d a c ă nu m a i m u lt ,
cel p u ţ i n în z i u a şi în n o a p t e a c e a d i n a i n t e a Litu r
gh ie i şi în c e a d u p ă Li tur ghie t r e b u i e n e a p ă r a t a s e
feri.” - Sfântul Sim eon Tes. IX, 14-15.
CÂNTAREA BISERICEASCĂ, e s t e mijlo cu l prin
c a r e o m u l îşi a d u c e c u g e t e l e s a l e ca j e r t f ă lui D u m
n e z e u . Ea e s t e h a i n a cu c a r e s e î m b r a c ă c u v i n t e l e
r u g ă c i u n i i , c a r e t r e b u i e s ă i a s ă d in a d â n c u l inimii
e v l a v i o a s e , p e n t r u cererea, m ulţum irea şi lauda Iui
Dumnezeu.
1. „Voim c a cei c e vin în B ise ri că s p r e a c â n t a ,
s ă nu î n t r e b u i n ţ e z e s tr ig ă ri n e c u v i i n c i o a s e , silind
firea s p r e r ă c n i r e , nici a p r o n u n ţ a c e v a d in c e l e
n e p o t r i v i t e şi n e î n s u ş i t e d e bis e r ic ă : ci cu m u l t ă
l u a r e a m i n t e şi cu u m i l i n ţ ă a a d u c e lui D u m n e z e u ,
priv itor ul c e l o r a s c u n s e , a c e s t fel d e P s a lm o d ii . Căci
Sfinţ itu l C u v â n t a î n v ă ţ a t ca fiii lui Israil s ă fie
evlavi oşi .” - VI Ecum. 75; Laod. 15.
2. în B ise ri că t r e b u i e s ă s e c â n t e în a ş a fel î n c â t
s ă s e a u d ă p â n ă în f un dul Bisericii, căci c i n e c â n t ă ,
nu c â n t ă n u m a i p e n t r u el, ci p e n t r u D u m n e z e u şi
pentru aproapele.
CÂNTAREA MIRENEASCÄ t r e b u i e s ă fie c u v i i n
c i o a s ă iar nu a ţ â ţ ă t o a r e la d e s t r ă b ă l a r e .
„ C ă l u g ă r u l d e va f a c e c â n t e c e m i r e n e ş t i şi va
j u c a , a c e s t a e s t e o m al d r a c u l u i ; iar nu al lui
D u m n e z e u ; s ă s e p o c ă î a s c ă 3 a n i, şi m e t a n i i o m i e . ”
PRAVILA BISERICEASCĂ 123
lui A d a m , c a r e au f ă c ut -o în al ş a s e l e a c e a s ”
3. Ceasul a! nouălea: „Iară c â n t a r e a c e a s u l u i al
n o u ă l e a e s t e p e n t r u s t r i g a r e a c e a s t r i g a t în a c e l
c e a s D o m n u l n o s tr u lisus Hristos: Tată întru mâinile
Tale îm i dau sufletul, şi a ş a îşi d ă d u s u f l e t u l , şi
m o a r t e a D o m n u l u i p e m o a r t e o m o r î , şi p e cei din
iad îi izb ăvi .” - FM B gl. 72.
CELIBATUL M o n a h i s m u l , în p r i m e l e v e a c u ri
c r e ş t i n e , a tr ă it s u b n u m e l e d e feci ori e s a u c e li b a t.
El e s t e primul p a s s p r e m o n a h i s m . Laicul c ar e vo ie ş
t e s ă t r ă i a s c ă în fe c io ri e p e n t r u a lu c r a m a i cu s p o r
în s l u j b a lui D u m n e z e u , şi dacă-i c a p a b i l , p o a t e fi
h i r o t o n i t , cu t o a t ă v r e d n i c i a şi c i n s t e a . - Apost. 26;
VI, 5, 6; C a rt 4, 19. O d a t ă h i r o t o n i t el nu s e m a i
p o a t e c ă s ă t o r i ; cel c e c a l c ă f ă g ă d u i n ţ e l e s e c a t e r i
s e ş t e . - IV Ecum. 14, 16.
CERŞETORIA. Cel lips it d e c e l e t r e b u i n c i o a s e
vieţii a r e î n g ă d u i n ţ a s ă c e a r ă . Dar s ă b a g e b i n e d e
s e a m ă , c ă el îşi va a g o n i s i „o c o m o a r ă d e m â n i e în
z i u a m â n i e i " şi a d r e p t e i j u d e c ă ţ i a lui D u m n e z e u ,
d a c ă c e r e din lenevi re sau din lăcomie.
CHEZĂŞIA. „Clericul c a r e d ă c h e z ă ş i i , ( p e n t r u
b a n i s a u altfel d e c â ş t i g m â rş av ) s ă s e c a t e r i s e a s c ă ”
- Apost. 20. f / R E c u m . 30; Sardica 7, 8, 9, 20).
2. „Vreun m i r e a n d e va c u m p ă r a luc ruri d o m
n e ş ti , c a r e s e c h e a m ă v a m e ş , ia r p r e o t u l va in tr a
c h e z a ş p e n t r u d â n s u l , a c e l u i a i s e ia p o p i a d e t o t .”
„Iar d e s e va face c h e z a ş , într- al t c hip , p e n t r u ca
s ă d o b â n d e a s c ă , şi d e a c e i a s ă i s e ia d a r u l . ”
3. „Iar d e s e va a f l a vre u n o m s ă r a c d a t o r , şi vo r
să-l b a g e în t e m n i ţ ă , iară p r e o tu l îl va lua în c h e z ă
şie, d e a c e ia nu s e a p ă r ă : ci încă a r e c in st e d e bine le
c e l-au f ă c u t . ” - FMB gl. 90.
CHINOVIA s e n u m e ş t e o r g a n i z a r e a m o n a h a l ă
PRAVILA BISERICEASCĂ 125
u n d e toţi t r ă i e s c v i a ţ a în c o m u n , a ş a c u m t r ă i e s c
m e m b r i i un e i familii. Vezi: Mănăstirea.
CIMITIRUL e s t e locul u n d e s e d e p u n t r u p u r i l e
c elo r adorm iţi întru Domnul, spre a se da p ă m â n t u
lui d e u n d e a u fost lu a t e . El e s t e s f â n t , fi i n d c ă şi
t r u p u l e s t e s f i n ţ i t prin r u g ă c i u n e şi a s c e z ă , d e v e
n in d „ Te mp lu al D u h u lu i S f â n t ” c a r e îşi a ş t e a p t ă
p r o s l ă v i r e a la a d o u a învie re.
1. în c im iti r ul s f in ţi t s e î n g r o a p ă n u m a i cei b i n e
c r e d i n c i o ş i . (Apost. 45, 46; 65; Laod. 6, 9; 33).
2. în c im i t i r nu s e p o t în g r o p a : 1) Pă g â n ii , e r e t i
cii şi s c h i s m a t i c i i . 2) Copiii n e b o t e z a ţ i . 3) Ateii şi c ei
n e p o c ă i ţ i , c a r e re fu z ă S f i n t e l e T a in e . 4) S i n u c ig a ş ii .
5) Cei m o r ţ i în d u e l. în a st fe l d e c a z u r i e b i n e s ă s e
în treb e episcopul.
CLEVETIREA119. „Cl evetitorul un an s ă nu s e
c u m i n e c e . ” PM Bgl. 373.
„Cl eve titoru l 2 ani, m e t a n i i 18 în zi.” - PBG. p.
1IO (88) Psalm ul 14 (15) Vezi d o c u m e n t a r e a la:
Defăimarea.
COMPLOTAREA, Vezi: Tovărăşia Ia rău.
CONCUB INAJ e s t e a t u n c i c â n d o m u l îşi ia o
f e m e i e şi t r ă i e ş t e cu e a n e c u n u n a t .
1. „Cel c e a r e c o n c u b i n ă şi nu v o i e ş t e nici a o
l ă s a nici a s e c u n u n a cu e a , nu s e c u v i n e a-i p r i m i
d a r u r i l e la b i s e r i c ă , a c ăr ei legi le b â r f e ş t e şi le
d e f a i m ă prin f a p t e l e s a l e . ” - Sfântul Tiichifor 33;
PMB gl. 208 ş i 235.
2. Ci ne a t r ă i t în c o n c u b i n a j nu p o a t e fi h i r o t o
nit. - Apost. 17, 18; Sfântul Vasiie 12.
CONŞTIINŢA PĂCATULUI. O ri c e o m t r e b u i e s ă
a i b ă c o n ş t i i n ţ a c ă e s t e p ă c ă t o s , „căci nu e s t e o m
c a r e s ă v i e ţ u i a s c ă şi s ă nu g r e ş e a s c ă . ”
1. „O ric are v o i e s c a c r e d e că, d e a c e i a s e z ic e d e
sfinţi în r u g ă c i u n e a D o m n e a s c ă : Lasă nouă greşe
lile noastre... din c a u z a s m e r i t e i c u g e t ă r i , iar nu s e
z ic e d u p ă c u m e s t e , s ă fie anatema. Căci c i n e a r
p u t e a su feri p e cel c e s e r o a g ă , m i n ţ i n d , nu o a m e n i
lor, ci lui D u m n e z e u ? ” - Cart. 127.
2. „De v o m z ic e c ă p ă c a t n-ave m, n e î n ş e l ă m p e
noi î n ş i n e şi a d e v ă r u l (vieţii c r e ş t i n e ) nu e s t e î n t r u
n o i . ” (I. lo a n 1,8). „ O ric are a r c r e d e c ă nu s e c u v i n e
a fi în ţ e l e s e altfel, ci p e n t r u s m e r i t a c u g e t a r e s u n t e m
în al o p t u l e a a n va fi p r i m i t la î m p ă r t ă ş i r e . ” - Sfântul
Vasile 59.
4. Cei c e a c ur vi t cu l o g o d n i c a s a m a i î n a i n t e d e
n u n t ă , cu c a r e s-a c u n u n a t m a i tâ rz iu , s e c a n o n i -
s e ş t e p a t r u a n i . - Sfântul Vasile 22, 38, 42.
5. „ O ri c ăr ui m o n a h , s a u laic c a r e a c u rv it , îi in
t e r z i c e m c a doi ani s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , d a c ă s e
va s â r g u i s ă m ă n â n c e a l i m e n t e u s c a t e , d u p ă c e a s u l
al n o u ă l e a , şi a face c â t e 2 5 0 d e m e t a n i i (p e zi); iar
d e s e va lenevi, p l i n e a s c ă t i m p u l cel r â n d u i t d e
P ă r in ţ i. ” - Sfântull. Postnicul 12.
6. „Stri căr ile c e l e f ă c u t e prin s il u ir e s ă fie fă ră
v i n o v ă ţi e ; d e c i şi s cla va , d a c ă s e va silui d e s t ă p â n u l
ei, e s t e n e v i n o v a t ă . ” - Sfântul Vasile 49. D ar s ă s e
b a g e d e s e a m ă ca nu c â n d v a din s i l u i r e s ă c a p e t e
o b i c e i u l d e s f r â n ă r i i . - Sfântul Grigore Iieocez 2.
Vezi: Siluirea.
7. P r e a c u r v i a a t u n c i s e î n f ă p t u i e ş t e c â n d un s o ţ
l a s ă p e t o v a r ă ş u l s ă u l e g it im şi fa ce p ă c a t cu a ltul
străin. „C e e a c e v ie ţu ie şt e î m p r e u n ă cu p r e a c u r v a r u l
e s t e p r e a c u r v ă în t o t t i m p u l . ” - Sf Vasile 39.
8. „Cel c e a p r e a c u r v i t va fi n e î m p ă r t ă ş i t d e s f i n
ţ e n i e 15 an i, c a r e s e vor î m p ă r t ă ş i astf el: p a t r u an i
va fi t â n g u i n d u - s e (în a f a r ă d e b is e r ic ă ); iar cinci
a s c u l t â n d (în p r id vor ul bisericii); p a t r u s t â n d în
g e n u n c h i şi alţi doi s t â n d (cu c r e d in c io ş ii ) fără a s e
î m p ă r t ă ş i . ” - Sfântul Vasile 58: Sfântul Grigore nisis 4.
9. „ P r e a c u r v a r u l s e va î n v re d n ic i d e î m p ă r t ă ş i r e
d u p ă tr e i a n i , de nu se va îm potrivi m âncării uscate
după ora a noua şi a face câte 250 de m etanii în
f ie c a r e zi, iar p e t r e c â n d cu l e n e v i te , s ă a ş t e p t e
î m p l i n i r e a t i m p u l u i p e c a r e l-au h o t ă r â t Părin ţi i.” -
Sfântul I. Post. 13.
10. „ F e m e i a de-şi va l ă s a b ă r b a t u l ei şi va lu a al-
130 IEROM. NICODIM SACHELARIE
IZI
Din articolele canonice din Molitfetnic.
PRAVILA BISERICEASCĂ 131
î n v r e d n i c e a s c ă d e S f in te le T a in e .
Iar d a c ă unii a v â n d femei, a u p ă c ă t u i t (cu d o b i
t o a c e ) p e s t e v â r s t a d e 5 0 d e an i, s ă s e învredniceas
că îm părtăşirii la i e ş i r e a d i n v i a ţ ă . ” - Ancira 16.
(Sfântul Vasile 7, 62; Sfântul Gr. Nissa 4).
2. „Cel c a r e îşi a r a t ă n e l e g i u i r e a î n t r e n e c u v â n
t ă t o a r e , a c e l a ş i t i m p d e p o c ă i n ţ ă i s e va a p l i c a (ca şi
la p r e a c u r v i e d e 15 an i), d a c ă s e va m ă r t u r i s i ”
s i n g u r . Sfântul Vasile 63.
3. „De va c ă d e a c in e v a în p ă c a t cu d o b i t o c d e
m u l t e ori, a v â n d şi f e m e ie , s e c a n o n i s e ş t e 8 ani ; iar
d e n- a re f e m e i e , şi o d a t ă , s a u d e d o u ă ori, s a u m a i
m u l t d e trei ori a c ă z u t , s e c a n o n i s e ş t e 3 a n i , m â n
c â n d u s c a t d u p ă o r a a n o u a , şi f ă c â n d 3 0 0 d e m e t a
nii m a r i . A c e s te c a n o n i s i r i s e d a u şi feme ii c a r e va
p ă c ă t u i cu d o b i t o c . ” - Sfântul loan Postnicul. S u p f22
4. „Oric ine va curvi cu d o b i t o c , . . . s ă a i b ă p o c ă
i n ţă 15 a n i m e t a n i i c â t e 5 0 0 ; iar a c e l d o b i t o c s p u r
c a t s ă s e l e p e d e c â i n i l o r d e m â n c a r e . ” - PBG p.
110(84) Deut. 27, 21.
5. „Cel c e face c u r v i e cu a n i m a l e , d u p ă Mar ele
Vasile, va fi n e î m p ă r t ă ş i t 15 a n i . î n s ă noi r â n d u i m
ca s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă 3 a n i d a c ă s e va l ă s a d e
p ă c a t , m â n c â n d h r a n ă u s c a t ă la o ra a n o u a (3 d u p ă
a m i a z ă ) şi va f a c e c â t e 2 0 0 d e m e t a n i i p e zi. D a că
s e va a r ă t a n e p ă s ă t o r , s ă î m p l i n e a s c ă cei 15 a n i . ” -
Sfântul Teodor Studitul S C. 21.
CURVIA CU RUDE SPIRITUALE. ..Pentru c ă r u d e
nia spirituală e ste mai m are d e c â t leg ătu ra cea
d u p ă tr u p , noi î n s ă a m c u n o s c u t c ă în o a r e c a r e
locuri, unii p r i m i n d co pii din s f â n t u l şi m â n t u i t o r u l
Bote z, şi d u p ă a c e a s t a , m a m e l e a c e s t o r a fiind v ă d u
ve, in tr ă în l e g ă t u r ă d e c ă s ă t o r i e cu ei, h o t ă r â m ca
d e a c u m î n a i n t e s ă nu s e m a i î n t â m p l e a c e a s t a . Iar
d a c ă c i n e v a s -a r p r i n d e f ă c â n d a c e a s t a , d u p ă a c e s t
c a n o n , unii c a a c e ş t i a în tâ i s ă s e d e s p a r t ă d e î n s o ţ i
re a n e l e g i u i t ă , iar a p o i s ă s e s u p u n ă e p i t i m i i l o r
p e n t r u c u r v i e . ” - VI Ecum. 53.
2. „Cine va gr e ş i cu n a ş ă - s a 9 an i s ă s e p o c ă-
i a s c ă , m etanii în z i 150. ”
3. „ C i n e cu f i n ă - s a c e a b o t e z a t - o , 12 a n i şi
m e t a n i i 3 0 0 . ” -P B G p. 110(86).
4. „Cine va curvi „cu m a m a na şă -s i a n i 11; iar cu
n a ş a 2 0 . ” - Molitf.
5. „Iar la fină-sa, care-i e s t e fa tă s u f l e t e a s c ă a n i
2 0 . ” - PMB gl. 330.
6. „De va c ă d e a c in e v a cu fiică-sa c e a d e b o t e z
o d a t ă , s e c a n o n i s e ş t e 8 an i, iar d e m a i m u l t e ori 10
a n i , m âncând uscat după ora a noua, şi Făcând câte
500 de m etanii mari. ” - Sfântul I. Post. Supl.
7. „De va c ă d e a c in e v a cu c u m ă t r ă - s a , s e c a n o n i
s e ş t e 8 a n i , m âncând uscat după ora a noua, şi
Făcând în fiecare z i 300 de m etanii mari. ” - Sfântul
I. Post., Supl.
CURVIA CU RUDENII DE SÂNQE e s t e un m a r e p ă
c at , c ăc i p o a t e d u c e la c e a m a i m a r e i m o r a l i t a t e .
I. Cu soacra.
1. „De va curvi c in ev a cu m a m a l o g o d n i c i i lui,
a n i 14, şi n u n t a a c e i a s ă nu s e facă, iar d e s-a f ă c u t
n u n t a , s ă nu s e d e s p a r t ă . ” - Molitf. Vezi ş i PMB gl. 238.
2. „De va c ă d e a c in e v a cu m a i c a şi cu fiica, s e
c a n o n i s e ş t e 4 a n i , m âncând uscat după ora a noua
ş i în fiecare z i făcând câte 3 0 0 d e m e t a n i i mari. ” -
numerotate.
PRAVILA BISERICEASCA 133
4. „Cel c e s-a s p u r c a t cu s o r a s a d e un t a t ă s a u
d e o m a m ă , n-a re i e r t a r e s ă intr e în Bise ri că p â n ă
nu s e va d e p ă r t a d e n e i e r t a t a şi n e l e g i u i t a fa pt ă . Iar
d u p ă c e va veni î n t r u c u n o ş t i n ţ a î n f r i c o ş a t u l u i
p ă c a t , s ă s e t â n g u i a s c ă t r e i ani, s t â n d î n a i n t e a
uşilor caselo r de ru g ă c iu n e ş i ru g â n d u -se poporului
c a r e in tr ă la r u g ă c i u n e , c a fi e c a r e s ă f a c ă cu î n d u
rare rugăciuni p e n tru dânsul către Domnul. După
a c e a s t a , a lţi trei a ni să se p r i m e a s c ă s p r e a s c u l t a
re a s f i n t e i î n v ă ţ ă t u r i a Scripturii, şi d e r u g ă c i u n e a
c e a d e i e r t a r e s ă nu s e î n v r e d n i c e a s c ă . (Să n u i s e
d e a d e z l e g a r e la s p o v e d a n i e ) . Apoi d a c ă a cerut
aceasta cu lacrim i ş i a căzut înaintea D om nului cu
zdrobire de inim ă şi cu umilinţă puternică, s ă i s e
d e a voie alţi treiani\x\tre cei c ăz u ţi . Şi a ş a , c â n d va
a r ă t a r e z u l t a t e v r e d n i c e d e p o c ă i n ţ ă , în al z e c i l e a
a n s ă s e p r i m e a s c ă la r u g ă c i u n e a î n t r e c r e d i n c i o ş i ,
fă ră a s e î m p ă r t ă ş i , ia r d u p ă doi a n i (cu tot ul 12 an i)
s t â n d astf el cu c r e d i n c i o s u l s ă s e î n v r e d n i c e a s c ă d e
î m p ă r t ă ş i r e a c elu i B u n . ” - Sfântul Vasile 75.
5. „Cel c e s-a t u r b a t a s u p r a s u r o r e i s a le , d i s p u
n e m a s e î n v r e d n i c i c u m i n e c ă r i i după trei ani, d a c ă
s e va d e s p ă r ţ i d e n e l e g i u i t a î n s o ţ i r e şi d a c ă va
p ri m i să postească până seara ş i să mănânce ali
m ente uscate ş i a face în fiecare z i câte 500 de
m etanii. " - Sfântul I. Fost 14.
6. „ S â n g e a m e s t e c a t , d e s e va a f la fr a te cu s o r a
s a , 15 a n i s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă , şi m e t a n i i c â t e 3 0 0 . ” -
FB G p. 92 (11).
7. „C are s e va î m p r e u n a cu s o r a - s a î n t r u p ă c a t e ,
c a r e vor fi d e un t a t ă şi d e o m u m ă , 2 0 a n i s ă nu s e
c u m i n e c e . ” - PM Bgl. 330. Vezi: Canonisirea.
8. „Cel c e va cu rvi cu s o r a s a , 15 a n i s ă nu s e î m
p ă r t ă ş e a s c ă , d u p ă Marele Vasile-, f ă c â n d p o c ă i n ţ a
136 IEROM. NICODIM SACHELARIE
c u v e n i t ă . î n s ă d u p ă noi, d e s e va l ă s a d e p ă c a t , va fi
c a n o n i s i t 3 an i, m â n c â n d a l i m e n t e u s c a t e d u p ă o r a
a n o u a şi f ă c â n d c â t e 5 0 0 d e m e t a n i i . D acă s e a r a t ă
n e p ă s ă t o r s ă r e s p e c t e cei 15 a n i . ” - Sfântul Teodor
Stud. SC. 22.
VI. Cu verii.
1. Cel c e va curvi „cu va ra s a p r i m a r ă , 10 a n i , cu
a d o u a vară, a n i 9 ”, v o r fi n e î m p ă r t ă ş i f i .
2. „Iar Ia v a r ă - s a p r i m a r ă a n i 10”. - PM Bgi. 330.
3. „De va c ă d e a c in e v a cu v a r a s a p r i m a r ă , s e
c a n o n i s e ş t e 2 a n i , m âncând uscat după ora a noua
şi în f ie c a r e zi f ă c â n d c â t e 5 0 0 d e m e t a n i i m a r i ”. -
Sf. I. Post., Supi.
CURV1A CĂLUGĂRULUI. Vezi: Făgăduinţa.
1. „ M on a hul c a r e e s t e s u r p r i n s în c u r v i e s a u cel
c e ia f e m e i e p e n t r u î m p r e u n a r e d e c ă s ă t o r i e şi s p r e
v ie ţu ir e î m p r e u n ă , s ă s e s u p u n ă p e d e p s e l o r c e l o r
potrivite c a n o n u l u i p e n tr u d e s f r â n a ţ i . ” - VIEcum. 44.
2. „C e e a c e a f ă g ă d u i t fe c io ri e şi a p o i c a d e din
f ă g ă d u i n ţ ă , va îm p li n i v r e m e a p ă c a t u l u i c elu i p e n
tru preacurvie, (a d ic ă 15 ani), în i c o n o m i a vieţii ei.
A s e m e n e a şi c e l e c e f ă g ă d u i e s c v ia tă m o n a h a l ă şi
c a d . ” - Sfântul Vasiie 60.
3. „Cine va curvi cu c ă l u g ă r i t ă , 9 a n i şi m e t a n i i
150 în zi, iar d e o va î n ş e l a a ce l o m şi ma i v â r t o s îi
va lu a c ă l u g ă r i a d e la d â n s a , d e va fi (se va face) mi-
r e a n c ă , unii c a a c e i a s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă p â n ă
Ia moarte. Iar d e s e va î n t o a r c e a c e a c ă l u g ă r i t ă iar
Ia v ia ta m o n a h a l ă , s ă s e p o c ă i a s c ă 9 an i. De va fi
ve li-kago o b r a z a (= p e r s o a n ă d i s t i n s ă , cu p r i c e p e r e
d e o s e b i t ă ) şi va fi cu voia ei, u n a ca a c e e a să s e p o c ă
i a s c ă 12 a n i , i a r a c e l o m 9 a n i ”. - PBG p. i 10 (65).
4. „ C ă lu g ă r u l schimnic, c a r e va curvi, a c e l a s e
PRAVILA BISERICEASCĂ 137
c a n o n i s e ş t e c a un p r e a c u r v a r , a d i c ă 15 a n i, iar
n e s c h i m n i c u l c a un c urv a r, a d i c ă 7 a n i ’’. - PMB gl.
123. Vezi: Monahism.
CURVIA CÂNTĂREŢULUI. C â n t ă r e ţ u l b i s e r i c e s c
se c a n o n is e ş te mai greu d e c â t mireanul simplu,
fi i n d c ă el e s t e a s o c i a t s lu jb e i lui D u m n e z e u .
1. „ A n a g n o s t u l d a c ă s - a r î m p r e u n a cu l o g o d n i c a
s a m a i î n a i n t e d e n u n t ă , fiind oprit un an, s e va
primi s p r e a citi, r ă m â n â n d n e î n a i n t a t (în pre o ţi e );
i a r p ă c ă t u i n d fără l o g o d n ă , va î n c e t a din s l u j b a d e
citeţ! A s e m e n i şi sl uji tor ul (p a r a c l i s e r u l ) . ” - Sfântul
Vasile 69.
2. C â n t ă r e ţ u l cu rvar, p e l â n g ă c a n o n u l cu rvie i,
s e a f u r i s e ş t e şi s e s c o a t e d in s lu jb ă , d a c ă nu s e
î n d r e a p t ă . - Apost 42, 43; Laod. 24. Vezi: Canonisl·
rea, Cântăreţul.
CURVIA CLERICULUI.
1. „ Pr e o tu l d e va cu rvi, s a u va prea curvi , s a u
s o d o m i e fă c ân d , s a u cu d o b i t o a c e , s a u cu p ă s ă r i
p ă c ă t u i n d s a u cu f e m e i a lui p e s t e fire c u r v i n d , s a u
cu vrăji u m b l â n d , s ă n u m a i fie p re o t, c a n o n u l 81 al
m a r e l u i Va sil e. ” - Molitf.
2. „ E p i s c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l p r i n z â n -
d u - s e în curvie ( p e n t r u c e l i b a t a r i , iar p e n t r u cei
c ă s ă t o r i ţ i în p r e a c u r v i e ) , în f u r t i ş a g s a u c ă l c a r e d e
j u r ă m â n t , să se caterisească, d a r s ă nu s e a f u r i
s e a s c ă ; c ă c i s p u n e S c r i p t u r a : „Mu vei p e d e p s i d e
d o u ă ori p e n t r u a c e e a ş i f a p t ă , ” A s e m e n e a şi ceilalţi
cl erici” ( a n a g n o ş t i , c â n t ă r e ţ i , ş. a). - Apost 25.
3.. „ Diaconul care a curvit după diaconie, va fi
lepădat de Ia diaconie, şi fiind a ş e z a t Ia un loc cu
mir enii, nu s e va opri d e î m p ă r t ă ş i r e , căci e s t e un
vechi c a n o n , c a cei c ă z u ţ i din v re o t r e a p t ă , s ă s e
s u p u n ă n u m a i a c e s t u i fel d e p e d e a p s ă ; u r m â n d ,
138 I E R O M . N I C O D I M SAC HE L A R I E
p r e c u m s o c o t e s c cei b ă t r â n i , a c e l e i legi c a r e z ic e că
nu vei p e d e p s i d e d o u ă ori p e n t r u a c e l a ş i p ă c a t ,
î n c ă şi p e n t r u a lt motiv, că cei c e s u n t în r â n d u i a l a
m i r e n e a s c ă , şi s e s c o t din locul c e l o r c r e d i n c i o ş i , s e
p r i m e s c ia ră şi la locul d e u n d e a u c ă z u t . I a r d i a c o
nului i s e d ă o d a tă p e n tr u to td e a u n a p e d e a p s a c a
te ri s ir ii . Deci fiin dcă nu i s e m a i d ă ia ră şi d i a c o n i a ,
în a c e a s t a c o n s t ă p e d e a p s a lui. A c e s t e a s u n t c e le
c e r e i e s d in r â n d u i e l i l e Bisericii. Iar în î n d e o b ş t e ,
c e a m a i sigură vindecare este îndepărtarea de
păcat. D r e p t a c e e a , c e l a c e p e n t r u p l ă c e r i l e t r u p u l u i
a l e p ă d a t Harul, iar prin s f ă r â m a r e a inimii, şi prin
to t felul d e n e v o i n ţ e s-a î n d e p ă r t a t d e a c e l e plă c e ri
c a r e l-au f ă c u t n e v r e d n i c şi c a r e l-au d u s la r u i n ă
s u f l e t e a s c ă , va d a d o v a d ă d e v i n d e c a r e a sa . Deci
noi t r e b u i e s ă ţ i n e m s o c o t e a l ă d e a m â n d o u ă , şi d e
c e l e a l e s c u m p ă t ă ţ i i le gilo r c a n o n i c e şi d e c e l e a le
o b i c e i u l u i , î n s ă p e cei c e nu p r i m e s c d e s ă v â r ş i r e a
prin n e v o i n ţ e a s p r e , s ă s e u r m e z e f o r m a c e a pre-
d a n i s i t ă ”. - Sfântul Vasile 3 ; 32, 51.
4. „ D a c ă v r e u n e p i s c o p , p r e z b i t e r s a u d i a c o n ,
i p o - d i a c o n , a n a g n o s t s a u psalt , s a u p o r t a r a r pre a -
curvi cu f e m e i e a f i e r o s i t ă lui D u m n e z e u ( c ă l u g ă r i ţ ă )
să se caterisească, c a u nul c e a s t r i c a t m i r e a s a lui
D u m n e z e u , iar d e va fi m i r e a n s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” -
IV E c u m . 4.
5. „ D acă p r e z b i t e r u l m a i î n a i n t e p ă c ă t u i n d în
t r u p şi a p o i va m ă r t u r i s i c ă a g r e ş i t î n a i n t e d e
h i r o t o n i e , s ă n u s ă v â r ş e a s c ă S f i n t e l e T a i n e , (a d ic ă
Liturghi a) r ă m â n â n d în c e l e l a l t e p e n t r u c e a l a l t ă
s â r g u i n ţ ă a vieţii s a l e cele i î m b u n ă t ă ţ i t e , p e n t r u c ă
c e l e l a l t e p ă c a t e , mulţi a u zis c ă le i a r t ă h i r o t e s i a .
Iar d a c ă nu va m ă r t u r i s i şi nu s e va p u t e a dov e d i,
s t ă p â n i r e a s ă fie la el î n s u ş i . ” - îîeocezareea 9, 10.
PRAVILA BISERICEA SCĂ 139
6, „ Pr e otu l d e va c ă d e a cu o f e m e i e , a f a r ă d e a
lui, n u m a i s ă s e p ă r ă s e a s c ă d e p r e o ţ i e , şi s ă fie în
p o c ă i n ţ ă . ” - PBQ p. 100 (35) RBOR Art. 4 L Vezi:
Hirotonia, Preoţia, Recăsătoria preoţilor. Preoteasa.
DARURILE BISERICII. D a ru l e s t e s e m n u l v ă z u t al
d r a g o s t e i . Darul a d u s la Bi serică e s t e un mijl oc d e
s f i n ţ i r e p e n t r u cel c e l-a a d u s . La b i s e r i c ă t r e b u i e s ă
s e a d u c ă t o t c e e s t e m a i b u n , m a i f r u m o s , ca s ă fie
b i n e p r i m i t d e D u m n e z e u , ca şi j e r t f a Iui Avei.
1. La Altar, d u p ă c a n o a n e , s e p o t a d u c e n u m a i
p r e s c u r i l e şi vinul t r e b u i n c i o s S f in te i î m p ă r t ă ş a n i i ,
t ă m â i a p e n t r u c ă d e l n i ţ ă , l u m â n ă r i l e şi u n tu l- de-
lemn p en tru candele.
2. La biserică, i a r nu la Altar, s e p r i m e s c s p r e
b i n e c u v â n t a r e : coliva, s t r u g u r i i şi a l t e feluri d e
fr uc te , a r t o s e l e şi s e m i n ţ e l e d e g r â u , flori, ş.a.
3. Iar d e s p r e c a r n e , b r â n z ă şi o u ă , i a t ă c e zice
Tipicul cel m a r e : „ P r a vo s la vni c ii c r e ş t i n i carne în
b i s e r i c ă n u a d u c , ci în c a s ă Ia p r e o t . . . I a r ouăle ş i
brânza, a d u s e fiind, s e p u n în p r i d v o r ; i a r în b i s e
r ic a nici c u m n u s e c u v i n e a s e a d u c e . ”
„în ş t i i n ţ ă s ă fie, c u m c ă, c a r n e a şi p r i n o s u l cel
a l b nu e s t e Paştile, nici m ie lu l, p r e c u m zic o a r e c a r i ,
şi p r i m e s c şi d i n t r u d â n s u l cu t o a t ă evlavia c a d in
tru o a r e c a r e s f in ţe ni e şi s e î m p ă r t ă ş e s c , ci o p r o a s t ă
a d u c e r e . Că nu s e p o a t e a d u c e a c e a s t a c a şi c u m
î n t r u j e r t f a lui D u m n e z e u , ci n u m a i c a o bla g o sl o v e-
nie c e l o r c e î n c e p , d u p ă p os t, s ă m ă n â n c e c a r n e şi
b r â n z ă , c e l e p u s e î n a i n t e cu r u g ă c i u n e a c e a d e la
p r e o t s e b l a g o s l o v e s c s p r e m â n c a r e . C ă P a ş t i l e cel
a d e v ă r a t î n s u ş i H r i s t o s e s t e , şi Mielul c el c e r i d i c ă
p ă c a t e l e lum ii... Şi p e n t r u a c e a s t a , p r i n o a s e l e
a c e l e a - căci nu s u n t P a ş t e - nu s e c u v i n e a s e a d u c e
în a l t a r s a u în bis e r ic ă , ci a f a r ă d e b i s e r i c ă , s a u în
140 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E
pridvor, ca prin r u g ă c i u n e s ă s e b l a g o s l o v e a s c ă ,
d u p ă c a n o n u l 3 al Sf in ţi lo r A pos to li, c a r e zice:
4. „Dac ă v r e u n e p i s c o p s a u p r e z bite r , a f a r ă d e
r â n d u i a l a D o m n u l u i d e s p r e j e r t f ă , va a d u c e a l t c e v a
la Altar: m ie re , l a p t e , ori b ă u t u r i m e ş t e ş u g i t e în Ioc
d e vin; pă sări s a u o a r e c a r e a n im a le , ori l e g u m e a fa ră
de rânduială, să se cate rise asc ă; afară de spice de
g r â u n o u , ori s t r u g u r i la v r e m e a c u v i i n c i o a s ă . Dar
s ă nu fie i e r t a t a s e a d u c e a l t c e v a la Altar d e c â t
u n t d e l e m n p e n t r u c a n d e l ă şi t ă m â i e la v r e m e a
a d u c e r i i î n a i n t e . ” - Apost. 3, şi 4; VI Ecum. 28, 32,
27, 94; Cart. 44. Tipicul cei Mare p. 57 7
5. Dum nezeu primeşte darul indiferent de vred
nicia preotului. „Ia ră Marele A t a n a s i e g r ă i e ş t e : De
vei şti p e p r e o t c ă a d e v ă r a t c u r v e ş t e s a u face a l t
p ă c a t , s ă nu-ţi în t o r c i d a r u l , a d i c ă p r e s c u r i l e d e la
d â n s u l , nici să-l o s â n d e ş t i că e p ă c ă t o s , căci a c e l e
p r e s c u r i nu le a d u c i lui, ci lui D u m n e z e u . Că d e ş i
p r e o t u l e s t e n e d e s t o i n i c şi p ă c ă t o s , p r e s c u r i l e
a d u s e d e tine, a d i c ă l i tu r g h ia ta, printr -în su l s e s u i e
la cer, ia r el va lu a p l a t a p ă c a t e l o r lui în z i u a j u d e c ă
ţii.” - PMB gl. 56.
6. „Preotul e s t e d a t o r s ă d e a credincioşilor, a c a s ă ,
o p a r t e din d a r u r i l e a d u s e d e ei la Biserică, - colivă,
p r e s c u r i , - p e n t r u b i n e c u v â n t a r e a familiei. C h i a r din
p r e s c u r i l e a d u s e la Altar s e d a u o p a r t e . Pe d e o p a r
t e c r e d i n c i o s u l s e h r ă n e ş t e d u h o v n i c e ş t e cu j e r t f a
s f i n ţ i t ă la Altar, ia r p e d e a l t ă p a r t e , p r e o t u l d ă
d o v a d ă c ă e s t e lip s it d e d u h u l cel rău al lă c o m ie i.
7. C u m t r e b u i e a d u s : „Şi d a c ă îţi a d u c i d a r u l t ă u
la Altar, şi a c o l o îţi a d u c i a m i n t e c ă f r a te le t ă u a r e
c e v a î m p o t r i v a ta , lasă-ţi a c o l o d a r u l î n a i n t e a
A lta ru lu i, şi d u -t e m a i întâ i d e te î m p a c ă cu f r a t e l e
t ă u . Apoi vino să-ţi a d u c i d a r u l . ” - Mat. 5, 23-24.
PRAVILA BISERICEASCĂ 141
8. Să fie a d u s e cu i n i m ă c u r a t ă şi c r e d i n ţ ă
d r e a p t ă , căci j e r t f e l e c e l o r n e c r e d i n c i o ş i , a l e e r e t i c i
lor şi a le s c h i s m a t i c i l o r , a l e c e l o r c e t r ă i e s c în
c o n c u b i n a j şi nu v o i e s c s ă s e c u n u n e , a l e c e l o r c e
nu v o i e s c s ă s e p o c ă i a s c ă , a l e c e l o r c e s p e c u l e a z ă
c r e d i n ţ a p e n t r u b u n u l n u m e p u bl ic , nu se primesc.
J e r t f a lor e s t e c a a Iui Cain. - Fac. 4, 5; Ozia, II Cron.
26, 16-22; ori S a ul - I Sam, 15, 15-23.
9. R o s t u l d a r u r i l o r . D a ru ri le p e c a r e le d a u c r e
di nc io ş ii , a t â t p r e o t u l u i c â t şi c e l e d a t e Bisericii, s e
a d u c p e n t r u d r a g o s t e a lui D u m n e z e u . Ele n u s u n t o
p l a t ă p e n t r u S f i n t e l e T a i n e c ăc i „Darul Iui D u m n e
z e u nu s e p o a t e v i n d e . ” ( F a p te 8, 20), ci un f r u c t al
d a t o r i e i d e a a j u t a p e cel c e s e o s t e n e ş t e în s l u j b a
D o m n u l u i , căci „ D o m n u l a r â n d u i t c a cei c e p r o p o
v ă d u i e s c E v a n g h e li a , s ă t r ă i a s c ă d in E v a n g h e l i e , ” - /
Cor. 9, 14. A post. 3, 4, 38, 41. VI. Ecum. 23. Oangra
7, 8. Vezi: împărtăşirea.
10. C le r ic u l c a r e s e c e a r t ă c u c r e d i n c i o ş i i d e la
d a r u r i l e a d u s e d e ei, fie o f r a n d e a d u s e Ia b i s e r i c ă ,
fie a n u m i t e „onorarii d e epitrahil” - c u m s u n t botezuri,
î n m o r m â n t ă r i ş.a. , a c e l a f a c e o m a r e s m i n t e a l ă .
„Fiii Iui Eli e r a u n iş te o a m e n i răi. Nu c u n o ş t e a u
p e Domnul... Când a d u c e a cineva o jertfă, venea
s l u g a p r e o t u l u i în t i m p u l c â n d s e f ie r b e a c a r n e a ,
ţ i n â n d în m â n ă o fu r cu liţ ă cu trei c o a r n e , o b ă g a în
c a z a n , în c ă l d a r e , în ti g a ie s a u în o a l ă , şi to t ce
a p u c a cu fur cu liţ a, lua p r e o t u l p e n t r u el. ...Sluga
p r e o t u l u i z ic e a : ...”Dă p e n t r u p r e o t c a r n e d e fript, el
nu va lua d e la tine c a r n e fi artă , ci vre a c a r n e
c r u d ă . . . Dă-mi a c u m căci altfel iau cu s il a !”
„Tinerii a c e ş t i a s e fă c ea u vinovaţi î n a i n t e a D o m
nului d e un p ă c a t foarte m a re , p e n t r u că n e s o c o t e a u
d a ru ri le D o m nu lu i! ” - Sam. 2, 12-17:\ezi: Jertfa.
142 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E
DATORIILE CLERICILOR. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p
nu va a j u t a cu c e l e n e c e s a r e p e p r e z b i t e r s a u p e
v r e u n u l d i n t r e clericii s ă r a c i , s ă s e a f u r i s e a s c ă , ia r
stăru in d să se c a te r is e a s c ă ca unul care a ucis pe
fratele său .” - Apost. 59, ş i4,38,41; Cart. 38; Gangra 7, 8.
2. „ E p is c o p u l , s a u e g u m e n u l a r e p u t e r e d in p a r
t e a Bisericii s ă î m p a r t ă din p a r t e a c e e d a t ă lui
c ă t r e s ă r a c i şi de -a p u r u r e a s ă s e g r i j e a s c ă d e ei;
a s e m e n e a şi e g u m e n u l , s ă a i b ă grijă d e fraţii iui şi
d e s ă r a c i de -a p u r u r e a , c u m a v e r e a m ă n ă s t i r i i s ă o
r â n d u i a s c ă de -a p u r u r e a cu frica Iui D u m n e z e u şi
î n t o c m a i a lui cu a fr aţilor s ă o a i b ă ; iară n i ş t e e g u
m e n i ca a c e i a s a u e p i s c o p i c a r e vo r t r e c e (cu v e d e
rea) u n e l e c a a c e s t e a şi vo r d a r u d e n i i l o r lor, ia ră
frica lui D u m n e z e u nu o vor a v e a , unii ca a c e ş t i a s ă
s e î n t r e b e î n a i n t e a a t o t s o b o r u l şi î n a i n t e a
a r h i e r e u l u i ...” - PBG p. 109(79).
DATORIILE PĂRINŢILOR. O ri c e o m c a s ă a j u n g ă
în d e p l i n ă d e z v o l t a r e a t r e b u i t s ă fie îngrijit d e alţii.
Cel c e p o a t e şi nu a j u t ă e s t e o s â n d i t d e d r e p t a t e a
dum nezeiască.
1. „ D acă c in e v a şi-ar p ă r ă s i copiii şi nu i-ar
h ră ni, nici nu i-ar c r e ş t e în c u v i i n c i o a s a c i n s t i r e d e
D u m n e z e u , ci a r m o ti v a n e p u r t a r e a lui d e grijă, s ă
fie a n a t e m a . ” - Gangra 15.
2. „ E pis cop ii şi clericii s ă nu l a s e fiilor lo r d e p l i
n ă l i b e r t a t e d e a c ţ i u n e , p â n ă nu s e vor c o n v i n g e d e
m o r a v u r i l e şi m a t u r i t a t e a v â r s t e i lor, fi i n d c ă din
a c e a s t a s e î n t i n d p a t i m i l e la e i .” - C a rt 42.
3. „Cei c a r e nu vor griji d e feciorii lor să-i c e r t e -
p e copiii p e c a r e i-au n ă s c u t , şi frica lui D u m n e z e u
nu-i vor î n v ă ţ a p e d â n ş i i , c a s ă u m b l e p e c a l e a c e a
a d e v ă r a t ă c r e ş t i n e a s c ă , ci îi vor lă s a şi s e vor î n s t r ă
in a î n t r u t o a t e c ă il e c e l e î n t o a r s e , în c u rv ie , şi în
PRAVILA BISERICEASCA 143
fu r ti şa g , şi în ră pir e , şi în j u c ă r i , şi în p l e s n e t e şi
î n t r u t o a t e n e d r e p t ă ţ i l e , a n a t e m a nişte p ă rin ţi ca
aceştia, c a r e nu-şi c e a r t ă nici nu-şi î n v a ţ ă feciorii lor
frica lui D u m n e z e u , că î n f r i c o ş a t ă j u d e c a t ă vor lua
şi focul cel n e t r e c u t vor m o ş t e n i , d i m p r e u n ă cu
feciorii lor - p e care-i n ă s c u r ă şi rău îi c r e s c u r ă . ” -
PBG p. 105 (64).
4. „Iar pă ri n ţi i c a r e nu-şi vor iubi feciorii lor d e o
p ot ri vă şi sâ-î c e r t e , ci p e u n u l îl va iubi ia r p e altul
ÎI va urî, s a u s t r â n s o a r e a lor n-o vor î m p ă r ţ i feciori
lor d e o p o t r i v ă , a n a t e m a pă rin ţi ca aceia.", - PBG p.
105(65). Unii ca a c e ş t i a „să nu se împărtăşească cu
dumnezeieştile Taine p â n ă nu s e vor î n d r e p t a . ” -
PM Bgl, 283.
DATORIILE COPIILOR.
1. „ D a c ă c in e v a d i n t r e fiii p ă ri nţil or , m a i cu
s e a m ă ai c r e d in c io ş il o r , s - a r î n d e p ă r t a şi n-ar d a
cuvenitul r e s p e c t părinţilor săi, s c u z â n d u - s e cu c in s
t ir e a d e D u m n e z e u , s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 16;
2. „Cela c e c i n s t e ş t e p e t a t ă - s ă u şi p e m u m ă - s a ,
a ce la va trăi mulţi ani. Cui îi e s t e frică d e D u m n e z e u ,
a c e l a c i n s t e ş t e p e t a t ă - s ă u şi p e m u m ă - s a p e n t r u că
r u g a şi b l a g o s l o v e n i a t a t ă l u i şi a m u m e i î n t ă r e ş t e
c a s a feciorilor; iar b l e s t e m u l lo r d e z r ă d ă c i n e a z ă
te m e li il e . Fie-ţi milă d e t a t ă - t ă u şi d e m u m ă - t a la
b ă t r â n e ţ i l e lor, c a s ă te iz bă ve şt i d e t o t răul... Că
b l e s t e m a t e s t e o m u l c a r e va urgisi şi u r g i s e ş t e pe
t a t ă - s ă u şi p e m u m ă - s a . ” - PMB gl. 283.
DEFĂIMAREA124. C i n s t e a s e c o n s i d e r ă c a o aver e
s p i r i t u a l ă . Cel c e d e f a i m ă e s t e un r ă u f ă c ă t o r , un fur
de bunuri spirituale.
1. „Dac ă v r e u n c le r ic a r o c ă r î p e e p i s c o p u l , s ă
s e c a t e r i s e a s c ă , c ă n u s e c a d e a vorbi d e r ă u p e m a i
m a r e l e t ă u . ” - A post. 55; S i Sofia 3.
2. „Dac ă v r e u n cleric a r o c ă r î p e p r e z b i t e r s a u
d i a c o n s ă s e a f u r i s e a s c ă , ” - Apost. 56.
3. „Dac ă v r e u n c le r ic a r b a t j o c o r i 125 pe ş c h i o p ,
or b , s a u pe cel r ă n i t la p ic io a r e , s ă s e a f u r i s e a s c ă ;
a s e m e n e a şi la ic ul .” - Apost. 57. naiv
4. „Dac ă c in e v a d i n t r e cei c e f e c i o r e s c p e n t r u
D o m n u l s-ar ri d i ca î m p o t r i v a c e l o r c ă s ă t o r i ţ i , s ă fie
a n a t e m a , ” - Gangra 10. Vezi: înfrânarea.
5. D acă va d e f ă i m a c in e v a fă ră d r e p t a t e p e
î m p ă r a t u l , s a u p e d r e g ă t o r u l , s ă ia p e d e a p s ă ; d e va
fi c le r ic s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e va fi laic s ă s e
a f u r i s e a s c ă . ” - Apost. 84.
6. „ O a r e c i n e d i n t r e o a m e n i i cei pro ş ti vor bârfi
c e v a p e p r e o t u l , s a u c u v i n t e s p u r c a t e , s a u hule ,
a c e l a s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă 6 l u n i ” s a u u n a n . - PBG p.
104 (52); PMB gl. 373. Vezi: Clevetirea.
O m u l a r e d r e p t u l s ă d e m a ş t e p ă c a t u l şi s ă a r a t e
p e f a ţă t o a t ă r ă u t a t e a lui, căci e s t e f a p t ă d i a v o l e a s
că, iar pe o m ca f ă p tu ră a lui D u m n e z e u să-l i u b e a s c ă ,
a v â n d î n s ă grijă s ă nu c u m v a s ă s e facă p ă r t a ş la
p ă c a te străine.
P ă c a t u l e s t e r ă u prin el î n s u ş i. P ă c a t u l el î n s u ş i
d e f a i m ă p e cel care-1 face, îl m u r d ă r e ş t e p e d r e p t
c u vâ nt , îl m â n j e ş t e , îi d is tr u g e n u m e l e bun, îl d i s c r e
d i t e a z ă în o n o a r e a şi r e p u t a ţ i a lui Acela c a r e s e
c o m p l a c e în p ă c a t s e d e z o n o r e a z ă şi s e d e f ă i m e a z ă
s i n g u r p e s i n e , şi a d u c e m a r e î n t r i s t a r e Iui H ristos,
C a r e şi p e el îl c h e a m ă la p o c ă i n ţ ă .
DEZNĂDĂJDUIREA e s t e p ă c a t u l î n d r e p t a t c o n
tra n ă d e j d i i pe c a r e o m u l t r e b u i e s-o a i b ă în p u r t a
r e a d e grijă a lui D u m n e z e u . în p r i m u l r â n d e a e s t e
r â n d s i n c e r i t a t e a inimii, u m i l i n ţ ă şi l u p t ă d u h o v n i
c e a s c ă (vezi a c e s t e cu vinte).
6. C r e d i n ţ a e s t e a n c o r a vieţii d u h o v n i c e ş t i „Nu
v-a a j u n s nici o is p it ă , z ic e a S f â n t u l Favel c ă t r e
C o r i n t e n î , c a r e s ă nu fi fost p otr iv ită cu p u t e r e a
o m e n e a s c ă . . Şi D u m n e z e u , C a r e e s t e c r e d i n c i o s
( f ă g ă d u i n ţ e l o r Sale), nu va î n g ă d u i s ă fiţi ispitiţi
p e s t e p u t e r i l e v o a s t r e ; ci, î m p r e u n ă cu i s p i t a a
p r e g ă t i t şi mijlocul s ă s c ă p a ţ i din e a , c a s-o p u t e ţ i
r ă b d a . ” -1 Cor. 10, 13.
7. „Căci eu ştiu g â n d u r i l e p e c a r e Ie a m cu privire
la voi, zice D o m n u l , g â n d u r i d e p a c e şi nu d e
n e n o r o c i r e , ca s ă vă d a u un viitor şi o n ă d e j d e ”,
p e n t r u z iu a ve şn ic ie i. „Mă veţi c ă u t a şi Mă veţi g ă si ,
d a c ă Mă veţi c ă u t a cu t o a t ă i n i m a . ” - Ier. 29, 11.
î n s u ş i Mântuitorul a fost ispitit, d a r noi? El zi cea
o d i n i o a r ă : Mai u ş o r va u it a m a m a p e fiii ei d e c â t Eu
p e voi! „De a c e e a noi nu c ă d e m în d e s c u r a j a r e ; căci
c h i a r a t u n c i c â n d o m u l n o s t r u cel d i n a f a r ă s e t r e c e ,
t o t u ş i , o m u l n o s t r u cel d in l ă u n t r u s e î n n o i e ş t e în
f ie c a r e zi... P e nt ru c ă noi nu n e u i t ă m la lu c r u r il e
c a r e s e v ă d, ci Ia c e l e c a r e nu s e v ă d ; c ăc i l u c ru ri l e
c a r e s e vă d s u n t t r e c ă t o a r e , p e c â n d c e l e c e nu s e
vă d s u n t v e ş n i c e . ” - I i C o r 4,16-18. „Nu vă n ă d ă j d u i ţ i
în b o i e r i şi în fiii o a m e n i l o r î n t r u c a r e nu e s t e
m â n t u i r e . ” - Ps. 145, 3.
8. Râvna excesivă pentru lucrurile lui D u m n e
zeu, d a c ă e ste c â r m u ită de o m inte dezechilibrată,
p o a t e d u c e Ia d e z n ă d ă j d u i r e . D a c ă c in e v a e s t e
s in c e r, c h i a r d a c ă a r gre şi . D u m n e z e u îl î n d r e a p t ă ,
a ş a c u m a î n d r e p t a t p e p r o o r o c u l Ilie cel râvnitor,
p e Favel A p os to lu l în d r u m s p r e D a m a s c , p e Io n a
pro f et u l, ş.a.
De a c e e a S f â n t u l Pavel zice: „Cine s e l u p t ă ... nu
(
PRAVILA BISERICEA SCĂ 149
e s t e î n c u n u n a t d a c ă nu s e l u p t ă d u p ă l e g e ” (// Tim.
2,5). Evreii d e ş i a v e a u „ râ v n a p e n t r u D u m n e z e u , d a r
î n t r u c â t a fost fără d e p r i c e p e r e ”, ei a u fost l e p ă d a ţ i
din H a ru l m â n tu ir ii . - Rom. 10, 2.
9. Şi n im ic nu e s t e ma i g r o a z n i c , d e c â t a t u n c i
c â n d c i n e v a îşi j e r t f e ş t e s u f l e t u l s ă u , nu p e n t r u
D u m n e z e u , ci p e n t r u î n ş e l ă c i u n e a d ia volu lu i. Au
fost c r e d i n c i o ş i c a r e şi-au v ă r s a t s â n g e l e , nu p e n t r u
Hri st os , ci p e n t r u î n ş e l ă c i u n e a s a t a n e i ! (c i t e ş t e m a i
s u s c a p . IV, 4, p a g . 61).
10. Iată cum călăuzeşte Dum nezeu ş i pe cel sin
cer şi p e cei nesincer:
„Şi tu, fiul o m u l u i , s p u n e fiilor p o p o r u l u i tă u :
N e p r i h ă n i r e a c elu i c u c e r n i c nu-1 va m â n t u i în z i u a
fără-de-Iegii lui ( d a c ă nu s e p o c ă i e ş t e ) , şi cel r ă u nu
va c ă d e a lovit d e r ă u t a t e a lui în z i u a c â n d s e va
î n t o a r c e d e Ia e a (prin p o c ă i n ţ ă ) , d u p ă c u m nici cel
c u c e r n i c nu va p u t e a s ă t r ă i a s c ă prin r â v n a lui în
z i u a c â n d va s ă v â r ş i v re o f ă r ă d e l e g e ” cu ş t i i n ţ ă şi
v o i n ţ ă , fără a s e p o c ă i. - iez. 33,12.
11. încrederea prea mare în bunătatea iui D um
nezeu p o a t e d u c e p e o m la l i b e r t a t e a d e a p ă c ă t u i
fără d e î n c e t a r e şi la n e g l i j e n ţ ă . Lovit d e d r e a p t a
j u d e c a t ă a lui D u m n e z e u , c a d e în c e a l a l t ă e x t r e m ă
a d e z n ă d ă j d u i r i i , c a şi I u d a s a u Sa ul. Aceş tia t r e b u
ie sc l u a ţi cu b i n i ş o r u l şi m â n g â i a ţ i , print r-u n c o n
t a c t c â t m a i d e s cu e i . 126
DEZVIRQiriAREA, Vezi: Siluirea.
DEMISIA. Vezi: Apostazia, Caterisirea.
DIACONUL nu p o a t e f a c e nici o s l u j b ă fă ră d e
î n v o i r e a p r e o t u l u i . El p o a t e d a S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e
c e l o r s p o v e d iţ i, în c a z d e b o a l ă , d a c ă e s t e t r i m i s d e
p r e o t - Sfântul Simeon. Tes. IX, 40. Vezi: Ieromonahul.
DIVORŢUL e s t e d e s f a c e r e a c ă s ă t o r i e i . în fiinţa
ei, c ă s ă t o r i a e s t e in di s o lu b il ă : „ C e e a c e D u m n e z e u
a u n i t o m u l s ă nu d e s p a r t ă . ” - Mat. 19, 6. To t u şi s u n t
o a r e c a r e ex ce pţ ii:
1. în c a z d e a d u l t e r s a u p r e a c u r v i e p e r s i s t e n t ă . -
Mat. 19, 9.
2. A p o s t a z i a u n u i so ţ. - 1 Cor 7, 15.
3. I n t r a r e a u n u i s o ţ în m o n a h i s m . - VIEcum . 12,
48. Vezi: Arhleria, Preoteasa.
Este d e o b s e r v a t că în N ol it f el nic nu e s t e nici o
rugăciune de dezlegare a căsătoriei.
DOBÂNDA. î n a i n t e v r e m e c â n d legile civile nu
r e g l e m e n t a s e r ă v a lo a r e a muncii şi a b u n u ri l o r m a t e
riale, cei b o g a ţ i c ă u t a u s ă s p e c u l e z e p e cei s ă r a c i .
Ei ri d i c a u d o b â n d a s u t ă la s u t ă p e a n , ba c h i a r în
c â t e v a luni. B is e ri c a a v â n d în v e d e r e a c e s t a b u z
je f u i t o r , a c ă u t a t s ă o p r e a s c ă a c e a s t ă n e l e g i u i r e .
D o b â n d a , d u p ă c a l c u l e l e min ţii s ă n ă t o a s e ,
p â n ă la 8% p e a n p o a t e fi î n g ă d u i t ă .
1. „ E p is c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l c e r â n d
c a m ă t ă d e la cei c e s e î m p r u m u t ă d e la el, ori s ă
Î n c e t e z e , ori s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ” - Apost. 44:
2. „ D e o a r e c e m u lţ i d i n t r e clerici, u m b l â n d d u p ă
averi ş i c â ş t i g u r â t , a u u i t a t d e d u m n e z e i e ş t i l e
c u v i n t e c a r e zic: „Argintul s ă u nu l-a d a t în c a m ă t ă ”
(Fs. 14, 5) Şi î m p r u m u t â n d , c e r d o b â n d ă ; s f â n t u l şi
m a r e l e S i n o d a j u d e c a t cu d r e p t u l că d e s e va a f la
cineva, d u p ă h o t ă r â r e a a c e a s t a , lu â n d c a m ă t ă , d u p ă
î m p r u m u t , s a u în tr-alt c h i p p r a c t i c ă a c e s t e lu cruri,
s a u c e r î n a p o i o d a t ă şi j u m ă t a t e , s a u n ă s c o c i n d
a l t c e v a p e n t r u c â ş t i g urâ t, s e va c a t e r i s i di n c l e r şi
va fi a f a r ă din r â n d u i a l a b i s e r i c e a s c ă . ” - Ecum. 17;
PRAVILA BISERICEASCĂ 151
3. „Cel c e ia c a m ă t ă , d e va vr e a s ă c h e l t u i a s c ă
n e d r e p t u l c â ş t i g la s ă r a c i , p r o m i ţ â n d c ă p ă r ă s e ş t e
iu b i r e a d e b a ni , p o a t e fi p r i m i t la p r e o ţ i e . ” - Sfântul
Vasite 14; Laod. 4; Cart. 5, 20 ; Sfântul Grig o re Nisis
6; VI Ecum. 10.
DUELUL p o r n e ş t e d in o r b i r e a d i a v o l e a s c ă a
or go li u lu i. El e s t e c o n t r a mi nţii s ă n ă t o a s e , a le gilo r
vieţii o m e n e ş t i şi a p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u .
1. Cel u c i s în d u e l s e c o n s i d e r ă c a s i n u c i g a ş ,
c ă r u i a nu i s e p o a t e face nici un fel d e s l u j b ă b i s e r i
c e a s c ă , nici s e p o a t e î n g r o p a în cimitir, fă ră d e
în v o ir e a s p e c i a l ă a e p i s c o p u l u i .
2. Cel c e a uc is în d u e l s e c a n o n i s e ş t e cu cel
m a i a s p r u c a n o n a u c i g a ş u l u i şi s e î m p ă r t ă ş e ş t e la
s f â r ş i tu l vieţii, d a c ă s e p o c ă i e ş t e cu la cr im i. Vezi:
Pomenirile Ia slujbe, Miridele, Cimitirul.
DUHOViilCIA. „Slujba d u h o v n i c i e i nu t r e b u i e s ă
s e d e a c ă l u g ă r i l o r celor d e râ n d , c ar e n-au n i c i d e c u m
hirotonie, d e vrem e ce a t â t a e ste de s fâ n tă a c e a s ta ,
î n c â t n u m a i a a r h i e r e i l o r e s t e , iar nu a p re oţil or,
p r e c u m z ic c a n o a n e l e . Şi c ăc i d a c ă s e d ă p r e o ţ i l o r a
luc ra u n a c a a c e a s t a , s e face d e n e v o i e şi cu
p o r u n c a a r h i e r e u l u i , în li p s a a c e s t u i a . ”
2. „Cele m a i mari d in p ă c a t e , a d i c ă l e p ă d a r e a
di n c r e d i n ţ ă , p ă c a t u l u c id er ii şi g re ş e l i l e c e l e p r e o
ţe şt i, t r e b u i e s ă s e m ă r t u r i s e a s c ă la a r h i e r e i , p r e
c u m şi c e l e l a l t e p e c a r e nu le p r i c e p e d u h o v n i c u l ,
f ă c â n d u - s e t o a t e cu s fa tu l a r h i e r e u l u i , p e n t r u c ă
lucrul a c e s t a e s t e o s e b i t a r h i e r e u l u i . ” - S f Sim eon
Tes. V, 249. Vezi: Mirul.
3. D a c ă va î n d r ă z n i c i n e v a a s p o v e d i f ă r ă p o
r u n c ă şi fără d e c a r t e a a r h i e r e u l u i , u nul c a a c e l a s e
a p r o p i e d e p ă c a t u l a c e l u i a c e l u c r e a z ă fă ră h i r o t o
nie, căci a c e s t lucru d e a le g a şi a d e z l e g a e s t e
152 I E R O M . N I C O D I M SAC H E L A R I E
n u m a i al a rh ie re il o r. D e s p r e a c e a s t a v o r b e s c m u l t e
c a n o a n e şi e s t e a r ă t a t c ă n u m a i a p o s t o l i l o r s-a d a t
a c e a s t a d e c ă t r e Hris tos D u m n e z e u l n o s t r u şi u r m ă
torii a p o s t o l i l o r s u n t a rh ie re ii . D re pt a c e e a , pre oţi i,
ca unii c e a u r â n d u i a l a c e l o r ş a p t e z e c i , n-au p u t e r e
c a s ă d e a Duh, a d i c ă Dar d e a h i r o t o n is i, ori a face
mir, ori a d a d e z l e g a r e p ă c a t e l o r cu D uh ul, p r e c u m
n-a p u t u t face a c e a s t a nici Filip cel d in cei ş a p t e
(diaconi). „Deci d e v r e m e ce, cei c e a u l u a t c a r t e d e
h i r o t o n i e s u n t d a t o r i a î n t r e b a , cu a t â t m a i m u l t cei
c e nu a u l u a t c e p u t e r e vor a v e a s ă d e z l e g e şi cu
a t â t m a i m u l t d e va fi c in e v a n e h i r o t o n i t ? D r e p t
a c e e a , a c e ş t i a s e vor o s â n d i cu cei c e l u c r e a z ă fără
d e h i r o t o n i e , a f a r ă n u m a i c â n d s e va î n t â m p l a la
v re o v r e m e d e n e v o i e a s p o v e d i d a r şi a t u n c i a c e l e
p ă c a t e s ă le s p u n ă a r h i e r e u l u i s a u c elu i c e a r e
s l u j b a d u h o v n i c i e i . . . ” - Sfântul Simeon Tes. IX, ΙΟ
Ι 3. Vezi: lerosilia.
4. „Diferitele g r e ş e l i a le c e l o r c e s e p o c ă i e s c s ă
s e h o t ă r a s c ă prin c h i b z u i n ţ ă e p i s c o p u l u i Ia v r e m e a
c u v e n i t ă , P r ez bi te ru l s ă nu d e z l e g e d e p ă c a t e p e cel
c e s e p o c ă i e ş t e fără d e voia e p i s c o p u l u i , d e c â t
n u m a i în c a z d e m a r e n e v o i e c â n d l i p s e ş t e e p i s c o
pul. D a c ă v r e o d a t ă s e î n t â m p l ă c ă p ă c a t u l cel ui ce
s e p o c ă i e ş t e e s t e p u b l i c şi p r o d u c e s m i n t e a l ă , prin
c a r e t u r b u r ă t o a t ă b is e r ic a , d e z l e g a r e a a c e s t u i a s ă
s e facă în pri dvo ru l b is er ic ii .” - C a rt 50; 6.
5. „Iară c e l a ce va s ă fie d u h o v n ic , t r e b u i e s ă fie
m a i m a r e d e p a t r u z e c i d e a n i . ” - PM Bgl. 319.
6. D uho vni c ul nu p o a t e d e z l e g a p e cel c e nu-l
d e z l e a g ă D u m n e z e u , şi nici nu p o a t e l e g a p e cel c e
nu s-a l e g a t p e s i n e prin c ă l c a r e a p o r u n c i l o r lui
D u m n e z e u . Vezi: Anatema, Afurisirea, Caterisirea.
7. „De s e va î n t â m p l a , la ne v o ie , c a s ă fie c in ev a
PRAVILA BISERICEASCA 153
î n d r ă c e ş t e , a c e l a s ă nu o d e s p a r t ă , n u m a i c e s ă o
a ş t e p t e - ani trei, d a c ă s e va t ă m ă d u i , s ă o ţie i a r s ă
nu o d e s p a r t ă , i a r d e nu s e va izbăvi d u p ă a c e i trei
a n i d e a c e a p a t i m ă a d r a c u l u i , a t u n c i s ă o l a s e şi s ă
ia a l t a . ”
2. A s e m e n e a şi f e m e ia , d e s e va î n t â m p l a s ă vie
la b ă r b a t u l ei p a t i m a a c e e a a d r a c u l u i , t r e b u i e să-l
a ş t e p t e cinci ani, i a r d u p ă a c e e a d a c ă s e va a f la t o t
în a c e a p a t i m ă , şi nu s e va izbăvi d e d â n s a , a t u n c i
s ă fie li b e r ă f e m e i a s ă s e d e s p a r t ă d e b ă r b a t u l ei şi
s ă ia altul; ia ră d e s e va fi î n t â m p l a t s ă fi a v u t a c e a
b o a l ă s a u b ă r b a t u l s a u f e m e i a m a i î n a i n t e d e a nu
s e fi f ă c u t n u n t a , a t u n c i d e g r a b s ă s e d e s p a r t ă fă ră
nici o î n d o i a l ă . ” PMB gi. 233.
ERETICII s u n t c re ş ti n i i c a r e a u r ă t ă c i t cu ş t i i n ţ ă
şi v o i n ţ ă , cu privire la a d e v ă r u r i l e d e c r e d i n ţ ă şi d e
m o r a l ă ; d a r s u n t şi eretici î n ş e l a ţ i d e alţii şi
inconştienţi.
1. „Dac ă v r e u n cleric, s a u m i r e a n , va i n t r a s ă s e
r o a g e în s i n a g o g a i u d e i l o r s a u a ereticilor, s ă s e
c a t e r i s e a s c ă şi s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” -A post. 65, Sfân
tul T i m o tei 9. Vezi: Slujba bisericească.
2. „Ereticilor s ă nu le fie i e r t a t a in tr a în c a s a lui
D u m n e z e u s t ă r u i n d ei în e r e s . ” - LaodQ.
3. „Să nu fie i e r t a t c e l o r ai Bisericii s ă m e a r g ă
la c i m i t i r e l e e r e t i c i l o r p e n t r u r u g ă c i u n e ori p e n t r u a
s e v i n d e c a ; unii c a a c e ş t i a d e vo r fi c r e d i n c i o ş i , s ă
fie n e î m p ă r t ă ş i ţ i p â n ă la o v r e m e , ia r p o c ă i n d u - s e şi
m ă r t u r i s i n d u - s e că a u greşi t, s ă s e p r i m e a s c ă . ” -
Laod. 9; RBOR art. 8-16.
4. „Ereticii c a r e s e c ă i e s c t r e b u i e s a fie prim iţi
la i e ş i r e a din v ia ţă , î n s ă nu fă ră d e c h i b z u i n ţ ă , ci
încercându-i d a că dovedesc înclinare spre pocăinţă
şi d a c ă a u ro d u r i d o v e d i t o a r e d e s â r g u i n ţ ă s p r e
PRAVILA BISERICEASCĂ 155
m â n t u i r e . ” - Sfântul Vasile 5. Vezi: Falsitatea.
5. „Nu e s t e î n g ă d u i t a s e c ă s ă t o r i cu e re tic i,
vezi: Logodna, i a r d e s p r e p r i m i r e a lor în B is e ri că ,
vezi: Apostaţii reprim iţi în bis.
EVLAVIA. Vezi: Isihasm ui.
EVREII. S e c o n s i d e r ă ca o m a r e g r e ş a l ă , a t u n c i
c â n d un e v r e u vin e Ia b o te z , şi e s t e s f i d a t cu c u v i n t e
d e s p r e ţ u i t o a r e , c u m că „îşi b o t e a z ă n u m a i p i e l e a ” ş.a.
1. „Cine v in e la Mine nu-1 voi s c o a t e a f a r ă ”, z ic e
M â n tu i to ru l. Clericul c a r e nu p r i m e ş t e p e cel c e s e
pocăieşte, se cate rise şte d u p ă c anonul 52 a p o s to
lic. Vezi: Pocăinţă.
Unii di n p r i m a g e n e r a ţ i e c h i a r d e n-ar fi b u n i
c r e ş ti n i , to tu ş i, u r m a ş i i lor vor in tr a cu d e s ă v â r ş i r e
în f ă g a ş u l c r e ş t i n ă t ă ţ i i .
2. „ D ac ă v r e u n c r e ş t i n a r a d u c e u n t d e l e m n la
a l t a r u l p ă g â n i l o r , s a u la s i n a g o g a iudeilor, s a u a r
a p r i n d e l u m â n ă r i , s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - Apost. 71.
3. „ D e o a r e c e unii din religia evreilor ră tă ci ndu -s e ,
c r e d e a u că p o t a m ă g i pe Hristos, D u m n e z e u l n o s tr u ,
f ă ţ ă r n i c i n d u - s e a fi c re şt in i, iar în a s c u n s l e p ă d â n -
d u - s e d e El, şi s e r b â n d în t a i n ă s â m b ă t a , f ă c â n d şi
a l t e lu crur i e v re ie ş ti , h o t ă r â m c a a c e ş t i a s ă nu s e
p r i m e a s c ă nici la î m p ă r t ă ş i r e (căci a c u m s u n t
a p o s t a ţ i eretici), nici la r u g ă c i u n e şi nici în b i s e r i c ă ,
ci s ă fie î n v e d e r a t c ă s u n t evrei d u p ă religia lor, şi
nici s ă nu s e b o t e z e copiii lor... Iar d a c ă v r e u n u l
dintr-înşii s e va î n t o a r c e din s i n c e r ă c r e d i n ţ ă şi va
m ă r t u r i s i din t o a t ă in im a , d i s p r e ţ u i n d o b i c e i u r i l e şi
lu c r u r i l e lor în a ş a fel î n c â t şi alţii s ă s e m u s t r e şi s ă
s e î n d e p ă r t e z e , a c e s t a s ă s e b o t e z e î m p r e u n ă cu
co piii Iui şi s ă s e a s i g u r e a fi d e p a r t e d e o b i c e i u r i l e
e v r e ie ş ti ; d a c ă nu vor face a ş a s ă nu fie prim iţi s u b
nici un c h i p . ” - VII, 8; Apost. 7; Ant. I ; Laod 37, 38;
156 IEROM. NICODIM SACHELARI E
s ă s e m a i a d a u g e u n n e c a z Ia l a n ţ u r i l e m e l e , ” z ic e
S f â n t u l Pavel. - Filip Λ 15-17,
2. Fan atic ii a u d a t n a ş t e r e la s e c t e , la t o t felul
d e e rezii şi s c h i s m e , t o a t e b r o d a t e p e mo tiv ul u n e i
evlavii false. Au a j u n s p â n ă a c o l o î n c â t a u v ă r s a t
s â n g e fr ă ţ e s c , a u d i s t r u s s u f l e t e n e v i n o v a t e , şi, la
u r m ă s - a u p i e r d u t şi p e s i n e în focul cel veşnic. Şi
n i m i c nu e s t e m a i t r a g i c d e c â t a t u n c i c â n d o m u l îşi
p u n e s u f l e t u l , nu p e n t r u D u m n e z e u , ci p e n t r u diavo
lul! Vezi: Cap. IV, 4 p. 48; în frânarea, înşelăciunea.
FAPTE BUHE „Cr edin ţa fără d e fa p te e s t e m o a r t ă ”
(lacob 2, 14) căci p o m u l s e c u n o a ş t e din r o a d e ia r
o m u l d u p ă fapte.
I. Faptele bune ale m ântuirii personale.
1. Credinţa, nădejdea şi dragostea: fără c r e d in ţă
nu p o ţi n ă d ă j d u i iar f ă r ă n ă d e j d e nu poţi s ă iu be şt i.
2. înţelepciunea, dreptatea, bărbăţia şi curăţia:
fă ră î n ţ e l e p c i u n e 129 nu e s t e cu p u t i n ţ ă î n f ă p t u i r e a
d r e p t ă ţ i i , iar fără d r e p t a t e nu e x i s t ă b ă r b ă ţ i a c o n ş t i
inţei, iar fără b ă r b ă ţ i a c o n ş t i i n ţ e i nu s e p o a t e î n f ă p
tui d e v o t a m e n t u l u n e i vieţi c u r a t e .
3. Rugăciunea, postul şi milostenia: fără d e ru g ă
c i u n e nu există p o s t a d u s ca o j e r t f ă lui D u m n e z e u ,
i a r fără p o s t nu s e p o a t e n a ş t e în s u f l e t d u h u l c o m
p ă ti m ir i i m i l u i t o a r e , şi faţă d e s i n e şi faţă d e altul.
II. Faptele bune faţă de aproapele.
A. Faptele m ilosteniei trupeşti:
1. a h r ă n i p e cel f l ă m â n d ;
2. a a d ă p a p e cel î n s e t a t ;
3. a î m b r ă c a p e cel gol;
4. a c e r c e t a p e cei înc hişi;
5. a îngriji d e cei boln av i;
6. a a d ă p o s t i p e cei s tr ă in i;
7. a î n g r o p a p e cei mor ţi .
T o a t e a c e s t e a a u d e s c o p a p ă s t r a şi a d e s ă v â r ş i
e x i s t e n ţ a m a t e r i a l ă a fiinţei o m e n e ş t i , î m p o t r i v a
c ă r e i a p ă c ă t u i e ş t e uciderea. Faptele m ilosteniei
trupeşti u r m ă r e s c în final d e s ă v â r ş i r e a în a s c u l t a
r e a d e H r i s t o s şi d e s ă v â r ş i r e a în d r a g o s t e a d e
D u m n e z e u şi d e a p r o a p e l e n o s t r u , p e n t r u a trăi în
î m p ă r ă ţ i a D r a g o s t e i d e aici d e p e p ă m â n t . D u m n e
z e u e s t e D r a g o s t e şi t o a t e a c e s t e f a p t e le f a c e m în
Mumele D o m n u l u i n o s t r u Iisus H ristos, v ă z â n d în
a p r o a p e l e p e H ri s to s - C a r e n e v r e a s ă fim şi noi
î n t o c m a i c a S a m a r i n e a n u l milostiv.
B. Faptele m ilosteniei sufleteşti·.
1. a întoarc e pe cel pă că to s la pocăinţă; - misiunea.
2. a î n v ă ţ a p e cel n e ş t i u t o r ; - d ă s c ă l i a .
3. a p o v ă ţ u i la f a p t e b u n e ; - p e d a g o g i a .
4. a s e r u g a p e n t r u folosul a p r o a p e l u i ; - p r e o ţ i a .
5. a m â n g â i a p e cel d e s c u r a j a t ; - f r ă ţ i e t a t e a .
6. a s ufe ri o c ă r i l e cu r ă b d a r e ; - i u b i r e a p e n t r u
160 IEROM. NICODIM SACHELARI E
aproapele.
7. a i e r t a p e cei c e g r e ş e s c (fără a te f a c e p ă r t a ş
la p ă c a t e l e lor); - i u b ir e a p e n t r u D u m n e z e u c a r e
e ste c u lm ea desăvârşirii creştine.
Toate a c e s te a au de sco p p erfecţionarea su fle
tului, o m e n e s c . „Fiţi d e s ă v â r ş i ţ i p r e c u m şi T a tă l
v o s t r u Cel c e r e s c d e s ă v â r ş i t e s t e , ” fi i n d c ă d e la
a p r o a p e l e n e vi ne v ia ţa şi m o a r t e a . „Că d e v o m
d o b â n d i p e fr a t e l e n o s t r u , pe D u m n e z e u d o b â n d i m ;
iar d e v o m s m i n t i p e fr a t e l e n o s t r u , lui H ri s to s g r e
ş i m . ” - Mărt. Ort. I i 41-47; Pateric p. 9.
FARMECELE. Vezi: Vrăjitoria.
FĂGĂDUINŢA. „ D ac ă f ă g ă d u i e ş t i c ev a D o m n u l u i
D u m n e z e u l u i t ă u , s ă nu z ă b o v e ş t i a o î n d e p l i n i , căc i
D o m n u l D u m n e z e u l t ă u îţi va c e r e s o c o t e a l ă , şi te
vei face v i n o v a t d e p ă c a t e . ” - Deut. 23, 21.
Ci ne f ă g ă d u i e ş t e şi nu î n d e p l i n e ş t e î n s e m n ă că:
1) s a u e s t e u ş u r a t i c
2) s a u e s t e plin d e m â n d r i e
3) s a u n u a r e c r e d i n ţ ă î n D u m n e z e u , C a r e
c u n o a ş t e in im il e şi r ă r u n c h ii .
2. Cin e f ă g ă d u i e ş t e s ă d e a ceva p e n t r u s l u j b a
bisericii s a u m i l o s t e n i e la s ă r a c i şi nu d ă e s t e v i n o
v a t î n a i n t e a Iui D u m n e z e u şi t r e b u i e s ă o î n d e p l i
n e a s c ă . Vezi: Ctitoria. „Este p r i m e j d i o s p e n t r u o m
ca s ă f a c ă în g r a b ă o f ă g ă d u i n ţ ă s f â n t ă , şi a b i a
d u p ă c e a f ă c u t j u r ă m â n t s ă s e g â n d e a s c ă . ” - Prov.
20, 25. Vezi: Blestemul.
3. C in e f ă g ă d u i e ş t e s ă s e c o n s a c r e s lu jb e i lui
D u m n e z e u , a d i c ă s ă s e facă p r e o t s a u c ă l u g ă r şi nu
s e f a c e p ă c ă t u i e ş t e , fi in dc ă D u m n e z e u nu p o a t e fi
minţit. „Mai î n a i n t e d e a făgă dui, p re g ă te ş te -t e , şi nu
fi c a o m u l c ar e ispiteşte p e Domnul s ă u . ” - Sirah 18, 23.
4. F r a t e l e r a s o f o r c a r e a f ă g ă d u i t î n a i n t e a s t a r e -
PRAVILA BISERICEASCA 161
ţului şi a fr ăţ im ii, c â n d a i n t r a t în m ă n ă s t i r e , c ă s e
face c ă l u g ă r , d a c ă s e î n t o a r c e iar în l u m e , i s e c o n s i
d e r ă c ă s ă t o r i e - ca a doua nuntă, d u p ă c a n o n u l 19
Ancira şi 18 al S f â n t u l u i Vasile. Se c a n o n i s e ş t e ca
un p r e a c u r v a r căci a r u p t l o g o d n a cu B is e ri c a , d u p ă
c a n o n u l 19 şi 6 0 a Sfântului Vasile şi PMB gl. 105,
Vezi: Apostazia m onahului şl·. Monahismul.
5. P r e o tu l c ă l u g ă r n u m a i p o a t e r e n u n ţ a la f ă g ă
d u i n ţ a c a s t i t ă ţ i i la c a r e îl o b lig ă h i r o t o n i a . Vezi:
hirotonia şl·. Recăsătoria preoţilor. Caterisirea.
6. „Ba c h i a r şi cel c e a fost î m b r ă c a t o d a t ă d e
e p i s c o p , cu Î m b r ă c ă m i n t e a n e a g r ă cu s c o p u l d e a
in tr a în cier, nu o m a i p o a t e d e z b r ă c a , d e o a r e c e a
făc ut d e c l a r a ţ i e publică d e a s e c o n s a c r a lui D u m n e
ze u şi n u m a i p o a t e s ă s e l e p e d e d e f ă g ă d u i n ţ a
f ă c u t ă Iui D u m n e z e u şi s ă b a t j o c o r e a s c ă s t a r e a
s f â n t ă c a f e m e i l e d e la t e a t r u . ” - Baisamon. Cit.
d u p ă Milaş, C a n o a n e l e Voi. 1, p a r t e a II p. 218.
7. La c a n o n i s i r e s e ţ i n e s o c o t e a l ă c a, c el c e a
f ă c u t f ă g ă d u i n ţ a t r e b u i e s ă fie s ă n ă t o s la m i n t e şi
s ă o fi f ă c u t li b e r şi fără g r a b ă . Dacă e s t e f ă c u t ă d e
u n copil, s a u un o m u ş u r a t i c , din c o n s t r â n g e r e s a u
din r e p e z e a l ă şi fă ră c h i b z u i a l ă , s e c o n s i d e r ă ca
c e v a n e d e p l i n . Vezi: Siluirea, Jurăm ântul.
FĂŢĂRNICIA e st e falsificarea adevă rului vieţii, cu
s c o p u l d e a a p ă r e a altfel d e c â t c u m e s t e în realitate.
1. „A pos to lu l s t r i g ă c ă cel c e s e u n e ş t e cu D o m
nul e s t e u n s i n g u r d u h c u e l” (I Cor 6, 17). Î n v e d e r a t
e s t e c ă cel c e s e î m p r i e t e n e ş t e cu v r ă j m a ş u l s e face
u n a prin l e g ă t u r a cu el. Deci cei c e s e f ă ţ ă r n i c e s c că
s u n t î n d r ă c i ţ i şi prin i m o r a l i t a t e p o a r t ă cu fă ţ ă r i e
c h ip u l c e l o r (ne bu ni ), s-a h o t ă r â t s ă s e p e d e p s e a s c ă
Ia or ic e c a z şi s ă s e s u p u n ă la a c e l e a ş i a s p r e vieţuiri
şi s u f e r i n ţ e , c ă r o r a d u p ă c u v i i n ţ ă s e s u p u n cei c e cu
162 I E R O M . N 1 C O D I M S AC H E L A R I E
d o v e d i t , p â n ă la 6 luni, în a m b e l e c a z u ri m â n c â n d
u s c a t d u p ă o r a a n o u a şi în f i e c a r e zi f ă c â n d c â t e
100 d e m e t a n i i . ” - Sfântul I. Post. 27. (PM Bgl. 343).
6. „Cel c e s-a d o v e d i t fur p u bl ic , în f u r t i ş a g u r i
cu p e d e a p s ă c a p i t a l ă , nu vin e la pre o ţi e . D a r şi
d u p ă p r e o ţ i e d e va c ă d e a în p a t i m a a c e a s t a , s e
d e s p o a i e d e p r e o ţ i e d u p ă c a n . 2 5 al A po st o li lo r. ” -
Sfântul I. Post. 28.
7. „Furtul d e c e l e s f i n ţ i t e s e p e d e p s e ş t e cu t i m p
m a i p u ţi n d e c â t p r e a c u r v i a , d u p ă S f â n tu l G r i g o r e
Misîs; s e a p l i c ă p â n ă la ai t r e il e a a n . ” - Sfântul I.
Post. 30.
8. „ D ac ă c i n e v a va fi p ri n s f u r â n d , s ă i s e d e a 3 9
d e lovituri; d e m â n c a r e s ă i s e d e a n u m a i p â i n e şi
a p ă în a f a r ă d e t r a p e z a o b ş t e a s c ă şi ac ope rin du -1 cu
s a c şi c e n u ş ă s ă facă p o c ă i n ţ ă în t o a t ă v r e m e a
r u g ă c i u n i l o r . A c e e a ş i l e g e s e a p l i c a şi c e l o r c e
f u g e a u . ” - Cuv. Pahomie, VHPf30 p. 164.
9. F u r t u l c u j a f . „Furul d e c a s e 3 ani, m e t a n i i
100 în zi.”
10. „Cine r ă p e ş t e şi ia al s t r ă i n u l u i cu n e d r e p
t a t e , 5 an i şi m e t a n i i 100.”
11. „Cine a r ă cu plu gul în loc s t r ă i n s a u dintr -a-
c e s t e a s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă 4 an i, şi m e t a n i i 16 în zi.”
12. „Cine fură g r o a p a 5 a ni, m e t a n i i 5 0 0 în zi.”
13. „Cine ia a s u p r ă - ş i i u b i t o r u l d e a r g i n t 3 a n i
m e t a n i i 100.”
14. „Cine b a g ă a p a în vin şi-l v in d e , 5 a n i şi m e
t a n ii 6 6 . ”
15. „Cine p r i m e ş t e furul şi c e s e fură d e d â n s u l
a s e m e n e a s ă s e p o c ă i a s c ă c a şi f u r u l. ” - FBG p. 110.
v r e d n i c e d e o s â n d ă . 131
1. „ .. .H o t ă r â m c a nici un b ă r b a t s ă nu s e î m b r a
c e în h a i n ă f e m e i a s c ă , şi nici fe m e i l e s ă nu î m b r a c e
h a i n e l e b ă r b a ţi lo r . D a r nici s ă n u s e î m b r a c e în
c o s t u m e c o m i c e , s a t i r i c e s a u t r a g i c e ; nici s ă nu
s t r i g e în n u m e l e u r â t u l u i Dionisie, c â n d s e t e s c u -
ie sc s t r u g u r i i în linuri; nici t u r n â n d vinul în v a s e c u
s c o p u l d e a s t â r n i r â s p r o s t e s c , s a u al d e ş e r t ă c i u n i i ,
l u c r â n d r ă t ă c i r e d i a v o l e a s c ă . Deci cei c e în viito r
vor î n c e r c a s ă f a c ă c e v a din c e l e m e n ţ i o n a t e m a i
s u s , a c e ş t i a d e vor fi clerici, s ă s e caterisească, iar
d e v o r fi laici s ă s e afurisească. ” - VI Ecum . 62 şi 24,
51, 65; Laod. 53, 54;
,33 După PMB, gl. 389, icoanele vechi şi stricate nu trebuiesc arse,
ci îngropate In locuri curate: curtea bisericii, a mănăstirii, păduri..
PRAVILA BISERICEASCĂ 175
c u m s e c i n s t e ş t e c h ip u l c i n s t it e i şi d e v i a ţ ă f ă c ă
t o a r e i Cruc i, t o t a ş a s ă s e c i n s t e a s c ă şi S f in te le
I c o a n e c e l e z u g r ă v i t e cu v o p s e l e , s a u f ă c u t e din
m o z a i c , s a u din a lt ă m a t e r i e a l c ă t u i t e cu i s c u s i n ţ ă
şi a ş e z a t e în s f i n t e l e lui D u m n e z e u bis erici , p e
s f i n t e l e v a s e , p e v e ş m i n t e , pe s c â n d u r i p e pe re ţi,
a ş e z a t e în c a s e , s a u p e Ia căi, a t â t i c o a n a D o m n u l u i
şi D u m n e z e u l u i şi M â n t u i t o r u l u i n o s t r u l is u s Hristos
şi a P r e a c u r a t e i S t ă p â n e i n o a s t r e N ă s c ă t o a r e i d e
D u m n e z e u , c â t şi a le c i n s t i ţ i l o r în ge ri şi a l e t u t u r o r
Sfinţilor. Căci cu c â t s e p r iv e s c z ugr ăv iţi m a i d e s pe
i c o a n e , cu a t â t ma i vii vor fi în faţa privitorilor,
reînviind a m i n t i r e a şi d o r i n ţ a d e p r o t o t i p u l lor, le
vor s ă r u t a şi le vor d a î n c h i n a r e c i n s t i t ă , nu însă
adorarea deplină c a r e d u p ă c r e d i n ţ a n o a s t r ă s e
c u v i n e n u m a i Firii d u m n e z e i e ş t i , ci Ii s e va d a c i n s
t e a n u m a i în felul c u m n e î n c h i n ă m c i n s t i t e i şi d e
vi a ţă f ă c ă t o a r e i Cruci, S f in te i Evan ghel ii şi c e l o r l a l
t e o b i e c t e s fi n te , c ă r o r a li s e vor a d u c e t ă m â i e r i ,
lu m â n ă ri , p r e c u m era obic eiu l în vech im e. D e o a r e c e
c u v e n i t a c i n s t e d a t ă Crucii t r e c e a s u p r a p r o t o t i p u
lui ei şi cel c e c i n s t e ş t e i c o a n a s e î n c h i n ă p e r s o a n e i
z u g r ă v i t ă p e e a . Astfel s e va î n t ă r i î n v ă ţ ă t u r a
S f in ţil or Părinţi, a d i c ă p r e d a n i a Bisericii u n i v e r s a l e ,
c a r e d e Ia o m a r g i n e a lumii p â n ă Ia c e a l a l t ă a
primit Evanghelia.”
2. B er b ec i j e r t f e a u p ă g â n i i , b e r b e c i j e r t f e a u şi
evreii; t ă m â i e a r d e a u p ă g â n i i , t ă m â i e a r d e m şi noi;
p ă g â n i i p r ă z n u i a u lui B a c h u s şi a l t o r zei, cu vin
s lu jim şi noi S f â n t a Li tu rg hie , d a r c â t ă d e o s e b i r e
î n t r e unii şi alţii! Pă g â n ii le f ă c e a u s p r e d e f ă i m a r e a
lui D u m n e z e u ( s u p ă r â n d u - L prin p r e a m ă r i r e a zeil or
la c a r e s e Î n c h i n a u , n.ed.), iar noi s p r e n e s f â r ş i t a
Lui p r e a m ă r i r e ! Tot a ş a şi c h i p u r i l e id o li lo r p ă g â -
176 IEROM. N ICODIM SACHE LARIE
n e ş t i d in Vechiul T e s t a m e n t , p ă g â n i i le f ă c e a u s p r e
d e f ă i m a r e a lui D u m n e z e u , iar noi f a c e m i c o a n e l e
s p r e veşnica-I sl av osl ov ir e. (SfântulSim eon Tes. 18).
ICOPiOMUL Vezi: Răpirea averii.
IDOLATRI s u n t toţi cei ce fac f a p t e d e a le î n c h i
nă rii, d a r le fac nu în tr u c i n s t e a a d e v ă r a t u l u i
D u m n e z e u , ci s e Î n c h i n ă le g â n d u - ş i m i n t e a şi i n i m a
d e a n u m i t e o b i e c t e s a u d e un a n u m i t loc, u n d e îşi
d e s c a r c ă o r b e a s c ă lo r evlavie. Moi t r e b u i e s ă n e
î n c h i n ă m C ă r u i a ş t i m nu c ă r u i a nu-1 c u n o a ş t e m . -
ioan 4, 22.
A c e ş ti a s e c a n o n i s e s c ca şi defăimătorii şi vrăji
torii.
IERODIACOn s e n u m e ş t e m o n a h u l h i r o t o n i t în
d i a c o n . Ar tr e b u i s ă i s e zică d i a c o n - m o n a h . El a r e
a c e l e a ş i o bl ig a ţii în t r e a p t a s a c a şi i e r o m o n a h u l . în
c a z d e n e v o ie p o a t e d u c e S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e c e l o r
bo ln a vi . (V, Dia conul).
IEROMOHAH s e n u m e ş t e m o n a h u l c a r e a r e
h i r o t o n i a d e p r e o t . D e s t i n a ţ i a lui e s t e d e a sluji în
m ă n ă s t i r e . Cu d e l e g a ţ i a s p e c i a l ă a e p i s c o p u l u i el
p o a t e sluji şi la p a r o h i e în c a z d e nev oie .
1. î n v ia ţa s a i n t i m ă el a re, p e l â n g ă o b l i g a ţ i a d e
cleric, şi p e c e a d e m o n a h . Vezi: Monahism, C u r via
clericului, Frotia, Metaniile, Rugăciunea.
2. El nu p o a t e fi n a ş Ia b o t e z şi Ia c u n u n i e .
3. „Şi I e r o m o n a h u l , a d i c ă p r e o t u l c ă lu g ă r, nu
c u n u n ă n u n t a , a d i c ă nu b l a g o s l o v e ş t e , c ă şi a c e i a
e s t e fă ră d e leg e.. . Pe u n u l c a a c e l a îl c a n o n i s e s c
d u m n e z e i e ş t i i Părin ţi cu lips a d e p r e o ţ i a lui.” PMB
gi. 135, 121. C omp . Sint. Aten. tom. V. p. 369-370, 400.
IEROSILIA (s acri legiul) e s t e d e f ă i m a r e a lui
D u m n e z e u prin f a p t e c a r e s e r a p o r t e a z ă d i r e c t la
c e l e s fi nt e .
PRAVILA BISERICEASCA 177
1. „Ierosilia e s t e d e m u l t e feluri: de ci t o a t e felu
rile d e g r e ş e li cu c â t e s e a t i n g e o m u l d e b i s e r i c ă ,
t o a t e a c e l e a s e c h e a m ă ierosilii.”
2. Cel c e s e „ Î m p r e u n ă t r u p e ş t e cu v re o c ă l u g ă
riţă, c a r e e s t e de -a p u r u r e a s u b î n c h i s o a r e a m ă n ă s
tirii, s a u şi d i n a f a r ă d e m ă n ă s t i r e ; s a u c â n d s e va
î m p r e u n a t r u p e ş t e cu o f e m e i e m i r e a n c ă în
b i s e r i c ă ; s a u s ă s e î m p r e u n e cu o f e m e i e c e s e va fi
f ă g ă d u i t s ă fie c ă l u g ă r i ţ ă . ”
„Cel ce va fa c e a c e s t l uc ru , ierosilie, a c e l a fa c e
d e o d a t ă trei p ă c a t e m a ri d e c e l e d e m o a r t e : întâi
s â n g e a m e s t e c a t ; a doua f a c e p r e a c u r v i e ; a treia
f a c e f u r ti ş a g , p e n t r u c ă t o t c r e ş t i n u l a r e p e c ă l u g ă r i
ţ ă a d e v ă r a t ă s o r ă s u f l e t e a s c ă , d e c i c i n e o va r u ş i n a ,
ori cu voia ori fă ră voia ei, a c e l a r u ş i n e a z ă a d e v ă r a t
p e s o r ă - s a , d r e p t a c e i a ia tă c ă s e c h e a m ă c ă a f ă c u t
s â n g e a m e s t e c a t . Şi ia ră şi c ă l u g ă r i ţ a s e c h e a m ă
m i r e a s a lui D u m n e z e u , de c i c i n e s e î m p r e u n ă cu
d â n s a , a c e l a s e î m p r e u n ă cu f e m e i e m ă r i t a t ă , d r e p t
a c e e a ia tă c ă f a c e p r e a c u r v i e , aici s u n t d o u ă p ă c a t e
m a r i , d e m o a r t e . A treia, c ă l u g ă r i ţ ă s e c h e a m ă şi
e s t e va s d e Bise ri că; de ci c i n e o va î n s t r ă i n a d in
Bise ri că, şi o va s p u r c a , a c e l a i a t ă c ă fa ce ie r o s i l i e . ”
„Şi i e ro s il o s s e m a i c h e a m ă c h i a r fu r de biserică,
d r e p t a c e e a , acela s e c h e a m ă că a furat acel vas d e
b i s e r i c ă , şi ia tă c u m un p ă c a t face trei p ă c a t e d e
c e l e m a r i , d e m o a r t e , c u m s c r i e m a i s u s . ” - PMB gl.
258. VI Ecu m, 4.
3. Cel c e b a t j o c o r e ş t e B is eric a şi p e slujitorii ei,
e s t e lovit cu a n a t e m ă . Vezi: Defăimarea. Hula;
RBOR, art. 37.
4. Cel c e fură c e l e c o n s a c r a t e Bisericii, fie e l e
d e s t i n a t e p e n t r u sl u jb ă , fie p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a
g e n e r a l ă a bisericii. Vezi: Furtul. Apost. 72,73.
178 IEROM. NICODIM SACHELARIE
5. Clericul c a r e e s t e o p r i t d e sl u jb ă , şi s l u j e ş t e
p e furiş, s e c a t e r i s e ş t e . - Apost. 12, 13, 3 3 ; I Ecum.
5; Said. 14: Cart. 37, 39. Mi reanu l c a r e s e î m p ă r t ă
ş e ş te n e ţin ân d s e a m ă de dezleg area duhovnicului,
s e a f u r i s e ş t e . Vezi: Legătura duhovnicească.
6. A rh ie re ul nu p o a t e s-o fa că pe p r e o t u l , iar
p r e o t u l s ă s l u j e a s c ă ca d i a c o n . „A a d u c e p e e p i s c o p
Ia t r e a p t a p r e z b i t e r u l u i , î n s e a m n ă ierosilie. Iar
d a c ă p e a c e i a îi î n d e p ă r t e a z ă v re o pri c in ă d r e a p t ă
d i n l u c r a r e a e p i s c o p i e i nu le e s t e î n g ă d u i t a ţ i n e a
nici loc d e p r e z bite r . D a că s-a s c o s din d r e g ă t o r i e
fără v in o v ă ţi e s e va î n t o a r c e iară la v r e d n i c i a
e p i s c o p i e i . ” - IV E c u m . 29.
Cel c e s e c o b o a r ă din t r e a p t ă d e b u n a lui voie,
fără m o tiv d e b o a l ă s a u v i n o v ă ţ i e c a n o n i c ă s e a s e a
m ă n ă cu cel c e s e s i n u c i d e d u h o v n i c e ş t e , d a c ă l a s ă
b i s e r i c a fără d e s lu jb ă . Vezi: Slujba bis.; neascul
tarea.
7. M ire anu l c a r e s l i y e ş t e c a p r e o t fără a fi hir ot o
nit: „Iar d a c ă s e va î n t â m p l a a î n d r ă z n i c i n e v a , şi
p â n ă într-atâta d e p ă rtâ n d u -se de d ânsul D u m n e
z e u , s ă lu c r e z e c e l e p r e o ţ e ş t i fă ră c r e d i n ţ ă şi p ă g â -
n e ş t e , n e f i i n d h i r o t o n i t p r e o t (căci u n a c a a c e a s t a
e s t e n e c r e d i n ţ ă ) , nu s u n t c u v i n t e c a r e s ă s p u n ă
o s â n d i r e a u n u i a c a a c e s t u i a , căci a c e s t lu c r u e m a i
r ă u şi d e c â t c h i a r p ă g â n ă t a t e a , şi e s t e n u m a i al
dra c ilo r, c a r e s e s c h i m b ă în î n g e r i lu m i n a ţ i , fă ră a fi
în g e ri , şi s e a r a t ă c ă a u a le lui D u m n e z e u , fiind fă ră
D u m n e z e u şi potr ivn ici lui D u m n e z e u . Deci unii c a
a c e ş t i a nu n u m a i că vor lu a m u n c ă m a r e şi
n e s p u s ă , h u l i n d a st fe l a s u p r a c e l o r d u m n e z e i e ş t i
(căci c u v i n t e l e lor nu s u n t g r a iu r i d u m n e z e i e ş t i , nici
lu cruri d u m n e z e i e ş t i , d e v r e m e c e n-au d a r u l h i r o t o
niei), ci î n c ă vor lua şi a l t ă p e d e a p s ă p e n t r u c ei ce
PRAVILA BISERICEASCĂ 179
a u fos t î n ş e l a ţ i d e d â n ş i i , c a r e s a u s e vo r fi b o t e z a t ,
s a u s e vo r fi hi ro t o n it , c ăc i a c e i a s u n t şi n e b o t e z a ţ i
şi n e h i r o t o n i ţ i . ”
„Cel c e nu a r e n i m i c nu p o a t e d a c ev a , şi c in e v a
nu p o a t e lua ceva d e la cel c e n-are nim ic , m ă c a r
d e ş i el s o c o t e ş t e că a r e . D r e p t a c e e a î n ş e l â n d u - s e
c i n e v a şi c r e z â n d că va fi b o t e z a t s a u p r e o ţ i t el nu
e s t e nici b o t e z a t nici preoţit, şi pricinuitorul a c e s t u i a
e s t e cel c e l-a în ş e l a t . O m u l nu p o a t e fa c e c e v a fără
a lua d e la D u m n e z e u , c ăc i zice: „Fără d e Mine nu
p u t e ţ i fa c e n i m i c . ” - Sfântul Simeon Tes. IX, 10-13.
8. D a c ă un cleric h i r o t o n i t d e j a s e f a c e „vinovat,
din n e ş t i i n ţ ă , d e n u n t ă n e i e r t a t ă ( o p r it ă d e c a
n o a n e , n . e d . ) ” (VI Ecum . 26), s a u s l u j e ş t e fă ră d e
voia s u p e r i o r u l u i (Apost. 28 ; Ant. 4) s e c a t e r i s e ş t e
definitiv, cu c â t m a i m u l t , u n u l c a r e a f ă c u t o n e l e g i
uire a ş a d e m a r e , d e a î n d r ă z n i t s ă s l u j e a s c ă fără a
fi h ir o t o n it ! A c e s ta va fi m a i a s p r u p e d e p s i t şi î n l ă
t u r a t d e f i n i t i v d e la h i r o t o n i e .
Ţ i n â n d s e a m ă d e g r o a z n i c a p e d e a p s ă d a t ă lui
D a t a n şi Aviron ( h u m . 16), d e e x c o m u n i c a r e a Iui
Ozia c a r e a t ă m â i a t n e f i i n d p r e o t {2 Cron, 26). d e
c a n o n u l 7 S f â n t u l Vasile, 4 S f â n tu l G ri g o r e n is is
ş.a., cel c e face un a st fe l d e p ă c a t t r e b u i e c a n o n i s i t
cu e x c o m u n i c a r e a , cu p i e r d e r e a d r e p t u l u i d e a fi
hirotonit; pocăindu-se, s ă se p rim ea sc ă d u p ă un
c a n o n d e la 10 p â n ă la 2 0 d e an i, c a şi uc ig a ş ii , furii
d e m o r m i n t e şi cei c e c a l c ă j u r ă m â n t u l .
9. P r e o tu l c a r e î m p ă r t ă ş e ş t e p e c r e d i n c i o ş i cu
m i r i d e s a u p u n e , pe u r m ă , a p ă s a u vin în potir, s a u
sl uj in d cu potir ul gol m i n ţ i n d l u m e a şi p e D u m n e
z e u , a c e l a t r e b u i e s ă s e s p o v e d e a s c ă ia a r h i e r e u .
Cine face astf el d e f a p t e e s t e un n e c r e d i n c i o s şi
h u l i t o r d e D u m n e z e u , c a şi Iud a v â n z ă t o r u l s a u
180 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E
D u m n e z e i e ş t i , al c ărei m o d e l ni s e o f e r ă în S f â n t a
L u m i n ă a S c h i m b ă r i i la Fa ţă a M ân tu i to r u lu i.
F i e c a r e c r e d i n c i o s p o a t e p a r t i c i p a la a c e s t Dar,
în s ă d u p ă pilda talanţilor, în proporţii foarte diferite:
1. P r im a t r e a p t ă c o n s t ă în fiorul evlaviei t r e c ă
t o a r e p e c a r e îl s i m t e o m u l în a n u m i t e m o m e n t e d e
ru g ăciu n e s a u d e înălţare su fletească, cân d c u g etă
s i n g u r s a u a j u t a t d e a ltu l la c e l e d u m n e z e i e ş t i , d e
ex. S f Ana, I Sam uil l, 11-28.
2. Acea r u g ă c i u n e a mi nţii p r o v o a c ă o s t a r e cu
n e p u t i n ţ ă d e a fi e x p u s ă prin viu grai, d e a s e r u g a
cu d u h u l în o r i c e î m p r e j u r a r e a vieţii şi a c u g e t a „cu
m i n t e a ” la c e l e d u m n e z e i e ş t i în a t m o s f e r a iubirii
u n i v e r s a l e . - I Cor. 14, 15; Sfântul Isaac Şirul, cuv.
62-66 şl·.
3. E s te d a r u l fericitei l u m i n ă r i a e x t a z u l u i !
L i t e r a t u r ă în r o m â n e ş t e : Sfântul Simeon Tes. I, 31;
VI, 319- 325;, Patericul; Viaţa Sfântului Grigore
Palama, de pr. D. Stăniloae; Scara Sfântului loan;
Sfântul Efrem Şirul; Sfântul Isaac Şirul; Sfântul
Ma carie, colecţia F i loca Hei ş.a.
ISPITELE, vezi: Răbdarea.
ISPITA ÎN VIS. Vezi: Scurgerea, Vedeniile.
ÎMPĂCAREA. Vezi: Iertarea.
ÎMPĂRTĂŞIREA CU SFINTELE TAINE e s t e u n i r e a
cu D u m n e z e u prin prim ire a Sfintelor Ta in e prin c a r e
s e face p ă r t a ş cu M â n tu i to r u l la v ia ţa c e a v e ş n i c ă .
1. A ve rti s m en t: „Pentru c a nim en i din tr e e pis c opi ,
p r e z b it e r i s a u d i a c o n i , d â n d p r e a c u r a t a C u m i n e c ă
t u r ă s ă nu c e a r ă b a n i s a u a lt c e v a d e la cel c e s e
î m p ă r t ă ş e ş t e , căci Harul nu e s t e c u m p ă r a t şi
S f i n ţ e n i a D u h u lu i n-am î m p ă r ţ i t - o cu b a n i; ci c e l o r
vr e d n ic i d e D ar li s e c u v i n e a d a fă ră v ic le n ia
c â ş t i g u l u i . Iar d e s-a r a r ă t a c i n e v a d i n t r e cei n u m ă -
184 I E R O M . N I C O D I M SAC H E L A R I E
z e u c it e ţu lu i c el ui d e s t o i n i c s a u o m u l u i p r o s t , s ă o
p o a r t e ei, î n c o a c e şi î n c o l o p e n t r u o a r e c a r e t r e a b ă ,
iar nu î n s u ş i cu frica lui D u m n e z e u s ă o p o a r t e , unii
c a a c e i a s ă s e p o c ă i a s c ă 3 a n i . ” - PBG p. 100 (35).
Vezi: Duhovnicia, Legătura duhovnicească.
16. S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e o p r i t ă : „ n i m e n i s ă nu
d e a c u m i n e c ă t u r a tru pu ri lo r m o a r t e , căci, scris e ste :
„Luaţi m â n c a ţ i ” (Mat. 26, 26) î n s ă t r u p u r i l e m o r ţ i l o r
nu p o t nici lua, nici m â n c a . ” - VIEcum . 83; Cart. 25.
17. „Dac ă c i n e v a s e î n d r ă c e ş t e cu a d e v ă r a t
( a d i c ă h u l e ş t e c e l e sfinte) nu s e p o a t e c u m i n e c a .
P e n t r u că î n t u n e r i c u l n-are nici o î m p ă r t ă ş i r e cu
l u m i n a . ” - Sfântul Hicolae 4.
18. „Nu s -a u d a t b ă r b a t u l u i şi feme ii s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă d u m n e z e i e ş t i l o r T a i n e în z i u a a c e e a
în c a r e s e va a f la t r u p e ş t e , s a u a n a f o r ă s ă ia, s a u
S f i n t e l e I c o a n e s ă s ă r u t e . ” - PM Bgl. 170. Vezi: Căsni
cia, Ana fora.
19. Clericul c a r e e s t e o p r i t d e la î m p ă r t ă ş i r e d e
a r h i e r e u nu s e p o a t e î m p ă r t ă ş i p â n ă nu c a p ă t ă
d e z l e g a r e . - Cart. 37. Vezi: Caterisirea, Afurisirea,
neascultarea.
20. în v e c h i m e , toţi c r e d i n c i o ş i i e r a u o b l i g a ţ i s ă
s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . Cei c a r e n u s e î m p ă r t ă ş e a u
t r e b u i a u s ă i a s ă a f a r ă , c â n d d i a c o n u l z ic e a : Cei
chem aţi ieşiţi! Nu p u t e a u r ă m â n e a la L i tu r g h ia
c r e d i n c i o ş i l o r d e c â t cei c e s e î m p ă r t ă ş e a u şi cei c e
e r a u vr ed ni ci s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , d a r p ă ţ i s e r ă
c e v a care-i o p r e a în a c e a zi. Vezi: Liturghisirea,
Canonisirea. Slujba bisericească.
ÎMPĂRTĂŞIREA CELOR BOLNAVI. P e n tr u c a z u r i
d e b o a l ă s e p r e g ă t e s c S f in te le T a i n e u s c a t e , şi s e
p ă s t r e a z ă p e S f â n t a Masă în chivot. (Vezi: Povăţui-
rile d in Liturghier. C i t e ş t e m a i î n t â i Împărtăşirea 5-
PRAVILA BISERICEASCĂ 187
8; 15-17, i a r s l u j b a Cap. VII).
1. Cel c e s e p o c ă i e ş t e p e p a t u l d e m o a r t e d a c ă
i u b e ş t e m u l t i s e i a r t ă m ult. (Luca 7,47). A c e s t o r a
t r e b u i e s ă le î n l e s n i m p e ori c e c a l e s p o v e d a n i a .
2. D a c ă n u p o a t e vorbi la î n t r e b ă r i l e n o a s t r e să-l
încurajăm să se folosească de anu m ite s e m n e con
v e n ţ i o n a l e : s ă d e a din c a p , s a u s ă s t r â n g ă m â n a
c â n d s u n t a d e v ă r a t e c e l e î n t r e b a t e d e noi, ş .a.
3. Pe cei c ă z u ţ i în n e s i m ţ i r e , şi a c ă r o r s i t u a ţ i e
d u h o v n i c e a s c ă nu o c u n o a ş t e m , nu p u t e m s ă Ie
d ă m S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e . In g e n e r a l v o r b in d , noi
nu p u t e m s ă fim m a i milostivi cu el d e c â t c u m a
fost el cu el în s u ş i. „ D a c ă i-a fost milă d e el în s u ş i ,
a t u n c i el s-a s p o v e d i t şi s-a î m p ă r t ă ş i t la v r e m e a
c u v i i n c i o a s ă , şi a c u m nu m a i e n e voi e s ă d i b u i m noi
în n e s i g u r a n ţ ă , căci s e p o a t e s ă fie u n n e p o c ă i t nici
pe p a t u l mor ţi i! M â n t u i t o r u l u i i-a fost m il ă n u m a i d e
t â l h a r u l cel c e s-a p o c ă i t ia r nu şi d e c e l ă l a l t c a r e nu
şi-a r e c u n o s c u t p ă c a t e l e . Noi nu p u t e m s ă i u b i m
mai m ult d e c â t iubeşte însuşi D umnezeu!
4. D a c ă nu ia n i m e n i în g a r a n ţ i e s t a r e a s u f l e
t e a s c ă a bo ln a v u lu i, c u m c ă e s t e s p o v e d i t , s a u în
a g o n i e şi-a d e s c o p e r i t c e l o r d in j u r u l lui p ă c a t e l e
c a r e îi a p ă s a u c o n ş t i i n ţ a , ca să-i p u t e m citi
m o li tf e l e d e d e z l e g a r e , noi nu p u t e m s ă a r u n c ă m
„ M ă r g ă r i t a r e l e î n a i n t e a p o r c i l o r ”, căci pe l â n g ă ei
n e p i e r d e m şi p e noi! Fa ptu l c ă p r e o t u l I-a a p u c a t în
u l t i m e l e c li p e a l e a g o n i e i lui, nu e s t e un in d ic iu al
milostivirii Iui D u m n e z e u , c ăc i şi H ri s to s a fost
l â n g ă t â l h a r u l cel hulitor, d a r a c e a s t a nu i-a folo sit
cu n i m i c d i n p r ic in a inimii lui n e p o c ă i t e !
5. Cel c e a p ă c ă t u i t t o a t ă via ţa , fă ră a d a dovezi
d e p o c ă i n ţ ă , d a c ă s e spovedeşte sincer, cu m a r e
d u r e r e d e inim ă, fiind a m e n i n ţ a t cu m o a r t e a , p u t e m
188 IEROM. NICODIM SACHELARIE
să-i d ă m S f â n t a Î m p ă r t ă ş a n i e - P o c ă i n ţ a a c e s t u i a o
s o c o t i m a s e m e n e a cu a t â l h a r u l u i d e p e C r u c e
(L uca 2 3 , 4 0 -4 3 ) . D a c ă s e î n s ă n ă t o ş e a z ă , t r e b u i e
s ă-şi u r m e z e c a n o n u l d u p ă pravilă. Vezi: Boala,
Pocăinţa, Spovedania.
6. „ D acă c i n e v a î n c ă s u f l ă p u ţ i n şi nu a m u r i t cu
to tu l, d a r e s t e n e s i m ţ i t o r , şi nu p o a t e s ă m ă n â n c e
ni m ic , s a u a l t c h i p s c u i p ă c e e a c e îi p u n e în g u r ă ,
p r e o t u l t r e b u i e cu I u a r e - a m i n t e s ă î n s e m n e z e cu
s e m n u l Sfintei Cruci n u m a i p e bu z e le lui, şi pe li m b a
lui, a t i n g e r e a p r e a c u r a t e l o r T a i n e . ” - CPS I, 9 p. 47.
ÎMPĂRTĂŞIREA ÎMPĂRATULUI. D i n t r e l a i c i
n u m a i î m p ă r a t u l a r e voie s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă în
S f â n t u l Altar. - Sfântul Simeon Tes. V, 151.
ÎNFRÂNAREA e s t e s t ă p â n i r e a d e s i n e p e n t r u
s l a v a lui D u m n e z e u şi m â n t u i r e a s u f l e t u l u i . T o a t ă
f ă p t u r a e s t e b u n ă şi v r e d n i c ă d e a fi folos ită d e o m ;
î n s ă , „ toate îm i sunt slobode, dar nu toate îm i
folosesc” z i c e a o a r e c â n d S f â n t u l A po st ol Pavel!
1. „ D ac ă c i n e v a p r i h ă n e ş t e n u n t a şi p e c e e a c e
s e c u l c ă cu b ă r b a t u l ei, fiind c r e d i n c i o a s ă şi evlavi
o a s ă a r urî-o, s a u a r pri hă ni- o, c a şi c u m n-ar p u t e a
s ă s e m â n t u i a s c ă , s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 1;
Apost. 51, 53;
A b ţ i n e r e a d e la c ă s ă t o r i e e s t e o j e r t f ă d e s i n e ,
d a r nu în a lt c hi p, d e c â t n u m a i p e n t r u a sluji lui
D u m n e z e u . Vezi: Fecioria, Monahismul.
2. „... Deci cu d r e p t c u v â n t , a d m i r ă m fe c io ria
d i n s m e r e n i e şi p r i m i m î n f r â n a r e a c e s e f a c e cu
c u c e r n i c i e şi c u c i n s t i r e d e D u m n e z e u ; t o t a ş a l ă u
d ă m a b ţ i n e r e a cu s m e r e n i e d e l u c ru ri l e l u m e ş t i şi
c ă s ă t o r i a c e a c i n s t i t ă a n u n ţi i o c in s t im . Nu d e f ă i
m ă m b o g ă ţ i a cu d r e p t a t e şi f a c e r e a d e b i n e şi l ă u
d ăm sim plitatea îm brăcăm intelor cea numai pentru
PRAVILA BISERICEASCĂ 189
n e v o ia t r u p u l u i , iar d e c ă t r e c e l e m oi şi s t r ă l u c i t e ne
î n t o a r c e m . C in s t im c a s e l e Iui D u m n e z e u şi î m b r ă ţ i
ş ă m a d u n ă r i l e c e l e c e s e fac în e le c a p e n i ş t e s f i n t e
şi f o lo s it o a r e . Mu o p r i m b u n a c in s t ir e p ri n c a s e , ci
to t locul c e s-a zidit în n u m e l e lui D u m n e z e u cinstim.
P r im im a d u n a r e a c e s e f a c e în B ise ri ca lui D u m n e
z e u s p r e folosul t u t u r o r şi fericim fa c e ri le d e b in e
a l e fr a ţi l o r c e s e fac în B ise ri că la s ă r a c i . Şi în
definitiv, t o a t e c e le p r e d a t e d e d u m n e z e i e ş t i l e
S c ri p t u ri şi d e A post oli n e r u g ă m D o m n u l u i a s e
face în B i s e r i c ă . ” - Gangra 21.
3. „S-a h o t ă r â t c a p r e z b it e r ii şi d i a c o n i i d in c le r
c a r e s e a b ţ i n d e la c ă r n u r i , s ă s e a t i n g ă d e e l e (la
p r a z n i c e ) şi d u p ă a c e e a , d e vor voi, p o t s ă s e î n f r â
n e z e în c o n t i n u a r e , iar d e nu vor voi s ă m ă n â n c e
nici v e r d e ţ u r i l e c e s u n t p u s e cu c ă r n u r i l e î m p r e u n ă
(la p r a z n i c e ) şi d e nu s e vor s u p u n e c a n o n u l u i s ă
î n c e t e z e d e la r â n d u i a l a lor.” - Ancira 14; Gangra 2 ;
Sfântul Vasile 86.
P â n t e c e l e e s t e c u p t o r u l c a r e a p r i n d e p a t i m i l e şi
p o f t e l e d e t o t felul; d e a c e e a S f â n t u l A p o s t o l Pavel
zice a: „Cei c e vor s ă s e î m b o g ă ţ e a s c ă c a d în ispi tă ,
în l a ţ şi în m u l t e p o f t e n e s ă b u i t e şi v ă t ă m ă t o a r e ,
c a r e c u f u n d ă p e o a m e n i în p r ă p a s t i a pi e rz ăr ii; căci
i u b i r e a d e a r g i n t e s t e r ă d ă c i n a t u t u r o r re le lo r. ” - (I
Tim. 6, 9-10). T o a t ă a g o n i s i t a o m u l u i , în g e n e r a l , nu
s e r e d u c e d e c â t la s a t i s f a c e r e a p â n t e c e l u i . C â n d
p â n t e c e l e nu e s t e s a t i s f ă c u t , t o a t e i d e a l u r i l e d is p a r ,
iar o m u l s e t r a n s f o r m ă în fiară!
D u p ă c a n o n u l 14 Ancira, în v e c h i m e , c h i a r şi
clericii m i r e n i c ă u t a u s ă s e î n f r â n e z e d e la t o t c e
e s t e p r i c i n u i r e d e p ă c a t . Astăzi, p o s t u l S f â n t u l u i
loa n B ote zăt oru l, a Mântuitorului, a Maicii Do mn ulu i,
a Sf in ţi lo r A po st oli şi a t u t u r o r A s c e ţil or p e care-i
190 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
c i n s t e ş t e a s tă z i B ise ri ca , e s t e n e g l i j a t nu n u m a i d e
l u m e a c r e ş t i n ă d e Ia p e r if e r ia s p i r i t u a l i t ă ţ i i , ci c h i a r
d e cei c e s t a u p e s c a u n e l e A p o s t o l i l o r în v i a ţ a
is p r ă v n i c i e i s p i r i t u a l e - Vezi: Mâncarea.
4. „Cu a d e v ă r a t c ă m ă n ă s t i r i l e s u n t c a s ă d e
p l â n g e r e , zice S f â n t u l l o a n H r i s o s t o m , u n d e s e v e d e
s a c şi c e n u ş ă , u n d e e s t e s i n g u r ă t a t e , u n d e nu s e
v e d e nici râs, nici o î m b u l z e a l ă d e lu c ru ri l u m e ş t i ,
u n d e e s t e po st , u n d e s e c ulcă p e p ă m â n t u l gol,
u n d e toate sunt curate de fum, de fripturi, de carne,
d e s â n g i u i r i , d e v u i e t e , d e t u l b u r ă r i şi d e m u l t e
s u p ă r ă r i . ” - Com entar ia I Tim. XIV.
„Iar r â n d u i a l a vieţii m o n a h i c e ş t i . . . , zice s t a r e ţ u l
Pai si e d e la N e a m ţ , s e î n c h i p u i e ş t e şi s e a s e a m ă n ă
p e t r e c e r i i celei di n rai, şi s e s u p u n e voii celei d e s ă
v â r ş i t e a Iui D u m n e z e u . Acolo a t u n c e a nu a fos t
m â n c a r e d e c a r n e . . . D ar d a c ă c in ev a , d e d e f ă i m ă r i l e
c e l o r ce-I s f ă t u i e s c p e d â n s u l a m â n c a c a r n e . . . s e
r u ş i n e a z ă , r u ş i n e z e - s e u nul ca a c e s t a şi d e c i n s t it u l
c h i p al c ă l u g ă r i e i c ăc i a m â n d o u ă s u n t u n a cu a l t a
î n j u g a t e . . ” - Scrisoare trimisă studenţilor m onah i
Oherontie ş i Doroftei la colegiul Sfântul Sa va, Bucu
reşti. Din cartea: „Adunare a cuvintelor pentru ascul
tare, 1817, p. 380-392. Toată tradiţia monahală a
respectat înfrânarea ascetică, până în zilele noastre
- Vezi: Pidaiionul de n ea m ţ f. 48-51; Tipicul cei Mare
p. 43-44; Pateric p. 94, 116, 190, 214, 458 ş. a; Istoria
bis. de Socrate Scolasticul, IV 23; V, 22, VI, 4. ş.a.
To t u şi c e l o r bol na vi şi b ă t r â n i c a r e şi-au a d u n a t
u n b o g a t c a p i t a l d e î n f r â n a r e a s c e t i c ă în t i n e r e ţ e , li
s e d e z l e a g ă şi la c a r n e p â n ă c e s e fac bine , fi in dcă
m o n a h i i nu s e î n f r â n e a z ă p e n t r u d e f ă i m a r e , ci
p e n t r u î n f r â n a r e . „Se c u v i n e a m â n g â i a cu b u c a t e
p e cei c e ma i î n a i n t e s-au nevoit, iar p e cei tin eri
PRAVILA BISERICEASCA 191
el ca d e u n i n s t r u m e n t , c a s ă d i s t r u g ă şi pe alţii prin
p r ă b u ş i r e a lui d e m a i târziu. Pr im a m a n i f e s t a r e a ei
e s t e nesupunerea cugetată ş i încrederea în mintea
Iui, h r ă n i t ă d e d u h u l slavei d e ş a r t e , î m b r ă c a t ă într-o
s m e r e n i e f ă ţ a r n i c ă , şi u r â c i u n e faţă d e cei c e nu
s u n t c a el.
Duhovnicul t r e b u ie s ă s t e a cu a c e ş t i a c â t m a i d e s
în c o n ta c t, ca să-i c u n o a s c ă bin e şi s ă p o a t ă să-i s f ă t u
ia scă cu d u h u l blândeţii, folosindu-se d e d e m n i t a t e a
evlaviei şi d e e x e m p l e din S f â n t a Scrip tu ră şi Sfinţii
Părinţi. Vezi: Falsitatea. Făţărnicia. Exemple: Fateric
p. 193, 218-219, 282, 387, 455, 227, 340-341 ş.a.
ÎNFRÂNAREA DE LA SOŢII. Vezi: Căsnicia.
ÎNGĂDUINŢA. Vezi: Toleranţa.
ÎNJURĂTURILE s u n t e x p r e s i i l e c e le m a i i m p o s i
bile şi m a i j o s n i c e a le c u g e t ă r i i o m e n e ş t i .
1. Cel c e î n j u r ă , d u p ă c e s-a î n t r e b a t d e c e
o b i e c t e în j u r ă , t r e b u i e p u s s ă a n a l i z e z e f o r m u l a
î n ju r ă tu r ii , d e u n d e p o a t e să-şi c u n o a s c ă p ă c a t u l .
2. Cel c e nu în ju r ă d e c e l e s f i n t e s e c a n o n i s e ş t e
c a şi cel c e d e f a i m ă , 1-2 ani.
3. Cel c e în ju r ă d e c e l e s f i n t e s e c a n o n i s e ş t e ca
şi cel c e huleşte cele s f i n t e şi f a c e ierosiiie s a u
sacrilegiu.
4. „Cel c e va s u d u i p e p r e o t , un a n s ă n u s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă , iar de-i va d a p a l m e , s a u cu b ă ţ îl va
lovi, 3 a n i s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi m ă c a r d e l-ar şi
i e r t a p r e o t u l , d a r el to t un a n s u b c a n o n s ă fie.” -
Molitf.
ÎNMORMÂNTAREA e s t e o d a t o r i e şi o f a p t ă a
m i l o s t e n i e i t r u p e ş t i . Vezi: Faptele bune.
1. Nu e s t e î n g ă d u i t a s e î n g r o p a m orţ ii în b i s e
rică. - FMB gl. 138. Vezi: Pomenirile celor morţi.
2. Nu s e c i t e ş t e s l u j b a î n m o r m â n t ă r i i la c ă l u g ă -
PRAVILA BISERICEASCĂ 193
s i n c e r ă şi din m u n c ă c in s t it ă .
1. Să nu s e a m e s t e c e a l t e p r i n o a s e cu S f â n t a
î m p ă r t ă ş a n i e , ci „să s e d e a p o p o r u l u i n u m a i S f â n t a
C u m i n e c ă t u r ă s p r e v i a ţ a v e ş n i c ă şi i e r t a r e a p ă c a t e
lor, iar a d u c e r e a s t r u g u r i l o r s ă s e c o n s i d e r e d r e p t
p â r g ă , pr e o ţi i d e o s e b i t b i n e c u v â n t â n d - o , s ă d e a
d in tr - în s a c e l o r c e c e r s p r e a m u l ţ u m i Celui c e a d ă
r u i t r o d u r il e , prin c a r e t r u p u r i l e n o a s t r e c r e s c şi s e
h r ă n e s c d u p ă h o t ă r â r e a d u m n e z e i a s c ă . D a că v r e u n
c le r ic a r p r o c e d a î m p o t r i v a c e l o r h o t ă r â t e , s ă s e ··
c a t e r i s e a s c ă . ” - V IEcum. 28;Vezi: Darurile, Prescurile.
2. J e r t f a c e l o r c ă z u ţ i în p ă c a t e d e m o a r t e şi c a r e
nu v o ie sc să s e p o c ă i a s c ă nici s ă s e s p o v e d e a s c ă nu
e s t e p r i m i t ă la b i s e r i c ă . Vezi: împărtăşirea, Niridele. ,
JOCUL. R ă t ă c i r e a s e l e a g ă î n t o t d e a u n a d e fiinţa
adevărului, d u p ă c u m parazitul se lipeşte de trupul
a n i m a l u l u i s a u al p l a n t e i , *
1. J o c u l c a r e n u d u c e la i m o r a l i t a t e e s t e î n g ă
d u i t , b a c h i a r n e c e s a r , căci d e z v o l t ă fizicul t i n e r e t u
lui şi r e c r e e a z ă s u f l e t e ş t e . - Patericp. 9,
2. J o c u l c a r e d u c e la i m o r a l i t a t e s e p e d e p s e ş t e
d u p ă f a p t e l e rele p e c a r e Ie-a p r o d u s : d e ex. prin j o c
a a j u n s la c ur vi e s e p e d e p s e ş t e faptu l c u r v ie i, ”
3. „ n i m e n i d i n t r e clerici, ori laici s ă nu s e m a i
j o a c e în gh ioc i, iar d e s e va vădi c i n e v a f ă c â n d u n a
ca a c e a s t a , d e va fi cleric, să s e c a t e r i s e a s c ă , i a r d e
va fi laic s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - l/ /E cu m . 50; RBOR art.
45-48.
4. „Vai d e cei c e d i s - d e - d i m i n e a ţ ă a l e a r g ă d u p ă
b ă u t u r ă a m e ţ i t o a r e , şi ş e d p â n ă n o a p t e a tâ rz iu şi s e
î n f i e r b â n t ă la b ă u t vin... fl a ut ul şi vinul le î n v e s e l e s c
o s p e ţ e l e , d a r nu s e g r ij e s c d e lu c r u r i l e D o m n u lu i!
(Isaia 5.11-12) „Ochii ţi s e u ită d u p ă fe m e i l e a l t o r a ,
ia r i n i m a va z ă m i sl i p ă c a t e ! ” - Prov. 23, 33.
PRAVILA BISERICEASCA 195
5. J o c u l d e n o r o c s u b o r i c e f o r m ă , şi cu ori c e fel
d e s c o p d e c â ş t i g n e d r e p t şi j e f u i t o r , prin c a r e s e
e x p l o a t e a z ă n a i v i t a t e a a l t u i a s e c a n o n i s e ş t e c a şi
furtul şi uciderea.
JUDECATA. Î n t o t d e a u n a i n t e r e s e l e e g o i s t e a l e
o m u l u i falsifică s i m ţ u l d r e p t ă ţ i i şi c u g e t a r e a s ă n ă
t o a s ă , şi a t u n c i e s t e d e n e v o ie c a un al t r e i l e a s ă
a r a te adevărul. Adevăratul j u d e c ă t o r este D u m n e
z e u , d a r el a d a t s l u g i l o r s a l e s ă f a c ă p e p ă m â n t
a c e a s t ă j u d e c a t ă , în c h i p pro viz ori u p â n ă la z i u a
j u d e c ă ţ i i cele i d e a p o i.
1. Judecata lumească o fac c o n d u c ă t o r i i politici
d u p ă legile civile, c a r e s e î n t e m e i a z ă pe legile d r e p
tul ui n a t u r a l .
2. Judecata bisericească o fac o a m e n i i bisericii,
în v i r t u t e a d r e p t u l u i d u h o v n i c e s c , c a r e c u p r i n d e în
s i n e şi p e cel n a t u r a l .
„D ar o m u l fir es c nu p r i m e ş t e lu c ru ri l e D u h u lu i
lui D u m n e z e u , căci p e n t r u el s u n t o n e b u n i e , şi nici
nu ie p o a t e î n ţ e l e g e , fi i n d c ă trebuiesc judecate
duhovniceşte. D im po tr iv ă, o m u l d u h o v n i c e s c p o a t e
să ju d e c e totul ş i el î n s u ş i nu p o a t e fi j u d e c a t d e
n i m e n i , ” - Cor. 2, 14-15.
3. J u d e c a t a b i s e r i c e a s c ă o fac o a m e n i i Bisericii.
Ea e s te :
a) J u d e c a t a c a r e s e face la s c a u n u l s p o v e d a n i e i ;
Vezi: Canonisirea şi
b) J u d e c a t a d i s c i p l i n a r ă c a r e s e fa c e d e c ă t r e
f or uri le b i s e r i c e ş t i , d u p ă d r e p t u l b i s e r i c e s c . Vezi:
neascultarea, A furişirea, Anatema.
4. Mu s e c u v i n e c a s ă s e d u c ă b in e - c r e d i n c i o ş i i
c r e ş t i n i la s c a u n u l d e j u d e c a t ă al n e c r e d i n c i o ş i l o r ,
c a s ă c a p e t e d r e p t a t e . - Sfântul Isaac Şirul, cuv. 47.
„ D acă v r e u n cl eric a r e j u d e c a t ă cu a lt cleric, s ă
Ιί)(ί 1B R O M . N I C O D I M S A C H E L A R I E
mi l a s e p e e p i s c o p u l s ă u şi s ă a l e r g e la j u d e c ă ţ i
laice, ci m a i î n tâ i s ă s e c e r c e t e z e p r ic in a d e e p i s c o
pul s ă u , s a u s ă s e f a c ă j u d e c a t a d e a c e i p e c a r e i-ar
voi a m b e l e pă rţi , cu voia e p i s c o p u l u i lor. Ia r d a c ă a r
face c i n e v a în a f a r ă d e a c e a s t a , s ă s e s u p u i e p e d e p
s e l o r c a n o n i c e . D a că v r e u n c le r ic a r a v e a j u d e c a t ă
cu e p i s c o p u l s ă u p r o p r i u s a u c u altul, s ă s e j u d e c e
d e s i n o d u l e p a r h i e i . Iar d a c ă v r e u n e p i s c o p s a u
cl eric s -a r c e r t a cu m i t r o p o l i t u l a c e l e i a ş i e p a r h i i s ă
c e a r ă a s e j u d e c a ori la e x a r h u l o c â r m u i r i i , ori la
scau n u l îm părăteştii cetăţi a C onstantin o p o lu lu i.” -
IV Ecum. 9. ş i Apost. 74, 75; Cart. 8, 12, 14, 15, 16,
27, 28, 36, 38, 68, 87, 96, 105, 106, 111, 115, 118,
134, 137, 138, 139, 140; IV Ecum. 17, 21; I - I I 16; Ant.
14; Sard. 4.
5. „ O ri c ar e cl eric c ă t r e a lt c le r ic d e va a v e a v r e o
t o c m e a l ă ceva , s a u c ă lu g ă r , s ă nu c u m v a s ă l a s e p e
a r h i e r e u l lor, şi s ă s e d u c ă la j u d e c a t a m i r e n e a s c ă ,
p e n t r u c ă a c e e a e s t e u r g is ir e şi m u s t r a r e a r h i e r e u
lui, ci î n tâ i c ă c a u t e s ă v a d ă t o c m e a l a lor a r h i e r e u l ,
s a u d e vor v r e a a m â n d o u ă pă rţ il e , a d i c ă şi u n u l şi
altul, d e le va d a a r h i e r e u l voie, a t u n c i s ă m e a r g ă la
j u d e c a t a m i r e n e a s c ă , Şi p e d e a p s ă n-aibă..." - PMB
gl. 103. I Cor. 6; Ecles. 12-14;
JURĂMÂNTUL. F ă g ă d u i n ţ a s i m p l ă s e î n t e m e i a z ă
p e b u n u l s u f l e t e s c al c in st e i şi s e r i o z i t ă ţ i i d e o m .
J u r ă m â n t u l e s t e l e g ă m â n t u l s u f l e t e s c şi t r u p e s c în
c a r e s e ia p e D u m n e z e u c a m a r t o r . F ă g ă d u i n ţ e l e
m o n a h a l e d e p u s e s o l e m n î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar,
d e vin j u r ă m i n t e , d e a c e e a e le nu s e m a i d e z l e a g ă .
P e d e a p s a f ă g ă d u i n ţ e i d e f r a te e s t e un a n , a c e i a a
căsătorieia doua. P e d e a p s a î n c ă l c ă r ii j u r ă m i n t e l o r
m o n a h a l e e s t e anatema. Vezi: Apostazia m onahu
lui, Făgăduinţa, Monahismul, Anatema, Afurisirea.
PRAVILA BISERICEA SCĂ 197
1. E s te î n g ă d u i t a l ă u d a p e a p r o a p e l e , n u m a i
a t u n c i c â n d e s t e d e s c u r a j a t d u h o v n i c e ş t e s a u în
o c u p a ţ i a s a.
2. n u e s t e î n g ă d u i t a l ă u d a pe a p r o a p e l e cu
g â n d e g o i s t şi ling uş ito r, căci a c e a s t a e s t e o f a p t ă
v ic l e a n ă .
„Astfel d e o a m e n i nu s l u j e s c lui li r is to s , D o m n u l
no st ru , ci p â n t e c e l u i lor, şi, prin vorbiri dulci şi a m ă
g i t o a r e , ei î n ş e a l ă ini mi le c e l o r l e s n e c r e z ă t o r i ”,
î n ş e l â n d p e alţii şi p i e r z â n d u - s e şi p e s i n e . - Rom.
16, 18.
3. O m u l num ai atunci se poate lauda pe sine
c â n d e s t e c a l o m n i a t şi d e z n ă d ă j d u i t , n u m a i în
m ă s u r a în c a r e e s t e d e n e v o i e c a să-şi m e n ţ i n ă
cumpătul.
4. Da r n -a re d r e p t u l s ă s e l a u d e h r ă n i n d u - ş i
org oli ul, c ă c i mândria e s t e u n p ă c a t d e m o a r t e .
„ D ac ă D u m n e z e u nu va slăvi p e o m , s la v a o a m e n i
lor nu e s t e n i m i c ! ” - Fatericp. 212. Vezi: Falsitatea,
Minciuna.
„Vai o m u l u i a c e l u i a c a r e a r e n u m e l e s ă u m a i
m a r e d e c â t f a p t e l e s a l e . ” - Fatericp. 220.
LAUDELE BISERICII s u n t ş a p t e :
1) V e c e rn ia ; 2) P o l u n o ş n i ţ a ; 3) Utre nia ; 4) C e a s u l
I; 5) C e a s u l III; 6) C e a s u l VI; şi 7) C e a s u l IX.
Pavecerniţa este slujba d e d u p ă m a s a d e s ea ră ,
cu c a r a c t e r p u r m o n a h a l . O b e d n i ţ a s e face în m ă n ă s
tiri, c â n d nu e s t e li tu r gh ie . Pustni ci i c a r e nu a v e a u
p o s i b i l i t a t e a s ă facă li tu r g h ie , m e d i t a u a s u p r a
T a in e i l i t u r g i c e prin s l u j b a O b e d n i ţ e i . La c e l e ş a p t e
laude prim are, a d ău g â n d u -se P a v e c e r n i ţ a şi
O b e d n i ţ a , fac în t o t a l 9 l a u d e .
L a u d e l e Bisericii s u n t g r u p a t e în trei cicluri:
1. Ceasul al nouălea, Vecernia şi Pavecerniţa; în
200 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
a) l ă c o m i a p â n t e c e l u i ,
b) d in lux şi d e s t r ă b ă l a r e ,
c) or go li u l vieţii s o c i a l e , şi
d) d in p l ă c e r e a d e a a d u n a c a r e d u c e la n e c r e
d i n ţ a lui lu d a .
Ea o d r ă s l e ş t e : n e m i l o s t i v i r e a şi u r â c i u n e a , m i n
c i u n a , c ă l c a r e a j u r ă m â n t u l u i şi t r ă d a r e a c r e d i n ţ e i şi
a aproapelui.
3. V i n d e c a r e : „Luaţi s e a m a la voi în ş iv ă , c a nu
c â n d v a s ă vi s e î n g r e u n e z e in im il e v o a s t r e cu l ă c o
m i a m â n c ă r i i şi a b ă u tu r ii , şi cu î n g ri jo ră ri le a c e s t e i
vieţi, şi a st f e l s ă vie p e s t e voi z i u a a c e e a fără d e
v e s t e . ” - Luca 21, 34; Efes 5, 18; Filip. 3, 18.
4. „ T o a te lu cruri le îmi s u n t î n g ă d u i t e , d a r nu
t o a t e îmi s u n t d e folos... şi n i m i c nu t r e b u i e s ă p u n ă
s t ă p â n i r e p e m in e . M ân c ă ri le s u n t p e n t r u p â n t e c e ,
şi p â n t e c e l e p e n t r u m â n c ă r i ; şi D u m n e z e u va nimi ci
şi p e a c e s t a şi pe a c e l e a . ” - / Cor. 6, 12; Prov. 21, 16.
în frânarea.
5. L ă c o m i a e s t e un p ă c a t d e m o a r t e şi c i n e e s t e
s t ă p â n i t d e e a şi nu s e p o c ă i e ş t e , nu poate fi îm păr
tăşit, şi n ic i darurile Iu i nu se p o t p rim i Ia biserică;
ba nici nu s e î n g r o a p ă în cimitir. - Mânt. Păc. 9.
6. Clericul, s t ă p â n i t d e o astfel d e p a t i m ă , nu
p o a t e s t a î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar s ă s l u j e a s c ă , căci:
„Mici hoţii, n ici lacomii, nici beţivii... nu vor m o ş t e n i
î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u . ” - I Cor. 6, 10.
7. „Vai d e cel ce s t r â n g e câştiguri n e le g i u it e p e n
tru c a s a lui, c a s ă s e a ş e z e a p o i cu l o c u i n ţ a într-o
p o z iţ ie î n a l t ă şi s ă s c a p e d e o s t e n e l i . ” - Avac. 2, 9.
LEGATURA DUHOVmCEASCA e s t e s u p u n e r e a
c o n ş t i i n ţ e i faţă d e a d e v ă r u l h a r ic al Bisericii, s u b
o b l ă d u i r e a ie rarhi ei , c a r e a r e p u t e r e a de -a l e g a şi a
d e z l e g a . Mat. 18,18.
202 IEROM. NICODIM SACHELARIE
C i n e l e a g ă : T o a t ă p u t e r e a d e a l e g a şi a d e z l e g a
e s t e d a t ă a r h i e r e u l u i şi s i n o d u l u i . D u h o v n ic u l l e a g ă
şi d e z l e a g ă n u m a i în v i r t u t e a h i r o t e s i e i s a l e d e
i s p r a v n i c al t a i n e l o r lui D u m n e z e u . (I Cor. 4, I) în
v i r t u t e a a d e v ă r u l u i p o a t e face un fel d e l e g ă t u r ă şi
păr in ţi i a s u p r a fiilor, şi ori c e c r e d i n c i o s a s u p r a
a p r o a p e l u i s ă u . - Deut. 21,18-21; 26. 16-26. Vezi:
Afurisirea, Blestemul,
2. L e g a ţ i s u n t : C r e d in c i o ş ii d e c ă t r e d u h o v n ic ii
lor -clericii inferiori d e c ă t r e e p i s c o p u l lor şi a r h i e
reul d e c ă t r e S f â n tu l S in od.
3. Principiile, d u p ă c a r e s e c o n d u c cei c e a u p u
t e r e d e a l e g a şi d e z l e g a , s u n t a c e l e a l e d o g m a t i c i i
şi a le m o r a l e i , căci fă ră d e î n v ă ţ ă t u r a E v a n g h e li e i ei
nu p o t fa ce nimi c; „fără d e Mine nu p u t e ţ i face
n i m i c ”, z i c e a M â n tu i to ru l.
4. C in e l e a g ă d u h o v n i c e ş t e p e c i n e v a , a d i c ă îl
o p r e ş t e d e la s l u j b a Bisericii, s a u d e la o fa p t ă o a r e
c a r e , ş.a., şi p r o c e d e a z ă cu î n g â m f a r e , g â n d i n d u - s e
c ă el a r e p u t e r e d e a l e g a d u p ă b u n u l pla c, a c e l a s e
l e a g ă s i n g u r cu l e g ă t u r ă n e d e z l e g a t ă şi a s p r u o s â n
d i t ă . „ î n t o a r c e - s e - v a d u r e r e a Iui la c a p u l lui şi
n e d r e p t a t e a lui p e c r e ş t e t u l lui s e va p o g o r î . ”
5. Mici un c le r ic nu p o a t e d e z l e g a p e cel l e g a t
d e a lt u l, d e c â t n u m a i d a c ă cel c e l-a l e g a t a m uri t,
s a u l-a l e g a t pe n e d r e p t şi, în u r m a j u d e c ă ţ i i f ă c u t e ,
a h o t ă r â t s i n o d u l s a u e p i s c o p u l s ă fie d e z l e g a t .
6. „ D a c ă v re u n e p i s c o p , p r e z b i t e r s a u d i a c o n
c a t e r i s i t d u p ă d r e p t a t e , p e n t r u vin ovăţii a r ă t a t e , a r
î n d r ă z n i s ă s e a t i n g ă d e li tu r ghi a î n c r e d i n ţ a t ă lui
o d i n i o a r ă , a c e s t a s ă s e î n l ă t u r e d e fi ni tiv d e Ia B is e
ric ă. ” - Apost. 28.
7. „Cine va lua c e r t a r e d e la d u h o v n i c u l s ă u , c a
s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , şi el s e va î m p ă r t ă ş i , s ă s e
PRAVILA BISERICEASCĂ 203
d e s p a r t ă d e B ise ri că în 3 ani, c ă s e c a d e a c e l a ce-I
l e a g ă să-I d e z l e g e ; Iar de-1 vor le g a alţii, alţii să-l
d e z l e g e ; d e s e va p o c ă i s ă s e p r i m e a s c ă Ia î m p ă r t ă
ş a n i e . . . ” PBG p. 115 (115).
8. „ O ric are o m s a u f e m e i e de-şi va l ă s a d u h o v n i
cul s ă u fără o a r e c a r e vină şi s e va s p o v e d i Ia a lt ul,
s ă s e d e s p a r t ă d e B ise ri că cu a c e l a ce-1 p r i m e ş t e p e
d â n s u l ...” PBG p. 115 (117)\Iez\: Duhovnicia.
9. „ D ac ă v r e u n pre z b it e r , s a u d i a c o n s e a f u r i s e ş
te d e e p i s c o p , a c e l a s ă nu p o a t ă fi p r i m i t d e al tul ,
d e c â t d e cel c e l-a afuris it, fără n u m a i d a c ă d i n
î n t â m p l a r e a r fi m u r i t e p i s c o p u l c a r e l-a a f u r i s i t . ” -
A post. 32, 33.
Clericul c a r e e s t e o p r i t d e s l u j b ă , fie p e d r e p t
s a u p e n e d r e p t , nu p o a t e sluji p â n ă nu c a p ă t ă
d e z l e g a r e . - A post. 39. Vezi: neascultarea.
10. S t a r e ţ u l s a u cl ericul c a r e a fost l e g a t d e
r ă p o s a t u l s ă u î n a i n t a ş ca s ă î n d e p l i n e a s c ă a n u m i t e
ob li g a ţi i, fie f u n c ţi u n i s a u luc ruri p r a c t i c e , fă ră a
c a l c u l a , d a c ă cel o b l i g a t e s t e în s t a r e s ă Ie p o a t ă
î n d e p l i n i , „ a c e a l e g ă t u r ă e s t e fără c u v â n t şi d i n
a c e a s t ă pr ic in ă e s t e n e p u t i n c i o a s ă - D r e p t a c e e a , s e
d e z l e a g ă a c e l l e g a t , d e va m e r g e la a r h i e r e u şi-şi va
a r ă t a a l e s a l e , ” - Sfântulnicolae 7. Vezi: Blestemul.
11. R â n d u i a l a c t i t o r i c e a s c ă , c â n d t e s t a m e n t u l
c u p r i n d e i m p o s ib il it ă ţi , t o t a l e s a u p a r ţ i a l e , d u p ă o
e x a m i n a r e s e r i o a s ă şi în d e c o m u n a c o r d cu a u t o r i
t a t e a r e s p e c t i v ă , s e p o a t e m o d i f i c a şi î n d r e p t a .
Vezi: Ctitoria, Mănăstirile.
LEHUZA. „ F e m e i a d e va n a ş t e , s ă s e î m p ă r t ă
ş e a s c ă d u p ă 4 0 d e zile d e la n a ş t e r e ; ia r d e va veni
s p r e d â n s a m o a r t e a d e g r a b ă , p â n ă la 4 0 d e zile s a u
în z i u a d i n t â i d e la n a ş t e r e , a t u n c i s ă s e î m p ă r t ă ş a s -
că; a s e m e n e a şi copilul b o t e z a t s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă .
204 IEROM. NICODIM SACHELARIE
LEPĂDAREA DE LUME e s t e l e p ă d a r e a d e i n f l u e n
ţa r e a p e c a r e o a d u c e c o n t a c t u l cu l u m e a , iar nu
u r â c i u n e a faţă d e o a m e n i .
1. „ C ă l u g ă r u l c â t va fugi d e ai lui, a t â t s e a p r o
pie d e D u m n e z e u ; şi c â t s e a p r o p i e d e ai lui, a t â t a
fu g e d e d â n s u l d a r u l lui D u m n e z e u . ” - P B G p . J29.
2. „Zis-a ava Marcu c ă t r e ava Ars eni e: P e n t r u c e
fugi d e n o i? Zis-a lui b ă t r â n u l : D u m n e z e u ş t i e c ă vă
i u b e s c p e voi, d a r nu p o t s ă fiu şi cu o a m e n i i şi cu
D u m n e z e u . C el e d e s u s , mii şi m i l i o a n e a u n u m a i o
voie, iar o a m e n i i a u m u l t e voi. Deci nu p o t s ă la s pe
D u m n e z e u şi s ă vin î n t r u p e t r e c e r e a cu o a m e n i i . ”
„ Pe nt ru c ă d r a g o s t e a lumii a c e ş t i a n e d e s p a r t e pe
noi d e d r a g o s t e a lui D u m n e z e u . ” - Pateric p. 16 şi
244; Scara 1, 2, 3, 4.
LIHQUSIREA, R ă p i r e a b u n u r i l o r c uiv a s e f a c e în
d o u ă feluri: prin sil ă şi prin î n ş e l ă c i u n e . L i n g u ş i r e a
e s t e mijloc ul d e a î n ş e l a . D u p ă c u m cel c e a j u t ă pe
hoţ, s e p e d e p s e ş t e c a şi h o ţu l î n s u ş i, t o t a ş a şi
l i n g u ş i t o r u l s e p e d e p s e ş t e ca şi î n ş e l ă t o r u l , c a r e nu
e s t e a l t c e v a d e c â t u n hoţ mascat.
C a n o n u l c a r e s e a p l i c ă furilor s e a p l i c ă şi
li ngu şi tor il or.
D a c ă c in e v a prin ling uşiri a c ă u t a t s ă facă ră u
cuiva, a p o i p e l â n g ă c a n o n u l furilor d e I a n s a u 2,
s e a p l i c ă şi c a n o n u l s f ă t u i t o r i l o r la r ă u , p e c a r e
s i n o d u l d e la G a n g r a c. 3, îi d ă a n a t e m e i . Vezi:
Tovărăşia ia rău.
LINIŞTEA. Vezi: Isihasm ui.
LIPSA DE LA SLUJBĂ
1. Clericul şi laicul c a r e nu s e d u c e la b i s e r i c ă
din l e n e s e c a t e r i s e ş t e şi a f u r i s e ş t e . Vezi: Lenevirea.
Predica.
2. „ C ă l u g ă r u l fiind în m ă n ă s t i r e şi, f ă r ă d e o
I
PRAVILA BISERICEA SC Ă 207
i e r t a r e ; iar d e nu va s p u n e , s ă s e a f u r i s e a s c ă ca
u n u l c e s-a f ă c u t p r i c i n u i t o r d e v ă t ă m a r e a p o p o r u
lui şi i-a d a t d e b ă n u i t c ă nu Ie-a s ă v â r ş i t fiind v r e d
nic .” - Apost. 8 şi 9. Vezi: lerosilia.
5. „ T re b u ie c a s ă s e b a g e b i n e d e s e a m ă c a
i p o d i a c o n i i , şi m a i a l e s cei d e p l i n h ir o to niţi , s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă cu S f i n t e l e T a i n e . . . ” - Sint At. I V p.
462, n. 18.
6. „Orice p r e o t va sluji L it ur ghie , şi nu s e va î m
p ă r t ă ş i cu S f â n t a T a i n ă , c ă s e va s o c o t i c ă e s t e
n e d e s t o i n i c , p r e p u n â n d el ceva , un lu c ru o a r e c a r e ,
c u m va şti î n s u ş i a c e l a , unii c a a c e i a să se scoată
din preoţie 3 anică d e s e va şti p e s i n e n e d e s t o i n i c
d e S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e , d a r c u m să-şi b a t ă j o c d e
S f â n t u l T r u p şi d e Cinstitul S â n g e al D o m n u l u i
n o s t r u lis us H ris to s şi s ă in tr e s ă s l u j e a s c ă î n t r u zi
fiind n e d e s t o î n i c . ” - F B Q p . 123.
7. „Sfin te le A lt a ru lu i s ă nu s e s ă v â r ş e a s c ă d e c â t
d e o a m e n i c a r e a u a j u n a t (postit)...” - Cart. 48.
8. „ C o n f o r m c r e d i n ţ e i î n ţ e l e g e r i i cele i din
riiceia, s-a a d e v e r i t c a S f in te le s ă nu s e s ă v â r ş e a s c ă
d u p ă p râ n z , cî, d u p ă c u m e s t e d e c u v i i n ţ ă s ă s e
a d u c ă d e cei a j u n a ţ i . ” - Cart 56; VIEcum . 29, 89,
9. „Mu s e c u v i n e a s e s ă v â r ş i S f â n t a J e r t f ă , prin
c a s e d e e p i s c o p i s a u p r e z b i t e r i . ” - Laod. 58.
10. „Clericii c a r e l i t u r g h i s e s c s a u b o t e a z ă prin
p a r a c l i s e l e c a r e s e a f lă prin c a s e , h o t ă r â m s ă s e
facă a c e a s t a cu voia e p i s c o p u l u i a c e l u i Ioc. D a c ă
v r e u n cleric nu va pă zi a c e a s t a , s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ”
- VI Ecum . 31 ş i 59.
11. Nu s e c u v i n e a liturghiei p r e o t u l fără c ă l d u
ră, a f a r ă d e m a r e n e v o ie şi d a c ă nu s-a a f l a t a c o l o
n i c i d e c u m . ” - Sfântul fiichifor 13, Vezi: Liturghia m.
î. sfinţită.
PRAVILA BISERICEASCA 209
s e f ă c e a i n t r - a d e v ă r s e a r a , iar cu S f â n t u l A g n e ţ m a i
î n a i n t e sfinţit, s e î n l ă t u r ă g r e ş a l a d e a fa c e Li tur
g h i e d u p ă a m i a z ă , n e l i p s i n d , în a c e l a ş i t i m p , nici p e
credincioşi de Sfânta îm p ărtăşan ie.
Prin a c e a s t ă L i tu rg h ie s e d ă î n t â i e t a t e p o s t u l u i
fa ţă d e Li tu rg hia o b i ş n u i t ă , r e s p e c t â n d , în a c e l a ş i
t i m p , e s e n ţ a Ta in e i d e î n d u m n e z e i r e a o m u l u i prin
h r a n a m i s t i c ă a S f in te i Eu ha ris tii , c a r e s e o fe ră
c r e d in c io ş il o r .
1. Pr e o tu l c a r e a r e s ă s l u j e a s c ă L i tu rg h ia m a i
î n a i n t e S f in ţit ă , s e p r e g ă t e ş t e m a i î n a i n t e , c a şi la
L i tu r g h ia o b i ş n u i t ă . Vezi: Liturghisirea.
2. „In t o a t e zilele p o s t u l u i Sf intei P a t r u z e c i m i s ă
s e f a c ă S f in ţi ta L i tu r g h ie a c e l o r m a i î n a i n t e S f in ţi
te, a f a r ă d e S â m b ă t a ( c â n d s e face a S f â n t u l u i l o a n
H r i s o s t o m ) şi D u m i n e c a ( c â nd s e f a c e a S f â n t u l u i
Vasile) şi d e s f â n t a zi a Bun ei Vestiri.” - VIEcum . 52;
Laod. 49.
3. „ T r e b u ie c a şi A g n e ţu l s ă fie î n t r e g , iar nu o
p a r t e p e n t r u c a s ă s e f r â n g ă d u p ă o b i c e i şi î m p ă r -
ţ i n d u - s e s ă s e d e a , c ăc i n u m a i a c e a s t a a r ă m a s a s e
face d e la Li tu rg hia c e a d e s ă v â r ş i t ă , a d i c ă a s e
împărţi...”
4. „ C ă l d u r a a t u n c i s e p u n e nu p e n t r u v re o
s ă v â r ş i r e , d e v r e m e c e nici la L i tu rg hia c e a d e s ă v â r
ş i t ă n u s e p u n e p e n t r u v re o s ă v â r ş i r e , ci p e n t r u c a
g u s t â n d c ald din î n f r i c o ş a t u l Potir, s ă î n ţ e l e g e m
c u m c ă Hris tos şi m u r i n d . T r u p u l S ă u cel f ă c ă t o r d e
v ia ţă a fost n e d e s p ă r ţ i t d e D u m n e z e i r e , c a şi D u m
n e z e i e s c u l Suf let, şi plin d e l u c ră ri le D u h ul ui.. ..” -
Sfântul Simeon Tes. IX, 58.
5. „ Pre a S f in te le D aruri c e le m a i î n a i n t e Sf inţ ite ,
nu iau n im ic prin r u g ă c i u n i l e c e l e c e s e zic la
P r e j d s v e ş t e n i e , c ăc i s u n t d e s ă v â r ş i t e . . . ” ci t o a t ă
PRAVILA BISERICEASCĂ 213
s l u j b a îşi a r e e f e c t u l o b i ş n u i t al V e ce rn ie i şi al
O b e d n i ţ e i . - Sfântul Sim eon Tes. IX, 57.
6. în a f a r ă d e Pos tul m a r e nu s e p o a t e f a c e
L i tu rg h ie m a i î n a i n t e Sf inţ ită . - Sfântul Simeon Tes.
IX, 59.
Astăzi, s e o b i ş n u i e ş t e a s e f a c e în Postul Mare,
p ri n m ă n ă s t i r i n u m a i m i e r c u r e a şi v i n e r e a - Tipicul
cei Mare p. 502. Vezi: Fostul.
LITURGHISIREA CELUI NEHIROTONIT. Vezi:
Ierosilia.
LOGODNA CANONICĂ e s t e în v o ia la l e g i t i m ă d e
a s e c ă s ă t o r i doi tine ri. D e s p r e c o n d i ţ i i l e l o g o d n e i ,
vezi: Căsătoria.
1- Citeţii şi c â n t ă r e ţ i i nu s e p o t î n s u r a cu fe m e i
d in a l t ă religie s a u c o n f e s i u n e . - IV E c u m . 14.
2. „Nu s e c u v i n e a s e î n c u s c r i cu nici un e retic,
ori a d a fii s a u fiice, ci a le lu a n u m a i a t u n c i d a c ă a r
f ă g ă d u i c ă s e fac c r e ş t i n i . ” - Laod. 31, 10; C a rt29; VI
Ecum. 72.
5. „ Fe te le c a r e a u u r m a t a m o r e z a ţ i l o r fără ş t i r e a
t a t ă l u i , a c e s t e a curvesc; ia r d a c ă s e î m p a c ă părinţ ii
s e p a r e c ă lucrul ia v i n d e c a r e , d a r n u s e vor prim i
î n d a t ă la î m p ă r t ă ş i r e , ci după trei a n i . ” - Sfântul
Vasile 38 şi 26.
4. „Cei ce r ă p e s c fe m e i cu n u m e d e c ă s ă t o r i e ,
s a u cei c e l u c r e a z ă î m p r e u n ă , s a u s e s f ă t u i e s c
î m p r e u n ă cu cei c e le r ă p e s c , S f â n t u l S i n o d a h o t ă
r â t s ă c a d ă di n t r e a p t a lor d a c ă s u n t clerici, iar d e
s u n t laici s ă s e a n a t e m a t i s e a s c ă . ” - IV E c u m . 27, VI
Ecum. 92.
5. „Fe tel e c a r e s -au l o g o d i t şi a p o i a u fost r ă p i t e
d e alţii, S i n o d u l a s o c o t i t c a s ă s e d e a î n a p o i c e l o r
lo g o d iţ i cu e l e m a i î n tâ i, c h i a r d e a r fi s u f e r i t şi silă
d e la a c e i a . ” - Ancira 11.
214 IEROM. NICODIM SACHELARIE
6. „Cel c e va lu a î n t r u î m p ă r t ă ş i r e d e n u n t ă p e
f e m e i a l o g o d i t ă cu altul, fiind î n c ă viu l o g o d n i c u l
ei, s ă s e s u p u n ă vin ov ă ţie i p r e a c u r v i e i ” 15 an i. - VI
Ecum. 98; S f Vasile 25, 30.
7. „ L o g o d i n d u - s e c in e v a cu o fe c io a r ă , î n a i n t e
d e c a r e n e c i n s t i s e p e s o r a ei r ă m a s ă g r a v i d ă , d u p ă
c a r e fa p t s-a c u n u n a t cu c e a l o g o d i t ă , ia r s o r a ei
n e c i n s t i t ă s-a s i n u c i s ; s-a p o r u n c i t c a cei c a r e a u
a v u t c u n o ş t i n ţ ă d e a c e a s t ă p r i c i n ă să se prim ească
îm preună cu cei ce stau în biserică d u p ă z e c e a n i
d e p o c ă i n ţ ă r e s p e c t â n d t r e p t e l e h o t ă r â t e . ” - Ancira
25. Vezi: Tovărăşia Ia rău.
8. „De s e va a f la c in e v a c u s o a c r a s a t r u p e ş t e
a d i c ă s ă f a c ă p ă c a t cu m u m a l o g o d n i c e i lui, a t u n c i
s ă nu s e f a c ă a c e a n u n t ă , ci s ă s e o p r e a s c ă . Iar d a c ă
s e va fi b l a g o s l o v i t cu f e m e i a lui, a t u n c i îi va fi v e n i t
a c e l p ă c a t , de-1 va fi făc ut, î m p r e u n a r e d e s â n g e ,
a t u n c i n u n t a s ă nu s e d e s p a r t ă , ci n u m a i s ă s e ca no-
n isească aceia ce au făcut a m e s te c a re a de s â n g e .”
„Iar c a n o n u l lor e s t e d e 12 a n i , şi-l vor t ă i a şi
m a i p u ţ i n d e vo r v re a s ă facă p o s t , m e t a n i i şi m i l o s
t e n i e . ” - FMB gl. 238, Siluirea.
9. în p o s t n u s e fac l o g o d n e şi nici n u n t ă . Vezi:
Fostul, Căsătoria, Liturghia m. î. Sfinţită.
LOGODNA 51 RUDENIILE. B ise ri ca a o p r i t c ă s ă
t o r i a d i n t r e r u d e n i i c a s ă nu s e d e a prilej d e
i m o r a l i t a t e în c e r c u r i l e i n t i m e a l e familiilor.
1. R u d e n i i l e d e s â n g e : Se o p r e s c d e la c ă s ă t o r i e
în linie d r e a p t ă la infinit:
a) suitoare: d e ex.: l o a n nu p o a t e s ă ia în
c ă s ă t o r i e p e m a m ă , b u n i c ă , etc.
b) coborâtoare: p e fiică, n e p o a t ă , s t r ă n e p o a t a
fiului s a u a fiicei lui, etc.
2. în linie colaterală se opreşte până la gra d u l
PRAVILA BISERICEASCA 215
cu Iu a re -a m in te d e s in e să nu p ia rd ă u m ilin ţa
in im ii . Vezi: Deznădăjduirea.
6. Cel c e s e m â n d r e ş t e şi s e c o m p l a c e în d u h u l
m â n d r i e i , n e s o c o t i n d a j u t o r u l lui D u m n e z e u , a t u n c i
se r e t r a g e d e la el Harul, şi, o d a t ă r ă m a s n u m a i cu
p u t e r i l e s a l e prop ri i, s e p r ă b u ş e ş t e în m a r i p ă c a t e ,
fi i n d c ă lui D u m n e z e u m a i m u l t îi p l a c e u n p ă c ă t o s
s m e r i t , d e c â t un s f â n t m â n d r u ! „Cel c e s u f e r e m o a r
t e a m u c e n i c e a s c ă d e la î n c e p u t n u t r i u m f ă d e c â t o
s i n g u r ă d a t ă , z ic e S f â n t u l C ip ria n, î n s ă cel c a r e
s u f e r e n e î n c e t a t l u p t a d u re ri i (a sc e ti c e ) , şi nu e s t e
î n f r â n t , a c e l a t r i u m f ă în t o a t e z il e le .” - Scris XV.
Vezi: Gândurile.
LUXUL. I z v o ră ş t e d i n sl ava d e ş a r t ă .
Tot c e e a c e e s t e î n d e l e t n i c i r e , c a r e a d u c e p i e r
d e r e d e v r e m e , b a n i c h e lt u iţ i în z a d a r şi m a i a l e s
d e s t r ă m a r e s u f l e t e a s c ă , nu m a i e s t e o c u lt iv a re
n a t u r a l ă a f r u m o s u l u i , ci o î n d e l e t n i c i r e e x a g e r a t ă
şi v r e d n i c ă d e o s â n d ă . De m u l t e ori cu c â t e x t e r i o
rul e s t e m a i î m p o d o b i t cu a t â t i n t e r i o r u l e s t e m a i
sărăcit duhovniceşte.
Luxul d ă p e fa ţă n e s e r i o z i t a t e a l ă u n t r i c ă şi d u
hul cel r ă u al m â n d r i e i ; şi noi ş t i m c ă D u m n e z e u s t ă
î m p o t r i v a c e l o r m â n d r i , iar c e l o r s m e r i ţ i le d ă Har.” -
Iacob 4, 6.
1. „Cei c e s-au l u m i n a t prin B o te z î n t r u Hristos,
a u f ă g ă d u i t p e t r e c e r e a Lui c e a în t r u p (vor s ă u r m e z e
d u p ă e x e m p l u l vieţii Lui). Deci v i n d e c ă m p ă r i n t e ş t e
cu c e r t a r e po tri vi tă , p e cei c a r e îşi p r e g ă t e s c şi-şi
î m p o d o b e s c părul capului cu diferite feluri d e î m p l e
tituri s p r e v ă t ă m a r e a c e l o r c e văd şi s p r e atragerea
către amăgire a sufletelor slabe. îi p o v ă ţ u i m s ă
vi e ţu ia sc ă cu î n ţ e l e p c i u n e şi-i î n v ă ţ ă m să-şi s c h i m b e
m i n t e a c ă t r e fericita şi n e p i e r i t o a r e a v ia ţă , l ă s â n d
218 IEROM. NICODIM SACHELARIE
a m ă g i r e a şi z ă d ă r n i c i a c e a d i n m a t e r i e , şi s ă s e
a p r o p i e d e D u m n e z e u cu frică prin v i e ţu ir e c u r a t ă
d u p ă f ă g ă d u i n ţ a f ă c u t ă la Bote z. Să î m p o d o b e a s c ă
c u f a p t e b u n e şi d e p r i n d e r i n e p r i h ă n i t e p e o m u l cel
d in l ă u n t r u , m a i m u l t c a p e cel d in a f a r ă , î n c â t s ă
nu m a i r ă m â n ă în s i n e nici o u r m ă din a m ă g i r e a
c elu i po tri vnic. Iar d a c ă c i n e v a a r face contrar
acestui canon, să se afurisească. ” - VI Ecum. 96.
2. „ Orice lux s a u î m p o d o b i r e a c o r p u l u i s u n t ne
potrivite rânduielii ieraticeşti. Deci e p i s c o p i i s a u
clericii, c a r e s e î m p o d o b e s c p e s i n e c u h a i n e s t r ă l u
c it e şi l u m i n a t e , t r e b u i e s ă s e î n d r e p t e . Iar d a c ă vor
s t ă r u i în p ă c a t , s ă s e s u p u n ă c e r t ă r i i , d e a s e m e n i şi
cei ce se ung cu aromate (pa rfu m uri) ... U r â c i u n e
e s t e p ă c ă t o s u l u i c i n s t i r e a d e D u m n e z e u (Si rah 1,
25). Deci, d e s e vo r a f la o a r e c a r e b ă t â n d u - ş i j o c d e
cei î m b r ă c a ţ i cu h a i n e p r o a s t e şi c u c e r n i c e , s ă s e
î n d r e p t e prin c a no nis ir e . Pentru c ă din timp uri vechi
o r i c e b ă r b a t i e r a t i c e s c v i e ţ u i a cu î m b r ă c ă m i n t e
c u c e r n i c ă şi m ă s u r a t ă . Căci t o t c e s e ia, n u din
n e c e s i t a t e a (vieţii), ci p e n t r u î m p o d o b i r e c a d e s u b
o s â n d a d e ş e r t ă c i u n i l o r , p o tri vit c e l o r z ise d e Marele
Vasile: „Să nu s e î m b r a c e , nici cu î m b r ă c ă m i n t e
î m p e s t r i ţ a t ă din ţe săt uri , nici s ă nu a d a u g e la m a r g i
nile h a i n e l o r lor p o d o a b e cu flori; căci şi ei a u a u z i t
c u v â n t u l cel d u m n e z e i e s c , c ă cei c a r e p o a r t ă h a i n e
m o i s u n t în c a s e l e î m p ă r a ţ i l o r . ” - Vii Ecum. J6.
3. Cel c e p o a r t ă î m b r ă c ă m i n t e m o d e s t ă s ă nu
d i s p r e ţ u i a s c ă p e cei c e p o a r t ă h a i n e b u n e şi cuviin
c io as e , căci Sin od ul din Q a n g r a c. 12, îi dă anatemii.
Vezi: Uniforma clericilor, înfrânarea, Fecioria.
MALAHIA. Vezi: Onania.
MARTOR MINCINOS. Vezi: Jurăm ântul
MASLUL. „ D ac ă e s t e c i n e v a bolnav, s ă c h e m e
PRAVILA BISERICEASCĂ 219
d e s c u r a j a r e , la î m p i e t r i r e a inimii şi revoltă, a ş a c u m
s-a î n t â m p l a t cu Cai n, Fac. 4, 9-16, cu F a r a o n , Ex. 9,
27, c u l u d a , Mat, 27, 3-10, ş.a. Vezi: Deznădăjduirea.
4. „Cel c e s e l a s ă c o p l e ş i t d e d u h u l m â h n i r i i s e
a s e a m ă n ă cu o m u l b â n t u i t d e f u r t u n ă în la rg u l
m ă ri i. M â h n i r e a e s t e o b â n t u i a l ă c a r e d u c e la
d e s t r ă m a r e a s u f l e t u l u i , căci, s e vor u s c a o a s e l e
c el ui p o s o m o r i t . P e n t r u a c e a s t a e b i n e c a s ă a l u n g i
o r i c e m â h n i r e di n s u f l e t u l t ă u ! ”
„ A ş a d a r r â n d u i m c a unii c a a c e ş t i a s ă p l â n g ă
î n t o t d e a u n a î n a i n t e a S f â n tu l u i Alta r şi s ă facă în
f i e c a r e zi c â t e 2 5 0 d e m e t a n i i şi s ă zică: Doam ne
m iluieşte! d e 5 0 0 d e ori, căci m â h n i r e a p o a t e să-l
a r u n c e în p ă c a t u l hulirii d e c e le s f i n t e . ” - Sf. Teodor
Stud. SC 16.
MÂNCAREA, s a u h r a n a , e s t e n e c e s a r ă vieţii p ă
m â n t e ş t i , fi in dc ă o î n t r e ţ i n e p e n t r u c a o m u l s ă
p o a t ă a-şi a j u n g e s c o p u l ve şn ic il o r ră s p lă ti ri , prin
lupta contra păcatului.
1. C re şt i n u l n u t r e b u i e să-şi p u n ă n ă d e j d e a în
m â n c a r e , „căci î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u nu e s t e
m â n c a r e şi b ă u t u r ă , ci n e p r i h ă n i r e , p a c e şi b u c u r i e
î n t r u S f â n t u l D uh .” - Rom. 14, 17.
2. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p , p r e z b i t e r s a u d i a c o n ,
s a u o r i c i n e din t a g m a c le r ic a lă va m â n c a c a r n e
întru sân g e le sufletului său, d e c ea o m o râ tă de
fi a ră s a u d e m o r t ă c i u n e , s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c ăc i
a c e s t e a s u n t o p r i t e d e Lege, iar d a c ă e s t e laic s ă s e
a f u r i s e a s c ă . ” - Apost 63; VI Ecum. 67 „... a d i c ă
m i r e a n u l 2 a n i s ă n u s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . ” - Moiitf.,
Vezi: Lăcomia, A nim ale necurate.
3. „ C ă lu g ă ru l, d e va m â n c a c a r n e , s ă p o s t e a s c ă
12 ani, şi s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă d e trei ori în a n şi
m e t a n i i c â t e 5 0 . ” - FBG. p. 128.
PRAVILA BISERICEASCĂ 221
s a u d e m â n d r i e , c e r c e t e a z ă - ţ i c u g e t u l , d e ai p ă z i t
t o a t e p o r u n c i l e , d e i u b e ş t i p e v r ă j m a ş i i tăi, şi te
î n tr is te z i d e s c ă d e r i l e lor, şi te s o c o t e ş t i p e t i n e ro b
n e t r e b n i c şi m a i p ă c ă t o s d e c â t toţi. Şi nici a t u n c i s ă
n u c u g e t i c e l e î n a l t e , c a şi c u m t o a t e le-ai fi isp răvit ,
ş t i i n d c ă a c e s t g â n d al m â n d r i e i t o a t e le p r ă p ă
d e ş t e . ” - Pateric p. 241.
5. S t a r e ţ u l S f â n t u l u i l o a n S c ă r a r u l a p u s p e u n
boier, c a r e voia s ă s e f a c ă c ă l u g ă r , d a r c a r e e r a
c u p r i n s d e m â n d r i e , s ă s t e a la p o a r t a m ă n ă s t i r i i şi
s ă p u n ă m e t a n i e t u t u r o r c e l o r c e i e ş e a u şi i n t r a u , s ă
zică: lertaţi-mă, fraţilor, şi vă rugaţi lu i Dum nezeu
pentru m ine îndrăcitul. - Scara 4. In tr -a dev ă r, m â n
d r i a e s t e p ă c a t d ia v o le s c , c ăc i luc ifer d in c a u z a
o rg o li u lu i a c ă z u t din cer! - Sirah 10, 15.
6. „ O rg o li o s u l s e a s e a m ă n ă cu dia vol ul c a r e s-a
ră z v r ă t it î m p o t r i v a lui D u m n e z e u , căci o rg o li u l nu
e s t e a l t c e v a d e c â t t ă g ă d u i r e a lui D u m n e z e u , o
născocire diavolească, o josnicie o m e n e a s c ă , m aica
d e f ă i m ă r i l o r , izvorul m â n i e i , şi r ă d ă c i n a n e s i n c e r i -
tă ţi i. ”
„Rânduim p en tru a c e a s ta ca timp de ş a s e luni
s ă s e p o c ă i a s c ă în S f â n t a b i s e r i c ă , şi s ă m ă n â n c e
d e p o s t în t i m p d e 4 s ă p t ă m â n i la o r a a n o u a (1500),
f ă c â n d în f ie c a r e zi c â t e 170 d e m e t a n i i . ” - Sfântul T.
Studitul, SC 12.
7. „ C ă l u g ă r u l falnic, d e va z ic e că e s ă m â n ţ ă
b u n ă şi d e r u d ă m a r e , p o s t 5 0 d e zile şi m e t a n i i
3 0 0 , c ă c i n e s e t u n d e (în c ă l u g ă r i e ) s e l e a p ă d ă d e
l u m e . ” - PBG p. 128. Vezi: Lauda, Luxui, Smerenia.
8. Cel c e s e d e s f a t ă cu ş t i i n ţ ă şi v o i n ţ ă în d u h u l
m â n d r i e i , f i i n d c ă e s t e u n păcat de moarte, nu poate
fi îm părtăşit până nu se vindecă. Vezi u n m ij lo c în
Pa te ric , C ap . XXV, 5 8 p a g . 4 5 8 .
PRAVILA BISERICEASCĂ 223
o m u l u i , c a m â n i a şi i u ţ i m e a . ” - Patericp. 261.
5. „ P r ig o n i re a (din e g o i s m ) d ă p e o m m â n i e i şi
m â n i a îl d ă p e o m o r b i r i i , i a r o r b i r e a îl f a c e d e
l u c r e a z ă t o t felul d e r ă u t ă ţ i . ” - Patericp. 456.
C a n o n : S ă s e r o a g e p e n t r u cei c e s u n t s u p ă r a ţ i ;
s ă c e a r ă i e r t a r e ; s ă s e s t u d i e z e p e s i n e şi s ă nu s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă p â n ă c â n d nu s e î n d r e a p t ă . Vezi:
Defăimarea, iertarea, Urâciunea, Clevetirea.
METANIILE. C u v â n t u l „ m e t a n i i ” în l i m b a g r e a c ă ,
î n s e m n ă p o c ă i n ţ ă . Ele s u n t p l e c ă r i d e g e n u n c h i
p â n ă la p ă m â n t . Prin e l e îşi a d u c e şi t r u p u l d a t o r
n i c a s a î n c h i n ă c i u n e c ăc i şi el va fi p r o s l ă v i t la a
d o u a învie re. Ele s u n t m i j l o a c e d e î n c h i n ă c i u n e d in
c e l e m a i vechi t i m p u r i , l u a t e din e x e m p l u l vieţii
p ă m â n t e ş t i a M â n t u i t o r u l u i c â n d c ă d e a cu c r u c e a în
s p a t e p e d r u m u l G o lg o te i, şi a S f in ţi lo r A post oli ,
c a r e s e r u g a u î n g e n u n c h i a ţ i , î n c â t Sfinţii Părin ţi a u
fost ne voi ţi s ă r â n d u i a s c ă când nu se cuvine a se
fa c e m e t a n i i . - Pidalionui de neamţ, f. 95-96.
1. „ D e o a r e c e s u n t unii c a r e p l e a c ă g e n u n c h i i
D u m i n e c a , p r e c u m şi în zilele C in c iz e c im ii; p e n t r u
r e s p e c t a r e a a c e s t o r zile, în f ie c a r e p a r o h i e , S f â n t u l
S i n o d a s o c o t i t s ă s e a d u c ă r u g ă c i u n i lui D u m n e z e u
s t â n d în p i c i o a r e . ” - 1 Ecum. 20; Sfântul Petru 15.
2. „ C a n o n i c e ş t e a m î n v ă ţ a t d e la p u r t ă t o r i i d e
D u m n e z e u Părinţii n o ş tr i, a nu p l e c a g e n u n c h i i
D u m i n e c a , c i n s t i n d î n v i e r e a lui Hristos. Deci c a s ă
nu fie în n e ş t i i n ţ ă d e s p r e a c e a s t ă r â n d u i a l ă , f a c e m
c u n o s c u t c r e d in c io ş il o r , c ă d u p ă i n t r a r e a p r e o ţ i l o r
la s l u j b a v e c e r n i e i d e s â m b ă t a (de vineri s e a r a ) ,
d u p ă r â n d u i a l a o b i ş n u i t ă , s ă nu p l e c e n i m e n i
g e n u n c h i i p â n ă la v e c e r n i a d u m i n e c i i v iit oa re , î n t r u
c a r e p l e c â n d ia r ă ş i g e n u n c h i i , a st f e l a d u c e m
D o m n u l u i r u g ă c i u n i , d u p ă i n t r a r e a în a l t a r c e s e
PRAVILA BISERICEASCĂ 225
fa c e la s l u j b a d e s e a r ă . . . ” S â m b ă t a î n c e p e d e la
v e c e r n i a d e vineri s e a r a , iar d u m i n e c a î n c e p e cu
v e c e r n i a d e s â m b ă t ă s e a r a şi s e t e r m i n ă în s e a r a d e
d u m i n e c ă cu c e a s u l al n o u ă l e a . - V IEcu m. 90.
3. De la Paşti şi p â n ă la P o g o r â r e a S f â n t u l u i
Duh, nu s e fac m e t a n i i . „Se c u v i n e c a c in e v a s ă
p l e c e g e n u n c h i i d u m i n e c a şi t o a t ă C i n c i z e c i m e a
p e n t r u s ă r u t a r e a i c o a n e l o r , î n s ă nu p e n t r u m e t a n i
ile m a r i o b i ş n u i t e . ” - SfântulN ichifor 10.
4. „Petru a s c o s p e toţi a f a r ă , a îngenunchiat şi
s-a r u g a t . . . ” Iar S f â n t u l Pavel zice: îm i plec ge n u n
chii î n a i n t e a T a t ă l u i D o m n u l u i n o s t r u Iisus H ris tos ,
d e la C a r e îşi t r a g e n u m e l e o r i c e n e a m în c e r şi p e
p ă m â n t . ” - Efes. 3,14-15; Fapte 9, 40.
5. „Se c u v i n e a p l e c a c in e v a g e n u n c h i i s â m b ă t a ,
p r e c u m nu p l e a c ă d u m i n e c a , şi în C i n c i z e c i m e ?
Răspuns: A c e a s t a nu s-a o p r i t d e v r e u n c a n o n ;
î n s ă , cei m a i m u lţ i, î n t r u c â t nu a j u n e a z ă s â m b ă t a ,
p r in u r m a r e nici g e n u n c h i i nu-i p l e a c ă . ” - Sfântul
Nicolae 2.
6. D u p ă c u m s t ă m „la r u g ă c i u n i l e c e l e d e d i m i
n e a ţ ă , p e n t r u c u r a t a a d u c e r e a m i n t e , c a şi c u m m u
t â n d m i n t e a d e Ia c e l e p ă m â n t e ş t i la c e l e v e ş n i c e ,
t o t a ş a , în f ie c a r e p l e c a r e d e g e n u n c h i şi r id i c a r e
a r ă t ă m c ă prin p ă c a t n e - a m a r u n c a t la p ă m â n t , ia r
p ri n i u b i r e a d e o a m e n i a Celui c e ne -a z id it ne-a
r i d i c a t la c e r u r i. .. ” - Sfântul Vasile 91.
7.. „Iar ă p e n t r u m e t a n i i s ă ştiţi, c ă m e t a n i a
a d i c ă c â n d n e zic n o u ă pre o ţi i s a u c ă l u g ă r i i , m e t a
nie, a t u n c i î n c h i p u i e c ă t r e b u i e s ă n e p o c ă i m d e
a ce le p ă c a te ce a m făcut ca nişte o a m e n i, p e n tru că
n i m e n e a nu e fă ră d e p ă c a t e , f ă r ă n u m a i u n u l
D u m n e z e u , C a r e n-a f ă c u t p ă c a t e , nici nu s-a a f l a t
m i n c i u n ă , nici v ic le n ie în g u r a Lui c u m z ic e d u m n e -
226 IEROM. NICODIM SACHELARIE
z e i e s c u l A p o s t o l . ” - FM Bgl. 120.
8. T i p i c u l m e t a n i i l o r . M et a ni il e s e fac a c a s ă ,
d u p ă r u g ă c i u n e a d e d i m i n e a ţ ă şi d e s e a r ă . Ele s e
m a i fac şi c â n d le d ă d u h o v n i c u l la s p o v e d a n i e .
P e n t r u c ă l u g ă r i , vezi: Rugăciunea pravilă.
9. în b i s e r i c ă la i c o a n e s e fac 2 m e t a n i i î n a i n t e
d e a s ă r u t a i c o a n a şi o m e t a n i e d u p ă c e s-a s ă r u t a t .
10. Slujba b is e r i c e a s c ă cu ru g ă c i u n e a : „ D o a m n e
şi S t ă p â n u l vieţii m e l e . . . ”, s e fac e, în s ă p t ă m â n a
b r â n z e i , n u m a i m i e r c u r i şi vineri, fără L i tu r g h ie m a i
î n a i n t e Sf inţ ită .
11. M et a ni il e în Postul cel m a r e , î n c e p d e la
ru g ăciunea: „învredniceşte-ne D oam ne...” a vecer
niei d e d u m i n e c ă , şi c o n t i n u ă p â n ă vineri s e a r a ,
„ î n t r u t o a t e v in e r il e Sf intei P a t r u z e c i m i ia V e c e r n i e
şi la P a v e c e r n i ţ ă , m e t a n i i nu f a c e m ; n u m a i c e l e
î n s e m n a t e în L i tu rg hia c e a m a i î n a i n t e S f in ţi tă ,
a d i c ă : Du pă : Să se îndrepte rugăciunea mea..:, 3
m e t a n i i . După p rohod ul sfintelor Daruri, 3 metanii.
Şi Ia: Fie Humele D om nului binecuvântat..., 3 m e t a
nii.” - Tipicul cel Mare p. 511.
12. în s ă p t ă m â n a P a t i m i l o r s e fac m e t a n i i în
b i s e r i c ă d e luni p â n ă m i e r c u r i s e a r a la L i t u r g h i a
c e a m a i î n a i n t e s f i n ţ i t ă iar la chilii s e fac p â n ă în
V i n e r e a c e a Mare. - Tipic. c. M. 554.
13. „De la N a ş t e r e a lui H ri s to s p â n ă Ia s f i n t e l e
A ră tă ri a l e lui D u m n e z e u (Botezul) n i c i d e c u m nu
e s t e po s t, nici p le c ă r i d e g e n u n c h i nu s e fac, nici în
bis erici, nici în chilii.” - Tipicul cel Mare p. 189.
14. E x p l i c a r e a m e t a n i i l o r . „Că nu în d e ş e r t , nici
c u m s -ar î n t â m p l a a u s o c o t i t Sfinţii Părinţi, şi a u d a t
ti pic b i s e r i c e s c p e n t r u s f i n t e l e m e t a n i i şi p e n t r u
r u g ă c i u n e , ci a v â n d î n ţ e l e g e r e cu d r e a p t ă s o c o
t e a l ă , c a rod s ă a ve m .
PRAVILA BISERICEASCĂ 227
Mai î n tâ i, s ă g r ă i m , p e n t r u m e t a n i i l e c e l e m a r i ,
c a r e î n t r u s f i n t e l e şi m a r e l e P a t r u z e c i d e zile a le
p o s t u l u i şi î n t r u a lt e p o s t u r i s e fac, p e c a r e le-a m
î n s e m n a t m a i s u s , d r a g o s t e i v o a s t r e , d in vechi
î n s e m n ă r i a l e s f i n t e l o r c ă r ţi sc ri in du -le , şi d e la cei
c e a u ş t i u t a c e a s t a cu i s c u s i n ţ ă a m î n t r e b a t , c e va
s ă î n s e m n e m e t a n i i m a r i ? Şi cu c a r e c h i p s e fac?
C â n d s e fac cu r u g ă c i u n e a S f â n t u l u i E f r e m ? C â n d
s e a p r o p i e v r e m e a s ă s e f a c ă s f i n t e l e m e t a n i i c e le
m a ri , a t u n c i f ie c a r e r i d i c â n d m â i n i l e şi î m p r e u n ă cu
oc hii s m e r i ţ i , şi pe cei ai min ţii îi î n ă l ţ ă m c ă t r e
D um nezeu, d u p ă cum ne învaţă d u m n e z e ie sc u l
Pavel, s c r i i n d c ă t r e Ti m o te i : Voiesc, zice, ca bărbaţii
să facă rugăciuni, întru tot locul, ridicând m â in i
cuvioase fără de m ânie ş i fără de gânduri. Apoi
î n c e p e r u g ă c i u n e a cu u m i l i n ţ ă , şi cu frica lui
D u m n e z e u , şi d e a r e d a r u l l a c r ă m i l o r ; a ş a s ă s e
r o a g e c u r u g ă c i u n e a S f â n t u l u i Ef rem; z i c â n d :
Doam ne ş i Stăpânul vieţii m e le ...”, s t â n d d r e p t şi
n e a b ă t u t c ă u t â n d c ă t r e D u m n e z e u cu oc hii cei
s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i , şi s ă v â r ş i n d r u g ă c i u n e a f a c e o
m e t a n i e î n c â t s ă p o a t ă a j u n g e cu c a p u l la p ă m â n t .
Apoi s c u l â n d u - s e şi s t â n d d r e p t , ia ră şi r i d i c â n d u - s e
p r e c u m m a i î n a i n t e , şi cu ochii cei s u f l e t e ş t i şi
trupeşti c ă u tâ n d către D um nezeu, se roagă zicând a
d o u a p a r t e a r u g ă c i u n i i S f â n t u l u i Efrem: „Iară
duhul înţelepciunii...” Şi s f â r ş i n d s tih ul r u g ă c i u n i i ,
ia ră şi f a c e o m e t a n i e m a r e , d u p ă c u m s-a a r ă t a t
m a i s u s . Şi s c u l â n d u - s e a d o u a o a r ă z ic e şi p e a
t re ia p a r t e d in r u g ă c i u n e a S f â n t u l u i Efrem: „Aşa
Doam ne împărate, dă-m i ca să-m i văd greşelile
m ele..." Şi s f â r ş i n d u - o f a c e a t r e i a m e t a n i e m a r e . ”
„Că nu s-a zis m a r e , a ş a , s i m p l u , ci e s t e m ă r i m e ,
c â t o m u l p o a t e s t â n d d r e p t , şi nici p u ţ i n (nu e s te )
228 IEROM. NICODIM SACHELARIE
să-şi p l e c e o m u l c a p u l la p ă m â n t (s p re a se) î n c h i
n a , şi fă ră d e nici o a d ă u g a r e , că unii îşi p u n
s c ă u n a ş lo ru şi î n a i n t e , iar alţii a lt c e v a , şi cu a c e s t e a
îşi m ângâie lenevirea lor, şi s o c o t e s c c u m c ă s e
a s e a m ă n ă cu cei c e d r e p t s e o s t e n e s c î n t r u s f i n t e l e
m etan ii cele m ări.”
„ Iar d u p ă a c e s t e a , şi p e n t r u c e l e 12 ( î n c h i n ă
ciuni) s ă î n c e p e m a s cr ie , d u p ă c u m şi în tip ic uri
a ş a s e g r ă i e ş t e , iar î n t r u a l t e l e „ uşoare” s e n u m e s c ,
ia ră î n t r u a l t e l e „ m ic i”. M ăca r d e ş i zic cei p r o ş ti că
şi a c e s t e a a ş a s e c u v i n e s ă s e f a c ă c a şi c e l e m a ri ,
a p o i n u s-a r fi g r ă i t a l t e l e , s a u „ uşoare”, s a u „ mici. ”
Şi d e s - a r fi c u v e n i t a s e m e n e a s ă s e fac ă, p r e c u m şi
c e l e m a r i , a p o i a r fi fos t şi a c e e a ş i r u g ă c i u n e a
S f â n t u l u i Efrem, ia r nu a l t a m a i s c u r t ă , c a r e e s te :
„D um nezeule curăţeşte-mă p e m ine păcătosul şi
m ă m iluieşte.” Şi a r fi t r e b u i t d e a s e m e n e a s ă s e
s c r i e m e t a n i i l e c e l e m a r i , ori p r e t u t i n d e n i e s t e s c r is
p r o a s t ă (simplă) î n c h i n ă c i u n e . Ia ră închinăciune se
num eşte aceea adică, cât poate om u l stând drept,
să se plece necăzând pe genunchi n ici capul ple-
cându-şi la p ă m â n t.” (ci s ă a j u n g ă n u m a i cu m â n a
la p ă m â n t ) .
„ P e n tr u a c e e a c â ţi d i n t r e voi v o i e s c s ă p ă z e a s c ă
p r e d a n i i l e Sf inţ ilo r Părinţi, şi să-şi f a c ă r u g ă c i u n e a
şi m e t a n i i l e în S f â n t a b i s e r i c ă cu b u n ă c u c e r n i c i e ,
s ă nu fie n e b ă g ă t o r i d e s e a m ă nici c â t d e p u ţ i n
d e s p r e a c e a s t a , ci m ă c a r d e a r fi şi înainte stătător,
sau cleric, sau mirean, să ia aminte, unde este scris
m etanie mare, să facă metanie mare fără de gră
bire, d u p ă c e s-a zis s f â n t a r u g ă c i u n e , cu frica lui
D u m n e z e u . Iar u n d e este scris închinăciune mică,
să facă închinăciune mică, d u p ă c u m s-a î n s e m n a t
a c e a s t a m a i s u s , şi nu împreună cu rugăciunea; ci
PRAVILA BISERICEASCA 229
m a i î n t â i s ă s e zică r u g ă c i u n e a , şi d u p ă r u g ă c i u n e
s ă s e fa c ă m e t a n i a , şi nu p r e c u m fac unii c a r e nu s e
p l e a c ă p r e d a n i i l o r Sf in ţi lo r Părinţi, n e d â n d u - ş i
s e a m a de iscusul (în s e m n ă ta te a ) sfintelor m etanii;
ci p l e c â n d u - s e , o d a t ă s e g â r b o v e ş t e şi p u ţ i n rid ic â n-
du-s e îşi face cruce, cu c a p u l a m e l i n ţ i n d ( î n s e m n â n d )
c h i p d e m e t a n i e , şi cu a s a n e o r â n d u i a l ă s o c o t e ş t e
c ă î m p l i n e ş t e r â n d u i a l a m e ta n ii lo r c e l o r p r e d a n i s i t e
d e Sfinţii Părinţi, nici cu r u g ă c i u n e a nu s e r o a g ă lui
D u m n e z e u , nici cu m i n t e a nici cu sufletul, ci c ât ă vre
m e îşi face d e ş a r t e l e s a l e m e ta n ii , c â t şi r u g ă c i u n e a
Sf ân tu lu i Efrem, ca un ieşit din minte se sârguieşte să
o grăiască. A s e m e n e a şi t o a t e r u g ă c i u n i l e s e s â r g u
i e ş t e s ă le p o t r i v e a s c ă cu m e t a n i i l e ( a d i c ă s ă le zi că
în t i m p u l c â t f ac e m e t a n i a ) , şi d e la a c e l e a p ă r u t e şi
n e c i n s t i t e m e t a n i i , şi d e la n e b u n a s a r u g ă c i u n e s e
s c o a l ă c a un n e b u n , nici el î n s u ş i nu ş t i e c e a fă c ut ,
nici la cel m a i m a r e al bisericii nu p ri v e ş te , ci s e
î n t r e c e u n u l p e altu l, şi s e c l a t i n ă ca o t r e s t i e b ă t u t ă
d e v â n t , n e l u â n d a m i n t e la cel c e f a c e b i n e şi nici
n u v o i e ş t e s ă î n v e ţ e , ci p r e c u m c i n e v a s-a î n t ă r i t
în n ă r a v u l s ă u , a ş a s t ă r u i e s ă r ă m â n ă . ”
„ î n s ă î n f r i c o ş a t l u c r u v r e a u s ă zic, c a nu c u m v a
n e ş t i i n d h o t ă r â r e a P ă ri n ţ il o r s ă c a d ă s u b p e d e a p s a
c a r e s e c i t e ş t e în D u m i n e c a Pravoslaviei c e a d i n t â i
a S f â n t u l u i Post, c e a s o b o r n i c e a s c ă a S f â n t u l u i a
t o a t ă l u m e a a S o b o r u l u i al Ş a p t e l e a a ş a : Toate cele
în afară de Predania Bisericească ş i învăţăturile şi
închipuirile Sfinţilor şi de-a pururea p om e niţilor
Părinţi, pe ascuns sau pe urmă lucrate, anatema să
fie. Iar î n t r e m e t a n i i , şi î n t r e r u g ă c i u n i v o m u r m a
c elu i c e zice: Că Duh este Dum nezeu, deci cu duhul
ş i cu adevărul voieşte pe acei ce se închină Lui. Şi
d u m n e z e i e s c u l v e r h o v n ic u l A p o s t o li lo r Pavel, c a r e
230 IEROM. NICODIM SACHELARIE
cu i s c u s i n ţ ă ş t i a s ă s e î n c h i n e în r u g ă c i u n e , a ş a
zice: Că de m ă voi ruga cu limba, duhul m eu se
roagă, iar mintea mea este fără de rod. D eci ce?
Ruga-mă-voi cu duhul, ruga-mă-voi cu mintea, cânta-
voi cu duhul, cânta-voi cu mintea. Şi iarăşi: Voiesc,
zice, să grăiesc în biserică cinci cuvinte cu mintea
mea, decât m ulţim e de cuvinte cu limba. Şi S f â n tu l
l o a n S c ă ra ru i: Strigat-am, zice, cu toată inim a mea,
adică cu trupul ş i cu duhul. Şi s fâ n tu l Q rig or e
Sin a itu l, zice: începutul rugăciunii m inţii este
lucrarea, adică puterea duhu lui cea curăţitoare şi
tainică lucrarea m in ţii cu sfinţenie. Iară s f â r ş i t u l ,
u i m i r e şi r ă p i r e a mi nţ ii c ă t r e D u m n e z e u . Şi S f â n t u l
Antioh , zice: Rugăciunea este o vorbire a m in ţii cu
Dumnezeu. Şi ia ră şi zice S f â n t u l l o a n S c ă r a r u i :
Rugăciunea este după a ei-şi facere, înfiinţare ş i
unire a oam enilor cu Dum nezeu. Şi ia ră şi a c e l a ş i
zice: începutul rugăciunii este ca din primele cuvinte
ale rugăciunii să izgoneşti asuprelile. Iară m ijlocul
este ca gâ n d u l să fie aţintit n u m a i în cele ce se zic,
ia r desăvârşirea ei este răpirea m in ţii către D um ne
zeu (extazul).
„ Pe nt ru a c e e a noi toţi, c âţ i din S f in te le S c r i p
turi, c e le m u l t e a c e s t e a p u ţ i n e c u v i n t e a u z i n d u - l e ,
s ă l u a m a m i n t e şi s ă nu c u v â n t ă m m u l t e î n t r u r u g ă
ciu ni, p r e c u m fac p ă g â n i i , c ă t r e c a r e zice Hristos:
Că li se pare că dintru m ultă cuvântarea lor, vor fi
auziţi. Şi ia r ă ş i S f â n t u l l o a n S c ă r a r u i , zice: fiu te
socoti înţelept întru cuvintele rugăciunii tale; că de
m ulte ori şi gângă viile cele copilăreşti, cele proaste
ş i nemeşteşugite, au plăcut Tatălui lor. Celui din
ceruri. Deci să nu începi a g ră i multe, ca să nu să
răspândească mintea ta întru căutarea cuvintelor,
un cuvânt al vameşului a m ilostivit pe D um nezeu;
PRAVILA BISERICEASCĂ 231
D o m n u l u i , iar v i n e r e a p e n t r u P a ti m il e s u f e r i t e d e EI
p e n t r u noi. D u m i n e c a o ţ i n e m , î n s ă , p e n t r u î n v i e r e a
D o m n u l u i din m o rţ i, c a zi d e b u c u r i e , în c a r e nici
g e n u n c h i i nu s e p l e a c ă . ” - Sfântul Petru J5. Vezi:
Metaniile. Dumineca. Postul.
MILOSTENIA. D u p ă c u m d r a g o s t e a fa ţă d e
a p r o a p e l e e s t e o d a t o r i e , t o t a ş a şi m i l o s t e n i a e s t e
o d a t o r i e , căci prin e a s e c u n o a ş t e d a c ă c in e v a
i u b e ş t e p e D u m n e z e u şi p e a p r o a p e l e . C r e d i n ţ a fă ră
d e f a p t e e s t e m o a r t ă . - Iacob 2, 17.
1. „Cine a j u t ă p e cel s ă r a c nu va d u c e li p s ă d a r
c i n e î n c h i d e ochii în f a ţa s u f e r i n ţ e i c el u i n e n o r o c i t ,
va a v e a p a r t e d e b l e s t e m . - Prov. 28, 27.
2. „Şi o r ic in e va d a d e b ă u t n u m a i un p a h a r cu
a p ă r e c e u n u i a d i n t r e cei mici, a d e v ă r u l vă s p u n c ă
nu-şi va p i e r d e p l a t a s a . ” - Mat. 10, 42.
3. „ F ie c a re s ă d e a d u p ă c u m a h o t ă r â t în i n i m a
lui n u cu p ă r e r e d e r ă u , s a u d e silă, c ă c i D u m n e z e u
i u b e ş t e p e cel c e d ă cu b u c u r i e . ” - I I Cor. 9, 7.
P e n t r u d a t o r i a m i l o s t e n i e i , ve zi : D atoria,
Faptele bune.
4. F i e c a r e e s t e i c o n o m n u m a i p e s t e t o t c e e a c e
a r e şi d e pr is os , d in c a r e t r e b u i e „să d o b â n d e a s c ă
o d i h n ă c o m p l e c t ă v ă d u v e l e , s ă r a c i i şi s t r ă i n i i c a r e
n e m e r n i c e s c , şi s ă nu-şi î n s u ş e a s c ă c in e v a din
a v e r e a Bisericii.” - Teofil 11.
5. „Ne s p u n e a u n o u ă Părinţii, c ă ş e z â n d ei
o d a t ă la m a s a u n u i f r a t e şi p e n t r u d r a g o s t e o s p ă
t â n d , u n fr a te a r â s la m a s ă . Şi v ă z â n d a c e a s t a ava
lo a n a p l â n s şi a zis: Ce e s t e în i n i m a a c e s t u i frate
de a râs, fii ndcă e s t e d a t o r m a i c u r â n d a p l â n g e ,
f i i n d c ă mănâncă din osteneală străină,” a d i c ă din
c e l e c ă p ă t a t e c a m i l o s t e n i e . - Patericpag. 267. Vezi:
Pomenirile la slujbe.
PRAVILA BISERICEASCĂ 233
MINCIUNA s e s ă v â r ş e ş t e prin g e s t u r i , c u v i n t e şi
f a p te , c a r e a u d r e p t s c o p d e a i n d u c e , i n t e n ţ i o n a t ,
p e a p r o a p e l e în r ă t ă c i r e p e n t r u s c o p u r i e g o i s t e .
J. Ea e s t e un p ă c a t g r e u c â n d s e s i l e ş t e s ă
t ă g ă d u i a s c ă a d e v ă r u l d u m n e z e i e s c . Ia t ă c e a zis
S f â n t u l A po st ol Pavel lui Elima v r ă jit or ul, c a r e c ă u t a
s ă d u c ă în r ă t ă c i r e p e d r e g ă t o r u l S e r g i u s P au lus :
„Om plin d e t o a t ă vic le nia şi d e t o a t ă r ă u t a t e a , fiul
d ia v o lu lu i şi v r ă j m a ş a t o a t ă n e p r i h ă n i r e a , nu m a i
î n c e t e z i tu s ă s t r â m b i c ă il e c e le d r e p t e a l e D o m n u
l u i ? ” Şi î n d a t ă a r ă m a s orb. - Fapte 13, 10.
2. Tot cel c e î n c h i d e ochii şi m i n t e , n u p o a t e fi
î m p ă r t ă ş i t cu S f i n t e l e Ta in e , f ii n d c ă el e s t e p u s în
s l u j b a diav olu lui . „Voi aveţi d e t a t ă p e diavolul,
z i c e a M â n tu i to r u l c ă t r e jidovi, şi vreţi s ă îm plin iţ i
p o f t e l e t a t ă l u i v o s tr u . El d e la î n c e p u t a fost ucigaş,
şi nu s e î n t e m e i a z ă p e a d e v ă r , p e n t r u c ă î n t r u el nu
e s t e a d e v ă r u l , fiind t a t ă l m i n c i u n i i . ” D a c ă di av olu l a
ucis, prin m i n c i u n ă , p e s t r ă m o ş i i n o ş tr i, a p o i şi cel
c e m i n t e s e c a n o n i s e ş t e ca u n u c i g a ş - Vezi:
Falsificarea.
3. M in ci una u ş o a r ă fă ră g â n d d e a f a c e r ă u , s e
c a n o n i s e ş t e ca şi d e f ă i m a r e a . Cel c e m i n t e d e silă
„6 luni şi m e t a n i i 15.” - FBQ p. 110; Efes. 4, 25; Mat.
12, 2 6 ; Scara f. 37, Scolia 23.
MINUNEA. C r e d i n ţ a e s t e p r o m o t o r u l vieţii religi
oase; m in u n e a este un stim ulent pentru credinţă,
d e c are d is p u n e n u m a i Providenţa d u m n e z e ia s c ă .
O d a t ă c r e d i n ţ a î n f i r i p a t ă şi d e s ă v â r ş i t ă în m i n t e a
o m u l u i , nu m a i a r e n e v o i e d e m i n u n e . C in e va p o a t e
f a c e m i n u n i c â n d D u m n e z e u îl a l e g e c a o r g a n al ei,
c a u n mijlo c d e a p ă r a r e a c r e d i n ţ e i c a r e t r e b u i e s ă
î n c o l ţ e a s c ă în a lt s u f l e t al a p r o a p e l u i , fiind s t e r p şi
fără a l t e po si b il it ă ţi d e a c r e d e în D u m n e z e u .
234 IEROM. NICODIM SACHELARIE
M in u n e a p o a t e fi c a s t i m u l e n t , s a u ca d o v a d ă a
o m n i p r e z e n ţ e i S a le , p e n t r u u n s u f l e t m a r e , s a u c a r e
a r e s ă d e v i n ă m a r e , c u m a fost S f â n t u l Pavel, c a s ă
s e p o a t ă c ă l ă u z i în lu c ru ri l e d e î n a l t ă c u g e t a r e , s p r e
a nu s e c l ă t i n a şi ră tă ci . - Sfântul Isaac Şirul, 37.
Vezi: Vedeniile.
MIRIDELE s u n t p ă r t i c e l e l e c a r e s e p u n p e S f â n
tul Disc a l ă t u r i d e S f â n t u l A gne ţ, î n t r u p o m e n i r e a
c e l o r vii şi a c e l o r m o r ţ i . Prin e l e c r e d i n c i o s u l
p a r t i c i p ă la Harul s f i n ţ i t o r al J e r t f e i M â n t u i t o r u l u i .
1. „Iar liturghii s ă s e facă d u p ă c e s e va p ă r ă s i
p ă c ă t o s u l d e p ă c a t e şi s e va p o c ă i cu o s â r d i e ; c ăc i
m i r i d a va fi î n t r u o s â n d ă , c â n d s e va a d u c e p e n t r u
cel c e face p ă c a t u l , p r e c u m cel c e s e c u m i n e c ă cu
n e v r e d n i c i e î n t r u o s â n d ă Iui îşi m ă n â n c ă şi b e a ,
p r e c u m z ic e Pavel; astf el va a v e a o s â n d ă şi a c e l a
p e n t r u c a r e s e a d u c e m i r i d a fă ră d e v r e d n i c i e , c â n d
n u s e p ă r ă s e ş t e d e p ă c a t e s a u d e fa ce p r a z n i c lui
D u m n e z e u s a u Sf in ţi lo r Lui.” - Sfântul Simeon Tes.
IX, 72, Pomenirile la slujbe, Ierosilia.
2. „ P r e a c u r v a r u l şi cel c a r e fa c e c u rv ie p e f a ţă
d e nu s e va p ă r ă s i , s ă nu s e p r i m e a s c ă la S f â n t a
Bise ri că, nici s ă s c o a t ă p r e o t u l p ă r t i c e l e la S f â n t a
P r o s c o m i d i e p e n t r u d â n s u l ; c ă o s â n d ă e s t e lui
a c e a s t a . ” - fîolitf.
3. Miridele c e l e p e n t r u Sfinţi s ă s e s c o a t ă d in
c e l e l a l t e p r e s c u r i (nu din c e a d in c a r e s-a s c o s S f â n
tul Agneţ), şi p e n t r u c r e d in c io ş ii cei c e le-au a d u s , şi
s ă a i b ă grijă s ă s c o a t ă m ir id ă p e n t r u fi e c ar e c e a t ă a
S f i n ţ i l o r şi p e n t r u f i e c a r e d i n c r e d i n c i o ş i i c e i c e
le -a u a d u s , a f a r ă n u m a i de cei ce vor fi făcând
fărădelege şi vor fi păcătuind Ia arătare, pentru că
m iridele sunt în locul feţelor celor ce le aduc ş i se
face acestora împărtăşire nevăzută cu fin'stos.
PRAVILA BISERICEASCĂ 235
şi p e H r is to s la g r o a p ă .
Ia ră p e n t r u trei a f u n d ă r i în a p a s c ă l d ă t o a r e i şi
trei s c o a t e r i , a r a t ă î n t r u p a r e a şi î n v i e r e a D o m n u l u i
c e a d e a t r e i a zi. P e n t r u că, c u m fu D o m n u l î n t r u
i n i m a p ă m â n t u l u i trei zile şi trei n o p ţ i , a d i c ă în
m o r m â n t , a ş a s e î n c h i p u i e s c şi cei b o t e z a ţ i î n t r u
trei a f u n d ă r i şi s c o a t e r i , c e l e trei zile şi trei n o p ţi
din g r o a p a D o m n u l u i . ” „ P e n tr u că, c u m e cel c e
î n t r u n o a p t e nu v e d e , ia ră c e l a c e e s t e în zi p e t r e c e
î n t r u l u m i n ă , a ş a e s t e şi î n t r u a f u n d ă r i c a şi î n t r u
n o a p t e , nu v e d e n i m i c a a c o l o u n d e s e b o t e a z ă , iară
d a c ă îl s c o a t e el v e d e l u m i n a zilei, f ă c â n d u - s e a p a
a c e e a la cel c e s e b o t e a z ă şi g r o a p ă t r u p e a s c ă şi
m u m ă s u f l e t e a s c ă . A s e m e n e a şi B ir uito ru l Hristos,
d a c ă s e b o t e z ă î n t r u Io r d a n , i e ş i n d d in a p ă , a t u n c i
l u m i n ă î n t r u D â n su l D uhu l S f â n t . ”
„ A s e m e n e a şi b o t e z a ţ i i , s e u n g cu S f â n t u l şi
Mar ele Mir p e t r u p u l gol, iar s u f le tu l s e s f i n ţ e ş t e cu
D uhu l S f â n t , şi î n tâ i s e u n g e la f r u n t e , p e n t r u izb ăvi
re a r u ş in ii c ălc ării lui A d a m , şi c a s ă v a d ă s la va
D o m n u l u i cu faţă d e s c o p e r i t ă , c u m s cr ie . D u p ă
a c e e a s e u n g e cu S f â n t u l Mir la u r e c h i , c a s ă a u d ă
s u f l e t e ş t e d u m n e z e i e ş t i l e şi Sfintele Ta in e şi d u m n e -
zeieş tile c u v in te . D u p ă a c e e a la n ă r i , s ă m i r o a s e cel
b o t e z a t d u m n e z e i e s c u l Mir, m i r o d e n i a lui Hris tos şi
el a d o u a o a r ă s e n a ş t e . D u p ă a c e e a p e p i e p t , ca
î m b r ă c â n d u - s e cu p l a t o ş a d r e p t ă ţ i i s ă b a t ă v â r t o s ,
şi s ă s t e a î m p o t r i v a v r ă j m a ş u l u i n o s t r u n e v ă z u t
d r a c , c a r e s e b a t e cu n o i. ” - PMB gl. 148; Sfântul
Sim eon Tes. III, 71-78.
4. U n g e r e a cu S f â n t u l Mir s e p o a t e r e p e t a , o a r e
c u m , n u m a i re ge lu i c â n d in tr ă în d o m n i e şi c e l o r c e
s-au l e p ă d a t d e c r e d i n ţ ă şi s e î n t o r c ia ră şi cu p o c ă
inţă , ia r n u şi c e l o r c e a u f ă c u t p ă c a t e m a r i , d a r a u
PRAVILA BISERICEASCĂ 237
j u g u l u i m o n a h a l , s ă nu fie m a i m i c d e 10 an i, s u p u s
î n t â i u l u i s t ă t ă t o r , c â t şi ce rc ă rii lui, şi d a c ă va s o c o t i
c ă e s t e n e c e s a r p e n t r u s t a b i l i r e a şi i n t r o d u c e r e a în
v i a ţ a m o n a h i c e a s c ă , a p r e l u n g i v r e m e a (de a-i ţ i n e a
în m ă n ă s t i r e ) , d e ş i Marele Vasile l e g i u i e ş t e în s f i n ţ i
t e l e s a l e c a n o a n e (18) c a f e c i o a r a c a r e vin e d e vo ie
la D u m n e z e u , s ă î m b r ă ţ i ş e z e v i a ţ a fe c i o r e l n i c ă la
v â r s t a d e 17 an i. Deci noi u r m â n d pildei p e n t r u
v ă d u v e şi d i a c o n i ţ e , prin a n a l o g i e , a m l i m i t a t la
a c e a s t ă v â r s t ă p e cei c e a l e g v i a ţ a m o n a h i c e a s c ă ,
p e n t r u c ă A p o s t o lu l scrie: „ V ă d u v a s e va s o c o t i în
b i s e r i c ă la v â r s t a d e 6 0 d e a n i ”, ia r s f i n ţ i t e l e c a
n o a n e (IV Ecum. 15) a u d i s p u s c a d i a c o n i ţ a s ă s e
h i r o t o n i s e a s c ă la 4 0 d e ani. B is e ri c a fiind î n t ă r i t ă
c u d u m n e z e i e s c u l H a r şi v ă z â n d c ă s p o r e ş t e î n a i n
te, s p r e î n t ă r i r e a şi a s i g u r a r e a c r e d i n c i o ş i l o r î n t r u
p ă z i r e a p o r u n c i l o r d u m n e z e i e ş t i , şi noi c u n o s c â n d
a c e a s t a a m r â n d u i t definitiv, c a s ă î n s e m n ă m cu
b i n e c u v â n t a r e a H a ru lu i c a şi cu o p e c e t e , p e cel c e
v r e a s ă î n c e a p ă n e v o i n ţ e l e c ă t r e D u m n e z e u , şi
a st f e l să-l î m b ă r b ă t a m a nu s e len evi şi a z ă b o v i
m u l t ă v r e m e , ci m a i v â r t o s î n d e m n â n d u - 1 s ă a l e a g ă
b i n e l e şi s ă s e î n t ă r e a s c ă în tr -în s ul.” - VIEcum . 40.
D a c ă s e a f l ă în m ă n ă s t i r e p o v ă ţ u i t o r i cu p r e g ă
tire p e d a g o g i c ă a l e a s ă , d u p ă c u m s p u n e S f â n t u l
Vasile în R eg u l a Mare 15, e b i n e s ă fie prim iţi co piii
la v â r s t a d e 10 a n i. I n s ă p e n t r u ei t r e b u i e c l ă d i r e
a p a r t e c a un fel d e orf elin at . P e n t r u v r e m i l e d e
a s t ă z i , în g e n e r a l v o rb in d , e m a i b i n e s ă s e r e s p e c t e
c a n . 18 al S f â n t u l u i Vasile, în c a r e p r e v e d e c a tin erii
s a fie primiţi în v â r s t a d e 16-17 ani.
4. „ L e p ă d ă r i l e d e l u m e fă ră j u d e c a t ă şi isp iti re,
s t r i c ă m u l t r â n d u i e l i i m o n a h a l e , d e o a r e c e unii
intrând cu semeţie în viaţa m onahală ş i îm puţinând
PRAVILA BISERICEASCĂ 239
tir e s ă s e î n t o a r c ă i a r ă ş i în l u m e , a t u n c i a c e i a s ă
n -a ib ă nici u n c a n o n . ” - PM Bgl. 118.
7. C o n s a c r a r e a m o n a h a l ă . „ D e o a r e c e unii s e
f o r m a l i z e a z ă a s e î m b r ă c a în h a i n a m o n a h a l ă , nu
ca s ă s l u j e a s c ă D o m n u l u i î n t r u c u r ă ţ i e , ci c a s ă
d o b â n d e a s c ă n u m e d e evlavie prin c u c e r n i c i a
c h i p u l u i , şi din a c e a s t a s ă d o b â n d e a s c ă u n t rai b u n .
Deci l e p ă d â n d n u m a i p ă r u l , l o c u i e s c în c a s e l e lor,
fă ră s ă î m p l i n e a s c ă v r e o o b l i g a ţ i e din c e l e c u v e n i t e
m onahilor.”
„ Sf â n tu l şi m a r e l e S i n o d a h o t ă r â t , c a s ă n u s e
î n v r e d n i c e a s c ă n i m e n i s c h i m e i m o n a h i c e ş t i , fără
p r e z e n ţ a ( na ş ul ui ) c elu i o b l i g a t a-1 prim i la s u p u
n e r e şi c a r e (naş), s ă f ă g ă d u i a s c ă p u r t a r e a d e grijă
ce-şi ia a s u p r ă - ş i p e n t r u a p o v ă ţu i p e a c e l (nou
c ă l u g ă r i t ) la m â n t u i r e a s u f l e t u l u i . Acela t r e b u i e s ă
fie b ă r b a t i u b i t o r d e D u m n e z e u şi p r o e s t o s d e m ă
n ă s t i r e (lo c u in d în a c e a m ă n ă s t i r e ) şi în s t a r e d e a
p o v ă ţ u i p e c i n e v a c a r e e s t e a d u s d e c u r â n d la
H ri s to s .”
„Iară d e s e va d o v e d i v r e u n u l t u n z â n d p e c in e v a
fără p r e z e n ţ a p o v ă ţ u i t o r u l u i (naş), a c elui o b l i g a t a-1
l u a p e a c e l a s p r e a s c u l t a r e , s ă s e s u p u n ă c a te ri s ir i i
(căci n a ş u l t r e b u i e s ă fie duh o v n ic ), c a un n e s u p u s
c a n o a n e l o r şi s t r i c ă t o r al b u n e i r â n d u i e l i m o n a h i
ceş ti. Cel c e s-a t u n s fă ră d e b u n a r â n d u i a l ă şi l e g e a
( c a n o a n e l o r ) , s ă s e d e a în a s c u l t a r e într-o m ă n ă s t i r e
în c a r e va s o c o t i e p i s c o p u l loc ului, d e o a r e c e t u n d e
rile c e l e fă ră d e j u d e c a t ă şi g r e ş i t f ă c u t e n e c i n s t e s c
s c h i m a m o n a h a l ă şi h u l e s c n u m e l e Iui H r i s t o s .” - /-//
2. - S c h i m n i c u l t r e b u i e s ă a i b ă n a ş t o t s c h i m n i c .
8. „ Sf in ţi te le f e c io a r e , c â n d s e d e s p a r t d e p ă r i n
ţii c a r e le o c r o t e a u , s ă s e în c r e d i n ţ e z e fem e ilo r c el or
m a i c i n s t i t e ( n a ş a d e c ă l u g ă r i e ) , prin grija e p i s c o p u -
PRAVILA BISERICEASCĂ 241
p r e l u n g e ş t e d e Ia 6 luni p â n ă la 3 a n i s a u şi m a i
m u l t , p â n ă c e v in e la m a j o r a t u l t u n d e r i i în m o n a
h i s m , î n c e p â n d c a m d e la v â r s t a d e 2 0 a n i d u p ă
a n a lo g ia vârstei ipo-diaconului.
2. D u p ă c u m l o g o d n a nu e s t e n u n t ă , t o t a ş a şi
r a s o f o r i a nu e s t e c ă l u g ă r i e , ci o s t a r e d e t r a n z i ţ i e şi
p r e g ă t i r e p e n t r u a s e c o n s a c r a lui Hristos. A c e s t
l u c r u s e o b s e r v ă şi d in faptul c ă u n fr a t e p o a t e fi
t u n s d i r e c t în m a n t i e , fără a fi f ă c u t m a i î n t â i
r a s o fo r, p e c â n d la h i r o t o n i e , m a i î n tâ i s e fa c e
i p o d i a c o n şi a p o i d i a c o n .
3. R a s o f o r u l c a r e s e l e a p ă d ă d e f ă g ă d u i n ţ a
f ă c u t ă în fa ţa s t a r e ţ u l u i şi a fr ă ţ i m e i , i s e c o n s i d e r ă
c ă s ă t o r i a ca a d o u a n u n t ă , d u p ă c a n o n u l 19 Anc ira
şi 18 S f â n tu l Vasile. Vezi şi Făgăduinţa. Blestemul,
Afurisirea, Anatema.
MONAHUL STAVROFOR. A d o u a t r e a p t ă e s t e a
m o n a h u l u i în m a n t i e , s a u m a n t i o f o r u l , s a u a s chi -
m e i mici s a u a s ta vro fo rie i. O d a t ă c o n s a c r a t prin
j u r ă m i n t e l e d e p u s e s o l e m n î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar,
călugărul este leg at pentru to td e a u n a de viaţa
r e t r a s ă a m ă n ă s t i r i i ; Vezi: Apostazia m onahului.
1. „M on ah ul s a u m o n a h i a nu s e c u v i n e a-şi l ă s a
m ă n ă s t i r e a s a şi a s e d u c e la a l t a . Iar d e s-a r î n t â m
pla a c e a s t a , e s t e n e c e s a r a-i o s p ă t a , iar a-i p ri m i
f ă r ă î n v o ir e a e g u m e n u l u i d e u n d e a u p l e c a t nu e s t e
î n g ă d u i t . ” - VII Ecum . 21.
2. „Cele ce-şi a l e g via ţă p u s t n i c e a s c ă şi s e s t a b i
l e s c în m ă n ă s t i r e , s ă nu i a s ă n i c i d e c u m ; iar d a c ă
v r e o n e v o ie n e a p ă r a t ă le-ar sili p e e le , li s e î n g ă d u i e
cu b i n e c u v â n t a r e a s t a r e ţ e i . Şi a t u n c i nu s i n g u r e , ci
î n s o ţ i t e d e m a i c i b ă t r â n e s a u cu c e l e c e s u n t
p r o e s t o a s e în m ă n ă s t i r e d u p ă p o r u n c a s t a r e ţ e i ,
n e î n g ă d u i n d u - s e a d o r m i în a f a r ă d e m ă n ă s t i r e . ”
PRAVILA BISERICEASCĂ 243
„D ar şi b ă r b a ţ i i c a r e t r ă i e s c v ia ţa m o n a h i c e a s c ă
silindu-i t r e b u i n ţ a p o t ieşi cu b i n e c u v â n t a r e a c el ui
c e i s-a î n c r e d i n ţ a t e g u m e n i a . D r e p t a c e e a , c e l a c e
c a l c ă h o t ă r â r e a c e a s t a b i l i t ă a c u m d e noi, fie b ă r
b a ţi , fie fe m e i, s ă s e s u p u n ă p e d e p s e l o r c u v e n i t e . ” -
VI Ecum. 46.
3. „...Acum î n s ă î n t i n z â n d u - s e p r e t u t i n d e n i
b u n a c i n s t i r e şi B ise ri ca s c ă p â n d d e s c a n d a l , o a r e
c a r e d u c â n d u - s e din m ă n ă s t i r i l e lor şi u m b l â n d
î n c o a c e şi în c o lo , c a u n r ă u g r e u d e stăvilit, u m p l e
m ă n ă s t i r i l e d e n e c u v i i n ţ ă (s minteli), o b i ş n u i n d u - s e
cu n e o r â n d u i a l a , a d u c d e s t r ă m a r e şi s t r i c ă c i u n e
c i n s t i t e i s u p u ş e n i i . î n s ă S f â n t u l şi Marele S i n o d ,
c u r m â n d p o r n i r e a n e s t a t o r n i c ă şi n e s u p u n e r e a , a
h o t ă r â t , că, d a c ă vreun monah, părăsind m ănăsti
rea sa, s-ar duce ia alta, sau a r şedea în locuinţă
lumească, atât el cât ş i cel ce l-a p rim it să fie afuri
siţi, p â n ă c e f u g a r u l s-a r î n t o a r c e în m ă n ă s t i r e a din
c a r e ră u a ie şi t.”
„ î n s ă d a c ă e p i s c o p u l va voi a m u t a în a l t ă
m ă n ă s t i r e p e m o n a h i i cei d o v e d iţ i a fi evlavioşi şi
cu v ia ţă c i n s t i t ă , p e n t r u b u n u l m e r s al m ă n ă s t i r i i ,
s a u d e va s o c o t i să-i m u t e în v r e o c a s ă l u m e a s c ă ,
p e n t r u m â n t u i r e a c e l o r c e l o c u i e s c î ntr -în sa, s a u în
a l t ă p a r t e i-ar p u n e s ă a d m i n i s t r e z e , a c e a s t a nu-i
fa c e vino va ţi nici p e m o n a h i , nici p e cei ce-i pri
m e s c . ” - I-II, 4.
4. „Se c u v i n e c a m o n a h u l c a r e a l e p ă d a t s c h i m a
( a d i c ă c h ip u l m o n a h i c e s c ) , c â n d s e va î n t o a r c e şi s e
va p o c ă i , s ă s e î m b r a c e ia ră şi cu s c h i m a m o n a h a l ă
d e c a r e s-a d e z b r ă c a t , fără a i s e m a i citi ia ră şi
r u g ă c i u n i l e s c h i m e i lui.” - S fântulN ichifor 14.
5. „Mu e s t e î n g ă d u i t cui va a b ă g a în c a s a s a p e
m o n a h u l a c e l a c a r e va l e p ă d a s f â n t a s c h i m ă şi nu
244 I E R ΟΜ . NICODIM SACHELARIE
s e î n d r e p t e a z ă ; d a r nici să-I h e r e t i s e a s c ă c i n e v a , ”
a d i c ă să-i d e a b u n ă zi ua . - Sfântul Tiichifor 24.
6. „ C ă l u g ă r u l c a r e va l e p ă d a s f â n t u l c h i p şi nu
va v re a să-şi vie î n t r u p o c ă i n ţ ă c a s ă s e î n d r e p t e , p e
a c e l a nici să-l b a g e în s e a m ă c in ev a , nici s ă s e
a m e s t e c e cu d â n s u l , nici să-i g r ă i a s c ă , ci n u m a i să-l
t o t b l e s t e m e , şi să-i z ic ă a n a t e m a . ” - PMB gl. 123.
Vezi: Apostazia monahilor.
7. „ P e n t r u trei pricini s e î n g ă d u i e m o n a h u l u i s ă
p l e c e d in m ă n ă s t i r e a sa:
a) d a c ă e g u m e n u l e s t e e re tic ;
b) d a c ă i n t r ă fe m e i în m ă n ă s t i r e , şi
c) d a c ă î n v a ţ ă copiii m i r e n i l o r c a r t e în m ă n ă s
tire, d e o a r e c e e s t e n e c u v i i n c i o s c a t o a t e c â t e s e fac
în m ă n ă s t i r e s ă s e d e s c o p e r e d e copii, o a m e n i l o r
m i r e n i . ” - S f â n t u l fiichifor 17.
8. Cel c e s e p r i m e j d u i e ş t e s u f l e t e ş t e „ se c u v i n e
c a m a i î n a i n t e s ă s p u n ă p r o e s t o s u l u i din c e c a u z ă
p l e a c ă , şi d a c ă a fost a r ă t a t ă p r ic in a d e v ă t ă m a r e şi
p r i m e j d i e s u f l e t e a s c ă , t r e b u i e s ă p l e c e d e a c o l o şi
s ă nu m a i ţ i n ă s e a m ă d e l e g ă t u r a p r o e s t o s u l u i . ” -
S f â n t u l Micolae 6. Vezi: Legătura duhovnicească.
9. î n t r e ţ i n e r e a c ă l u g ă r u l u i . - „ M o n a h i i s u n t
d a t o r i s ă nu a i b ă n i m i c p r o p r i u , ci t o a t e a l e lor s ă
fie a f i e r o s i t e m ă n ă s t i r i i . P e n t r u că fericitul Luca
zice fa ţă d e cei c e c r e d e a u î n t r u H ristos, şi c a r e
î n c h i p u i a u v i e ţ u i r e a m o n a h i l o r : „nici u n u l n-avea
ce va al s ă u di n a v e r e a s a p r o p r i e , ci t o a t e e r a u d e
o b ş t e . ” P e n t r u a c e a s t a , cei c e v o i e s c a fi m o n a h i , li
s e î n g ă d u i e m a i î n tâ i s ă l a s e prin t e s t a m e n t a v e r e a
lor, cu i vor voi şi c ă r o r a n u li s e î m p o t r i v e ş t e l e g e a ;
căci d u p ă c e s e vor f a c e m o n a h i , m ă n ă s t i r e a a r e
s t ă p â n i r e p e s t e t o a t ă a v e r e a lor, şi n i m i c nu li s e
m a i d ă v oi e a d i s p u n e şi a s e îngriji d e e a . ”
PRAVILA BI SERI CEASCA 245
„Iar d e s e va vădi v r e u n u l c ă îşi î n s u ş e ş t e o a r e
c a r e a v e r e n e a f i e r o s i t ă m ă n ă s t i r i i şi s e r o b e ş t e d e
p a t i m a iubirii d e câştig, e p is c o p u l s a u e g u m e n u l s-o
v â n d ă în p r e z e n ţ a m u l ţ i m i i şi s ă o î m p a r t ă Ia cei
s ă r a c i şi lipsiţi. Cel c e a c u g e t a t a-şi î n s u ş i u n astfel
d e c â ş t i g , e s t e c a şi A n a n i a din v e c h i m e . (Γ. Ap. 5),
S f â n tu l S i n o d a h o t ă r â t s ă fie î n ţ e l e p ţ i t cu c e r t a r e
potri vit ă. Şi e s t e ş t i u t c ă c e l e c a n o n i s i t e d e S f â n t u l
S i n o d p e n t r u m o n a h i i b ă r b a ţ i vor fi r e s p e c t a t e la fel
şi p e n t r u m o n a h i i l e f e m e i . ” - I-II, 6.
10. „Atât d e m u l t s-a lă ţi t s p u r c ă c i u n e a iubirii
d e a r g i n t la p o v ă ţu it o ri i bisericilor, î n c â t unii d i n t r e
b ă r b a ţ i i şi fe m e i l e e v l a v i o a s e , a m ă g i n d u - s e p r i m e s c
prin a u r p e cei c e vin în t a g m a i e r a t i c e a s c ă şi în
vi a ţa m o n a h i c e a s c ă , u i t â n d p o r u n c a D o m n u l u i . Şi
s e face, d u p ă c u m z ic e Marele Vasile, c ă î n c e p u t u l
fiind n e t r e b n i c t o t re s tu l e s t e d e l e p ă d a t . Căci nu
e s t e cu p u t i n ţ ă a sluji lui D u m n e z e u şi lui M a m o n a .
(Mat. 6, 24). Deci d a c ă s e va a fl a c i n e v a f ă c â n d
a c e a s t a , d e va fi e p is c o p , s a u e g u m e n , s a u altcineva
di n c e a t a i e r a t i c e a s c ă , ori să înceteze, ori să se
caterisească, d u p ă c a n o n u l 2 al S f â n t u l u i S i n o d din
Calcedon.”
„De va fi egumen să s e i z g o n e a s c ă din m ă n ă s t i
re şi s ă s e t r i m i t ă în a l t ă m ă n ă s t i r e s p r e s u p u n e r e ;
la fel şi e g u m e n u l c a r e n -a re h i r o t o n i e d e p r e z b i t e r . ”
„Iar r e f e r i t o r la a v e r e a c a r e s e d ă d e p ă r in ţi s u b
c u v â n t d e z e s t r e fiilor lor, s a u c el e c â ş t i g a t e d e ei
p e r s o n a l , a d u c â n d u - l e ( d r e p t d o n a ţi i) şi m ă r t u r i s i n d
cei c e le a d u c c ă le-au a f i e r o s i t lui D u m n e z e u , h o t ă
r â m , fie c ă r ă m â n , fie c ă p l e a c ă d in m ă n ă s t i r e ,
acelea să ră m â n ă mănăstirii, d u p ă făg ăd u in ţa celor
c e le-au a d u s , (adic ă m o n a h u l î n s u ş i s a u r u d e n i i l e
lui),...” - VII Ecum. 19. Vezi: Hirotonia 25.
246 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E
11. „Toată a v e r e a a c e l u i a c e a l e p ă d a t c ă l u g ă r i a
va r ă m â n e a la m ă n ă s t i r e a d e la c a r e a fu git , c â n d
şi-a l e p ă d a t c ă l u g ă r i a . ” - PMB gl. 125.
12. „De va m u r i un e g u m e n din tr -o m ă n ă s t i r e şi
d u p ă m o a r t e a lui vo r veni o a r e c a r e d i n t r e r u d e n i i l e
lui şi vor c e r c a şi vor c e r e din a v e r e a lui ceva , s ă nu
s e d e a lor nici u n fir d e p ă r nici s ă ia a m i n t e la
d â n ş i i , ci să-i g o n e a s c ă pe d â n ş i i cu r u ş i n e . ” - PBG,
p. 109 (78).
13. A b a t e r i d i s c i p l i n a r e . - C ă l u g ă r u l e s t e şi el
o m , şi r ă m â n e p u r u r e a o m , t r ă i n d s u b c o n d i ţ i i l e
vieţii o m e n e ş t i , n ă z u i n ţ a s p r e d e s ă v â r ş i r e e s t e c e v a
c a r e nu-1 î m p i e d i c ă s ă r ă t ă c e a s c ă d r u m u l . D a c ă p e
l â n g ă r ă tă c ir il e c a r e iz vor ăsc d in i m p e r f e c ţ i u n e a
o m e n e a s c ă , s e m a i a d a u g ă şi i s p i t e l e c a r e vin d e Ia
t r u p , d e la l u m e şi d e la diavol, a t u n c i n e g r e ş i t
t r e b u i e s c c ă u t a t e şi m ij lo a c e d e î n d r e p t a r e . Sfinţii
P ă ri nţi c o m b a t p ă c a t u l prin c h e m a r e a la p o c ă i n ţ ă
d e p l i n ă , la p o s t şi r u g ă c i u n e , şi la S f â n t a S p o v e
d a n i e cu î m p l i n i r e a c a n o n u l u i p e n t r u p ă c a t , a d ă u
g â n d şi p e n i t e n ţ e a s p r e c e l o r î n d ă r ă t n i c i şi n ă ră v iţ i.
14. „ C ă lu g ă r u l o r i c e lu c ru va face, m a r e s a u
mic, fă ră d e b i n e c u v â n t a r e a e g u m e n u l u i , . . . e g u m e
nul s ă nu c r u ţ e a c e l lu cru, p e n t r u c ă e f ă c u t fă ră d e
î n v ă ţ ă t u r a n ă s t a v n i c u l u i , ci să-l a r d ă şi cu b la g o s l o -
venie să în c ea p ă altul.”
15. „De va s t r i g a frate pe fr at e , şi nu va z ic e
a c e l a , a u d , s ă f a c ă 100 d e m e t a n i i . ” - PBG. p. 127.
16. „Orice c ă l u g ă r va grăi c u v i n t e c u r m e z i ş a t e
(p otr ivn ic e) e g u m e n u l u i s ă u , să-l g o n e a s c ă din
m ă n ă s t i r e . . . , c ă e s t e c a o o a i e b u b o a s ă , c a s ă nu
u m p l e şi a l t e oi d e b u b e . . , ”
17. „ C ă lu g ă r u l d e va face î n v ă l u i a l ă şi va î n t i n d e
fraţii fără d e î n v ă ţ ă t u r ă (îi va răzvrăti), s ă s e poc ăi a s -
PRAVILA BISERICEASCĂ 247
c ă 2 s ă p t ă m â n i , şi m e t a n i i o m i e . ” - PBG p. J18-J19.
18. „ C ă lu g ă r u l d e va vorbi în b i s e r i c ă cu a lt ul,
s a u c â n t â n d va r â d e , m e t a n i i 100.” Vezi: Lipsa de la
slujbă.
19. „Iară d e va fi cu ne g ri ja e c l e s i a r h u l u i b i s e
rica l ă s a t ă n e m ă t u r a t ă în 2 s ă p t ă m â n i , s a u c a n d e l ă
n e s p ă l a t ă , s ă s e p o c ă i a s c ă în trei s ă p t ă m â n i , m e t a
nii 5 0 0 în zi.”
20. „Iară cu n e g r ij a e c l e s i a r h u l u i d e s e va r ă s
t u r n a c e v a di n v a s e l e bisericii şi s e vor c ă l c a , ori
c a r t e , ori a lt c e v a , d e t r e a b a a c e e a s ă s e p o c ă i a s c ă
în 4 s ă p t ă m â n i , 7 0 d e m e t a n i i în zi.”
21. „C helarul sau trapezarul d e vo r l ă s a n i s c a i
b u c a t e cu n e s o c o t i n ţ ă şi s e vor î m p u ţ i , şi le vor
l e p ă d a . . , ia ră alţi s ă r a c i vor dor i a ş a o a r e c e , i a r ă
a c e s t a nu va c ă u t a d u p ă s fa tu l e g u m e n u l u i şi s ă
t o c m e a s c ă f i e c a r e t r e a b ă , unii c a a c e i a s ă a i b ă
p o c ă i n ţ ă în 2 luni şi m e t a n i i c â t e o m i e în zi.”
22. „Cine va s p a r g e o a l ă s a u s t r a c h i n ă , s a u a l t
c e v a , s ă ia c a n o n d e la n ă s t a v n i c u l . . . ”
23. „ C ă l u g ă r u l d e va şedea Ia masă, şi d e va
g r ă i c u v i n t e d e ş a r t e , s ă p o s t e a s c ă p â n ă la a lt p r â n z ,
şi m e t a n i i 2 0 0 . . . ”
24. „Cine va lu a post şi va c âr ti, şi va g ră i
c u r m e z i ş a t (îm potri vă ) c ă nu va şti folosul lui, (a
po s tu lu i) , s ă p o s t e a s c ă o s ă p t ă m â n ă ”.
25. „Cine nu va fi la b l a g o s l o v e n i a m e s e i s ă nu
m ă n â n c e , ci s ă m ă n â n c e m a i a p o i . ”
26. „Cine va m e r g e la s l a d n i ţ ă (c ra m ă ), s a u la
p iv n iţ ă fără d e v r e m e , s ă p o s t e a s c ă o zi.”
27. „Milostenia. „ C ă lu g ă r u l c e va p e t r e c e în m ă
n ă s t i r e şi va v r e a s ă d e a u n u i s ă r a c m a n t i a lui, s a u
c a m i l a f c a , s a u r a s ă , s a u c ă m a ş a , s a u c ă lţ u n ii , s a u
a l t c e v a din tr-a lui, n-are p u t e r e s ă d e a fă ră d e în tr e-
248 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E
b a r e a şi fă ră d e î n v ă ţ ă t u r a e g u m e n u l u i ; p e n t r u că
g r e ş e s c unii c a a c e i a , că şi s u f l e t u l şi t r u p u l l-au d a t
p e n t r u D u m n e z e u î n t r u s l u j b ă , şi s u b p u t e r e a e g u
m e n u l u i , d a r c u m li s e c a d e s ă g r ă i a s c ă a c e i a ,
a c e a s t a voi s ă fac s a u a c e e a , s a u a c e a s t a e s t e a
m ea sau a ce e a? ”
28. „ C ă l u g ă r u l d e va u m b l a d u p ă m e s e l e o a m e
nilor, s a u la nunţi... î n t r u p e t r e c e r i l e m i r e n e ş t i ,
D u m n e z e u îi g r ă i e ş t e că e c â i n e , că nu-1 l a s ă d r a c u l ,
p e n t r u ca s ă v a d ă fem e i m i r e n e ş t i . ”
29. „ C ă l u g ă r u l d e va m e r g e cu o f e m e i e o m il ă
d e p ă m â n t , s ă s e p o c ă i a s c ă o s ă p t ă m â n ă , şi m e t a
nii 100 în zi; unii c a a c e i a c u voia lor îşi s p u r c ă
i n i m a lor..., m a i v â r t o s cei c e m ă n â n c ă şi b e a u cu
dânsele; d e p a r te este a c e s ta de călugărie...”
30. „ C ă l u g ă r u l d e va f a c e c â n t e c e m i r e n e ş t i şi
va j u c a , a c e s t a e s t e o m al d r a c u l u i , ia r n u al lui
D u m n e z e u , s ă s e p o s t e a s c ă trei an i, m e t a n i i o m i e , ”
31. Călugărul de va muri, şi va a v e a g a l b e n i şi
t a l e r e , şi nu va fi s p u s d e a c e a s t a d u h o v n i c u l u i s ă u ,
s a u e g u m e n u l u i , d e vor fi în m ă n ă s t i r e a s c u n ş i , şi
s e vor a f l a d u p ă m o a r t e a lui, să-i ia e g u m e n u l , s a u
un d u h o v n i c b ă t r â n , şi să-i a r u n c e p e d â n ş i i î n t r u
g r o a p a lui şi s ă g r ă i a s c ă : A rgin tu l tău să fie cu tine
de pierire!Ş\ toţi câţi s e t e m d e D u m n e z e u s ă n u ia
n i m i c a d e la d â n s u l , c ă foc n e t r e c u t îşi ia u lor, şi a ş a
să-i a r u n c e în g r o a p ă , şi n i m i c s ă nu c â n t e p e d â n
sul. Şi ia ră e g u m e n u l , s a u a c e l s t a r e ţ b ă t r â n să-i
a d u n e p e d â n ş i i , şi a ş a d e va fi fos t în m ă n ă s t i r e , s ă
f a c ă e g u m e n u l cu toţi fraţii p o s t 4 0 d e zile, şi p o c ă
i n ţă p e n t r u fr at e le , şi a ş a s ă r o a g e p e D u m n e z e u
p e n t r u d â n s u l , şi s ă facă c â t e 12 m e t a n i i în zi. C â n d
s e vor u m p l e a 4 0 d e zile, a t u n c i să-i f a c ă t o a t ă
p o m e n i r e a lui, c a şi a l t o r fraţi c a r e s e p r i s t ă v e s c , şi
PRAVILA BISERICEASCA 249
s ă c h e m e s ă r a c i i şi m iş e ii, şi s ă le î m p a r t ă e g u m e
nul a c e a s t r â n s o a r e a c e l u i frate , ia ră în m ă n ă s t i r e
s ă nu ia d i n t r - a c e e a nici un b a n . ” - PBG. pag. 119-
121,142).
32. Pravila monahului, vezi: Rugăciunea, Metaniile.
33. D e s p r e e g u m e n , vezi: Stareţul, Datoriile.
MONAHUL SCHIMNIC. D u p ă c u m a r h i e r e u l e s t e
d e s ă v â r ş i t u l cleric, t o t a ş a şi m o n a h u l s c h i m n i c
este desăvârşitul monah.
1. C a n d i d a t u l d e s c h i m n i c i e , d a c ă n-a fos t c ă s ă
torit, t r e b u i e s ă fie cel p u ţ i n în v â r s t ă d e 4 0 d e ani;
(c. 15 al S. IV E cum.) iar d a c ă a fost c ă s ă t o r i t t r e b u i e
s ă a t i n g ă v â r s t a d e 6 0 d e an i, prin a n a l o g i a cu 1
Tim. 5, 9.
2. „Deş i p â n ă a c u m un ii d i n t r e a r h i e r e i e r a u
siliţi s ă r ă m â n ă la î n ă l ţ i m e a ar h ie ri e i, c â n d s e p ogo-
r a u în s c h i m a m o n a h a l ă ( a d ic ă s e f ă c e a u s c h i m
nici), d e ş i p r o c e d a u a st fe l to tu ş i e r a u t r e c u ţ i cu
v e d e r e a . Deci a c e s t S f â n t şi E c u m e n i c 134 S i n o d î n
d r e p t â n d a c e a s t ă s c ă p a r e din v e d e r e şi r e a d u c â n d
n e c u v i i n c i o s u l p r o c e d e u în c a d r u l l e g iu ir il o r b i s e r i
c eş ti , a h o t ă r â t , ca, o r i c a r e e p i s c o p , s a u o r i c a r e
a ltu l va voi s ă s e p o g o a r e din v r e d n i c i a a r h i e r a t i -
c e a s c ă la v i a ţ a s tr ic t m o n a h i c e a s c ă şi a î n d e p l i n i
c e l e c u v e n i t e p o c ă i n ţ e i s c h i m n i c e ş t i , a c e s t a s ă nu
mai în d e p lin e a s c ă slujba d u p ă rânduiala vredniciei
a r h i e r e ş t i , c ăc i f ă g ă d u i n ţ a m o n a h i l o r e s t e s p r e
s u p u n e r e şi u c e n i c i e , ia r nu s p r e d ă s c ă l i e şi
p r o i e s t o ş i e , nici nu f ă g ă d u i e s c s ă p ă s t o r e a s c ă pe
alţii, ci s ă s e c o n d u c ă n u m a i p e s i n e î n s u ş i . ”
„ D r e p t a c e e a , d u p ă c u m s-a zis m a i s u s , l e g i u i m
c a d e a c u m î n a i n t e , nici u n u l d i n t r e cei c e s u n t în
c a t a l o g u l a r h i e r e s c , s a u d i n t r e p ă s t o r i (arhierei), s ă
n u s e p o g o a r e p e s i n e în c e a t a c e l o r c e s u n t p ă s t o
riţi şi s e p o c ă i e s c . Ia r d a c ă a r î n d r ă z n i v r e u n u l s ă
f a c ă a c e a s t a , d u p ă î n ş t i i n ţ a r e a şi h o t ă r â r e a d a t ă
a c u m , s ă s e l i p s e a s c ă d e t r e a p t a a r h i e r e a s c ă şi s ă
nu p o a t ă a s e m a i î n t o a r c e la v r e d n i c i a d e m a i
în a i n t e , d e c a r e s-a l e p ă d a t din voia lui.” - Sf. Sofia 2.
3. S c h i m n i c u l n u s e p o a t e f a c e a r h i e r e u şi nici
nu p o a t e lu a v r e u n fel d e c o n d u c e r e , d e c â t n u m a i
s ă s l u j e a s c ă Ia b i s e r i c ă , d a c ă e s t e cleric, s a u s ă s e
î n d e l e t n i c e a s c ă cu t r a d i ţ i o n a l a r o c o d e l i e m ă n ă s t i
r e a s c ă . El e s t e d a t o r c a să-şi f a c ă î n t o t d e a u n a p r a
vila r u g ă c i u n i l o r şi s ă p r a c t i c e î n a l t a a s c e z ă , d u p ă
c u m s-a f ă g ă d u i t î n a i n t e a s f â n t u l u i Altar. Vezi: Pust
nicia, Metaniile, Rugăciunea. Isihasmui.
MONAHUL SI PREOTUL. Vezi: Preoţia.
MONĂSTIRILE s u n t p a l e s t r a s a u locul a m e n a j a t
s p e c i a l p e n t r u exerci ţi i a s c e t i c e . D u p ă c u m în b i s e
rică nu s e p r i m e s c d e c â t cei c e c r e d î n t r u Hristos,
t o t a ş a şi în m ă n ă s t i r e n u s e p r i m e s c d e c â t cei c e a u
a c e l a ş s e n t i m e n t al evlaviei m o n a h a l e .
1. Localul m ăn ăstirii. „Hotărâm ca m ănăstirile
o d a t ă s f i n ţ i t e cu în v o i r e a e p i s c o p u l u i s ă r ă m â n ă
p e n t r u t o t d e a u n a m ă n ă s t i r i , şi a v e r i l e c a r e le a p a r
ţ i n s ă s e p ă s t r e z e p e n t r u m ă n ă s t i r e şi n i c i d e c u m n u
m a i p o t d e v e n i l o c a ş u r i l u m e ş t i . . . ”135 - IV E c u m . 49
Vezi: Ctitoria.
2. „Să n u d o a r m ă b ă r b a t în m ă n ă s t i r e d e f e m e i ,
nic i f e m e i e în m ă n ă s t i r e d e b ă r b a ţ i , c a s ă n u fie
p r i c i n ă d e s m i n t e a l ă şi s c a n d a l p e n t r u c r e d i n c i o ş i ,
ci să-şi î n d r e p t e z e v i a ţ a lor s p r e b u n ă c uv ii n ţă , şi în
a p r o p i e r e d e D o m n u l , Iar d e va f a c e c i n e v a a c e a s t a ,
fie clerici, fie laici s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VIEcum . 47.
3. „De a c u m î n a i n t e h o t ă r â m s ă nu s e m a i fa c ă
m ă n ă s t i r i d u b l e (de b ă r b a ţ i şi d e femei), d e o a r e c e
s e f a c e s c a n d a l şi s m i n t e a l ă m u l t o r a . Iar d a c ă
o a r e c a r i v o i e s c a s e l e p ă d a d e l u m e î m p r e u n ă cu
r u d e n i i l e (cu m e m b r i i familiei), şi a u r m a vieţii
m o n a h i c e ş t i , s e c u v i n e c a b ă r b a ţ i i s ă s e d u c ă în
m ă n ă s t i r e b ă r b ă t e a s c ă , iar fe m e i l e în m ă n ă s t i r e d e
fe m e i, p e n t r u c ă a ş a e s t e p l ă c u t lui D u m n e z e u . . . Să
nu p e t r e a c ă într-o m ă n ă s t i r e m o n a h i şi m o n a h i i ,
d e o a r e c e p e t r e c e r e a î m p r e u n ă d u c e la p r e a c u r v i e . ”
„Să nu a i b ă î n d r ă z n e a l ă nici s ă v o r b e a s c ă
m o n a h i a cu m o n a h , nici m o n a h u l cu m o n a h i e , nici
s ă s e c u l c e m o n a h în m ă n ă s t i r e f e m e i a s c ă şi nici s ă
m ă n â n c e î m p r e u n ă m o n a h u l cu m o n a h i a . Şi c â n d
s e d u c c e l e d e t r e b u i n ţ ă din p a r t e a b ă r b a ţ i l o r la
(f emeile) c a n o n i c e , s ă fie p r i m i t e în a f a r ă d e p o a r t a
m ă n ă s t i r i i f e m e i e ş t i d e c ă t r e s t a r e ţ ă î m p r e u n ă cu
a ltă m o n a h i e b ă t r â n ă . Iar d a c ă m o n a h u l s-ar î n t â m
pla s ă vie c a s ă v a d ă p e v re o r u d ă a s a , s ă v o r b e a s c ă
în p r e z e n ţ a s t a r e ţ i i , r e p e d e şi în s c u r t e c u v i n t e ” - VII
Ecum . 20.
4. D e s p r e c o n t a c t u l cu l u m e a m i r e a n ă , s t a r e ţ u l
( e p i s c o p u l ) Calinic, în p i s a n i a m ă n ă s t i r i i C e r n ic a ,
r â n d u i e ş t e : „...în a c e s t o s tr o v (S fântu l Q h e o r g h e ) ,
s a u în v re o chilie, f e m e i e s ă nu d o a r m ă nici s ă
m ă n â n c e , ci s ă vie n u m a i s ă s e î n c h i n e în s f â n t a
b i s e r i c ă , c ă p e n t r u o d i h n a şi o s p ă t a r e a t u t u r o r
m u s a f ir il o r , b ă r b a ţ i şi femei, e s t e r â n d u i t ă a r h o n d ă -
rie în o s tr o v u l cel m a r e (S fântu l Micolae), u n d e
p r i m i n d u - s e c a n i ş t e f ă c ă t o r i d e b i n e şi iu b it o r i d e
D u m n e z e u s e vor o d i h n i şi s e v o r o s p ă t a cu c e s e va
a f l a fără d e c a r n e , c ă m â n c a r e a c ăr n ii s-a o p r i t d e
S t a r e ţ u l G h e o r g h e . . . ” Vezi: Fem ei în mănăstire.
5. „ D e o a r e c e p e n t r u n e n o r o c i r e a c a r e a fost
p e n t r u p ă c a t e l e n o a s t r e , s-au r ă p i t o a r e c a r e s f i n t e
c a s e , a d i c ă e p i s c o p i i şi m ă n ă s t i r i , d e c ă t r e unii
b ă r b a ţ i , şi s- au f ă c u t locaşuri lumeşti, d a c ă cei c e le
ţin vor bine voi s ă le d e a î n a p o i , p e n t r u a s er vi ia ră şi
vechii d e s t i n a ţ i i , b in e , iar d e n u, d e vor fi din c a t a l o
gul i e r a t i c e s c d i s p u n e m s ă s e caterisească, ia r de
vor fi laici sau monahi, să se afurisească, c a unii c e
s u n t o s â n d i ţ i d e Tat ăl , d e Fiul şi d e S f â n t u l D uh, şi
s ă s e a ş e z e u n d e v i e r m e l e nu s e s f â r ş e ş t e şi focul
nu s e s t i n g e , d e o a r e c e s e p u n î m p o t r i v a D o m n u l u i ,
C a r e zice: „Mu faceţi c a s a P ă r in t e lu i Meu c a s ă d e
n e g u ţ ă t o r i e ” (loan 2, 16)- VIIEcum . 13. Vezi: Ierosilia,
înfrânarea, Biserica.
6. O r g a n i z a r e a m ă n ă s t i r i i . S u n t d o u ă feluri d e
o rg a n i z ă r i :
1) Idioritm ică, u n d e t r ă i e ş t e f ie c a r e c u m p o a t e
şi cu c e p o a t e , a v â n d în c o m u n n u m a i b i s e r i c a şi
cimitirul. Acest fel d e o rg a n iz a ţi e a lua t fiinţă c a m d e
prin secolul 14, şi c a r e a d a t cele ma i rele r ez ult at e.
2) Chinoviticăs a u o b ş t e a s c ă , u n d e to tu l e s t e în
c o m u n , fo rm ân d o s trâ n s ă le g ă tu ră de frăţie ta te ca
şi m e m b r i i u n e i familii. A c e a s t a e s t e a d e v ă r a t a
o r g a n i z a r e a vieţii m ă n ă s t i r e ş t i .
7. M ă n ă s t i r e a e s t e c o n d u s ă d e un s t a r e ţ a l e s p e
PRAVILA BISERI CEASCĂ 253
via ţă, s a u a l e s n u m a i p e u n a n u m i t t i m p , d u p ă u n
r e g u l a m e n t m a i d i n a i n t e s ta bi lit . EI l u c r e a z ă cu
a j u t o r u l c o m i t e t u l u i d u h o v n i c e s c şi cel e c o n o m i c .
P e r s o a n e l e di n a d m i n i s t r a ţ i e p o t fi a l e s e p e via ţă
s a u p e u n a n s a u doi. F u n c ţ i u n i l e a d m i n i s t r a t i v e
periodice d au mai bune rezultate d e c â t cele nelimi
t a t e . Vezi: Stareţul.
8. „C hi no vi a t r e b u i e s ă a i b ă trei fa p te : u n a a
sm ereniei a l t a a ascultării şi u l t i m a c a r e s ă a i b ă
mişcarea ş i im boldul p e n t r u lucrul c h i n o v i e i . ” -
Pateric p. 182.
MORMÂNT JEFUIT. „Iar s p a r g e r e a d e m o r m i n t e
s e î m p a r t e şi a c e a s t a : în p ă c a t d e i e r t a t şi p ă c a t d e
n e i e r t a t . D a c ă c in e v a s f i i n d u - s e din p r i c i n a b u n e i
c u v i i n ţ e şi l ă s â n d c o r p u l cel î n g r o p a t ne je f u it , î n c â t
s ă nu v a d ă s o a r e l e r u ş i n e a firii, d a r t o t u ş i î n t r e b u i n
ţ â n d la v r e u n lu c ru o a r e c a r e p i e t r e din c e l e p u s e la
m o r m â n t , nici a c e a s t ă f a p t ă nu e s t e d e l a u d ă , î n s ă
d e ob ic e i , va fi fa p tă d e i e r t a t c â n d s c h i m b a r e a
m a t e r i e i s e va f a c e la v r e u n lu c r u m a i d e folos şi d e
o b ş t e . Iar c â n d va ră sco li praful celui f ă c u t p ă m â n t ,
şi va r ă s t u r n a o a s e l e , cu g â n d u l d e a g ă s i lu cruri
d i n t r e c e l e î n g r o p a t e î m p r e u n ă , u n u l c a a c e s t a s-a
c o n d a m n a t cu a c e e a ş i j u d e c a t ă , cu c a r e s-a o s â n d i t
c u r v i a s i m p l ă ( 7-9 ani) p r e c u m s-a zis în c u v â n t u l d e
m a i î n a i n t e , p ă s t o r u l ţ i n â n d s e a m ă d e v ia ţa c el u i c e
a greşit ca să s cu rteze tim pul canonisirii p e n tru
v i n d e c a r e a lui, d u p ă c u m s-a s cr is în c a n o a n e . ” -
Sfântul Grigore Π/sis 7.
2. „ S ă p ă t o r u l d e m o r m i n t e 10 a n i va fi n e î m p ă r
t ă ş i t . ” - Sfântul Vasile 66.
3. „ S ă p ă t o r u l d e m o r m i n t e h o t ă r â m a fi un a n
n e î m p ă r t ă ş i t , m â n c â n d u s c a t d u p ă o r a a n o u a , şi
f ă c â n d în f i e c a r e zi c â t e 2 5 0 d e m e t a n i i . ” - SfântulI.
254 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E
z e u d e s p r e p i e r z a r e a s u f l e t u l u i lui; va fi, în a c e l a ş
t i m p , r e s p o n s a b i l şi s t a r e ţ u l c a r e a î n g ă d u i t a ş a
c ev a . C i n e n u s e g r ţ j e ş t e d e f in u l s ă u s e c a n o n i s e ş t e
c a şi p ă r i n ţ i i c a r e îşi l e a p ă d ă c op ii i. Vezi: Creşterea
copiilor. Datoria, Monahismul.
4. „Nu s e c u v i n e , nici e l u c ru cinst it, nici pri m it ,
c a c ă l u g ă r u l s a u c ă l u g ă r i ţ a s ă p r i m e a s c ă c o p ii
d u p ă S f â n tu l B ote z, a d i c ă s ă s e f a c ă c u m e t r i s a u s ă
ţie c u n u n i la n u n t ă , a d i c ă s ă c u n u n e . (După c u m
nici m i r e a n u l nu p o a t e fi n a ş la c ă l u g ă r i e ) . Iar d e va
î n d r ă z n i c in e v a s ă f a c ă a c e s t l u c r u fă ră d e c a l e , şi
d e r u ş i n e , şi fă ră d e le ge , s ă s e c a n o n e a s c ă c u m va
p ă r e a a r h i e r e u l u i . Iar d e va f a c e a c e a s t a a d o u a
o a r ă s ă s e g o n e a s c ă d in B ise ri ca lui Hristos, c a u n
c ă l c ă t o r d e d u m n e z e i e ş t i l e p r a v il e .” - PMB gl. J35.
Vezi: Ieromonahul.
NĂDEJDEA. Vezi: Deznădăjduirea.
NEASCULTAREA e s t e p a r t e a n e g a t i v ă a a s c u l t ă
rii. A s c u l t a r e a îşi a r e o r i g i n e a î n o r d i n e a s t a b i l i t ă
d e D u m n e z e u l a c r e a r e a lu m ii . D u p ă c u m t o a t ă
e x i s t e n ţ a p o r n e ş t e d e la A t o t p u t e r n i c i a lui D u m n e
z e u , t o t a ş a şi a s c u l t a r e a p o r n e ş t e d e Ia o r d i n e a
s t a b i l i t ă d e F ă c ă t o r u l , ca o c o n d i ţ i e a b s o l u t n e c e
s a r ă a n a tu r ii şi a vieţii.
P ă c a t u l e s t e u n a c o n t d a t d ia vo lu lu i, iar v i r t u t e a
e s t e o lovitu ră d a t ă lui.
P ă c a t u l i n t e r n p o r n e ş t e d in p r e ţ u i r e a e x a g e r a t ă
a p e r s o a n e i li b e r c u g e t ă t o a r e , ia r p ă c a t u l e x t e r n în
m i ş c a r e a v o in ţe i fii n ţe lo r r a ţ i o n a l e , c ă t r e o a l t ă
ţ i n t ă d e c â t c e a vo it ă d e D u m n e z e u , şi c a r e d u c e la
faptele neascultării.
Primul p ă c a t al diav olu lui , la c a r e i-a a t r a s prin
ispitire şi p e primii o a m e n i , şi d e a tu n c i pe toţi u r m a
şii lor, c â t şi al pr im ilo r o a m e n i , a fost n e a s c u l t a r e a .
PRAVILA BISERICEASCĂ 257
A u t o r i t a t e a 136, î n t r u c â t e s t e d e la D u m n e z e u ,
a r e în f u n c ţ i u n e a ei r â n d u i a l ă d u m n e z e i a s c ă , d e
a c e e a S f â n t u l Pavel, î n d e a m n ă la s u p u n e r e nu
n u m a i d e frică, ci şi din înd em nul conştiinţei.
1. „Tot o m u l t r e b u i e s ă fie s u p u s s t ă p â n i r i l o r
c e l o r m a i î n a l t e , căci nu e s t e s t ă p â n i r e c a r e s ă nu
vie d e la D u m n e z e u . Şi s t ă p â n i r i l e c a r e s u n t , d e la
D u m n e z e u a u fo s t r â n d u i t e . De a c e e a o r i c i n e s e
î m p o t r i v e ş t e s t ă p â n i r i i , r â n d u i e l i i lui D u m n e z e u s e
î m p o t r i v e ş t e , şi cei c e s e î m p o t r i v e s c îşi vo r lua
o s â n d ă . D r e g ă t o r ii nu s u n t d e t e m u t p e n t r u f a p t e l e
c e l e b u n e , ci p e n t r u c el e rele. Vrei s ă nu t e t e m i d e
s t ă p â n i r e ? Fă b i n e l e şi vei a v e a l a u d ă d e la e a . El
e s t e sl uj it or ul lui D u m n e z e u p e n t r u b i n e l e tă u . Dar
d a c ă faci răul, t e m e -t e căci n u în z a d a r p o a r t ă s a b ia .
El e s t e p u s în s l u j b a lui D u m n e z e u , c a să-L r ă z b u n e
şi s ă p e d e p s e a s c ă p e toţi cei c e fac răul. De a c e e a
t r e b u i e s ă vă s u p u n e ţ i , nu n u m a i d e frica p e d e p
sel or, ci şi d in îndem nul conştiinţei."- Rom. 13, 7-5.
2. „ A s c u l t a r e a f a c e m a i m u l t d e c â t j e r t f e l e , şi
p ă z i r e a c u v â n t u l u i S ă u face m a i m u l t d e c â t g r ă s i
m e a b e rb e c il o r . Căci n e a s c u l t a r e a e s t e t o t a ş a d e
r e a c a şi g h i c i r e a , şi r ă z v r ă t i r e a nu e s t e m a i p u ţ i n
v in o v a t ă d e c â t î n c h i n a r e a la idoli... Fii ndcă ai l e p ă
d a t c u v â n t u l D o m n u l u i , a c u m t e l e a p ă d ă şi El c a
tei c o n d u c ă t o r i l o r , a t â t a t i m p c â t ei l u c r e a z ă s i n c e r
şi d u p ă r â n d u i e l i l e c a n o n i c e .
„Pr ezbiterii şi d i a c o n i i s ă nu fa c ă n i m i c fă ră
a p r o b a r e a e p i s c o p u l u i , c ă c i el e s t e a c e l a c ă r u i a i
s-a î n c r e d i n ţ a t p o p o r u l D o m n u lu i, şi c a r e va d a
s e a m ă p e n t r u s u f l e t e l e lor.” -Apost. 39 ; Cart. 6, 7; 1
Ecum . 16, /-//, 15.
7. „S-a g ă s i t d e c u v i i n ţ ă , c ă d a c ă u n ii d i n t r e
cl erici , s a u d ia c o n i , nu s-a r s u p u n e e p i s c o p u l u i lor,
c a r e a r voi să-i î n a i n t e z e la o c i n s t e m a i m a r e p e n
tru t r e b u i n ţ e l e b is e r i c i l o r lor, s ă nu m a i p o a t ă sluji
nici în t r e a p t a din c a r e n-au voit s ă i a s ă . ” - Cart. 39.
Vezi: Slujba bis.
8. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p , c a t e r i s i t d e s i n o d , s a u
p r e z b i t e r s a u d i a c o n o p r i t fiind d e e p i s c o p u l s ă u , a r
în d ră z n i s ă luc reze ceva din cele liturgice, ori e p i s c o
pul d u p ă o b ic e i u l d e m a i î n a i n t e , ori p r e z b i t e r u l , ori
d i a c o n u l , s ă nu-i m a i fie î n g ă d u i t , nici în a lt s i n o d
s ă n - a i b ă n ă d e j d e d e a fi ie r t a t , nici s ă p o a t ă s ă s e
a p e r e ; şi toţi cei c e s e î m p ă r t ă ş e s c cu d â n s u l s ă s e
l e p e d e d e la B iseri că, m a i a l e s c â n d a u ş t i u t d e m a i
înainte h otărârea d a tă asupra celor mai su s
a m i n t i ţ i şi t o t u ş i î n d r ă z n e s c s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă c u
d â n ş i i . ” - Ant. 4; Apost. 28, 31. IIE c u m . 6.
9. „ D acă c in ev a , h i r o t o n i s i n d u - s e î n t r u e p i s c o p ,
nu a r p ri m i s l u j b a şi p u r t a r e a d e grijă a p o p o r u l u i ,
c a r e i s-a î n c r e d i n ţ a t , a c e l a t r e b u i e s ă s e a f u r i s e a s
c ă p â n ă c e va pr imi; a s e m e n e a şi p r e z b i t e r u l şi
d i a c o n u l . Iar d a c ă s- a r d u c e a c o lo , şi n-ar fi prim it,
nu d in p r ic in a s a, ci din c a u z a r ă u t ă ţ i i p o p o r u l u i , el
s ă r ă m â n ă e p i s c o p , iar cl er u l c e tă ţi i s ă s e a f u r i s e a s
c ă f i i n d c ă n-a î n v ă ţ a t p e un a st fe l d e p o p o r
n e s u p u s . ” - Apost. 36
10. M on ah ul , c a r e nu s e s u p u n e s t a r e ţ u l u i s ă u
260 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E
c a r e îl p o v ă ţ u i e ş t e la fa p te v i r t u o a s e , „se va a fu ri s i
d e e p i s c o p . ” - MI, 3. Vezi: Legătură duh.
11. n ic i milostenia, d e ş i e s t e o f a c e r e d e b in e ,
nu t r e b u i e s ă s e f a c ă fără voia c o n d u c ă t o r u l u i .
„ D a c ă c in e v a d ă s a u ia v r e u n l u c ru , fără d e voia
e p i s c o p u l u i s a u a c elu i î n s ă r c i n a t cu a d m i n i s t r a r e a
facerii d e b in e , s ă fie a n a t e m a şi cel c e d ă şi cel c e
ia .” - Gangra 8, 7; Ancira 18; Ant. 17, 18.
12. Episcopul este dator a asculta de Sinod...
„Şi ţ i n â n d u - s e s i n o d u l p e n t r u c h e s t i u n i c a n o n i c e şi
e v a n g h e l i c e , s e c u v i n e ca e p i s c o p i i a d u n a ţ i s ă fie
cu grijă şi cu b ă g a r e d e s e a m ă c a s ă s e p ă z e a s c ă
d u m n e z e i e ş t i l e şi d e viaţă f ă c ă t o a r e l e p o r u n c i a le
lui D u m n e z e u . Căci întru păzirea lo r răsplătire este
m ultă (Ps. 19, 12); p e n t r u c ă p o r u n c a e s t e făclie, ia r
l e g e a l u m i n ă şi c a l e a vieţii e s t e m u s t r a r e a şi p e d e p
s i r e a (Prov. 6, 33); şi porunca D o m n ulu i este strălu
cită, care lum inează ochii (Ps. 18, 9)...” - VII Ecum . 6;
Ant. 20; VI Ecum . 8, 19; Pomenirile la slujbe.
13. „Nu s e c u v i n e e p i s c o p i l o r fiind c h e m a ţ i la
S i n o d s ă d e f a i m e , ci s ă s e a d u n e s ă înv eţ e, s a u s ă
s e î n v e ţ e p e n t r u î n d r e p t a r e a Bisericii şi a celor lal ţi.
Iar d a c ă a r d e f ă i m a , u nul c a a c e s t a s e o s â n d e ş t e
s i n g u r p e s i n e î n s u ş i . C â n d e s t e î m p i e d e c a t d e v re o
î m p r e j u r a r e n e p r i e l n i c ă , i s e i a r t ă . ” - Laod. 40; I-II
13, 15.
14. „ P r e o t u l d e va sluji S f â n t a L i t u r g h i e , fiind
caterisit de arhiereu, să se afurisească, adică să se
l e p e d e d e t o t d e la Biserică, d u p ă c a n o n u l 2 8 al
S f in ţi lo r A p o s t o li .” - Molitf; RBOR Art. 17-24.
15. „Şi o r i c a r e c l e r i c va sluji c u d â n s u l , s ă fie
l i p s i t d e d r e g ă t o r i a s a d u p ă c a n o n u l 11 al S f in ţi lo r
A p o s t o li .” - Molitf. Vezi; Tovărăşia !a rău.
16. „C e lo r ne pocăiţi şi cu totul deznădăjduiţi
PRAVILA BISERICEASCĂ 261
c a r e a u d o b â n d i t pie le d e e t i o p n e s c h i m b a t ă şi
î m p i e s t r i r i d e p a r d o s , li s e va zice a c e a p i l d ă a
s m o c h i n u l u i : „ Să nu se m ai Facă în tine rod în veac,
pentru care îndată s-a ş i uscat. (Mat. 21, 19; Marcu
11, 13). P e n t r u ei s e p o t r i v e ş t e şi z isa E c le si as tu lu i:
Ceea ce este strâm b nu se va m a i putea îndrepta, şi
ce lipseşte nu se va m a i putea num ăra; că de nu se
va îndrepta de la început cel strâmb, nu m a i este cu
putinţă de înfrumuseţat; ş i dacă nu se va înlocui
lipsa, nu m a i este cu putinţă să se numere. ( E d . 1,
15) D re p t a c e e a , la sf â rş i tu l vieţii lor s e vor îm p li n i
c e l e z is e d e p r o o r o c u l Isaia: „ Ş i vor ieşi, şi vor vedea
stârvurile oamenilor, care au călcat poruncile meie, că
viermele lor nu va m uri şi focul lor nu se va stinge şi
vor fi priveală la tot t r u p u l (Îs. 6 6 , 24). I a r cei
n e d r e p ţ i a st fe l s e vor t u l b u r a şi nu s e vor p u t e a s ă
s e o d i h n e a s c ă ! , z ic e D u m n e z e u , c ă nu e s t e cu p u t i n
ţ ă c e l o r p ă g â n i , s ă s e v e s e l e a s c ă . ” - S f Petru 4. Vezi:
Anatema, Caterisirea, Afurisirea, Canonisirea.
NECREDINŢA a b s o l u t ă e s t e o i m p o s i b i l i t a t e
sufletească.
1. O m u l a fost c r e a t cu l i b e r t a t e a d e a c r e d e în
D u m n e z e u , C r e a t o r u l Lui, şi a-I a d u c e slavă; r e s p i n
g â n d c r e d i n ţ a în D u m n e z e u , el e s t e n e v o it s ă
c r e a d ă în o r i c e a lt c ev a , p e n t r u a-şi a c o p e r i fie şi
p a r ţ i a l g o lu l s u f l e t e s c ; d e a c e e a a j u n g e s ă c r e a d ă în
f ă p t u r a lui D u m n e z e u , a d i c ă în s i n e î n s u ş i s a u în
b u n u r i l e vieţii î n c o n j u r ă t o a r e , d e v e n i n d i d o la tr u .
Cei n e c r e d i n c i o ş i „au s c h i m b a t în m i n c i u n ă
a d e v ă r u l Iui D u m n e z e u , a u slujit şi s-au î n c h i n a t
fă ptu rii în loc ul F ă c ă t o r u l u i . Λ· - Rom. 1, 25.
2. M o m e n t e l e d e n e c r e d i n ţ ă p e n t r u cel e vla vi os
s u n t n i ş t e criz e t r e c ă t o a r e p ro v e n it e : din org oli ul
vieţii i s c o d i t o a r e , s a u din c e r c e t ă r i l e m ă r g i n i t e şi
262 IEROM. NICODIM SACHELARIE
s t r â m t e al vieţii n a t u r a l e , c a r e î n c u r c ă v e d e r i l e
î n a l t e a l e c r e d i n ţ e i , s a u d in r e t r a g e r e a H a ru lu i şi
b â n t u i r e a d i a v o l e a s c ă . Pateric cap. VIII, IX. Deznă-
dăjduirea. Hula.
3. C e l o r n e s i n c e r i şi r ă u t ă c i o ş i D u m n e z e u „le-a
o r b i t ochii, şi le-a î m p i e t r i t in i m a , c a s ă n u v a d ă cu
ochii şi s ă nu î n ţ e l e a g ă cu i n i m a ” a d e v ă r u l c r e d i n ţ e i
din a d â n c u l inimii lor, şi astf el, ei nu s e p o t î n t o a r c e
la D u m n e z e u şi nu s e m a i p o t v i n d e c a s u f l e t e ş t e , c a
F a r a o n , Iu d a , ş.a. „De n-a ş fi ve n it şi nu le-aş fi g r ă i t
lor, p ă c a t n-ar avea, d a r a c u m n-au nici o dezvinovăţire
p e n t r u pă c a tu l lor.” - loan 15,22; 12, 40. Vezi: Ştiinţa.
4. „Şi crezi tu, o m u l e , c ă vei s c ă p a d e j u d e c a t a
lui D u m n e z e u ? S a u d e s p r e ţ u i e ş t i tu b o g ă ţ i i l e
b u n ă t ă ţ i i , î n g ă d u i n ţ e i şi î n d e l u n g a t e i Lui r ă b d ă r i ”
c â n d h u l e ş t i p e D u m n e z e u ? „Mu vezi tu c ă b u n ă t a
t e a lui D u m n e z e u te î n d e a m n ă la p o c ă i n ţ ă ? ”
„D ar cu î m p i e t r i r e a inimii ta le , c a r e n u v r e a s ă
s e p o c ă i a s c ă , îţi a d u n i o c o m o a r ă d e m â n i e p e n t r u
z i u a m â n i e i şi a a r ă t ă r i i la j u d e c a t a c e a d r e a p t ă a
lui D u m n e z e u , c a r e va r ă s p l ă t i f i e c ă r u i a d u p ă
f a p t e l e lui!” - Rom. 2, 3-6.
5. M ec re d in ţa celui c e a r e r â v n ă p e n t r u D u m n e
z e u îşi a r e izvorul în n e p r i c e p e r e şi n e ş t i i n ţ ă , d e
a c e e a el e s t e d a t o r s ă a s c u l t e d e p o v ă ţ u i t o r u l Iui
s u f l e t e s c şi s ă c i t e a s c ă cu u m i l i n ţ ă C u v â n t u l Iui
D u m n e z e u . Rom. 10, 2 ; II Cor. 4, 3-4; Rom. 1, 17-18;
RBOR art. 8.
NEDREPTATEA. „Să nu c h i n u i e ş t i p e s tr ă in ... s ă
nu a s u p r e ş t i p e v ă d u v ă , nici p e orf a n . Dacă-i a s u
p re ş ti şi ei s t r i g ă c ă t r e Mine d u p ă a ju to r, Eu le voi
a uzi s t r i g ă t e l e ; m â n i a Mea s e va a p r i n d e şi vă va
nimici c u s a b i a , n e v e s t e l e v o a s t r e vor r ă m â n e a
v ă d u v e ia r copiii voştri orfani... D a că vo r s t r i g a
PRAVILA BISERI CEASCA 263
c ă t r e Mine d u p ă a j u t o r Eu îi voi au zi , c ăc i Eu s u n t
mil os tiv .” - Ex. 22, 21-27.
2. „Ascu lta ţi a c u m voi, b oga ţil or! P l â n g e ţ i şi vă
t â n g u i ţ i , d in pr ic in a n e n o r o c i r i l o r c a r e a u s ă vie
p e s t e voi!
l a t ă c ă p l a t a lu c ră to ri lo r , c a r e v-au s e c e r a t
o g o a r e l e şi p e c a r e le-aţi oprit-o prin î n ş e l ă c i u n e ,
s t r i g ă ” c ă t r e Mine, zice D o m n u l. - Iacob 5, 1-5.
3. C e l o r m a r i ai p o p o r u l u i şi b ă t r â n i l o r c i n s t e li
s e c u v i n e , iar c e l o r mici şi n e p u t i n c i o ş i îngrijire.
C â n d j u d e c a ţ i s ă nu c ă u t a ţ i la fa ţa o a m e n i l o r ; s ă
a s c u l t a ţ i p e c el m i c c a şi p e c el m a r e ; s ă n u vă
t e m e ţ i d e n i m e n i , căci D u m n e z e u e s t e Cel c e face
d r e p t a t e a . . . . ” „Să nu iei d a r u r i , căci d a r u r i l e o r b e s c
ochii c e l o r î n ţ e l e p ţ i şi s u c e s c h o t ă r â r i l e c e l o r
d r e p ţ i . ” - D eut. 1,17; 16, 19.
NEGLIJENTA. Vezi: Lenea, nepăsarea.
NEÎNFRÂNAREA p o r n e ş t e dintr -o v o i n ţ ă s l a b ă ,
s a u d in p r ic in a p o f t e l o r n e s t ă p â n i t e , s a u dintr-o
o b i ş n u i n ţ ă î n d e l u n g a t ă la p ă c a t .
1. D u p ă c u m t o a t e b u r u i e n i l e s t a u Ia î n d e m â n a
o m u l u i , d a r nu p o a t e s ă le f o l o s e a s c ă p e t o a t e , t o t
a ş a şi c u f a p t e l e vie ţii , d e ş i s t a u Ia î n d e m â n a
o m u l u i d a r nu t o a t e îl f ol os e sc . - 1 Cor. 10, 23.
2. îţi l i p s e ş t e p u t e r e a în f r â n ă r i i ? A s c u lt ă c e zice
S f â n t u l A po st o l Iacob:
„ D a c ă v r e u n u i a d i n t r e voi îi l i p s e ş t e î n ţ e l e p c i u
n e a (înfrânării), s-o c e a r ă d e la D u m n e z e u , C a r e d ă
t u t u r o r c u m â n ă l a r g ă şi fă ră d e m u s t r a r e , şi n e g r e
şi t o va d o b â n d i ” fi in dc ă c i n e c a u t ă a f l ă şi c i n e c e r e
i s e d ă . - Iacob 1,5; Mat. 7,7. Vezi: înfrânarea.
NEPĂSAREA f a ţ ă d e b i n e l e a p r o a p e l u i d ă d o v a
d ă d e o in im ă b o ln a v ă şi d e o m in te î n t u n e c a t ă , ea
e s t e s e m n u l u n e i r ă u t ă ţ i t ă i n u i t e . De a c e e a Prooro-
264 I EROM. N I C ODI M S A C H E L A R I E
fac a c e s t p ă c a t , D u m n e z e u îi p e d e p s e ş t e :
a) Li s e î n t u n e c ă m i n t e a şi s e î m b o l n ă v e s c
sufleteşte;
b) Devin nervoşi şi Ie tre m ură mâinile şi corpul;
c) Li s e n a s c c opi i s la bi şi t â m p i ţ i .
8. Remedii:
a) S ă fie s t ă p â n p e s in e ;
b) Să lu c re z e z iln ic şi s ă evite lo c u ri le şi p e r s o a
n e l e c a r e d u c la p ă c a t ;
c) Să nu c i t e a s c ă căr ţi p o r n o g r a f i c e şi s ă e vite
b ă u t u r i l e şi m â n c ă r i l e e x c i t a n t e ;
d) Cel m a i b u n mijloc, cu c e l e m a i b u n e r e z u l t a
te, îl d ă e x a m e n u l c â t m a i d e s în fa ţ a d u h o v n i c u l u i .
OSÂNDIREA. Vezi: Defăimarea. Clevetirea.
OSPITALITATEA e s t e o d a t o r i e p e n t r u o r i c e c r e ş
tin. I u b i r e a d e a p r o a p e l e s e c o n s t a t ă d in fa p te , c a şi
p o m ul d u p ă roade.
1. „Să nu uitaţi p ri m ir e a d e străini, căci unii prin
e a a u g ă z d u i t p e î n g e r i , fără s ă ş t i e . ” - Evrei 13,2.
„Cine vă p r i m e ş t e pe voi, p e Mine Mă p r im e ş te , şi
c in e Mă p r i m e ş t e p e Mine, p r i m e ş t e pe Cel c e M-a
trimis p e Mine”, „Cine p r i m e ş t e un pro or oc, în n u m e
d e pr ooro c, p la ta pro oro cu lu i va primi...”, „Şi oricine
va d a d e b ă u t n u m a i un p a h a r d e a p ă rece u n u i a
d in tr e ac e şt i mici în n u m e l e unui ucen ic, a d e v ă r a t vă
s p u n c ă nu-şi va p i e r d e pla ta s a .” - Mat. 10, 40-42.
3. O ric e rău p o a r t ă în s i n e b i n e l e c a r e îl va ni
mici şi or ic e b i n e e s t e p â n d i t d e răul c a r e c a u t ă să-l
d i s t r u g ă . O s p i t a l i t a t e a , în c a d r u l n e c e s i t ă ţ i i , e s t e
u n m a r e bine ; d a r d e m u l t e ori b u n ă t a t e a ei e s t e
n i m i c i t ă d e p ă c a t u l c h e f u ie li lo r şi al d e s t r ă b ă l ă r i l o r ,
l a t ă c e r â n d u i e s c Părinţii S i n o d u l u i al VII-lea
e c u m e n i c în a c e a s t ă privinţă:
„Mare luc ru e s t e a d a totul lui D u m n e z e u şi a nu
PRAVILA BISERICEASCA 269
S3
24 A
28 A
-ί
30 A
a ifB O S B j <3 <«;
co co ÎU «><
:'zr> 00
05 Β 01 |3 9 Λ / ~
1»
a jJ B O S B d < < < s *î < < < <
»> . to X-CM o
ΒΠΟΜ CM v-> CM
tabelâ cu data Sf. Paşte după noua şi vechea pascalie în Cadrul noului calendar, 1940—2040.
<
j 29 M
υ
D BffBOSBcţ
B 9q09A
«3 '<
05
CM
<3
O)
l i a 1=s <
IO
<3
.8
â
CM
<
CO
O ltB O S U d <
$
Ί J2
CM
** ţ ^ CM
_ < ·<
In m ă n ă s t i r i , d u p ă P a v e c e r n i ţ ă , p e Ia o r a 8 00
s e a r a , s e d ă în c l o p o t d e 7 ori, s i m b o l i z â n d s f â r ş i t u l
c e l o r 7 L a u d e B is e ri ce şt i, d a r c a r e a r e , m a i a l e s , un
s c o p pr a c ti c , s e r v i n d c a s e m n a l p e n t r u r e t r a g e r e a
în chilii. „ C u m c ă d u p ă s l o b o z e n i a (P av ec ern iţ ei) nu
s e c u v i n e m o n a h i l o r a f a c e v o r b ă unii c u alţii, ci cu
t ă c e r e a î n t r ă în chiliile lor, şi a s e î n d e l e t n i c i î n t r u
r u g ă c i u n e şi citiri, şi a ş a a s e o d i h n i , ca, cu lu a re -
a m i n t e şi cu d e ş t e p t a r e s ă n e s c u l ă m la sl av o s lo v ia
Utreniei.”
„Iar la Utr en ie , t o a c ă e c l e s i a r h u l în t o a c a c e a
mi c ă , cu rari lovituri la c e a s u l râ ndu it, şi ne a d u n ă m
toţi în p ri dv or ul bisericii. Şi s t â n d d u p ă r â n d u i a l ă
f i e ş t e c a r e la locul s ă u , f ă c â n d o b i ş n u i t e l e trei
î n c h i n ă c i u n i , ş e d e m p u ţi n , ca să n i se liniştească
sim ţurile n o a s t r e , ap oi. .. s e face î n c e p u t u l s lu j b e i . ” -
Tipicul cei mare p. 18.
PĂCATUL. S u n t trei tipu ri d e r ă d ă c i n i a l e
păcatului:
1) C el e m o ş t e n i t e d e la s t r ă m o ş u l A d a m şi
t r a n s m i s e din g e n e r a ţ i e în g e n e r a ţ i e :
2) C el e c ă p ă t a t e din o b i c e i u l p ă c ă t o s al
s t r ă m o ş i l o r m a i a p r o p i a ţ i , şi
3) C e l e c a r e îşi a u i z v o ru l în ş t i i n ţ a şi v o i n ţ a
liberă a omului.
B o te z u l c u r ă ţ ă p e o m d e o r i c e f a p t ă a p ă c a t u l u i ,
d a r m a i r ă m â n î n c ă c e l e trei feluri d e r ă d ă c i n i , c a r e
s u n t g a t a s ă o d r ă s l e a s c ă iară şi, î n d a t ă c e vor a fl a
î m p r e j u r ă r i p r ie ln ic e . Ca o m u l s ă p o a t ă î n v i n g e
p u t e r e a e r e d i t a r ă c a r e îl t r a g e s p r e p ă c a t , D u m n e
z e u a d a t , p e g r a t i s , p u t e r e a v i n d e c ă t o a r e a Haru lui ,
c a r e s e î m p a r t e o a m e n i l o r prin T a i n e l e Bisericii.
C o n ştien t, Harul lu c re az ă n u m a i cu v oinţa om ului,
iar cin e n u v o ie şte s ă lucreze cu Harul, a c e la n u
274 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E
p o a t e s ă s e m â n t u i a s c ă . - Cart. 121-125.
2. P ă c a t u l vo in ţe i lib e re s e î n f ă p t u i e ş t e astfel:
a) Mai î n t â i s e p r e z i n t ă lu c ru l c a r e s t â r n e ş t e
p o f t a p ă c a t u l u i ; c o n t r a i n f l u e n ţ e i din a f a r ă a p ă c a
tului, s e r e c o m a n d ă l e p ă d a r e a d e t o t c e e s t e p r i c i n ă
e x t e r i o a r ă a p ă c a t u l u i : o a m e n i , lucru ri, lo c ur i ş .a . -
Ps. 1-5; I loan 2, 15.
b) Ca un e c o u al îm b ie ri i e x t e r i o a r e r ă s p u n d e
p o f t a i n t e r i o a r ă , c a r e c a u t ă s ă s e a p r o p i e şi s ă s e
î n t o v ă r ă ş e a s c ă cu o b i e c t u l e x te r io r. C o n t r a p o f t e l o r
i n t e r n e s e c e r e stăpânire de sine: „Hă p o r t a s p r u cu
t r u p u l m e u , şi-l ţin în s t ă p â n i r e , c a nu c â n d v a a l t o r a
p r o p o v ă d u i n d , e u î n s u m i „să fiu l e p ă d a t ” d i n t r u
î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u . - 1 Cor. 9, 27. Vezi: Gându
rile, Lupta duhovnicească.
c) D e a s u p r a î m p r e j u r ă r i l o r fav o ra b il e şi a p l ă c e
rii s e n t i m e n t a l e , d e l i b e r e a z ă r a ţ i u n e a , d e c a r e e s t e
a b s o l u t ă n e v o i e s ă ia c o m a n d a e x e c u t ă r i i f a pte lo r.
D a c ă e a r e fu z ă, l u p t a cu l u m e a e x t e r i o a r ă a p ă c a t u
lui şi c u p o f t a s e n t i m e n t a l ă e s t e d e c l a r a t ă ; d a c ă e a
s e învoieşte, p ă c a t u l s e în fă p tu ie ş te . S in gur a posibili
ta te de a se întări voinţa să lupte co n tra a d e m e n i
rilor p ă c a t u l u i e s t e ascultarea de poruncile lu i
Dum nezeu ş i de povăţuitorui duhovnicesc. „ C u m a ş
p u t e a s ă î n ţ e l e g ” p o r u n c i l e lui D u m n e z e u , d a c ă nu
m ă va c ă l ă u z i c i n e v a ? ” z i c e a F a m e n u l C a n d a c h i e i
c ă t r e A po st o lu l Filip. - F. Ap. 8, 31; Iac. 1, 14.
„Aşadar, e u cu m i n t e a s l u j e s c legii lui D u m n e
z e u , z i c e a S f â n t u l A pos to l Pavel, i a r cu firea p ă m â n
t e a s c ă s l u j e s c legii p ă c a t u l u i ”, prin î n c l i n a r e a c ă t r e
f ă r ă d e l e g e . - Rom. 7, 25. Vezi: Conştiinţa păcatului,
Faptele bune.
3. „ P a t i m a a r e a c e s t e p a t r u c hip ur i: întâi d i n ini
m ă , al doilea d in c ă u t ă t u r ă , al treilea d in l i m b ă , al
PRAVILA BISERI CEASCA 275
n u m a i a t u n c i p o a t e d o b â n d i mil a lui D u m n e z e u
prin u m i l i n ţ a p o c ă i n ţ e i şi i e r t a r e a c a n o n i c ă .
PÂRA. Vezi: Clevetirea, Defăimarea, Minciuna.
PĂRUL. Vezi: Tunderea.
PEDERASTIA. Vezi: Sodomia.
PICTURA BISERICEASCĂ f o l o s e ş t e d r e p t c a r t e
p e n t r u î n ţ e l e g e r e a p o p o r u l u i , c a r e nu c e r e s f o r ţ a r e
d e a o citi.
1. „Ochii tăi s ă p r i v e a s c ă d r e p t î n a i n t e ” şi cu
t o a t ă p a z a fereşte-ţi i n i m a ta, p o r u n c e ş t e î n ţ e l e p
c i u n e a (Prov. 25, 23-25), căci s i m ţ u r i l e t r u p u l u i
l e s n e i n t r o d u c în s u f l e t p e a le lor. Deci p o r u n c i m ca
d e a c u m î n a i n t e n i c i d e c u m , în nici un c h i p s ă nu s e
m a i z u g r ă v e a s c ă pic tur i c a r e amăgesc vederea, şi
c a r e s t r i c ă m i n t e a şi î n d e a m n ă la a p r i n d e r e a
p l ă c e r i l o r r u ş i n o a s e , nici p e t a b l o u r i , nici într- al t
c h i p î n t o c m i t e ; iar d a c ă c i n e v a s-ar a p u c a s ă facă
a c e a s t a s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VIEcum . 100.
2. Ar fi b i n e c a la p ic tu ri le b i s e r i c e ş t i s ă s e ţi nă
s e a m ă c a s ă nu s e m a i p i c t e z e s c e n e s i m b o l i c e din
Biblie s a u di n Vieţile Sfinţilor, căc i nu p o t fi î n ţ e l e s e
d e p o p o r , şi astf el s e i n d u c în e r o a r e . S u n t jivini
p i c t a t e p e a l o c u r e a p e c a r e nici p a l e o n t o l o g i a n u le
c u n o a ş t e ! S e c t a n ţ i i fac m a r e c a z d e a c e s t e a şi n e
a t a c ă , z i c â n d c ă noi h r ă n i m s e n t i m e n t u l r e lig io s al
p o p o r u l u i cu în c h ip u ir i false, nici M â n t u i t o r u l n u s e
c u v i n e a s e p i c t a s i m b o l i c , în c h i p d e m i e l , d u p ă
c a n o n u l 8 2 al S i n o d u l u i VI e c u m e n i c .
PIZMUIREA. Vezi: Clevetirea, Defăimarea,
PLATA SLUGILOR. Vezi: nedreptatea. Datoria.
POCĂINŢA e s t e î n t o a r c e r e a o m u l u i p ă c ă t o s d e
la p ă c a t Ia f a p t a c e a b u n ă , d e la dia vol Ia D u m n e
z eu . Ea s e n a ş t e m a i î n tâ i în c u g e t prin m u s t r a r e a
c o n ş t i i n ţ e i . Se î n f i r i p e a z ă a p o i prin e x t e r i o r i z a r e a
PRAVILA BI SERI CEASCĂ 277
c u v â n t u l u i d a t în faţa d u h o v n i c u l u i , şi s e d e s ă v â r
ş e ş t e prin f a p t e l e c e l e b u n e a le c a n o n i s i r i i , s a u a le
îndreptării duhovniceşti.
1. „Cei ce a u p ă c ă t u i t în difer it e feluri şi s t ă r u -
ie sc în r u g ă c i u n e a m ă r tu r i s ir ii şi a p o c ă i n ţ e i , şi fac
t o t c e t r e b u i e p e n t r u î n t o a r c e r e a d e la r ă u t ă ţ i d u p ă
m ă s u r a gre şelii , d â n d u l i - s e u n o r a c a a c e s t o r a
v r e m e d e p o c ă i n ţ ă ( a d ic ă î n d r e p t a r e a v e ri fi c a tă în
timp), s ă s e p r i m e a s c ă la î m p ă r t ă ş i r e p e n t r u î n d u r ă
rile şi b u n ă t a t e a lui D u m n e z e u . ” - Laod. 2. Vezi:
Păcatul, împărtăşirea.
2. Duhovnicul trebuie să primească Ia spoveda
nie pe orice fei de păcătos: „Dac ă v r e u n e p i s c o p s a u
p r e z b i t e r nu p r i m e ş t e p e cel c e s e î n t o a r c e d e la
p ă c a t , ci îl l e a p ă d ă , s ă s e c a t e r i s e a s c ă , căci m â h
n e ş t e p e Hristos, C a r e a zis: „ B uc ur ie s e f a c e în c e r
p e n t r u u n p ă c ă t o s c a r e s e p o c ă i e ş t e ” (Luca 5, 7). -
A post 52.
3. „Harul şi î m p ă c a r e a s ă nu s e o p r e a s c ă ,
a c t o r i l o r m i m i l o r şi c e l o r l a l t e p e r s o a n e d e a c e s t fel,
s a u a p o s t a ţ i l o r , c a r e s e î n t o r c c ă t r e D u m n e z e u cu
p o c ă i n ţ ă . - Cart. 53, 72; VI Ecum. 43; Ezechiii 33.
Vezi: Spovedania.
4. Pocăinţa sinceră ş i statornică micşorează
tim pul de penitenţă: „ î n s ă d a c ă d i n t r e cei c e a u fost
în p ă c a t e m a i î n a i n t e s e vor face s â r g u i t o r i m ă r tu r i -
s i n d u - s e , v ă z â n d o s â r d i a s p r e p o c ă i n ţ ă a celui c e a
p ă c ă t u i t , cel c ă r u i a i s-a î n c r e d i n ţ a t ( d u h o v n ic u lu i)
d e la i u b i r e a d e o a m e n i a lui D u m n e z e u a l e g a şi a
de z le g a , nu se va osândi pentru micşorarea timpului
de canonisire, c ă a c e i c a r e s e m ă r t u r i s e s c cu m a i
m a r e d u r e r e , a j u n g m a i r e p e d e la iu b i r e a d e
o a m e n i al Iui D u m n e z e u . ” - Sfântul Vasile 74.
5. Trebuie mare băgare de seamă la micşorarea
278 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E
ei a s u p r a p o p o a r e l o r . 138
P r e o ţ i a e s t e î n d e l e t n i c i r e a cu t r e b u r i l e d u h o v n i
ceş ti, p e n t r u d o b â n d i r e a şi î n d r u m a r e a c r e d i n c i o ş i
lor s p r e f a p t e l e vieţii cele i d e veci. Clericii c a r e s e
b a g ă în p o li ti c ă fac o m a r e g r e ş e a l ă c a n o n i c ă .
1. „ E p i s c o p u l u i s a u p r e z b i t e r u l u i nu i s e c u v i n e
a s e p u n e în o c â r m u i r i p u b l i c e , ci s ă s e î n d e l e t n i
c e a s c ă cu t r e b u r i l e b is e r i c e ş t i . Deci ori s ă s e s u p u i e
a nu face a c e a s t a , ori s ă s e c a t e r i s e a s c ă , căci n im e ni
nu p o a t e sluji la do i d o m n i , d u p ă d u m n e z e i a s c a
p o r u n c ă . ” (Mat. 6,21) - Apost. 81, ş i 6. VIIEcum . 10.
2. „Epi sco pi i, p r e z b it e r ii s a u d i a c o n i i s ă nu s e
f a c ă a r e n d a ş i , s a u p r o c u r a t o r i , nici să-şi a g o n i
s e a s c ă h r a n a din l uc ru ri d e r u ş i n e şi n e c i n s t i t e , căci
s u n t d a t o r i a s e u i t a Ia c e e a c e e s t e scris: „O ric ine
s e o s t ă ş e ş t e p e n t r u D u m n e z e u , nu s e a m e s t e c ă în
lu c ru ri l u m e ş t i . ” - Cart. 18; IV E cu m . 3 ;
3. „Am r â n d u i t ca nici m o n a h i i , nici cei c e s-au
d e d i c a t c l e r u lu i s ă nu ia p a r t e la o a s t e s a u la a lt ă
d r e g ă t o r i e l u m e a s c ă . î n d r ă z n i n d a c e a s t a şi n e c ă i n -
d u -s e p e n t r u a reveni la c a l e a a l e a s ă m a i d i n a i n t e ,
r u ş i n e , c a nu c â n d v a şi el î m p r e u n ă cu d â n ş i i s ă s e
o s â n d e a s c ă . R u g ă c i u n i l e p e n t r u cei c e s t ă r u i e (de
b u n ă voia lor) în p ă c a t e a d u c o s â n d a a s u p r a lor, c â t
şi a s u p r a p r e o ţ i l o r c a r e le p r i m e s c s l u jb e le , c ăc i
pri n a c e s t e a ei îi î n c u r a j e a z ă la p ă c a t . Unii m o r; (1
Cor. 11, 28-31). F a c ă - s e r u g ă c i u n e a lui î n t r u p ă c a t . . .
P o m e n e a s c ă - s e f ă r ă d e l e g e a p ă r i n ţ i l o r lui î n a i n t e a
D o m n u l u i , şi p ă c a t u l ma icii lui s ă nu s e ş t e a r g ă . . ” -
Sfântul Simeon Tes. VII; Ps. 108, 13-14.
3. Astăzi (1940), s u n t e m a t â t d e î n s t r ă i n a ţ i d e
d i s c i p l i n a b i s e r i c e a s c ă , î n c â t m u lţ i, fără a-şi d a
s e a m a , p r i m e s c s l u j b e d e la o r i c e fel d e o m , fă ră d e
nici o a l e g e r e . Cle ricu l s ă nu c r e a d ă c ă s e va î m b o
gă ţi , d a c ă p r i m e ş t e c â t m a i m u l t e p o m e l n i c e ; şi nici
p ă c ă t o s u l , c a r e , d e ex., fură în v a l o a r e d e o m i e d e
lei, d a r c r e d e c ă d a c ă d ă s l u j b e d e o s u t ă d e lei, va fi
i e r t a t d e p ă c a t! Şi u n o r a şi a l t o r a li s e va a p l i c a
c o n ţ i n u t u l P s a l m u l u i 108 (109), căci o n e l e g i u i r e a
n ă s c u t a l t ă f ă r ă d e l e g e ! Vezi: Miridele.
4. „Dac ă c i n e v a v e d e p e f r a t e l e s ă u f ă c â n d u n
p ă c a t c a r e nu d u c e la m o a r t e s ă s e r o a g e ( p e n t r u
el), şi D u m n e z e u va d a via ţă c el ui c e n-a f ă c u t un
p ă c a t d e m o a r t e . Es te p ă c a t c a r e d u c e la m o a r t e ;
nu zic s ă s e r o a g e p e n t r u u n a stf el d e p ă c a t . ” - loan
5, 16. „ în s ă tu s ă nu m ijl oc eşt i p e n t r u p o p o r u l
a c e s t a , nici s ă t e rogi p e n t r u el, nici s ă înalţi c e r e r i ,
nici s ă s t ă r u i p e l â n g ă Mine, c ăc i nu t e voi a s c u l t a . ”
- lerem. 7, 16.
5. Moi a v e m d a t o r i a c a s ă n e r u g ă m , p e r s o n a l şi
colectiv, p e n t r u c o n d u c ă t o r i i n o ş tr i, fie laici, fie
clerici, c a „întru l i n i ş t e a lor” s ă d o b â n d i m l i n i ş t e a
m â n t u i r i i s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i . Să n u a s c u l t ă m d e
t a i n i c u l g l a s al î n ş e l ă c i u n i i d ia v o le ş ti , c a r e a r u n c ă
d e z b i n ă r i î n t r e fraţi
PRAVILA BISERICEASCA 283
6. „...Sfântul S i n o d a h o t ă r â t c a d e a c u m î n a i n t e
ori p r e z b i t e r u l ori d i a c o n u l d e a r î n d r ă z n i s ă s e
î n d e p ă r t e z e d e î m p ă r t ă ş i r e a e p i s c o p u l u i , şi nu-i va
p o m e n i n u m e l e la s f i n ţ i t e l e r u g ă c i u n i a le l i tu r g h ii
lor, d u p ă o b i c e i u l p r e d a t Bisericii, a c e a s t a s ă s e
c o n s id e re ca o s â n d ă a d u s ă a s u p r a episcopului s ă u
m a i î n a i n t e d e a fi fost c e r c e t a t şi j u d e c a t d e S i n o d
p e n t r u f a p t e l e d e c a r e e s t e a c u z a t . Unul c a a c e s t a
s ă s e s u p u i e c a te ri s ir ii şi s ă fie lip si t d e t o a t ă c i n s
t e a i e r a t i c e a s c ă , î n t r u c â t fiind n u m a i p r e z b i t e r el
o s â n d e ş t e , d u p ă a s a p ă r e r e p e p ă r i n t e l e şi e p i s c o
pu l s ă u m a i î n a i n t e d e a-1 j u d e c a m it r opo liţ ii.
A c e s t a nu e s t e v r e d n i c nici d e c i n s t e a şi nici d e
n u m e l e d e p r e z b i t e r , iar cei c e s e vor f a c e p ă r t a ş i cu
a c e s t a , d e vor fi d i n t r e clerici, s ă c a d ă d in c i n s t e a
lor, ia r d e vor fi m o n a h i s a u m i r e n i s ă s e a f u r i s e a s
c ă cu d e s ă v â r ş i r e d e la Bise ri că p â n ă c â n d vor r u p e
l e g ă t u r a cu s c h i s m a t i c i i , şi s e vo r î n t o a r c e la
e p i s c o p u l lor.” - /-//, 13, 14, 15.
7. Clericul s ă nu p o m e n e a s c ă p e cei vii la m o rţ i.
Vezi: Ierosilia.
POMENIRILE CELOR MORŢI e s t e l e g ă t u r a iubirii
c a o r ic e r u g ă c i u n e . Noi s u n t e m „îm preună cetăţeni
cu sfinţii şi deaproape ai lu i Dumnezeu, zidiţi fiind
pe temelia Apostolilor ş i a Pro roci lor, însuşi Iisus
ffristos fiind piatra cea din capul unghiului, întru
care toată zidirea alcătuindu-se, creşte întru lăcaş
sfânt întru Domnul, întru care şi voi împreună vă
zid iţi spre lăcaş lu i Dumnezeu întru D uhul Sfânt"
(Efes. 2, 19-22). în v i r t u t e a a c e s t e i „cetăţenii"' noi n e
r u g ă m c a s ă i e r t e p e fraţii n o ş tr i c a r e a u t r e c u t în
lu m e a cealaltă.
2. Noi nu n e r u g ă m p e n t r u cei ce, î n a i n t e d e a
m u ri , a u f ă c u t p ă c a t e c o n t r a D u h u lu i Sf ân t, c u m
284 I E R O M. N I C O D I M S A C H E L A R I E
v o i e ş t e s ă fie p ă r t a ş la v ia ţa t a i n i c ă î n t r u Hristos;
c r e d i n ţ a fă ră d e f a p t e e s t e m o a r t ă ! Vezi: înfrânarea,
1. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p , s a u p r e z b i t e r , s a u d i a
c o n , s a u citeţ, s a u c â n t ă r e ţ nu p o s t e ş t e s f â n t u l şi
Mar ele p o s t al Paştilor, s a u m i e r c u r e a şi v i n e r e a , s ă
s e c a t e r i s e a s c ă , fă ră n u m a i d a c ă va fi fost î m p i e d e
c a t d e s l ă b i c i u n e t r u p e a s c ă , ia r d e va fi laic s ă s e
a f u r i s e a s c ă . ” - Apost. 69; VIEcum . 89.
2. „ D acă v r e u n u l d i n t r e cei c e s e n e v o ie s c , din
d e f ă i m a r e a ( r â n d u i e l i l o r b is e r ic e ş ti ) a r î n d r ă z n i s ă
d e z l e g e p o s t u r i l e c e l e p r e d a n i s i t e şi r e s p e c t a t e d e
B is e ri că , î n c r e z â n d u - s e în j u s t i f i c ă r i l e c u g e t u l u i
s ă u , s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 19; Laod. 52; Cart.
48, 56; VI Ecum. 89,
3. „ D e o a r e c e a m a f l a t c ă cei d in c e t a t e a R o m e i
p o s t e s c în s â m b e t e l e s f â n t u l u i Po s t al P a t r u z e c i m e i ,
î m p o t r i v a a ş e z ă m i n t e l o r Tr ad iţ ie i b i s e r i c e ş t i , S f â n
tul S i n o d h o t ă r ă ş t e c ă şi în b i s e r i c a R o m e i t r e b u i e
s ă s e p ă z e a s c ă n e s c h i m b a t c a n o n u l c a r e zice: D a c ă
v r e u n c le r ic s-ar a f l a p o s t i n d în z i u a d u m i n i c i i , s a u
a sâ m b e te i, afară n u m ai de u na (S âm b ă ta cea m are
a Patimilor), s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e va fi laic s ă s e
a f u r i s e a s c ă . ” - VI. Ecum. 55; Apost. 66 (94).
4. „De a s e m e n e a a m a f l a t c ă şi în ţ a r a A r m e n i
lor şi în a l t e locuri, unii m ă n â n c ă o u ă şi b r â n z ă în
s â m b e t e l e şi d u m i n e c i l e Sfintei P a t r u z e c i m i . ”
„Deci s-a h o t ă r â t şi a c e a s t a , c a B ise ri ca lui
D um nezeu cea dintru toată lum ea u rm â n d aceeaşi
r â n d u i a l ă , s ă ţ i n ă p o s t u l şi s ă s e î n d e p ă r t e z e p r e
c u m d e t o t felul d e j u n g h i e t u r ă şi j e r t f e , t o t a ş a şi d e
o u ă şi d e b r â n z ă , c a r e s u n t ro d u l şi p r o d u s u l a c e s
t o r a d e la c a r e n e î n f r â n ă m . Iar d e n-ar păzi a c e a s t a
d a c ă vor fi clerici s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e vo r fi
laici s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VIEcum . 56. Vezi: Llturghl-
288 I EROM. NI CODI M SAC HE L AR I E
c a r n e , p e n t r u un a n u m i t ti m p.
12. C e l o r c ă r o r a le e s t e v ia ţa în p r i m e j d i e li s e
p o a t e d a d e z l e g a r e la t o a t e , în ori c e zi a s ă p t ă m â
nii, în o r i c e p o s t al a n u l u i p â n ă c e s e fac s ă n ă t o ş i . -
Sfântul Tim otei 8, 10. Vezi: Lehuza.
POSTUL CA TIPIC ANUAL D a că p o m e n i r e a Sfinţi
lor, c a r e s-au n o t a t mai jo s , c a d e miercuri s a u vineri,
în câşlegi s e d e z l e a g ă la m â n c a r e d u p ă c u m s e a r a t ă
în d r e pt ul fiecăruia. în zilele ne in d ic a te , d e ex: 2, 3
4... S e p t e m b r i e , miercuri şi vineri nu s e d e z l e a g ă nici
la vin şi nici la u n t d e l e m n , a fa ră d e cazul c â n d a r fi
h r a m u l bisericii c â n d s e d e z l e a g ă şi la p e şt e .
Septembrie.
1. î n c e p u t u l I n d ic ti o n u lu i , cuv. S i m e o n S tâ lp ni-
cul, d e z l e g a r e n u m a i la vin şi u n t d e l e m n d a c ă e s t e
m i e r c u r i s a u vineri.
6, A r h a n g h e l u l Mihail, vin şi u n t d e l e m n .
8. N a ş t e r e a Sf. F e c io a r e Maria, la p e ş t e şi la vin.
14. î n ă l ţ a r e a Sf intei Cruci, d e z l e g a r e n u m a i Ia
vin şi u n t d e l e m n , în o r i c e zi s-a r î n t â m p l a , c ă c i e s t e
zi d e p o s t.
23. Z ă m i s l i r e a S f â n tu l u i l o a n B o t e z ă t o r u l , vin şi
untdelem n.
26. M u t a r e a Sf. l o a n E v a n g h e l i s t u l , vin şi u n t d e
lemn.
Octom brie.
6. S f â n t u l A pos to l T o m a , vin şi u n t d e l e m n ,
9. S f â n t u l Ap ost ol l a c o b Alfeu, vin şi u n t d e l e m n .
26. Sf. M u c e n ic Dimitrie, d e z l e g a r e n u m a i la vin
şi u n t d e l e m n . (Vezi la 14 N o i e m b r i e b).
noiem brie.
8. S o b o r u l S fi nţil or A r h a n g h e l i Mihail şi Gavriil,
d e z l e g a r e n u m a i la vin şi u n t d e l e m n . (Vezi Ia 14
n o i e m b r i e p u n c t u l b).
290 IEROM. NICODIM SACHELARIE
S f i n t e i n ă s c ă t o a r e i d e D u m n e z e u , fă ră n u m a i la
S c h i m b a r e a la Fa ţă a Iui Hristos m â n c ă m p e ş t e d e 2
ori în zi.” - Tipicul cel Mare p. 44.
15. A d o r m i r e a Maicii D o m n u l u i , d e z l e g a r e la
t o a t e , a f a r ă d e m i e r c u r i şi vineri, c â n d m â n c ă m
num ai peşte.
29. T ă i e r e a C a p u l u i Sf. lo a n B o t e z ă t o r u l , d e z l e
g a r e n u m a i la vin şi la u n t d e l e m n , şi post. Pe alocu-
re a e s t e obiceiul ca s ă nu s e m ă n â n c e st ruguri,
p e p e n i şi or ic e fel d e fr u c t e roşii, în a m i n t i r e a v ă r s ă
rii s â n g e l u i p r o o r o c e s c .
31. P u n e r e a C in st it ul ui Brâu al Maicii D o m n u l u i ,
d e z l e g a r e la vin şi la u n t d e l e m n . - Sistematizat
întocm ai după Tipicul cei Mare p. 724-727.
Vezi: în frâna rea. Focă in ţa, Canonisirea.
şi p o p o r u l c u v i n t e l e d r e p t e i c r e d i n ţ e , c u l e g â n d
id e ile şi j u d e c ă ţ i l e a d e v ă r u l u i d i n d u m n e z e i a s c a
S c r i p t u r ă , fă ră a t r e c e p e s t e h o t a r e l e d e j a p u s e , s a u
p e s t e T r a d i ţ i a d e D u m n e z e u p u r t ă t o r i l o r Părinţi. Şi
d a c ă s-a r î n t â m p l a v r e o n e d u m e r i r e în p r iv in ţa c e l o r
s c r i s e , a c e a s t a s ă nu s e i n t e r p r e t e z e altfel, d e c â t
p r e c u m a u e x p u s L u m i n ă t o r i i şi î n v ă ţ ă t o r i i Bisericii
în sc r ie r il e lor; şi în a c e s t e a s ă s e l a u d e m a i b i n e
d e c â t cu a l c ă t u i r e a p ă r e r i l o r lor, c a nu c â n d v a s ă s e
r ă t ă c e a s c ă d e la a d e v ă r , fiind fă ră d e e x p e r i e n ţ ă .
P e n t r u că p o p o r u l , prin î n v ă ţ ă t u r a s u s - n u m i ţ i l o r Pă
rinţi c u n o s c â n d c e l e b u n e şi d e d o ri t , p r e c u m şi
c e l e n e f o l o s i t o a r e şi v r e d n i c e d e l e p ă d a t , îşi vo r
î n d r e p t a vi a ţa s p r e m a i b i n e şi n u vor m a i c ă d e a în
p a t i m a n e ş t i i n ţ e i , ci l u â n d a m i n t e la î n v ă ţ ă t u r a c e a
d r e a p t ă s e vor i n s tr u i s p r e a e v it a c e le rele, şi-şi vor
lu c r a m â n t u i r e a d e frica m u n c i l o r c e l o r v i i t o a r e . ” -
VI Ecum. 19.
3. „Mu s e c u v i n e laicului ( m i r e a n u l u i ) s ă p r e d i c e
s a u s ă în v e ţe în pub lic, î n s u ş i n d u - ş i prin a c e a s t a
d r e g ă t o r i e d ă s c ă l e a s c ă , ci s ă u r m e z e a ş e z ă m â n t u
lui celui p r e d a n i s i t d e D o m n u l şi s ă d e s c h i d ă u r e
c h e a la cei c e a u l u a t d a r u l c u v â n t u l u i î n v ă ţ ă t o r e s c
şi d e la a c e ş t i a s ă î n v e ţe c e l e d u m n e z e i e ş t i . Căci în
B is eric a c e a Unică, D u m n e z e u a fă c u t d if e r i t e
m ă d u l a r e , d u p ă c u v â n t u l A p o s t o lu lu i (I Cor. 12, 27),
p e c a r e G ri go r e T e o lo g u l tălmă cind u-1 , a r a t ă l ă m u
rită r â n d u i a l ă în p r iv in ţa a c e s t o r a , z i c â n d : „ A c e a s t ă
r â n d u i a l ă s ă o c i n s t i m fraţilor, şi p e a c e a s t a s ă o
p ă z i m . Unul t r e b u i e s ă fie u r e c h e , altul l im b ă , a ltu l
m â n ă , altul a l t c e v a ; a c e s t a s ă în ve ţe , a c e l a s ă s e
î n v e ţ e ; ” şi p u ţ i n d u p ă a c e e a : „Şi cel c e s e î n v a ţ ă s ă
fie î n t r u s u p u n e r e , şi cel c e î m p ă r t ă ş e ş t e î n v ă ţ ă t u r a
s ă facă a c e a s t a cu b u c u r i e , şi cel c e s l u j e ş t e s ă o
PRAVILA BISERICEASCĂ 297
fa c ă cu o s â r d i e . ” „Să nu fim toţi li m b ă , a c e a s t a e s t e
d e s t u l d e l ă m u r i t ; nici s ă fie toţi Ap ost oli, nici toţi
Pro oroc i, nici toţi t ă l m ă c i t o r i ”; Şi d u p ă a c e e a : „De
c e te faci p e t i n e p ă s to r , tu o a i e fiind, d e c e t e faci
c a p , tu p i c i o r fiind, d e c e te a p u c i a c o n d u c e oşti
fiind p u s î n t r e s o l d a ţ i ? ” Şi la a l t loc: „ î n ţ e l e p c i u n e a
p o r u n c e ş t e : Mu fii g r a b n i c în c u v i n t e , nu te î n t i n d e
î m p r e u n ă cu cel b o g a t , tu s ă r a c fiind, nici n u c ă u t a
s ă fii m a i î n ţ e l e p t d e c â t cei î n ţ e l e p ţ i ”. Iar d e s e va
g ă s i c in e v a c ă va c ă l c a a c e s t c a n o n , să se afuri
sească 40 de zile - VI Ecum. 64.
4. „Nu e s t e i e r t a t f e m e i l o r s ă v o r b e a s c ă în t i m
pul d u m n e z e i e ş t i i Liturghii, ci, d u p ă c u v i n t e l e A p o s
tolu lui Pavel, s ă t a c ă , c ăc i lor nu le-a fost î n g ă d u i t
s ă v o r b e a s c ă , ci s ă s e s u p u n ă , d u p ă c u m zice Legea.
Iar d a c ă vo r s ă în v e ţe ceva , s ă î n t r e b e a c a s ă p e
b ă r b a ţ i i lor (I Cor. 14, 34- 3 5 )” - V. Ecum. 70.
PREOŢIA SI CĂLUGĂRIA. Vezi: Protia.
PREOŢIA. D e s p r e c o n d i ţ i i l e p e c a r e t r e b u i e s ă le
î n d e p l i n e a s c ă p r e o t u l c â n d in tr ă în cler, vezi:
Hirotonia.
O d a t ă i n t r a t în cler, p r e o t u l a r e u r m ă t o a r e l e
î n d a t o r i r i , d e c a r e a t â r n ă m â n t u i r e a lui:
1. Pe l â n g ă v ia ţa s a e x e m p l a r ă , el t r e b u i e s ă
poarte în to td eau n a îm brăcăm intea corespunzătoa
re. Vezi: Uniforma.
2. Să nu s e o c u p e cu afaceri lumeşti: „Episcopul,
p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l s ă nu ia a s u p r a lor p u r t ă r i
d e grijă l u m e a s c ă , iar d e nu, s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ” -
Apost. 6, 81.
3. „... Cler ic ilo r nu le e s t e i e r t a t a primi î n d e l e t
niciri l u m e ş t i şi poiiti ce şt i, c a u n o r a c e li s-a in te r z is
d e d u m n e z e i e ş t i l e C a n o a n e . Iar d e s e va afla
v r e u n u l cu v r e o î n s ă r c i n a r e m a i m a r e d e c â t c e le
298 IEROM. NICODIM SACHELARIE
10. Pr e o tu l nu t r e b u i e s ă s i l e a s c ă p e c r e d i n c i o
şii c a r e s- au s m i n t i t d e ei, s a u nu a u c r e d i n ţ ă Ia
c u c e r n i c i a vieţii lui, s ă vie n u m a i d e c â t la el p e n t r u
a n u m i t e s l u j b e in t i m e , c a s p o v e d a n i a , m a s l u ş.a., ci
să-i l e s e s ă s e d u c ă Ia altul, la c a r e a r e c r e d i n ţ ă .
„Tot c e n u e s t e din c r e d i n ţ ă e s t e p ă c a t . ” - Rom. 14,
23. Sfântul Simeon Tes. IX, 49. Vezi: Duhovnicia.
Legătura duhov.
11. N e v re d n i ci a p r e o tu lu i. „Preotul c ă z u t în pă c a t,
d a c ă s e va a fl a d e a r h i e r e u s a u d e s o b o r , n u e s t e cu
p u t i n ţ ă a-1 h ir o t o n is i ( î n a i n t a în gra d) , s a u cu vre o
mij loc ir e a i s e d a voie s ă s l u j e a s c ă a l e pre o ţi e i.
Căci cel c e c u r v e ş t e d u p ă b o te z , s a u a a v u t p o s a d -
n i c ă ( c o n c u b i n ă ) nu p o a t e s ă fie a r h i e r e u s a u p r e o t ,
s a u d i a c o n , s a u ori c e d in r â n d u i a l a p r e o ţ e a s c ă . ” -
Sfântul Sim eon Tes. IX, 50. Vezi: Hirotonia, Curvia
clericului. Recăsătorirea preoţilor.
PREOTEASA e s t e s o ţ i a l e g i t i m ă a p r e o t u l u i s a u
a d i a c o n u l u i m i r e a n . Ea n u t r e b u i e s ă fi c u n o s c u t
a lt b ă r b a t p â n ă la c ă s ă t o r i e , ci s ă fi fo s t f e c io a r ă . -
Lev. 21, 13-14.
1. „Femeia vreunui m irean care a preacurvit, de
s e va d o v e d i, u n u l c a a c e l a nu poate intra în cier. Iar
d a c ă va p r e a c u r v i d u p ă c e a fost ( b ă r b a t u l ) h i r o t o
nit, e s t e d a t o r s ă o la s e . Iar d a c ă va c o n t i n u a s ă
v i e ţ u i a s c ă î m p r e u n ă cu e a , nu m a i p o a t e r ă m â n e a
în s l u j b a ( p r e o ţ e a s c ă ) î n c r e d i n ţ a t ă lui.” - Neocez. 8.
De c e ? „Nu ştiţi c ă c i n e s e l i p e ş t e d e o c u r v ă , e s t e
u n s i n g u r t r u p cu e a ? ” / Cor. 6, 16,
în tr u c â t s u n t a m â n d o i un trup, a m â n d o i au a c e
le a ş i o b li g a ţi i m o r a l e . S i t u a ţ i a p r e o t e s e i n-a fost
p r e v ă z u t ă s p e c i a l în c a n o a n e , „ î n t r u c â t f e m e i a e s t e
o p a r t e a b ă r b a t u l u i şi d in el l u a t ă şi a l c ă t u i t ă , şi
din a c e a s t ă pr ic in ă D u m n e z e u , a p r o a p e în t o a t e
300 IEROM. NICODIM SACHELARIE
l o c u ri le di n S c r i p t u r ă , s e a d r e s e a z ă b ă r b a t u l u i c a
cel î n t â i zidit, f ii n d c ă s u n t doi î nt r- un s i n g u r t r u p , şi
împreună cu bărbatul se înţelege ş i femeia. ” - Sfântul
Ciprian, Despre purtarea fecioarelor, 4.
2. „ E p is c o p u l s a u d i a c o n u l s ă nu l a s e p e s o ţ i a
s a s u b c u v â n t d e evlavie, iar d a c ă o va l e p ă d a , s ă s e
a f u r i s e a s c ă şi n e î n d u p l e c â n d u - s e s ă s e c a t e r i s e a s
c ă . ” - A post. 5.
3. „Soţia c el u i c e s-a r id i c a t Ia t r e a p t a e p i s c o p a
lă, în u r m a învoirii d i n t r e d â n ş i i s ă s e d e s p a r t ă , şi
d u p ă c e d â n s u l a fos t h i r o t o n i t e p i s c o p , s ă i n t r e
într-o m ă n ă s t i r e d e p a r t e d e r e ş e d i n ţ a e p i s c o p a l ă ,
cu în g ri ji re a e p i s c o p u l u i . Iar d e va fi v r e d n i c ă , s ă s e
r id i c e la r a n g u l d e d i a c o n i ţ ă . ” - VI Ecum. 48. Vezi:
Arhieria.
D a c ă s o ţ i a n u v o ie ş t e , p r e o t u l nu p o a t e fi
h i r o t o n i t e p i s c o p . D u p ă c e a m â n d o i s-au învo it a s e
c ă l u g ă r i , s ă m e a r g ă la m ă n ă s t i r e şi d u p ă c e s e
c ă lu g ă re s c a m â n d o i, atunci se p o a te face hirotonia
d e e p i s c o p . D a că p r e o t e a s a , o d a t ă c ă l u g ă r i t ă , d u p ă
h i r o t o n i a e p i s c o p u l u i s p u n e c ă nu r e n u n ţ ă la v i a ţ a
d e c ă s ă t o r i e , e a s e d u c e cu fo rţ a în m ă n ă s t i r e ,
f i i n d c ă nu t r e b u i e g l u m i t cu c e nu s e p o a t e g lu m i!
4. „ Pre otu l de-i va face f e m e i a lui p r e a c u r v i e ,
a c e l a s ă s e c ă l u g ă r e a s c ă într-o m ă n ă s t i r e . ” - PBG p.
114 (107):
6. „Iar d e va fi p r e o t şi va curvi p r e o t e a s a lui,
p o r u n c e s c D u m n e z e i e ş t i i Părinţi de-i va fi voia s ă-şi
ţie p r e o ţ i a , s ă s e d e s p a r t ă d e d â n s a d e tot. Iar d e va
v r e a s ă o ţi n ă p e d â n s a c a m a i î n a i n t e , a t u n c i s e
d e s p a r t e d e r â n d u i a l a pre o ţi e i în c a r e s e află , p e n
t ru c ă a c e a p r e o t e a s ă a lui c a r e a curvit, d a c ă s-a
s p u r c a t e s t e s p u r c a t ă , p e n t r u a c e e a p r e o t u l ei, d e
s e va a m e s t e c a c u e a s e face t o t u n t r u p , d e a c e e a şi
PRAVILA BISERICEASCA 301
el s e a m e s t e c ă î n t r u s p u r c ă c i u n e a c e l u i l a l t şi e s t e
s p u r c a t ; d r e p t a c e e a nu p o a t e veni s ă fie î n t r u
s l u j b a Bisericii.” - PM Bgl. 84, Vezi: Curvia clericului.
Văduvia, hirotonia. Preoţia. Recăsătorirea pr.
PRESCURILE s u n t pâ in i mici, s p e c i a l f ă c u t e cu
m a r e îngrijire şi c u r ă ţ e n i e d in c a r e s e s c o a t e S f â n
tul Agneţ.
1. „Părţile c a r e a u r ă m a s d in p r e s c u r i l e c e s-au
în ălţat, nu s e c uv ine a Ie m â n c a în alt Ioc, fără n u m a i
în Bi ser ic ă, p â n ă c e s e vor c o n s u m a t o a t e , o r i c â t e
a r fi. Iar p ă r ţ i l e din c e l e l a l t e p r e s c u r i c a r e n u s- au
î n ă l ţ a t , p o t s ă fie m â n c a t e şi în a f a r ă d e b i s e r i c ă ,
î n s ă nu cu l a p t e şi cu b r â n z ă şi cu p e ş t e c a o r i c e
p â i n e , ci s i n g u r e fără a l t ă m â n c a r e . ” - Sfântul
hicolae 5. Vezi: Mirideie, Darurile.
PROFANAREA Vezi: Ierosilia.
PROTIA e s t e î n t â i e t a t e a d e c a r e s e b u c u r ă u n
c le r ic fa ţă d e s e m e n i i săi.
1. Ea s e r â n d u i e ş t e : a) d u p ă înv oia lă , b) d u p ă
v â r s t ă , c) cel m a i t e m e i n i c c r it e ri u e s t e v e c h i m e a
h i r o t o n i e i , f ii n d c ă s e p r e s u p u n e şi î n t â i e t a t e a u n e i
vieţi m a i c u c e r n i c e , şi d) u n d e s e f a c e cu r â n d u l s e
o b iş n u ie şte ca preotul care e ste d e rând, să aibă
p r o t i a în s ă r b ă t o r i l e r â n d u l u i s ă u .
2. „în b i s e r i c ă d u p ă r â n d u i a l ă s t a u î n tâ i pre o ţi i,
d u p ă a c e e a c ă l u g ă r i i , c a r e a u l u a t o via ţă m a i î n a l t ă
şi c e r e a s c ă , şi a u a l e s c u r ă ţ i a şi s ă r ă c i a . A c e ş ti a s e
c u m i n e c ă m a i î n a i n t e d e toţi m ir e n ii şi d e toţi cei c e
s u n t în d r e g ă t o r i i , a f a r ă d e î m p ă r a t u l , c ăc i el a r e a
d o u a u n g e r e , ia r d u p ă c ă l u g ă r i ceilalţi m i r e n i . ” -
Sfântul Sim eon Tes. V, 142.
3. „ D u p ă r â n d u i a l ă m a i m a r e e s t e p r e o ţ i a d e c â t
c ă l u g ă r i a , m a i p r e s u s d e c u v â n t , căci l u c r u r i l e
p r e o ţ i e i s u n t l u c ru ri l e lui D u m n e z e u , şi fă ră d e
302 IEROM. NICODIM SACHELARIE
p r e o ţ i e n u p o a t e fi c in e v a c r e ş t i n , nici a a v e a s f i n ţ e
nie, nici a s e î m p ă r t ă ş i cu D u m n e z e u . ”
„Mai m a r e e s t e î n s ă r â n d u i a l a c ă l u g ă r e a s c ă
d e c â t preotul mirean, pre c u m zice Dionisie, nu d u p ă
p r e o ţ i e ci d u p ă viaţă... P r e o ţ i a p u r u r e a b l a g o s l o
v e ş t e şi p r e o t u l s f i n ţ e ş t e şi p e c ă l u g ă r u l cel m a i
î n a l t c u v i a ţ a . D r e p t a c e e a şi A n t o n i e s e c u c e r e a
şi-şi p l e c a c a p u l n u n u m a i a r hi e re ilo r, ci şi f i e c ă r u i
p r e o t. ... ” - Sfântul Sim eon Tes. IX, 33.
PUSTNICIA s a u s i h ă s t r i a e s t e v i a ţ a c el ui c e s-a
re tr a s din le g ă t u r a cu o a m e n i i , p e n t r u a s e d e s ă v â r ş i
în co n ti n u ă c u g e ta re cu Du mnezeu, prin post, rugăciu
n e şi c o n t e m p l a ţ i e . S u n t rari c ă l u g ă r i i î n v re d n ic iţ i
d e D u m n e z e u cu a c e a s t ă c h e m a r e m istică, c are
p o s e d ă a c e s t s u b l i m s i m ţ ă m â n t al vieţii t a i n i c e .
1. „Cei d e prin c e t ă ţ i s a u s a t e vo in d s ă s e re
t r a g ă în loc uri ferite şi s ă s e î n g r i j e a s c ă d e s i n e în
s i n g u r ă t a t e , m a i întâi trebuie să intre în mănăstire
ş i să se deprindă cu meşteşugul ş i adâncimea vieţii
singuratice. Şi v r e m e d e trei a n i s ă s e s u p u n ă
s t a r e ţ u l u i m ă n ă s t i r i i î n t r u frica lui D u m n e z e u şi s ă
împlinească ascultarea î n t r u t o a t e , d u p ă c u m s e
c u v in e , şi a ş a s ă m ă r t u r i s e a s c ă ( f ă g ă d u i a s c ă ) a l e g e
r e a u n u i a st fe l d e vi aţ ă, şi s-o î m b r ă ţ i ş e z e d e b u n ă
voie cu t o a t ă i n im a , a s u p r a c ă r u i a va c e r c e t a s u p e
riorul lo c ul ui . Apoi un an să p e t r e a c ă (d e p r o b ă )
a f a r ă d e locul î n c h i s ( u n d e a r e d e g â n d s ă p u s t n i
c e a s c ă ) , c a m a i b i n e s ă s e verifice i n t e n ţ i a lor. Căci
n u m a i a t u n c i vor do v e d i d e p l i n c ă nu v â n e a z ă s la va
d e ş a r t ă , ci u r m ă r e s c a c e a s t ă lin iş te n u m a i p e n t r u
binele c u ra t.”
„Iar d u p ă î m p l i n i r e a a c e s t u i tim p, d e vo r r ă m â
n e a s t a t o r n i c i în a c e a s t ă a l e g e r e , s ă s e î n c h i d ă şi s ă
nu le fie i e r t a t a s e î n d e p ă r t a d in a c e a s t ă s i n g u r ă -
PRAVILA BISERICEASCĂ 303
a d u c e ţie p a g u b ă s a u o c a r ă , d a r t e i z b ă v e ş t e d e
lăcomie. Iar d a c ă fugi d e is pita f o l o s i t o a r e , fugi d e
v i a ţ a c e a v e ş n ic ă . Căci c i n e i-a d ă r u i t S f â n t u l u i
Ş t e f a n a t â t a sl avă , p e c a r e i-au pric inu it- o lui c ei c e
l-au î m p r o ş c a t cu p i e t r e , d a c ă nu răbdarea?- Pateric
p. 403.
2. „Ba m a i m u l t , n e b u c u r ă m c h i a r în n e c a z u r i l e
n o a s t r e , căci ş t i m c ă n e c a z u l a d u c e răbdare, iar
r ă b d a r e a a d u c e biruinţă în ispi te , ia r b i r u i n ţ a a d u c e
nădejdea, iar n ă d e j d e a a c e a s t a nu î n ş e a l ă n ic io da tă ,
p e n t r u c ă dragostea lui D u m n e z e u (pr in r ă b d a r e )
s-a t u r n a t în in i m i l e n o a s t r e prin S f â n t u l Duh, c a r e
ni s-a d a t . ” - Rom. 5, 3-5.
3. „ în tru r ă b d a r e a v o a s t r ă vă veţi d o b â n d i s u f l e
t e l e v o a s t r e ”, c ă c i D u m n e z e u p o a r t ă d e g r ij ă d e
v i a ţ a f i e c ă r u i a în p a r t e . - Luca 21, 19.
4. D u m n e z e u p o t r i v e ş t e i s p i t e l e cu p u t e r e a
o m u l u i : „Şi D u m n e z e u , C a r e e s t e c r e d i n c i o s (în
f ă g ă d u i n ţ e l e Sale), n u va î n g ă d u i s ă fiţi ispitiţi p e s t e
p u t e r i l e v o a s t r e , ci m a i î n a i n t e î m p r e u n ă cu i s p it a ,
a şi p r e g ă t i t m ijlocu l s ă s c ă p a ţ i d i n e a , c a s-o p u t e ţ i
r ă b d a . ” - (1 Cor. 10, 13). Cine nu v o i e ş t e s ă r a b d e ,
î n s e a m n ă că nu v o i e ş t e s ă s e m â n t u i a s c ă , d e a c e e a
H a ru l lui D u m n e z e u s e î n d e p ă r t e a z ă , ia r el r ă m â n e
în c h i n u r i l e d e z n ă d ă j d u i r i i !
Ex e m p lu l r ă b d ă r i i e s t e D o m n u l Iisus.
RĂPIREA AVERILOR s e face d i n p r i c i n a p ă c a t u
lui lăcomiei.
1. „Cine r ă p e ş t e şi ia al s t r ă i n u l u i cu n e d r e p t a t e
5 a n i ş i m etanii 100. ” - PBG p. 110, (88).
2. „ P o r u n c i m c a e p i s c o p u l s ă a i b ă s t ă p â n i r e
p e s t e a v e r e a bisericii. Căci d a c ă lui i s-au î n c r e d i n
ţ a t s u f l e t e l e s c u m p e a le o a m e n i l o r , a p o i cu a t â t m a i
m u l t t r e b u i e s ă d i s p u n ă d e b a n i, c a t o a t e s ă s e
PRAVILA BISERICEASCĂ 305
o c â r m u i a s c ă c o n f o r m s t ă p â n i r i i Iui, şi s ă s e d e a
c e l o r c e a u t r e b u i n ţ ă , prin p r e z b i t e r i şi d i a c o n i , cu
frica lui D u m n e z e u şi cu t o a t ă evlavia. Să s e î m p ă r t ă
ş e a s c ă şi el c u c e l e t r e b u i n c i o a s e ( d a c ă a r a v e a
ne voi e) la li p s u ri le s a l e şi a l e fr aţ il or tr i m iş i în
d e p ă r t ă r i , c a n i c i d e c u m s ă fie lipsiţi. Căci L e g e a lui
D u m n e z e u a r â n d u i t , c ă cei c e s l u j e s c a l t a r u l u i , d e
la a l t a r s ă s e h r ă n e a s c ă , fi in dc ă nici o s t a ş u l n u e s t e
li p s it d e s i m b r i a s a , o ş t i n d u - s e î m p o t r i v a v r ă j m a ş i
lor.” - A post. 41, 38.
3. „ D a c ă c i n e v a a r voi s ă ia s a u s ă d e a b u n u r i
b i s e r i c e ş t i , fă ră d e ş t i r e a e p i s c o p u l u i , s a u a c el u i
c ă r u i a i-au fost î n c r e d i n ţ a t e şi n-ar voi s ă f a c ă d u p ă
s o c o t i n ţ a a c e l u i a , s ă fie a n a t e m a , ” - Gangra 7, 8.
Vezi; neascultarea.
4. „S-a r â n d u i t c a pre z b it er ii s ă n u v â n d ă l u c r u
rile bisericii d e c a r e a p a r ţ i n , fă ră d e ş t i r e a e p i s c o
p u l u i lor. Fiu e s t e î n g ă d u i t nici e p i s c o p i l o r a v i n d e
lu c r u r i l e bisericii fă ră d e ş t i r e a s i n o d u l u i s a u a
p r e z b i t e r i l o r lui. Deci fără d e ne v o ie , s ă n u fie
î n g ă d u i t nici e p i s c o p u l u i s ă î n t r e b u i n ţ e z e r ă u v r e u n
l u c r u din i n v e n t a r u l biser icii.” - Cart. 41, 34; Ancira
15; Ant. 24, 25. Vezi: Ctitoria.
5. „Toţi fiind î n d a t o r a ţ i a păzi d u m n e z e i e ş t i l e
c a n o a n e (în g e n e r a l ) t o t a ş a s ă s e r e s p e c t e şi p e cel
c e r â n d u i e ş t e c a s ă fie i c o n o m la t o a t e b is erici le, cu
o r i c e c h i p t r e b u i e să-l ţ i n e m n e ş ti r b it . (IV E c u m . 26).
Şi d a c ă fi e c a r e m i t r o p o l i t va p u n e i c o n o m la b i s e
rica s a b i n e e s te : iar d e nu, e p i s c o p u l C o n s t a n t i n o -
p o lu lu i a r e d r e p t u l s ă p u n ă i c o n o m la a c e a b i s e r i c ă .
Tot a ş a şi m it r o p o li ţi i a u a c e s t d r e p t d a c ă e p i s c o p i i
s u p u ş i lo r nu v o i e s c s ă p u n ă i c o n o m i la b is e r ic i le
lor. A c e a s t a s ă s e r e s p e c t e şi la m ă n ă s t i r i . ” - VII
Ecum . 11, 12; M I, 7-, Sfântul Teofil 10, 11.
306 IEROM. NICODIM SACHELARIE
nu e s t e c a p a b i l d e f r ă ţ i e t a t e ! Vezi: iertarea.
REPETAREA PĂCATULUI. Vezi: Canonişi rea.
RESPECTUL. Vezi: Nerespectul.
RUDENIILE. Vezi: Logodna şi rudeniile.
RUDENIILE CLERICILOR. I u b i r e a d e r u d e n i i nu
t r e b u i e s ă î n c a l c e d r e p t a t e a evlaviei d u m n e z e i e ş t i .
1. „ E p is c o p u l s ă a i b ă grija t u t u r o r lu c r u r il o r
b i s e r i c e ş t i şi s ă le a d m i n i s t r e z e , D u m n e z e u fiindu-i
s u p r a v e g h e t o r . î n s ă s ă nu-i fie i e r t a t a-şi î n s u ş i c e v a
d i n ele, s a u a dă rui rudelor din cele ce sunt ale Iu i
Dum nezeu, iar d a c ă a r fi s ă r a c e , s ă le d e a ( m i l o s t e
nie) c a u n o r s ă r a c i , fă ră a v i n d e c e l e a le bisericii
inv oc ând a c e a s t a . ” - Apost. 38. Vezi: Răpirea averilor,
Ctitoria.
2. „Nu s e c u v i n e e p i s c o p u l u i a ridica la d e m n i
t a t e a d e e p i s c o p p e c i n e v o i e ş t e el, f ă c â n d darul
acesta f rate lui, fiului s a u a lte i r u d e , căci nu e s t e cu
d r e p t a t e a p u n e m o ş t e n i t o r i la e p i s c o p i e , d ă r u i n d
c e l e a l e lui D u m n e z e u din d r a g o s t e o m e n e a s c ă ,
d e o a r e c e nu t r e b u i e s ă s u p u n ă B is e ri ca lui D u m n e
z e u m o ş t e n i t o r i l o r ; iar d e va f a c e c i n e v a a c e a s t a ,
h i r o t o n i a s ă r ă m â n ă fă ră tă ri e , şi el s ă s e p e d e p
s e a s c ă cu a f u r i s i r e a . ” - Apost. 76; Ant. 23.
3. Ci ne s u n t r u d e n i i l e ? „O ric ine f a c e voia T a t ă
lui Meu, C a r e e s t e în c e r u ri , a c e l a îm i e s t e frate ,
s o r ă şi m u m ă . ” - Mat. 12, 50.
C in e d ă d e m n i t a t e a ? N u m a i D u m n e z e u o d ă
c e lu i c ă r u i a El v o i e ş t e . - Mat. 20, 22-28.
RUGĂCIUNEA e s t e c e a m a i m a r e fa p tă b u n ă
s u f l e t e a s c ă , p e c a r e p o a t e s-o facă o m u l a t â t p e n t r u
s i n e c â t şi p e n t r u a p r o a p e l e , în o r i c e v r e m e şi în
o r i c e loc.
I. Cel ce în d e p lin ă c o n ştiin ţă p ă c ă tu ie ş te nu se
p o a te ru g a nici p e n tru sin e nici p e n tru altul d a c ă
310 IEROM. NICODIM SACHELARIE
vă î n g ri jo ra ţi cu nimic: ci în ori c e l u c r u a d u c e ţ i
c e r e r i l e v o a s t r e ia c u n o ş t i n ţ a lui D u m n e z e u , prin
r u g ă c i u n i şi cerer i, cu m u l ţ u m i r i , şi p a c e a lui
D u m n ezeu , care este mai presu s de orice pricepere
o m e n e a s c ă , vă va păzi in im il e şi c u g e t e l e î n t r u Iisus
H r is to s .” - Filip 6, 6-7.
6. Rugăciunea de laudă e s t e c e a m a i î n a l t ă
r u g ă c i u n e . S c o p u l c e l o r 7 l a u d e şi a S f in te i Liturghii
e s t e d e a a d u c e l a u d ă Veşn ic ulu i Făcăt or .
O m u l , în r u g ă c i u n e a d e l a u d ă , s e u n e ş t e cu
t o a t ă f ă p t u r a , şi în s e n i n ă t a t e a inimii s a l e a d u c e
d a to rn ic a în c h in ă ciu n e ca pe o je rtfă c u ra tă a
sufletului său.
RUGĂCIUNEA SI CANONISIREA.
1. „ D ac ă v r e u n e p i s c o p s a u p r e z b it e r , s a u d i a
c o n , s a u v r e u n u l d i n t r e cei c e s u n t r â n d u i ţ i în cler,
s a u laic, n e a v â n d nici o n e v o i e p r e a g r e a s a u luc ru
greu ca s ă lipsească p e n tru un timp mai în d e lu n g a t
d e la b i s e r i c a s a , ci, p e t r e c â n d în o r a ş , nu a r m e r g e
la b i s e r i c ă în trei zile d e d u m i n i c i din trei s ă p t ă
m â n i , d e va fi cleric, s ă s e c a t e r i s e a s c ă , i a r d e va fi
laic s ă s e î n d e p ă r t e z e d e la î m p ă r t ă ş i r e . ” - VIEcum .
80; Sard. 11,
2. „Cine s e m â h n e ş t e d e b u n a voia lui d e r u g ă
c i u n e şi d e c â n t a r e , şi va u m b l a c a u n d o b i t o c , s ă
a i b ă a c e l a p o c ă i n ţ ă un a n , şi m e t a n i i 100 în zi.” -
FBG p. 101 (37;.
3. „Iar c ă l u g ă r u l c a r e nu-şi c i t e ş t e c e a s u r i l e s a l e
şi t o a t ă s l u j b a s a , ca p e u n m o r t îl s o c o t e ş t e D u m n e
ze u, şi s t r ă i n d e c ă t r e s f i n ţ e n i a Sa, î n s ă s e c a n o n i -
s e ş t e c u m va s o c o t i d u h o v n i c u l lui.” - FMB gl. 122.
Vezi: Lipsa de Ia slujbă.
RUGĂCIUNEA: PRAVILĂ CĂLUGĂREASCĂ.
I. Rasoforiisau fraţii, în 2 4 d e o re fac 5 0 - 1 0 0 d e
312 IEROM. NICODIM SACHELARIE
m e t a n i i şi 100-300 d e î n c h i n ă c i u n i , z i c â n d la f i e c a
re î n c h i n ă c i u n e : Doam ne lisuse liristoase Fiul iu i
Dum nezeu, miluieşte-mă pe m ine păcătosul. S a u :
Doamne lisuse liristoase Fiul lui Dumnezeu miluieş
te-mă. Şi face c r u c e p l e c â n d u - s e cu m â n a p â n ă la
păm ânt.
D i m i n e a ţ a îşi c i t e s c Rugăciunile dim ineţii s a u
Canonul de umilinţă către Mântuitorul, ia r s e a r a
Rugăciunile de seară, Paraclisul saw Canonul îngeru
lui.
2. M onahii stavrofori s a u m a n t i o f o r i , fac 100-
2 0 0 d e m e t a n i i şi 3 0 0 - 5 0 0 d e î n c h i n ă c i u n i , c it in du-
şi d i m i n e a ţ a Acatistul zilei, şi Rugăciunile dim ineţii
s a u Canonul de umilinţă către Mântuitorul·, iar s e a r a
Paraclisul, Rugăciunile de seară s a u a l t e r u g ă c i u n i ,
p e c a r e le va r â n d u i d u h o v n i c u l , d u p ă p u t e r e a
fiecăruia.
Cei c e nu ştiu c a r t e , s a u nu p o t m e r g e la s l u j b a
c e l o r 7 l a u d e , îşi fac pravila cu m e t a n i i l e , astfel:
a) „ P e n tr u Utrenie să p e t r e a c ă s t â n d în p i c i o a r e ,
3 0 d e a ţ e d e î n c h i n ă c i u n i , z i c â n d la f i e c a r e g r ă u n ţ ,
r u g ă c i u n e a a c e a s t a : Doam ne lisuse liristoase Fiu l
lu i Dum nezeu, miluieşte-mă pe m ine păcătosul. ”
„ P e n t r u Ceasuri 10 a ţ e , p e n t r u Vecernie 10, Pen
tru Pavecerniţă 10, d u p ă rânduiala Sfântului Munte. ”
b) Altă rânduială: „ P e n tr u Vecernie 100 d e r u g ă
ciu ni, a d i c ă : Doamne lisuse liristoase F iu l lu i D u m
nezeu, miluieşte-mă pe m ine păcătosul, şi m e t a n i i
ma ri 25. Pentru Pavecerniţa r ug ă c iu ni 8 şi m e t a n i i 12.
P e n t r u Paraclis, r u g ă c i u n e a Pr ec is te i d e 70 d e
ori: Prea sfântă născătoare de Dumnezeu, mântuieş-
te-ne pe noi, şi m e t a n i i 12. P e ntru Acatist r u g ă c i u n i
200, m etanii 12. P e n tr u Canonul îngerului,
r u g ă c i u n i 8, m e t a n i i 7. P e n tr u Canonul pocăinţei,
PRAVILA BISERICEASCĂ 313
r u g ă c i u n i 30, m e t a n i i 5. P e n tr u Polunoşniţă r u g ă c i
u n i 100, m e t a n i i 25. P e n tr u Utrenie r u g ă c i u n i 3 0 0 ,
m e t a n i i 8. P e n tr u t u s p a t r u c e a s u r i l e , r u g ă c i u n i 2 0 0 ,
m e t a n i i 30 . P e n tr u Obedniţă r u g ă c i u n i 100, m e t a n i i
10.” - CPS1, 8.
c) Altă rânduială: „Că a m lua t d e p e a ce le locuri,
î n t r u ch ili a Iui c ă l u g ă r u l s ă c i t e a s c ă P s a lt ir e a , d e c i
c in e e m a i p u t e r n i c s ă o s ă v â r ş e a s c ă într-o zi şi într-o
n o a p t e , alţii şi în trei s ă p t ă m â n i , ia r alţii în 2, iar
m e t a n i i s ă fa că c u m îi va fi p u t e r e a f i e c ă r u i a . . . ”
„ C a d e - s e a şti, c ă d u p ă l ă s a r e a ieşirii d i n b i s e r i
c ă şi v o m m e r g e Ia chilie, n u s e c a d e s ă f a c e m
v o r b ă u n u l cu altul, c ă o p r e s c a c e a s t a Sfinţii Părinţi,
c ă ni s e c a d e s ă n e feri m d e t o a t ă a d u n a r e a . ” Vezi:
Pavecerniţa.
3. „Pravila călugărului prost: P e n t r u 9 c e a s , 2
a ţ e . D r e p t V ece rn ie , 4 a ţ e ; P a v e c e r n i ţ a c e a m ic ă , 3
a ţ e ; ia r c e a m a r e , 6 a ţ e ; P o l u n o ş n i ţ ă , 6 a ţ e ; U trenia,
12 a ţe: C e a s 3 şi 6, p a t r u aţe; O b e d n i ţ ă , 6 aţe. Pravila
chiliei, 6 aţe ş i m etanii 300. P e n t r u o Psaltire, 6 0
a ţ e . Ac atistul, 12 a ţ e . Paracl isu l, 6 a ţ e . ” - P B G p. 130.
4. „ M on a hul s c h i m n i c ” e s t e î n d a t o r a t a face
într-o zi şi o n o a p t e 3 0 0 d e m e t a n i i ma ri..., iar p r e
c u m zic cei cu s o c o t e a l ă în S f â n t u l M un te s ă f a c ă
m e t a n i i m a r i 150, ia r î n c h i n ă c i u n i 12 a ţ e . ” - CFSI, 8.
5. La r â n d u i a l a r u g ă c iu n il o r , d u h o v n i c u l t r e b u i e
s ă ţ i n ă s e a m a d e r â v n a şi d e s t a r e a s u f l e t e a s c ă , d e
g r e u t a t e a a s c u lt ă r il o r , d e felul d e î n ţ e l e g e r e şi
î n d e l e t n i c i r e a f i e c ă r u i a şi a ş a s ă m ă r e a s c ă s a u s ă
m i c ş o r e z e pravila. Să nu s i l e a s c ă în a ş a fel î n c â t s ă
i n s p i r e u r â c i u n e p e n t r u pravilă şi nici să-l s c u t e a s c ă
c u t o t u l d e p r a v i l ă , ci s ă c e r c e în t o t felul c a s ă
o b ţ i n ă folosul s u f l e t e s c d e c a r e a r e n e v o i e un s u f l e t
c a r e i u b e ş t e şi s l u j e ş t e lui D u m n e z e u .
314 IEROM. NICODIM SACHELARIE
d e o s e b i n d u - n e unii d e alţii, c â t m ă d u l a r e l e t r u p u l u i
d e a lt m ă d u l a r . Şi s ă nu a r u n c ă m p e t o a t e n u m a i
a s u p r a p r e o t u l u i , ci şi a s u p r a n o a s t r ă î n ş i n e c a
p e n t r u u n t r u p d e o b ş t e , a ş a p e n t r u B ise ri că toţi s ă
n e grijim, c ă a c e a s t a m a i m a r e î n t ă r i r e şi n o u ă şi
vouă ne dă, ca mai m ulte fapte b u n e să facem, pâ n ă
c â n d cei c e voim s ă le f a c e m p e a c e s t e a , le vo m
d o b â n d i a i c e a , a d i c ă m il a lui D u m n e z e u , ia r în
v e a c u l cel c e va s ă fie, c u n u n ă î n t r u î m p ă r ă ţ i a
Cer uri lor , î n t r u Hri st os Iisus, D o m n u l n o s t r u , . . . ”
Tipicul cel Mare p. 507-508. Vezi: Cântarea Biseri
cească. Biserica, Slujba bisericească.
RUŞINEA, „ia a m i n t e la c e le ce-ţi a d u c e v r e m e a
şi te f e r e ş t e d e t o t c e e a c e e s t e ră u şi p e n t r u c r e d i n
ţ a s u f l e t u l u i t ă u s ă nu t e ru ş in e zi . Căci e s t e r u ş i n e
c a r e a d u c e p ă c a t şi e s t e r u ş i n e c a r e a d u c e s la v ă şi
Har. S ă n u t e uiţi la fa ţa n i m ă n u i , c â n d e v o r b a d e
p a g u b a s u f l e t u l u i tă u , şi s ă nu-ţi fie r u ş i n e , c â n d te
afli în f a ţ a p r i m e j d i e i c ă d e r i i t a l e . ”
„Nu op ri c u v â n t u l c â n d po ţi s ă m â n t u i e ş t i pe
fr a t e l e t ă u şi s ă nu-ţi a s c u n z i î n ţ e l e p c i u n e a t a s p r e
s la va d e ş a r t ă , f ii nd că î n ţ e l e p c i u n e a s e c u n o a ş t e din
c u v â n t şi î n v ă ţ ă t u r a d in c e e a c e r o s t e ş t e g u r a . ”
„Nu g ră i î m p o t r i v a a d e v ă r u l u i , ci t e r u ş i n e a z ă
p e n t r u n e î n v ă ţ ă t u r a ta. Să nu-ţi fie ru ş in e a-ţi m ă r t u
risi p ă c a t e l e şi s ă nu t e î m p o t r i v e ş t i n ă v ă ln i c ie i
r ă u tă ţil or ,.. Lupt ă-t e p â n ă la m o a r t e p e n t r u a d e v ă r
şi D o m n u l D u m n e z e u s e va l u p t a p e n t r u t i n e . ” -
Sirah, 4, 20-28.
2. „De a c e e a , p e o r i ş i c i n e Mă va m ă r t u r i s i î n a i n
t e a o a m e n i l o r , îl voi m ă r t u r i s i şi Eu î n a i n t e a T a tă lu i
Meu, C a r e e s t e în c e r u r i ; d a r c i n e s e va l e p ă d a d e
Mine î n a i n t e a o a m e n i l o r . Mă voi l e p ă d a şi Eu d e el
î n a i n t e a T a t ă l u i Meu c a r e e s t e în c e r u r i . ” - Mat. 10,
PRAVILA BISERICEASCA 317
d e a pr os lă vi p e F ă c ă t o r u l s ă u , zilele s ă r b ă t o r i l o r
t r e b u i e s c r e s p e c t a t e , c ăc i altfel s e n e c i n s t e ş t e D u m
n e z e u . Vezi: Tradiţia.
1. Dintr e t o a t e s ă r b ă t o r i l e D u m i n e c a e s t e c e a
m a i d e s e a m ă zi d e p r e a m ă r i r e a lui D u m n e z e u , d e
a c e e a e a tr e b u ie r e s p e c t a t ă . Cine nu m e r g e la S f â n t a
L i t u r g h i e din n e g l i j e n ţ ă , clericul s e c a t e r i s e ş t e ia r
m i r e a n u l s e a f u r i s e ş t e , d u p ă c a n o n u l 8 0 al S. VI
E c u m . D u m n e z e u n u s e p r e a m ă r e ş t e prin le ne vir e,
ci p r in l u c r a r e a d u h o v n i c e a s c ă . Vezi: Rugăciunea:
Canonisiri; Slujba bis.. Rugăciunea Can.
2. Mu s e cuvin e c a cineva s ă s e o c u p e cu m u n c a
în săr bă to ri , mai al es în timpul slujbelor. - VIEcum. 66.
3. D istra cţiile d e ori c e soi, î n g ă d u i t e d e b u n a
c u v i i n ţ ă s e fac n u m a i d u p ă a m i a z ă , c â n d nu e s t e
s l u j b ă la bi s e r ic ă . - VIEcum . 62. Mart. Ort. III, 60.
4. în s ă r b ă t o r i s e p o t î n g ă d u i a n u m i t e t r e b u r i
d e s c u r t ă d u r a t ă , c a r e s u n t a b s o l u t t r e b u i t o a r e vieţii
c a s n i c e , dar, c a r e nu a d u c v re o v ă t ă m a r e c u g e t ă r i i
d u h o v n i c e ş t i şi nici nu s e d e f ă i m ă D u m n e z e u s a u
s ă a d u c ă v re o s m i n t e a l ă a p r o a p e l u i , c u m s u n t :
p r e g ă t i r e a h r a n e i zilnic e, cititul c ă r ţ i l o r f o l o s i t o a r e ,
în g r i j i r e a bolna vilor, f a c e r e a d e b i n e la s ă r a c i , ş .a . -
Mat. 12, 5-10; I Cor. 16, 2; II. Cor. 12, 7-10; Apoc. 1, 10.
SĂRUTATUL e s t e s e m n u l in t i m e i iubiri, d a r e s t e
şi al p o rn ir ii s p r e p ă c a t .
1. „D ia c on ul s p u r c â n d u - s e cu b u z e l e şi m ă r t u r i
s i n d c ă a p ă c ă t u i t p â n ă aici, s e va o pri d e li tu r g h ie ,
d a r i s e d ă voie a s e î m p ă r t ă ş i cu S f i n t e l e T a i n e
î m p r e u n ă cu d i a c o n i i ; t o t a ş a şi p r e z b i t e r u l . Iar d e
s e va vă di c ă a p ă c ă t u i t m a i m u l t d e c â t a t â t , s e va
c a t e r i s i în or ic e fel d e t r e a p t ă a r fi.” - SfVasile 70.
2. „Călugărul s c h i m n i c d e va s ă r u t a pe frate-său,
s ă fa c ă 100 d e m e t a n i i . ” - PBG p. 128.
PRAVILA BISERICEASCĂ 319
3. S ă r u t a r e a d e la î n m o r m â n t a r e e s t e s e m n u l
iubirii, f ii n d c ă „ m u r i n d n u n e d e s p ă r ţ i m un ii d e
alţii, f ii n d c ă toţi vom u r m a t o t a c e a s t ă c ă l ă t o r i e şi
î m p r e u n ă v o m fi r â n d u i ţ i d e u n d e nu n e v o m m a i
d e s p ă r ţ i n i c i o d a t ă . . . ” - Sfântul Sim eon Tes. VI, 367.
4. „ Pr e o tu l d e va s ă r u t a m o r t u l , nu p o a t e în
a c e a zi s ă f a c ă litu rg hie , p e n t r u c ă va s ă s ă r u t e
d u m n e z e i e ş t i l e Ta in e , iar d e va f a c e a c e a s t a s ă fie
lip si t d e p r e o ţ i e 4 0 d e zile. De a c e e a , c â n d s l u j e ş t e
şi s e î m p ă r t ă ş e ş t e d e D u m n e z e i e ş t i l e şi î n f r i c o ş a
t e l e T a in e , şi i s e v o p s e s c b u z e l e lui d e d u m n e z e
i a s c a î m p ă r t ă ş a n i e , a t u n c i d a c ă s f â r ş e ş t e Li tu rg hi a ,
şi s e d e z b r a c ă d e o d ă jd ii, şi i e s e a f a r ă , i c o a n e l e s ă
nu s ă r u t e , p e n t r u că-i s u n t b u z e l e v o p s i t e d e S f â n t a
î m p ă r t ă ş a n i e c u m a m zis. Ci n u m a i la i c o a n a lui
H ris to s s ă f a c ă o m e t a n i e şi a l t a la Maica D o m n u l u i ,
a t u n c i s e î n t o a r c e d e b l a g o s l o v e ş t e o a m e n i i şi
m e r g e t o t o m u l c r e ş t i n p e a c a s ă şi în c a l e c u p a c e . ”
- PMB gl. 63.
5. A rh ie re u l n u t r e b u i e s ă s ă r u t e m â n a î m p ă r a
tului. - 5. Sim eon Tes. V 220.
6. „Cel c e s ă r u t ă s f i n t e l e o d ă jd ii la v o h o d nu
f a c e g r e ş a l ă , ci a r a t ă m a i v â r t o s c ă a r e c r e d i n ţ ă şi
s e va m â n t u i p r e c u m s-a m â n t u i t şi f e m e i a c a r e s-a
a t i n s d e p o a l e l e lui Iisus, c ăc i c h i a r p e n t r u D â n s u l
f a c e a c e a s t a . ” - Sfântul Sim eon Tes. IX, 29.
SCHIMMICIA. Vezi: Monahul schimnic, Pustnicia.
SCHISMA e s t e d e s p ă r ţ i r e a r ă z v r ă t i t ă a u n u i a
s a u a m a i m u lţ i clerici d e ş e f u l lor le g i t i m , s a u a
c r e d i n c i o ş i l o r n e s u p u ş i fa ţă d e c o n d u c e r e a b i s e r i
c e a s c ă . S c h i s m a t i c i i s e r u p d e la t r u n c h i u l vieţii
b i s e r i c e ş t i , a ş a c u m s e r u p e m l ă d i ţ a d e la t u l p i n a
c a r e a c r e s c u t - o , şi a st fe l s e s i n u c i d d u h o v n i c e ş t e .
S c h i s m a e s t e i n t r o d u c e r e a în e re zi e .
320 I E R O M . N I C O D I M S A C H E L A R I E _______
1. A d u n ă r i l e c e l o r c a r e s e s i n u c i d d u h o v n i c e ş t e ,
B ise ri ca „ p e u n e l e le-a n u m i t e r e s u r i , iar p e a l t e l e
s c h i s m e , ia r p e a l t e l e p a r a s i n a g o g u r i ( c o n c il ia b u le ,
a d u n ă r i n e c h i b z u i t e şi n e le g i u it e ) . Deci eretici s e
n u m e s c t o ţi cei l e p ă d a ţ i şi î n s t r ă i n a ţ i cu to t u l d e la
d r e a p t a c r e d i n ţ ă ; schism atici s e n u m e s c toţi cei
c a r e s e d e s p a r t d e Bi ser ic ă, p e n t r u a n u m i t e c h e s t i
un i şi n e î n ţ e l e g e r i b i s e r i c e ş t i ; Parasinagoguri s e
n u m e s c a d u n ă r i l e f ă c u t e d e pre z b it er ii şi e p i s c o p i i
n e s u p u ş i , c â t şi d e o a m e n i i cei n e î n ţ e l e g ă t o r i şi
s im p li .. .” - Sfântul Vasile 1. Vezi: Ereticii.
2. „ D a c ă v r e u n p r e z b i t e r , d i s p r e ţ u i n d p e e p i s c o
pu l s ă u , ţ i n e d e o s e b i a l t ă a d u n a r e şi ridică a l t alta r,
n e ş t i i n d nici o vin ă a s u p r a e p i s c o p u l u i s ă u în pri
vinţa d r e p t e i c r e d i n ţ e şi dreptă ţii, s ă s e c a t e r i s e a s c ă
c a u n i u b i t o r d e s t ă p â n i r e , căci e s t e u n ti r an .
A s e m e n e a şi ceilalţi clerici şi toţi câţi s e vor uni cu
d â n s u l ; ia r laicii s ă s e a f u r i s e a s c ă . A c e a s t a s ă s e
f a c ă d u p ă u n a şi a d o u a şi a t r e i a d o j a n ă a e p i s c o
p u l u i . ” - Apost. 31. Vezi: Caterisirea, Afurisirea.
3. „Cele r â n d u i t e p e n t r u p r e z b it e r i, e p i s c o p i şi
m it r o p o li ţi , s e p o t r i v e s c cu m u l t m a i v â r t o s p e n t r u
patriarhi. D re pt a c e e a , d a c ă vre un prezbiter, e p i s c o p
s a u m itropolit ar îndrăzni, să se în d e p ă r te z e de
î m p ă r t ă ş i r e a cu p a t r i a r h u l s ă u , şi n-ar p o m e n i n u
m e l e lui p r e c u m e s t e h o t ă r â t şi r â n d u i t , la D u m n e -
z e i e ş t i l e T a in e , m a i î n a i n t e d e î n f ă ţ i ş a r e a S i n o d u l u i
şi c o n d a m n a r e a lui de fi n it iv ă , f a c e schismă. S f â n t u l
S i n o d a h o t ă r â t c a a c e s t a s ă fie s t r ă i n d e t o a t ă
p r e o ţ i a , în c a z c ă s e va vă di d e a c e s t n e l e g i u i t lu cru.
A c e s t e a s- au p e c e t l u i t şi s- au h o t ă r â t , m a i a l e s p e n
t ru cei c e a d u c vin ovăţii şi s e d e p ă r t e a z ă d e întâi i
lor s t ă t ă t o r i , fac s c h i s m ă şi r u p u n i r e a Bisericii.
Pe d e a l t ă p a r t e , cei c e s e d e s p a r t d e î m p ă r t ă ş i -
I
PRAVILA BISERICEASCA 321
re a c e a c ă t r e î n t â i u l s t ă t ă t o r al lor, p e n t r u o a r e c a r e
e r e s c o n d a m n a t d e S f i n t e l e S i n o a d e , s a u d e Sfinţii
Părinţi, (de a c e l a c a r e p r e d i c ă e r e s u l în public , şi îl
în v a ţ ă în b i s e r i c ă cu c a p u l d e s c o p e r i t ) , unii c a a c e ş
tia nu n u m a i c ă nu s u n t s u p u ş i c e r t ă r i i c a n o n i c e ,
p e n t r u c ă s e î n g r ă d e s c p e s i n e d e î m p ă r t ă ş i r e a cu
n u m i t u l e p i s c o p , î n a i n t e d e c e r c e t a r e a S i n o d u l u i , ci
şi d e c i n s t e a c e a c u v e n i t ă d r e p t - m ă r i t o r i l o r s e vor
în v r e d n ic i, c ă n-au o s â n d i t e p i s c o p i , ci m i n c i n o ş i
e p i s c o p i şi m i n c i n o ş i î n v ă ţ ă t o r i . Şi n-a u r u p t u n i r e a
Bisericii p ri n s c h i s m ă , ci s-au silit a izbăvi Bise ri ca
d e s c h i s m e şi d e z b i n ă r i . ” - /-//, 15; Apost. 34; l-II, 12,
13, 14. Pomenirile Ia slujbe; RBOR Art. 14-20.
SCRIERI FALSE. Acolo u n d e nu p o a t e a j u n g e
viul gr a i, a j u n g e c u v â n t u l scris. D u p ă c u m p r e d i c a
s e c ta r ă d e s t r a m ă convingerile credincioşilor, tot
a ş a şi c ă r ţ i l e rele z d r u n c i n ă d r e a p t a c r e d i n ţ ă a
drept-măritorilor.
1. Vieţile Sfi nţi lor şi a l t e scr ier i o r t o d o x e z i d e s c
s u f l e t e ş t e , şi de ci t r e b u i e s c citite. „Fie î n g ă d u i t î n c ă
a s e citi (p e l â n g ă S f â n t a S c r ip t u r ă ) p a t i m i l e m u c e
nicilor, c â n d s e s e r b e a z ă zilele lor c e l e din c u r s u l
a n u l u i . ” - Cart. 54, 32; Apost. 85, Sfântul A t a nas ie 3;
VI Ecum . 2 ; VII Ecum. 1;
Cei c a r e e d i t e a z ă c ă r ţi r e l i g i o a s e , t r e b u i e s ă
ţ in ă s o c o t e a l ă , ca s ă nu t i p ă r e a s c ă d e c â t c ă r ţi c a r e
a u u n c o n ţ i n u t s e r i o s , c a r e s ă nu c o n t r a z i c ă c u p r i n
s ul S f in te i Sc rip tu ri şi nici b u n u l s i m ţ al evlaviei
t r a d i ţ i o n a l e . D u m n e z e u nu v o i e ş t e s ă fie slujit prin
m inciună. C eea ce a stăzi m in c iu n a p a re că zideşte,
m â in e va d is tru g e îm p ă tr it m a i răul
2. „ D a c ă c in e v a a r r ă s p â n d i în B is e ri că ca s f i n t e
c ă r ţi le n e c i n s t i t o r i l o r d e D u m n e z e u c e l e cu titluri
false, s p r e s t r i c ă c i u n e a p o p o r u l u i şi a c l e r u lu i, s ă s e
322 IEROM. NICODIM SACHELARIE
p ă c ă t u i r e a r e , s p u n e - m i p r e a i u b i t u l e şi p r e a
evlaviosule sau ce necurăţie, o scu rg ere firească?
D u p ă c u m a r voi c in e v a s ă a d u c ă în v i n o v ă ţ i r e şi
p e n t r u m u c ii c e ies prin nări şi s c u i p a t u l din g u r ă .
D a r a v e m a zice şi m a i m u l t e şi d e a c e s t e a , d e s p r e
s c u r g e r i l e di n p â n t e c e n e c e s a r e p e n t r u v i a ţ a c elu i
c e viază. Şi î n c ă d e c r e d e m c ă o m u l e s t e luc rul
m â i n i l o r lui D u m n e z e u , d u p ă d u m n e z e i e ş t i l e S c r i p
turi, c u m s e p u t e a dintr-o p u t e r e c u r a t ă s ă i a s ă u n
l u c r u s p u r c a t ? Şi d a c ă s u n t e m î n r u d i ţ i cu D u m
n e z e u , d u p ă d u m n e z e i e ş t i l e F a p t e a le Ap ostolilor,
n-a ve m în s i n e n i m i c n e c u r a t . ” (Fap. 17. 28-20).
„Căci n u m a i a t u n c i n e s p u r c ă m , c â n d s ă v â r ş i m
î m p u ţ i t u l p ă c a t , ia r c â n d s e î n t â m p l ă v r e o s c u r g e r e
fir eas că, a tu n c i p r e c u m a m zis m a i în a in te , o s ufe ri m
şi p e a c e a s t a cu c e l e l a l t e î m p r e u n ă p e n t r u n e v o i a
firii..... Fie d a r c a cei c e î n t r e a b ă din d e p r i n d e r e , s ă
î n c e t e z e d e o z a d a r n i c ă o s t e n e a l ă c a a c e a s t a i a r cei
c a r e p e n t r u d r e a p t a c i n s t i r e s e î n d o i e s c , cu duh
stăpânitorsă se întărească; ia r c âţ i ştiţi a d e v ă r u l cu
î n c r e d i n ţ a r e , păstraţi-1 n e c l ă t i n a t şi n e a l t e r a t . . . ” -
S f â n t u l A ta n asie 1.
2. „Iar c e l o r d i n t r e voi c ă r o r a li s e î n t â m p l ă
s c u r g e r i n o a p t e a fă ră d e voie, a c e ş t i a s ă u r m e z e
ş t i i n ţ e i lor şi s ă ia a m i n t e p e n t r u s i n e , d a c ă s e î n d o
i e s c p e n t r u a c e a s t a , ori d e nu, ca şi la m â n c ă r i : „Cel
c e s e î n d o i e ş t e , zice, d e va m â n c a s e o s â n d e ş t e ”
(Rom. 14, 23). Şi în a c e s t e a s ă fie c u b u n a c o n ş t i i n ţ ă
şi b i n e c u t e z ă t o r potri vit a d u c e r i i s a l e a m i n t e , t o t
cel c e s e a p r o p i e d e D u m n e z e u . ” - SfântulDionisie 4.
3. „Cel c e s-a î n t i n a t în s o m n , cu p a t i m a s c u r g e
rii, s e î n l ă t u r ă o zi d e Ia î m p ă r t ă ş i r e , î n s ă z i c â n d
P s a l m u l 5 0 şi f ă c â n d c â t e 4 9 d e m e t a n i i , s e c r e d e c ă
s-a c u r ă ţ i t d e î n t i n ă c i u n e . ” - Sfântul I. Post. 6.
324 IEROM. NICODIM SACHELARIE
p o r u n c e s c a fi n e î m p ă r t ă ş i t ă 4 0 d e z ile .” - Sfântul I.
Post. 17.
8. „ F e m e i a c a r e s e a f l ă î n t r u m u i e r i a ei, d u p ă
o b ic e i u l firii m u i e r e ş t i (cu s c u r g e r e d e s â n g e
o b i ş n u i t ă femeilor), a c e e a nu s e p o a t e î m p ă r t ă ş i
d u m n e z e i e ş t i l o r T a in e , p â n ă c e s e va c u r ă ţ i ; nici nu
int ră în B is e ri că p â n ă în 7 zile, nici a s e î m p r e u n a
cu b ă r b a t u l ei p â n ă c e s e va c u r ă ţ i . ”
9. „Iar d e s e va a fl a în Biserică, şi-i va veni a s e
sl o b o z i fi rea şi s e va p r i c e p e (va b ă g a d e s e a m ă ) şi
va ieşi a f a r ă într-acel ce a s , a tu n c i nu s e c a n o n i s e ş t e ,
iar d e s e va p r i c e p e (va b ă g a d e s e a m ă ) şi-i va fi
r u ş i n e , d e nu va ieşi a f a r ă ci va lua a n a f o r ă , a t u n c i
s e c a n o n i s e ş t e ” în 7 zile cu c â t e 10-20 d e m e t a n i i . -
PMB gl. 33.
SECRETUL. Vezi: Duhovnicia.
SFATUL e s t e î m p ă r t ă ş i r e a id e il o r p e r s o n a l e ,
d a t e a p r o a p e l u i , cu s c o p u l d e a-1 folosi s a u a-1
d e stră m a sufleteşte.
1. S f a tu l b u n e s t e d e o m a r e v a l o a r e , a t â t p e n
tru folosul vieţii p ă m â n t e ş t i c â t şi p e n t r u via ţa d e
veci. O a r e S c r i p t u r a c e e s t e a lt c ev a , d a c ă nu un s f a t
d a t di n p a r t e a lui D u m n e z e u ?
„ î n v ă ţ ă t u r a celui î n ţ e l e p t e s t e un izvor d e via ţă ,
c a ş ă a b a t ă p e o m din c u r s e l e m o rţ ii .” - Prov. 13, 14.
2. „Căci s f a t u l e s t e c a o c a n d e l ă , î n v ă ţ ă t u r a c a o
făclie, ia r î n d e m n u l şi m u s t r a r e a s u n t c a l e a c a r e
d u c e la v i a ţ ă . ” - Prov. 6, 23. Vezi: Predica.
3. S f a tu l r ă u d e s t r a m ă s u f l e t e ş t e şi p e cel c e îl
d ă şi p e cel c e îl p r i m e ş t e , c a şi focul c a r e s e d i s t r u
g e şi p e s i n e şi l u c ru ri l e p e c a r e Ie c u p r i n d e , „Om ul
d e nimi c, o m u l cel n e l e g i u i t , u m b l ă cu n e a d e v ă r u l
în g u r ă , c l i p e ş t e din och i, d ă din p i c i o a r e şi face
s e m n e cu d e g e t e l e . R ă u t a t e a e s t e în inim a lui, încon-
326 IEROM. N IC OD IM SACHE LARIE
t i n u u u r z e ş t e lu c r u r i l e c e l e re le .” - Prov. 6, 12-14.
4. „ D a c ă c i n e v a a r î n v ă ţ a p e s e r v i t o r , cu s c o p
v i c l e a n , c a s ă d e f a i m e p e s t ă p â n , şi să-l î n d e p ă r t e z e
d e la s er vic iu l lui şi s ă nu m a i s e r v e a s c ă p e s t ă p â
nul s ă u cu b u n ă v o i n ţ ă şi cu t o a t ă c i n s t e a , s ă fie
a n a t e m a . ” - Gangra 3.
5. „Cel c e va s f ă t u i p e altul s ă fa c ă v re o g r e ş a l ă ,
a c e l a s e va p e d e p s i cu a c e e a ş i p e d e a p s ă , c u m s e va
p e d e p s i şi a c e la ce va face greşala. Cine va î n d e m n a ,
s a u va î n v ă ţ a , s a u va s f ă t u i p e a ltu l s ă facă v r e u n
lu c r u r ă u şi vre o g r e ş a l ă , a c e l a s e va p e d e p s i c a şi
cel v i n o v a t c e va fa c e g r e ş a l a . ” - PMB gl. 44. Vezi:
Tovărăşia la rău.
6. De m u l t e ori r â v n a e x a g e r a t ă d e a s f ă t u i p e
alţii e s t e t o t a ş a d e n e f o l o s i t o a r e , c a şi i n d i f e r e n ţ a
fa ţă d e m â n t u i r e a a p r o a p e l u i , a t u n c i c â n d s f a t u l
e s t e f ă c u t cu c u v i n t e a s p r e şi n e c h i b z u i t e . D u p ă
cu m o m u l nu iese pe s tra d ă d e z b ră c a t de haine, tot
a ş a ş i s f a t u l n u t r e b u i e s ă fie d a t , f ă r ă a fi î m b r ă c a t
în c ă m a ş a iubirii şi a fr ă ţ i e t ă ţ i i .
„De va greşi o m u l şi va t ă g ă d u i , z i c â n d : n-a m
g re ş it , nu-1 m u s t r a , c ăc i îi tai o s â r d i a . Iar d e vei z ic e
lui: nu te m â h n i fr at e , ci te p ă z e ş t e d e a c u m î n a i n t e ,
îi ridici sufletul lu i spre pocăinţă. ” - Pateric p. 171.
SILUIREA p o a t e fi cu voie şi fă ră d e voie.
1. C e a d e voie s e s o c o t e ş t e cu rvie.
2. A d e v ă r a t a d e z v i r g i n a r e e s t e c e a f ă c u t ă cu
sila. „ D ac ă c in e v a a r silui p e o f e c i o a r ă n e l o g o d i t ă
şi a r a vea-o, s ă s e a f u r i s e a s c ă ; s ă nu-i fie î n g ă d u i t a
lu a a l t a , ci s-o ţie p e c e a a l e a s ă , c h i a r d e a r fi s ă
r a c ă . ” - Apost. 61. 3. C e a c o m p l e c t s i l u i t ă la î n c e p u t ,
s e p o a t e o b iş n u i , şi a st f e l i s e a p l i c ă u n c a n o n d e un
an, s p r e verificare. - S f â n t u l G ri gor e H eo cez. Vezi:
Logodna, Curvia.
PRAVILA BISERICEASCA 327
d e o s e b i r e d a c ă a f ă c u t a c e a s t a a f l â n d u - s e i e ş i t din
m i n t e , p e n t r u c ă d e m u l t e ori rudele a c e l u i a , vo in d
a-1 în v re d n ic i d e L i tu rg hie şi d e c u v e n i t e l e r u g ă c i u
ni, spun neadevărul şi zic, că nu e r a în t o a t e minţile.
Uneori a f ă c u t a c e e a ş i din p e r s e c u ţ i a o a m e n i l o r s a u
d in s u p ă r a r e şi n u t r e b u i e a s e fa c e Li tu rg hie p e n t r u
el d e o a r e c e s-a f ă c u t lui-şi u c i g a ş . Deci cl er ic u l
t r e b u i e a c e r c e t a cu d e - a m ă n u n t u l , ca s ă nu c a d ă în
p ă c a t . ” - Sfântul Tim otei 14.
4. O m u l î n s u ş i nu e s t e s t ă p â n a b s o l u t p e s t e v i a
ţ a lui, î n t r u c â t el nu s-a c r e a t p e s i n e î n s u ş i pri n
p r o p r i a lui v o in ţă , n u m a i D u m n e z e u e s t e S t ă p â n u l
a b s o l u t al vieţii şi al m orţ ii (înţ. 16, 13), iar o m u l n u
e s t e d e c â t u n î n g r i j i t o r al p r o p r i e i s a l e vieţi. Pilda
cel ui c e a a s c u n s t a l a n t u l s e a p l i c ă şi s i n u c i g a ş u l u i .
- Mat. 25, 24.
5. M ăsurile a s p r e d e a n u s e î n g ă d u i c a cel s i n u
cis s ă fie î n g r o p a t în c im iti r s a u s ă i s e facă s l u j b e ,
s u n t p ot ri vi te d r e p t ă ţ i i d u m n e z e i e ş t i , şi, în a c e l a ş
t i m p , e le d e ş t e a p t ă c o n ş t i i n ţ a c r e d i n c i o ş i l o r c e l o r
vii. - loan 5, 16-17. Vezi: Pomenirile la slujbe.
SLUJBA BISERICEASCĂ e s t e m ijl oc ir ea preotului
p e n t r u m â n t u i r e a credincioşilor, î n a i n t e a lui D u m
n e z e u . Vezi: Liturghisirea, Rugăciunea obştească.
1. „Toţi c re d i n c i o ş i i c a r e i n t r ă în Bise ri că şi a u d
Sc ri p t u ri le , d a r nu î n g ă d u i e s c (sta u) la r u g ă c i u n e şi
la S f â n t a E u h a r i s t i e , ca unii c e fac n e o r â n d u i a l ă în
b i s e r i c ă t r e b u i e s ă s e a f u r i s e a s c ă ” - Apost. 9.
2. „Toţi cei c e int ră în b i s e r i c ă şi a s c u l t ă S f i n t e l e
S c ri pt ur i, d a r nu s e î m p ă r t ă ş e s c d e r u g ă c i u n i , s a u
s e î n t o r c d e la î m p ă r t ă ş i r e a cu S f â n t a E u h a r i s t i e ,
d u p ă o a r e c a r e n e o r â n d u i a l ă , a c e ş t i a s ă fie l e p ă d a ţ i
d e la B iseri că, p â n ă ce-şi vor m ă r t u r i s i g r e ş a l a şi vor
a r ă t a r o a d e d e p o c ă i n ţ ă şi r u g â n d u - s e s ă p o a t ă
PRAVILA BISERICEA SCA 329
d o b â n d i i e r t a r e . Şi s ă nu fie î n g ă d u i t a s e î m p ă r t ă ş i
c in e v a cu cei n e î m p ă r t ă ş i ţ i , şi s ă nu s e p r i m e a s c ă în
v r e o b i s e r i c ă cei c e nu s e a d u n ă î m p r e u n ă cu alţii în
a l t ă (biserică). Iar d a c ă s e va ivi v r e u n u l d i n t r e
e p i s c o p i , p r e z b it e r i s a u d i a c o n i că s e î m p ă r t ă ş e s c
cu cei p e c a r e c a n o a n e l e îi s o c o t e s c n e î m p ă r t ă ş i ţ i ,
şi a c e s t a s ă fie n e î m p ă r t ă ş i t , ca u n u l c e c a l c ă
c a n o a n e l e Bisericii.” - Ant. 2. Vezi: Schisma.
3. „A p l ă c u t şi a c e a s t a , c a s ă nu s e c i t e a s c ă a l t e
r u g ă c i u n i , fie c e le a l e p u n e r i i î n a i n t e (Liturghia), fie
a le pune rii m â in il o r (hirotonia), fie cele d e î n c h e i e r e
(o tp u s t) s a u b i n e c u v â n t a r e a d e la î n c e p u t , d e c â t
c e l e î n t ă r i t e d e S f â n tu l S i n o d . Să nu s e z ic ă c u m v a
v r e o d a t ă î m p o t r i v a c r e d i n ţ e i nici în tr -u n c h ip , ci
n u m a i a c e l e a v e rif ic at e, c a r e s- au a d u n a t d e cei m a i
înţele pţi în cele ale credinţei. - Cart. 114. Vezi: Erezia.
4. „Nu s e c u v i n e c a în a d u n ă r i s ă s e î n g r ă m ă
d e a s c ă Ps a lm ii (ca s ă î n g r e u n e z e p e c r e d in c io ş i) , ci
să se c ite as că fiecare s e p a r a t ” d u p ă posibilitate. -
Laod. 17. S ă nu s e c i t e a s c ă d e ex. la o s t r a n ă o
c a t i s m ă i a r la a l t ă s t r a n ă c e a l a l t ă c a t i s m ă , s a u s ă s e
facă în t i m p u l Liturghiei, d e alţi p re o ţi a l t e s l u j b e
c u m e s t e S f â n t u l Maslu s a u altc ev a .
5. „La d u m n e z e i a s c a L i tu rg hie d i a c o n u l strigă :
Cei n e î m p ă r t ă ş i ţ i ( n e b o t e z a ţ i ) ieşiţi. Deci e r e t i c i l o r
nu li s e c u v i n e a fi d e faţă, a f a r ă d e c az u l c â n d f ă g ă
d u i e s c a s e p o c ă i şi a s e î n d e p ă r t a d e la e r e s , ” -
Sfântul Tim. 9.
6. „ Pr e o tu l c a r e s e va c a t e r i s i p e n t r u v in ov ă ţii le
s a l e c a n o n i c e , s a u s e va l ă s a d e b u n ă voie d e p r e o
ţie, fiind m u s t r a t d e c o n ş t i i n ţ a s a , s e c u v i n e s ă m a i
zică: Bine este cuvântat Dum nezeul nostru? s a u :
Uris tos adevăratul Dum nezeu! nostru? s a u a t ă m â i a
cu c ă d e l n i ţ a , s a u s ă s e m a i î m p ă r t ă ş e a s c ă în Sfân-
330 IEROM. NICODIM SACHELARIE
tul A l t a r ? ”
Răspuns: T o a t e a c e s t e a nu p o a t e s ă le m a i facă
nici u n u l nici altul, ci vor vieţui d u p ă r â n d u i a l a
m i r e n i l o r . ” - Sfântul Nicolae 8.
7. „A s e lenevi c ine va şi a nu s ăv â rş i î n t o t d e a u n a
s l u j b a s a , s o c o t i n d c ă face a c e a s t a din evlavie,
a c e a s t a nu p o a t e fi evlavie, ci le n e , p e n t r u c a r e va
d a s e a m a î n a i n t e a lui D u m n e z e u . ” - Sfântul Simeon
Tes. IX, 10-13.
SMERENIA nu e s t e altceva d e c â t c e a ma i le giti mă
c u n o a ş t e r e d e sine. Ea e s t e c ea mai m a r e virtute c a r e
n a ş t e şi d ir i je a z ă t o a t ă v i a ţ a o m u l u i d u h o v n i c e s c .
1. „ C a r e e s t e c a l e a c a r e d u c e la s m e r e n i e ? .
C a l e a s m e r e n i e i a c e a s t a e st e : î n f r â n a r e a şi r u g ă c i u
n e a şi a t e v e d e a p e t i n e d e d e s u b t u l a t o a t ă
f ă p t u r a . ” - Patericp. 233.
2. „ C a re fa p t ă b u n ă e s t e ma i m a r e d e c â t t o a t e
c e l e l a l t e ? .. . S o c o t e s c c ă p r e c u m m â n d r i a e s t e m a i
m are d e c â t toate patimile, încât a p u tu t d e a s u rp a t
p e unii şi din cer, a ş a şi s m e r i t a c u g e t a r e e s t e m a i
m a re d e c â t to a te faptele cele bune, p e n tru că p o a te
să s c o a tă pe om din însuşi a d â n c u rile iadului,
m ă c a r d e a r fi p ă c ă t o s c a un d ra c . P e n t r u a c e e a şi
D o m n u l m a i î n a i n t e d e toţi f e r ic e ş te p e cei s ă r a c i cu
d u h u l . ” - Patericp. 129.
3. „Un fr ate a î n t r e b a t p e ava S i s o e z ic â n d : Mă
văd p e m i n e că aducerea aminte a Iu i Dum nezeu
petrece cu mine. l-a zis lui b ă t r â n u l : Nu este mare
lucru să fie cugetul cu Dum nezeu (căci şi diavolii
c r e d în El), ci m a r e e s t e s ă te vezi pe tine sub toată
zidirea. Căci a c e a s t a î m p r e u n ă cu o s t e n e a l a t r u
p e a s c ă (a a sc e z e i) p o v ă ţ u i e ş t e la c h i p u l a d e v ă r a t e i
s m e r i t e c u g e t ă r i . ” - Pateric p. 211;
4. C u m s e c a p ă t ă s m e r e n i a ? „Du-te şi te roagă
PRAVILA BISERICEASCĂ 331
lui D u m n e z e u c a să-ţi d e a p l â n g e r e în i n i m a t a şi
s m e r e n i e şi ia am inte î n t o t d e a u n a la p ă c a t e l e t a l e
ş i nu judeca pe alţii, ci t e Fă dedesubtul t u t u r o r
o a m e n i l o r . Mu a v e a prieteşug cu cop il, nici c u n o ş
t i n ţ ă cu fe m e i e , nici p r i e t e n e r e t i c şi m ătură îndrăz
neala d e la t in e şi înfrânează-ţiWmba şi p â n t e c e l e şi
f o l o s e ş t e fo a r t e p u ţ i n vinul. Şi d e va grăi c in e v a
p e n t r u o r i c e fel d e l u c ru , nu te p ric i cu d â n s u lci d e
va gr a i b in e , zi: Aşa e s t e cu a d e v ă r a t . Iar d e va grăi
d e ră u, zi: Tu ştii c u m v orb e ş ti. Şi nu t e p r ig o n i
( c e rt a ) c u d â n s u l p e n t r u c el e c e a grăit. Şi a c e a s t a
e s t e smerenia. " - Patericp. 149;Efes. 3, 1 8 ;Luca 17,
10. I Petru 5, 5.
5. D u m n eze ia sc a Providenţă s lo b o a d e a s u p r a
celor ce nu s u n t stă p â n iţi c on tin u u de d uhul um ilin
ţei, d if e ri t e feluri d e ispite; d a c ă ei s u n t s i n c e r i în
c u g e t şi c r e d în D u m n e z e i a s c a p u r t a r e d e grijă a lui
D u m n e z e u s e v i n d e c ă d e a c e s t p ă c a t şi s t r i g ă cu
P s a lm is tu l: „Bine e s t e m i e c ă m-ai s m e r i t , c a s ă m ă
î n v ă ţ p o r u n c i l e T a l e . ”- Ps. 118, 71. I I Cor. 12, P/Vezi:
Neascultarea, Mândria.
SMINTEALA s e n u m e ş t e a t u n c i c â n d c in e v a s e
fa c e prilej d e p ă c ă t u i r e p e n t r u a p r o a p e l e .
1. Cu c â t c i n e v a e s t e m a i î n v ă ţ a t şi cu un r a n g
m a i m a r e în v ia ţa s o c i a l ă , cu a t â t şi p ă c a t u l lui e s t e
m a i m a r e . „Celui c e i s-a d a t m u lt , m u l t i s e va c e r e ”.
- La s f â r ş i t u l v e a c u r i l o r Fiul O m u l u i va t r i m i t e p e
în g e r i i Săi, şi vor s m u l g e din î m p ă r ă ţ i a Lui t o a t e
l u c r u r i l e c a r e s u n t „pricină de păcătuire şi p e cei c e
s ă v â r ş e s c f ă r ă d e l e g e a şi-i vor a r u n c a în c u p t o r u l cel
d e foc.” - Mat. 13, 41-42.
2. „D ar p e n t r u o r i c i n e va face s ă p ă c ă t u i a s c ă p e
u n u l d i n t r e a c e ş t i m ic u ţi , c a r e c r e d î n t r u Mine, a r fi
m a i d e folos s ă i s e a t â r n e d e g â t o p i a t r ă d e m o a r ă
332 I E R O M . NI C O D I M SA C H E L A R I E
curvit. C â n d a f ă c u t s m i n t e a l ă i n t e n ţ i o n a t , a t u n c i
p ă c a tu l Iui face p a r t e din tr e cele m ai grele. Vezi: Hula
împotriva D uhului Sfânt, Păcatul, Tovărăşia la rău.
SODOMIA e s t e p ă c a t u l cu rviei f ă c u t n e f i r e ş t e
b ă r b a t c u b ă r b a t s a u b ă r b a t cu fe m e i. B ăr b a ţi i
p ă g â n i „a u p ă r ă s i t î n t r e b u i n ţ a r e a f i r e a s c ă a feme ii,
s-au a p r i n s în poftele lor unii p e n t r u alţii, a u s ă v â r ş it
p a r t e b ă r b ă t e a s c ă cu p a r t e b ă r b ă t e a s c ă lu cruri
s c â r b o a s e . . . ” -« Rom. 1, 26-32.
1. „Stricătorii de parte bărbătească ( s o d o m i t e -
nii) şi s t r i c ă t o r i i d e vite, şi uc ig aş ii, f e r m e c ă t o r i i ,
p r e a c u r v a r i i şi idolatrii, s u n t v r e dni c i d e a c e e a ş i
p e d e a p s ă . D r e p t a c e e a , f o r m a p e c a r e o ai p e n t r u
ceilalţi a p l i c ă - o şi la a c e ş t i a . C â t p r iv e ş te p e n t r u cei
c e s-au p o c ă i t p e n t r u n e c u r ă ţ i a (curviei n e fir e şt i)
t i m p d e tr e iz ec i d e a ni (de c â n d s-au l ă s a t d e p ă c a t ) ,
p e c a r e a făcu t-o din n e ş t i i n ţ ă , nu s e c u v i n e a n e
î n d o i d e p r i m i r e a lor ( d u p ă e x e m p l u l c u r v a r u l u i din
Corint, II Cor. 2, 5-13). Că u n ve a c d e o m s-a î n l ă t u r a t
d e la î m p ă r t ă ş i r e , c a s ă s e p e d e p s e a s c ă a nu ma i
face ne curaţii. Drept a c e e a , p o r u n c e ş t e s ă s e pri
m e a s c ă fără d e c a no nis ir e , m a i a le s d a c ă a u şi la-
crămi, c a r e î n d u p l e c ă milostivirea ta, p r e c u m şi d a c ă
a r a t ă viaţă vre dn ic ă d e î n d u r a r e . ” - Sfântul Vasile 7.
2. „Cel c e a f ă c u t g r o z ă v i e cu p a r t e b ă r b ă t e a s c ă ,
s e va c a n o n i ş i cu t i m p u l c el ui c e c o m i t e a d u l t e r u l ”,
a d i c ă 15 ani. - Sfântul. Vasile 62. Vezi: Preacurvia.
3. „Cel c e s e t u r b e a z ă a s u p r a părţii b ă r b ă t e ş t i ,
s-a s o c o ti t a s e opri d e c u m i n e c a r e trei ani, p l â n g â n d
şi a j u n â n d şi c ă t r e s e a r ă m â n c â n d u s c ă t u r ă şi
f ă c â n d 2 0 0 d e m e t a n i i . Iar d a c ă i u b e ş t e m a i m u l t
lenevirea, s ă pl in e a s c ă cei 15 an i.” - SfântulI. Post. 18.
4. „ C a re va face cu f e m e i a lui a f a r ă d e fire,
a c e l a p r e o t s ă nu s e fac ă, ci n u m a i s ă s e d e s p a r t ă
334 IEROM. NICODIM SACHELARIE
d e t o t d e d â n s a , şi d a c ă s e va d e s p ă r ţ i a t u n c i s ă s e
c a n o n i s e a s c ă şi 15 a ni s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . ” -
PMB gl. 231.
SPARGEREA CASELOR. Vezi: Furtul.
SPIRITISMUL e s t e o n ă s c o c i r e d i a v o l e a s c ă c a r e
î n ş e a l ă m i n ţ i l e c e le n e c r e d i n c i o a s e şi n e s u p u s e
p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u . O a r e s u f l e t e l e o a m e n i l o r
le-a l ă s a t D u m n e z e u s ă u m b l e fără d e nici u n r o s t ?
N um a i d ia vo lu lu i i-a î n g ă d u i t D u m n e z e u s ă u m b l e
c a u n le u c ă u t â n d p e c i n e s ă în g h it ă ! - Fetru 5, 8; Io v
2, 1- 10.
2. P e n t r u a c e a s t a D u m n e z e u a p o r u n c i t : „ N um ai
Eu s u n t D o m n u l! Să nu vă d u c e ţ i la cei c e c h e a m ă
s u f l e t e l e mo rţilor, nici la vrăjitori, c a să-i î n t r e b a ţ i şi
s ă fiţi p ă r t a ş i cu ei, f ii n d c ă n u m a i Eu s u n t D o m n u l
D u m n e z e u l v o s t r u . ” - Lev. 19, 31.
3. „Şi d a c ă vi s e va s p u n e , zice Isai a: î n t r e b a ţ i
pe cei c e c h e a m ă m orţ ii şi p e cei c e s p u n viitorul şi
b o l b o r o s e s c ; r ă s p u n d e ţ i : Nu va î n t r e b a o a r e un
p o p o r p e D u m n e z e u l s ă u ? Va î n t r e b a el p e cei m o rţ i
p e n t r u c ei vii? - Is. 8, 19.
4. S p i r i t i s m u l nu e s t e d e nici o t r e b u i n ţ ă p e n t r u
cei n e c r e d i n c i o ş i şi răi (nu-i a j u t ă cu nim ic , ci-i
î m p i n g e şi m a i m u l t în î n t u n e r i c u l n e c r e d i n ţ e i şi al
rătăcirilor): „Dacă nu a s c u l t ă d e Moise şi d e p r o o
roci, n u vor c r e d e nici c h i a r d a c ă a r învia c in e v a
d i n t r e c ei m o r ţ i . ” - Luca 16, 31; I Cron. 10, 13.
5. El (spiri ti sm ul) e s t e o a m ă g i r e d i a v o l e a s c ă :
„Nu e s t e d e m ir a r e , d e o a r e c e î n s u ş i s a t a n a s e p r e
face în î n g e r al lum ini i. Nu e s t e de c i l u c ru m a r e
d a c ă şi slujitorii lui iau c h i p d e slujitori ai d r e p t ă ţ i i ,
al c ă r o r s f â r ş i t va fi d u p ă f a p t e l e lor. „ II Cor. 14-15.,
EF. 6, 12.
6. Cel c e nu s e l e a p ă d ă d e a c e a s t ă î n ş e l ă c i u n e
PRAVILA BISERICEASCĂ 335
nu p o a t e fi p r i m i t la S f i n t e l e T a i n e şi s e c a n o n i s e ş t e
c a şi vră jitoria.
SPOVEDANIA e s t e i e r t a r e a d e p ă c a t e l e c a r e
a p a s ă c o n ş t i i n ţ a . Ea î n c e p e d e la v â r s t a de & 7 ani.
Trebuie să se facă complectă, d u p ă c u m g r ă d i n a r u l
t r e b u i e s ă s c o a t ă t o a t e b u r u i e n i l e di n g r ă d i n ă , iar
c i o b a n u l s ă a i b ă g r i j ă c a nici o o a i e s ă nu-i fie
r â i o a s ă , t o t a ş a şi cel c e s e s p o v e d e ş t e şi d u h o v n i
cul t r e b u i e s ă a i b ă grijă s ă s e a r a t e t o a t e p ă c a t e l e
c a s ă fie d e z l e g a t e şi i e r t a t e .
2. Nu s e p r i m e s c m a i mulţi c r e d i n c i o ş i d e o d a t ă
la s p o v e d a n i e , ci n u m a i c â t e unul . Cei d e a l t ă c r e
d i n ţ ă şi a te i i nu p o t fi primiţi la s p o v e d a n i e . Vezi:
Pocăinţa, duhovnicia.
3. „A p a t r a p o r u n c ă a Bisericii e s te : Să n e
s p o v e d i m p ă c a t e l e n o a s t r e d e (cel pu ţi n ) p a t r u ori
p e a n , î n a i n t e a p r e o t u l u i celui h i r o t o n i t d u p ă Le ge
şi cu pr av os lav ie . Ia r cei c e p r o c o p s e s c în b u n ă
c r e d i n ţ ă şi evlavie, s ă s e s p o v e d e a s c ă în fiecare
lună. Iar cei m a i p r o ş ti ( n e ş ti u to r i d e c a r t e ) s u n t
d a t o r i m ă c a r o d a t ă în a n s ă facă s p o v e d a n i a p ă c a
t e l o r lor, şi a c e a s t a s ă s e facă în v r e m e a S f â n t u l u i
Post. Iar bolna vilor, a c e a s t a t r e b u i e s ă le fie c e a
d i n t â i grijă, ca să-şi c u r e ţ e c â t m a i d e g r a b ş t i i n ţ a lor
cu s p o v e d a n i a , şi s ă s e f a c ă p ă r t a ş i S f in te i C u m i n e
c ă t u r i , f ă c â n d m a i î n a i n t e cu t o a t ă ev lavia S f â n t u l
M as lu .” - Mărt. Ort. I, 90; 113.
4. O ric e p ă c ă t o s nu p o a t e fi p r i m i t în B ise ri că
d e c â t „ d u p ă c e şi-a m ă r t u r i s i t p ă c a t e l e şi a p r i m i t
d e la voi p u n e r e a m â i n i l o r ” zice S f â n t u l C ip ri a n în
p o v e ţ e l e s a l e c ă t r e p re o ţi . - Scris. 13.
5. „Se c u v i n e d u h o v n i c e s c u l u i P ă r i n t e , ca p e cei
c e m ă r t u r i s e s c lui p ă c a t e a s c u n s e , să-i o p r e a s c ă d e
la d u m n e z e i a s c a C u m i n e c a r e , î n s ă s ă Ie î n g ă d u i e a
336 IEROM. NICODIM SACHELARIE
i n t r a în s f â n t a b i s e r i c ă şi s ă nu le a r a t e p ă c a t e l e , ci
să-i s f ă t u i a s c ă cu b l â n d e ţ e s ă r ă m â n ă în p o c ă i n ţ ă şi
în r u g ă c i u n e şi s ă a p l i c e p e d e p s e l e c u v e n i t e f i e c ă
ru ia , d u p ă c h i b z u i n ţ ă s a . ” - S fântulN ichifor.27/Vezi:
Toleranţa. Canonisirea.
6. „De îşi va s p o v e d i o m u l p ă c a t e l e cu t o t s u f l e
tul d e b u n a lui voie, a t u n c i d a t o r e s t e d u h o v n i c u l s ă
f a c ă r ă n i l o r a c e l o r a , u ş o a r ă v i n d e c a r e , şi c a n o n u l
c u c a r e va v re a s ă c a n o n e a s c ă să-l î m p a r t ă în trei:
- î n s ă o pa rte s ă o p u n ă s p r e m i l o s â r d i a d e
o a m e n i a lui D u m n e z e u , c ă n i m e n e a nu e fă ră d e
p ă c a t e , fă ră n u m a i s i n g u r D o m n u l , C a r e ne-a r ă s
c u m p ă r a t p e noi c u c in s t it u l Lui S â n g e din m â i n i l e
d ia v o lu lu i, şi ne-a iz bă vi t p e noi;
- ia ră cu a doua parte s ă c a n o n e a s c ă p e a c e l a
c e a f ă c u t p ă c a t e l e d u p ă p u t e r e şi d u p ă voia lui;
- ia r a treia s ă o ia d u h o v n i c u l , c a a c e l a c e a r e
p u t e r e d e la a r h i e r e u s ă d e z l e g e şi s ă l e g e d u p ă
c u m z ic e n e m i n c i n o a s a G u r ă a D o m n u l u i n o s t r u
l is u s H r is to s ” - FMB gl. 322. RBOR art. 25.
7. „De va m u r i u n o m şi s e va c h e m a p r e o t u l s ă
s e s p o v e d e a s c ă lui, ia r ă p r e o t u l nu va m e r g e , ci va
z ic e c ă n -a m î n v ă ţ ă t u r ă d e la e p i s c o p u l s ă fiu c u iv a
d u h o v n i c , şi nu c u t e z s ă fac a c e a s t a , şi va m u r i a c e l
o m n e s p o v e d i t , a c e l p ă c a t e s t e a s u p r a p r e o tu lu i. ..
d r e p t a c e e a s ă s e pocăiască acel preot 3 a n i şi
m etanii 100. ” - FB O p. 102 (47).
8. „ O ric are o m s a u f e m e i e de-şi va l ă s a d u h o v n i
cul s ă u fă ră d e o a r e c a r e vină, şi s e va s p o v e d i la
a lt u l s ă s e d e s p a r t ă d e bis e r ic ă , cu c e la ce-1 p r i m e ş
t e p e d â n s u l . . . ” - FB G p. 115. (117).
9. P ă c a t e l e o d a t ă s p o v e d i t e „nu t r e b u i e s ă le
m a i s p o v e d e a s c ă ia r ă ş i d e la î n c e p u t a l t o r d u h o v
nici şi s ă c e a r ă c a n o n , căci a t u n c i l e a p ă d ă c a n o n u l
PRAVILA BISERICEASCĂ 337
cel d i n t â i , d e c â t n u m a i d a c ă a c ă z u t ia ră şi în a c e
le aşi p ă c a t e , c â n d t r e b u i e s ă le s p o v e d e a s c ă c u r a t
c a n i ş t e ră dă cin işi pricini a le p ă c a t e l o r c e l o r d e pe
u r m ă , s p o v e d i n d p e c e le d i n t â i p e n t r u s m e r e n i e . . . ”
ia r p e c e l e d in u r m ă p e n t r u i e r t a r e . - Sfântul
Sim eon Tes. IX, 24 ; Duhovnicia.
SPURCĂCIUNEA. Când va c ă d e a în puţ, ceva s p u r
c a t şi „va p e t r e c e m u l t e zile şi va p u tr e z i înt r-însul,
s ă v e r s e ( s c o a t ă ) dint r- îns ul 4 0 v e d r e d e a p ă , şi
a t u n c i s ă vie p r e o t u l cu p r e o ţ i a lui, şi s ă a p r i n d ă 3
lu m â n ă r i îm p r ej u r u l izvorului, fântânii, şi s ă c ă d e a s
c ă şi s ă c i t e a s c ă m olit f a, şi să-l s f i n ţ e a s c ă p e
d â n s u l , şi a t u n c i s ă b e a d in tr - în s u l, ”
2. „De va c ă d e a în vin s a u în u n t şi d e s e va a fl a
c u r â n d (i m e d ia t) , s ă s e s c o a t ă şi s ă vie p r e o t u l să-l
s f i n ţ e a s c ă ; i a r d e s e va z ă bo vi, p â n ă va î n c e p e a p u
trezi într -îns ul p â n ă în d o u ă zile, s ă s e m u t e în tr-alt
v a s c u r a t , şi s ă s e s f i n ţ e a s c ă d e p r e o t u l . Iar d e va fi
p â n ă va p u t r e z i , a c e l a nu s e c a d e să-I g u s t e , ci s ă s e
v e r s e t o t p e p ă m â n t . ” - PBG p. 100 (31).
STAREŢUL e s t e c o n d u c ă t o r u l d u h o v n i c e s c şi
g o s p o d a r al frăţimii. El e s t e m a i m a r e c a e g u m e n u l ;
p o a t e fi s t a r e ţ şi un s i m p l u m o n a h . El a r e d r e p t u l d e
a fi a s c u l t a t fă ră d e limit ă, a t u n c i c â n d s f a t u r i l e s a l e
s u n t în c a d r u l p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u . Vezi: neas
cultarea.
1. El a r e d a t o r i a s ă î n v e ţ e a t â t în p a r t i c u l a r p e
fie c ar e, c â t şi în g e n e r a l prin s fă tu ir i o b ş t e ş t i . - VI
Ecum. 19; Apost. 38. Vezi: Predica.
2. El nu p o a t e t u n d e în m o n a h i s m , d e c â t cu
voia e p i s c o p u l u i s ă u . Vezi: Monahismul.
3. „Prezbiterul c ar e va avea în tă ri r ea d e e g u m e n ,
p o a t e h i r o t e s i a n a g n o s t şi i p o d i a c o n p e n t r u
m ă n ă s t i r e a s a . ” - Sfântul Michifor 6; VII Ecum . 14.
338 IEROM. NICODIM SACHELARIE
4. „Mu s e c u v i n e e g u m e n u l u i a s c o a t e c u li o n u l
c ă l u g ă r u l u i şi a s u p u s u l u i s ă u (a d ic ă a m o n a h u l u i
n e c ă l u g ă r i t d e el), şi a st fe l să-l g o n e a s c ă d in m ă n ă s
tir e.” - Sfântul N ichifor23. Vezi: Datoria.
5. „ O ri c a re e g u m e n c a r e nu-i va c ă u t a p e c ă l u
gării c e fug şi să-i p r i m e a s c ă (în ap oi) şi să-i
t ă m ă d u i a s c ă , a c e l a s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - PMB p. 3 97
gl. 44; Sinodul I-II, 4.
6 „ E g u m e n u l o r i c e s f a t va face cu v re o f e m e i e
ori d e c e l u c ru în a s c u n s d e fraţi, s a u cu c o c o n i , s ă
s e a l u n g e unii c a a c e i a din e g u m e n i e , c ă nu s u n t
d e s t o i n i c i unii c a a c e i a . ”
„ E g u m e n u l c e nu va p e t r e c e d u p ă l e g e a lui
D u m n e z e u , şi d u p ă t o c m e a l a S fi nţ ilo r Pă rin ţi , ci va
p e t r e c e d u p ă voia lui, şi nu va a v e a p e toţi într -un
ch ip, ci u n u i a îi va d a ce va , iar a l t u i a d in fraţi nu-i
va d a ; şi p e unii va iubi, iar d e alţii va î n c e p e a nu s e
griji, u n u l c a a c e l a e s t e d e p a r t e d e D u m n e z e u şi d e
d r a g o s t e a Lui; u n u l c a a c e l a s ă s e s c o a t ă din
e g u m e n i e . ” - PBG p. 119.
„ C â n d s e î n a l ţ ă cei răi, f i e c a r e s e a s c u n d e , d a r
c â n d ei pier, cei b u n i s e î n m u l ţ e s c . ” - Prov. 28, 28;
Ecl. 10, 16.
7. S t a r e ţ u l t r e b u i e s ă s e î n g r i j e a s c ă cu t o a t ă
d r a g o s t e a d e fraţi, c ăc i a u r e o l a m â n t u i r i i lui s u n t
u c e n ic ii săi: „Moi s u n t e m l a u d a v o a s t r ă , d u p ă c u m
şi voi veţi fi l a u d a n o a s t r ă în z iu a D o m n u l u i l i s u s . ” -
II Cor. 1, 14.
SUDALMA. Vezi: înjurăturile.
1. „Cel c e s u d u i e şi b l e s t e a m ă p e a p r o a p e l e
s ă u , trei zile s ă fie l e p ă d a t d e Ia B iseri că, m â n c â n d
n u m a i p â i n e , şi b â n d a p ă , c ă s cr is e s t e : Cel c e va
z ic e fr at e lu i s ă u , n e b u n e , v i n o v a t va fi m a t c e i fo c u
lui.” - Molitf. Vezi: Defăimarea, Urâciunea.
PRAVILA BISERICEASCĂ 339
2. „Cela c e va î n j u r a p e u c e n i c î n a i n t e a d a s c ă l u
lui, a ce la s e c h e a m ă că înjură pe da sc ă lu l ucenicului.”
3. „Cel a ce-şi va s u d u i pe o r u d ă , a c e l a s u d u i e
p e t o a t e r u d e l e s a l e , c âţ i vo r fi d in tr - a c e l n e a m . ”
4. „Cel c e va î n j u r a p e o m din c li ro s ul bisericii,
a c e l a î n j u r ă p e v lă d ic a şi p e b is e r ic ă , şi a t u n c i vlă d i
c a p o a t e s ă i e r t e g r e ş a l a lui c e a f ă c u t a s u p r a
e p i s c o p u l u i şi a c lir os ulu i, iar g r e ş a l a c e o a făcu t-o
s u d u i n d B ise ri ca d e a c e e a nu-1 va p u t e a i e rt a , ci s e
va c e r t a c a un s u d u i t o r . ”
4. „Cela c e va î n j u r a p e c ă lu g ă r , a c e l a î n j u r ă p e
e g u m e n u l lui şi p e m ă n ă s t i r e ; fă ră n u m a i d e va fi
d u s c ă l u g ă r u l p e n t r u î n v ă ţ ă t u r a c ăr ţii cu voia e g u
m e n u l u i , p e n t r u c ă a t u n c i cine-1 va î n j u r a , nu în ju r ă
p e e g u m e n u l nici p e m ă n ă s t i r e . ”
5. „ P o a te c ă l u g ă r u l s ă i e rt e p e c e l a c e l-a î n j u r a t
p e d â n s u l , d a r nu p o a t e s ă ierte p e (cel c e a de fă im a t )
p e e g u m e n u l şi p e m ă n ă s t i r e a lui.” - PMB gl. 109.
Vezi: Defăimarea, neascultarea, Tovărăşia la rău.
SUGRUMATUL. „Deci î n v ă ţ ă m că: d e s u g r u m a t şi
d e m o r t ă c i u n e s ă nu s e g u s t e din a c e s t e a , n i m e n i
di n c r e ş ti n i , nici s ă ia s â n g e din c e l e c e c u r ă 139j u n
g h i a t u l u i , c e o a r e c a r e d in n e b u n i a lor fac a c e a s t a ,
c ă î n v a ţ ă l e g e a lui D u m n e z e u : „ c a r n e î n t r u s â n g e l e
s u f l e t u l u i s ă nu m ă n â n c e ” - PBQ p. 99, Pap. Apost.
15, 20. Vezi: Mâncarea, înfrânarea, Spurcăciunea.
SULEMENITUL e s t e fa ls if ic ar ea c h i p u l u i f ă c u t d e
D u m n e z e u , o m in c iu n ă , şi tatăl minciunii e s t e dia vo
lul.
1. „...Tot c e e a c e a f o s t n ă s c o c i t d e o a m e n i i c e i
p ă c ă t o ş i , c a şi d e î n g e r i i c e i ră z v r ă t i ţ i , a t u n c i c â n d
s - a u l e p ă d a t d e P u t e r e a c e r u lu i, t o t u l a f o s t n ă s c o c i t
d e e i c a s ă u m p l e p ă m â n t u l d e n e l e g i u i r e . Aceştia
au învăţat ca femeile să-şi vopsească spr\ncene\e. cu
n e g r e a l ă , să-şi a c o p e r e obrajii cu r o ş e a l ă m i n c i n o a
s ă , să-şi b o i a s c ă p ă r u l cu culori c a r e s t â r n e s c g u s t u l
d e s t r ă b ă l ă r i l o r , şi să-şi p r e f a c ă s t a r e a n a t u r a l ă a
b u z e l o r şi a c a p u l u i prin n ă s c o c i r i l e s t r i c a t u l u i lo r
cuget.”
2. „... C r e a t u r a lui D u m n e z e u şi f ă p t u r a c e a v ă
z u t ă a Lui nu s e c u v i n e s ă fie b a t j o c o r i t ă nici î ntr -u n
fel, prin î n t r e b u i n ţ a r e a culorilor, s a u prafurilor, s a u
a v o p s e l e l o r , s a u , în sfâr şi t, a o r i c e fel d e d r e s u r i
c a r e falsifică t r ă s ă t u r i l e feţii n a t u r a l e . D u m n e z e u a
zis: Să facem om după chipul şi asemănarea noas
tră. Şi c in e s e î n c u m e t ă s ă s c h i m b e s a u s ă p r e f a c ă
c e e a ce a făcut D u m nezeu? Contrazic pe D u m n e
z e u , c â n d îşi î n t i n d m â i n i l e c a s ă f a c ă şi s ă p r e f a c ă
c e e a c e a fă c u t El, n e ţ i n â n d s o c o t e a l ă c ă p l ă s m u i
r e a lui D u m n e z e u e s t e t o t c e e a c e s-a n ă s c u t în c h i p
n a t u r a l (în c h i p u l ord ini i s t a b i l i t e d e D u m n e z e u ) , ia r
c e e a ce este p re făcu t este stricăciune diavolească...
Căci d a c ă î n d r ă z n e ş t i s ă te î m p o d o b e ş t i şi crezi c ă
ai d r e p t u l să-ţi c o a f e z i p ă r u l , a c e s t lu c ru e s t e o
i n s u l t ă a d u s ă o p e r e i lui D u m n e z e u , o t r ă d a r e a
adevărului.”
„ S t ă p â n u l a zis: Tu nu p o ţi să faci un singu r p ă r
alb sau negru. Şi tu t e s o c o t e ş t i m a i c ă p o a s ă d e c â t
c u m eşti , n e ţ i n â n d s e a m ă d e c u v â n t u l S t ă p â n u l u i
t ă u ? Cu o s â r g u i n ţ ă î n d r ă z n e a ţ ă , şi cu un d i s p r e ţ
n e l e g i u i t , îţi c ă n e ş t i p ă ru l, a t r ă g â n d a s u p r a t a m a
r e a n e n o r o c i r e a focului celui v e şn ic , p e c a r e d e j a îl
î n c h i p u i e p ă r u l t ă u vopsi t, p ă c ă t u i n d , vai! cu c a p u l
t ă u , c a r e e s t e c e a m a i n o b il ă p a r t e a t r u p u l u i . ”
3. „...Tu nu vei m a i p u t e a s ă vezi p e D u m n e z e u ,
a t â t a t i m p c â t ai alţi och i d e c â t a c e i a p e c a r e ţi i-a
PRAVILA BISERICEASCĂ 341
ş.a.), şi nu le va m ă r t u r i s i ( e p i s c o p u l u i s a u d u h o v n i
cului), s e va p e d e p s i şi el cu a c e l a ş i ti m p , cu c a r e s e
p e d e p s e ş t e cel c e a f ă c u t p ă c a t u l în s u ş i , şi el va fi
în p o c ă i n ţ ă . ” - Sfântul Vasile 71, 74, 89. Vezi: Tovără
şia la rău. Logodna 7.
4. „ D acă v re o c ă l u g ă r i ţ ă ş t i i n d p e a l t e l e c ă
p r e a c u r v e s c , s a u c ă a u o m o r â t p r u n c i i , şi n e a r ă t â n d
p r o i e s t o a s e i , a r e a c e e a ş i c a n o n i s i r e c a şi a c e e a
c a r e a î n f ă p t u i t răul, d u p ă c a n o n u l 71 al m a r e l u i
Va sile.” - Sfântul I. Fost. 25.
TOVĂRĂŞIA LA RĂU e s t e a t u n c i c â n d c i n e v a
a j u t ă p e altul cu s fa tu l, cu b a n i s a u lucru ri, c a s ă
f a c ă p ă c a t e . Tot t o v ă r ă ş i e p ă c ă t o a s ă e s t e şi a t u n c i
c â n d c in e v a laudă, s a u p u t â n d a o pri î n f ă p t u i r e a
f ă r ă d e l e g i i , fuge c a s ă s c a p e d e r ă s p u n d e r e a s o c i a
lă, s a u tace b u c u r â n d u - s e d e răul a lt u ia . Vezi:
Toleranţa. Mărt. Ort. III. 44-45.
1. Cu c â t i n i m a s-a î n d u l c i t m a i m u l t în s u f e r i n
ţ e l e a l t u i a şi s-a în voit cu a c e s t p ă c a t , cu a t â t şi
o s â n d a r ă z b u n ă r i i îl va u r m ă r i m a i gro a z nic !
2. „Cine r ă p e ş t e fe m e ie , şi c e l a c e a l e a r g ă cu
d â n s u l , 3 ani p o c ă i n ţ ă şi m e t a n i i 3 6 în zi. Iară p r e o
tul ce-i p r i m e ş t e p e d â n ş ii , s ă s e g o n e a s c ă d e la
b i s e r i c ă şi d e la L i tu rg hie 1 an ş i o m ie de m etanii
în zi.” - FBG p. 114 (114), I V Ecum. 27, Ancira 25.
3. „Cel ce va l ă u d a pe cel vin ov a t, şi d e va z ic e
c ă b i n e a fă c u t a c e a s t a , d e s p r e a c e a s t a d ă m î n v ă ţ ă
t u r ă , c ă d e va fi g r e ş a l a ce a fă c u t, g r e ş a l ă d e c e l e
m a r i c e s u n t d e c a p ( p ă c a t e d e m o a r t e ) a t u n c i s e va
certa m a i m u lt decât cel vinovat. Şi a c e a s t a s e va
fac e, c â n d îl va fi l ă u d a t p e cel v i n o v a t m a i î n a i n t e
d e a fi f ă c u t g r e ş a l a ( a u t o r m ora l) ; ia r de-1 va fi
l ă u d a t d u p ă c e a f ă c u t g r e ş a l a , a t u n c i s e va c e r t a
întocm ai ca şi cei vinovat’’ - FMB gl. 339.
PRAVILA BISERICEASCĂ 345
4. „Cel c e va t r i m i t e p e a ltu l s ă fa că s c r is o r i cu
s u d ă l m i a s u p r a cuiva, s a u d e va s f ă t u i p e a lt u l c a s ă
f a c ă a c e s t l uc ru , a c e l a s ă s e c e r t e î n t o c m a i c a şi
c e l a ce a f ă c u t el s i n g u r ” a c e s t p ă c a t . - PMB gl. 113.
5. „Cel c e va ţine pe cineva cu c uvi nte şi-l va z ă
bovi, p e n t r u ca s ă vie mai c u r â n d v r ă jm a şu l lui c a să-l
ucidă, a c e l a s ă s e p e d e p s e a s c ă ca şi u c ig ă t o ru l. ”
„Cel c e va păzi h a i n e l e c e l u i a c e s e va d u c e s ă
u c i d ă , p â n ă va veni, a c e l a s ă s e p e d e p s e a s c ă c a şi
u c i g ă t o r u l . ” - PMB gl. 46.
6. „Iară d e va şti c in e v a p e a l t c i n e v a f ă c â n d p ă
c a t e , şi va p u t e a să-l o p r e a s c ă d e la p ă c a t e c a s ă nu
m a i m e a r g ă la d â n s e l e , şi nu-1 va opri, sau îl va fi
întrebat arhiereul sau duhovnicul ş i n-a spus, acela
să se canonească ca şi acela ce face păcatul. ” - PMB
gl. 375; I. Post. 25. Scara f. 38, Sholia 24.
7. „ E p i s c o p u l s a u p r e z b i t e r u l , s a u d i a c o n u l , n u
m a i d e s e va r u g a î m p r e u n ă c u e r e t i c i i , s ă s e a f u r i
s e a s c ă ; i a r d e le v a d a v o ie a l u c r a c a c le ri ci , s ă s e
c a t e r i s e a s c ă . ” - Apost. 45, ş i 10, 11. Vezi: Erezia,
Schisma.
TRADIŢIA BISERICII e s t e a c e a î n v ă ţ ă t u r ă a
S fi nţ ilo r Părinţ i p r i m i t ă d e la Sfinţii A pos to li prin
viu grai, şi d e p o z i t a t ă î n c e t u l cu î n c e t u l în t e z a u r u l
S f in te i Biserici. T r a d iţ ie a d e v ă r a t ă e s t e n u m a i
a c e e a c a r e îşi a r e r ă d ă c i n i l e în S f â n t a S c r i p t u r ă , în
C a n o a n e l e Bisericii şi în e x p u n e r e a c la r ă a Sf in ţi lo r
Părinţi, c a r e a u p e c e t l u i t a d e v ă r u l p u s în s c r ie r il e
lor cu v ia ţa lor c e a s f â n t ă . A c e a s t a e s t e a b s o l u t
obligatorie.
1. „Am h o t ă r â t s ă r ă m â n ă în v i g o a r e Canoanele
aşezate d e c ă t r e Sfinţii Părinţi la t o a t e s i n o a d e l e d e
p â n ă a c u m . ” - IV E c u m . I.
2. „Alcătuirile a ş e z ă m i n t e l o r c a n o n i c e le s u n t
346 IEROM. NICODIM SACHELARIE
c e a n e p u b l i c a t ă p e c a r e Pă ri n ţ ii n o ş t r i a u p ă z i t - o
în t r - o t ă c e r e n e c e r c e t a t ă şi n e i s c o d i t ă , a c e i a fi i n d
bine învăţaţi că cele cinstite ale Tainelor s e
p ă s t r e a z ă în t ă c e r e . Căci nu s e c u v i n e nici a p u n e
d e f a ţ ă c e l o r n e î m p ă r t ă ş i ţ i cu T a i n e l e Bisericii, c u m
a r fi fos t d e c u v i i n ţ ă s ă tr i u m f e î n v ă ţ ă t u r a prin scr is.
Şi d u p ă altele, c u v â n tu l a c e s t a al predanisirii n e s c ri
s e s e d e f ă i m a l e s n e d e cei m a i mulţ i, n e ţ i n â n d
s e a m a d e c u n o ş t i n ţ a d o g m e l o r ”. „Alt lu c ru e s t e
d o g m a şi altul î n v ă ţ ă t u r a , p e n t r u c ă d o g m e l e s e
ta c , ia r î n v ă ţ ă t u r a s e pu b li c ă , î n s ă un fel d e t ă c e r e
e s t e şi l ă m u r i r e a , p e c a r e o î n t r e b u i n ţ e a z ă S c r i p t u
ra, în c azu l c â n d m i n t e a î n ţ e l e g e g r e u d o g m e l e
p e n t r u folosul c e l o r c e le ci te sc . Astfel toţi privim
s p r e r ă s ă r i t în v r e m e a r u g ă c i u n i l o r d a r p u ţin i ş t i m
c ă Raiul îl c ă u t ă m , p a t r i a n o a s t r ă d i n t r u î n c e p u t ,
s ă d i t d e D u m n e z e u în E d e n c ă t r e r ă s ă r i t. Şi s t â n d
d r e p ţ i fa c em r u g ă c i u n e în „zi u n a ” d e d u p ă S â m b e t e
( D u m i n e c a ) d a r nu ş t i m că n u m a i unii c e a m în v i a t
î m p r e u n ă cu H ris to s s u n t e m d a t o r i a c ă u t a c e l e m a i
d e s u s în zi ua învierii d e Ia Darul cel d a t n o u ă . Prin
s t a r e a la r u g ă c i u n e n e a d u c e m a m i n t e , c ă e s t e
i c o a n ă a v e a c u lu i c e n e a ş t e a p t ă ; p e n t r u a c e e a
D u m i n e c a fiind şi î n c e p u t al zilelor, nu s-a n u m i t d e
Moise î n t â i a , ci una: „Că, zice, s-a f ă c u t s e a r ă şi s-a
f ă c u t d i m i n e a ţ ă zi una. ” D e o a r e c e a c e s t a „ u n a ” s e
r e p e t ă d e m u l t e ori. Deci a c e a s t a e s t e şi una şi a
opta, c e a cu d r e p t c u v â n t unaş\ cu a d e v ă r a t a opta,
d e s p r e c a r e şi Psalmistul şi-a a d u s a m i n t e în o a r e c a
re Psalm d e ziua c e a n e î n c e t a t ă , n e î n s e r a t ă , n e m o ş t e
n it ă , v e a c u l cel fă ră d e s f â r ş i t şi n e î m b ă t r â n i t . Es te
d a r n e c e s a r c a r u g ă c i u n i l e s ă le f a c e m s t â n d fă ră a
l u c r a în a c e a s t ă zi d u p ă c u m î n v a ţ ă B iserica p e fiii
ei, a n e a d u c e a m i n t e d e s d e v ia ţa n e s f â r ş i t ă şi s ă
PRAVILA BISERICEASCĂ 349
s ă fie s f ă t u i t ă c a cel p u ţ i n s ă nu s e m a i a d u n e a c o l o
şi a c e i c a r e c u g e t ă d r e p t , s ă nu-şi f o r m e z e nici un
fel d e c r e d i n ţ ă cu privire la a c e l e locuri. Să nu s e
s ă v â r ş e a s c ă nici p o m e n i r e d e m u c e n i c i , a f a r ă d a c ă
s e p r e d a n i s e ş t e din v e c h i m e că e s t e v r e u n t r u p s a u
v re o r ă m ă ş i ţ ă din ei. Iar c â t e a l t a r e ri d i c a t e , fie prin
z a d a r n i c e d e s c o p e r i r i a l e o a m e n i l o r , ori prin visuri,
s ă fie s t r i c a t e cu ori c e p r e ţ . ” - Cart. 91:
3. C in e f a c e s e m n u l Sf intei Cruci p e p a r d o s e a l ă
s a u în a l t loc, în c a r e s e p o a t e d e f ă i m a , s e a f u r i
s e ş t e , d u p ă c a n o n u l 73 al S. VI Ecu m.
TUHDEREA CLERICALĂ. T u n d e r e a s a c r a m e n t a l ă
s e î n t r e b u i n ţ e a z ă la b o t e z , la i n t r a r e a în m o n a h i s m
şi ia h i r o t o n i e . Ea e s t e p e c e t e a f ă g ă d u i n ţ e i d e a s e
d e d i c a c u t o tu l în s l u j b a lui D u m n e z e u : cel b o t e z a t ,
c a m e m b r u al Bisericii; m o n a h u l , c a o s t a ş p e r m a
n e n t al v ir t u ţ i l o r e v a n g h e l i c e , iar cl er ic ul c a a p o s t o l
şi p r o p o v ă d u i t o r al î m p ă r ă ţ i e i lui D u m n e z e u p e
păm ânt,
2. „ C a n o a n e l e p ri v e s c d r e p t c le r ic d in z i u a în
c a r e a p r i m i t s e m n u l t u n d e r i i d e la e p i s c o p ”, zice
B a l s a m o n , în s e n s u l c ă a c e l c a n d i d a t a fo s t e x a m i
n a t şi g ă s i t b u n d e a sluji lui D u m n e z e u . A c um prin
t u n d e r e , el f ă g ă d u i e ş t e c ă s e d e d i c ă s lu jb e i lui
D u m n e z e u în or ic e t r e a p t ă a r e n e v o i e Biserica.
(Hum. 6, 2-18; Fapte 21, 24). D u p ă a c e a s t ă t u n d e r e
u r m e a z ă a p o i d e s t i n a ţ i a s p e c i a l ă pri n h i r o t o n i a d e
c ite ţ, d i a c o n ş.a. Cin e a r sluji în v re o t r e a p t ă , - c h i a r
d e c iteţ, - fă ră h i r o t o n i a s p e c i a l ă s e a f u r i s e ş t e . - VI
Ecum. 3 3 ; VII Ecum. 14; Sfântul Sim eon Tes. IX, 22.
TUHDEREA MONAHALĂ a r e a c e l a ş i c a r a c t e r d e
c o n s a c r a r e , c a şi t u n d e r e a c le r ic a lă , c ăc i şi m o n a
hul s e f ă g ă d u i e ş t e s ă s l u j e a s c ă lui D u m n e z e u prin
s f i n ţ e n i a vieţii sa le . T u n d e r e a c le r i c a l ă c e r e s ă fie
352 IEROM. NICODIM SACHELARIE
c o m p l e c t a t ă cu h i r o t o n i a s p e c i a l ă , c e a m o n a h a l ă
c e r e s ă fie c o m p l e c t a t ă cu d e p u n e r e a j u r ă m i n t e l o r
m o n a h a l e s p e c if ic e .
1. D u p ă c u m la h i r o t o n i a c l e r i c a l ă s e fa ce n u
mai o d a tă tu n d e re a sac ra m e n tală , tot a şa ar trebui
şi la c o n s a c r a r e a m o n a h a l ă , t u n d e r e a s a c r a m e n t a l ă
s ă s e f a c ă n u m a i o d a t ă la î n c e p u t u l s lu jb e i raso fo-
riei s a u a st a v r o fo ri e i, c â n d n-a t r e c u t prin t r e a p t a
d e ra so fo r.
2. î n t r u c â t t u n d e r e a în r â n d u i a l a s t a v r o f o r u l u i
e ste m u lt mai s o le m n ă d e c â t cea a rasoforului, ar
t r e b u i s ă nu s e m a i fa c ă la ra s o fo ri e . C h i a r p r a c t i c a
d e a s t ă z i , m â n ă la a c e a s t ă r â n d u i a l ă , c ăc i fraţii s u n t
f ă c u ţi raso for i, a d i c ă li s e d ă b i n e c u v â n t a r e s ă p o a r
t e r a s a , fă ră a m a i fi t u n ş i s a c r a m e n t a l , ci n u m a i li
s e c i t e s c c e l e d o u ă r u g ă c i u n i , cu o b i ş n u i t u l î n c e p u t
d u p ă molitfelnic, şi a p o i i s e d ă c a n d i d a t u l u i h a in e l e
s ă r u t â n d u - l e d u p ă ob ic ei , s f â r ş i n d u - s e c e r e m o n i a
cu o b i ş n u i t u l o t p u s t .
3. D u p ă c u m t u n d e r e a c le r i c a l ă a t r a g e d u p ă
s i n e h i r o t o n i a , t o t a ş a şi t u n d e r e a m o n a h a l ă a t r a g e
d u p ă s i n e d e p u n e r e a s o l e m n ă a c e l o r trei j u r ă m i n t e
c a p i t a l e : a fecioriei, a a s c u l t ă r i i şi a s ă r ă c i e i d e
b u n ă voie.
4. T u n d e r e a s a c r a m e n t a l ă a c ă l u g ă r u l u i o f a c e
s t a r e ţ u l , s a u i e r o m o n a h u l , cu a p r o b a r e a e p i s c o p u
lui. C e a a c ă l u g ă r i ţ e l o r , o face e p i s c o p u l , s a u u n
p r o e s t o s d e m ă n ă s t i r e t r i m is c a d e l e g a t al e p i s c o
pului. - Cart. 6.
UCIDEREA. L u a r e a vieţii a p r o a p e l u i a p a r ţ i n e
n u m a i lui D u m n e z e u . P ă c a tu l fa ţă d e d r a g o s t e a
c ă t r e a p r o a p e l e c u l m i n e a z ă în u c i d e r e . Totuşi,
sin u cid ere a este mai gravă d e câ t uciderea.
1. D a c ă v r e u n c l e r i c a r lovi în v r e o g â l c e a v ă şi
PRAVILA BISERICEASCA 353
dintr -o lo vi tu r ă a r u c id e , s ă s e c a t e r i s e a s c ă p e n t r u
fur ia lui, iar d e va fi laic s ă s e a f u r i s e a s c ă ”. - Apost.
66 (65) RBOR art. 38; Bătaia cu omor.
2. „Cel c e a î n t r e b u i n ţ a t s e c u r e la m â n i e c o n t r a
fem e ii s a l e e s t e u c ig a ş . Şi b in e c ă mi-ai a d u s a m i n t e
c ă c i e s t e v r e d n i c ă d e a t a p r i c e p e r e a vorbi p e n t r u
a c e s t e a m a i p e larg, d e o a r e c e m u l t e s u n t d e o s e b i
rile î n t r u c e le d e voie şi c e le fă ră d e v o ie ,”
„Cu to tu l fă ră d e voie e s t e a t u n c i c â n d c i n e v a
a r u n c ă p i a t r a a s u p r a u n u i c â i n e , s a u într -un c o p a c ,
şi n i m e r e ş t e u n o m , p e n t r u c ă p o r n i r e a a fost c o n
tr a a n i m a l u l u i , ori d e a s c u t u r a f r u c t e din c o p a c ,
î n s ă întâmplarea a f ă c u t ca p i a t r a în t r e c e r e s ă c a d ă
a l ă t u r i . Deci un astfel de fapt este fără de voie. ”
„Mai e s t e t o t fă ră d e voie şi c â n d c in e v a vo in d
s ă î n t o a r c ă p e o a r e c i n e c u to i a g u l , s a u cu biciul, nu
l-ar lovi ta r e , t o t u ş i , cel lovit a r m u ri . Aici s e m a i
ţine seamă de intenţie, căci prin a c e a s t a v o i e ş t e a
îndrepta pe cei ce a greşit, ia r nu a-l omorî. ”
„ A s e m e n e a e s t e t o t fără d e voie şi a c e e a , c â n d
c i n e v a r ă z b u n â n d u - s e a s u p r a c uiv a cu l e m n , ori a r
î n d r e p t a lo vi tu r a cu m â n a fă ră c r u ţ a r e la p ă r ţ i l e
p e r i c u l o a s e (la t â m p l e , ochi ş.a.), ca să-i facă rău,
nu ca să-i omoare, s e a p r o p i e d e c e a fă ră d e voie,
p e n t r u c ă n-a c r u ţ a t pe o m c â n d cel ce a î n t r e b u i n ţ a t
u n e a l t a s p r e r ă z b u n a r e , i-a dat lovitura biruindu-se
de patimă. A s e m e n e a şi cel c e a î n t r e b u i n ţ a t l e m n
g r e u , ori p i a t r ă m a i m a r e d e c â t p u t e r e a o m e n e a s c ă
(şi-l st riv e şt e), s e n u m ă r ă cu c e l e fă ră d e voie, a l t a
v o in d şi a l t a f ă c â n d , p e n t r u c ă a a d u s a c e s t fel d e
lo vitu r ă din m â n i e , î n c â t a o m o r â t p e cel lovit, d e ş i
p o a t e nu i-a f o s t c u voi a c a să-l o m o a r e , ci n u m a i
să-l s c h i l o d e a s c ă . ”
„ î n s ă cel c e a î n t r e b u i n ţ a t s a b i e , s a u a lt c e v a d e
354 IEROM. NICODIM SACHELARI E
s u n t î n t r u c ă d e r e . N um a i 4 a n i va s t a cu c r e d i n c i o
şii, î n s ă nu s e va î m p ă r t ă ş i cu S f i n t e l e T a i n e , d e c â t
d u p ă c e s e va îm pl in i t i m p u l h o t ă r â t . ” d e 2 0 d e ani.
- Sfântul Vasile 56, şi 13, 33. 43, 52; Ancira 22,23.
4. „ Cel ce a ucis fără de voie, va fi n e î m p ă r t ă ş i t
d e S f i n ţ e n i e 10 ani, c a r e a st fe l vor fi î m p ă r ţ i ţ i p e n
tru el: 2 a n i s e va t â n g u i , 3 a n i va fi î n t r e cei c e
a s c u l t ă , 4 a n i c ă z â n d , şi n u m a i un a n va s t a î m p r e u
nă , d u p ă c a r e s e va prim i la c e le S f i n t e . ” - Sfântul
Vasile 57, ş i 54,11. Vezi: Avortul. Canonisirea.
5. „ Uciderea de voie se pedepseşte 5 ani, iar
cea fără de voie 3 ani, cu s c o a t e r e a d e la î m p ă r t ă
ş ire d a c ă î n s ă u c i g a ş u l î n s u ş i va î n t r e b u i n ţ a m â n
care uscată întru ajun a rea până seara, şi s e va sili a
face în f i e c a r e zi c â t e 3 0 0 d e m e t a n i i , ia r petrecând
în lenevire, plinească hotărârea Părinţilor. ” - Sfântul
I. Post. 20.
6. „Ia ră c el c e u c i d e în r ă z b o i s a u în t â l h ă r i e trei
a ni s ă n u s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , a d e v ă r a t de-i vor fi
v e n i t a s u p r a c u s ă b ii (ca să-l o m o a r e ) ; iar d e nu va fi
ve n it t â l h a r u l cu săbi i, ci n u m a i c a s ă fure, ia r el
p u t â n d s ă f u g ă şi n-a fugit, ci a s c o s s a b i a s a u a r m a
d e a u c is p e tâ lh a r, a c e l a s ă c e c a n o n e a s c ă c a un
u c i g a ş . ” - PM Bgl. 335. Vezi: Războiul. Bătaia. Apăra
rea de cel rău.
UNGEREA CU SFÂNTUL MIR. Vezi: Mirul.
UNIFORMA CLERICALĂ. „ N i m e n e a d i n t r e cei ce
s e n u m ă r ă în c l e r s ă nu s e î m b r a c e în h a i n ă n e p o t r i
vită, nici c â n d s t ă în o r a ş , nici m e r g â n d în c a l e , ci
să întrebuinţeze îm b răcăm in tea care este destinată
p e n t r u cei c e s e n u m ă r ă în cler. Iar d a c ă v r e u n u l a r
fa ce a ş a c e v a , s ă s e afurisească pe o săptămână. ” -
VI Ecum. 27. Vezi: Luxul, Fecioria, Infrânarea. RBOR
art. 34-35.
356 I EROM. NI C O D I M S A C H E L AR I E
2. „ î m b r ă c ă m i n t e l e c ă l u g ă r i l o r s u n t a s e m e n e a
l o c u i t o r u l u i di n p u s t i e şi B o t e z ă t o r u l u i l o a n , c ă e r a
î m b r ă c ă m i n t e a lui d e p ă r d e c ă m i l ă şi b r â u l d e
c u r e a p e mijlocul lui, c a r e e r a d e h a i n e d e j a l e , iar
m a n t i a şi î n t i n d e r e a ei a r a t ă şi î n c h i p u i e ş t e a ri p il e
în ge ri lo r , c ă c h ip ul c ă l u g ă r i l o r s e c h e a m ă c h i p î n g e
res c; ia r c u r e a u a , a d i c ă b r â u l c a r e s t r â n g e t r u p u l
î n c h i p u i e ş t e m o a r t e a p a t i m i l o r cu p o s t u l şi cu
r u g ă c i u n e a , şi zice c ă s t a u v it e je ş te şi în c in ş i v â r t o s
î m p o t r i v a p a t i m i l o r şi î m p o t r i v a dra c ilo r, d e c i b râ ul
a c e l a c ă l u g ă r i i t r e b u i e să-l a i b ă d e păr, iar unii îl fac
d e c u r e a . ” - PMB gi. 120. Vezi: Camilafca.
3. î m b r ă c ă m i n t e a c ler icu lu i, în p r i m u l r â n d e s t e
s p i r i t u a l ă , iz vor ât ă d in z ă c ă m â n t u l s p i r i t u a l al vieţii
i n t e r i o a r e . D u p ă c u m h a i n a d e l u m i n ă cu c a r e S-a
î m b r ă c a t Hris tos p e m u n t e l e T a b o r u l u i , e r a refle xul
slavei l ă u n t r i c e , t o t a ş a şi la cleric, h a i n a e x t e r i o a r ă
e s t e s e m n u l c o n s a c r ă r i i i n t e r i o a r e şi s i m b o l u l s u f e
rinţ ei şi a p o c ă i n ţ e i a s c u n s e în P a ti m il e M â n t u i t o
rului Hristos!
4. U nifo rm a m o n a h a l ă e s t e un fel d e p r e l u n g i r e
a d a r u r i l o r b o te z u l u i. Apa s p a l ă d e p ă c a t u l s t r ă m o
ş e s c , ia r h a i n a îl o p r e ş t e p e o m s ă s e a p r o p i e ia ră şi
d e ele. Es te p ă z i t o a r e a n e v in o v ă ţ ie i şi a s fi n ţ e n i e i .
5. Clericul c a r e p o a r t ă cu n e v r e d n i c i e u n i f o r m a
şi n u m e l e d e cleric, s e a s e a m ă n ă cu s m o c h i n u l cel
n e r o d i t o r c a r e îşi a ş t e a p t ă g r o a z n i c a h o t ă r â r e : Să
nu m a i fie în t i n e rod în veac! Vezi: Caterisirea,
neascultarea 17.
URÂCIUNEA, (ura), e s t e d u ş m ă n i e în v e c h i t ă şi
a s i m i l a t ă d e o r g a n i s m u l sufle tes c, în a ş a fel, î n t r u c â t
e a i n u n d ă î n t r e a g a fiinţă a o m u l u i şi o s t ă p â n e ş t e
a s e m e n e a cu o t r a v a t u r n a t ă în s â n g e l e o m u l u i . Ea
s u p ă r ă p e alţii, d a r p e cel c e o c ult iv ă îl s f â ş i e
PRAVILA BISERICEASCĂ 357
sufleteşte!
1. „D ar c i n e u r ă ş t e p e f r a te le s ă u , î n t r u î n t u n e -
r e c u m b l ă , şi nu ş t i e î n c o t r o m e r g e , p e n t r u c ă
î n t u n e r e c u l i-a o r b i t oc h ii .” - loan 2, 11.
2. „ n e v i n o v ă ţ i a o m u l u i fără d e p r i h a n ă îi n e t e
z e ş t e c a l e a d a r cel r ă u cade prin însăşi răutatea lu i”
c ăc i S c r i p t u r a zice: „Să nu-ţi p i z m u i a s c ă i n i m a p e
cei p ă c ă t o ş i , ci s ă a i b ă î n t o t d e a u n a frică d e D o m
nul, c ăc i e s t e o r ă s p l ă t i r e ” la D u m n e z e u - Prov. 11, 5 ;
23, 17.
3. „Cel ce va a ve a vrajbă a s u p r a cuiva, să nu intre
în biserică p â n ă nu s e va î m p ă c a , c ă r u g ă c i u n e a lui
s e va î n t o a r c e s p r e b l e s t e m , şi s p r e p ă c a t e s e
s o c o t e ş t e , şi s ă f a c ă în t o a t ă z iu a c â t e 50 de m eta
nii. ” - Moiitf.
4. Iar p r e o t u l d e va sluji cu v r a j b ă a s u p r a c uiv a
s ă fie o p r i t d e S f â n t a Li tu rg hie 60 de zile .” - Moiitf.
Vezi: Sudalma, Defăimarea, Iertarea.
URSITOARELE. Vezi: norocul, Vrăjitoria. Superstiţia.
VALOAREA CANOANELOR. Vezi: Tradiţia.
VĂDUVIE s e n u m e ş t e a t u n c i c â n d u n u i s o ţ i-a
m u r i t t o v a r ă ş u l d e v ia ţă , le gi tim c ă s ă t o r i t .
1. S o ţ u l v ă d u v c a r e s e h o t ă r ă ş t e să-şi î n c h i n e
v i a ţ a lui D u m n e z e u , p o a t e s-o facă, î n s ă s ă s e c e r c e
t e z e b i n e într -un t i m p d e frăţie m a i î n d e l u n g a t
d e c â t al c e l o r n e c ă s ă t o r i ţ i , c a nu c â n d v a , a p r i n z â n -
d u - s e p o f t e l e t r u p e ş t i c u lt iv a te prin o b i ş n u i n ţ ă , să-l
f a c ă s ă s e l e p e d e m a i tâ rz iu d e f ă g ă d u i n ţ ă . Văd uvi a
e s t e m a i g r e a d e pă zit , d e c â t fecioria. In v e c h i m e
d i a c o n i ţ e l e d i n t r e f e m e i l e v ă d u v e s e h i r o t e s e a u la
v â r s t a d e 6 0 d e a n i (I Tim. 3,11; VI E c u m . 40), pe
c ân d cele dintre fecioare se h iro teseau d e 40 d e ani
(IV E c u m . 15) Vezi: Fecioria. Preoteasa, Hirotonia,
Căsătoria.
358 I EROM. NI CODI M S AC HE L AR I E
2. F e m e i a v ă d u v ă nu s e m a i p o a t e c ă s ă t o r i
d u p ă v â r s t a d e 6 0 d e ani. Nu p o a t e fi l u a t ă în c ă s ă
t o r i e d e un c a n d i d a t la h i r o t o n i e . S o ţ i a c le r ic u l u i nu
s e m a i p o a t e c ă s ă t o r i d u p ă m o a r t e a s o ţ u l u i ei.
VĂRSAREA SFINTELOR, Vezi: Liturghisirea.
VÂNĂTOAREA e s t e o p r i t ă p e n t r u clerici, f i i n d c ă
e s t e o fa p t ă a c ru z im ii , şi p o a t e d a prilej şi la a l t e
p ă c a t e c a u c i d e r e a , c r u z i m e a inimii ş.a. D u p ă c a n o
nul 51 a S. VII E c u m . clericul n-a re voie nici s ă p ri
v e a s c ă la c r u z i m i l e v â n ă t o r i i , fie în s p e c t a c o l e , fie
în p ă d u r e .
2. „ Pr eo tul v â n ă t o r , s a u p r i n z ă t o r d e p ă s ă r i , trei
a n i să fie o p r i t d e p r e o ţ i e , ” - Moiitf.
VEDENIILE s u n t a r ă t ă r i p e r c e p u t e a e v e a d e
o c h iu l minţii, fie în s t a r e d e f u n c ţ i o n a r e n o r m a l ă a
o r g a n i s m u l u i , fie într-un s o m n c o m p l e t s a u p e
j u m ă t a t e , fie în e xt a z .
1. V e de ni il e b u n e s e d e s c o p e r ă o a m e n i l o r sfinţi
ia r u n e o r i c h i a r şi c e l o r o b i ş n u i ţ i . N um a i a t u n c i
D u m n e z e u î n v r e d n i c e ş t e d e v e d e n i i p e c in e v a , c â n d
v o i e ş t e s ă l u c r e z e f a p t e l e m â n t u i r i i a t â t p e n t r u cel
c e a r e v e d e n i a , s a u şi p e n t r u alţi o a m e n i , - Fac. 12,
1-4; 17, 1-22; îs. 6,1-12; Fapte 16,9; Sfântul Isaac
Şirul 32, 35. (iium . 22 şi 23).
2. D u m n e z e u d e s c o p e r ă şi c e l o r n e c r e d i n c i o ş i
t a i n e l e S a le , a t u n c i c â n d ei s u n t s i n c e r i în n e ş t i i n ţ a
lor, c a s ă s e r v e a s c ă p e c e i c r e d i n c i o ş i ; b a S e
s e r v e ş t e c h i a r şi d e a n i m a l e , în p l a n u r i l e d u m n e z e
ieştii S a l e P r o v i d e n ţ e , a n g a j â n d î n t r e a g a f ă p t u r ă s ă
l u c r e z e la m â n t u i r e a o m u lu i.
3. V e de ni il e s u n t p o s i b i l e şi a s tă z i, şi s u n t
c r e d i n c i o ş i c a r e s e î n v r e d n i c e s c , cu a d e v ă r a t , s ă
a i b ă a d e v ă r a t e v e d e n i i b u n e , î n s ă e le s u n t c a z u r i
ra re , s u p o r t a t e d e o a m e n i c a r e a u a j u n s la u n m a r e
PRAVILA BISERICEASCA 359
nivel d e v i a ţ ă d u h o v n i c e a s c ă s u s ţ i n u t d e o d e o s e
b i t ă l u m i n a r e ha ri c ă.
4. Adevăratele vedenii s e c o n t r o l e a z ă prin
a şe z a re a su fletească, faptele ascetice c ât mai m ult
t ă i n u i t e şi di ri ja te d e î n ţ e l e g e r e a l e p ă d ă r i i d e s i n e ,
u m i l i n ţ a s i n c e r ă şi r u g ă c i u n e p e r m a n e n t ă . „Şi a p o i
c â n d el c o m p a r ă pe c e l e s p i r i t u a l e cu c e l e a le
v e a c u l u i a c e s t u i a , zice S f â n t u l Macarie, a t u n c i le
d i s p r e ţ u i e ş t e p e a c e s t e a d in u r m ă , fie c ă v e d e un
re g e , s a u p e cei p u t e r n i c i ori p e cei î n ţ e l e p ţ i , pri
vind n u m a i la c o m o a r a c e a c e r e a s c ă . P e n t r u că
D u m n e z e u e s t e d r a g o s t e , d e a c e e a p r i m e ş t e el
focul divin ş i ceresc al Iui Hristos, s e î n v i o r e a z ă şi s e
b u c u r ă d e el, fiind î n l ă n ţ u i t d e a c e s t a . ” - Om. VII, 1.
5. Vedeniile înşelătoare s u n t a c e l e a n ă s c o c i t e
d e diav olul, prin î n g ă d u i n ţ a lui D u m n e z e u , din
pr ic in a n e s i n c e r i t ă ţ i i o m u l u i şi a p ă c a t e l o r t ă i n u i t e .
El a n g a j e a z ă s t a r e a s u f l e t e l o r bol n a v e , n e s i n c e r e ,
n e a s c u l t ă t o a r e şi c u p r i n s e d e u r â c i u n e fa ţă d e t o t
c e e a c e nu e s t e p e pla cul lor, i n d i f e r e n t d e b i n e l e în
s in e . C e l o r î n ş e l a ţ i , dia volul le d ă c h i a r i m b o l d d e
e f o r t a s c e t i c , d e c r e d i n ţ ă şi d e fa p t e b u n e , m a i a l e s
a c e l o r a c a r e d i s p u n d e un fir esc potol it, î n f ă p t u i n d
astf el o evlavie diabolică, c u c a r e s e s i l e ş t e s ă î n ş e l e
c h i a r şi p e cei aleş i. - Pateric Cap. VII.
6. V e d en ii l e nu s e p r o d u c la c h e r e m u l o m u l u i şi
nici nu s e fa c e o m e s e r i e d in ele, c u m e s t e î n ş e l ă
c i u n e a s p i r i t i s t ă , ci e le s u n t m a i p r e s u s d e v o i n ţ a
o m u l u i ia r felul d e î n f ă p t u i r e şi s c o p u l lor e s t e în
m â n a P r o v id e n ţ e i d u m n e z e i e ş t i . O m u l e s t e n u m a i
u n r e c e p t a c o l u m il it p u r u r e a d e n e p u t i n ţ a s a , şi cu
c â t s e î n v r e d n i c e ş t e d e m a i m a r i d e s c o p e r i r i , cu
a t â t m a i m u l t se cunoaşte pe sine c ă nu e s t e n i m i c