IEROM.

NICODIM SACHE LAR IE

 IEROM. NICODIM SACHELARIE

PRAVILA BISERICEASCĂ

ADEVĂRUL ŞI DREPTATEA
SUNT SUCUL VIEŢII

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------------------- I

Zice D om n u l: „Acum fiul om ului te-am pus j

străjer peste casa lu i Isra/J. Tu trebuie să ·
asculţi C uvântul care iese din gura Mea ş i ■
să-l propovăduieşti.
A tunci când E u zic celui nelegiuit: \
„Păcătosule vei p ie rit’ Ia r tu n u-I vei învăţa \
ca să-l întorci de pe calea pierzării iui, cei \
păcătos va m u ri în nelegiuirea Iui, ia r [
sângele iu i din mâna ta îl voi cere." I
j
( I e z e c h i e l 3 3 , 7-8) :

SEMIMARUL MONAHAL CERNICA - ILFOV, 1940

 Consilier editorial:
Preot Nicolae Tănase

Ediţie în g rijită de M ănăstirea

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

Difuzarea se face numai prin

„Pelerinul" - Iaşi;
Stradela Grădinari 39; Bl. B2; Sc. B;
Et. 3; Ap. 3; cod 6600;
Telefon: 0744. 91 50 69

Editura primeşte spre tipărire:

cărţi, manuscrise, poezii, casete video şi audio;
toate cu conţinut ortodox.

Editura cere ajutor financiar (sponsorizare) pentru a

putea continua tipărirea de carte bisericească.
Binevoitorii pot depune donaţiile în contul Editurii
Pelerinul; Nr. R089 RNCB 0175 0335 7393 0001; Cod
Fiscal 5606114, deschis la BCR Iaşi.
Pentru informaţii sunaţi la telefonul 0744 91 50 69
Bunul Dumnezeu şi Maica Domnului să vă
răsplătească.
 PREFAŢA

în lucrarea de faţă m~am silit ca să tratez, pe cât

mi-a fost cu putinţă', toate chestiunile de spovedanie
p e care Ie întâm pină un duhovnic în conducerea
intim ă a păstoriţilor săi. La temelia acestei lucrări
stau principiile Sfintei Scripturi, Rânduielile canoni­
ce ş i aie Tipicului bisericesc, precum şi autoritatea
Sfinţilor Fărinţi care au condus de-a lun gu l veacuri­
lo r toată viaţa noastră bisericească până astăzi.
Sfânta Scriptură ne dă p rin c ip iile de călăuzire
duhovnicească, ia r Tradiţia Bisericească ne dă
norm ele prin care trebuie să ie aplicăm în viaţă.
D uhovnicul se află, de m ulte ori, pus în faţa unor
problem e la care nici nu s-a gândit, sau chiar dacă
le-ar cunoaşte din pregătirea sa teologică, nu găseşte
im ediat o soluţionare practică pentru îndreptarea
credinciosului ş i m ulţum itoare pentru conştiinţa
lui. Principiile generale plutesc, ca să zic aşa, ca în
văzduh, dar m odurile cum se aplică aceste p rincip ii
la fiecare caz din viaţă, în aşa fel ca să se respecte
Voinţa Iu i D um ne zeu , şi, în a celaşi tim p, să se
vindece sufleteşte şi credinciosul, adeseori lipsesc
de la îndemâna duhovnicului.
în modesta lucrare de faţă, am căutat să înşir
toate chestiunile în ordinea alfabetică, ca a tunci
când duhovnicul are nevoie, chiar în scaunul spove­
daniei, să le găsească cu cea m a i mare uşurinţă
aşezate ca într-un dicţionar. Fe lângă orientarea
foarte folositoare duhovnicului însuşi, problem a pe
6 I EKOM. NI CODI M S A C H E L A R I E

care o prezintă credinciosul spre soluţionare, duhov­

nicul o va rezolva cu m a i m ultă profunzim e când îi
va citi chiar dovezile scripturistice şi canonice. Prin
aceasta, duhovnicul are posibilitatea să arate credin­
ciosului, că ei nu face altceva, decât să execute
poruncile Bisericii, care sunt tot aşa de obligatorii
pentru credincioşii de rând, ca ş i pentru duhovnicul
însuşi.
Pentru rezolvarea fiecărei probleme, am pus ver­
sete din Scriptură, Rânduieli canonice, soluţionări
din Pravilele bisericeşti şi din scrierile Sfinţilor Părin­
ţi. Versetele din Scriptură au marele dar de a lum ina
mintea spre a convinge Ia credinţa cea lucrătoare în
firistos Dom nul. Canoanele reprezintă autoritatea
indiscutabilă a Sfintei Biserici, cărora trebuie să se
supună orice netrebnicie omenească. Pravilele, citate
la locui respectiv, nu sunt altceva decât o prelun- 1

1 Biserica lui Hristos, care este mai înainte de veci şi durează în

vecii vecilor şi porţile iadului nu o vor pu tea birui, a luat trup între
oameni la Cincizecime, iar prin vestirea Evangheliei lui Hristos la
toate neamurile, cu puterea Duhului Sfânt s-a unit cu fiecare
neam în parte, formând marele neam creştinesc dreptmăritor
care e răspândit pe tot pământul. Heamul românesc s-a născut
deodată cu creştinarea sa; identitatea sa este creştinismul drept­
măritor, este sângele care curge în trup, „dacă-i tai venele curge
creştinism”. Biserica este odată cu neamul şi neamul românesc
odată cu Biserica. La români Biserica nu este de tip teocratic, ci
este unită cu neamul românesc dreptmăritor. Heamul românesc
s-a născut odată cu creştinarea sa, şi - de aproape 2000 de ani -
român este identic cu creştin. Biserica la români este neam, este
Trupul lui Hristos, este „Hristosul dinlru noi”; „ C âţitn H ristos v-aţi
b o te za t intru H ristos v-aţi ş i îmbrăcat." România peste constituţie
are Biserica Ortodoxă, o MAMĂ bună care veghează. Biserica n-are
doctrină, biserica are lapte de mamă. Biserica vegheazăl (n.ed.
cu opinii şi afirmaţii extrase din dialogurile radio-tv ale lui Dan
Puric, şi din cartea sa; „Cine suntem”, apărută Ia ed. Platytera, 2008;
de asemeni vezi şi afirmaţiile exprimate de Valeriu Gafencu - din
cartea „Sfântul închisorilor”, ed. Reîntregirea, Alba lulia, 2007).
 I’ RA V I I, Λ III ΜΚ I U C E A S C Ă 7

gire, ca să zic aşa, a Tradiţiei canonice. Ele se

bucură de o deosebită autoritate, fiindcă prin ele s-a
condus de-a lungul veacurilor, toată viaţa noastră
bisericească. Principiile care stau ia temelia lo r nu
sunt alcătuiri ale unui om, ci ele sunt hotărâri ale
Sinoadelor patriarhale şi particulare ş i aie Sfinţilor
Părinţi2, care au pecetluit valoarea io r cu dovezile
autentice aie unei vieţi neprihănite ş i facerea de
minuni. E i înşişi au trăit din belşug p rin cip iile pe
care Ie expun în cărţile ior, ş i din această trăire au
căpătat deosebitul H a r de a înţelege sufletul om e­
nesc sub toate manifestările Iui. E i au pătruns cu o
deosebită temeinicie toate mişcările oricărui suflet,
evlavios sau scrupulos, dedat la fapte bune sau
obişnuit cu robia păcatului, hotărât în a se pocăi
sau lipsit de puterea hotărâtoare a voinţei lu c ră ­
toare de fapte bune. Dacă astăzi se ridică unele
glasuri de protestare şi nedumerire cu privire ia
unele rânduieli de viaţă bisericească, aceasta
provine din făptui că lipseşte duhul unei adevărate
înduhovniciri evangheiice.
Ţin să menţionez, că n-am repetat în scris ace­
iaşi canon ca să nu se facă lucrarea prea volumi­
noasă. La fiecare chestiune am pus num ai canoane­
le care o rezolvă direct iar pe cele care o lămuresc,
m ai m uit sau m ai puţin indirect, numai ie-am indicat,
ca să Ie găsească cu ajutorul indexului canonic de
Ia sfârşitul lucrării. De cele m a i multe o ri am trimis
la cuvântul cu care chestiunea se înrudeşte, întrucât
m i s-a pă rut m u lt m a i practic.
Canoanele care nu p o t fi folosite de duhovnic
pentru conducerea intim ă a credincioşilor, nu le-am

2Sub ocârmuirea, oblăduirea şi călăuzirea Duhului Sfânt (n.ed)

8 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

băgat textual în această lucrare, ci, num a i am

m enţionat pe unele din ele care a r arunca oarecare
lum ină asupra chestiunii discutate, ca să ie poată
găsi în colecţiile canonice.
Chestiunile care nu sunt rezolvate de canoane,
am căutat să le lămuresc cu versete din Sfânta
Scriptură ş i hotărâri ale Sfinţilor Părinţi, care au
ştiut să procedeze în aşa fel, încât s-au m ântuit ş i
p e sine şi pe alţii. Strălucitul lo r rezultat şi aproba­
rea Bisericii de-a lun gu l veacurilor ne obligă să le
dăm ascultare!
în ce măsură am reuşit să p o t aduce un serviciu
fraţilor m ei cei întru Hristos, ei înşişi vor judeca. Eu
am cugetul împăcat că am făcut ce am putut, şi făgă­
duiesc că voi face ş i în viitor ce voi putea pentru
binele frăţietăţii evanghelice şi slava iu i Dum nezeu!
Voi fi recunoscător oricărui frate întru firistos, care
m i-a r veni intr-ajutor cu vreo lăm urire p rivito r la
această modestă lucrare.
R og pe B u n u l D um nezeu, Care dă p utere ş i
c e lu i ce seamănă ş i celui ce seceră, să ne dăruiască
ila ru l Său spre înfăptuirea îm părăţiei lu i Dum nezeu
p e p ă m â n t: „ Vie îm părăţia Ta, facă-se voia Ta
p re cu m în c e rş i pe păm ânt„

I e r o m . NICODIM SACHELARIE
N o i e m b r i e 1939
S e m i n a r u l M o n ah a l Cernica-Ilfov
 I» RA VI I,Λ IU SK IU C E A Ş C Ă ί)

N O T Ă B IB L IO G R A F IC Ă Ş I P R E S C U R T Ă R I

I. Prescurtări:
- PBQ - Pravila Bisericească de la Govora (1640).
- PMB - Pravila lui Matei Basarab (îndreptarea Legii
1652); ed. M. Bujoreanu, voi. 3, 1885.
- C F S - Carte foarte Polositoare de Suflet; ed. 1838, Buzău.
- S C - Spovedania şi Canonisirea = De confessione et
pro peccatis satisfactione canones, de Sf. Te o d o r Studitul,
P.G.t. 99, coi. 1722.
- V E C H . RÂND - Vechile Rânduieli M onahale, de Sf.
Teo fan , Dobruşa, 1929.
- R B O R - Regulamentul de Procedură al instanţelor disci­
plinare şi judecătoreşti ale Bisericii O rtodoxe Române, 1926.
- SF. SIM E O N T E S . - Sfântul Sim eon Tesaloniceanul, 1865
- T E Z . U T - Te za u ru l Liturgic, de dr. Badea Cireşanu, 3
voi. 1910.
- M Ä R T. O R T. - Mărturisirea Ortodoxă de P. Movilă, 1859.
- M Ä N T. PÄC. - Mântuirea Păcătoşilor, ed. din 1900.
- P A TE R - Patericul, ed. RM.-Vâlcea, 1920.
- PID A LIO M de Neam ţ, 1844.
SIiiT. AT. = Σύνταγμα τών Θείων Kal ιερών κανόαν..., Γ. Α.
Ραλλη Kai Μ. Ποτλη Αθήνταγμα, 1852-1859.

II. Bibliografie: ΑΓΙΛΣΜΛΤΑΡΙΟΝΜΕΤΑ, Ενετίησιν, 1812

- ΑΓΙΑΣΜΑΤΑΡΙΟΝ Η ΜΙΚΡΟΝ ΕΥΧΟΑΟΓΙΟΝ. Έν ΑΘηναις.
- Ε. Baudin, COURS DE LA PHILOSOPHIE MORALE, P aris
1936
- D. Boroianu, DREPTUL BISERICESC, 2 voi., Iaşi, 1899.
- M. P. J . Briland, MANUEL DE LA JURISDICTION
ECCLESIASTIQUE, Paris, 1885.
- N. Cabasilas, LA VIE EN JESUS CHRIST, (Ierinikon)
T ra d u it par S. Broussaleux.
- Pr. C. Dron, CANOANELE, 1933
- Εμανονήλ Ρομανϊτον, Ο ΠΝΕΥΜΑ TIROS ΑΙΑΑΣ ROMENOS,
10 IEROM. NICODIM SACHELARI E

Ενετίησι 1742
- Νικόδημόν Λγιορίτον, ΕΞ ΟΜΟΛΟΓΤΗARION ήτοι ΒΙΒΛΙΟΝ
ΨΥΧΟΦΕΛΕΣΤ ATON, Ενετίησι, 1818. - ΕΥΧΟΛΟΓΙΟΝ ΤΟ ΜΕΓΑ, Ε ν
τώ τοΰ παριαρχείον χής Κωντσαντινονπόλεως τυπογοαφίφ, 1803.
- ΦΙΛΟΚΑΛΙΑ τών ιερών Νηπτάών, Ενετίηδιν, 1782.
- Χριδάντου, ΔΙΔΑΣΚΑΛΙΑ περί μετάνοιας kai Έξομολογιδεως,
Ενετίησιν, 1742
- V. Gh. Ispir. ÎNDRUMĂRI MISIONARE 1929.
- Serban Ionescu, MANUAL DE MORALĂ CREŞTINĂ 1929.
- PREOŢIA sau îndreptarea Preoţilor, Sibiu, 1786.
- T h . Ribot, LES MALADIES DE LA PERSONALITE, 1903;
DEVOLUTIONS DES IDEES GENERALES, 1919.
- H. Spencer, PRINCIPES DE PSYCHOLOGIE, 2 vol. Paris,
1873.
- Sf. Te o d o r Studitul, CUVINTE, Meamţu, 1784; POENAE
MONASTERIALES, P. G. tom. 99 coi. 1733.
- Sf. Macarie, OMILII DUHOVNICEŞTI, tr. rom . 1932;
REGULA AD MONACHOS P. G. tom . 3 4 coi. 967.
-S f. loan Scărarui, SCARA, Meamţu 1814.
- Sf. C ipria n , DE HABITU VERGINUM; SCRISOARE 13,62,
63. P, Lat. tom . 4.
- TIPICUL CEL MARE, Meamţu, 1816.
- Fr. Petre Vintilescu, SPOVEDANIA ŞI DU HO VNICIA, 1929.
- Dr. Fred. H. Vering, DROIT CANON. Paris, 1879.
- Z. Târâlă-H. P o p esc u , PIDALION, 1933.
- Dr. Micodim Milaş, CANOANELE BISERICII ORTODOXE,
Arad, 1930;
- DREPTUL BISERICESC, Duc. 1915. etc.
 P R A V I 11A III MIORI C K A S C Ä 11

PARTEA ÎNTÂI

I N TRODUC E RE

I. N E C ES IT A T EA C U N O A Ş T E R II
DUHOVNICEŞTI

1. După concluziile studiilor n atu raliste, viata

om ului cu p rin d e în sine, în chip sin tetic, to ate
ele m e n tele naturii, peste care dom ină conştiinţa
o m en ească. Nu este aici locul pentru a se d iscuta
problem a evoluţiei, cu privire la fiinţa o m en e ască
(care e ste de fapt problem a involuţiei om ului în to rs
cu sp a te le la Dum nezeu, n.ed.), ci num ai să expun
concluzia, că p e rso n alita tea o m en ească se d e săv âr­
şe şte în sta re a d e conştiinţă perfectă. în să dezvolta­
rea firească a vieţii (conform legilor naturii) du ce la
o dezvoltare a om ului p ăm â n te sc care-1 p o a rtă pe
cel duhovnicesc. în urm a răvăşirii p ăcatului, om ul a
fost lovit cu m ari lipsuri a tâ t în cele tru p eşti cât şi în
cele su fleteşti. A m eninţarea distrugerii tru p eşti şi
tot felul de suferinţe la care este su p u s om ul, şi cu
el to ată făptura, su n t biciul disciplinei d u m n eze­
ieşti care sileşte pe om să ascu lte de poruncile
înduhovnicirii şi ale vieţii veşnice la care aspiră. în
ce m ăsu ră su ferinţele su n t un bine şi în ce m ăsură
ele îm p ied ică realizarea înduhovnicirii, e ste o pro­
blem ă, care cere o largă dezvoltare, d esp re care nu
e ste cu p u tin ţă a se d iscu ta acum . S uferinţele su n t
folositoare num ai în m ăsura în care trezesc şi susţin
12 I EROM. N I C O D I M S A C H E L A R I E

n ă zu in ţe le mai m u lt sau mai puţin c o n ştie n te ale

o m u l u i s p r e a f a c e p o r u n c i l e lui D u m n e z e u ; iar
a c e l e a c a r e î m p i e d i c ă pe o m d e la Î n f ă p t u i r e a bin e ­
lui s u n t nefolositoare şi v ă t ă m ă t o a r e . De a c e e a d u h o v ­
nic ul, p e l â n g ă c u n o ş t i n ţ e l e t e o l o g i c e , t r e b u i e s ă le
a i b ă şi p e c e l e p s i h o l o g i c e şi s o c i o l o g i c e . S c a r a d e
ie ra rh iz ar e psiho logic ă, d u p ă Ribot, s e înşi rui e astfel:
Fun cţiun i organice, funcţiuni afective, şi funcţiuni
intelectuale* *. Ei b i n e , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă ş t i e
b i n e fu n c ţ i u n i l e p u t e r i l o r s u f l e t e ş t i , astf el î n c â t
d u p ă un c o n t a c t s u f i c i e n t cu p e n i t e n t u l s ă p o a t ă
c u n o a ş t e care- i s u n t l i p s u r i l e o r g a n i c e , i n t e l e c t u a l e
şi s o c i a l e , c a r e îl î m p i n g la p ă c ă t u i r e :
- p e unul îl î m p i n g e la p ă c a t o r g a n i s m u l t r u p e s c ,
- p e altui a p a r a t u l afectiv,
- p e altul li p s a p ă t r u n d e r i i i n t e l e c t u a l e , s a u
v i t r e g i a din vi a ţa s o c i a l ă ,
R em ed iu l c a n onis îr il or nu s e r e d u c e n u m a i la o
op ri r e şi o s a n c ţ i o n a r e , d u p ă c u m p ă n a dre p tă ţi i
m a t e r i a l e u n d e cifra c â n t a r u l u i 4 s a u a me tru lu i e s t e
h o t ă r â t o a r e ci, du ho v n ic u l a re d e s ta bi lit o altă d r e p ­
t a t e , pe a c e a d r e p t a t e de p li n ă a o m u lu i c ar e ti n d e
c o n ş t i e n t la re a liz a re a unei vieţi int egral d e s ă v â r ş i tă .
Oric um , el t r e b u i e s ă îm p l i n e a s c ă o lipsă. Păcat ul
e s t e o lipsă (a virtuţii), d e orice n a t u r ă a r fi el5. P ă c a t u l
poz iti v s a u ne ga ti v, şi unul şi altul s u n t tot o lipsă:
- p ă ca tu l pozitiv6 este o nesocotire conştientă,

a Th. Ribot, Les Maladies de la Personalit e, p. 3. Paris 1903,

L'Evolution des idees generales, Paris 1919.
■ Comp. Joseph Marechal, Etudes sur la Psichologie des Mystiques,
tom. 1, p 13, Paris 1924.
* 2. Comp. Dr. Atanasie Mironescu, Manual de Teologie Morală,
Euc. 1895 - p. 261; - Sf. Isaac Şirul, Cuvinte şi învăţături p. 365. M.
beamţ, 1819.
“ Prin păcat pozitiv se poate Înţelege păcatul moştenit de la
t ' ~ ■ -I = «= —
Ι’ ΚΛ V I 11 Λ III H m u C E A Ş C Ă
— <****** ■ ■■■■şimiu . ί Ί -,τ— -
13
■ II ——=Κ·ί*ΤΓ.-- Ι ϋ ϋ ί

m a i m u l t s a u m a l p uţi n, a d r e p t ă ţ i i s t a b i l i t ă d e
D u m n e z e u în firescul legilor n a t u r a l e ;
- c el n e g a t i v e s t e o i g n o r a r e a lor, o n e g l i j e n ţ ă
v r e d n i c ă d e o s â n d ă : şi într-un c a z şi în altu l d e f e c t e ­
le s e a f lă în i n s u f i c i e n ţ a u m a n ă .
2. Mobilul p ă c a t u l u i p o z i t i v c o n s t ă într-o s u f i c i ­
e n ţ ă o r g a n i c ă şi a fe ct iv ă , c a r e d e p ă ş e ş t e s u f i c i e n ţ a
p u t e r i l o r i n t e l e c t u a l e , a s e m ă n ă t o a r e cu p r is o s u l d e
v ite z ă a m a ş i n ii c a r e d e p ă ş e ş t e c a p a b i l i t a t e a ş o f e ­
rulu i d e a o folosi. în a c e s t caz , î n f r â n a r e a e s t e
singura posibilitate de vindecare. Zburdălnicia
t r u p u l u i s e v i n d e c ă prin p o s t şi o s t e n e l i ; n e s t a t o r n i ­
cia c u g e t u l u i prin a s c u l t a r e , î n d e l e t n i c i r e a c u cititul
şi r u g ă c i u n e a . Mijloacele d i s c i p l i n a r e a l e î n f r â n ă r i i
şi a l e a s c u l t ă r i i a u ca s c o p s ă s u p l i n e a s c ă li p s a
î n ţ e l e p c i u n i i v e ş n i c e i iubiri care-1 face pe o m li b e r
d e o r i c e l e g ă t u r ă t r e c ă t o a r e 7.*
Cine a c ă p ă ta t c o n ştiin ţa iubirii evanghelice, în
a c e a s tă lu m e p o a te fi n ă p ă d it şi ră n it de d u şm ă n ia
p ă c a tu lu i, d a r nu e ste n icio d ată ro b it de ea.
Cu c â t c i n e v a c u n o a ş t e m a i p u ţ i n şi ş o v ă i e m a i
m u l t în c o n v i n g e r i l e c r e d i n ţ e i s a l e , c u a t â t şi m i j l o a ­
cele disciplinare ale educaţiei treb uiesc aplicate
înt r- o m ă s u r ă m a i m a r e . Mijloacele m e c a n i c e a l e
e d u c a ţ i e i , d a c ă nu s u n t î n s o ţ i t e d e l ă m u r i r i l e n e c e ­
s a r e d e s p r e r o s t u l vieţii e v a n g h e l i c e , nu f o l o s e s c la
n i m i c s a u a p r o a p e Ia nimic! „Viaţa v e ş n i c ă a c e a s t a
e s t e , zice M â n tu i to ru l: „Să Te c u n o a s c ă p e T i n e ,
S i n g u r u l A d e v ă r a t u l D u m n e z e u , şi p e lis us H ristos ,

înaintaşi pe linia arborelui genealogic, împotriva căruia urmaşii

(copiii) nu pot lupta singuri, fără intervenţia lui Dumnezeu prin
slujitorii Lui. (n.ed.)
7Comp. Sf. Isaac Şirul op, cit. p. 327. - Scara, tr. 30.
14 I E R O M. N I C O D I M SACH E LARI E

p e C a r e Tu L-ai t r i m i s ”8. „ C u n o ş t i n ţ a e s t e f o a r t e
b u n ă , c ăc i e a e s t e î m p r e u n ă l u c r ă t o a r e cu r u g ă c i u ­
n e a , d e ş t e p t â n d p u t e r e a d e î n ţ e l e g e r e a mi nţi i s p r e
pri vir ea d u m n e z e i e ş t i i c u n o ş t i n ţ e ”9.
P ă c a t u l p o z it iv al ac ti vită ţi i i n t e l e c t u a l e c u l m i ­
n e a z ă în hula i n c o n ş t i e n t ă c o n t r a S f â n t u l u i Duh,
s u s ţ i n u t ă d e o in c o n v e r t i b i l ă î n c ă p ă ţ â n a r e .
n e c e s i t a t e a c a r e s e i m p u n e în c u n o a ş t e r e a
p ă c a t u l u i , pozitiv, s e i m p u n e cu a c e e a ş i i n s i s t e n ţ ă
şi în c u n o a ş t e r e a celui negat iv .
P ă c a t u l n e g a t i v îşi a r e r ă d ă c i n i l e în trândăvie,
d e s p r e Î n l ă t u r a r e a c ă r e i a , S f â n t u l Efrem s e r u g a cu
a t â t a i n s i s t e n ţ ă : „ D o a m n e şi S t ă p â n u l vieţii m e l e ,
d u h u l trâ n d ă v ie i .. . nu mi-l d a m ie ...”. T o a t e f a p t e l e
c e l e b u n e , p e c a r e a r p u t e a o m u l s ă le f a c ă şi nu
le-a făc ut, s e o s â n d e s c t o t a ş a d e a s p r u c a şi p ă c a ­
t e l e c e l e pozitive; s i t u a ţ i a l e n e ş u l u i c a r e a p r i m i t un
t a l a n t n e e s t e s u f i c i e n t ă s p r e o r i e n t a r e 10.*
C re d in ţa s e î n t e m e i a z ă to c m a i pe a c e a s t ă p e r s o ­
n a l i t a t e r e l i g i o a s ă în a c ţ i u n e , căci fără d e fr uct ul
faptelor b u n e ea este m o artă". Credinţa, ca act
religios, e s t e un c i m e n t d e c u n o a ş t e r e , f o r m a t prin
a c c e p ta re a adevărurilor dum nezeieşti. Faptele
a u te n tic creştine s u n t tocm ai rezultatul acestei
c r e d i n ţ e . F a p t e l e b u n e , în g e n e r a l , nu s u n t i d e n t i c e
cu f a p t e l e b u n e c r e ş t i n e , fi in dcă , fa p t e b u n e p o t s ă
facă şi cei fă ră d e c r e d i n ţ ă , pe ba z a le g il o r vieţii
naturale. Faptele a u ten tic creştine s u n t a c e le a care
s-au n ă s c u t d in c r e d i n ţ a j e r t f e l n i c ă p e n t r u D u m n e ­
z eu . Ele c u p r i n d în s in e , p e l â n g ă e for tul vieţii n a tu -

" loan 17,3.

" Cuv. Mil cap. 86 în Filocalie p. 161.
loLuca 19, 11-26.
" Iac. 2, 17.
 I* k Λ V I I , Λ HI Hl·! IM C K Λ S C Ă 15

rale, şi c o n l u c r a r e a s u p r a n a t u r a l ă a H arul ui. „Fără

d e Mine nu puteai face n i m i c (b un)”12, zice M â n t u i t o ­
rul u c e n i c i l o r Săi. La astf el d e f a p t e n i m e n i nu
p o a t e s ă a j u n g ă , d e c â t n u m a i cei c e s e v i n d e c ă d e
i n s u f i c i e n ţ a p e r s o n a l i t ă ţ i i lor r e li g io a s e .
3. D u h o v n ic u l e s t e u n d o c t o r d e c e a m a i î n a l t ă
s i t u a ţ i e , d u p ă c u m şi s u f l e t u l e s t e d e m a i m a r e p r e ţ
d e c â t trupul. După c u m m edicul tru p e s c treb u ie să
ştie to a te proprietăţile e le m e n te lo r n aturale, spre a
le folosi în c o m p l e c t a r e a f u n c ţ i u n i l o r o r g a n i c e , c a
a p o i c e l e o r g a n i c e s ă le s u s ţ i n ă p e c e l e s p i r i t u a l e ,
t o t a ş a şi d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă c u n o a s c ă t o a t e
legile vieţii n a t u r a l e t r u p e ş t i şi s u f l e t e ş t i , c a s ă le
p o a t ă folosi s p r e re al iza rea pe rs onalită ţii religioase.
S f â n t u l A p o st o l Pavel s p u n e clar, c ă m a i î n t â i vine
c e e a c e e s t e firesc (c a re a p a r ţ i n e firii s t r i c ă c i o a s e ,
p ă m â n t e ş t i , a l c ă t u i t ă din e l e m e n t e l e m a t e r i a l e
p e r i s a b i l e , n.ed.), şi a p o i s e a ş t e r n e p e s t e a c e s t
firesc (care e s t e trupu l s tri căc ios în timp, n.ed.), c e e a
c e e s t e d u h o v n i c e s c , v e ş n i c 13. î n s e m n ă t a t e a pe c a r e
o a u li te re le a l f a b e t u l u i în e x p u n e r e a c u g e t ă r i i ,
a c e l a ş i rol îl a r e şi c u n o a ş t e r e a le gilo r n a t u r a l e în
c o n d u c e r e a vieţii d u h o v n i c e ş t i .
4. î n s ă i n s u f i c i e n ţ a p e c a r e t r e b u i e s-o c a u t e d u ­
h ov nic ul în v ia ţa a l t o r a , d e m u l t e ori îl s t ă p â n e ş t e
t o c m a i p e el în s u ş i. De a c e e a , n u m a i d u h o v n i c u l
c a r e n ă z u i e ş t e el î n s u ş i s p r e d e s ă v â r ş i r e şi s e j e r t ­
fe şt e c o n ş t i e n t p e n t r u H ri s to s şi B ise ri ca Lui, d u p ă
r â n d u i a l a d o g m e l o r şi c a n o a n e l o r Bisericii, p o a t e
c u n o a ş t e şi a p r e c i a i m p e r f e c ţ i u n i l e a l t o r a . C â t ă
s t r ă d a n i e a t r e b u i t s ă d e s f ă ş o a r e M â n tu i to r u l, prin

loan 15, 5.
131, Cor. 15, 46.
16 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E

f a p t ă şi î n v ă ţ ă t u r ă , c a s ă facă m i n t e a o m u l u i d e
r â n d , di n fiinţa Sf in ţi lo r Săi A pos toli, s ă î n ţ e l e a g ă
c ă EI e s t e Fiul lui D u m n e z e u ! 14. S f â n t u l A p o s t o l
Pavel s p u n e c l a r 15, că o m u l firesc d i n v ia ţa o b i ş n u i t ă
( o m u l t r u p e s c , n.ed.), în v i r t u t e a c a p a c i t ă ţ i i s a l e
n a t u r a l e ( d e c ă z u t e , n.ed.), nu p o a t e s ă î n ţ e l e a g ă
lu c r u r i l e ta i n i c e , d e p e c u l m e a il u m in ă ri i d u m n e z e ­
ieşti, ci n u m a i o m u l î n d u h o v n i c i t prin f a p t e l e
c r e d i n ţ e i şi Harul lui D u m n e z e u . N u m a i el j u d e c ă
t o tu l, iar pe el nu-l p o a t e j u d e c a n i m e n i . Dar a c e ş t i a
s u n t rari, fo a r te rari!
„P rim a p a r t e a a c e s t u i d u m n e z e i e s c p r e c e p t s e
a p l i c ă , în m a j o r i t a t e a cazu rilor, la m ul ţi d i n t r e
d u h o v n i c i . Ei înş işi nu s u n t în s t a r e , u n e o r i , s ă s e
î n ţ e l e a g ă p e s i n e , d a r s ă m a i c u n o a s c ă şi p e alţii!
De m u l t e ori, m u lt - p u ţi n a lor c u lt u ră şi viaţă d u h o v n i ­
c e a s c ă pe c ar e şi-au agonisit-o l u m i n e a z ă facultăţile
lor s u p e r io a r e , n u m a i ca un opaiţ, nefiindu-le sufic ien­
tă nici s ă s e o r i e n t e z e pe sine, d a r s ă m a i p o v ă ţu ia s c ă
şi p e alţii! I n s u f i c i e n ţ a c u n o a ş t e r i i a s o c i i n d u - s e cu
o c r e d i n ţ ă s e n t i m e n t a l ă ş o v ă i e l n i c ă , d ă n a ş t e r e la o
c o n v i n g e r e n e d e p l i n ă , şi astfel v o i n ţ a lor nu m a i
p o a te să realizeze o p erso n alitate religioasă, care
s ă p o a t ă c o r e s p u n d e cu î n a l t a s i t u a ţ i e d e i s p ra v n ic
al T a i n e l o r lui D u m n e z e u 16.
Apa nu s e p o a t e ridica ma i p r e s u s d e nivelul iz­
v o r u lu i s ă u ; o m u l nu p o a t e d a c e e a c e nu a r e , iar u n
d u h o v n i c nu p o a t e s ă p o v ă ţ u i a s c ă p e î n a l t a s c a r ă a
vieţii c reşti ne pe al tcineva, d a c ă nu s-a u r c a t el însuşi
m a i în tâ i p e t r e p t e l e d e s ă v â r ş i r i i d u h o v n i c e ş t i .

'* loan 6, 36, 66.

1,11 Cor. 2, 14, 16. Scara Sf. loan, treapta 2, Neamţ, 1814.
·“ I Cor. 4, 2.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 17
r iu m a i cel c e a d o b â n d i t d e o s e b i t u l d a r al d e p l i ­
n ă t ă ţ i i d u h o v n i c e ş t i , d u p ă a d o u a p a r t e din e x e m ­
plul d e m a i s u s , n u m a i a c e l a p o a t e lu c ra cu o
c o n v i n g e r e şi cu o p u t e r e c a r e „nu e s t e din l u m e a
a c e a s t a ”. Şi t o c m a i a c e s t fa p t al d e p l i n ă t ă ţ i i s u p e r i ­
o a r e , d e m u l t e ori, a j u n g e p e n t r u mu lţi s ă zică că
„ a r e d r a c ”, s a u să-l î m p i n g ă p e d r u m u l C al varulu i
m u c e n i c e s c . Aşa s e e x p li c ă d e c e a p r o a p e t o a t e p e r ­
s o n a li tă ţi le d u h o v n ic e ş ti ale c reşti nis mu lu i, p r e a m ă ­
rite a s t ă z i d e Bi ser ic ă, a u fost silit e s ă d u c ă , în
a c e a s t ă l u m e , o v i a ţ ă d e chin şi s u f e r i n ţ ă din p a r t e a
lumii care-i p u s ă în s l u j b a p ă c a t u l u i , „în l u m e n e c a ­
zuri veţi a v e a ”, z i c e a o a r e c â n d M â n t u i t o r u l Hristos!
5. C h ia r p e c u l m e a d e p l i n ă t ă ţ i i d u h o v n i c e ş t i ,
o m u l , o r i c a r e a r fi el, t r ă i e ş t e t o t în re l a t i v i s m u l
vieţii d e c r e a t u r ă . El e s t e pe c u l m e a d e p l i n ă t ă ţ i i ,
n u m a i în r a p o r t cu mulţi d i n t r e s e m e n i i să i, d a r în
r a p o r t cu d e s ă v â r ş i r e a , c a r e s e va c ri s t a l i z a p e
o r i z o n t u l ve şn ic ie i, el e s t e to t a l c ă t u i r e a p r a fu lu i şi
a c e n u ş i i , p u r t â n d în s i n e p o t e n ţ i a l u l b in e lu i c a şi al
ră ulu i. „O, n e n o r o c i t u l d e m in e ! C in e m ă va izbăvi
d e a c e s t t r u p al m o r ţ i i ? Căci firea t r u p e a s c ă p o f ­
t e ş t e î m p o t r i v a D uhu lui , iar Duh ul s e î m p o t r i v e ş t e
firii t r u p e ş t i ; a m â n d o u ă s u n t lu crur i p o t r i v n i c e î n t r e
e le , a ş a c ă nu p u t e ţ i s ă faceţi c e vo iţi ”17. O a stf el d e
s i t u a ţ i e îl p u n e pe o m u l d u h o v n i c e s c într-o c o n t i n u ă
l u p t ă şi l u a r e a m i n t e d e s i n e . Cu c â t c i n e v a s e
î n d u h o v n i c e ş t e m a i m u lt , cu a t â t t r e b u i e s ă s e l u p t e
şi m a i mult, căci bine le pe c ar e îl c â ş t i g ă nu e s t e din
l u m e a a c e a s t a , p e n t r u a c e a s t a l u m e a îl d u ş m ă n e ş t e .
S c a r a l ip s u r il o r o m u l u i d u h o v n i c e s c e s t e inve rs
î n ş i r a t ă , d e c â t a c e e a a o m u l u i t r u p e s c . O m u l tru-

Qal. 5.17.
18 IEROM. NICODIM SACHELARIE

p e s e a r e li ps uri t o c m a i în p ă r ţ i l e s u p e r i o a r e a le
fiinţei sale: c u n o a ş t e r e - c r e d i n ţ ă , s a u cred inţă-voinţă;
pe când omul duhovnicesc s im te m ajo ritatea lipsu­
rilor în p ă r ţ i l e o r g a n i c e şi afe ctive .
O m u l t r u p e s c c â n d e s t e lip si t d e m u l ţ u m i r e în
a c e a s t ă v ia ţă p ă m â n t e a s c ă , el e s t e î m p i n s (d e d i a ­
vol, n.e d.) s ă c a d ă în n e c r e d i n ţ ă şi h u l a d e c e le
s f i n t e . A c eş tia s u n t c a n i ş t e i n c o n ş t i e n ţ i , s a u d e z o r i ­
e n t a ţ i , d e s p r e ro st ul p r o v i d e n ţ i a l al o m u l u i în a n ­
s a m b l u l c r e a ţ i e i d u m n e z e i e ş t i . Şi cu t o a t e a c e s t e a .
D u m n e z e u nu n e d r e p t ă ţ e ş t e p e nim e n i! Căci, cu c â t
cineva a prim it mai puţine daruri c o n ştie n te de
s i n e , cu a t â t i s e va a c o r d a m a i m u l t a s i s t e n ţ ă provi­
d e n ţ i a l ă a t u n c i c â n d în c h i p n e c e s a r nu p o a t e ieşi
d in c e r c u l i n fe ri o r al vieţii în c a r e s e a f l ă 18. A c e s t o m
t r u p e s c s u f i c i e n t în fires cu l s ă u p ă m â n t e s c , a d e s e ­
ori e s t e o r b în c e l e d u h o v n i c e ş t i , şi nu s e p o a t e
v i n d e c a în l ip s u r il e s a l e (d u h o v n i c e ş t i , n.e d.) d e c â t
r e d u c â n d u -ş i din d e p l i n ă t a t e a vieţii tr u p e ş ti prin ca-
nonisiri a sc e ti c e . în m o m e n t e l e în c a r e el s e o p i n t e ş t e
s p r e înduhovnicire se a s e a m ă n ă cu peştii, care, n u m a i
c â t e o clipă z ă r e s c lu m in a c a r e s c a l d ă c o aj a p ă m â n ­
tului, c â n d s e a r u n c ă la s u p r a f a ţ a ap ei, fără a î n ţ e l e g e
m a r e lucru. Asceza, postul şi r u g ă c i u n e a cultică şi
pa rt ic u la ră s e r e c o m a n d ă cu in si st en ţă , p e n t r u orice
î n c e p ă t o r şi c o n t i n u a t o r al vieţii duhovnic eşt i.
O m u l d u h o v n i c e s c , d in c a u z e a s c e t i c e s a u
p r o v i d e n ţ i a l e , î n t o t d e a u n a s u f e r e d e lipsuri în v ia ţa
o r g a n i s m u l u i fi r es c !19 „Mă p o r t a s p r u cu t r u p u l m e u ,
şi-l ţin în s t ă p â n i r e , ca nu c â n d v a , d u p ă c e a m p r o p o ­
v ă d u i t a l t o r a , e u î n s u m i s ă fiu l e p ă d a t din v i a ţ a d u ­

loan 4,11; Deut 1,39.

'“Sf. Isaac Şirul. Cuv. 17, p. 85, ed. de Neamţu 1819.
 PRAVILA BISERI CEASCA 19

h o v n i c e a s c ă ” zicea o a r e c â n d Sfântul Apostol Pavel20.

6 - Războ iul d u h o v n i c e s c din fii nţa o m u l u i
c o n t i n u ă t o a t ă via ţa. L e g e a o n d u l a ţ i e i u n i v e r s a l e
di n d o m e n i u l p u r n a t u r a l şi a r e li g io s , f o r m u l a t ă
î n d e o s e b i d e V. C o n t a 21, s e e x t i n d e şi în d o m e n i u l
r e lig io s prin l u p t a d i n t r e b i n e şi ră u, d i n t r e e g o i s ­
m ul fi e c ă r e i d i n t r e c e l e d o u ă părţi: a fir es c u lu i
c a r n a l şi a fir esc ulu i d u h o v n i c e s c .
C ee a ce e ste s u p o rtu l c u m p e n e i c elo r d o u ă
t a l e r e a l e d r e p t ă ţ i i m a t e r i a l e , a c e l a ş i rol îl a r e şi c u ­
n o a ş t e r e a r a ţ i o n a l - r e l i g i o a s ă , în e c h i l i b r a r e a c e l o r
d o u ă fo rţ e a l e vieţii m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e . Nu e s t e
aici v o r b a d e c u n o ş t i n ţ a c a r e î n g â m f ă 22, ci c a r e
c r e d e , c ăc i t o a t e s u n t cu p u t i n ţ ă n u m a i c el u i c e
c r e d e şi ş t i e c u m c r e d e 23. în re la ti v is m u l s ă u , a c e s t
fa c t o r s u p e r i o r , ca şi j u d e c ă t o r u l d e p e s c a u n u l
f u n c ţi u n ii s a l e , în c o n d u c e r e a şi î m p ă r ţ i r e a c e l o r
c u v e n i t e f i e c ă r u i a , î n c l i n ă s ă a s c u l t e m a i m u lt , c â n d
d e o parte, cân d de alta.
- Firescul vieţii m a t e r i a l e s e i m p u n e ma i tiranic
fiindcă t o t c e e s t e al s ă u s e realize ază şi s e d e s ă v â r ­
ş e ş t e n u m a i în l u m e a a c e a s t a (vizibilă, palpabilă). EI
e s t e viaţa d e azi, c are s e d e s f ă ş o a r ă pe linia timpului.
- E l e m e n t e l e s p i r i t u a l e s e i m p u n prin m ă r e ţ i a şi
va loarea lor viitoare, d a r glasul necesităţii lor e s t e mai
s la b şi c e r in ţe l e lor mai î n g ă d u i t o a r e , căci viaţa lor s e
în ti n d e d i n c o lo d e c e e a ce e s t e n e c e s i t a t e a t r e c ă t o r u ­
lui azi, c a r e trece fără a s e m a i în t o a r c e vre oda tă !
R a ţ i u n e a c r e d i n ţ e i t r e b u i e s ă i u b e a s c ă şi s ă
a p r e c i e z e i n j u s t a lor v a l o a r e şi p e u nul şi p e altui,

■ rilip. 2,27; Scara, tr. 26, f. 139.

21Teoria Ondulaţiei Universale, laşi.
Ώ Comp. Sf. Isaac Şirul, Cuv. V, p. 42, 4 8 .1Cor. 8, 1,
" loan 4, 22; 5, 44. Sf. Isaac Si rui Cuv. 83' p. 367,
20 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

s u b o r d o n â n d c e e a c e e s t e fir esc la c e e a c e e s t e
d u h o v n i c e s c . Dar, d u p ă c u m u n t a t ă p o a t e fi t â r â t ,
în d r e a p t a s a j u d e c a t ă , să d e a m a i m u l t ă m o ş t e n i r e
fiului cu c a r e t r ă i e ş t e î m p r e u n ă , d e c â t cel ui d u s
d e p a r t e , d e ş i îi i u b e ş t e d e o p o t r i v ă , t o t a ş a s e î n t â m ­
pl ă şi cu r a ţ i u n e a c r e d i n ţ e i , s ă a c o r d e o m a i m a r e
f a v o a r e firescului d in via ţa d e a z i c a r e s e i m p u n e
cu necesitatea m om entului’ d e c â t c elu i din v i a ţ a
d u h o v n i c e a s c ă , c a r e s e i m p u n e cu strălucirea înde­
părtatului viitor a J veşniciei!
7. Din pricina a c e s t e i ne de să vârşi ri , în a lt a Raţiu­
n e D u m n e z e i a s c ă a r â n d u i t a c ţ i u n e a P r o v id e n ţ e i
S a l e , c a r e c o m p l e c t e a z ă n e p u t i n ţ a o m e n e a s c ă . „Cu
d a r u l lui D u m n e z e u s u n t c e e a c e s u n t ”, z i c e a o d i ­
n i o a r ă S f â n tu l Pavel. Iată d e ce, c e l e m a i î n a l t e
n a t u r i a l e c r e d i n ţ e i a j u n g , în c h i b z u i n ţ ă lor, s ă s e
u m i l e a s c ă şi s ă s e t e a m ă d e c ă d e r e , m a i m u l t d e c â t
o r i c a r e a lt c r e d i n c i o s din v ia ţa o b i ş n u i t ă ; şi t o c m a i
în a c e a s t ă u m i l i n ţ ă s e d e s ă v â r ş e ş t e o r i c e p e r s o n a l i ­
t a t e a u t e n t i c r e l i g i o a s ă . D a to r it ă a c e s t u i fapt, un
a st f e l d e o m ( d u h o v n i c e s c ) t r e b u i e s ă s e r o a g e şi s ă
se u m ilească pururi pregătindu-se pe sine de a
s u f e r i t o t c e î n t â m p i n ă în via ţă, f ii n d c ă p ă c a t u l îl
u r m ă r e ş t e p a s cu p a s t o a t ă v i a ţ a 2'*, „Fă c e e a c e poţi
şi c e r e d e la D u m n e z e u c e e a c e nu poţi, g ă t i n d u - t e
în p a c e s ă c u le g i ro d u l t ă u ”, fie al b i r u i n ţ e i fie al
î n f r â n g e r i i , z i c e a un b ă t r â n al Filocaliei.
I - O m u lu i d u h o v n i c e s c c ăl ă uz it d e veşnica iubire,
c a r e e s t e cel m a i î n a l t s t i m u l e n t al vieţii c r e ş t i n e , i
s e a c o r d ă un a j u t o r s p e c i a l prin a s i s t e n ţ a t a i n i c ă a
Pr o v id e n ţ e i, ba u n e o r i şi făţiş ă prin m i n u n i . A c e a s t ă
primă categorie d e aleşi ai vieţii harice s u n t foarte rari.

" Fac. 4, 7.
 P R A V I I, Λ ΙΜ HIC III O K A S CÄ 21

II - O m u l u i d u h o v n i c e s c d e a d o u a c a t e g o r i e , a
c ă r u i s t i m u l e n t e s t e frica de Dumnezeu, c a r e îl
c ă lă u z e ş te pe cărările înţelepciunii duhovniceşti, i
se a co rd ă a siste n ţa providenţială s u b o formă
a c o p e r i t ă şi m u l ţ u m i r e t a i n i c ă în s t r ă d u i n ţ e l e s a l e .
III - O m u l u i d e a t r e i a c a t e g o r i e , al c ă r u i s t i m u ­
l e n t e s t e constrângerea prin li p s u ri le vieţii şi m a i
p u ţ i n m o ti v e le p r i m e l o r d o u ă c a t e g o r i i , i s e a c o r d ă
p u t e r e a d e a s e m e n ţ i n e pe s i n e la î n ă l ţ i m e a vieţii
d u h o v n i c e ş t i , n u m a i prin c o n s t r â n g e r e a în tr u s u p u ­
n e r e şi p o s ib ili ta te a d e a munci, a t â t p e n t r u s i n e c â t
şi p e n t r u alţii în condiţiile inferioare a le vieţii. Aces­
to ra n u m a i a s c u l t a r e a şi umilin ţa Ie v i n d e c ă lipsurile,
r ă m â n â n d p u r u r e a în s t a r e a d e a fi c o n d u ş i d e alţii.
Aceştia f o r m e a z ă m a r e a m a s s ă a credincioşilor.
Din a c e a s t ă s c u r t ă a n a l i z ă s e d e s c h i d e m a r e a
p r o b l e m ă a c o l a b o r ă r i i b i s e r i c e ş t i şi s o c i a l e . Ţ i n â n d
s e a m ă d e p u n c t u l dif e ri t d e p l e c a r e al fi e c ăr ui ins
în p a r t e şi d e g r e u t a t e a d e u r c u ş d u h o v n i c e s c ,
p r e c u m şi d e s u b l i m a ţi n t ă finală la c a r e e s t e m e n i t
om ul, călăuzirea d u h o v n ic e a s c ă e ste cea mai grea
sarcin ă p u să pe umerii slabului omî
8. D uh o v n ic u l c a r e s e r e c r u t e a z ă din p r i m a şi
d in a d o u a c a t e g o r i e d e c r e d i n c i o ş i - e s t e în s t a r e s ă
s e î n ţ e l e a g ă a t â t p e s i n e c â t şi pe alţii, c ă l ă u z i n d cu
folos p e to t cel ce-i c e r e a j u t o r u l .
Cel d in u l t i m a c a t e g o r i e a b i a d e s e c o n d u c e p e
s i n e d a r ă m i t e s ă m a i c o n d u c ă şi pe alţii! Firescul
lor e s t e d e s t i n a t s ă fie c o n d u ş i , iar nu s ă c o n d u c ă .
S i t u a ţ i a p e c a r e o o c u p ă e s t e din a l e g e r e p u r o m e ­
n e a s c ă , iar din p a r t e a Iui D u m n e z e u a u n u m a i î n g ă ­
d u i n ţ a d e a fi în locul n e m e r i t a t . D u m n e z e u iu c re a -
22 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E

ză prin toţi d a r nu-i a l e g e p e t o ţ i 25. Es te o m a r e

d e o s e b i r e în a fi c in e v a s u f i c i e n t ca s ă s e c o n d u c ă
p e s i n e , şi în a a v e a d a r u l d e a c o n d u c e şi p e alţii.
O m u l d in o r i c e c a t e g o r i e a r e t u r n a t în fires cu l
s ă u (prin T a i n a S f â n t u l u i B o te z şi M iru nge re ) n ă z u ­
i n ţa s p r e d e s ă v â r ş i r e ; d a r a d e s e o r i nu ţ i n e s e a m ă
d e c a p a c i t a t e a d a r u r i l o r p r i m i t e , ci o b s e d a t d e o '
i d e e m a r e , c a u t ă s-o a t i n g ă cu s i t u a ţ i a s a fă ră a s e
e x a m i n a s e r i o s d a c ă i s-a d a t şi c a p a c i t a t e a c o r e s ­
p u n z ă t o a r e d e a p o v ă ţu i şi p e alţii p e c ă r ă r i l e ei.
Potrivit cu m a r e l e d e c r e t a i r e s p e c t ă r i i li be rei v o i n ţ e
a o m u l u i , D u m n e z e u la să c a o s o c i e t a t e să-şi a l e a g ă
c o n d u c ă t o r i d u p ă c u g e t e l e e i 26. Din a c e a s t ă p r i c i n ă
s e i n v e r s e a z ă valorile s o c i a l e şi b i s e r i c e ş t i , iar
m â n a d e v i n e o c h i, picioru l u r e c h e 27 şi f u n d u l c a p .
S f â n tu l A p o s t o l Pavel c â n d zice: „U mblaţ i d a r d u p ă
d a r u r i l e c e l e m a i b u n e ”, nu s e î n ţ e l e g e aici ca,
c in e v a s ă n ă z u i a s c ă la s i t u a ţ i i m a i î n a l t e d e c â t
c a p a c i t a t e a s a , ci s ă s e r e s p e c t e pe s i n e n u m a i în
c a d r u l d a r u r i l o r p r i m i t e d e la D u m n e z e u . C e e a c e
p e n t r u u nu l e s t e bun p e n t r u a ltul p o a t e s ă fie fără
d e folos, f ii n d c ă d a r u r i l e s u n t î m p ă r ţ i t e . Cel c e e s t e
î n z e s t r a t cu în s u ş ir i ca s ă r ă m â n ă p u r u r e a într-o
s i t u a ţ i e i n f e r i o a r ă s e p i e r d e şi p e s i n e şi p e alţii,
d a c ă o c u p ă o a l t ă s i t u a ţ i e s u p e r i o a r ă d e c a r e nu
e s t e c a p a b i l . N um ai cine aspiră ia o situaţie potrivit
cu darurile sa ie prim ite de ia Dumnezeu, n u m a i
a c e l a p o a t e s ă p ă ş e a s c ă p e „o c a l e cu m u l t mai
î n a l t ă ”28.
Şi cu t o a t e a c e s t e a , cel adoptatâe D u m n e z e u în *

” Comp. I Sam. 2, 12-17.

” ! împ. 22,21-28.
* I Cor. 12.
” I Cor. 12, 31.
 P R A V ! I, Λ II I HK I U C E A Ş C Ă y:i

s l u j b a Sa, d u p ă crite riu l o m e n e s c , i s e d ă prin Harul

h i r o t o n i e i un d e o s e b i t dat29, c a r e îl c o m p l e c t e a z ă
n u m a i în m ă s u r a în c a r e el e s t e s i n c e r în c u g e t e l e
s a le . în v i r t u t e a a c e s t u i d a r M â n t u i t o r u l s f ă t u i a p e
uc en ic ii Săi, şi prin ei p e toţi m u c e n i c i i , c a a t u n c i
c â n d v o r fi d u ş i în fa ţa j u d e c ă t o r i l o r p ă g â n i s ă nu s e
g r i j e a s c ă c e vor grăi, căci Duh ul le va d a în acel
m o m e n t în ţelep ciu n ea trebuincioasă, ca să poată
s t a n e cl in tiţ i în c r e d i n ţ a m ă r t u r i s i r i i 30.
Cel c e nu e s t e s i n c e r în s i n e a lui, d a r e s t e m o r a l
d in m o t i v e s o c i a l e , a c e l a îşi face s l u j b a d e ochii
lumii f o l o s i n d u - s e D u m n e z e u d e el c a d e V a la a m
V răjitorul31.
D ar la î n f r i c o ş a t a j u d e c a t ă potriv it cu f a p t e l e
s a l e s e va o s â n d i , cu t o a t e c ă s e va s c u z a , z ic â n d :
„ D o a m n e , D o a m n e , în n u m e l e Tă u a m p r o o r o c i t şi
m u l t e m i n u n i a m fă c ut, d a r a c u m nu n e c u n o ş t i p e
no i? Duceţi-vă de la Mine blestemaţilor, că nicio­
dată nu M i-aţislujit Mie”,22 li s e va r ă s p u n d e .
9. In v i r t u t e a a c e s t e i a s i s t e n ţ e h a r i c e , un d u h o v ­
nic o r ic â t d e inferior a r fi el, e s t e m u l t m a i în m ă s u r ă
s ă p o v ă ţ u i a s c ă p e c i n e v a la c a l e a m â n t u i r i i , d e c â t
un c r e d i n c i o s cu a d e v ă r a t evlavios, d a r lip si t d e
Harul c a r e v in d e c ă pe cele n e p u t i n c i o a s e şi î n t ă r e ş t e
pe cele s la b e . D u m n e z e i a s c a Providenţă î n c r e d i n ţ e a ­
ză, în p r i m u l r â n d , darul S ă u c e l o r v re d n ic i d e dar;
în s ă , p o tr i v it cu s c o p u l a s c u n s al sfinţirii vieţii
o m e n e ş t i , Ea î n c r e d i n ţ e a z ă darul şi c e l o r c e s u n t
slugi n e t r e b n i c e , p u s e în s l u j b a Ei. în p r i m u l caz.

“ Sf. I. Hrisostom, împărţirea de Grâu, Buzău, 1833, p. 432. Sf.

Simeon Tes. IX, 10-13.
»M a t. 10, 16-23.
31Num. 23, Colos. 2, 23.
33Mat. 7, 21-24.
24 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

e s t e o c o l a b o r a r e conştientă î n t r e o m şi D u m n e z e u ,
d u p ă e x e m p l e l e p e c a r e le a v e m în Vieţile Sfinţilor;
în c a z u l ultim e s t e o c o l a b o r a r e inconştientă, D u m ­
n e z e u fo lo s in d u - s e d e e l e m e n t u l o m e n e s c c a d e
c e v a t r e c ă to r . Aşa că, şi u n o r a şi a l t o r a , s p u s a
M â n tu i to r u lu i: „ C â t e veţi l e g a p e p ă m â n t , vo r fi
l e g a t e şi în c e r u ri , şi o r i c â t e veţi d e z l e g a pe p ă m â n t
v o r fi d e z l e g a t e şi în c e r u r i ”, e s t e v a la b i lă în
p e r s o a n a o r ic ă r u i s lu ji to r al Altarului!
D uh ov ni c ul e s t e „ochiul t r u p u l u i ” a d i c ă al vieţii
i n t e g r a l e bi se ri ce şt i; el e s t e „ s a r e a p ă m â n t u l u i ” c a r e
o p r e ş t e p u t r e z i c i u n e a p ă c a tu lu i. D ar d e m u l t e ori,
d u h o v n i c u l nu a t i n g e nici p e r f e c ţ i u n e a posi bilă a
o m u l u i firesc, d a r ă m i t e p e a celui d u h o v n i c e s c ! D acă
o m u l u i c a r e s e s t r ă d u i e ş t e s e r i o s p e c a l e a vieţii
d u h o v n i c e ş t i , d e m u l t e ori îi e s t e d e s t u l d e g r e u s ă
p ă t r u n d ă în a d â n c u l vieţii o m e n e ş t i , cu c â t m a i m u l t
îi va fi g re u să î n ţ e l e a g ă cele d u h o v n ic e ş ti celui ce s-a
î n s t r ă i n a t d e la a d e v ă r a t e l e convingeri duho vniceş ti!
Şi cu t o a t e a c e s t e lipsuri, cei c e s u n t c h e m a ţ i
într-o a st f e l d e s i t u a ţ i e (preoţii), t r e b u i e s ă s e u m i ­
l e a s c ă , s ă s e r o a g e a t â t p e n t r u s i n e c â t şi p e n t r u cei
p e c a r e îi p o v ă ţ u i e s c , s ă s e o s t e n e a s c ă s i n c e r p e c â t
îi a j u t ă p u t e r i l e , n ă d ă j d u i n d în m il a lui D u m n e z e u
şi p u r t a r e a Sa d e grijă, c a r e c ă l ă u z e ş t e n e v ă z u t
v i a ţ a o m e n i r i i p e c ă il e m â n tu ir ii ! De a c e e a , în
s c u r t e c u v in te , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă c u n o a s c ă b i n e
le g il e m o r a l e n a t u r a l e şi d e s c o p e r i t e d e D u m n e z e u ,
s ă ş t i e şi s ă a i b ă d a r u l d e a le î n ţ e l e g e , c a s ă p o a t ă
s ă le a p l i c e cu folos, a t â t p e n t r u m â n t u i r e a s a
p e r s o n a l ă c â t şi p e n t r u alţii.
 P R A V I 11Λ III,SI·: RI C E A Ş C Ă 25

II. PĂCATUL ŞI CAMOrilSIREA

1. în T a i n a S p o v e d a n i e i l u c r e a z ă Harul, i u b i r e a
şi j e r t f a o m u l u i p e c a r e e s t e c a p a b i l s-o facă a t â t
d u h o v n i c u l c â t şi p e n i t e n t u l . C a p i t a l u l c a r e s e d ă
g r a t i s e s t e Harul, d a r el nu va a d u c e nici o r o a d ă ,
d a c ă nu va fi fo los it d e „ c ă l d u r a c r e d i n ţ e i p l i n ă d e
D u hu l S f â n t ” a iubirii d u h o v n i c u l u i şi a c r e d i n c i o s u ­
lui c a r e v o i e ş t e s ă s e m â n t u i a s c ă .
Es te d e o b s e r v a t , că şi i u b i r e a îşi a r e feţe le ei:
e s t e i u b i r e a c o n c e p t u a l ă şi i u b i r e d i n a m i c ă . Şi u n a
şi a l t a îşi a u p ă r ţ i l e lor b u n e şi pă rţ i rele.
Iu b i r e a c o n c e p t u a l ă e s t e a c e e a c a r e s e m a n i f e s t ă
prin c u g e t a r e , m a i a l e s a t u n c i c â n d e a s e h r ă n e ş t e
d in d o m e n i u l teoriilor, fără a p ă t r u n d e în s i m ţ u r i , ci
n u m a i l o c a l i z â n d u - s e în in te le ct , l ă s â n d a f e c ţ i u n i l e
s ă r a c e d e î n f l ă c ă r a r e a în făp tu ir il o r. La a c e s t fel d e
iu b ir e s e r e f e r e a S f â n t u l l a c o b , c â n d z i c e a c ă ,
c r e d i n ţ a fă ră d e f a p t e e s t e m o a r t ă 33.
Fiinţa a d e v ă r a t e i iubiri e s t e d r a g o s t e a i n t e g r a ­
lă, c a r e , î n f l ă c ă r e a z ă a t â t c u g e t a r e a c â t şi s i m ţ u r i l e ,
d e t e r m i n â n d p e o m Ia f a p t e l e m â n t u i r i i . Ei b in e ,
a t â t duh ovn ic ul c â t şi credi nci os ul t r e b u ie s ă fie c o n ­
vinşi d e a c e a s t ă iubire a faptelor, căci n u m a i e a c ă l ă u ­
z e ş t e p e o m cu t o a t ă s i g u r a n ţ a p e căil e mântuirii.
I u b i r e a e s t e p l ă c e r e a vieţii în d u h şi în a d e v ă r ;
d a r e a se d e s ă v â r ş e ş te num ai pe m ă s u r ă ce s e e x te ­
r i o r i z e a z ă prin fa p te . Vehicolul î n f ă p t u i r i l o r e s t e
j e r t f a n e p r e c u p e ţ i t ă , al c ă r u i d e s ă v â r ş i t m o d e l îl

" lacob 2, 17.

26 I EROM. NI CODI M SACHE LARIE

g ă s i m în P e r s o a n a M â n t u i t o r u l u i Hristos, u r c â n d p e
d r u m u l C al va ru lu i.
I u b i r e a d e b ir o u , d e s e n t i m e n t t r e c ă t o r s u s ţ i n u ­
tă d e p l ă c e r e a i n t e l e c t u a l ă , s e p o a t e s t i n g e t o t a ş a
d e le sne c u m s-a n ă s c u t s a u s-a m a n i f e s t a t prin vorbă.
Dar i u b i r e a c a r e s e z i d e ş t e p e t e m e i u l je rtf ir ii
d e sine, d u r e a z ă în pofida orică rui o bs ta c ol. A c e a s t a
e s t e a d e v ă r a t a forţă c a r e s e o p u n e t e m e i n i c forţei
p ă c a t u l u i 34.
2. O ric e f a p t ă c â n d s e p r e z i n t ă Ia p o a r t a vieţii
e s t e î m b r ă ţ i ş a t ă s a u d e i n s t i n c t s a u d e r a ţ i u n e . în
c a z u l c â n d r a ţ i u n e a l i p s e ş t e , - în c azu l c o p i l ă r i e i , -
e a e s t e s u p l i n i t ă d e r a ţ i u n e a p ă r i n ţ i l o r şi a c o n d u ­
c ă t o r i l o r d in v i a ţ a s o c i a l ă ; d e a c e e a e s t e o a b s o l u t ă
d a t o r i e c a t i n e r e t u l s ă fie îngrijit, c a s ă p r o p ă ş e a s c ă
î n t r u t o a t e c e l e t r u p e ş t i şi d u h o v n i c e ş t i . T i n e r e t u l
t r e b u i e l ă m u r i t d e c e o f a p t ă e s t e b u n ă şi d e c e nu
este bună.
C â n d r a ţ i u n e a nu e s t e d e s t u l d e p u t e r n i c ă c a s ă
s e c o n d u c ă p e s in e , e a îşi a r e c o m p l e c t a r e a în r a ţ i u ­
nea părinţilorşi a conducătorilor. Când a ce ştia s u n t
n e v r e d n i c i d e o astf el d e s i t u a ţ i e şi „ t o l e r e a z ă ”
în c li n ă r il e lor s p r e p ă c a t , i n s t i n c t e l e n a t u r a l e t u l b u ­
r a t e d e a s a l t ă r i l e p ă c a t u l u i d in t â n ă r a fiinţă u m a n ă
s e c o r u p prin f a p t e r e p e t a t e , c a r e d e vin obicei.
P ă c ă t u i t u r n a t în fiinţa o m u l u i prin obicei, devine o
a doua natură, t i r a n i z â n d u - o t o a t ă viaţa.
Mai târz iu, c â n d r a ţ i u n e a s e v e d e pe s i n e a d â n c
z d r u n c i n a t ă d e u r m ă r i l e p ă c a t e l o r şi c a u t ă s ă in tr e
în s e v e r a ei f u n c ţ i u n e d e j u d e c ă t o r al f a p te lo r , în
g e n e r a l v o r b in d , g ă s e ş t e n a t u r a 35 - p e s t e c a r e e s t e

" Sf. Macarie, Om. XXX, 1.

” fiinţa omului (n.ed.).
 I’ RAVI I,Λ HI H 14 III ( 3 KAS CÄ 27

pusă regină d e z o r d o n a t ă şi is to v it ă 36 d e p u t e r e a
n e v in o v ă ţ ie i, c a r e e s t e c e a m a i f r u m o a s ă m o ş t e n i r e
a fiinţei o m e n e ş t i .
Prin e d u c a ţ i a pe c a r e t â n ă r u l o c a p ă t ă în s o c i e t a ­
t e a b i s e r i c e a s c ă şi laic ă s e o r i e n t e a z ă p r in c ip ia l în
a p re c ie re a faptelor o m e n eşti, d a r a c e a s t a este
a lt c e v a d e c â t b u n e l e d e p r i n d e r i , c a r e t r e b u i e s ă s e
Î n r ă d ă c i n e z e în fiinţa lui. R a ţ i u n e a , n e p e r v e r t i t ă d e
c o n c e p t e l e a şa -z is m o d e r n e , c u n o a ş t e c e e bine ,
d a r v o in ţa , d e j a p e r v e r t i t ă , e s t e d e p a r t e d e a-1
î n f ă p t u i . Din a c e a s t a s e n a ş t e c on fl ic tu l m o r a l din
v ia ţa o m u l u i .
R a ţ i u n e a în v i r t u t e a il um in ă ri i s a l e n a t u r a l e şi
s p i r i t u a l e c a u t ă o d i s c i p l i n a r e ps iho -fizică, d a r
î n t â m p i n ă p u t e r n i c u l g l a s al s i m ţ u r i l o r d e z m ă ţ a t e
şi t i r a n i z a t e d e p ă c ă t o s u l obi c ei t u r n a t în via ţa lui
d e t o a t e zilele. „Ştim în a d e v ă r , c ă l e g e a e s t e d u h o v ­
n i c e a s c ă ; d a r e u s u n t p ă m â n t e s c , ro b v â n d u t p ă c a ­
tului... F ii n d c ă d u p ă o m u l cei din l ă u n t r u îmi p l a c e
l e g e a lui D u m n e z e u ; d a r v ă d în m ă d u l a r e l e m e l e o
a lt ă l e g e , c a r e s e l u p t ă î m p o t r i v a legii p r i m i t e d e
m i n t e a m e a , şi m ă ţine rob legii p ă c a t u l u i , c a r e e s t e
t u r n a t ă în m ă d u l a r e l e m e l e ”37. D acă S f â n t u l Favel s e
În gr ijo ra d e a c e a s t ă t i r a n i z a r e a o b i c e i u l u i p ă c ă t o s ,
cu c â t m a i m u l t u nul c a r e nu a r e nici p e d e p a r t e
v o i n ţ a S f â n t u l u i Favel d e a s e p oc ăi i
3. D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă a i b ă în m i n t e a s a , cu
d e s t u l ă l i m p e z i m e , a c e s t p r o c e s evo lut iv al fiinţei
o m e n e ş t i , fi i n d c ă o r i c e fel d e c a n o n i s i r e , a d u c e o
l u p t ă î n t r e n ă z u i n ţ e l e s u p e r i o a r e a le s u f l e t u l u i , şi
între te n d in ţe le tiranice ale obiceiului păcătos.*

" istovită = vlăguită, prostită, stoarsă, sleită, golită, (n.ed.)

* Rom. 7, 14 şi 22-23.
28 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

Pr im ul lut p a s s p r e d i s c i p l i n a r e a d u h o v n i c e a s c ă
t r e b u i e s ă fie lum inarea minţii, c ăc i, „în le g e e s t e
d r e p t a r u l d e p l i n e i c u n o ş t i n ţ e şi al a d e v ă r u l u i ”38. în
p a g i n i l e E v a n g h e l i e i „ e s t e p u t e r e a lui D u m n e z e u
d a t ă p e n t r u m â n t u i r e a f i e c ă r u i a c a r e crede...,,
f i i n d c ă în tr -în sa e s t e d e s c o p e r i t ă n e p r i h ă n i r e a , p e
c a r e o d ă D u m n e z e u prin c r e d i n ţ ă , şi c a r e d u c e t o t
la c r e d i n ţ ă , d u p ă c u m e s t e scr is: „Cel n e p r i h ă n i t ,
pr in c r e d i n ţ ă va t r ă i ”39. Dar c o n v i n g e r e a c r e d i n ţ e i s e
s e a m ă n ă în i n i m a o m u l u i p e c ă i l e a u z u l u i , z ic e
S f â n t u l Pavel, iar a u z u l t r e b u i e z g u d u i t în f u n c ţ i u n i ­
le lui prin î n v ă ţ ă t u r a p e c a r e p r e o t u l e s t e d a t o r s-o
f a c ă cu ti m p şi fă ră t i m p 40.
Nu e s t e s u f i c i e n t c a s ă i s e s p u n ă cu iva, c ă nu
t r e b u i e f ă c u t c u t a r e s a u c u t a r e lu c r u ; ci, e s t e a b s o ­
l u t n e c e s a r c a s ă i s e a r a t e de ce s ă nu-1 facă, şi cât
de m a risunt u r m ă r i l e a c e s t u i p ă c a t ; d e c i l u m i n a r e a
m in ţi i e s t e f l a m u r a c r e d i n ţ e i .
P o v ă ţu ir e a n u m a i a t u n c i îşi a r e a d e v ă r a t u l e f e c t
b i n e f ă c ă t o r , c â n d duhovnicul se coboară lângă
neputinţa penitentului. El t r e b u i e s ă facă î n t o t d e a u ­
n a o i n t r o d u c e r e la p o v e ţe l e s a l e prin pove stiri d in
v i a ţ a s a . S ă ia o a n u m i t ă g r e ş a l ă şi s ă o p o v e s t e a s c ă
c u m el fără a-şi d a s e a m a , în t i n e r e ţ e a lui, o fă c e a .
De ex.: C â n d e r a m m a i t â n ă r g l u m e a m e x a g e r a t , şi
d in a c e a s t ă pr ic in ă d e m u l t e ori a j u n g e a m la c e r t u r i
şi c h i a r la d u ş m ă n i e . La s p o v e d a n i e a m s p u s şi eu
du ho vn ic ulu i m e u , c a r e m-a l ă m u r i t ce î n s e m n ă
g lu m e l e , şi d a c ă nu b a g d e s e a m ă , prin n e c h ib z u in ţă ,
a j u n g să-mi a m ă r ă s c viaţa. Tot a ş a e s t e şi cu d u m -

” Rom. 2, 20.
“ Rom. 1, 16-17
" Rom. 10, 17; II Tim . 4, 2; Vezi: Predica.
 P It Λ V I I,Λ I l I H K I t I C I S A S C Ä w

n e a t a , din pricina n c băg ă rl i d e s e a m ă faci c u t a r e s a u

c u t a r e lucru, d a r nu te g â n d e ş t i c â t d e rău îţi faci, ş.a.
Prin a st fe l d e p r o c e d e u s e rid ic ă m o r a l u l p e n i ­
t e n t u l u i , l e g â n d u - s e un fel d e i n t i m i t a t e , şi a st f e l s e
î n c u r a j e a z ă la d e s t ă i n u i r e a g r e ş e l i l o r fă ră a s e s i m ţ i
înjosit şi ruşinat. A sfătui p e a p r o a p e l e î n s e m n ă a-I
m u s tr a , zicea o d in io a ră un s t a r e ţ băt rân, fiindcă nu e s ­
te lucru uşor, ca cineva s ă se um il e a sc ă pe si ne în a-şi
d e s c o p e r i intimităţile sufletului s ă u în a in te a altcuiva.
4. AI d o i l e a p a s c o n s t ă în d e s p ă r ţ i r e a d e p r ic in i­
le p ă c a t u l u i , c a la u r m ă s ă p i a r ă În s u ş i p ă c a t u l .
R ă d ă c i n i l e p ă c a t u l u i nu s e d i s t r u g a ş a d e uş or, m a l
a l e s c â n d e s t e a d â n c î n r ă d ă c i n a t în v ia ţa c r e d i n c i o ­
su lui! Potrivit cu p ri n c ip iu l e c h i v a l e n ţ e i , p ă c a t u l cu
c â t e s t e c u l t i v a t un t i m p m a i î n d e l u n g a t , c u a t â t şi
c a n o n i s i r e a t r e b u i e s ă fie m a i î n d e l u n g a t ă . Mai
uşor, şi un ti m p ma i s c u r t s e c a n o n i s e ş t e un p e n i t e n t
c a r e a f ă c u t un p ă c a t n u m a i o s i n g u r ă d a t ă , d e c â t
u n u l c a r e a f ă c u t a c e l a ş i p ă c a t a n i d e -a r â n d u l 41.
Pentru un o m s t ă p â n pe sine, d a c ă a c ă z u t n u m a i
o s i n g u r ă d a t ă , s a u într-un n u m ă r r e d u s d e p ă c a t e ,
s e p o a t e v i n d e c a m a i uşor, d e c â t u n u l c a r e a c ă z u t
în tr -u n t i m p m a i î n d e l u n g a t şi într -un n u m ă r m a i
m a r e d e p ă c a t e . D e o s e b i r e a î n t r e ei e s t e , ca şi î n t r e
do i bol navi, u n u l fiind lovit d e friguri, iar a ltul d e
p u t r e z i r e a p l ă m â n i l o r s a u a s t o m a c u l u i . De a c e e a
Sfinţii Părinţi a u r â n d u i t în c h i p f o a r t e d i f e r i t
m i j l o a c e l e d e p o c ă i n ţ ă p e n t r u a c e l a ş i p ă c a t . „Un
fr at e a î n t r e b a t p e a v a P im e n , z i c â n d : Am f ă c u t u n
p ă c a t m a r e şi v o i e s c s ă m ă p o c ă i e s c trei ani. I-a zis
lui b ă t r â n u l : Este m ult. Şi a zis frate le: Dar p â n ă la
u n a n ? Şi a zis ia ră şi b ă t r â n u l : Mult e s t e . Iar cei c e

Vezi: Siluirea.
30 IEROM. NI CODIM SACHELARI E

e r a u d e f a ţă a u zis: Dar p â n ă la p a t r u z e c i d e zi le? Şi

ia ră şi a zis: Mult e s t e . Şi a a d ă u g a t : Eu zic, că dacă
din toată inim a se va pocă i om u l ş i nu va m a i adău­
ga să facă păcatul şi în trei zile îl prim eşte pe el
Dum nezeu”4Z. Dovezile î n d r e p t ă r i i „din t o a t ă i n i m a ”
s u n t faptele p o c ă in ţe i. Celui c e nu fa c e f a p t e d e
p o c ă i n ţ ă i s e p r e l u n g e ş t e c a n o n u l m a i m u l t , ba
c h i a r t o a t ă viaţa. Fiecare din noi r e c u n o a ş t e c ă om ul
p o a t e , în a n u m i t e m o m e n t e , s ă d e a mari f ă g ă d u i n ţ e
c â n d e s t e a p ă s a t d e c o n ş t i i n ţ ă , d a r v a l o a r e a lor
a t â r n ă d e fapt e le c a r e le s u s ţi n în c u r g e r e a timpului.
5. Tim p u l e s t e cel m a i i m p o r t a n t f a c t o r în
c a n o n i s i r i , d e a c e e a el nu p o a t e fi s u p r i m a t cu
d e s ă v â r ş i r e , ci n u m a i r e d u s în m ă s u r a în c a r e
duhovnicul se convinge d e putern ica h o tă râ re de a
nu s e m a i r e p e t a p ă c a t u l . T â l h a r u l d e p e c r u c e ,
f i i n d c ă şî-a r e c u n o s c u t f ă r ă d e l e g i l e s a l e şi, c a d o ­
v a d ă d e a d e v ă r a t ă p o c ă i n ţ ă , s-a s t ă p â n i t s ă a d u c ă
v re o o c a r ă a s u p r a c e l o r ce-1 c h i n u i a u , r ă s p u n z â n d
t o v a r ă ş u l u i s ă u că el s u f e r e p e „ d r e p t a t e ”, c â n d a
s t r i g a t c ă t r e M â n tu i to ru l, c a la un d u h o v n i c , î n d a t ă i
s-a r e d u s o r i c e t i m p d e p o c ă i n ţ ă , şi l-a p r i m i t î n d a t ă
în rai. S f â n t u l A po st ol Fetru, fi i n d c ă s-a u m i l i t î n c â t
„a p l â n s cu a m a r ”, d u p ă ce a d a t asigur ări t e m e i n i c e ,
a fost i e r t a t şi r e i n t e g r a t în s i t u a ţ i a s a d e a p o s t o l .
D a că nu d ă dovezi s i g u r e d e a d e v ă r a t ă p o c ă i n ţ ă ,
c h i a r d a c ă p ă c a t u l e s t e mic, t r e b u i e s ă i s e a m â n e
p r i m i r e a la S f i n t e l e T a in e p â n ă c e s e va v i n d e c a 44.
Fa c o m a r e g r e ş a l ă unii d u h o v n i c i , c a r e s e c o n ­
d u c d e u n e l e principii l i b e r a l i s t e şi n e c o n t r o l a t e , şi ·*

” Patericul Rm. Vâlcea 1930 p. 170.

" Mat 3, 8. Canonisirea.
·· Vezi: Iertarea, Beţia, Defăimarea.
 PRAVILA IU H E RI C E A S CĂ 31
r e d u c t i m p u l d e p o c ă i n ţ ă d u p ă b u n u l lor pla c. Ci
a d o p t ă i d e e a r e d u c e r i i d u p ă S f â n tu l l o a n Pos tni cu l,
d a r n e g l i j e a z ă a c e l e s e v e r e c on diţi i p e c a r e el le
s t a b i l e ş t e . El s p u n e clar: c i n e nu î n d e p l i n e ş t e
c o n d i ţ i i l e re d u c e r i i t i m p u l u i d e c a n o n i s i r e , s ă î m p l i ­
n e a s c ă t i m p u l r â n d u i t d e P ă ri nţ i45. Ei a l e g u ş u r i n ţ a
v in d e c ă r i i , şi astf el nu s e fa c e n i c i o d a t ă a d e v ă r a t a
v i n d e c a r e . D a t o r i t ă u n e i a st fe l d e n e c h i b z u i n t e ,
S f â n tu l Nic ola e Misticul z ic e a : din p r ic in ă c ă face
„ m u l t p o g o r ă m â n t , a p i e r d u t p e m u l ţ i ”*0.
D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă ia b in e a m i n t e , c ă a
p i e r d e un s u f l e t î n s e m n ă a s e p i e r d e p e s i n e î ns uşi .
î n a l t e l e idei r e l i g i o a s e nu s e p o t i m p u n e o m u l u i
d e c â t prin d e p l i n e l e idei a l e c u g e t ă r i i . Ş t i i n ţ a religi­
o a s ă s e g ă s e ş t e d e p o z i t a t ă în R eve la ţia S c ri p t u ri i şi
a T r a d iţ ie i b is e r ic e ş ti , d a r m â n u i t e d e o m i n t e
s l ă b ă n o a g ă , n e p r e g ă t i t ă şi Î m b o l n ă v i t ă d e n e c r e ­
d i n ţ ă 47, e l e nu m a i s e r v e s c la a lt c e v a d e c â t s ă j u s t i ­
fice o c o n ş t i i n ţ ă a pierzării! C h i a r cei c a r e s u n t
î n f l ă c ă r a ţ i d e d u h u l c r e d i n ţ e i , d a c ă nu s u n t p e f ă g a ­
şu l a d e v ă r a t e i c r e d i n ţ e , s a u c u m zice S f â n t u l Pavel,
„nu s e l u p t ă d u p ă l e g e ”, nu p o t să-şi d o b â n d e a s c ă o
m â n t u i r e s i g u r ă . Unii c a a c e ş t i a „au r â v n a p e n t r u
D u m n e z e u , d a r fără p r i c e p e r e ”48.
De a c e e a p r e g ă t i r e a u n u i d u h o v n i c t r e b u i e s ă
fie f ă c u t ă cu m u l t ă t e m e i n i c i e . El nu t r e b u i e s ă s e
m ă r g i n e a s c ă n u m a i la m e m o r i z a r e a c â t o r v a p ri n c i­
pii d e m o r a l ă şi din c a n o a n e , ci, d u p ă c e s-a a d ă p a t
t e m e i n i c d i n s u c u l t a i n i c al Revelaţiei, s ă c u n o a s c ă
b in e î n c h e i e t u r i l e vieţii o m e n e ş t i , prin s t u d i u l d e

“ Canonul 12, 13, 15, 20, ş. a. Caută-le după index.

“ Canonul 11.
" 1. Cor. 15, 34.
" Rom. 10, 2
32 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R IE

fi l oso fi e şi s o c i o l o g i e . D u p ă o m i n u ţ i o a s ă a n a l i z ă
a s u p r a a t o t c e e x i s t ă , s ă a j u n g ă la p rin c ip iil e s i n t e ­
tice, prin c a r e s ă p o a t ă privi l u m e a ca un to t a ş e z a t
cu t a l p a pe fires cu l n e s i m ţ i t o r u l u i p ă m â n t , iar cu
c e l ă l a l t c a p ă t al s că rii , î n f i p t în zăr ile ve şn ic ie i a b i a
s e s i z a b i l e prin c r e d i n ţ ă re le va tă .
6, P r e g ă t i r e a s p e c u l a t i v ă nu s e r v e ş t e d e c â t n u ­
m a i Ia o r i e n t a r e ; p e c â n d c e n t r u l c a n o n i s i r i i o r
r ă m â n e t o t tipic ul p r a c t i c al c a n o a n e l o r . O m u l n u
a r e n i m i c m a i a p r o p i a t d e el d e c â t p e e l î n s u ş i , şi cu
to a te acestea, nu e s te nimic m ai g re u d e c â t a se
c u n o a ş t e o m u l p e s in e însuşi! Dacă c u n o a ş te r e a d e
s i n e e s t e un c o m p l e x a t â t d e g re u d e dirijat, cu c â t
m a i m u l t c u n o a ş t e r e a unui s u f l e t străin! n u m a i
contactul intim continuat pe linia tim pului are. m a r e l e
d a r d e a s c o a t e în e v i d e n ţ ă o re a li ta te s u f l e t e a s c ă .
Adevăratul creştin este acela care sim te, c u g etă
şi l u c r e a z ă fă ră a s e d e s c a l i f i c a s u b o f o r m ă s a u
alta. Pârghia dreptei cum păneli o are conştiinţa
f i e c ă r u i a , d a r în s u b i e c t i v i s m u l ei, nu p o a t e fi o
s t a r e c o n s t i t u t i v ă , ci n u m a i un s i m p l u i n d i c a t o r al
a s p i r a ţ i i l o r ’9. Î n t r u p a r e a , ca s ă zic a ş a , a a c e s t e i
c o n ş t i i n ţ e , c a r e s ă p o a t ă a l c ă t u i o personalitate
religioasă, a t â r n ă d e fapte. C r e d i n ţ a - f ă g ă d u î n ţ ă în
faţa du ho vni cu lui e s t e m o a r t ă fără d e faptele c onver­
tirii creştine. De a c e e a duhov nic ul t r e b u i e s ă c u n o a s ­
c ă b i n e fiinţa co nve rt iri i cu t o a t e n u a n ţ e l e e i 50.

Comp. Th. Ribot, Les Maladies de la Personality, p. 95, ed. 10,

Paris, 1903. L'Evolutions des idees generales. Paris, 1919. Această
problemă în toată întinderea ei o tratează H. Spencer, în: Principes
de Psychologie, voi. 2, Paris, 1875, trad, franceză. Jean Wahl, Le
Malheur de la Conscience dans la Philosophie de Hegel, Paris, 1919.
so 1. Cazuri d e convertiri: Din Sf. Scriptură: Avraam, Ia Facere;
Faraon, la Exod; Saul şi David, Ml Samuil; Sf. Ap. Pavel Fapte 9;
Vieţile sfinţilor: Cuv. Evodochia 1 Martie; Maria Egipteanca 1
 P R A V I Ιι Λ I I I Η Κ R I C ΙΟΛ S C Ă 3.1

ΠΙ. PREGĂTIREA PENTRU SPOVEDANIE

I. A titu d in e a d u h o v n ic u lu i. Este o n e c e s ita t e

s u fle te a s c ă , ca om u l când e ste îm p o v ă ra t de n e c a ­
zuri să-şi d e s c a r c e „focul in im ii” s a l e î n a i n t e a u n u i
o m cu e x p e r i e n ţ ă , c a r e s ă p o a t ă să-i d e a o l ă m u r i r e
şi s ă Î m p a r t ă n e c a z u r i l e î m p r e u n ă . A c e a s t a e s t e
c e v a n a t u r a l , căci o s i m t e ori c e o m fie el c r e d i n c i o s
s a u n e c r e d i n c i o s 51.* A c e a s t ă n e c e s i t a t e îşi a f l ă
d e s c ă r c a r e a n u m a i în c a d r u l u n e i p r ie te n ii s i n c e r e .
P r e o tu l t r e b u i e s ă ţie s e a m a d e a c e s t e m i ş c ă r i a l e
s u f l e t u l u i o m e n e s c , c a s ă le p o a t ă folosi în c o n d u ­
c e r e a s u f l e t e a s c ă a p ă s t o r i ţ i l o r săi.
D u m n e z e u s e folos eşt e d e t o a t e e l e m e n t e l e vieţii
o m e n e ş t i , p e n t r u a m â n t u i pe o m , fără a ne glij a
c ev a . De ex.: Ca e l e m e n t v ă z u t al T a i n e i E u h a r i s t i c e
n-a a l e s a lt c ev a , d e c â t p â i n e a şi vinul, ca c e l e c e
s u n t c e l e ma i n e c e s a r e e l e m e n t e p e n t r u s u s ţ i n e r e a
vieţii o m e n e ş t i . Tot a ş a şi în T a i n a S f in te i S p o v e d a ­
nii, D u m n e z e u s e f o l o s e ş t e d e n ă z u i n ţ e l e fireşti a l e
s u f l e t u l u i o m e n e s c , c o m p l e t â n d u - l e în li p s u ri le
s a l e , cu p u t e r e a H a ru lu i p e g r a t i s d ă r u i t .
Ţ i n â n d s e a m ă d e a c e s t principiu, preotul t r e b u i e
s ă s e f o l o s e a s c ă d e a c e s t e n ă z u i n ţ e a le s u f l e t u l u i
o m e n e s c , a lip ind use de el în chip sincer, şi n u în
altfel d e c â t n u m a i s in ce r.
A c e a s t ă i n t i m i t a t e s i n c e r ă el t r e b u i e s-o valorifi-

Aprilie; Sf. Iustin Martirul 1 Iunie; Sf. Moise Arapul, 28 August;

Cuv. Teodora 11 Septembrie; ş. a.
51 Comp. E. Kirkpatric, Bazele studiului Copilului, tr. rom. Bucureşti.
34 I EROM. N I C O D I M S ACHE LARI E

c e prin b u n ă t a t e a şi b l â n d e ţ e a s u f l e t u l u i s ă u , fiind
g a t a în or ic e v r e m e a primi t o t felul d e j e l a n i i , fie
e l e c h i a r s t r ă i n e d e a ct u l s p o v e d a n i e i . Ştiu c ă e s t e
f o a r t e g r e u s ă s e facă c in e v a „ t u t u r o r t o a t e ”, d a r
t o c m a i în a c e a s t ă g r e u t a t e c o n s t ă d e v o t a m e n t u l
jertfelnic, care în c u n u n e a z ă m isiu n ea p re o ţe asc ă.
P e s t e î n c r e d e r e a s i n c e r ă şi o m e n o a s ă s e
a d a u g ă a p o i cu m a i m u l t t e m e i , şi c o n ş t i i n ţ a
c r e d i n ţ e i în Har ul lui D u m n e z e u , c a r e s e d ă prin
T a i n a S fintei S p o v e d a n i i .
I m b o l d u l n a t u r a l al e x te r io ri z ă r ii e s t e a j u t a t d e
g l a s u l legii d e i e r t a r e al Sf intei Evanghelii: „ O r i c â t e
veţi le g a p e p ă m â n t vor fi l e g a t e şi în c e r u r i , şi
o r i c â t e veţi d e z l e g a pe p ă m â n t vo r fi d e z l e g a t e şi în
c e r u r i ”52.
C o n s t r â n g e r e a i n t e ri o r u lu i fi r es c îl face p e o m
s ă s e e x t e r i o r i z e z e ; c h e m a r e a h a r i c ă ÎI f a c e s ă s e
t e a m ă d e d r e a p t a j u d e c a t ă a lui D u m n e z e u , şi s ă
c r e a d ă în i e r t a r e a p ă c a t e l o r s a l e , fi i n d c ă D u m n e z e u
e s t e Cel ce p r i m e ş t e t o a t e şi v in d e c ă toa te. Du hovni­
cul e s t e c h e m a t n u m a i s ă a d u c ă la î n d e p l i n i r e a c e s t
l u c ru , ca un i s p r a v n i c al T a i n e l o r lui D u m n e z e u , d e
a c e e a el s e c h e a m ă „P ă ri n te d u h o v n i c e s c ”53.
2. Felul p e n i t e n ţ i l o r . D u h o v n ic u l e s t e d a t o r s ă
p r i m e a s c ă p e toţi la s p o v e d a n i e , fă ră nici o a l e g e r e ,
fie tâ n ă r , s a u b ă t r â n , b ă r b a t s a u fe m e ie , c u c e r n i c
s a u p ă că to s , r o m â n s a u d e altă n a ţ io n a li ta te , n u m a i
s ă fie o r t o d o x . C e e a ce e s t e s p i t a l u l p e n t r u b o a l a
t r u p e a s c ă , a c e l a ş i luc ru e s t e T a i n a S p o v e d a n i e i
p e n t r u b o a l a s u f l e t e a s c ă . B oal a t r u p e a s c ă e s t e o

"M at. 18, 18.

“ I Cor. 4, 2 şi 15
 P R A V I I, Λ III Η 14 RI C E A S CÄ 35

lip să a s ă n ă t ă ţ i i ; p ă c a t u l e s t e o lips ă a s f i n ţ e n i e i 54,

căci s f â n t e s t e t o t cel c e a r e n ă d e j d e a m â n t u i r i i .
Medicul r e c h e a m ă s ă n ă t a t e a prin fo lo s ire a le g il o r
n a tu r ii , d u h o v n i c u l r e c h e a m ă s f i n ţ e n i a prin folosi­
r e a Ha rului d a t n o u ă d e D u m n e z e u . D upă c u m o r i c e
o m a r e în v i a ţ a s a m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n n e v o i e d e
m e d i c , t o t a ş a şi o r i c e c r e d i n c i o s a r e n e v o i e p e n t r u
m â n t u i r e d e d u h o v n i c . D u p ă c u m cel ce e s t e g r e u
b o l n a v a r e m a i m u l t ă n e v o ie d e în gr ij ire a m e d i c a l ă ,
t o t a ş a şi cel c e e s t e ma i c u m p l i t z d r o b i t s u f l e t e ş t e
d e r ă n il e p ă c a t u l u i , a r e m a i m u l t ă n e v o ie d e v i n d e ­
c a r e a Ha rului d a t prin T a i n a S p o v e d a n i e i . De a c e e a
c a n o a n e l e lo v e s c cu c a t e r i s i r e a p e a r h i e r e u l s a u
p r e o t u l c a r e nu a r primi p e c in e v a la p o c ă i n ţ ă 55.
3. Co piii t r e b u i e s c primiţi la s p o v e d a n i e d e î n ­
d a t ă c e a u a j u n s s ă facă o a r e c a r e d e o s e b i r e î n t r e
b i n e şi r ă u , şi îşi d a u s e a m a d e f a p t e l e p e c a r e le-au
f ă c u t în t r e c u t u l m a i m u l t s a u m a i p u ţi n î n d e p ă r t a t .
G i n g ă ş i a c o p i l ă r e a s c ă c e r e iub ir e, de c i ei t r e b u i e s c
prim iţi cu a t i t u d i n e d e m a m ă şi p ă r i n t e . Să nu li s e
p u n ă î n t r e b ă r i c a r e d e p ă ş e s c p u t e r e a lor d e î n ţ e l e ­
g e r e s a u p o s i b i l i t a t e a d e î n f ă p t u i r e , ca nu c â n d v a
s ă le s t â r n e a s c ă c u r i o z i t a t e a , şi astfel să-i p re d is -
p u n ă la p ă c a t e n e ş t i u t e d e ei.
4. T i n e r e t u l . V â rs ta t in e r e ţi i, în g e n e r a l , s e c u ­
p r i n d e î n t r e 14 şi 2 4 d e ani. E s te p e r i o a d a c e a m a i
crit ic ă din v i a ţ a o m u lu i.
Instincte n o i s e a d a u g ă p e s t e c e le in f e r i o a r e ,
fără a le s u p r i m a p e c e l e d in tâ i. A c e s t e a a d u c o

M Dacă păcatul este o lipsă a SFINŢENIEI, iar sfinţenie Înseamnă

NORMALITATE în sensul în care ne-a creat Dumnezeu, înseamnă
că păcatul este o lipsă a normalităţii iar păcătosul este un om
ANORMAL, (n.ed.)
" Vezi: Pocăinţa, Spovedania.
36 1ER0M. NICODIM SACHELARI E

a d e v ă r a t ă ră v ă ş ir e a în tr eg ii fiinţe c o p i l ă r e ş t i .
Influenţa socială îl t â r ă ş t e la t o a t e felurile d e
iluzii şi c r e d i n ţ e , c a r e m a i d e c a r e m a i u t o p i c e , şi
g a t a d e a-i falsifica viaţa.
Raţiunea, în v i r t u t e a f u n c ţ i u n i i s a l e f i r e ş t i ,
l u c r e a z ă m a i m u l t c a a p a r a t fo r m al , fără a a v e a
p o s i b i l i t a t e a d e a verifica fi e c a r e o b i e c t d e c u g e t a r e
prin e x p e r i e n ţ a p r a c t i c ă din via ţa zilnică. Şi c e e s t e
m a i uşo r, d e c â t a c o n s t r u i din i m a g i n a ţ i e t o t felul
d e i d e a l u r i , c a r e nu a p a r ţ i n î n f ă p t u i r i l o r o m e n e ş t i ,
s a u cel p u ţin , f i e c ă r u i in s s ă le î n f ă p t u i a s c ă ! Mu t o t
c e e a c e e s t e bu n e s t e fo lo s it o r 56; şi nu t o t c e e a c e
e s t e fo lo s it o r e s t e şi posi bil d e re a li z a t. Ba c h i a r în
c a z u l c â n d c o n d iţ ii le e x t e r n e p e n t r u a r e a liz a c e v a
s u n t s u f i c i e n t e , s e î n t â m p l ă ca s ă fie i n s u f i c i e n t e
c o n d i ţ i i l e i n t e r n e , şi invers. T i n e r e t u l , în m a j o r i t a ­
t e a c a z ur ilo r , nu e s t e în s t a r e s ă î n ţ e l e a g ă a c e s t
lu c ru ; n u m a i c â n d d ă p i e p t cu „ î n d ă r ă t n i c a r e a li ­
t a t e ”, n u m a i a t u n c i îşi vin e în sim ţir i, c a şi fiul cel
d e s f r â n a t d in E v a n g h e li e .
In g e n e r e , d e d e s u b t u l t u t u r o r n ă z u i n ţ e l o r î n a l t e
se a s c u n d e egoismul.
- E s t e e g o i s m l e g i t i m 57, c a r e s e s u s ţ i n e pri n
r ă b d a r e , m u n c ă c i n s t i t ă şi c r e d i n ţ ă n e p r e c u p e ţ i t ă .
P ă c a t u l î m p o t r i v a lui c u l m i n e a z ă în s i n u c i d e r e .
- Es te e g o i s m p ă c ă t o s , c a r e s e h r ă n e ş t e prin

“ I Cor. 6, 12.
57„Egoismul legitim” este în sensul: de verticalitate, de demnitate
creştină, de respect de sine - omul fiind creat după chipul şi
asemănarea lui Dumnezeu. Demnitatea creştină este chipul lui
Dumnezeu în om. Omul în acţiunea şi efortul lui continuu de a
ajunge la asemănarea cu Dumnezeu, la locuirea Duhului lui
Dumnezeu în om, la îndumnezeire, prin rugăciune şi credinţă
neprecupeţită, răbdare şi muncă cinstită, se află în starea de
„egoism legitim”, (n.ed.)
 PRAVILA B I S E R I C E A S C A 37

d e s t r ă b ă l a r e , î n ş e l ă c i u n e şi n e c r e d i n ţ ă . De aici
i z v o r ă s c t o t felul d e p ă c a t e . P e n tr u t i n e r e t , a c e s t
l uc ru , nu e s t e clar; şi d a c ă nu e s t e c ă l ă u z i t d e
c u n o s c ă t o r i p ro f u n z i ai vieţii o m e n e ş t i , tinerii s u n t
p r e d i s p u ş i s ă c a d ă în c e l e ma i m a ri p ă c a t e . In a c e s t
caz , n u m a i forţa i m p o s i b i l i t ă ţ i l o r m a t e r i a l e şi s o c i a ­
le îi m a i p o a t e a d u c e p e c a l e a u n e i c u m i n ţ e n i i
o m e n e ş t i . Dar în a c e s t caz, s e a s e a m ă n ă cu b l â n d e ­
ţ e a leu lui ţ i n u t în c u ş c ă , iar nu cu a o m u l u i c ă l ă u z i t
cu d e m n i t a t e d e forul s u p e r i o r al raţi u n ii l u m i n a t ă
de credinţă.
5, Ei b i n e , ţ i n â n d s e a m ă d e t o a t e a c e s t e a ,
d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă p r o c e d e z e cu m u l t ă b ă g a r e
d e s e a m ă , fa ţă d e cei tineri. Să n u le r e p r i m e
t e n d i n ţ e l e , ca nu c u m v a ei s ă le î n c h i d ă şi s ă le
a s c u n d ă în t a i n i ţ a s u f l e t u l u i lor t i n e r e s c , ci s ă le
l a s e c a s ă s e d e s f ă ş o a r e în firescul lor:
- în forma de cercetare d u h o v n i c e a s c ă s ă le
î n c u r a j e z e t e n d i n ţ e l e s p r e a-i s t i m u l a p e tineri a s e
exterioriza;
- în s fă tu iris ă Ie î n d r u m e t e n d i n ţ e l e s p r e folo­
s i n ţ a n o r m a l ă a vieţii,
- iar ră ul d e c l a r a t să-l reprime p ă r i n t e ş t e şi cu
com pătim ire.
încurajarea se face a t u n c i , c â n d d u h o v n i c u l ia o
a t i t u d i n e v e se lă , p r i m i n d f a p t e l e ca p e c e v a n o r m a l .
S ă a p r o b e n ă z u i n ţ e l e b u n e , - fi in dc ă tinerii a u m u l t e
n ă z u i n ţ e b u n e , m a i a l e s c a idei p u r e , - t r e c â n d cu
v e d e r e a , la î n c e p u t , p ă r ţ i l e rele. D a c ă a r a r ă t a d e la
î n c e p u t c e e s t e b i n e şi c e e s t e rău, cu un to n a p ă ­
s a t , a r d u c e la d e s c u r a j a r e . P e n tr u t e n d i n ţ e l e r e le ,
c a p r e d i s p o z i ţ i e f i r e a s c ă 58 (a firii s t r i c a t e , c ă z u t e din

” Termenul de „predispoziţie firească” folosit pentru tendinţele

38 IEROM. NICODIM SACHELARI E

rele, trebuie înţeles în sensul de predispoziţie moştenită din pă­

rinţii, moşii şi strămoşii care s-au complăcut în feluritele păcate
ale firii decăzute de la normalitate prin neascultarea de Dumne­
zeul Creator, şi nu ca predispoziţie normală, naturală, căci nu e
natural şi nici normal să te simţi atras de păcate şi nici să trăieşti
în păcate. Aici, autorul prin „predispoziţii fireşti” numeşte tendin­
ţele rele, în sensul de tendinţe născute din firea decăzută şi
înclinată spre rău.
în dicţionarul de sinonime al secolului 21, al anului 2008, găsim
pentru cuvântul fire sc următoarele sinonime: firesc=natural,
normal, curent, comun, obişnuit, nestânjenit, degajat, nonşalant;
după cum vedem, firesc, după dicţionar, înseamnă mai ales
normal, natural, iar noi, creştinii, prin n orm ai şi natura! înţele­
gem BINELE creat de Dumnezeu.
în înţeles duhovnicesc, însă, cuvântul firesc se referă la însuşiri
ce aparţin firii decăzute de la ascultarea de Dumnezeu şi înseam­
nă opusul normalului, opusul naturalului, de aceea pr. îi. Sachela-
rie numeşte tendinţele rele ca „predispoziţii fireşti” adică născute
din firea decăzută şi înclinată spre rău, devenită a doua natură,
în concluzie, apare o opoziţie între limbajul actual, din învăţă­
mânt, care numeşte firescul drept normal şi-l consideră natural,
şi limbajul duhovnicesc după care „predispoziţiile fireşti” sunt
rele, nu sunt normale, ci sunt moştenite de la părinţii care s-au
complăcut în felurite păcate fără să facă pocăinţă curăţitoare la
timp; deci „predispoziţiile fireşti”, rele, sunt rodul unei apăsătoa­
re moşteniri de înclinaţii spre diverse păcate; unii au predispozi­
ţie spre unele păcate, alţii spre altele.,., prjma predispoziţie
moştenită de la protopărinţii Adam şi Eva fiind NEASCULTAREA
de DUMNEZEU, din care s-au născut toate păcatele, toate
COMPROMISURILE cu RĂUL. Deci atenţie la neatenţia minţii când
tălmăcim sensul cuvintelor.
Auzim adesea în limbajul lumii, al vieţii sociale în mijlocul căreia
trăim, că „e firesc” să faci câte un compromis, să spui câte o
minciună, că „e firesc” când eşti tânăr să fumezi, să-ţi placă să
mergi în discoteci şi baruri de noapte cu striptis, că „e firesc” ca
tinerii să-şi înceapă viaţa intimă (sexuală) de timpuriu, chiar din
adolescenţă, că „e firesc” să contracteze căsătorii de probă, etc ...
E corect să ne întrebăm, unde va duce acest „firesc” atât de
anormal înţeles?
Noi, cei de azi, trebuie să fim foarte atenţi la modul cum a fost
sucit şi răsturnat sensul adânc al cuvintelor, încât acelaşi cuvânt,
nu numai în contexte diferite dar chiar şi în acelaşi context însă
la autori diferiţi, are înţelesuri opusei!! (n.ed. an 2008)
 P R A V I 1i A » I H K l t U l H A S C A i»)

h a r u l lui D u m n e z e u , n.ed.) p e c a r e le c o n s t a t ă în
t i m p u l d e s t ă i n u i r i l o r , t o c m a i la u r m ă s ă c a u t e c a s ă
p o v ă ţ u i a s c ă e n e r g i a t i n e r e a s c ă , cu u n to n m a i
a p ă s a t s p r e o ţ i n t ă d e î n f ă p t u i r i ve ri fi c a t b u n e , şi s ă
d e z a p r o b e c u c l a r i t a t e c e e a c e e s t e rău. D e s i g u r că
luc rul e s t e c a m g r e u , şi d e p i n d e d e p u t e r e a d e
p ă tru n d e re a duhovnicului. Aceasta e s te o însuşire
c a r e nu s e p o a t e s p u n e prin viu grai, ci s e c a p ă t ă prin
s tu d ii î n t i n s e , e x p e r i e n ţ ă î n d e l u n g a t ă şi r u g ă c i u n e .
T e n d i n ţ e l e rele, c a r e d u c în c h i p v ă d i t la î n f ă p ­
tuiri p ă c ă t o a s e , t r e b u i e s c î n ă b u ş i t e , în p r i m u l r â n d
prin lămuriri. în g e n e r a l , t i n e r e t u l e s t e î n s e t a t d u p ă
i d e o l o g i e . 59 D u h o v n ic u l t r e b u i e s ă facă m u l t ă î n t r e ­
b u i n ţ a r e d e l ă m u ri r i prin p o v e ţ e p e r s o n a l e şi prin
c a n o n u l cititului d e cărţi bisericeşti c a r e s ă Ie î n a r ­
m e z e c u g e t a r e a d e a l u p t a c o n t r a p ă c a t u l u i . Să a d u c ă
e x e m p l e din rezu ltatul n e n o r o c i t al c e lo r bolnavi,
închişi, s a u săr ăci ţi din c a u z a pă catelor. Să-i p u n ă s ă
facă ei înşişi c o n s t a t ă r i şi să-şi d e a p ă r e r e a .
Pe m ă s u r ă c e s-au convins, s ă le p u n ă pe u m e r i
s a r c i n a c a n o n i c ă , î n ţ e l e p ţ e ş t e d o z a t ă , c ăc i altfel
p o a t e a j u n g e la e f e c t e c o n t r a r i i a ş t e p t ă r i l o r .
T i n e r e t u l a r e n e v o ie d e a fi s u p r a v e g h e a t , a p r o ­
piat, a p r e c i a t şi s t i m u l a t în n ă z u i n ţ e l e s a l e b u n e . Să
nu i s e c e a r ă f a p t e e x a g e r a t e c a r e să-i d e p ă ş e a s c ă
c a p a b i l i t a t e a Înfăpt uir ilo r. El s e a fl ă la r ă s p â n t i a
vieţii. E g o i s m u l îl f r ă m â n t ă lă u n tr ic , s o c i e t a t e a cu
t o a t e m ă g u l i r i l e ei îl a s a l t e a z ă ; r e l i g i o z i t a t e a cu
s p l e n d o r i l e îl a d e m e n e ş t e . Potrivit cu fires cu l fi e c ă ­
ruia, cu e d u c a ţ i a p r i m i t ă şi î m p r e j u r ă r i l e vieţii, ia o

» Ideile nesusţinute de forţa educativă, - în cazul nostru a

canonisirilor - nu isprăvesc mare lucru, după cum a păţit Tolstoi,
în şcoala sa. Vezi: Jean Marie-Ouyau, Educaţie f i Ereditate, trad,
rom. 1916, p. 174 s. urm.
 40 I E ROM. N I C O D I M S ACHE LARI E

a ti tu d in e , c a r e îi va fi h o t ă r â t o a r e p e n t r u t o a t ă viaţa.
6. De o b s e r v a t e s t e faptu l c ă t i n e r e t u l c r e s c u t în
d e s f ă t a r e a îndestulărilor, cu to a tă e d u c a ţia n a t u r a ­
lă c a r e l s e d ă , n u e s t e c a p a b i l d e e f o r t d u h o v n i c e s c ,
î n d e s t u l a r e a m o l e ş e ş t e , d e a c e e a z i c e a M â n tu i to ru l:
Cu a n e v o i e va int ra b o g a t u l î n t r u î m p ă r ă ţ i a c e r u r i ­
l o r 60. P â n t e c e l e s ă t u l n u d ă voi e c a m i n t e a s ă c u g e t e
la c e l e î n a l t e . Ia D u m n e z e u m a i a l e s , ci s ă c u g e t e la
el, c a s ă fie d i n c e în c e m a i s ă t u l .
C onştiinţa cu a t â t devine mai m a te ria listă, cu
c ât trupul care o a d ă p o s te şte este m ai îm buibat.
Aşa s e explică, d e ce, d e ex. fiii b o g ă t a ş i l o r nu î m b r ă ­
ţi ş e a z ă viaţa d e cleric; iar fiii d e ţă r a n i aju nşi b in e
înstăriţi, ba c h ia r nici fiii d e preoţi, nu s e ma i d e d i c ă
nici slujbei altarului, d a r ă m i t e vieţii m o n a h a l e !
Instinctul e goi sm ulu i c o ndu ce , s u b diferite forme,
î n t r e a g a via ţă p ă m â n t e a s c ă , d e a c e e a S f â n t u l A p o s ­
tol Pavel z ic e a , c ă l ă c o m i a e s t e r ă d ă c i n a t u t u r o r
r ă u t ă ţ i l o r 61. N um a i s ă r ă c i a şi s u f e r i n ţ a s u b dif e ri t e
forme, mai disciplinează n echibzuinţa o m e n e a s c ă .
7. Cei v â r s t n i c i t r e b u i e s c t r a t a ţ i f ie c a r e d u p ă
c a p a b i l î t a t e a lui d u h o v n i c e a s c ă şi d u p ă s t a r e a
s o c i a l ă şi s a n i t a r ă , u r m ă r i n d u - s e p e o r i c e c a l e
î n d u h o v n i c i r e a lor.
E bine ca duhovnicul să p ro c e d e z e în to td e a u n a
cu m u l t ă b ă g a r e d e s e a m ă în c o n t a c t u l s ă u cu dife­
rite feluri d e o a m e n i . Se î n t â m p l ă une ori, ca s ă c u r e ­
ţe p e a ltul d e p ă c a t e şi s ă s e m o l i p s e a s c ă el în s u ş i.
Tipurile sentimentale şi p u ţ i n e la c u g e t a r e (cu
m i n t e s l a b ă , n.ed.) s u n t e x p u s e m a i u ş o r la astf el d e
c a z u r i. Ei p ă ţ e s c , în c az u l a c e s t a , c a f e m e i a n e p r ic e -

"'Mat. 19, 23.

I Tim . 6, 10.
 P R A V I i - Λ MI NK RI (31« Λ S C Ä 41

p u t ă c a r e îşi s p a l ă co pi Iul d e râie , şi s e u m p l e e a ,

s a u îşi s c u t u r ă h a i n a d e furnici şi p â n ă b a g ă d e
s e a m ă furnicile s e s u i e p e e a în s ă ş i .
P e n t r u un c le r ic nu e s t e s u f i c i e n t c a s ă nu c a d ă
el î n s u ş i în p ă c a t e , ci nici s ă d e a aparenţa p ă c ă t u i -
rii. De a c e e a s e şi r e c o m a n d ă c a s p o v e d a n i a s ă s e
fa c ă în B iseri că, şi d a c ă e s t e cu p u t i n ţ ă s ă nu lip­
s e a s c ă nici p a r a c l i s i e r u l din a p r o p i e r e m a i a l e s
c â n d s p o v e d e ş t e fem ei . Din p u n c t d e v e d e r e s oc ia l,
m a t u r i t a t e a n ep ăti mi rii nu d ă t o a t e dovezile ne v in o ­
văţiei, c h i a r d e a r fi şi f a m e n . Doi ş t i m c ă z av is tn ic ul
a r e n i ş t e o c h e l a r i , c u c a r e p o a t e v e d e a şi c e e a c e nu
e x is t ă ! C â n d dia vol ul a r e p o s i b i l i t a t e a s ă s p e c u l e z e
d u h u l cel r ă u din o m , p o a t e s ă a d u c ă o m a r e
d e f ă i m a r e a t â t cl er ic u l u i c â t şi biserici i în g e n e r e .
în Vieţile S f in ţi lo r ni s e p o v e s t e ş t e c ă o f e m e i e
î n n ă s c u t ă cu o fire î n c l i n a t ă s p r e a s c e t i s m , s p r e
a s c u l t a r e a d e D u m n e z e u , c a şi p r o o r o c u l l e r e m i a ,
s-a d u s la o m ă n ă s t i r e d e b ă r b a ţ i , şi s-a î n c h i n o v i a t
a c o l o , d â n d u - s e p e s i n e c a d r e p t f a m e n . Fiind t r i m i ­
s ă într-o m i s i u n e , a t r e b u i t s ă d o a r m ă la o g a z d ă
s t r ă i n ă . Fa ta a c e l e i g a z d e , c ă z â n d în d e s f r â n a r e cu
u n t â n ă r , a c e l a a s f ă tu it - o s ă s p u n ă c ă t r e păr in ţi i ei,
c ă m o n a h u l T e o d o r a î n g r e u n a t - o . La a c u z a ţ i i l e c a r e
i s- au a d u s , e a a a v u t s u p r e m a t ă r i e d e c u g e t d e a
r ă b d a cu b ă r b ă ţ i e n ă p ă s t u i r e a . T o c m a i la m o a r t e a
ei s-a v ă z u t c a r e e r a a d e v ă r u l 62.
Pentru e a a p u t u t s ă facă un astfel d e lucru, fiind­
c ă într-o m ă n ă s t i r e nu a v e a c i n e s ă s e s m i n t e a s c ă
p â n ă Ia n e c r e d i n ţ ă , d a r p e n t r u un c le r ic d e e n o r i e
nu e s t e a ş a . Ci el t r e b u i e să t r ă i a s c ă c o r e c t, şi s ă
a p a r ă în faţa c r e d i n c i o ş i l o r c e e a c e e s t e , a ş a c u m

raVezi: Viata Sf. Teodora din 11 Septembrie.

42 I E R O M . N I C O D I M S A C II E L Λ RI E

t r e b u i e s ă fie un i s p ra v n ic al t a i n e l o r lui D u m n e z e u .
8. D uh o v n ic u l e s t e p ă r i n t e , j u d e c ă t o r şi d o c t o r
sufletesc.
- Ca părinte, s t ă p â n i t d e iubirea d e o a m e n i , el e s t e
d a t o r s ă p r i m e a s c ă p e toţi c âţ i c a u t ă m â n t u i r e a .
- Ca Judecător e x a m i n e a z ă s t a r e a s u f l e t e a s c ă a
f i e c ă r u i a , c ă l ă u z i n d u - s e d e d r e p t a r u l le gi lo r n a t u r a ­
le şi re v e la te . El nu j u d e c ă d e Ia el, ci c u m a î n v ă ţ a t
d in S f â n t a S c r i p t u r ă , S f â n t a T r a d i ţ i e şi din Pravila,
D o g m e l e şi C a n o a n e l e Bisericii, d e a c e e a j u d e c a t a
lui e s t e d r e a p t ă , şi pr in u r m a r e t r e b u i e a s c u l t a t ă .
- Ca doctor, el v i n d e c ă s u f l e t e l e c el e s l ă b ă n o -
g i t e d e p ă c a t e şi c ă l ă u z e ş t e m i n ţ i l e c e le r ă t ă c i t e din
p r i c i n a Î n t u n e r i c u l u i n e ş t i i n ţ e i , d e a c e e a el e s t e
î m p r e u n ă l u c r ă t o r al M â n t u i t o r u l u i şi f r a t e al
penitentului.
9 - Locul s p o v e d a n i e i d e r e g u l ă t r e b u i e s ă fie
l o c a ş u l bisericii, în p a r t e a d r e a p t ă a p r o n a o s u l u i
d i n a i n t e a i c o a n e i M â n tu i to r u lu i Hristos. In v e c h i m e ,
cei p ă c ă t o ş i a s c u l t a u sl ujb a b i s e r i c e a s c ă d in p r o ­
n a o s ; t o t în p r o n a o s s e c i t e ş t e şi m i e z o n o p t i c a s a u
p o l u n o ş n i ţ a , c a s i m b o l al v e g h e r ii p e n t r u a î n t â m ­
p i n a p e d r e p t u l J u d e c ă t o r la z i u a c e a d e a p o i , d u p ă
pi ld a c e l o r cinci f e c i o a r e î n ţ e l e p t e . Tot a ş a şi Ia
s p o v e d a n i e , î n t r u c â t e s t e o j u d e c a t ă a iertării p ă c a ­
telor, t r e b u i e s ă s e fa că în p r o n a o s , ca loc d e s t i n a t
d e j a p e n t r u p e n i t e n ţ i 63.
D uh ov ni c ul , fiind m â n a t d e p ă r i n t e a s c a i u b i r e
d e o a m e n i , el v in e la b is e r ic ă , i a r c a j u d e c ă t o r , el
t r e b u i e s ă s t e a în s c a u n u l d e j u d e c a t ă . C u m t r e b u i e
s ă fie a c e l s c a u n ?
N ic ăi e ri n - a m g ă s i t s c r is . î n s ă c a o m o d e s t ă

“ Cart. 50; Vezi: Canonisirea.

 P R A V I I, Λ Bl, SK It 1 C MAS CĂ 43

p ă r e r e , fă ră d e nici o p r e t e n ţ i e , prin a n a l o g i e cu
s c a u n u l a r h i e r e s c d e la „locul cel d e s u s ”, el t r e b u i e
s ă s e d e o s e b e a s c ă d e c e l e l a l t e s t r ă n i , fiind un
s c a u n p o r t a t i v cu o d e s t i n a ţ i e s p e c i a l ă . El t r e b u i e
s ă fie un j e ţ , în a c ă r u i t a p i ţ e r i e s ă p r e d o m i n e a lb u l
şi roşul, a ş e z a t ca şi s t r ă n i l e c e l e l a l t e p e o p l a t f o r ­
m ă înaltă c a m d e z ec e cm. Alături d e j e ţ s ă fie o c a r p e ­
tă, a ş e z a t ă p e platformă, în a in te a icoanei Mân tuito ru­
lui, u n d e t r e b u i e s ă s t e a c re din cio su l în g e n u n c h i .
D u h o v n i c u l t r e b u i e s ă s t e a l â n g ă i c o a n ă , în
p a r t e a s t â n g ă a ei, în a ş a fel î n c â t să p o a t ă a v e a pe
c r e d i n c i o s s u b ep it ra h il . A c es t a m e n a j a m e n t s p e ­
cial p e n t r u s p o v e d a n i e a r i n s p i r a c r e d i n c i o s u l u i o
s i m ţ i r e d e o s e b i t ă , c â n d s- a r v e d e a cu faţa la icoană,
î m p r e j m u i t d e un d e c o r c a r e in s p ir ă m ă r e ţ i e şi
conştiinciozitate.
E ma i b i n e ca p e n i t e n t u l s ă s t e a în t o t t i m p u l
s p o v e d a n i e i în g e n u n c h i sub epitrahil, c ă c i prin
a c e a s t a s e a s e a m ă n ă cu f e m e i a c e a p ă c ă t o a s ă , c a r e
a u n s cu m i r p i c i o a r e l e M â n t u i t o r u l u i şi Ie-a ş t e r s cu
p ă r u l c a p u l u i s ă u . Mu n u m a i a c e a s t ă f e m e i e p ă c ă ­
t o a s ă a s t a t în g e n u n c h i , ci şi p r i e t e n a Maria, s o r a
Martei a s t a t în g e n u n c h i şi a a s c u l t a t î n v ă ţ ă t u r i l e
M â n t u i t o r u l u i Hristos.
S u b e p i t r a h i l , cu faţa la i c o a n ă , p e n i t e n t u l s t ă ,
a i e v e a , î n a i n t e a M â n t u i t o r u l u i c a r e va j u d e c a t o a t e
c e l e v ă d i t e şi a s c u n s e . Apoi s c u t e ş t e p e m a j o r i t a t e a
p e n i t e n ţ i l o r , şi în d e o s e b i p e cei tineri, d e a fi c o p l e ­
şiţi d e r u ş i n e a c a r e î-ar c u p r i n d e , c â n d a r s t a fa ţă
c ă t r e faţă cu d u h o v n i c u l .
Pr e o tu l î m b r ă c a t în e p i t r a h i l şi felon, - la n e v o i e
în a f a r ă d e b i s e r i c ă p o a t e fi şi n u m a i cu e p i t r a h i l u l ,
- t r e b u i e s ă c i t e a s c ă cu t o a t ă c u c e r n i c i a m o li tf e l e
s p o v e d a n i e i . Apoi, e s t e m u l t m a i b in e s ă s e c i t e a s c ă
 44 I EROM. NI CODI M SACHELARI E

şi m o d u l d e a d r e s a r e , d in mol itf el nic , z i c â n d : la tă

p e m i n e m ă s f ă t u i e ş t e c a r t e a s f â n t ă să-ţi c i t e s c
a c e a s t ă p o v ă ţu ir e , m a i î n a i n t e d e a î n c e p e să-mi
s p u i f a p t e l e c a r e te a p a s ă p e c u g e t „Iat ă Hristos...
(vezi-o d u p ă molitfe.).
10. S p o v e d a n i a . P e n tr u p e n i t e n t u l n e c u n o s c u t
şi v e n i t p r i m a d a t ă la m ă r t u r i s i r e , t r e b u i e î n t r e b a t
d e c â n d nu s-a m a i s p o v e d i t şi Î m p ă r t ă ş i t şi d e c e
nu s-a m a i d u s Ia d u h o v n i c u l p e c a r e l - a a v u t p â n ă
a c u m . Dacă e s t e la mijloc un motiv s uper io r, bine, iar
d e nu, t r e b u i e l ă m u r i t c ă nu e b i n e s ă u m b l e d e Ia
un d u h o v n i c la altul, s p u n â n d la u nul u n e l e p ă c a t e ,
iar la a ltu l a lt e le . C in e u n e l t e ş t e astf el d e vic le şug ,
f a c e u n m a r e p ă c a t , c ăc i e s t e un fel d e f u r t d e c e le
s fi nt e .
Apoi t r e b u i e î n t r e b a t din c e c a u z ă nu i-a d a t
voie s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , dacă-i ca z ul. S e c a d e să-I
î n t r e b ă m în g e n e r a l , ce-1 a p a s ă p e c u g e t m a i mult .
Din felul c u m va î n c e p e s ă s p u n ă , s e v e d e î n c o t r o
a t â r n ă g r e u t a t e a p ă c a t e l o r s a le . De la p r i m u l p ă c a t
t r e b u i e p o r n i t cu a l t e î n t r e b ă r i , s p r e a n e lă m u ri
m a i b i n e d e s p r e felul în fă pt uir ii, c ă l ă u z i n d u - n e d e
a c e s t e n o u ă t r e p t e f o r m a l e 61.
I. Cine este cel c e s e s p o v e d e ş t e : d a c ă e s t e u n
o m cu ş t i i n ţ ă d e c a r t e , o m al bisericii s a u te o l o g ,
o m politic, s a u un s im plu o m d e rând, c a r e nu p o a t e
face m a r e d e o s e b i r e î n t r e c e e s t e un p ă c a t m a r e s a u
mic. In te nţia cu c ar e a fă c u t pă c a tu l a re un m a r e rol
în c e r c e t a r e a şi a p r e c i e r e a f a p t e l o r o m e n e ş t i .
11. Ce fel de păcat, fiin dcă s u n t m a i m u l t e s oiu ri,
c a r e s e j u d e c ă după fapta în s ă ş işi d u p ă urmările
s a u s m i n t e a l a pe c a r e a p ro d u s -o , a t â t p e n t r u cel ce

"Vezi: Carte Folositoare de Suflet, [, 5.

 P R A V I I, Λ IU Η ΙΊ Ul (Μί A S C Ä 45

a fă c u t- o c â t şi p e n t r u alţii, la tă i e r a r h i z a r e a s u b i e c ­
tivă a p ă c a t u l u i :
1) Păcatele tinereţii, s a u a l e lipsei d e e x p e r i e n ţ ă
j u d e c a t e în s i n e a lor, s u n t c e le m a i u ş o a r e , d a r
o b i ş n u i e s c fiinţa o m u l u i cu p ă c a t u l . Am a v u t o c a z i a
s ă v ă d o d a t ă un t a t ă c u m îşi î n v ă ţ a p e co pil ul s ă u
mic, c a s ă în ju re p e m a m ă - s a s u b m o t i v c ă e mic.
I a tă c u m s e i n t r o d u c e o tr a v a ră ulu i o b ic e i în s u f l e ­
tul f r a g e d al tine rimi i!
2) Păcatele ascunse s u n t c e l e f ă c u t e m a i m u l t
cu c u g e t u l . D u p ă c u m e s t e s ă m â n ţ a e s t e şi p l a t a ,
d u p ă c u m e s t e c u g e t u l e s t e şi fa p t a . (Gâ ndurile).
3) Păcate făcute din slăbiciune, c a r e s e în v e c i­
n e a z ă c u c e le a l e c u g e t u l u i , deci m a i l e s n e d e i e r ­
tat, î n s ă , d e m u l t e ori, s l ă b i c i u n e a e s t e s u s ţ i n u t ă d e
n e g l i j e n ţ ă , şi cu a t â t a e s t e ma i rău c u c â t n e g l i j e n ţ a
e s t e voită.
4) Păcate făcute cu ştiinţă ş i voinţă, a c e s t e a
s u n t c e l e ma i g r e l e p ă c a t e . Ele nu s e ş t e r g d e c â t
prin p e d e a p s a p o c ă i n ţ e i . (Ştiinţa, Hula)
T o a t e a c e s t e a s e re f e r ă la p r e d i s p o z i ţ i a f i r e s c u ­
lui p ă c ă t o s din o m . C el e s o c i a l e şi cu privire la c e l e
s f i n t e , vezi: P ă c a tu l , Ierosilia, Hula, ş .a .
III. Cauzele d e p ă c ă t u i r e s u n t m u l t e . Ele p o r ­
n e s c c a p r e d i s p o z i ţ i e (rea), din l ă u n t r u l o m u l u i , şi,
d a c ă îşi g ă s e s c c o r e s p o n d e n t în a f a r ă , a t u n c i s i t u a ­
ţia d u h o v n i c e a s c ă d e v i n e cu tot ul v r e d n i c ă d e j a l e .
Cu c â t p u t e r e a d i n a f a r ă c a r e îi i m p u n e o m u l u i
p ă c a t u l e s t e m a i m a r e , m a i s il n ic ă , cu a t â t şi
v i n o v ă ţ i a e s t e m a i m i c ă . Cu c â t o m u l d i s p u n e d e o
m a i m a r e l i b e r t a t e în a l e g e r e a fa p te lo r, cu a t â t şi
o s â n d a îi e s t e m a i h o t ă r â t o a r e . (Păcatul).
IV. Mijloacele d e î n f ă p t u i r e a p ă c a t u l u i u ş u r e a z ă
sau îngreuiază can o nisirea păcatului.
46 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

Intenţia e s t e c e n t r u l d e o r i e n t a r e în c a z u l d e
faţă . D u ş m ă n i a , u r i c i u n e a f ă r ă t e m e i , şi m a i a l e s
p l ă c e r e a d e a f a c e rău, s u n t c e l e m a i c r i m i n a l e
mijloace sufleteşti de a păcătui.
Mijloace de uşurare s u n t a t u n c i c â n d c i n e v a a
f ă c u t un p ă c a t fără i n t e n ţ i e r e a , din c a u z a î n ş e l ă c i u ­
nii şi a n e ş t i i n ţ e i , d in pri c in a u n e i î n t â m p l ă r i f ă r ă d e
voie, d e ex. c â n d cineva a a r u n c a t cu un b ă ţ într-un
p o m şi a s c o s o c h iu l unui o m , s a u a d a t cu p u ş c a
d u p ă un uliu şi a î m p u ş c a t o vită.
V. S copul p e n t r u c a r e a fost f ă c u t p ă c a t u l a r e o
d e o s e b i t ă î n s e m n ă t a t e . într -un fel s e c a n o n i s e ş t e ,
d e ex., o m i n c i u n ă s p u s ă c a c i n e v a s ă s c a p e d e o
p r i m e j d i e , şi altfel ca s ă fa că r ă u a p r o a p e l u i . C ea
m a i m a r e vi nă o p o a r t ă p ă c a t u l f ă c u t cu scopul d e a
s e r ă z b u n a şi m a i a l e s din plăcerea de a face rău.
VI. Tim p u l p o a t e d e a s e m e n e a s ă u ş u r e z e s a u
s ă î n g r e u n e z e c a n o n i s i r e a . în tr -u n fel s e c a n o n i s e ş ­
te u n o m c a r e a f u r a t c â n d îi e r a v ia ţa în p r i m e j d i e ,
şi într-altfel s e c a n o n i s e ş t e c â n d fură din obic e i . Cu
c â t p ă c a t u l e s t e c u l t i v a t în tr -u n t i m p m a i î n d e l u n ­
g a t , cu a t â t şi c a n o n i s i r e a t r e b u i e s ă fie m a i l u n g ă
şi m a i a s p r ă .
VII. Lo cu i p o a t e s ă i n f l u e n ţ e z e f o a r t e m u l t a s u ­
p r a s u f l e t u l u i o m e n e s c . S e n t i m e n t u l religios, d e
ex., altfel v i b r e a z ă î n a i n t e a S f â n t u l u i Altar, d e c â t în
f a ţ a u n e i c o r t i n e d e t e a t r u . C in e fa c e p ă c a t e în locul
c a r e p r e d i s p u n e la m o r a l i t a t e , a c e l a d ă d o v a d ă d e
n e c r e d i n ţ ă , şi d e c i s e c a n o n i s e ş t e m a i a s p r u . Fu rt ul
d in Biserică e s t e m a i g r e u d e c â t cel d i n a f a r ă d e
B iseri că.
VIII. Continuitatea pă catulu i e s t e o c h e s t i u n e
p e c a r e d u h o v n i c u l t r e b u i e s-o a i b ă p u r u r e a în
m e m o r i e . Un p ă c a t uşor, f ă c u t în î m p r e j u r ă r i c a r e
 P R A V I I, Λ IUM KU. I ti UAH C Ä 47

u şu re az ă canonisirea, d a c ă e ste făcut o singură

d a t ă , s e p o a t e c o n s i d e r a ca d r e p t c a n o n i s i r e n u m a i
faptul c ă l- a s p o v e d i t , - fi i n d c ă î n s u ş i fa p tu l s p o v e ­
daniei e ste o canonisire.
Aceiaşi p ă c a t , f ă c u t în a c e l e a ş i î m p r e j u r ă r i ,
d a c ă e s t e r e p e t a t d e m u l t e o ri 65, î n s e a m n ă c ă p e n i ­
t e n t u l şi-a f ă c u t din d u l c e a ţ a o t r ă v i t o a r e a p ă c a t u l u i
o î n d e l e t n i c i r e şi deci t r e b u i e , în a c e s t caz, o î n ă s ­
pr ir e a c a n o n i s i r i i .
Un p ă c a t g r e u d a c ă e s t e f ă c u t o s i n g u r ă d a t ă , şi
d a c ă m a i e s t e u ş u r a t şi d e î m p r e j u r ă r i , s e p o a t e
c o n s i d e r a ca un p ă c a t u ş o r; î n s ă cel c e s e r e p e t ă nu
m a i p o a t e fi c o n s i d e r a t uşor, ci g r e u şi d e c i t r e b u i e
aspru canonisit. ■
IX. U rm ărilepăca tuluia u o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ­
ţă şi t r e b u i e s c b i n e c e r c e t a t e . Un p ă c a t p o a t e fi
d e s t u l d e r ă u în s i n e a lui, d a r d a c ă n u a r e u r m ă r i
p r e a rele nici a s u p r a î n f ă p t u i t o r u l u i şi nici a s u p r a
a p r o a p e l u i , a t u n c i el p o a t e fi c a n o n i s i t cu m a i
m u l t ă î n g ă d u i n ţ ă . Pe c â n d d i m p o t r i v ă , c â n d p ă c a t u l
e s t e u ş o r în s i n e a lui, d a r d a c ă a r e u r m ă r i rele, el s e
c a n o n i s e ş t e a s p r u . Ba m a i m u lt , c h i a r o f a p t ă b u n ă
d a c ă a re u rm ă ri rele s e c o n s id e ră păcat.
U rm ă ri le p ă c a t u l u i s e m a i j u d e c ă şi d in p u n c t
d e v e d e r e s ubie c tiv . C â n d î n f ă p t u i t o r u l nu a r e re-
m uşcările treb uincioase îndreptării de pe u rm e le
p ă c a t e l o r s a l e , a t u n c i el t r e b u i e lovit în s e n s i b i l i t a ­
t e a s a c u o p u t e r e m a i m a r e d e c a n o n i s i r e c a să-şi
vie în sim ţir i. Dim po tr iv ă, d a c ă cel c e a f ă c u t un
p ă c a t m i c a r e p r e a m a r e z b u c i u m s u f l e t e s c , nu-i
m i c ş o r ă m c a n o n u l d e p r i m a d a t ă , d a r îl î n c u r a j ă m
şi-l c a n o n i s i m cu b l â n d e ţ e . La o a l t ă s p o v e d a n i e .

" Vezi PBG p. 110 la Cuv.: Curvia nefirească.

 48 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

d a c ă m e r g e bi ne , îi u ş u r ă m c a n o n u l , c ăc i prin
c a n o n i s i r e nu s e u r m ă r e ş t e o r ă s p l a t ă a p ă c a t u l u i ,
ci î n d r e p t a r e a p e n t r u viitor.
Când a m e p u izat to a te mijloacele d e can o n isire
şi cel g r e ş i t nu d ă s e m n e d e p o c ă i n ţ ă , a t u n c i î s e
r e fu z ă d e z l e g a r e a şi a st fe l s e î n l ă t u r ă d e la s p o v e d a ­
nie, s e a f u r i s e ş t e .
in rezum at; T o a t e a c e s t e IX t r e p t e f o r m a l e p e n ­
tru c e r c e t a r e a f a p t e l o r o m e n e ş t i , s e r e d u c la trei
m o m e n t e p ri n c ip a le :
a) C in e e s t e î n f ă p t u i t o r u l ,
b) F a p t e l e c o n s i d e r a t e în s i n e a lor şi
c) Ce u r m ă r i au.
11. Cu a c e s t e m i j l o a c e s e c e r c e t e a z ă , d e obic e i ,
n u m a i p ă c a t e l e c a r e a u o î n s e m n ă t a t e m a i m a r e , şi
c a r e p o t a v e a u r m ă r i m a i rele. S u n t u n e l e c a z u ri
c â n d u n p ă c a t nu s e p o a t e c e r c e t a prin t o a t e a c e s t e
9 t r e p t e , ci n u m a i prin u n e l e d in ele. C â n d p e n i t e n ­
tul e s t e c u n o s c u t d e m a i î n a i n t e , t r e a p t a s e p r e s u ­
p u n e d e j a c u n o s c u t ă . Alteori s e c e r c e t e a z ă u n p ă c a t
ş t i u t d e la o s p o v e d a n i e a n t e r i o a r ă şi a c u m s e
c e r c e t e a z ă n u m a i u r m ă r i l e lui ca s ă s e c u n o a s c ă
a t â t s t a r e a p r e z e n t ă c â t şi viitorul p e n i t e n t u l u i .
Fe t o a t e a c e s t e IX t r e p t e d e c e r c e t a r e , d u h o v n i ­
cul t r e b u i e s ă le a i b ă î n t i p ă r i t e în m e m o r i e , în a ş a
fel î n c â t , s ă le p o a t ă folosi cu u ş u r i n ţ ă în t im p u l
cercetărilor canonice.
î n t r e b ă r i l e s ă fie p u s e în a ş a fel î n c â t s ă nu d e a
im presia că duhovnicul s e inte re se a ză de s o a r ta
p e n i t e n t u l u i cu g â n d isco dit or, ci n u m a i c a s ă ş t i e
c u m s t a u lucru ril e, c a s ă p o a t ă d a o d e p l i n ă şi legi­
t i m ă d e z l e g a r e . C â n d a r o b s e r v a c ă p e n i t e n t u l u i i-ar
veni în m i n t e astfel d e idei, p o a t e să-i s p u n ă : Nu
î n t r e b d e a st fe l d e lu cruri cu a lt g â n d , d e c â t c a s ă
 P R A V I I , Λ 111 f! 14 It I (i M A S C Ä 4i)

m ă l ă m u r e s c d e s p r e g r e u t a t e a s a u u ş u r i n ţ a faptelor,
ca s ă ştiu c u m s ă ap lic r â n d u i a l a Pravilei. După ce a
s p u s t o t c e av ea d e s p u s , e bine ca s ă fie î n t r e b a t p e ­
n ite ntu l d a c ă n-a u i t a t ce va şi, d a c ă îşi va m a i a d u c e
a m i n t e ma i p e u r m ă d e ceva, s ă vie ca să-i s p u n ă .
O r ic e fel d e p ă c a t e a r auzi p r e o t u l , s ă nu d e a
s e m n e d e i n d i g n a r e , s a u s ă facă v r e u n g e s t c a r e a r
d u c e p e c r e d i n c i o s la d e s c u r a j a r e . S ă fa c ă t o t c h ip ul
c a s ă î n c u r a j e z e pe cel r u ş i n o s şi ti m id . Pe cel c e
e s t e p r e a z d r o b i t s u f l e t e ş t e s ă nu-i s p u n ă c â t e d e
m a r e p ă c a t u l , şi nici t i m p u l c a n o n i s i r i i , ci d o a r să-i
d e a u n c a n o n provi zo riu , p â n ă Ia o n o u ă s p o v e d a ­
nie şi m a i a l e s ca s ă c i t e a s c ă cărţi b i s e r i c e ş t i , c a r e
l-ar l ă m u r i t o c m a i cu privire la p ă c a t u l s ă u , şi a b i a
a p o i să-i v o r b e a s c ă d e s p r e g r a v i t a t e a p ă c a t u l u i .
12. C a n o n i s i r e a nu a r e s c o p u l d e a p e d e p s i în
s e n s u l s t r i c t al c u v â n t u l u i , ci d e a î n d r e p t a v ia ţa
cel ui c e a g r e ş i t p â n ă în p r e z e n t . C h i a r c u v â n t u l
c a n o n , î n s e a m n ă d r e p t a r , r e g u l ă , d e c i prin c a n o n i ­
s ir e s e î n ţ e l e g e î n t r e g u l p r o c e d e u d e î n d r e p t a r e şi
d i s c i p l i n a r e a vieţii m o r a l e . De a c e e a d u h o v n i c u l nu
t r e b u i e s ă p i a r d ă d in v e d e r e că el, prin a p l i c a r e a
c a n o a n e l o r , nu face a l t c e v a d e c â t s e s i l e ş t e c a s ă
î n d r e p t e c e e a c e e s t e v ă t ă m a t . P ă c a t e l e f ă c u te , c a
v a l o a r e în s in e , r ă m â n în s e a m a milostivirii lui
D u m n e z e u şi p e n t r u cel c e s e p o c ă i e ş t e s i n c e r şi
p e n t r u cel n e p o c ă i t . Pe d u h o v n i c nu-1 i n t e r e s e a z ă
t r e c u t u l p e n i t e n t u l u i , d e c â t n u m a i în m ă s u r a în
c a r e îi e s t e t r e b u i n c i o s s p r e a s e o r i e n t a d e s p r e
p u t e r e a p ă c a t e l o r c a r e îl s t ă p â n e s c .
E bine ca de prim a d a tă să i se c ite a s c ă însuşi
c a n o a n e l e s a u c u v i n t e l e S cripturii, c a r e îi o s â n d e s c
p ă c a t u l , şi să-i a r a t e c â t d e m a r e e s t e a c e a g r e ş a l ă ,
în a ş a fel î n c â t nici să-l a r u n c e în d e s c u r a j a r e , şi
 50 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

nici s ă r ă m â n ă n e p ă s ă t o r faţă d e p ă c a t . La î n c e p u t
s ă n u -ί facă nici o r e d u c e r e d e t i m p , ci să-I î n c r e d i n ­
ţ e z e c ă d u h o v n i c u l a r e grijă d e i c o n o m i s i r e a s u f l e ­
tului lui, c h i a r m a i m u l t d e c â t p e n i t e n t u l î n s u ş i.
D u p ă c u m cel c e s e d u c e la m e d i c s e la să în m â i n i l e
m e d i c u l u i s p r e c e r c e t a r e , t o t a ş a şi p e n i t e n t u l
t r e b u i e s ă s e l a s e în s e a m a d u h o v n i c u l u i .
La o a lt ă s p o v e d a n i e , d a c ă s i t u a ţ i a m e r g e bine ,
t r e b u i e să-I î n c u r a j e z e , a r ă t â n d u - i că s t ă p â n i r e a d e
s i n e p â n ă în p r e z e n t e s t e o d o v a d ă că el s e p o a t e
î n d r e p t a d a c ă v o i e ş t e . Dacă e s t e un p e n i t e n t s â r g u -
in ci os, p o a t e să-i r e d u c ă ce va din c a n o n , d u p ă c u m
î n g ă d u i e Pravila, a m e n i n ţ â n d u - l c ă d a c ă m a i c a d e
în a c e l a ş i p ă c a t , i s e a p l i c ă c a n o n u l d e la î n c e p u t
d u p ă rânduiala canonică.
13. C o m b a t e r e a p r a c t i c ă a p ă c a t u l u i . O m u l , în
s ta re de pocăinţă, este a s e m e n e a unui ostaş care a
d e c l a r a t r ă z bo i p ă c a t u l u i c a r e voia să-l u c i d ă s u fl e ­
te şt e. Prin a c e s t război el s e află lu p tâ n d u - s e cu cele
c o n t r a r i i vieţii v e ş n i c e , prin a j u t o r u l c e l o r s f i n t e
c are s e îm potrivesc păcatului.
D uh ov ni c ul nu t r e b u i e s ă s e m â n i eI c o n t r a c e l o r
c e g r e ş e s c , z ic e Sf. Vasile, ci t r e b u i e s ă p r o c e d e z e
c a şi m e d ic ii , „ f o lo s in d u -s e d e lu c ru ri l e c e le c u totul
c o n t r a r i i p a t i m i l o r d e c a r e p e n i t e n ţ i i s u n t robiţi,
a p l i c â n d , d a c ă e s t e nevoie, d o c t o r i i tari şi cu totul
c o n t r a r i i î n c l i n ă r i l o r lor c e l o r rele. De e x e m p l u : Ca
s ă v i n d e c e sl ava d e ş a r t ă el ie va p r e s c r i e f a p t e c a r e
d u c la o a d e v ă r a t ă um il in ţ ă . D a c ă v o r b e s c m u l t le
va r e c o m a n d a t ă c e r e . D acă s u n t s o m n o r o ş i , el le va
r â n d u i ve gh er i d e n o a p t e şi r u g ă c i u n i . Dacă s-au
î m b o l n ă v i t d e le nev ir e, el îi va sili s ă l u c r e z e ma i
m u l t . D a că s u n t l a c o m i , el le va r â n d u i p o s t. D a c ă
s - a u o b i ş n u i t s ă d e f a i m e , el îi va d e s p ă r ţ i d e to vă ră -
 P R A V I I,Λ ΙΠ Η Κ I U O K A S C Ä 51

şla fr aţ il or lor... p â n ă la v i n d e c a r e ”08.

Duhovnicul tr e b u ie să-şi u n e a s c ă p ă ri n te s c u l s ă u
g l a s cu s f ă t u i r e a a c e l u i fericit P ă r in t e c a r e p o v ă ţ u i a
pe fiii săi d u h o v n i c e ş t i , z ic â n d u -l e :
„Te-ai î m b o l n ă v i t prin î m b u i b a r e ? V in d e c ă -t e
prin pos t!
Ţi-a r ă n i t s u f l e t u l n e c u m p ă t a r e a ? C u m p ă t a r e a
să-ţi fie l e a c u l bolii!
Ţi-a p r i c i n u i t l ă c o m i a fără s a ţ o febră a s u f l e t u ­
lui? M ilo st en ia să-ţi î n l ă t u r e b e lş u g u l ! Căci c u r ă ţ i ­
re a e s t e î m p ă r ţ i r e a c e l o r ce-ţi s u n t d e pri s o s .
Me-a r ă n i t r ă p i r e a b u n u r i l o r a l t o r a ? Lucrul r ă p i t
s ă fie î n a p o i a t s t ă p â n u l u i a d e v ă r a t !
Me-a d u s m i n c i u n a a p r o a p e d e p i e r z a r e ? (căci
zice: „Vei p i e r d e p e toţi cei c e g r ă i e s c m i n c i u n ă . ” Ps.
V, 7). I u b i r e a d e a d e v ă r s ă î n d e p ă r t e z e p r i m e j d i a !
J u r ă m â n t u l s t r â m b a d u c e s e c e r a c e z b o a r ă în
a e r a lui Z a h a r i a , a m e n i n ţ â n d u - n e cu t ă i e r e a ? S ă n e
î m b r ă c ă m cu t o a t ă a r m ă t u r a p o c ă i n ţ e i , c a s ă î n d e ­
p ă r t ă m t ă i ş u l sec erii!
S-a a m ă g i t c in e v a d e o a r e c a r e d o g m e e r e t i c e ?
Să s e a l u n g e n e l e g i u i r e a prin î n ţ e l e p c i u n e a d r e p t e i
credinţe!
Căci a c e a s t a e s t e p o c ă i n ţ a : d e z r o b i r e a şi n i m i ­
c i r e a p ă c a t e l o r s ă v â r ş i t e m a i - n a i n t e , fie cu f a p t a , fie
cu g â n d u l ”67.
P ă c a t u l e s t e o e x t r e m ă , şi o r ic e e x t r e m ă în f u n c ­
ţ i u n e a ei nu s e p o a t e c o m b a t e d e c â t t o t printr-o
e x t r e m ă . D a r d e m u l t e ori p ri n c ip iu l b u n în s i n e a lui
p o a t e fi d e f ă i m a t , ba c h i a r d e s f i i n ţ a t prin a p l i c a r e a
n e c h i b z u i t ă a is p ra v n ic u l u i c a r e îl m â n u i e ş t e . D u p ă

“ Sf. Vasile, Regula Mare 51.

P. Q. t. XL col. 268, citat după Pr. P. Vintilescu, Spovedania şi
52 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

c u m STAREA DE PĂCAT ESTE O EXCEPŢIE d e la

s t a r e a d e n o r m a l i t a t e d e fii a i lui D u m n e z e u , t o t
a ş a ş i s t a r e a c o n t r a r ă d e c o m b a t e r e t r e b u i e s ă fie
t o t o e x c e p ţ i e . 68
Un g o s p o d a r a v e a p e l â n g ă c a s a lui o b a b ă
b e ţi v ă . La î n c e p u t , ori d e c â t e ori o p r i n d e a b e a t ă , o
î n c h i d e a într-o m a g a z i e , şi a c o l o o ţ i n e a î n c h i s ă
c â t e o zi s a u m a i m u l t e , c a d r e p t p e d e a p s ă . O c e r t a
n e o m e n e ş t e şi nu-i d ă d e a n i c i o d a t ă v r e u n fe! d e
b ă u t u r ă , a f a r ă d e a p ă . Ei bin e , ori d e c â t e ori s c ă p a
b i a t a b a b ă la b ă u t u r ă , nu s e l ă s a p â n ă c â n d nu s e
î m b ă t a , cu t o a t ă frica d e b ă t a i a s t ă p â n u l u i . Mai
tâ rz iu , un cler ic a s f ă t u i t p e g o s p o d a r , astf el: C â n d
s e î m b a t ă , s-o ţi nă s e p a r a t p â n ă ce s e d e z m e t i c e ş t e ,
a p o i s-o s f ă t u i a s c ă f r ă ţ e ş t e , că a c e s t p ă c a t o d i s t r u ­
g e şi s u f l e t e ş t e şi t r u p e ş t e . P e n tr u p a t i m a ei, e a
t r e b u i e s ă s e î n f r â n e z e , nu n u m a i d e Ia b ă u t u r ă , ci
şi d e la o r i c e fel d e m â n c a r e c a r e îi s t â r n e ş t e p a ­
t i m a be ţie i. Apoi c â n d e a va a v e a n e v o i e d e un
p a h a r d e vin s ă c e a r ă d e la el şi i s e va d a d u p ă

Duhovnicia p. 332-333.
“ Dacă duşmanii societăţii, după cum vedem Ia tot pasul, - vor să
transforme starea de păcat între oameni din excepţie în regulă,
adică toţi oamenii să fie decăzuţi în păcate urâte, cu câteva
excepţii de virtuoşi, atunci şi creştinii trebuie să fie atenţi să nu
transforme starea de combatere a păcatului din excepţie, tot în
regulă, - folosind teroarea corectitudinii şi interdicţii de la rău, cum
greşit a procedat inchiziţia - ca nu cumva decăderea în păcat să fie
şi mai mare şi mai generalizată. Pentru aceasta, preoţii, cu înţelep­
ciune, pe toate căile posibile au datoria să demaşte cât este de
devastator păcatul şi să cheme toată omenirea la înţelegerea stării
de rău şi de haos în care este târâtă, pentru a înlătura răutatea
păcatului cu eficienţă şi răbdare. Numai astfel pot fi scoşi bieţii
oameni din confuzia în care au fost aruncaţi, şi în care se zbat, câţi
se mai zbat, pentru că au uitat de Creatorul lor şi nu mai ştiu să
deosebească binele de rău, ci consideră răul ca o alternativă a
binelui şi nu ca opusul (contrariul) binelui, (n.ed.)
 PRAVILA BISERICEASCĂ 53

t r e b u i n ţ a d r e p t e i s o c o t e l i . La m a s ă îi d a din c â n d în
c â n d c â t e un p a h a r d e vin, şi astf el b a b a şi-a re v e n it
la n o r m a l . C â n d c e r e a p e s t e m ă s u r ă îi a r ă t a c â t d e
re a e s t e a c e a s t ă p a t i m ă şi o î n c u r a j a c ă e a e s t e
f e m e i e v r e d n i c ă şi p o a t e face lu c ru ri d e is p ra v ă
d a c ă v o i e ş t e . Astfel, d u p ă un tim p, b a b a a a j u n s s ă
u m b l e c h i a r cu b ă u t u r a , fără a s e m a i î m b ă t a .
Î n d r e p t a r e a d e la î n c e p u t , a p l i c a t ă e x a g e r a t
î m p o t r i v a p a ti m ii , nu f ă c e a a lt c ev a , d e c â t s ă o m e n ­
ţ i n ă p e b a b ă în p a t i m a s a cu m a i m u l t ă în d â rj ir e . O
e x t r e m ă n a ş t e şi î n t r e ţ i n e o a l t ă e x t r e m ă .
14. Echilibrul vieţii c o n s t ă în echilibrul c u m p ă t ă ­
rii. E x t r e m a p ă c a t u l u i p o r n e ş t e d in c e n t r u l c u m p ă ­
tării, c a o e v a d a r e din n o r m a l . A d e v ă r a t a c a n o n i s i r e
trebuie să p o rn e a sc ă c u m p ă t a t tot ca o ex trem ă
tem porară, care să atragă spre o în dreptare n o rm a ­
lă, iar n u s ă st ri c e şi m a i rău.
a) P ri m ul p a s al c a n o n i s i r i i îl f a c e p e n i t e n t u l
î n s u ş i prin d i s p o z i ţ i a lui s u f l e t e a s c ă d e a s e p oc ăi .
Es te cel m a i d e s e a m ă e l e m e n t , fă ră d e c a r e t o a t e
c e l e l a l t e m i j l o a c e r ă m â n fără d e nici u n folos. Deci,
faptul spovedaniei este prim a treaptă a canonisirii
fi i n d c ă nu e s t e t o c m a i a ş a d e u ş o r a-şi d e s c o p e r i
c i n e v a i n t i m i t ă ţ i l e s a l e î n a i n t e a a lt u ia .
b) O l ă m u r i r e cu t o n a p ă s a t şi p ă r i n t e s c , d e
m u l t e ori face ma i m u l t d e c â t ori c e c a n o n t r u p e s c .
Dar d in pr ic in a n e s t a t o r n i c i e i s u f l e t u l u i o m e n e s c şi
a g r e u t ă ţ i i d e a c u n o a ş t e r e a l i t a t e a în s i n e a ei,
d u h o v n i c u l nu t r e b u i e s ă r e d u c ă t i m p u l d e p o c ă ­
in ţă , p â n ă c e c r e d i n c i o s u l nu p r o b e a z ă cu f a p t e
a d e v ă r u l p o c ă i n ţ e i s a l e . S a ul a zis c ă s e p o c ă i e ş t e 69,
p e c â n d în r e a l i t a t e nu s-a poc ăi t ; David s-a r u g a t d e

" I Sam. 15, 30.

54 I E R OM . N I C O D I M S A C H E L A R I E _______

p r o o r o c u l Matan c a să-l iert e, d a r nu a fost i e r t a t

p â n ă c e nu s-a s u p u s c a n o n u l u i s u f e r i n ţ e l o r , c ă p ă ­
t a t e în p r i g o n i r e a d e c ă t r e v r ă j m a ş i i lui70.
c^Un c a n o n i n t e l e c t u a l nu s t r i c ă nici c h i a r p e n ­
tru cei c e nu ş t i u c a r t e . Pr eot ul t r e b u i e s ă a i b ă c a t a ­
l o g a t ma i d in v r e m e un n u m ă r d e cărţi, d e d if e r it e
s o iu r i, pe c a r e s ă p o a t ă i m e d i a t s ă le r e c o m a n d e
c r e d i n c i o ş i l o r po tr i v it cu p a t i m i l e c a r e îi s t ă p â n e s c .
D e s i g u r că el n-o s ă p o a t ă d i s p u n e d e t o a t e c ă r ţ i l e
t r e b u i n c i o a s e la a ş a ceva, d a r s e p o a t e i n t e r e s a p e
la c r e d i n c i o ş i c e fel d e căr ţi a u , p e c a r e el s ă le
î n s e m n e z e şi c â n d a r e ne voie, s ă le r e c o m a n d e şi s ă
s p u n ă şi c i n e le a r e , ca s ă le p o a t ă î m p r u m u t a cel
c e a r e ne vo ie . C e l o r fără d e c u l t u r ă t r e b u i e s ă le
r e c o m a n d e c ă r ţ i l e c e l e m a i s i m p l e , ca: M â n t u i r e a
Pă c ă to ş il o r , Vieţile sfinţilor, a n u m i t e c ăr ţi d e p i e t a ­
te, ş.a. Cel c e nu p o a t e citi, s ă i s e r e c o m a n d e
a n u m i t e b r o ş u r i s c u r t e , p e c a r e s ă i le c i t e a s c ă
a l t c in e v a . De aici s e r e c o l t e a z ă un d u b l u folos: şi al
p e n i t e n t u l u i şi al cel ui ce a citit. O d a t ă m i n t e a l u m i ­
n a t ă , s e d i s c i p l i n e a z ă şi f a p t e l e şi s e c o r i j e a z ă , d a c ă
e a a p a r ţ i n e u n u i s u f l e t sincer.
d) O m ul nu e s t e n u m a i s u f l e t ci e s t e şi t r u p .
D u p ă c u m la î n f r i c o ş a t a J u d e c a t ă nu va fi r ă s p l ă t i t
n u m a i s u f l e t u l , ci şi tr upu l, t o t a ş a şi fa p t e l e p o c ă i n ­
ţei nu t r e b u i e s ă Ie facă n u m a i cu s u f le tu l ci şi cu
t r u p u l . De a c e e a c a n o n u l t r e b u i e s ă fie şi trupesc.
El s e î n d e p l i n e ş t e prin m il o s t e n i i şi prin o r i c e f a c e ­
re d e b in e fa ţă d e a p r o a p e l e 71. î n s ă d u h o v n i c u l s ă
b a g e b i n e d e s e a m ă , ca s ă nu fie şi aici î n ş e l a t d e
d u h u l cel r ă u al lă c o m i e i , c a r e e s t e r ă d ă c i n a t u t u r o r

’“ lis a m . 12, 10-14; 24, 10-25.

71Vezi: Faptele bune.
 PRAVILA BISERICEASCA 55

p ă c a t e l o r . Să nu d e a d r e p t c a n o n c a s ă a d u c ă la
b i s e r i c a lui, u n t d e l e m n , p â n z e t u r i , ş.a. , ci s ă d e a
a l t u i a , căci p r in a c e a s t a d ă d e b ă n u i t că s p e c u l e a z ă
c e l e s f i n t e 72.
Cel mai folositor c a n o n e s t e î n ţ e l e g e r e a şi pra c ti ­
c a r e a a d â n c i m i i cred in ţei o r to dox e , m il o s te n ia faţă
d e cei s ăraci, r u g ă c i u n e a , m e t a n i i l e şi înc hin ă ci unil e.
e) S f â n t u l A pos to l Favel z i c e că, „ o m u l fir es c
( t r u p e s c ) nu p r i m e ş t e c e l e a l e D uh u lu i Iui D u m n e ­
z e u , c ă c i p e n t r u el s u n t n e b u n i e ” (I Cor. 2, 14), „căci
cei c e s u n t d u p ă t r u p c u g e t ă c e l e a l e t r u p u l u i , ia r
cei c e s u n t d u h o v n i c e ş t i c u g e t ă c e l e a l e D u h u lu i lui
D u m n e z e u , d e o a r e c e d o r i n ţ a c ă r n ii e s t e m o a r t e , ia r
d o r i n ţ a D uh ul ui e s t e v ia ţă şi p a c e ; fi in dcă d o r i n ţ a
c ă r n i i e s t e v r ă j m ă ş i e î m p o t r i v a lui D u m n e z e u ”.
D u p ă c e s-a l u m i n a t c â r m a mi nţi i şi s e d i s c i p l i n e a z ă
f a p t e l e vo inţei, a c u m s ă v e d e m c u m s e c o m p l e c -
t e a z ă o m u l în c e e a c e nu p o a t e f a c e el în s uşi .
Cel m a i u ş o r c a n o n şi m a i d e v a l o a r e e s t e rugă­
ciunea. S u n t unii c a r e n-au s i m ţ u l a c e s t a , al r u g ă ­
ciun ii, j u s t i f i c â n d u - s e în d if e ri t e feluri, m a i a l e s
r a ţ i o n a l i s t . D uh o v n ic u l t r e b u i e să-i o b l i g e să-şi facă
c â t d e p u ţ i n ă r u g ă c i u n e . Să î n v e ţ e p e d e - r o s t a n u m i ­
t e r u g ă c i u n i s c u r t e şi a b s o l u t t r e b u i n c i o a s e . S ă facă
cel p u ţ i n c â t e 7-8 m e t a n i i , s a u î n c h i n ă c i u n i c â n d s e
c u lc ă . Să s t e a în g e n u n c h i la i c o a n ă 3-4 m i n u t e .
C e l o r învrăjbiţi s ă le d e a c a n o n c a s ă s e r o a g e şi
p e n t r u d u ş m a n i i lor. Dealtfel r u g ă c i u n e a p e n t r u
î m b l â n z i r e a v r ă j m a ş i l o r t r e b u i e s ă o facă o r i c i n e s-a
s u p ă r a t cu a p r o a p e l e s ă u 73.
15. S c r u p u l o ş i i - cei c e s u n t p r e a n ă v a ln i c i în

"Vezi: Darurile, Lăcomia.

" Vezi: Iertarea. Comp. Scara 28 f. 186.'
56 I EROM. NI CODI M SACHEL ARI E

f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e şi c e r c â t m a i m u l t c a n o n -
duhovnicul trebuie să chibzuiască bine situaţia
u n o r a st fe l d e c r e d i n c i o ş i şi s ă le d e a c a n o n n u m a i
c â t le e s t e lor d e folos, şi p o t să-l facă, în a ş a fel
î n c â t s ă nu c a d ă m a i tâ rz iu în p li c t i s e a l ă şi c h i a r în
d e f ă i m a r e d e c el e s fi n te . Unii d i n t r e a c e ş t i a , d a c ă
s u n t c o n d u şi de o m inte puţin clar-văzătoare, pot să
î n t r e b u i n ţ e z e f a p t e l e ev laviei în s c o p u r i e g o i s t e .
Duhovnicul nu tr e b u ie s ă ţină s e a m ă , în m a r e m ă s u ­
ră, d e n ă v ă l n i c i a lor, ci el t r e b u i e s ă s e f o l o s e a s c ă
d e a u t o r i t a t e a s a şi să-i c h e m e la a s c u l t a r e , căci e a
e s t e cel m a i b u n c a n o n . C in e ş t i e s ă s e î n f r â n g ă pe
s i n e p e n t r u î m p ă r ă ţ i a ce r u ri lo r, a c e l a a d u c e Iui
D u m n e ze u c e a mai m a re jertfă. însuşi Mântuitorul
S-a s u p u s a s c u l t ă r i i , p â n ă la m o a r t e , şi m o a r t e a p e
c r u c e , s p u n e S f â n t u l Pavel74. Căci s e î n t â m p l ă , d e
m u l t e ori, c a d in p r i c i n a s c o p u l u i lor e g o i s t , s a u a
n e s i n c e r i t ă ţ i i . D u m n e z e u s ă Ie a c o r d e o a s i s t e n ţ ă
h a r i c ă m i c ă , şi astfel, c ă z â n d în m a r i g r e u t ă ţ i ale
vieţii, s ă s e d e s t r a m e s u f l e t e ş t e m a i r ă u 75 d e c â t cei
c e m e r g p e o c a l e mijlocie. Ei t r e b u i e s c l ă m u r i ţ i c ă
t o t ce-i m u l t nu-i bu n. Diavolul, d a c ă nu p o a t e s f â ş i a
h a i n a s u f l e t u l u i prin p ă c a t e d i r e c t e a d i c ă prin
r ă z b o iu l cel de-a s t â n g a , a p o i s e s i l e ş t e s ă d e s t r a m e
t ă r i a d u h o v n i c e a s c ă prin e x t r e m a d r e a p t ă . R ă u t a ­
tea, cu c â t e s te a m e s t e c a t ă cu m ai m u lt adevăr, cu
a tâ t e ste m ai periculoasă.
Ei s ă nu facă m u l t c a n o n , c a D u m n e z e u s ă le
d e a m u l t e favoruri, nici s ă s e r o a g e p r e a m u l t , c a s ă
c a p e t e b u n u r i m a t e r i a l e s a u l a u d a o a m e n i l o r 76.

” Filip. 2, 8.
" Vezi: Deznădăjduirea.
mVezi: Rugăciunea, Pomenirile la sliţjbe.
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 57

T o a t e f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e t r e b u i e s c f ă c u t e
p e n t r u l a u d a lui D u m n e z e u .
Cândxpe ru g ă m pe n tru s ă n ă ta te , pentru ajutor
în o c u p a ţ i i l e n o a s t r e , p e n t r u l u m i n a r e a minţii şi
a l t e l e , noi n u m a i n e p r e z e n t ă m n e c a z u r i l e n o a s t r e
î n a i n t e a lui D u m n e z e u , c a Ia un t a t ă , î n s ă El n e d ă
n u m a i c e e a c e ş t i e El c ă n e e s t e d e folos, i n d i f e r e n t
d a c ă n e p l a c e s a u nu. De a c e e a un b ă t r â n s e r u g a
o d i n i o a r ă , z ic â n d : Doamne, de vo/esc, sau nu. Tu
mântuieşte-mă cum ştii, când îm i este de foi os prin
protejare, când trebuieşte prin certare.
Din felul c u m s e s u p u n astfel d e c r e d i n c i o ş i , s e
cu n o sc dacă au um ilinţa dreptei socoteli, sau su n t
stăpâniţi d e cugetul neascultării.
C e e a c e e s t e for ţa d i s c i p l i n a r ă şi p o l i ţ i e n e a s c ă
în d o m e n i u l s o c ia l a c e l a ş i rol îl j o a c ă şi c a n o n i s i r e a
în d o m e n i u l s p ir itu a l.
Cu t o a t e a c e s t e a , d u h o v n i c u l nu t r e b u i e s ă facă
m a r e u z d e a u t o r i t a t e a s a în c h ip e x a g e r a t , ci n u ­
m a i s ă s e s i l e a s c ă c a să-i c o n v i n g ă la î n f ă p t u i r e a
c e lo r ce Ie s u n t d e folos. Dacă ei nu a s c u lt ă , să-i la se
în s e a m a Pr o v id e n ţ e i d u m n e z e i e ş t i , c a r e d i s p u n e
d e n e n u m ă r a t e m i j l o a c e d e î n d r e p t a r e , şi p e n t r u cei
răi şi p e n t r u cei buni.
58 I EROM. NI C QDI M S A C H E L A R I E

întâiul Sobor E cum enic

Al d o i l e a S o b o r E c u m e n i c
 PRAVILA BISERICEASCĂ 59

IV. CÂTEVA C A TE G O R II D E P E N IT E N ŢI

1. P e n i t e n ţ i r u ş i n o ş i d e o b ic e i s u n t cei ti n e r i şi
c a r e nu s-au s p o v e d i t n i c i o d a t ă . Cu a c e ş t i a t r e b u i e
c a d u h o v n i c u i s ă s e p o a r t e b l â n d şî cu fa ţă ve s e lă ,
î n d e m n â n d u - i ca s ă î n l ă t u r e r u ş i n e a şi s ă nu tă in u -
i a s c ă p ă c a t e l e . Le d ă un m a r e c u ra j, a t u n c i c â n d
d u h o v n i c u l le p o v e s t e ş t e c e v a ca d e s p r e s i n e c ă
a t u n c i c â n d s-a d u s Ia s p o v e d a n i e d e p r i m a d a t ă , îşi
f ă c e a în c h i p u i r i , c ă c in e ş t i e c e o s ă z ic ă d u h o v n i c u l
c â n d va auzi c u t a r e s a u c u t a r e p ă c a t. Să p o v e s t e a s c ă
n u m a i d e s p r e p ă c a t e l e d e c a r e nu s c a p ă n i m e n i în
v ia ţă , iar nu d e s p r e p ă c a t e m a r i c a r e a r s m i n t i p e -
p e n i t e n t . S u n t unii d i n t r e c r e d i n c i o ş i c a r e s p u n
a l t o r a c e a u d i s c u t a t cu d u h o v n i c u l , şi a st fe l a r d a
prilej c a e x e m p l e l e d e î n c u r a j a r e s ă fie o p r i c i n ă d e
s c a n d a l . D e s p r e a n u m i t e p ă c a t e gre le , p e c a r e le-ar
b ă n u i c ă le-a f ă c u t c r e d i n c i o s u l r u ş i n o s , p o a t e s ă
p o v e s t e a s c ă c a d e s p r e altul, fă ră a p o m e n i v r e u n
n u m e c u m a c e l a s e r u ş i n a s ă le s p u n ă şi în c e l e d in
u r m ă şi-a c ă l c a t p e d u h u l cel r ă u al ruşinii şi le-a
mărturisit.
D u p ă s p o v e d a n i e , d a c ă d u h o v n i c u l nu a r e s i g u ­
r a n ţ a u n e i s p o v e d a n i i c o m p l e c t e , a t u n c i p o a t e să-l
m a i î n t r e b e c e e a c e s o c o t e ş t e c ă a r m a i p u t e a fi
î n t r e b a t , şi să-i a m â n e î m p ă r t ă ş a n i a , c h i a r d e a r fi
v r e d n ic . Să-l c h e m e la o a d o u a s p o v e d a n i e în tr -u n
t i m p c â t m a i a p r o p i a t . La d e s p ă r ţ i r e să-l î n d e m n e ,
c ă d a c ă a u i t a t ceva ne sp oved it, s ă vină şi să-i s p u n ă .
Dacă nu vine la t e r m e n u l fixat, - şi e bin e ca p e n i t e n ­
tul î n s u ş i să-şi fixeze termenul·, - a t u n c i e s e m n d e
60 IEROM. NICODIM SACHELARIE

n e s i n c e r i t a t e , d a c ă nu a i n t e r v e n i t o a r e c a r e pie dic i
s e r i o a s e . A d o u a o a r ă , d a c ă , î n g ă d u i e Pravila, p o a t e
s ă i s e d e a voie ca s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă . Deal tf el, ca
regulă g en erală , e bine să în treb e pe credincios:
ia tă e u d u p ă c e l e c e mi-ai s p u s , îţi d a u voie s ă te
î m p ă r t ă ş e ş t i , d u m n e a t a c e zici, poţi s ă t e î m p ă r t ă ­
ş e ş t i ? Din r ă s p u n s s e p o a t e v e d e a d a c ă e s t e î m p ă ­
c a t s u f l e t e ş t e , s a u nu. La u r m ă să-i s p u n ă a p ă s a t şi
p ă r i n t e ş t e : B a g ă d e s e a m ă , e u m i- am f ă c u t d a t o r i a
şi m - a m silit c a s ă „nu pleci n e v i n d e c a t ” c u m zice
pravila p e c a r e ţi-am citit-o la î n c e p u t ; d a c ă d u m ­
n e a t a nu v oi e şt i s ă te faci s ă n ă t o s , p ă c a t u l e s t e al
d u m i t a l e ia r n u al m e u . Dealtfel s u n t rari a c e i a p e
care-i s t ă p â n e ş t e o r u ş i n e n e b i r u i t ă .
2. Cei î n d r ă z n e ţ i d e ob ic e i s u n t a c e i p e n i t e n ţ i ,
c a r e nu a u o e d u c a ţ i e r e l i g i o a s ă şi c a r e s -a u o b i ş ­
n u i t cu p ă c a t u l în a ş a fel î n c â t nu-I m a i c o n s i d e r ă
a ş a d e grav, s a u s u n t cu i n i m a î m p i e t r i t ă . Pe a c e ş t i a
d u h o v n i c u l t r e b u i e să-i s f ă t u i a s c ă cu î n d e l u n g ă
r ă b d a r e şi b l â n d e ţ e . „Şi ro b u l D o m n u l u i nu t r e b u i e
s ă s e c e r t e , s f ă t u i e ş t e S f â n tu l Pavel, ci s ă fie b l â n d
cu toţi, în s t a r e s ă î n v e ţe p e toţi, plin d e Î n g ă d u i n ţ ă
r ă b d ă t o a r e . Să î n d r e p t e cu b l â n d e ţ e p e potri vnici,
în n ă d e j d e a c ă D u m n e z e u le va d a p o c ă i n ţ ă c a s ă
a j u n g ă la c u n o ş t i n ţ a a d e v ă r u l u i ”77.
P e n tr u o r i c e p ă c a t , d u h o v n i c u l t r e b u i e să-l în ­
t r e b e vesel, d u p ă regulil e c e r u t e , ca s ă a f l e c a u z e l e
p ă c a t e l o r şi s ă p o a t ă a-l c u n o a ş t e în t a i n e l e vieţii
lui. Şi n u m a i d u p ă c e a s p u s t o t c e a v e a d e s p u s ,
a b i a a t u n c i t r e b u i e să-i a r a t e g r a v i t a t e a p ă c a t e l o r
cu t o n a p ă s a t , c it in d la f ie c a r e p ă c a t c a n o a n e l e şi
v e r s e t e l e s c r i p t u r i s t i c e c a r e îi o s â n d e s c n e l e g i u i r e a .

" II Tim . 2, 24-25.

 PRAVILA BISERICEASCA 61

Să nu fie cu n e g l i j e n ţ ă f a ţă d e T a i n e l e vieţii c r e ş t i ­
ne, c ă c i d u p ă c u m B a l t a z a r b e n c h e t u i a în c e t a t e a
B a b i l o n u l u i fără d e grijă şi a fost c u p r i n s fă ră d e
v e s t e d e d u ş m a n i şi ucis, t o t a ş a p o a t e s ă s u r p r i n d ă
m o a r t e a p e o r i c e fiu al n e a s c u l t ă r i i . N e p ă s a r e a e s t e
un p ă c a t d e m o a rte , a s e m ă n ă t o r cu neglijenţa
b o l n a v u l u i o p e r a t , c a r e nu r e s p e c t ă d i e t a m e d i c u ­
lui, şi a st f e l îşi p i e r d e v ia ţa .
3. Cel c e îşi j u s t i f i c ă p ă c a t e l e într -un c h i p n e c u ­
vii nc ios , a c e l a t r e b u i e l ă m u r i t a s u p r a v r e d n i c i e i şi
n e v r e d n i c i e i o m u l u i , cu dovezi s c r i p t u r i s t i c e şi d in
Sfinţii Părinţi. A t i t u d i n e a d e p ă r i n t e n i c i o d a t ă nu
t r e b u i e s ă fie d e p ă ş i t ă d e t o n u l m u s t r ă r i l o r . P e n tr u
c a c i n e v a s ă ş t i e ca să-şi e c h i l i b r e z e b i n e a t i t u d i n e a
şi p r o c e d e u l în d u h o v n i c i e , t r e b u i e s ă c u n o a s c ă
b i n e l i t e r a t u r a p e d a g o g i c ă şi p s i h o l o g i c ă , a t â t c â t îi
este n ecesară spre orientare.
O m u l în v i r t u t e a vo in ţe i s a l e lib e re , îşi a r e în
m â n a Iui v ia ţa şi m o a r t e a s u f l e t u l u i s ă u . D u h o v n i ­
cul n u m a i îi a j u t ă c a s ă s e c u n o a s c ă p e s i n e , ia r
o b l i g a ţ i i l e c a r e s e i m p u n p e n i t e n t u l u i nu p o t d e p ă ş i
l ib e r a lui a c c e p ţ i u n e . D e z o r d i n e a u n e i j u s t i f i c ă r i
n e c h i b z u i t e , t r e b u i e v i n d e c a t ă prin e d u c a ţ i a care-i
li p s e ş t e . A c e a s t a s e face în p ri m u l r â n d p r in l u m i n a ­
re a min ţii; p e n t r u î n f ă p t u i r e a ei, d u h o v n i c u l t r e b u i e
să-i a m â n e t e r m e n u l d e î m p ă r t ă ş i r e cu t o a t ă î n d e ­
l u n g a r ă b d a r e c a s ă a i b ă t i m p să-l p o v ă ţ u i a s c ă şi
să-i d e a s ă c i t e a s c ă c ăr ţi c a r e i-ar l u m i n a c u m p ă n a
c u g e t u l u i . C h i a r p o a t e să-i c e a r ă un r e z u m a t Ia v r e o
c a r t e c a r e l-ar folosi m a i b in e , ca cu c h i p u l a c e s t a
s ă i s e Î n t i p ă r e a s c ă m a i b i n e în m i n t e .
4. S c r u p u l o ş i i
în t o a t e v r e m u r i l e D u m n e z e u a r â n d u i t a n u m i t e
62 I EROM. NI C ODI M SACHE LARI E

n a t u r i o m e n e ş t i . Cei cu a d e v ă r a t eviavioşi d i s p u n
d e o d e o s e b i t ă s e n s i b i l i t a t e r e l i g i o a s ă . Pe a c e ş t i a
D u m n e z e u i-a r â n d u i t c a s ă fie i n s t r u m e n t e d e
p r o p o v ă d u i r e în f a ţa lumii, l u m e c a r e s-a p u s în
s l u j b a p ă c a t u l u i . C h i a r în t i m p u l c â n d o r g a n i z a ţ i a
s o c i a l ă e s t e a t e e şi l u p t ă fă ţiş c o n t r a a d e v ă r u l u i
d u m n e z e i e s c , c a p e v r e m e a lui A h a b s a u a c o m u n i s ­
m u l u i d e azi, D u m n e z e u face d in cei cu a d e v ă r a t
eviav ioş i p u r t ă t o r i i voii S a le în faţa c e l o r r ă t ă c i ţ i 78.
S c r u p u l o ş i i s e d e o s e b e s c d e cei cu a d e v ă r a t
eviavioşi, prin fa p tu l că ei c o n s i d e r ă d r e p t p ă c a t e ,
a n u m ite fapte nevinovate, sau greşeli n e în s e m n a te .
Cei cu a d e v ă r a t eviavioşi d i s p u n d e o s e n s i b i l i ­
t a t e r e l i g i o a s ă d e o s e b i t ă , d a r a u şi p u t e r e a u n e i
î n ţ e l e g e r i t e m e i n i c e cu a j u t o r u l c ă r e i a ei p o t fa c e o
d i s t i n c ţ i e c l a r ă î n t r e o f a p t ă şi a l t ă f a p t ă , î n t r e
v i r t u t e şi p ă c a t .
Scrupuloşii, dimpo tr ivă , d i s p u n d e s e n s ib il it a te a
evlaviei, d a r nu dispun de puterea minţii, c a r e a r
p u t e a s ă a r u n c e o d e p l i n ă l u m i n ă p e s t e f a p t e l e vie ­
ţii. S e n s i b i l i t a t e a lor r e l i g i o a s ă d e p ă ş e ş t e p u t e r e a
d e c o n d u c e r e m i n t a l ă şi din a c e a s t ă p ric in ă ei „se
t e m d e frică u n d e nu e s t e frică”, c u m zice Psalm is tul .
Unii d i n t r e ei (d in t re s c r u p u l o ş i ) p o t fi şi m in ţi
b i n e î n z e s t r a t e , da r, din pri c in a u n e i educaţii reli­
gioase nechibzuite, p o t s ă a l u n e c e p e p a n t a u n e i
t e m e r i g r e ş i t e c u privire la f a p t e l e vieţii. F a ţ ă d e
a c e ş t i a d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă fie cu b ă g a r e d e
s e a m ă , şi s ă p r o c e d e z e cu î n d e l u n g ă r ă b d a r e . Deşi
unii s u n t f o a r t e s im p li în p u t e r e a lo r d e c u g e t a r e ,
t o t u ş i , s u f le tu l lor n ă v a ln i c d u p ă a d e v ă r u l vieţii
e v a n g h e l i c e , e s t e c a un p ă m â n t î n s e t a t d u p ă a p a

I împ. 19, 18; II Cor 4, 9.

 PRAVILA BISERICEASCA 63

vieţii celei c e r e ş t i . Cu t o a t ă s il in ţa lor, ei r ă m â n

a s e m e n e a cu n i ş t e copii c a r e d a u n ă v a lă cu d if e r i t e
î n t r e b ă r i , c a r e m a i d e c a r e m a i n e î n s e m n a t e . Deşi
felul lor d e a fi, în e x te r io r, nu e s t e ia î n ă l ţ i m e ,
t o t u ş i , vi a ţa lor i n t e r i o a r ă , ju d e ca tă după intenţie,
î n t r u n e ş t e t o a t e c o n d iţ ii le u n e i vieţi n e v i n o v a t e , p e
c a r e o f e r i c e ş t e E v a n g h e li a . Şi S f â n tu l Pavel cel
S i m p l u (Sfântul Pavel Pr ostul)79 a r e p a r t e d e a c e e a ş i
s f i n ţ e n i e , c a şi S f â n tu l A n t o n i e - d a s c ă l u l s ă u , şi
S f â n t u l A t a n a s i e cel Mare, a d m i r a t o r u l lor. D e o s e b i ­
r e a c o n s t ă , d o a r în a c e e a c ă S f â n t u l A n t o n i e şi
S f â n t u l A t a n a s i e cel Mare - a u a v u t p u t e r e s ă lu c r e z e
şi p e n t r u alţii, şi de c i prin a c e a s t ă m a n i f e s t a r e
e x t e r i o a r ă , ei s-au fă c u t m a i c u n o s c u ţ i şi a d m i r a ţ i
d e noi. Cel d e o c a l i t a t e in f e r io a r ă , o r i c â t d e r e d u s
a r fi el, d a c ă e s t e sincer ca un copii p o a t e s ă a i b ă
p a r t e d e o m a i s i g u r ă m â n t u i r e , d e c â t cei b i n e
î n z e s t r a ţ i şi p re g ă ti ţi . O a r e „ s ă r ă c i a d u h u l u i ” nu
e s t e c e a d i n t â i t r e a p t ă d in Fericirile e v a n g h e l i c e ?
Aceşti s ă r a c i ai d u h u l u i c i t e s c a n u m i t e c ăr ţi
r e l i g i o a s e p e c a r e le în ţ e l e g , d e m u l t e ori, d u p ă
literă. A c e a s t a e s t e o m a r e lipsă. S u n t c a z u r i c â n d
ei c a u t ă s ă î n t r e b e p e p r e o t d e s p r e a n u m i t e lu c ru ri
p e c a r e nu le p o t î n ţ e l e g e , s a u nu a u s i g u r a n ţ a
î n ţ e l e s u l u i lor. Pr eot ul , p e d e -o p a r t e o b i ş n u i t cu
o ri z o n t u l la rg al a t m o s f e r e i c u l t u r a l e ş c o l ă r e ş t i , p e
d e a l t ă p a r t e n e c u n o s c â n d b in e p r o b l e m e l e d e a m ă ­
n u n t religios, îi r e s p i n g e d e Ia î n c e p u t , c e e a c e e s t e
o m a re greşală. După cum m a m a , deşi este fem eie
b ă t r â n ă şi cu m i n t e a c o a p t ă , g â n g u r e ş t e cu c o p il u l
ei c a să-l î n v e ţ e s ă v o r b e a s c ă , t o t a ş a şi p r e o t u l , d e ş i
a ltul e s t e o r i z o n t u l v e d e r i l o r s a l e d e a n s a m b l u

™Vieţile Sfinţilor, 7 Martie.

64 IEROM. NICODIM SACHELARI E

te o l o g i c , t r e b u i e s ă s e c o b o a r e la î n ţ e l e g e r e a c r e ­
dinciosului, aşa cum a făcut însuşi Mântuitorul
Hris tos şi Ap ost olii Săi.
D e s i g u r c ă lucrul nu e s t e t o c m a i a ş a d e uşor;
d a r p r e o t u l , c a o s t a ş c a r e l u p t ă p u r u r e a p e frontul
m i s i o n a r al Bisericii, t r e b u i e să fie p r e g ă t i t în
a c e a s t ă d i r e c ţ i e , citind c e l e m a i d e s e a m ă c ă r ţ i a l e
misticii c r e ş t i n e , p e c a r e s ă c a u t e s-o şi t r ă i a s c ă a t â t
c â t îi î n g ă d u i e p ute ri le .
A t i t u d i n e a s e n i n ă şi z â m b i t o a r e e s t e s c u t u l cel
m a i d e s şi m a i cu folos u ti li z a t în ori c e d i s c u ţ i e cu
p ă s t o r i ţ i i s ă i; ba c h i a r şi cu cei d e a lt ă c o n f e s i u n e .
Să nu d e a r ă s p u n s u l i m e d i a t la î n t r e b ă r i l e c a r e i s e
p u n , ci s ă a ş t e p t e p â n ă c e t e r m i n ă d e d i s c u t a t
c h e s t i u n e a p u s ă , ca s ă v a d ă c e p ă r e r e a r e şi c r e d i n ­
c io su l, şi p e c e dovezi s e s p r ij in ă în a r g u m e n t ă r i l e
s a l e . Astfel d e c r e d i n c i o ş i , n u m a i a t u n c i s e d a u mai
u ş o r b ă t u ţ i , c â n d văd că şi p r e o t u l c u n o a ş t e c ă r ţi le
pe c a r e ei le-au citit, şi le t â l c u i e ş t e d u p ă î n ţ e l e s u l
Sf intei Sc ri p t u ri . C h ia r d a c ă m o m e n t a n nu v o i e s c
să-şi r e c u n o a s c ă s lă b i c i u n e a lor, totuşi·, d u p ă c e s-au
d e s p ă r ţ i t , ei s e g â n d e s c la c e l e d i s c u t a t e , şi, î n c e t u l
cu î n c e t u l , s e u m i l e s c în i n i m a lor. De a c e e a p r e o t u l
t r e b u i e s ă c a u t e î n t o t d e a u n a , ca d e s p ă r ţ i r e a s ă fie
b i n e v o i t o a r e , şi s ă î n d e m n e p e c r e d i n c i o s , c a a t u n c i
c â n d a r e t i m p şi s i m t e n e v o ia d e d is cu ţ ii l ă m u r i t o a ­
re în c h e s t i u n i d u h o v n i c e ş t i , s ă vină Ia el c ă c i el s e
s i m t e m u l ţ u m i t s ă d is c u t e cu o a m e n i d e felul a c e s t a .
în felul a c e s t a s e l e a g ă i n t im i tă ţ i s u f l e t e ş t i
dintr -o p a r t e şi dintr -al ta. Pr e o tu l s ă m e d i t e z e la
p r o c e d e u l M â n t u i t o r u l u i cu Z a h e u V a m e ş u l , cu
S a m a r i n e a n c a , cu f e m e i a c e a p ă c ă t o a s ă , ş.a.
D u h o v n ic u l a r e , u n e o r i , prilejul s ă d i s c u t e cu
scrupuloşiîncăpăţânaţi. A c eş tia t r e b u i e s c t r a t a ţ i cu
 PRAVILA BISERI CEASCĂ G5

o î n g ă d u i n ţ ă d e fier; fi i n d c ă cei r e s p in ş i b r u t a l , d e
c e l e m a i m u l t e ori îşi p ie rd î n c r e d e r e a în d u h o v n i c ,
şi a p u c ă p e o cale croită d u p ă capul lor, h r ă n in d u -s e
din cititul c ă r ţ i l o r d e p i e t a t e , izolat d e c o m u n i t a t e a
b i s e r i c e a s c ă . De m u l t e ori prin a t i t u d i n e a p u ţ i n
p ă rin te a s c ă , preotul d ă credinciosului impresia că
nu a r e s i m ţ u l evlaviei t r e b u i t o a r e u n u i p ă r i n t e
d u h o v n i c e s c , ci t r a t e a z ă lu c ru ri le Bisericii n u m a i c a
un f u n c ţ i o n a r , iar nu c a un a p o s t o l şi is pra vni c al
T a i n e l o r lui D u m n e z e u . Atunci c r e d i n c i o s u l c a p ă t ă
un fel d e d i s p r e ţ faţă d e slujitorii Bisericii, şi astf el
s e p ie r d s u f l e t e ş t e c e l e m a i a l e s e e l e m e n t e a l e e v l a ­
viei c r e ş t i n e . Un astf el d e c r e d i n c i o s e s t e , a d e s e a ,
e x p u s s ă c a d ă p r a d ă î n ş e l ă c i u n i i s e c t a r e . Zică
o r i c i n e c e o vrea, d a r c re ş ti n i i cei c e s- au d e s p r i n s
d e la t r u n c h i u l Bisericii, şi a u t r e c u t la s e c t a n ţ i ,
s u n t s u f l e t e r e l i g i o a s e n o b il e , c a r e n-au fost h r ă n i t e
la t i m p şi s u f i c i e n t d e ispravnicii bis e r ic e ş ti . Ci ne a
a v u t prilejul ca s ă d i s c u t e intim şi f r ă ţ e ş t e cu astfel
d e o a m e n i , a p u t u t c o n s t a t a la cei m a i mu lţi a c e s t e
lucruri.
5. Una din lipsu ril e d e c ă p e t e n i e a l e u n u i p r e o t
e s t e lipsa de a cunoaşte cărţile de pietate ortodoxă.
Prin cip iile t e o l o g i c e s e a s e a m ă n ă cu s c h e l e t u l u n u i
o m , c a r e nu s e p o a t e n u m i a d e v ă r a t o m , d a c ă nu
a r e c a r n e a c a r e s ă d e a p u t e r e a d e via ţă o m e n e a s c ă .
D u p ă c u m r a m u r i l e p o m u l u i nu p o t s ă f a c ă fr uct e,
t o t a ş a şi pr inc ipi il e g e n e r a l e nu p o t rodi d i r e c t o
tr ă ir e d u h o v n i c e a s c ă . C e e a c e s u n t m u g u r i i p e n t r u
p o m , a c e l a ş i rol îl a u şi l i t e r a t u r a m i s t i c ă p e n t r u
evlavia c r e ş t i n ă . Principiile g e n e r a l e s u n t a b s o l u t
n e c e s a r e d a r nu s u n t to tu l; e le o r i e n t e a z ă d a r nu
d e s ă v â r ş e s c . „Plinirea legii şi a p r o f e ţ i l o r ” o face
n u m a i v i a ţ a f i e rb in t e iz v o râ tă din c u g e t a r e a trăirii
66 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

m i s t i c e . C hi a r S f â n t a S c r i p t u r ă s e o c u p ă f o a r t e
p u ţ i n cu s p e c u l a ţ i a ; t o a t e p ri nc ip iil e ei s u n t s i m p l e
şi p r o f u n d e c a linia o r iz o n tu lu i, c a r e î m b i n ă d e o p o ­
trivă c e r u l şi p ă m â n t u l , t r u p u l şi s u f le tu l.
C r e d in c i o ş ii s e s e s i z e a z ă d e a c e a s t ă lip să şi cu
privire la ei şi cu privire la p r e o t u l î n s u ş i . Li psa lor
d e o r i e n t a r e o j u s t i f i c ă , p e d r e p t s a u p e n e d r e p t , cu
s u v e r a n u l d i s p r e ţ c ă î n ţ e l e p c i u n e a lumii a c e s t e i a
e s t e n e b u n i e la D u m n e z e u . Mulţi, î n s ă , c a u t ă să-şi
c o m p l e c t e z e a c e s t e lipsuri prin citit. Preotul, printr-un
p r o c e d e u p u ţ i n c u g e t a t la să s ă s e v a d ă d in p a r t e a
Iui un s e v e r d i s p r e ţ faţă d e l i t e r a t u r a evlaviei b i s e r i ­
c e ş t i , l u c ru c a r e îi s c a n d a l i z e a z ă p e c r e d i n c i o ş i . Ei
b i n e , c l e r i c u l 80 c a r e c a d e într-o a st fe l d e n e c h i b z u i n -
ţă cu g r e u va ma i p u t e a s ă a p r o p i e d e ei p e astf el d e
credincioşi.
Prin u r m a r e , c re d i n c i o ş i i c a r e s u n t s t ă p â n i ţ i d e
o a d â n c ă p u t e r e d e via ţă m i s ti c ă , t r e b u i e s c ocrotiţ i
cu m u l t ă b ă g a r e d e s e a m ă . Pe cei s la b i în p u t e r e a
d e î n ţ e l e g e r e t r e b u i e să-i t r a t e z e ca p e n i ş t e cop ii,
c u m z ic e a S f â n tu l Pavel c o r i n te n il o r, h r ă n i n d u - i cu
l a p t e l e î n g ă d u i n ţ e i şi al povăţuirii. în c a z u l c â n d s e
vo r g ă s i şi d i n t r e cei c r e d i n c i o ş i s t ă p â n i ţ i d e d u h u l
î n c ă p ă ţ i n ă r i i , p e a c e ş t i a să-i s f ă t u i a s c ă şi azi, şi
m â i n e , şi î n t o t d e a u n a , cu o l a r g ă b u n ă t a t e d e
s u f l e t . Apoi să-i t r i m i t ă şi la alţi p r e o ţ i cu c a r e s ă
d i s c u t e , riici în tr -u n c az nu t r e b u i e s c a l u n g a ţ i ,
p e n t r u moti vul s c r u p u l o z i t ă ţ i i lor re li g io a s e .
6. C a n d i d a ţ i i la h i r o t o n i e t r e b u i e s c c e r c e t a ţ i
d u p ă S c r i p t u r ă , D o g m e şi c a n o a n e . S f â n tu l Pavel
s p u n e c ă nu t r e b u i e s ă s e p u n ă d e g r a b ă m â i n i l e pe

“ „Intre popor şi belferi (trufaşi) nu avem decât dialogul surzilor”,

extras din cartea „Cine suntem”, a lui Dan Puric, ed. Platytera,
 PRAVILA BISERICEASCĂ 67

c i n e v a , fără d e o c e r c e t a r e s e r i o a s ă , ca nu c â n d v a
s ă s e i n t r o d u c ă e l e m e n t e rele în s l u j b a D o m n u l u i .
D u h o v n ic u l c a r e p r o c e d e a z ă cu n e g l i j e n ţ ă la c e r c e ­
t a r e a c a n d i d a ţ i l o r la h i r o t o n i e , s e f a c e p ă r t a ş la
p ă c a t e l e lor, d a c ă nu la c el e d e j a f ă c u t e , a p o i la c e l e
c e le vor face a c e ş t i a în viitor. P ă c a t e l e c el e f ă c u t e
s u n t indiciul c e lo r viitoare, a ş a d u p ă c u m în m a t e m a ­
tici, d o u ă p u n c t e c u n o s c u t e , d a u p e al t r e i l e a în
linie d r e a p t ă .
Ei bine , p e n t r u a s e c u n o a ş t e b i n e s t a r e a s u f l e ­
t e a s c ă a c a n d i d a t u l u i , el t r e b u i e să-şi facă o s p o v e ­
d a n i e g e n e r a l ă , d in c o p i l ă r i e şi p â n ă în p r e z e n t . Un
a stf el d e p e n i t e n t nu s e c e r c e t e a z ă n u m a i c a s t a r e
s u f l e t e a s c ă p e r s o n a l ă , ci şi ca o m d e m i s i u n e socia lă.
Clericul e s t e un r e p r e z e n t a n t al lui D u m n e z e u
faţă d e o a m e n i , şi al o a m e n i l o r în fa ţ a lui D u m n e ­
z e u . El e s t e , prin e x c e l e n ţ ă , o m al s o c i e t ă ţ i i c r e ş t i ­
n e . I n te ri o r u l, e d r e p t , c o n d u c e e x t e r i o r u l , d a r d e
m u l t e ori in t e r i o r u l p o a t e fi m a s c a t d e d u h u l cel r ă u
al î n ş e l ă c i u n i i . De a c e e a S f â n t a S c r i p t u r ă şi C a n o a ­
n e l e i m p u n o c e r c e t a r e a m ă n u n ţ i t ă nu n u m a i la
s c a u n u l s p o v e d a n i e i , ci şi o v e ri fi c a re cu a j u t o r u l
a p r e c i e r i l o r s o c i a l e 81.
P e n tr u a c e s t e mo tiv e, c a n d i d a t u l t r e b u i e să-i fie
d u h o v n i c u l u i un vechi fiu d e s p o v e d a n i e . Astăzi,
e s t e g ra v p r o c e d e u l d e a t r i m i t e p e c a n d i d a t la u n
d u h o v n i c s t r ă i n , c a r e nu a r e nici o c u n o ş t i n ţ ă d e
situaţia socială a candidatului, sp re a se spovedi ca
s ă s e h i r o t o n i s e a s c ă . Ce p o a t e c u n o a ş t e un d u h o v ­
nic, fie el c h i a r g e n i u , într-o j u m ă t a t e d e o r ă , s a u
c h i a r c â t e v a o r e d e c o n t a c t cu p e n i t e n t u l , în c a z u l

2008. (n.ed.)
Sf. Vasile 89: Hirotonia; Sf. Simeon Tes. V. 168.
68 I EROM. NI CODI M SACHE LARIE

n o s t r u , i n t e r e s a t d e a c ă p ă t a voie p e n t r u h i r o t o ­
nie!? riici p r o o r o c u l Eiisei n-a c u n o s c u t i m e d i a t pe
u c e n i c u l s ă u că e s t e î n ş e l ă t o r , d a r ă m i t e u n o m
o b iş n u it ! S u b d e n u m i r e a u n u i p ă c a t s e p o a t e î n ţ e l e ­
ge o faptă uşoară, d a r tot s u b a ceeaşi d e n u m ire
p o a t e fi o m a r e n e l e g i u i r e , un p ă c a t d e m o a r t e , d e
ex. clevetirea, în g e n er al , nu e s t e un p ă c a t d e m o a r t e .
D ar prin c le ve tir e c in e v a p o a t e s ă facă pe a p r o a p e l e
c a să-şi p i a r d ă o s i t u a ţ i e , s a u să-l a r u n c e în d e z n ă ­
d e j d e şi s i n u c i d e re , s a u să-l t â r a s c ă la c o n d a m n a r e a
la m o a r t e . C a n d i d a t u l (Ia h ir o t o n ie ) p o a t e s p u n e :
a m clevetit, - şi zice a ş a , p u r şi s i m p l u - d u h o v n i c u l
îl c o n s i d e r ă c a un p ă c a t l e s n e d e ie rt a t, p e c â n d în
r e a l i t a t e el e s t e un p ă c a t d e m o a r t e , l a t ă d e c e
d u h o v n i c u l t r e b u i e să c u n o a s c ă pe c a n d i d a t şi din
opinia publică.
P e n t r u c a u n d u h o v n i c s ă c u n o a s c ă b i n e p e un
c a n d i d a t Ia h i r o t o n i e , t r e b u i e să-l c u n o a s c ă , d a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , c h i a r din c l a s a î n t â i a d e s e m i n a r , şi
p â n ă la v r e m e a h iro to ni ei . Es te o m a r e g r e ş a l ă că
s i t u a ţ i a d e d u h o v n i c în s e m i n a r i i s e c o n s i d e r ă c a o
f u n c ţ i u n e d e bi ro u, pe c a r e o p o a t e o c u p a o lu nă ,
un a n , nu i m p o r t ă c â t tim p. C h i a r î n v ă ţ ă m â n t u l
s u f e r ă c â n d pr of es or ii s e s c h i m b ă în f ie c a r e a n (e s te
şi a s t a o l u c r a r e a m a s o n e r i e i ) , cu c â t m a i m u l t a r
t r e b u i s ă s e ţi n ă s e a m ă c a un d u h o v n i c s ă fie l e g a t
d e o ş c o a l ă un t i m p c â t m a i î n d e l u n g a t . Nu s e ţi n e
s e a m ă c ă î n t r e d u h o v n i c şi fiii săi d e s p o v e d a n i e
t r e b u i e s ă fie o l e g ă t u r ă i n t i m ă şi c o n t i n u ă . în c az u l
c â n d un c a n d i d a t la h i r o t o n i e a a v u t m a i m u l ţ i
d u h o v n i c i , în t im p u l s tudiilo r, a r tr e bu i s ă c e a r ă d e
la toţi, p e n t r u t o t ti m pul d e s tu dii, dovezi d e s p r e
s t a r e a lui m o r a l ă , căci n u m a i a ş a s - a r fa c e o
e x a m i n a r e c o m p l e t ă d u p ă p r e s c r i p ţi il e c a n o n i c e .
 PRAVILA BISERICEASCA 69

D acă s - a r stab ili un a st fe l d e p r o c e d e u , c a n d i d a ­

ţii s e m i n a r i ş t i a r u m b l a cu ma i m u l t ă b ă g a r e d e
s e a m ă , şi s - a r g â n d i m a i s e r i o s Ia s i t u a ţ i a lor m o r a ­
lă d e viitori clerici. S-ar i n t e r e s a ma i î n d e a p r o a p e
d e s p r e d a t o r i i l e c a r e a p a s ă p e u m e ri i u n u i cleric.
Din p r i c i n a lipsei d e c o n t r o l , unii clerici a j u n g în
c o n f l i c t cu p re s c ri p ţi il e s c r i p t u r i s t i c e , d o g m a t i c e şi
c a n o n i c e . Din pri c in a c ă nu v o i e s c s ă r e n u n ţ e la
s c ă z ă m i n t e l e lor, (la s l ă b i c i u n i l e lor), p r o f i t â n d d e o
la r g ă î n g ă d u i n ţ ă , d e f a i m ă r â n d u i e l i l e c a n o n i c e
care-i s a n c ţ i o n e a z ă , z i c â n d c ă a c e l e c a n o a n e nu
m a i c o r e s p u n d v r e m u r i l o r d e astă zi ! D acă a r fi, d e
la î n c e p u t , u n c o n tr o l s e r i o s s u s ţ i n u t în c u r s u l vieţii
d e o d i s c i p l i n ă s e v e r ă , a t u n c i c a n d i d a ţ i i clerici s-a r
g â n d i s e r i o s , d e Ia î n c e p u t , d a c ă s u n t în s t a r e s ă
d u c ă p e u m e r i i lor n o b i l a s a r c i n ă a p r e o ţ i e i . De
a ceea, duhovnicul trebuie să întrebe pe c a n d id a t
d a c ă , în c a z d e m o a r t e a p r e o t e s e i , e s t e c a p a b i l s ă
r e s p e c t e n e ş t i r b i t f ă g ă d u i n ţ a c a s ti tă ţi i c l e r i c a l e 82.
Duhovnicii c a r e p r o c e d e a z ă cu n e g l i j e n ţ ă nu vor
s c ă p a d e o s â n d a d r e p t e i j u d e c ă ţ i la z i u a c e a m a r e a
î n t r e b ă r i l o r . „Vai d e cel c e fa ce lucrul D o m n u l u i cu
lenevire”, zice profetul Ie remi a. (48,10. n e a s c u l t a r e a ) .
7. Clericii, fie ei p re o ţi , fie a r h i e r e i , în v ia ţa lor
d e o a m e n i - p u r t â n d t r u p şi v ie ţu in d în l u m e , p o t
gre şi s u b di fe ri t e f o r m e . Potrivit cu î n v ă ţ ă t u r a
M â n t u i t o r u l u i , c ă celui c e i s-a d a t m ult, m u l t i s e va
c e r e , s a u s l u g a c a r e a ş t i u t v o ia s t ă p â n u l u i s ă u şi
n-a î n d e p l i n i t - o , s e va b a t e m u l t 83, g r e ş e a l a u nui
cleric s e s o c o t e ş t e m u l t m a i gravă d e c â t a unui
c r e d i n c i o s d e râ n d .

“ Vezi, Recăsătoria preoţilor, Curvia clericului. Preoteasa.

“ Vezi: Ştiinţa.
 70 I EROM. NI CODI M S A C H E L A R I E

El, prin po z iţ ia s a , a r e fericita o c a z i e s ă s e h r ă ­

n e a s c ă p u r u r e a cu T a i n e l e Bisericii, şi s ă c u g e t e
i n t e n s la î n f ă p t u i r i l e t a i n i c e a l e P r o v i d e n ţ e i d u m n e ­
z e ie ş ti . D a că f a p t e l e îl a r a t ă altfel d e c â t c u m t r e b u i e
s ă fie, a c e a s t a e s t e o d o v a d ă d e n e c r e d i n ţ ă .
In u n e l e caz uri , clericii g r e ş e s c cu t o a t ă p a z a d e
sine. A cea st a provine a d e s e a ori din pricina une i vie­
ţuiri n e s i n c e r e , s a u d in c a u z a o s â n d i r i i şi a p r e c i e r i i
g r e ş i t e a a p r o a p e l u i . S f â n t u l Pavel z i c e a „Cu Harul
lui D u m n e z e u s u n t c e e a c e s u n t ”. Clericul nu p o a t e
fa c e n i m i c fără d e Harul lui D u m n e z e u . C â n d s e
f a c e v i n o v a t d e p ă c a t e m a ri şi nu s e p o c ă i e ş t e , i s e
rid ic ă Harul lui D u m n e z e u 81, ca lui Petru, şi o d a t ă
r ă m a s n u m a i cu p u t e r i l e s a l e p ro pri i, el s e r o s t o ­
g o l e ş t e în p ă c a t c u m c a d e m ă r u l p u t r e d din p o m .
D a c ă e s t e since r, is p i t i r e a lui îl i n s t r u i e ş t e c a s ă ş t i e
c u m s ă î n d r e p t e şi s ă c o m p ă t i m e a s c ă p e a p r o a p e l e
c a r e p ă c ă t u i e ş t e . „Cine a g u s t a t a m a r u l ş t i e ce-î
z a h ă r u l ”, a t â t p e n t r u s i n e c â t şi p e n t r u alţii. Un
lu c r u t r e b u i e o b s e r v a t : Cei s i n c e r i şi s t ă p â n i p e
s i n e , în g e n e r a l v o r b i n d , nu c a d în p ă c a t e c a te ri s î-
t o a r e , ci t o t în p ă c a t e m a i m a ri s a u m a i mici, d a r
l e s n e i e r t ă t o a r e 85.
D uh ov ni c ul t r e b u i e s ă a i b ă în m i n t e a lui t o a t e
a c e s t e a cu d e s t u l ă c l a r i t a t e . î n g ă d u i n ţ a p e c a r e
t r e b u i e s-o facă la s p o v e d a n i a u n u i cleric, t r e b u i e s ă
nu d e p ă ş e a s c ă c a d r u l p r e s c r i p ţ i i l o r c a n o n i c e , şi s ă
nu p r o c e d e z e d u p ă b u n u l s ă u plac, căci el nu f a c e
j u d e c a t a lui c a o m , ci a lui D u m n e z e u . El t r e b u i e s ă
ş t i e c ă P r o v i d e n ţ a î n g ă d u i e u nui c le r ic s ă c a d ă în
a n u m i t e p ă c a t e , c a r e nu-l d e z b r a c ă d e d a r u l preo-

MVezi: Sf. Macarie, Omilii Duhovniceşti XV, 24.

"Vezi: Sărutatul, Preoţia, Curvia clericului, Liturghisirea. ş.a.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 71

ţiei, p e n t r u a-1 i n s t r u i şi c a n o n i ş i , s p r e a s e p u t e a
l u p t a m a i d e p a r t e l u p t a c e a b u n ă , c u m zice S f â n t u l
Pavel. Cel c e c a d e în p ă c a t e c a t e r i s i t o a r e , a c e l a a
fost d e m a i î n a i n t e l e p ă d a t d e Ia p r e o ţ i e , a ş a c u m a
fost S a u l d e la î m p ă r ă ţ i e , p e n t r u t ă i n u i t e l e lui p ă ­
c a t e n e m ă r t u r i s î t e . Es te im p o s ib il ca un s u f l e t a
c ă r u i grijă e s t e l ă s a t ă în s e a m a lui D u m n e z e u ,
a c o p e r i t c o n t i n u u d e Ha rul ta inic, c a r e v i n d e c ă p e
c e l e s l a b e şi î n t ă r e ş t e pe c e le n e p u t i n c i o a s e , s ă fie
l ă s a t (de D u m n e z e u ) s ă c a d ă în p ă c a t e d e m o a r t e ,
î n g ă d u i n ţ a d u h o v n i c u l u i s ă nu fie c o n d u s ă d e na iv i­
t a t e , şi s ă i s e p a r ă c ă e s t e a-tot p u t e r n i c în e x e r c i ­
ţiul fu n c ţi u n ii s a l e 86. D a că el Î n d r ă z n e ş t e s ă d e z l e g e
pe a c e l a pe c a r e D u m n e z e u l-a l e p ă d a t , a t u n c i şi el
s e va p i e r d e s u f l e t e ş t e , ca un p ă r t a ş la p ă c a t e s t r ă ­
ine. C h i a r Moise şi llie d e s- a r r u g a 87 p e n t r u un
a s tf e l d e cleric, nu va fi i e r t a t d e D u m n e z e u , fi i n d c ă
d r e p t a t e a d u m n e z e ia s c ă este su v e ra n ă peste orice
f a p t ă a milostivirii o m e n e ş t i .
De a c e e a , d u h o v n i c u l t r e b u i e s ă b a g e b i n e d e
s e a m ă ce face: p e c i n e îl d e z l e a g ă c a n o a n e l e să-l
d e z l e g e şi el, p e c i n e îl c a n o n i s e s c , să-l c a n o n i s e a s -
c ă şi el, p e c i n e îl o p r e s c d e Ia p r e o ţ i e să-l o p r e a s c ă
şi el, p e c i n e îl c a t e r i s e s c , c a t e r i s i t să-I s o c o t e a s c ă 88.
O b ic ei u l i n t r o d u s , p e a l o c u r e a , d e a citi n u m a i
molitfa c e a m a r e d e d e zl e ga re , ti m p în ca re , p e n i t e n ­
tul c le r ic îşi e n u m ă r ă în g â n d p ă c a t e l e , e s t e f o a r t e
g r a v ă , c ăc i d u c e la i m o r a l i t a t e . Prin a c e s t p r o c e d e u ,
s e î n ă b u ş ă c o n ş t i i n ţ a u n e i p o c ă i n ţ e s i n c e r e , şi s e
î n c u r a j e a z ă p ă c a t u l fără d e nici o o p r e l i ş t e . Ea s e

mLev. 19, 14-18; Deut. 25, 1; Duhovnicia,Canonisirea.

“ Vezi: Pomenirile la slujbă. Miridele. ş. a.;
“ Citeşte c. 1. a S. VII ecum., Ia cuvântul: Tradiţia.
72 IEROM. NICODIM SACHELARI E

c i t e ş t e n u m a i ia î n c e p u t u l Pos tul ui Mare, s a u în a l t e

posturi, ca un fel d e a m n i s t i e g e n e r a l ă , p e n t r u p ă c a ­
t e l e mici, în u r m a c ă r e i a s e s t a b i l e ş t e î m p ă c a r e a
f r ă ţ e a s c ă , iar nu p e n t r u a s u p l i n i s p o v e d a n i a
p ă c a t e l o r v r e d n i c e d e o s â n d ă 83.
Clericul d a c ă a r e ne voie, s e p o a t e s p o v e d i c h i a r
în f ie c ar e zi; iar d a c ă v i e ţ u i e ş t e cu d e s t u l ă s t ă p â n i r e
d e s i n e şi cu î m p ă c a r e s u f l e t e a s c ă , d e ş i s l u j e ş t e
a d e s e a , s e p o a t e s p o v e d i la 3-4 s ă p t ă m â n i o d a t ă ,
căc i: „Nimic n e c u r a t nu va i n t r a ” î n a i n t e a D o m n u ­
lui, ci n u m a i „cei ce îşi s p a l ă h a i n e l e , c a s ă a i b ă
d r e p t la p o m u l vieţii, şi s ă in tr e p e po rţ i le c e t ă ţ i i ”
V eşnicului D u m n e z e u ! 90.

Al tr e ile a S o b o r E c u m e n i c

Vezi: Duhovnicia, Caterisirea, Afurisirea, Anatema.

Apoc. 21, 27: 22, 14: Sf. Simeon Tes. IX, 10-13.
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 73

V. S E C R E T U L SP O VE D A NI EI

1. Din p u n c t d e v e d e r e n a t u r a l , s e c r e t u l
s p o v e d a n i e i s e î n t e m e i a z ă p e l e g ă t u r a in ti m i tă ţ ii
s u f l e t e ş t i , c a r e s e î n c h e a g ă î n t r e is p ra v n ic u l t a i n e i -
d u h o v n i c u l , - şi î n t r e b e n e f i c i a r u l ei - p e n i t e n t u l .
D acă î n t r e doi p r ie te n i, d i v u l g a r e a i n t i m i t ă ţ i l o r
p o a t e p r o v o c a n e î n ţ e l e g e r e şi r ă c e a l ă s u f l e t e a s c ă ,
cu c â t m a i m u l t î n t r e doi inşi, c a r e , p e s t e i n t i m i t a ­
tea seriozităţii n a tu ra le, s e a ş te r n e le g ă m â n tu l
t a i n i c al du h o v n ic îe i!
P o a t e n i m i c nu d ă u n e a z ă m a i rău u n u i d u h o v ­
nic d e c â t u ş u r ă t a t e a mi nţi i lui. Isus, fiul lui Sir ah,
s f ă t u i e ş t e p e or ic e c r e d i n c i o s : „ N ic io d a tă nu s p u n e
a l t o r a c e e a c e ai a u z i t şi cu n i m i c nu vei fi p ă g u b i t ”.
Iar m a i d e p a r t e v o r b e ş t e şi m a i a p ă s a t p e n t r u
p ă s t r a r e a t a i n i c u l u i s e c r e t : „Auzit-ai v re o t a i n ă ? Să
m o a r ă o d a t ă cu tine! î n d r ă z n e ş t e , că nu te va s p a r g e
c a s ă i a s ă di n ti n e ! ”91. Iar S f â n t u l l o a n S c ă r a r u l
zice: „ Su fle tu l cel c e nu şi-a p ă z i t t o c m e a l a , şi-a
p â n g ă r i t d u h u l ”92.
2 - M e m o r ia o r i c ă r u i d u h o v n i c t r e b u i e s ă fie un
m o r m â n t p e n t r u t o t c e e a ce-i a u d u r e c h i l e în s c a u ­
nul s p o v e d a n i e i . T a i n a î n s ă ş i e s t e t a i n ă şi a n g a j e a ­
ză în s i n e a ei la t ă i n u i r e a a t o t c e e s t e p ă c a t p â n ă la
d i s t r u g e r e a o m u l u i vechi. D iv ulg a re a p ă c a t e l o r d e
Ia s p o v e d a n i e e s t e o t r ă d a r e , a s e m ă n ă t o a r e cu
n e c i n s t i r e a c e l o r s fi n te , cu ierosilia. Ea e s t e un

'"Sirah 19, 6-9.

^ Scara 27.
74 I EROM. N I C O D I M S A C H E L A R I E

p ă c a t c o n t r a iubirii d e a p r o a p e l e , fă ră d e c a r e
n i m e n i nu va p u t e a v e d e a p e D o m n u l ; u n a st fe l d e
d u h o v n i c s e p e d e p s e ş t e g r e u şi d u p ă pravilă şi
d u p ă leg ile civile. Vezi: Duhovnicia.

Al p a t r u l e a S o b o r E c u m e n i c

S f â n tu l G ri g o r ie al T e s a l o n i c u l u i
 PRAVILA BISERICEASCA 75

P A R T E A Π -a

VI. S L U J B A S P O V E D A N I E I

D u ho vn ic ul t r e b u i e s ă c h e m e n u m a i c â t e u n
c r e d i n c i o s p e n t r u s p o v e d a n i e . Molitfa p o a t e s-o f a c ă
la m a i mu lţi c r e d i n c i o ş i d e o d a t ă . S e c a d e s ă s e
Î m b r a c e cu e p i t r a h i l u l şi felonul. La ne voie , p o a t e
s p o v e d i şi n u m a i c u e p it r a h il u l c â n d e s t e în a f a r ă
d e Biserică.
Bine este cuvântat Dum nezeul nostru... îm pă­
rate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Slavă..., Şi
acum .... Prea Sfântă Treime..., Doam ne mHuleşte,
(de 3 ori)..., Slavă..., Şi acum..., Tatăl nostru... Că a
Ta este împărăţia...
Doam ne miluieşte, (de 12 ori). Slavă... Ş i acum...
Veniţi să ne închinăm... Psalm ul 50: Miluieşte-mă
Dum nezeule... (A poi troparele).
N il u i e ş t e - n e p e noi, D o a m n e , m i l u i e ş t e - n e pe
noi, c ă n e p r i c e p â n d u - n e d e nici un r ă s p u n s , a c e a s t ă
r u g ă c i u n e a d u c e m Ţie, ca u nui S t ă p â n , noi p ă c ă t o ­
şii robii Tăi, m i l u i e ş t e - n e p e noi.
Slavă...
D o a m n e m i l u i e ş t e - n e pe noi, c ă î n t r u T i n e a m
n ă d ă j d u i t , nu Te m â n i a s p r e noi fo a rt e , nici nu
p o m e n i fără -de -leg ile n o a s t r e , ci c a u t ă şi a c u m c a
un Milostiv, şi n e i z b ă v e ş t e p e noi d e v r ă j m a ş i i
n o ş t r i , c ă Tu e şt i D u m n e z e u l n o s t r u , şi noi s u n t e m
76 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

p o p o r u l Tău , toţi lucrul m â i n i l o r Tal e şi n u m e l e Tă u

chemăm.
Şi acum...
Uşa milostivirii deschide-o no uă . B in e cu vâ nta tă
n ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u Fecioară, ca s ă nu pierim cei
c e n ă d ă jd u i m într u tine, ci să n e m â n t u i m prin Tine
din nevoi, că Tu eşti m â n tu ir e a ne am u l u i creştinesc,

D om n ulu i să ne rugăm !
1. D u m n e z e u l e M â n tu i to ru l n o s t r u . C a r e prin
mijlocirea pro or ocu lu i Tău n a t a n ai d ă r u i t lui David,
c a r e s-a p o c ă i t , i e r t a r e d e p ă c a t e l e lui, şi ai p r i m i t
r u g ă c i u n e a lui M a n a s e p e n t r u p o c ă i n ţ a lui, î n s u ţ i şi
p e rob ul Tă u (Ii) c a r e s e p o c ă i e ş t e d e p ă c a t e l e pe
c a r e le-a fă c ut, prim eşt e-I cu o b i ş n u i t a Ta iu b ir e d e
o a m e n i , t r e c â n d u - i cu v e d e r e a t o a t e c e le c e a f ă c u t
d â n s u l , Cela c e ierţi n e d r e p t ă ţ i l e , şi treci cu v e d e r e a
p e s t e t o a t e fără-d e-leg ile o m e n e ş t i , p e n t r u c ă Tu ai
zis. D o a m n e : „Cu vre re nu v o i e s c m o a r t e a p ă c ă t o ­
s u lu i, ci s ă s e î n t o a r c ă şi s ă fie v i u ” şi.„de ş a p t e z e c i
d e ori c â t e ş a p t e s ă i e r t ă m p ă c a t e l e ”, d e v r e m e c e
Sl av a Ta e s t e n e a s e m ă n a t ă , şi mila n e m ă s u r a t ă .
P e n t r u c ă d e vei c ă u t a la fără-d e-leg ile n o a s t r e , c i n e
va p u t e a s u fe ri d r e a p t a Ta j u d e c a t ă ? Că tu eşti
D u m n e z e u l c e l o r c e s e p o c ă i e s c , şi Ţie s la v ă
î n ă l ţ ă m , T a t ă l u i şi Fiului şi S f â n t u l u i Duh, a c u m şi
p u r u r e a şi în vecii vecilor. Amin.
D om nului să ne rugăm !
2. D o a m n e l i s u s e l i r i s t o a s e , Fiule al lui D u m n e ­
z e u celui viu, P ă s t o r u l e şi Mielule, Cel ce ridici p ă c a ­
t e l e lumii. C a r e ai d ă r u i t d a t o r i a c e l o r doi d a t o r n i c i ,
şi ai d a t p ă c ă t o a s e i i e r t a r e p ă c a t e l o r ei. î n s u ţ i
 PRAVILA BISERICEASCA 77

S t ă p â n e , trece-i cu v e d e r e a t o a t e g re ş e l i l e şi-l i a rt ă
t o a t e p ă c a t e l e şi n e l e g i u i r i l e c e le d e voie şi c e l e
fără d e voie, c e l e cu ş t i i n ţ a şi cu n e ş t i i n ţ a , c e l e î n t r u
c ă l c a r e d e p o r u n c ă , şi î n t r u n e a s c u l t a r e , c a r e s-au
f ă c u t d e r o b u l Tă u a c e s t a (N), şi t o a t e c e l e c e c a un
o m p u r t â n d t r u p şi v ie ţ u i n d în l u m e , d e Ia dia vol s-a
î n ş e l a t , s a u în c u v â n t , s a u în fa p te , s a u cu ş t i i n ţ ă ,
sau întru neştiinţă, s a u cuvântul p re o ţe sc a călcat,
s a u cu b l e s t e m p r e o ţ e s c a fost l e g a t , s a u s u b a n a t e ­
m a a c ă z u t , s a u p e s i n e s-a b l e s t e m a t , î n s u ţ i c a un
Bun, şi C a r e nu ţii m i n t e răul, S t ă p â n e , b i n e v o i e ş t e
a s e d e z l e g a a c e s t ro b al Tă u prin c u v â n t , i e r t â n d u - i
lui şi a n a t e m a şi b l e s t e m u l s ă u , d u p ă m a r e m il a Ta!
Aşa S t ă p â n e i u b i t o r u l e d e o a m e n i , D o a m n e , a sc ul-
tă -n e p e noi c a r e n e r u g ă m b u n ă t ă ţ i i T a le p e n t r u
a c e s t ro b al Tă u, şi trece-i cu v e d e r e a , c a u n m u l t
Milostiv, t o a t e p ă c a t e l e lui. lzbăveşte-1 p e d â n s u l d e
m u n c i l e c e l e v e şn ic e , c ă Tu ai zis. S t ă p â n e : „ O ri c â te
veţi l e g a pe p ă m â n t , vo r fi l e g a t e şi în c e r u r i, şi c â t e
veţi d e z l e g a pe p ă m â n t , vor fi d e z l e g a t e şi în c e r u r i ”.
Căci n u m a i Tu s i n g u r e şt i fă ră d e p ă c a t e , şi Ţie
sl avă î n ă l ţ ă m . Ta tă lu i şi Fiului şi S f â n t u l u i Duh,
a c u m şi p u r u r e a şi în vecii vecilor. Amin.

n o tă : Pentru a răscoli m ai b ine m inte a c re d in c io ­

su lui şi să-şi vie m ai te m e in ic în s im ţiri, e b in e ca să se
citească această sfătu ire, z ic â n d : Iată frate, pe m in e m ă
o b lig ă p ra v ila , ca să-ţi citesc această sfătu ire ca să ştii
cum să faci, să te descarci de toate păcatele. Deci ascultă-o:

„ Iată fiule, fir is tos stă de faţă nevăzut, p rim in d

mărturisirea ta cea cu umilinţa cuvenită. Deci, să
nu te ruşinezi, nici să te temi, nici să ascunzi ceva
dintre păcatele pe care le-ai făcut, ci să le m ărturi-
78 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

seşti cu tot curajul ş i fără de nici o sfială, ca să iei

iertare de la D om nul nostru Hsus fin's tos. Iată
sfânta L u i icoană stă înaintea noastră, iar eu nu
servesc decât ca un martor, ca să-ţi fiu m ijlocitor
înaintea L u i despre toate păcatele pe care m i Ie vei
spune. Ia r dacă vei ascunde ceva de mine, îndoite
păcate vei avea, fiindcă nu ai inim ă curată. Gândeş-
te-te bine, de vreme ce a i venit Ia doctor, să nu te
întorci acasă nevindecat!"

Hotă·. Ca reg ulă g e n e ra lă , p e n ite n tu l este d a to r să-şi

sp un ă pe rând toate păcatele sale. Dar şi d u h o v n ic u l tre­
b u ie să-l a ju te p rin în tre b ă ri p ărin teşti şi b in e c h ib z u ite
c ă lă u zin d u -s e d u p ă tab e la de la pg. 77 şi 78.

A c e s te 9 t r e p t e (din t a b e l ) s e r e d u c Ia trei:
J. CINE e s t e f ă p t u i t o r u l ;
2. FAPTELE c o n s i d e r a t e în s i n e a lor; şi,
3. CE URMĂRI a u avut.
De aici s e p o a t e j u d e c a a t â t v a l o a r e a f a p t e l o r în
s i n e , c â t şi p e r s p e c t i v a u n e i î n d r e p t ă r i m a i l e s n i ­
c io a s e sau mai anevoioase.
D u p ă c e s-a t e r m i n a t s p o v e d a n i a , iar c r e d i n c i o s u l a
lua t cuven it a canonisire, s e citeşte a c e a s t ă rugăciune:
D om nului să ne rugăm !
S t ă p â n e D o a m n e D u m n e z e u l e , C el a c e eşti
m â n t u i r e a r o b il o r Tăi, milostive, î n d u r a t e şi î n d e ­
l u n g r ă b d ă t o r u l e , C a r e îţi p a r e rău d e r ă u t ă ţ i l e
n o a s t r e şi nu voieşti m o a r t e a p ă c ă t o s u l u i , ci s ă s e
î n t o a r c ă şi s ă fie viu; î n s u ţ i şi a c u m mi los tiveşte-Te
a s u p r a ro b u lu i Tă u (N) şi-i d ă lui v r e m e d e p o c ă i n ţ ă ,
i e r t a r e p ă c a t e l o r şi s l o b o z i r e , t r e c â n d u - i cu v e d e ­
r e a t o a t e g r e ş e l i l e c e l e d e voie şi c e le fă ră d e voie;
 PRAVILA BISERICEASCĂ 79

TREPTELE FORMALE PENTRU CERCETAREA

FAPTELOR OMENEŞTI p. 35-38

Tânăr sau bătrân;

bogat sau sărac;
I. CINE este înfăp­ învăţat sau neînvăţat;
tuitorul şi felul cum funcţionar sau p a rticu la r;
apare el ca om. evlavios sau indiferent;
spovedit sau nespovedit;
cleric sau mirean.
nJ Sincer cu sine, cu alţii — gânduri

( la toc de acest rezum at se poate foloet tabela Pravilei Cononîsirilor da

Visuri — (vedenii) — pace sufletească
-i-t Indiferentism — rugăciunea — lenevirea
> Tăinuirea păcatelor — onania — luxul
«H
Or Nerecunoştinţa — mânia — iertarea
3 Neascultarea — răzbunarea — mândria
O
Lacomia — beţia — vomitarea
0) Făgăduinţa — desnădăjduirea—sinuciderea
>
-l-Ht

U Defăimarea — sudalma — blestemul

la sfârşitul cârtii)·
<L>
( Minciunile — furtul — bătaia
<u Nedreptatea — tovărăşia la rău
Q.
ci
O i cu streini — rude
u
o.
vol Curvia nefirească — dobitoace
sie, .sr Sodomia — prostituţia
P
Căsnicia — frăţietatea — sminteala
w Duşmănia — duelul — uciderea
Q
► J . S ( Necredinţa — neglijenţa — vrăjitoria
w £ Biserica — slujba — postul
I * Spovedania — împărtăşirea — ierosilia
w g I Jurământul — afurisirea — apostazia
o
I Urîciunea — hula — ateismul
a
Din neglijenţă sau din siluire,
f Prin surprindere sau din curiositate;
a lumei — diavolului
poftă oarbă
din ispită: a trupului dorinţa cugetului
III. DIN CE CAUZĂ din nevoile vieţii
din iubirea exagerată sau uriciune;
din desfătare sau nemulţumire;
din dorinţa de bine din duşmănie;
din ştiinţă sau neştiinţă.
80 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

P r in sine s a u p rin a l ţ i i :
cu gândul sau cu c u v â n tu l;
prin m erit s a u în ş e lă c iu n e ;
IV . M IJL O A C E L E de prin v e d ere s a u prin a u z i r e ;
în făp tu ire. c u ş t i i n ţ a şi v o i n ţ ă s a u d i n î n t â m p l a r e :
1 din d o g m e ;
s ’a f o l o s i t d e c e l e s f i n t e : ! d i n b i s e r i c ă ;
I din s l u j b e ;

S p re a î n l ă t u r a o prim ejd ie, s a u a f a c e r ă u

a cinsti s a u a n e c in s ti, s a u a f a c e b i n e ;
a în cu ra ja s a u a d e s c u r a j a ;
V. CU CE S C O P : a -ş i face o p lă c e re s a u un g u s t ;
să se ră z b u n e pe sine sa u pe a l ţ i i ;
a tă in u i s a u a d a la iv ea lă b in ele s a u r ă u l
c a s ă câştig e o situ a ţie s a u a v e re .

V I. IN C E T I M P :
In c o p ilă rie s a u în t i n e r e ţ e ;
la m a tu rita te sau b ă trâ n e ţe ;
ziu a s a u n o a p t e a ;
curând sau m ai tâ r z iu ;
în tim p d e v e se lie , p a c e s a u m â n ie .

La câm p, la s a t sa u o r a ş ;
în c a s ă s a u in a f a r ă ';
V II. IN C E L O C : in b i s e r ic ă s a u în lo ca ) d e p e t r e c e r e ;
î n t r e o a m e n i s a u în p u s t i e .

D eseori sa u r a r e o r i ;
V III. C O N T IN U IT A ­ f a p t a s ’a c u n o s c u t d e p u ţ i n i s a u d e m u l ţ i ;
TEA . ea a dev en it obiceiu c a re ad u ce p lă c e re
s a u s e c o n t i n u ă c u s u f e r i n ţ ă şi l u p t ă .

Cu efect im e d iat s a u î n d e p ă r t a t ;
a d u c bine s a u r ă u ;

f o l o s e s c s a u p ă g u b e s c :{
IX. U R M Ă R IL E su n t
, cu d u r e re d e in im ă ;
bune sau re le . d a c ă p r e d i s p u n Ia 1 cu p r im ir e a c a n o n u l u i
p o căin ţă: cu h o târîrea de a nu
' m ai p ă că tu i.

( d a c ă m u lţu m esc s a u o s â n d e sc c o n ştiin ţa ;

 PRAVILA BISERICEASCĂ 81

î m p a c ă - l şi-l u n e ş t e p e d â n s u l cu s f â n t a Ta B ise ri că
î n t r u Hris tos Iisus, D o m n u l n o s t r u , cu C a r e î m p r e u ­
n ă Ţi s e c u v i n e s t ă p â n i r e a şi m a r e a c u v ii n ţă în veci.
Amin.

Ectenia
Cu pace D om nului să ne rugăm.
Pentru pacea de sus...
Pentru lăsarea ş i iertarea păcatelor robului lu i
Dum nezeu (Ii), ş i pentru ca să i se ierte lu i toată
greşeala cea de voie ş i cea fără de voie, D o m n ulu i
să ne rugăm.
Ca D o m n u l Dum nezeu să-i dăruiască Iu i iertare
de păcate, vreme de pocăinţă ş i răbdare în ispite,
D o m n ulu i să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte ş i ne păzeşte pe
noi. Dumnezeule, cu D arul Tău.
Pe Prea Sfânta, Curata...
Pe n o i înşine şi unii pe alţii ş i toată viaţa noas­
tră Iu i ffristos Dum nezeu să o dăm.
Că m ilostiv ş i iubitor de oameni, Dum nezeu eşti
ş i Ţie slavă..
După a c e a s tă ectenie, duhovnicul p u n e m â n a
p e c a p u l p e n i t e n t u l u i şi-i c i t e ş t e a c e a s t ă r u g ă c i u n e
d e dezlegare.

D om n ulu i să ne rugăm !
D o m n u l şi D u m n e z e u l n o s t r u Iisus Hristos, cu
Darul şi cu î n d u r ă r i l e iubirii S a l e d e o a m e n i , s ă te
i e r t e p e t in e , fiule (H), şi să-ţi l e s e ţie t o a t e p ă c a t e l e .
Şi e u n e v r e d n i c u l p r e o t şi d u h o v n i c , cu p u t e r e a
ce -m i e s t e d a t ă , te ie rt şi te d e z l e g d e t o a t e p ă c a t e l e
82 IEROM. NICODIM SACHELARI E

ta le , în n u m e l e 03! T a tă lu i şi a l f Fiului şi a l f S f â n t u ­
lui D u h f . Amin.

Apoi c r e d i n c i o s u l s ă r u t ă Sf. i c o a n ă , s a u S f â n t a
C ru c e , Molitfelnicul şi m â n a p r e o tu lu i,
C u v in e -s e cu a d e v ă r a t . . . şi O t p u s t.

Al ş a p t e l e a S o b o r E c u m e n i c

“ f Cât timp citeşte această rugăciune, duhovnicul stă cu mâna

pe capul credinciosului, iar când pronunţă aceste cuvinte, face
semnul Sfintei Cruci pe cap printr-o apăsare uşoară. Această
rugăciune este de o mare importanţă în spovedanie, ca şi
Epicleza în Sfânta Liturghie, de aceea duhovnicul trebuie s-o
citească rar şi cu toată cucernicia.
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 83

PARTEA A TR EIA

VII. PRAVILA C A M O N IS IR IL O R

ADULTERUL s e c a n o n i s e ş t e 15 a n i. Vezi Curvia,

AFURISIREA e s t e e x c l u d e r e a clericului s a u a c r e ­
d i n c i o s u l u i din Bise ri că, c â n d ' n u vor s ă s e s u p u i e
s u p e r i o r i l o r lor s a u c a l c ă î n v ă ţ ă t u r i l e Bisericii din
re a v o i n ţ ă . Ea e s t e e x e r c i t a t ă n u m a i d e a r h i e r e u şi
d e S i n o d , c a r e a u d r e p t u l s-o ridice c â n d cel v i n o v a t
s-a î n d r e p t a t .
2. „ D a c ă v r e u n c l e r i c s a u laic, a f u r i s i t s a u
n e p r i m i t , d u c â n d u - s e în a l t ă c e t a t e va fi p r i m i t fără
s c r i s o a r e d e r e c o m a n d a r e , s ă s e a f u r i s e a s c ă şi cel c e
l-a p r i m i t şi cel c e a fos t p r i m i t . ” - Apost.94. 12 şi 32,
33, VI E c u m . 17 (Mat. 18, 17; I Tim. 1,20; I C o r 5, 4-5).
3. „Iar c a r e p r e o t va a fu ris i pe v r e u n c r e ş t i n fă ră
voia a r h i e r e u l u i s ă u , a c e l a va s ă d e a s e a m ă D o m n u ­
lui n o s t r u lis us H ri s to s Ia a d o u a v e n i r e căci a
d e s p ă r ţ i t p e c r e ş t i n u l d e sl ava lui D u m n e z e u , c ăc i
afurisania este despărţire de D u m n e z e u . ” - PMB gl.
Apost™. 13, 3 2, 3 6.
4. „A s e m â n i a a r h i e r e u l s a u p r e o t u l , şi fă ră
s o c o t e a l ă a b l e s t e m a şi a a furisi nu e s t e b in e , nici
cu d r e p t a t e . T r e b u i e , î n s ă , s ă a f u r i s e a s c ă c â n d e s t e

“ Canoanele Sfinţilor Apostoli.

“ PMB gl. 38= Pravila lui Matei Basarab, glava (capitolul) 38.
" Canoanele Sfinţilor Apostoli.
84 I EROM. NI CODI M S A C H E L AR I E

d u p ă pravilă ca s ă nu s e Î n c a r c e cu p ă c a t e s t r ă i n e ,
c ă nu e s t e a c e a s t a r ă b d a r e , ci va fi pri c in ă d e pieir e,
nici nu s e c u v i n e a fi c in e v a m a i milo st iv d e c â t
Sfinţii Părinţi. Nici a r h i e r e u l s a u d u h o v n i c u l fiind
s u p u s s u b o a r e c a r e gre şe li, s ă nu s o c o t e a s c ă c ă şi
lui i s e vor i e r t a a c e l e gre şe li, d e va face u ş u r a r e
fără s o c o t e a l ă c e lo r la lţ i g r e ş iţ i. ”
„Ci p e n t r u a l e s a l e s ă c e a r ă ie r t a r e , iar a l e Iui
D u m n e z e u s ă le i z b â n d e a s c ă cu d r e p t a t e . î n s ă t r e ­
b u i e cu b l â n d e ţ e şi cu r â vn ă (de c e l e sfinte), şi d u p ă
v r e m e a i z bân di , şi p e toţi s ă fie g a t a a-i prim i d e s e
vo r p o c ă i. Iar a c e a s t a e s t e c â n d s e va î n d e p ă r t a d e
Ia r ă u şi s e va s m e r i cel c e a g r e ş i t . ” - Sfântul
Sim ion Tes. IX, 3 (f 7 Vezi: Pocăinţa, fericirea. Spove­
dania. neascultarea, Canonisirea.
AQAPE s e n u m e s c m e s e l e d a t e p e n t r u h r a n a
săracilor.
1. „Dacă c in e v a a r bârfi pe cei c e fac a g a p e din
evlavie, şi c a r e c h e a m ă pe fraţi p e n t r u c i n s t e a D o m ­
n ul ui , şi n-ar voi s ă r ă s p u n d ă c h e m ă r i l o r din c a u z a
b a t j o c u r i i c e fac, s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra98.
2. Preoţii s ă nu-şî a l e a g ă p ă r ţ i l e c e l e ma i b u n e
la a g a p e căci „se p r i c i n u i e ş t e d e f ă i m a r e râ n d u i e l i i
b i s e r i c e ş t i . ” - LaocP9, 27. Vezi: Darurile, Lăcomia.
3. Căl ugări i s ă nu m e a r g ă la m e s e l e o a m e n i l o r
m ir e n i, nici la c â n t ă r i l e lor, nici la s o b o a r e l e lor, nici
c â n d vor face p o m e n i r e sfinţilor, iară c â n d s e va
î n t â m p l a o n e v o ie şi va veni c in e v a la m ă n ă s t i r e , şi
s e v o r r u g a c â n d va s ă c â n t e la m a s a lui o a r e c a r e

" Sf. Sim eon Tes. IX, 30 =. SF. Simeon Tesaloniceanul, T ratat
a su p ra tuturor D o g m elor C redinţei n o a stre ortodoxe... Bucureşti,
1865. partea IX-a, cap. 30.
™Canoanele Sinodului din Qangra la 340,
" Canoanele Sinodului din Laodicea la 343.
 PRAVILA BISERICEASCA 85

d in c ă l u g ă r i p e n t r u b l a g o s l o v e n i e , a c e l a d e n e v o ie
d e va fi şi v r e u n s t a r e ţ s ă p o a t ă şi p e alţii folosi, şi
p e d â n s u l n e v ă t ă m a t şi fă ră d e p a c o s t e să-I s o c o ­
t e a s c ă , a c e l a s ă m e a r g ă ; iar d e va fi t â n ă r c i n e v a
d in c ă l u g ă r i s ă nu m e a r g ă la m a s a mir enilor , p e n t r u
c ă a ş a n i m e n e a nu s e p o a t e p e s i n e s ă s e f e r e a s c ă
d e p a c o s t e a d r a c u l u i . ” - PBG p. 107 (69)100.
AJUTORUL LA RĂU. Tatăl r ă u t ă ţ i i e s t e diavolul.
El e s t e a j u t a t d e o a m e n i i cei răi c a r e nu r e s p e c t ă
î n v ă ţ ă t u r a lui D u m n e z e u .
1. „Cel c e va î n d e m n a , s a u va î n v ă ţ a , s a u va
s f ă t u i pe a ltul s ă fa că v r e u n lu c ru rău şi v re o
g r e ş e a l ă , a c e l a s e va p e d e p s i c a şi cel vin o v a t c e va
fa c e g r e ş e a l a . ” - PMB gl. 44.
2. „Cel c e va d a a l t u i a a r m e , s a u cai, s a u b a n i
p e n t r u c a s ă m e a r g ă s ă u c i d ă pe altu l s a u va d a
s c ă r i s a u funii, p e n t r u c a s ă facă v r e u n f u r t i ş a g ,
a c e l a s e va p e d e p s i c a un u c i g ă t o r şi ca un fur,
p e n t r u c ă s e c h e a m ă s o ţ i e (însoţi tor ) cu d â n ş i i . ” -
PMB gl. 46. vezi: Tovărăşia Ia rău.
ALTARUL e s t e „ S f â n t a S f i n t e l o r ”, p a r t e a c e a m a i
s f â n t ă a Bisericii. In c e n t r u l lui s e a fl ă S f â n t a Masă,
c a r e î n c h i p u i e M o r m â n t u l M â n t u i t o r u l u i Hristos. Pe
el s t ă S f â n t a î m p ă r t ă ş a n i e .
1. „Mu se cuvine a intra femeile în Altar.” - Laod. 44
2. C ă l u g ă r u l , c ă l u g ă r i ţ a şi pa ra c li s ie ri i a u voie
s ă intr e. - Sfântul T/icoIae101, SfântulTiichifot102.
3. Clericul c â n d in tr ă în a l t a r t r e b u i e s ă facă trei

PBG p. 107(69). - Pravila Bisericească de la Govora, pagina 107,

iar în paranteză este pus capitolul, după ediţia lui I. M. Bujoreanu
intitulat: Colecţiune d e legiuirile României, voi. III - Bucureşti, 1883.
111 Sf. Nicolae Gramaticul, Patriarhul Constantinopolului (t 1111)
are 11 răspunsuri canonice.
m Sf. Nichifor M ărturisitorul Patriarh de Constantinopol (t 1818)
86 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

m e t a n i i şi s ă s ă r u t e Sf. Masă.
4 P a ra c li s i e ru i s a u c ă l u g ă r u l c â n d i n t r a în Altar,
face trei m e t a n i i fără a s ă r u t a Sf. Masă.
5. „Nu e s t e i e r t a t n i m ă n u i d i n t r e laici a intr a în
Altar; a c e a s t a în s ă nu e s t e interzis st ăp â niri i şi a u t o r i ­
tăţii î m p ă r ă t e ş t i , c â n d a r voi s ă a d u c ă d a r u r i Făcă­
torului, d u p ă o tradiţie foarte vech e,” - VI Ec um . 6 9 103
6. La slujbă, fiecare cleric tr e b u ie s ă s t e a la locul
lui cu t ă c e r e şi b u n ă c u v i i n ţ ă s f â n t ă - I E c u m . 18104.
VI E c u m . 7; Laod. 20; Vezi: Biserica.
7. La a l t a r nu s e p r i m e s c d e c â t v e ş m i n t e l e şi
v a s e l e d e s lu jb ă , p r e s c u r i , t ă m â i e , l u m â n ă r i , vin şi
u n t d e l e m n p e n t r u c a n d e l e . (Vezi: Darurile).
AMÂNAREA POCĂINŢEI e s t e un p ă c a t c o n t r a
S f â n t u l u i Duh.
„Crezi c ă vei s c ă p a d e j u d e c a t a lui D u m n e ­
z eu ... ? Nu vezi tu c ă B u n ă t a t e a Iui D u m n e z e u te
c h e a m ă la p o c ă i n ţ ă ? Dar cu î m p i e t r i r e a in im ii ta le,
c a r e nu vr e a s ă s e p o c ă i a s c ă îţi a d u n i o c o m o a r ă d e
m â n i e în z i u a m â n i e i şi a a r ă t ă r i i d r e p t e i j u d e c a ţ i a
Iui D u m n e z e u , c a r e va r ă s p l ă t i f i e c ă r u i a d u p ă f a p ­
te le lui.” - Horn. I i 3-6 Mart. Ort. III 38-39W5. Vezi:
Hula, Focăinţa.
AMULETUL e s t e s e m n u l v ă z u t al n e c r e d i n ţ e i în
a j u t o r u l lui D u m n e z e u . Vezi: Superstiţia, Vrăjitoria.
„Cine p o a r t ă f a r m e c e şi erbi (ierburi) Ia gru m a z ii
lui a r e p a r t e d e s lu ji re a bozilor, iar d e le va l e p ă d a
d e la d â n s u l s ă s e p r i m e a s c ă la î m p ă r t ă ş a n i e iar d e
le va t o t p u r t a a c e s t e a d u p ă î n v ă ţ ă t u r a d i n t â i şi

are 37 de canoane precum şi alt supliment de 7 canoane.

VI ecum. - 69 Canonul Sinodului VI ecumenic 69.
,MI ecum. 18 - Canonul Sinodului I ecumenic 18.
Mărt. Ort. III, 38-39 = Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru Movilă,
partea a Ill-a, răspunsul 38-39.
 PRAVILA BISERI CEASCA 87

d u p ă a d o u a , şi d e nu va vre a s ă Ie l e p e d e d e ia d â n ­
sul, s ă s e d e s p a r t ă d e B i s e r i c ă ” (să s e a f u r i s e a s c ă ) -
FBQ p. J 16 (132).
ANAFORA e s t e r ă m ă ş i ţ a d e la p r e s c u r i l e din
c a r e s-a s c o s S f â n tu l Agne ţ. Ea s e b i n e c u v i n t e a z ă d e
p r e o t şi s e d ă în loc d e S f â n t a Î m p ă r t ă ş a n i e . Fiu p o t
lua a n a f o r ă :
1. Cei c e a u m â n c a t s a u a u b ă u t a p ă .
2. Cei c e a u a v u t s c u r g e r e . Vezi: Scurgere.
3. Cei c a r e nu s u n t vrednic i s ă li s e p r i m e a s c ă
d a r u r i l e la Biserică. Vezi: Darurile ş i Cim itirul.
„ P e n t r u c ă ma i î n a i n t e v r e m e s e î m p ă r t ă ş e a u
o a m e n i i f ă c ă t o a r e l o r d e via ţă T a i n e m a i d e s , iar
a c u m s -au î n d e p ă r t a t d e T a i n a a c e s t e i Sfinţenii...
iar în z i u a d e a s t ă z i iau a n a f o r ă din m â n a p r e o t u l u i
î n t r u s f i n ţ e n i e şi b l a g o s l o v e n i e , ci d e v r e m e c e o iau
c r e ş ti n i i în Ioc d e D u m n e z e i a s c a î m p ă r t ă ş a n i e :
p e n t r u a c e e a s e c a d e în a c e a zi s ă s e d e p ă r t e z e d e
împreunarea trupească a f e m e i l o r lor, şi n u m a i a ş a
s ă ia a n a f o r ă şi s ă s ă r u t e s f i n t e l e i c o a n e , iar d e va fi
din l u c r a r e a diavo lul ui s ă s e a fl e c i n e v a cu f e m e i a
lui în zi d e p ra z nic , a c e l a s ă nu ia a n a f o r ă , nici
i c o a n e s ă nu s ă r u t e , nici el, nici f e m e i a lui. Că zice
D u m n e z e i a s c a S c r i p t u r ă : Cele c u r a t e s ă s e d e a
c ur a ţi lo r, şi c e l e s f i n t e sfinţil or .”- PMB gl. 166; Sfân­
tul Sim eon Tes. IV, 100.
ANATEMA e s t e c e a m a i g r e a p e d e a p s ă c a r e s e
p o a t e d a d e Biserică. Ea s e d ă p e n t r u c a z u r i d e
e r e z i e , d e i m o r a l i t a t e s u s ţ i n u t ă p u b l i c cu s i s t e m d e
p r o p a g a n d ă , c a r e c o r u p e s o c i e t a t e a , ş .a , d a r d u p ă
c e v in o v a t u l a fost lovit m a i î n tâ i cu a f u r i s i r e a şi
c a t e r i s i r e a d a c ă e s t e cleric. Vezi: Canonisirea.
1. „ A n a t e m a e s t e d e s p ă r ţ i r e d e D u m n e z e u şi î m
p r e u n a r e şi m o ş t e n i r e a s a t a n e i . Iară S f â n t u l al
88 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R I E

p atrulea Sobor a toată lumea, pentru a n a te m a

g r ă i e ş t e a ş a : „nici un o m c r e d i n c i o s c r e ş t i n s ă nu-şi
z ic ă a n a t e m a ; ( a c e a s t a ) s e zice n u m a i e r e t i c i l o r şi
c ă l u g ă r i l o r c a r e l e a p ă d ă c hi pul şi nu vor s ă s e m a i
î n t o a r c ă . ” - PMB gl. 33. Rom. 93; Gal. 1,8 Mat. 21,18-
22. Vezi: Apostazia.
2. C re d in c i o şi i t r e b u i e s ă s e d e s p a r t ă d e cel c e
e s t e d a t a n a t e m e i , c ăc i a n a t e m a î n s e m n ă „ca s ă s e
a f i e r o s e a s c ă a c e l a diav olu lui , şi m a i m u l t s ă nu
a i b ă p a r t e d e m â n t u i r e şi s ă s e facă î n s t r ă i n a t d e
h r i s t o s . ” - Pidalionul de Heamţ. f. 2 6 9 .
Vezi c a z u r i l e d e a n a t e m a t i s i r e la c a n o a n e l e :
A pos t. 29,51; II E c u m . 1; III E c u m . 7; IV E c u m . 2,7,
23 ; VI E c u m . 1, 6 3 ,9 2 ,9 5 ; VII E c u m . l ; S f . So fi a 3. ş .a .
AP1IMALE NECURATE s e n u m e s c a c e l e a p e c a r e
B is e ri ca nu le î n g ă d u i e a fi fo lo si te în a l i m e n t a ţ i e .
1. „Şi c in e va m â n c a c o r b s a u c i o a r ă , c io v ra ic ă
s a u c u c , s a u co roi, s a u vultur, s a u p r i v i g h e t o a r e ,
unii c a a c e i a 1 a n s ă a i b ă p o c ă i n ţ ă şi 100 d e m e t a ­
nii z i u a . ”
2. „Cine va m a n c a lup, s a u v u lp e , s a u c â i n e , s a u
pi s ic ă , s a u arici, s a u pălş, s a u n e v â s t u i c ă , s a u vev e­
riţă şi a lt e le , c â t e s u n t n e c u r a t e : ş a r p e , b r o a s c ă
ţ e s t o a s ă şi a l t e l e c a a c e l e a , s a u cal, s a u m ă g a r , s a u
d in c e l e s ă l b a t i c e , s a u din c e l e d o m e s t i c e , c â t e - s
n e c u r a t e , c e nu z ic e l e g e a lui D u m n e z e u -, d e nu va
fi p e voia lui, ci d e nevoie va m â n c a - s ă s e p o c ă i a s c ă
1 a n şi m e ta n ii 15.” - PBG p. 99 (30) Vezi Mâncarea.
AMTIMISUL e s t e o b u c a t ă d e p â n z ă s c u m p ă ,
d r e p t u n g h i u l a r ă , p e c a r e e s t e d e s e n a t ă p u n e r e a în
m o r m â n t a M â n tu i to ru lu i. El s e s f i n ţ e ş t e c a şi
S f â n t a Masă, prin u n g e r e a cu S f â n t u l Mir, prin
s t r o p i r e a cu vin ro ş u şi a p ă d e t r a n d a f i r şi prin
a d a o s u l d e p ă r t i c e l e mici din S f i n t e l e M oaş te , în
 PRAVILA BISERI CEASCA 89

u n i r e cu s f i n ţ i r e a bisericii.
1. „Dac ă s e va s p ă l a S f â n tu l A n t i m i s î n t r u n e ş t i ­
in ţă , nu-şi p i e r d e s f i n ţ e n i a , nici nu d e v i n e n e c u r a t ,
p e n t r u c ă s-a s p ă l a t . ” - S f Uichifor i .
2. „C are p r e o t va sluji Li tur ghie fă ră d e A n ti m is
a c e l a s ă facă 2 0 0 d e m e t a n i i , iar d e va sluji în B is e ­
rică n e - t â r n o s i t ă fă ră d e A n tim is s ă i s e ia p o p i a . ” -
PMB gl. 64.
3. Mireanul nu a r e voie s ă s e a t i n g ă d e S f â n t u l
A n ti m is . - 5. Sim eon Tes. V. 127.
4. An tim is ul s t r i c a t s e a r d e în tr -u n va s c u r a t , iar
c e n u ş a s e î n g r o a p ă în loc c u r a t s a u s e t o a r n ă la
s p ă l ă t o r , d a c ă e s t e b i n e îngrijit. - Sf. Sim eon Tes. V.
108..
APA ÎN VIN. „Cine b a g ă a p ă în vin şi-l v i n d e 5 a n i
şi m e t a n i i 6 6 ” - PBG p. 110 (88).
APĂRAREA DE CEL RĂU t r e b u i e s ă s e facă în a ş a
fel î n c â t s ă a i b ă t o a t ă grija ca s ă nu-l u c id ă . „ C a p u l
p l e c a t s a b i a nu-l t a i e ”; cel c e s u f e r e p a g u b a p e n t r u
D u m n e z e u nu e s t e e x p u s morţii, ci b i n e c u v â n t ă r i i .
1. C in e îşi î n d u l c e ş t e i n i m a c â n d s e a p ă r ă şi
u c i d e , a c e l a s e c o n s i d e r ă ca un u c i g a ş d e b u n ă
voie, c a r e s e o p r e ş t e d e la î m p ă r t ă ş i r e , 2 0 d e a n i
d u p ă c a n . 56 S f Vasile- (Vezi: Uciderea).
2. „Cei c e ies î m p o t r i v a tâ lh a ril or, s u n t în a f a r ă
d e B is e ri că şi d e c i nu p o t a s e î m p ă r t ă ş i d e Cel Bun;
iar d a c ă s u n t clerici s e c a t e r i s e s c s c o ţ â n d u - s e din
t r e a p t ă , căci „Tot cel c e s c o a t e s a b i a d e s a b i e va
m u r i . ” - S f Vasile 55.
4. Militarii c a r e a u uc is din p o r u n c ă s e c a n o n i -
s e s c 3 ani. (Vezi: Războiul).
APOSTAZIA MIREANULUI. Ea e s t e l e p ă d a r e a d e
c r e d i n ţ a în Hristos.
Pri mu l p a s s p r e a p o s t a z i e e s t e î n d o i a l a în s u f l e t
90 IEROM. NICODIM SACHELARI E

şi n e c r e d i n ţ a în a d e v ă r u r i l e Bisericii. „Pe o r i c i n e Mă
va m ă r t u r i s i p e Mine î n a i n t e a o a m e n i l o r , îl voi
m ă r t u r i s i şi Eu î n a i n t e a T a t ă l u i Meu c a r e e s t e în
c e r u r i ; d a r o r i c i n e s e va l e p ă d a d e Mine î n a i n t e a
o a m e n i l o r Mă voi l e p ă d a şi Eu î n a i n t e a T a t ă l u i Meu
c a r e e s t e în c e r u r i . ” - Mat. 10, 32-33.
1. „ D acă c i n e v a l u â n d n u m e l e d e c r e ş t i n , şi va
b â rfi p e H ris to s , nu a r e nici un folos d in a c e a
n u m i r e . ” - Sf. Vasile AS.
2. „Cel c e s-a l e p ă d a t d e H ri s to s şi a c ă l c a t t a i n a
m â n t u i r i i , e s t e d a t o r a p l â n g e t o t t im p u l vieţii s a l e
şi a-şi m ă r t u r i s i p ă c a t u l , î n v r e d n i c i n d u - s e S f i n t e l o r
T a i n e la v r e m e a ieşirii din v ia ţă , p e n t r u i u b i r e a d e
o a m e n i a lui D u m n e z e u . ” - Sf. Vasile.106 7 3 şi 81.
3. A d e v ă r a t a a p o s t a z i e e s t e a t u n c i c â n d e s t e
f ă c u t ă fă ţiş , şi s i l e ş t e şi p e alţii s ă s e l e p e d e d e
credinţă.
4. Cei c e s -au l e p ă d a t d e silă a c e ş t i a s e p r i m e s c
la î m p ă r t ă ş i r e d u p ă 7 an i. - Ancira 8. vezi şi 3 4, 5, 6
7 t o t Ancira-, Sf. A ta nas ie'07 - Sf. Teofil 2 108.
5. „Iar câţi s-au d e p ă r t a t nu n u m a i d e la c r e ­
d i n ţ ă , ci s- au r i d i c a t şi î m p o t r i v ă , silind şi p e alţii s ă
s e l e p e d e d e c r e d i n ţ ă a c e ş t i a plini nd cei 10 a n i s ă
s e î m p ă r t ă ş e a s c ă cu Sf in te le T a i n e . . . ” - Ancira 9.
6. A p o s t a z i a e s t e m a i g r e a d e c â t n e c r e d i n ţ a
p ă g â n i l o r şi e re zi a fără voie, căci t ă g ă d u i e ş t e c o n ş t i ­
e n t t a i n e l e m â n t u i r i i - II Fetru 2, 21. Vezi: Ştiinţa.
APOSTAZIA CLERICULUI e s t e l e p ă d a r e a d e
c r e d i n ţ ă şi d e s l u j b a d e cleric. C in e s e l e a p ă d ă d e
n u m e l e d e c le r ic e s t e u n s i n u c i s d u h o v n i c e ş t e .
(Duhul cel rău al a p o s t a z i e i face pe unii clerici s ă

,onSF. Vasile cei Mare {t 379) are 93 de canoane.

■” Sf. A ta n a sie(t 373) are 3 canoane.
'

PRAVILA BISERI CEASCĂ 91

l e p e d e u n i f o r m a p r e o ţ e a s c ă c a s ă nu fie c u n o s c u ţ i
în a d u n ă r i c ă s u n t clerici).
1. „ D acă v r e u n cleric s-a r l e p ă d a d e n u m e l e lui
Hri st os p e n t r u frica o m e n e a s c ă a d i c ă d e t e a m a d e
jidov i, d e elini s a u eretici, l e p ă d a t s ă fie; iar d a c ă s e
va lepăda de numele de cleric, s ă s e c a t e r i s e a s c ă ;
d a r pocăindu-se să se p r im e a s c ă ca u n m ir e a n .” -
A post. 62.
2. „Pr ezbiterii cei c e a u j e r t f i t id olil or a p o i
rev e n in d u -ş i, iară şi s-au l u p t a t p e n t r u H r is to s fă ră
d e nici o f ă ţ ă r n i c i e , ci din s i n c e r i t a t e . . . p e n t r u a c e ş ­
tia s-a r â n d u i t d e c ă t r e S i n o d ca s ă s e î n v r e d n i ­
c e a s c ă d e c i n s t e a ş e d e r i i în r â n d u l c le r ic il or şi s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă cu S f in te le T a in e , d a r n u le e s t e
în g ă d u it să litu rg h ise a sc ă s au să predice, s au să
s l u j e a s c ă c e v a din c e le p r e o ţ e ş t i . ” - An ci ra 1; Sf.
Petru 14'09; RBOR art. 5-7.
APOSTAZIA MONAHULUI Cel c e s e l e a p ă d ă d e
f ă g ă d u i n ţ e l e m o n a h a l e , nu m a i p o a t e fi p r i m i t la
nici o T a i n ă a Bisericii, a t â t a t i m p c â t s t ă r u i e în
a p o s t a z i e . - Ezechiil 33, 12.
1. „Iar d e s e va l e p ă d a c ă l u g ă r u l , din via ţa c ă l u ­
g ă r e a s c ă , p e n t r u c e ia c e s-a f ă g ă d u i t lui D u m n e z e u
î n a i n t e a î n g e r i l o r şi a o a m e n i l o r , şi ia ră şi s e va
î n t o a r c e Ia v ia ţa m i r e n e a s c ă şi va l e p ă d a c ă l u g ă r i a ,
şi s e va d u c e c a u n c â i n e c e s e î n t o a r c e la b o r â t u r a
Iui, unii c a a c e i a , d e s e vo r î n t o a r c e iară şi vor veni
la p o c ă i n ţ ă , 6 ani, d e va fi c h i p u l cel mic, iar d e va fi
cel m a r e s ă a i b ă pocăinţă 10 ani." - PBG p. 109 (82).
2. „... A n a t e m a s ă s e zică n u m a i e r e t i c i l o r şi
c ă l u g ă r i l o r c a r e l e a p ă d ă c h i p u l şi nu vor s ă s e m a i

Sf. TeofiR t 412), papa Alexandriei, are J 1 canoane.

·“ Canoanele Sf. P etru (t 311), papa Alexandriei, are 15 canoane.
92 I E R O M. NI CO DI M SA C H E L A R I E

î n t o a r c ă ; iar d e vo r veni s p r e p o c ă i n ţ ă pri m e ş te -i şi-i

î m b r ă ţ i ş e a z ă , p e n t r u că Domnul nos tr u lisus Hristos,
C a r e S-a p o g o r â t d in c er uri p e n t r u s p ă ş e n i a n o a s ­
t r ă , zice: „Π-a m v e n i t s ă c h e m p e cei d r e p ţ i la
p o c ă i n ţ ă , şi m a r e b u c u r i e s e f a c e în c e r u r i p e n t r u
u n p ă c ă t o s c a r e s e p o c ă i e ş t e . ” - PMB gl. 33,
3. „Dacă v r e u n m o n a h va l e p ă d a s f â n t u l c h i p şi
va m â n c a c a r n e şi va iua fe m e ie , d a c ă nu s e va
î n t o a r c e , unul c a a c e s t a s e c u v i n e a-1 d a a n a t e m i i ,
a p o i s ă s e î m b r a c e cu forţa şi s ă s e î n c h i d ă în
m ă n ă s t i r e . ” - Sf. fi/cfiifor 34 ; Pateric p. 318, 3 2 4 ,
410, 413, 4 5 9 .
APOSTAŢII REPRIMIŢI ÎH BISERICĂ. -..Insă d e va
fi fo s t a c e l a cop il, p e c a r e l-au l u a t şi s-a l e p ă d a t d e
Le ge , a d i c ă d e H ristos , s a u d in frica s a , s a u din
n e p r i c e p e r e , s a u din n e ş t i i n ţ ă , iar d a c ă a ve n it şi şi-
a a d u s a m i n t e d e p r a v o s la v n ic a c r e d i n ţ ă a Iui
H ri s to s p e c a r e o ţ i n e a u părin ţii lui, şi s e va î n t o a r c e
cu t o t s u f l e t u l s p r e S f â n t a Bi serică î n t r u p o c ă i n ţ ă şi
s p o v e d a n i e , a t u n c i să-i c i t e a s c ă m o li tv e le d e î n ş e l ă ­
c i u n e şi d e c u r ă ţ i e în şapte ziie, ia r a o p t a s ă s e
s p e l e şi s ă s e u n g ă cu Sf â n tu l Mir, c a şi la cei c e s e
b o t e a z ă , şi a t u n c i să-I î m b r a c e cu h a i n e noi, şi a ş a
s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă D u m n e z e i e ş t i l o r Ta in e , şi d a c ă
s e va î m p ă r t ă ş i a t u n c i în alte opt zile să. nu l i p s e a s ­
că d e n im ic a d e Ia c e a t a Bisericii ca şi cei b o t e z a ţ i .
2. „Iar d e va fi / a s i volnic cel c e s-a l e p ă d a t d e
Hristos, a t u n c i s ă s e facă s p r e d â n s u l mil ă a d i c ă
m i l o s â r d i e . De a c e i a s ă p o s t e a s c ă d o u ă s ă r ă c u s t e
( 2 x 4 0 = 8 0 zile), şi s ă p ă z e a s c ă la s f â n t a Biserică,
î n t r u m o lit ve şi p o s t u r i şi rugi, şi d a c ă s e vor îm p li n i
c e l e 2 s ă r ă c u s t e , a t u n c i să-i c i t e a s c ă m olit ve le d e
c u r ă ţ i e 8 zile, şi s ă zică în t o a t e zilele D o a m n e milu-
i e ş t e - m ă , d e o s u t ă d e ori, şi d u p ă a c e e a s ă s e s p e l e
 PRAVILA BISERICEASCA 93

p e s t e t o t şi a ş a să-l u n g ă cu S f â n t u l Mir; şi s ă s e facă

L i tu r g h ie ca s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă D u m n e z e i e ş t i l o r
Tai ne , şi s ă p ă z e a s c ă Ia Biserică şi la Liturghie 8 zile.”
3. „Iar d e s e va fi l e p ă d a t d e Hristos, de voie
Fără de nici o nevoie, acela are canon groaznic ş i
mare, ia ră p e n t r u i u b i r e a d e o a m e n i a lui D u m n e ­
z e u şi p e n t r u i e r t a r e a Iui s ă p o s t e a s c ă d e c a r n e 2
a n i şi d e o u ă , şi d e b r â n z ă şi d e vin d e va p u t e a , şi
s ă zică „ D o a m n e m i l u i e ş t e ” în zi d e 2 0 0 d e ori. ”
„Iar d e nu va p u t e a s ă f a c ă a c e s t e a d e s u s ,
a t u n c i închină-1 şi-l t o c m e ş t e î n t r u lu c ru m a i b u n în
c a r e va p u t e a . Iar d e va fi n e p u t e r n i c , el s ă facă
d u p ă c u m îi va fi p u t e r e a lui, şi d a c ă va împ lin i a c e i
d o i ani, ma i î n a i n t e d e 8 zile să-i c i t e a s c ă Molitvele
d e i e r t ă c i u n e , şi a ş a s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi s ă s e
f a c ă c u m a m s c r i s m a i s u s , ori b ă r b a t ori f e m e i e ,
n u m a i c a r e va fi în v â r s t ă d e p l i n . ” - PMB gl. 3 2 3 .
4. „Adu-ţi a m i n t e d e u n d e ai c ă z u t , p o c ă i e ş t e - t e
şi te î n t o a r c e la c e l e d i n t â i fa p te . Altfel voi ve ni Ia
ti n e , şi-ţi voi lu a s f e ş n i c u l ( c re di nţ e i) din locul lui (al
inim ii tale), d a c ă nu te p o c ă i e ş t i . ” -A p o c . 2, 5.
De a c e e a t r e b u i e s ă n e p u r t ă m cu b l â n d e ţ e c a
să-i p u t e m a d u c e ia r ă ş i Ia Hristos. Ei nu p o t fi pri­
miţi la nici o t a i n ă , d e c â t Ia s p o v e d a n i e . Şi aici ei nu
s e p o t d e z l e g a , d e c â t a t u n c i c â n d r e n u n ţ ă la c a l e a
lor c e a ră t ă c i t ă . Vezi: Pocăinţa, Spovedania.
(Vezi: Rânduiaia in Molitfelnic. Botez, Monahism,
Hirotonie. De c o n s u l t a t : Sint. At. IV p. 431- st; V p.
4 4 3 şi 615; Hicodim Agh. Exom. p. 2 2 2 - 2 4 2 ; Scara
cuv. 15
ARH1ER1A. A rh ie re ul e s t e d e s ă v â r ş i t u l p r e o t ,
c a r e a r e d e p l i n e p u t e r i a s u p r a s u b a l t e r n i l o r s ă i, în
c a d r u l le gi lo r c a n o n i c e şi m o r a l e . F a p te 20, 28.
1. D e s p r e v â r s t ă , vezi: Hirotonia.
94 I E ROM. NI C O D I M S AC HE LARI E

2. „Fără d e e p i s c o p , nu n u m a i c ă nu p u t e m fi,
d a r nici Bise ri ca nu s e p o a t e n u m i Biserică, nici
c r e ş t i n u l c r e ş t i n , fi i n d c ă e p i s c o p u l , c a r e în c a l i t a t e a
d e u r m a ş al A post olilor, a p r i m i t d e la D u m n e z e u ,
p ri n s fin ţir e şi p r in c h e m a r e a D uh ul ui S f â n t p e
c a l e a s u c c e s i u n i i , p u t e r e a d e a l e g a şi a d e z l e g a ,
e s t e c h i p u l viu al lui D u m n e z e u p e p ă m â n t , şi prin
p u t e r e a s f i n ţ i t o a r e a Du hul ui S f â n t , el e s t e izvorul
b o g a t al t u t u r o r T a i n e l o r Bisericii O r t o d o x e , prin
care se poate d o b â n d i m ântuirea; episcopul este
a ş a d a r n e c e s a r în Biserică, p r e c u m o m u l u i îi e s t e
n e c e s a r ă r e s p i r a ţ i a s a u lumii s o a r e l e . ” - Sinodul din
Ierusalim 1672.
3. „ C o r o a n a a t o a t e e s t e a r h i e r i a , c a r e s e c o m ­
p u n e m a i a l e s d i n t r e virgini şi d a c ă nu c h i a r din
virgini a p o i d i n t r e c ă l u g ă r i ; şi d a c ă n-ar e x i s t a c ă l u ­
g ă ri potriviţi, a p o i d i n t r e cei c e s e a b ţ i n d e la s o ţi il e
lor, s a u d i n t r e cei c e au r ă m a s v ă d u v i d u p ă p r i m a
c ă s ă t o r i e . ” - Sf. Epifanie, Despre credinţa ortodoxă 21.
4. „Dacă în viito r c ine va va a v e a s ă fie p u s e p i s ­
c o p , u r m â n d s f i n t e l o r c a n o a n e , d i s p u n e m : . . . (3.) Mu
e s t e p e r m i s c a e p i s c o p u l s ă fie c ă s ă t o r i t : t r e b u i e c a
el s a u s ă fi fost d e la î n c e p u t celi b, s a u d a c ă a a v u t
s o ţ i e , p e a c e a s t a s ă o fi l u a t d i n t r e virgine, d a r s ă
nu fie v ă d u v ă , nici d e s p ă r ţ i t ă d e b ă r b a t , nici c o n c u ­
bin ă . (4.) Mu e s t e î n g ă d u i t s ă a i b ă copii, nici legiuiţi,
nici ne le g i u iţ i, s a u n e p o ţ i , iar cel c e s e va g ă s i în
a c e a s ta să se d e s p o a ie de preoţie, d e a s e m e n e a să
s e s c o a t ă din e p i s c o p a t şi cel ce l-a instituit, d e o a r e ­
ce prin a c e a s t a v i o l e a z ă l e g e a a c e a s t a . . . (7.) T r e b u i e
ca el m a i î n a i n t e s ă fi p e t r e c u t cel p u ţ i n ş a s e luni în
v i a ţ ă c ă l u g ă r e a s c ă s a u în cler, la nici un c a z î n s ă nu
s e p e r m i t e s ă a i b ă s o ţ i e , s a u c opi i, s a u n e p o ţ i .
A c e a s t a o c e r e m la t o t cazul d e la d e D u m n e z e u
 PRAVILA BISERICEASCĂ 95

iubitorii e p i s c o p i , p r e c u m s-a h o t ă r â t d e j a d e m a i
î n a i n t e prin d o u ă legi a le n o a s t r e , prin c a r e nu a m
s c r u t a t t r e c u t u l şi n e - a m d e z i n t e r e s a t d e c ei c e m a i
î n a i n t e a u t r ă i t cu so ţii le lor, a m in te rz is î n s ă , c a
d u p ă e m i t e r e a legii s ă fie h i r o t o n i t cel c e a r e s o ţ i e ;
şi a c u m r e p e t ă m a c e a s t ă le g e , - iar d a c ă în c a z u l
c â n d c in e v a a r p r o c e d a d i m p o t r i v ă , s ă s e d e s p o a i e
d e p r e o ţ i e , d e a s e m e n e a s ă s e s c o a t ă din c l e r şi cel
c e a h i r o t o n i t î n t r u e p i s c o p p e u nul c a a c e s t a .
Aşadar episcopii să se h iro to n ea sc ă n u m ai dintre
c ă l u g ă r i , s a u d i n t r e clericii cei c e a u d a t d o v a d ă
d e s p r e o a st fe l d e v ia ţă ...” -Iustinian novela 6, cap. 1.
5. „E p is co p i i s e a l e g t o t d e a u n a s a u d in cinul
călugăresc, s a u d i n t r e virgini, s a u a p o i d i n t r e absti­
nenţi. Virgini (ΠφρΟένους) n u m i m p e cei c e n i c i o d a t ă
şi n i c i c u m nu a u c u n o s c u t f e m e i e . A b s t i n e n ţ i
(Οάφρςίνες), d u p ă uzul d e v o r b ir e a c t u a l d in Bi ser ic ă,
s e n u m e s c cei c e a u t ră it n u m a i cu o s i n g u r ă s o ţ i e
l e g i t i m ă . Şi d a c ă s o ţi il e a c e s t o r a mor, s a u d a c ă ei
s e d e s p a r t d e e l e ( d e o a r e c e s e î n t â m p l ă c ă so ţii s e
î n ţ e l e g r e c i p r o c şi cu i n t e n ţ i a d e a trăi o v ia ţă m a i
b u n ă şi m a i p e r f e c t ă , s o ţ u l i n t r ă în m ă n ă s t i r e a d e
b ă r b a ţ i , ia r s o ţ i a în m ă n ă s t i r e a d e femei), şi d â n ş i i
( a b s ti n e n ţ ii ) in tr ă cu tot ul în v ia ţa c ă l u g ă r e a s c ă şi
p e t r e c c â ţ i v a a n i (χχπί τισιν ετεσι) în a c e a s t ă v ia ţă , şi
g ă s i n d u - s e c ă s u n t vre d n ic i şi b uni p e n t r u a c e a s t ă
v ia ţă , a t u n c i p o t fi a le ş i e p i s c o p i î n t o c m a i c a şi
virginii.” - Mitrofan Critopulos, Mărturisirea de
credinţă, 11.
6. „Şi a c e a s t a î n c ă a v e n it la c u n o ş t i n ţ a n o a s t r ă
c ă a t â t în Africa c â t şi în Libia şi în a l t e locuri, unii
d i n t r e î n a i n t e - ş e z ă t o r i i ( e pi s co pii ) p r e a iu bito r i d e
D um nezeu d e acolo, chiar d u p ă hirotonia a d m in is ­
t r a t ă lor, n u î n c e t e a z ă a tr ă i cu. s o ţ i i l e lor, ( a c u m
96 IEROM. NICODIM SACHELARIE

fiind c ă l u g ă r i ţ e ) f ă c â n d prin a c e a s t a p o p o r u l u i
p o t i c n i r e şi s m i n t e a l ă . D e o a r e c e noi n e s t r ă d u i m
m u l t c a tot ul s ă s e facă s p r e folosul t u r m e i d e s u b
m â n a n o a s t r ă , a m h o t ă r â t c a în viitor n i c i d e c u m să
nu s e m a i î n t â m p l e u n a c a a c e a s t a . Iar a c e a s t a nu o
z i c e m s p r e d e s f i i n ţ a r e a s a u r ă s t u r n a r e a c e l o r legife­
ra te a p o s t o l î c e ş t e , ci p e n t r u că p u r t ă m grijă d e m â n ­
t u i r e a şi d e p r o p ă ş i r e a s p r e m a i b in e a p o p o r u l u i şi
ca s tăr ii i e r a t i c e ş t i s ă nu i s e facă v re o p r i h a n ă . Căci
zice d u m n e z e i e s c u l Ap osto l: T o a t e s ă le faceţi s p r e
slav a lui D u m n e z e u ; nu fiţi p i a t r ă d e p o t i c n e a l ă nici
Iudeilor, nici Elinilor, nici Bisericii Iui D u m n e z e u ;
p r e c u m şi e u t u t u r o r în t o a t e m ă s t r ă d u i e s c s ă plac,
c ă u t â n d nu folosul m e u ci al c e l o r m ulţi , c a s ă s e
m â n t u i a s c ă ; i m i t a ţ i - m ă p e m i n e , p r e c u m şi e u pe
l i r i s t o s {I Cor. 10, 31-32); iar d e s e va vă di c in e v a
f ă c â n d a c e a s t a , s ă s e c a t e r i s e a s c ă . ” - VI E c u m . 12.
Vezi: Preoteasa, Rudele clericilor.
D o c u m e n t a r e a a c e s t e i c h e s t i u n i s e a f l ă la N.
Milaş, C a n o a n e l e , voi. I p a r t e a I, p. 179-182; şi p a r t e a
II, p. 3 3 3 - 3 5 2 , d u p ă c a r e a m c u l e s c e le d e m a i s u s .
7. „ E p is c o p u l s ă s e h i r o t o n i s e a s c ă d e do i s a u
trei e p i s c o p i . ” - Apost, 1. Vezi s l u j b a în A r h i e r a t i c o n .
8. „Iar a r h i e r e u l e s t e l u m i n ă t o r , c ă c i s e î n c h i ­
p u i e P ă r in t e lu i l u m i n i l o r şi a r e în p u t e r e a Iui t o a t ă
r â n d u i a l a , t o a t ă t a i n a şi t o a t ă s ă v â r ş i r e a printr-în-
sul s e face. î n s u ş i b o t e a z ă , face Mir, H i r o t o n i s e ş t e
s l u ji to r a d i c ă d i a c o n , s ă v â r ş i t o r a d i c ă p r e o t şi
l u m i n ă t o r a d i c ă a r h i e r e u ; el face citeţi, c â n t ă r e ţ i şi
c ă l u g ă r i ; el s f i n ţ e ş t e biserici, s u i e la t r e a p t ă (clerul
inferior), b i n e c u v i n t e a z ă n u n t a , a ş e a z ă în s t a r e a
c e a b u n ă p e cei c e f ă g ă d u i e s c a păzi fecioria şi
t o a t e Ie p o a t e cu Darul Iui Hristos. Ca din tr -u n izvor
al lu m in ii t o a t e printr -în su l s e s ă v â r ş e s c , şi d e
 PRAVILA BISERI CEASCA 97
a c e e a a r h i e r e u l s e n u m e ş t e l u m i n ă t o r . ” - Sf. Simeon
Tes. V, 157; Cart. 6,50.
ASCEZA CREŞTINĂ. Vezi: Lupta duhovnicească,
isihasm ui.
ASCULTAREA LA FERESTRE - „Iar a s c u l t ă t o r u l la
f e r e a s t r ă un a n s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă şi m e t a n i i
c â t e 15 în zi.” - PMB gl. 37 3 .
ASPRIMEA n u m a i î n t r u a t â t e s t e b u n ă î n t r u c â t
e s t e p u s ă în slujba lui D u m ne ze u, potrivită cu nevoile
s u fl e te ş ti şi t ru peş ti a le a p r o a p e lu i. (Moise, Iileş.a.).
A s p r i m e a c e a re a e s t e o î m p i e t r i r e a inimii faţă
d e d u r e r i l e s u f l e t e ş t i şi t r u p e ş t i a l e a p r o a p e l u i . Şi
c i n e îşi fa c e o p l ă c e r e d in d u r e r i l e a p r o a p e l u i nu va
r ă m â n e a n e p e d e p s i t . Ea d u c e la clevetire c a r e s e ca-
n o n i s e ş t e un an. Vezi: Afurisirea 4. Mustrarea;Sfătui.
„Mai b i n e o m u s t r a r e p e faţă d e c â t o p r i e t e n i e
a s c u n s ă ... c â t d e dulci s u n t s fa tu rile pline de
d r a g o s t e a l e p r i e t e n u l u i s i n c e r ! ” - Prov. 2 7 ,5 ş i 9.
ATEISMUL nu e s t e o n e c r e d i n ţ ă în D u m n e z e u ci
o c r e d i n ţ ă ră z vră ti tă .
1. S o l d a t u l d e z e r t o r c r e d e că o fi ţ e ru l s ă u îi e s t e
s u p e r i o r , d a r nu v o i e ş t e s ă i s e s u p u i e . Tot a ş a şi un
a t e u r e c u n o a ş t e în s i n e a lui p e D u m n e z e u , d a r îl
dispreţuieşte.
C r e d i n ţ a a ct i vă el o î n d r e a p t ă s p r e s i n e î n s u ş i şi
s p r e l u m e a î n c o n j u r ă t o a r e cu c a r e s e d e s f a t ă .
Vedea -va el în z i u a c e a m a r e , în z i u a mo rţii şi a
judecăţii!
2. El e s t e b o l n a v şi m o r a l şi m i n t a l ; m oral
f ii nd că e s t e z d r o b i t d e p ă c a t e , şi nu s e p o a t e ridica
c a şi bivolul din nor o i; mintal, fi in dcă el nu p o a t e
î n ţ e l e g e ta in e le lui D u m n e z e u , şi deci, îl t ă g ă d u i e ş t e .
El nu-şi d ă s e a m a c ă h u l a lui p o r n e ş t e t o c m a i din
f a pt ul c ă e s t e a t i n s d e p u t e r e a lui D u m n e z e u , şi
98 I EROM. NI C ODI M S ACHE LARI E

prin d e f ă i m a r e el Îl p r o p o v ă d u i e ş t e c a şi d r a c ii d e
o d i n i o a r ă p e c a r e Ti a l u n g a M â n t u i t o r u l din o a m e n i ,
s a u ca fariseii c a r e s e s i m ţ e a u loviţi d e î n v ă ţ ă t u r a
lui Hristos!
„ N um ai cel n e b u n a zis în i n i m a sa: „Mu e s t e
D u m n e z e u ! ” - Ps. 52,1.
AVEREA s e r v e ş t e la p r e l u n g i r e a vieţii o m u l u i .
Nă va la n e c h i b z u i t ă d u p ă a v e r e d u c e la p ă c a t u l d e
m o a r t e al lăcomiei. Cel ce nu s e s i l e ş t e să-şi c â ş t i g e
prin m u n c ă c i n s t i t ă c e l e t r e b u i n c i o a s e vieţii, c a d e
în p ă c a t u l d e m o a r t e al ienevirii.
D o a m n e , „n u -m i d a nici s ă r ă c i e nici b o g ă ţ i e ,
d ă - m i p â i n e a c a r e - m i tr e b u ie . Nu-mi d a b o g ă ţ i e , c a
nu c â n d v a , în b e l ş u g , s ă m ă l e p ă d d e Tin e, D o a m n e ,
şi s ă zic: C in e e s t e D o m n u l ”?
S ă nu m ă Iaşi nici „în s ă r ă c i e c a s ă fur şi s ă iau
în d e ş e r t N u m e l e D o m n u l u i m e u ! ” - Prov. 30, 8-9.
AVEREA BISERICII. Vezi: Răpirea averii, Mona­
hism II.
AVORTUL e s t e u c i d e r e a p r u n c i l o r în p â n t e c e .
1. „ F e m e i a c a r e a p i e r d u t p r u n c u l , fără voie, un
a n s e c a n o n i s e ş t e ” - Sf. I. Postu°. 22.
2. „ D e s p r e f e m e i l e c a r e c u r v e s c şi-şi o m o a r ă
fătu l în p â n t e c e , f o r ţ â n d u - s e s ă facă u c id er i, s ă s e
o p re a s c ă d u p ă h o tă râ re a d a tă mai înainte, ca s ă s e
î m p ă r t ă ş e a s c ă la i e ş i r e a din v ia ţă ; iar p r o c e d â n d cu
iu b ir e d e o a m e n i d u p ă c u m a m a f l a t , h o t ă r â m ca
(să fie op rit e) v r e m e d e 10 a n i d u p ă t r e p t e l e h o t ă ­
r â t e ”- Ancira 21™.
3. „ Fe m e i le c a r e iau b u r u i e n i o t r ă v i t o a r e şi
p i e r z ă t o a r e şi c el e ce pri m e s c otrăvurile o m o r â t o a r e

Canoanele S i loan Fostnicu! (t 619), El are 35 de canoane ş i un sn-

pUmentcanomcde. 17 articole nemimerotateîn colecţiile canonice.
 PRAVILA BISERICEASCĂ 99

d e p r u n c i s ă s e s u p u n ă ( c a n o n u l u i d e 2 0 d e a n i al)
u c i g a ş u l u i ”. - V Ecum. 91; SF. Vasile 56.
4. „ F e m e i a c e a n ă s c u t pe c a l e şi n-a p u r t a t grijă
d e p r u n c , s ă fie s u p u s ă v in ovă ţie i u c i g a ş u l u i ” - SF
Vasile 33
5. „ F e m e i a d e va n a ş t e , şi de-şi va s u g r u m a
feci oru l ei, p â n ă la m o a r t e s ă s e p o c ă i a s c ă , luni,
m i e r c u r i , vineri, n u m a i p â i n e şi m e t a n i i c â t e o m i e . ”
6. „ O a r e c a r e f e m e i e va b e a erbi s ă nu n a s c ă
c o c o n i , 7 a n i şi m e t a n i i 2 0 0 . ”
7 „ F e m e i a d e va î n c e p e , şi n i ş t e f a r m e c e o a r e ­
c a r e va b e a s ă s e s c u r g ă , c a s ă s e l e p e d e î n c e p e r e a
d in tr - în s a an i 8 şi m e t a n i i , c â t e 3 6 7 ; ia r d e i s e va
î n t â m p l a ei a m u r i s ă nu s e î n g r o a p e . ” - PBG p. 115
(124); PMB gl. 374.
8. „iară d e va f a c e şi b ă r b a t u l a ş a , m a i r ă u e s t e ,
nici Biserica să n u -i primească p r e s c u r a Iui, nici
p r i n o s u l lui d e nu s e va p o c ă i . ” - FBG p, 98 (20).
(Cano nisiri: Să c r e a s c ă un copil s ă r a c ; Să
m e a r g ă la c i m i t i r un n u m ă r d e zile..).
BAERE. Vezi: A m liie tul.
BAIE t r e b u i e s ă s e facă în t i m p c â t m a i s c u r t şi
s in g u r.
J. „Nu s e cu vi ne ca p e r s o a n e l e sfinţite, s a u cleri­
cii, s a u m o n a h i i s ă s e s c a l d e în b a i e cu fe m e il e , şi
nici v r e u n c r e ş t i n laic, d e o a r e c e a c e a s t ă p r i h ă n î r e
e s t e c e a d i n t â i la p ă g â n i . Iar d e s e va dove di c i n e v a
f ă c â n d a c e a s t a , d e va fi cleric să s e c a t e r i s e a s c ă , iar
d e va fi laic să s e a f u r i s e a s c ă . ”- VIEcum. 77;LaodSO.
2. „ Pr eo tul d e s e va s p ă l a , s a u va m e r g e la b a i e ,
a c e l a nu p o a t e s ă facă lit u r g h ie î n t r u a c e a zi, nici
nu a r e voie d u p ă l i tu r g h ie s ă s e s p e l e , nici m i r e a n u l 1

111Canonul Sinodului din A nc/ra(3 14) 21.

100 I E R O M. N I C O D I M SACH E LARI E

d e s e va s p ă l a s a u va m e r g e la b a i e nu p o a t e s ă i s e
d e a D u m n e z e i e ş t i l e T a in e , iar d a c ă s e va î m p ă r t ă ş i ,
nici a t u n c i nu p o a t e s ă m e a r g ă să-şi l a s e s â n g e , nici
p r e o t u l , nici m i r e a n u l , fă ră d e s e va î n t â m p l a b o a l a
m o rţ ii într-a a c e a zi p ă t i m i n d p e n t r u v ia ţa -ş i. ”- PMB
gl. 66.
ΒΑΓίΙ FALSI. Cel c e face b a n i falşi, s a u e s t e t o v a ­
ră ş cu cei c e fac b a n i falşi, s e c a n o n i s e ş t e c a şi furii,
d e la 1 a n p â n ă la 5 a n i, căci î n ş e a l ă s o c i e t a t e a .
{PMB 87-86).
BĂTAIA e s t e fr u c t u l n e s t ă p â n i r i i d e s i n e şi a
m â niei care. s e n u m ă r ă î n t r e p ă c a t e l e d e m o a r t e .
1. Cel c e s f ă t u i e ş t e p e a ltul s ă b a t ă e s t e t o t a ş a
d e v i n o v a t c a şi cel c a r e a b ă t u t . Vezi: Tovărăşia...
2. C â n d vo im s ă s c ă p ă m d e un o m r ă u „ n i m e n i
nu o p r e ş t e a î n ţ e l e p ţ i p e unii ca a c e ş t i a cu p u t e r e a
s t ă p â n i t o r i l o r locului, ia r nu prin b r u t a l i t a t e ”. - 1-
II112. 9 ;A n t. 5 113-
3. E p i s c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l c a r e va
b a t e p e credincioşii c ar e a r p ă că tu i, ori p e n e c r e d i n ­
cioşii c a r e a r face n e d r e p t ă ţ i , ca să-i în f r i c o ş e z e ,
d i s p u n e m ca s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c ă n-a î n v ă ţ a t
D o m n u l a c e a s t a u n d e v a , ci d i m p o t r i v ă , b ă t u t fiind,
nu b a t e a , o c ă r â t , nu o c ă r a şi p ă t i m i n d nu î n g r o z e a
p e n i m e n i cu b ă t a i a . ” - Apoşi. 27; RBOif™ - Art. 39
4. O ri c a r e e p i s c o p , s a u p re ot, s a u d i a c o n va
b a t e p e o m u l c a r e a s t r i c a t ce va , ori p e c r e d i n c i o s
ori p e n e c r e d i n c i o s , a c e l a s ă fie l ip s it d e d a r u l s ă u ,
că de-ţi va s tr ic a ţie p r e o t e m i r e a n u l c e v a tu să-I

'■* Canoanele Sinodului VII din Constantinopol, ţinut la anul 861

sub patr. Fotie. Are 17 canoane.
113Canoanele Sinodului din Antiohia (270).
»* R egulam ent de procedură al instanţelor disciplinare şi judecă­
toreşti ale Bisericii Ortodoxe Române, 1924,
 PRAVILA BISERICEASCĂ 101

v ă d e ş t i , i a r ă nu să-I baţi. Că d e a c e a s t a D o m n u l nu
ne-a î n v ă ţ a t a ş a , ci zice c ă d e te va lovi c i n e v a p e s t e
falca d r e a p t ă , tu s ă în to r c i şi p e c e a s t â n g ă , şi cui i
s e vo r lu a h a i n e l e , el să-şi s c o a t ă şi c ă m a ş a s ă i-o
d e a , şi a c e s t e a s u n t p o r u n c i l e D o m n u l u i ; şi t r e b u i e
s ă s e p ă z e a s c ă t o a t e , m a i v â r t o s pre o ţi i, c a s ă s e
facă î n c h i p u i r e şi î n c e p ă t u r ă în tr u b i n e o a m e n i l o r
c e l o r m i r e n i . ” - PM Bgl. 336.
5. „De s e va t i n d e c ă l u g ă r u l s ă l o v e a s c ă p e c ă l u ­
găr, s ă s e d e s p a r t ă d e b i s e r i c ă 4 luni, ia r de-l va şi
c r u n t a 6 lu n i, m e t a n i i 1 0 0 0 p e zi." - P B G p . 120.
BĂTAIA CU OMOR. „Mu ie rea ce-şi va b a t e c o c o ­
nul ei, şi d e n ă p r a s n ă va m uri , 6 a n i şi m e t a n i i 150
în zi.” - P B G p . 115 (124).
2. „Care cleric în m â n i e s a u s f a d ă va lovi pe c in e ­
va, şi d e a c e a lovire va m u ri , a c e l a s e l i p s e ş t e d e
preoţia lui d e to t fără d e nici o iertare.” Vezi: Uciderea.
3. Iar d e va face a c e a s t a m i r e a n u l , a t u n c i a c e l a
s ă s e a f u r i s e a s c ă şi s ă s e c a n o n i s e a s c ă c a un uc i­
g a ş, 10-20 d e ani. - PMB gl. 336.
BATJOCURA. Defăimarea, înjurăturile.
BEŢIA a d u c e z d r u n c i n a r e a s ă n ă t ă ţ i i şi p i e r d e
c i n s t e a şi a v e r e a .
1. „ E p is c o p u l , p r e z b i t e r u l s a u d i a c o n u l d e p r i n -
z â n d u - s e cu ta b l e , ori cu beţii, ori s ă î n c e t e z e , ori s ă
s e c a t e r i s e a s c ă . - Apost. 42.
2. „ I p o d i a c o n u l , c i t e ţ u l s a u c â n t ă r e ţ u l , a s e m e ­
n e a f ă c â n d (a d ic ă s ă s e j o a c e cu t a b l e ori s ă be a) ori
s ă î n c e t e z e ori s ă s e a f u r i s e a s c ă ; a s e m e n e a şi
m i r e a n u l . - Apost 43,54.
3. „Clericilor nu s e c u v i n e a m â n c a şi a b e a în
c â r c i u m ă , -a fa ră n u m a i d a c ă s u n t î m p i n ş i d e ne voia
s t r ă i n ă t ă ţ i i . ” - Cart. 47. (Laod. 24, 55; VIEcum . 9, 50;
Vii Ecum. 22 RBOR ort. 42-44).
102 I EROM. N I C O D I M S A C H E L A R I E

4. „Pre otul c e va b e a la c â r c i u m ă , s a u va j u c a ,
s a u va c â n t a m i r e n e ş t e , s ă s e g o n e a s c ă din p o p i e . ”
5. „ C a de -s e p r e o t u l u i s ă ş a d ă la m a s ă cu frica
lui D u m n e z e u s ă m ă n â n c e şi s ă b e a c â t e p u ţ i n e i şi
să se so co te a sc ă , că slugă este, că g răieşte Scriptu­
ra: p r e o t u l ce s e î m b a t ă c u m va j u d e c a d r e p t ? Că nu
zic S c r i p t u r i l e s ă n u be i vin, ci s ă bei d a r ă s ă nu te
î m b e ţ i , că t o t be ţiv ul s ă r ă c e ş t e şi m i n t e a - ş i p i e r d e ,
şi m u l t rău face şi p e s i n e s e s u g r u m ă , şi s u f l e t u l iui
îşi d ă d r a c u l u i . ” - PBG p. W O şi 128.
6. „Beţivii s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă p â n ă nu s e vor
l ă s a d e be ţie , î n c â t s ă nu s e m a i î m b e t e ”. - PBG 110.
BISERICA e s t e locul ( c o m u n ) u n d e o m u l s e
î n t â l n e ş t e cu D u m n e z e u .
1. Bise ri ca s e s f i n ţ e ş t e d e e p i s c o p s a u d e
d e l e g a t u l s ă u , c a r e a d u c e cu s i n e S f â n t u l A n ti m is
c u S f i n t e l e M oa ş te . „Iar c i n e va sfinţi biserici fă ră
S f i n t e l e Moaşte, s ă s e c a t e r i s e a s c ă , c a u n u i c e a
c ă l c a t T r a d iţ ia B i s e r i c e a s c ă . ” - VII Ecum . 7; Cart 6.
2. „Dacă cineva a r învăţa că l e s n e s e p o a t e d e f ă i­
m a c a s a lui D u m n e z e u şi a d u n ă r i l e c e s e fac în ele,
s ă fie a n a t e m a . ” - Gangra 5; VI Ecum. 74, 76.
3. Este o p r i t cu a f u r i s i r e a d e a ieşi din B is e ri că
şi a f a c e t u l b u r a r e în ti m p u l s lu jb e lo r. - Apost. 9; VI
Ecum . 66 Ant. 2. Vezi: Slujba bisericească.
4. „Preotul c e nu-şî va m ă t u r a bis e r ic a , s ă o
c u r ă ţ e a s c ă şi nu o va Î n f r u m u s e ţ a şi nu va face
a c e a s t a în t o a t e s â m b e t e l e , unii c a a c e i a s ă s e l a s e
d e p r e o ţ i e ”. - PBG p. 100 (35).
5. „De s e va î n t â m p l a în v re o b i s e r i c ă s ă nu s e
fa c ă s lu jb ă 4 0 d e zile, nu p o a t e p r e o t u l s ă facă
l i t u r g h i e s ă s l u j e a s c ă înt r-însa d e nu va face î n t â i o
s f e ş t a n i e , iar d e va fa ce s lu jb a a d i c ă Litu rgh ie, s ă
fie lip si t d e p o p i e (pr eoţ ie ) 4 0 d e zile, iar d e nu va fi
 PRAVILA BISERICEASCĂ 103

ş t i u t s ă fie i e r t a t ”
6. „Bi ser ic a e s t e c a s a lui D u m n e z e u , c a s ă d e
ru gă , a d u n a r e a oa me nil or, tr upu l lui Hristos, m i r e a s a
lui D u m n e z e u , c e r u l p ă m â n t e s c , în c a r e ş a d e
C e r e a s c a Pâine , c e s e z ice p r e a S f â n t u l T r u p a d e v ă ­
r a t al D o m n u l u i n o s t r u lis us Hristos; e s t e şi s c a u n
î m p ă r ă t e s c şi a r h i e r e s c , p e c a r e ş a d e î m p ă r a t u l
î m p ă r a ţ i l o r şi Marele Arh iere u s i n g u r Hristos; e s t e şi
lină b a i e a p ă c ă t o ş i l o r , şi sl avă dre pţi lo r , e s t e şi
s c ă p a r e , şi p o d , şi l a u d ă , şi vese lie , şi b u c u r i e , şi
p ă r e r e d e b i n e a t u t u r o r creştinilor. Şi câţi o c a u t ă şi
o i u b e s c cu t o a t ă i n i m a şi cu t o t s u f l e t u l , a c e i a vo r
lua c u n u n ă d e la D u m n e z e u şi s e vor face m o ş t e n i
î m p ă r ă ţ i e i Lui. ta r b i s e r i c ă s e c h e a m ă c ă îi c h e a m ă
şi-i a d u n ă p e t o ţi ,” - PMB gl. 136.
7. „Orice o m , d i n t r e m ir en i, va fugi din b i s e r ic ă ,
şi s e va r u g a d e u nul s in gur, z i c â n d c ă m a i b i n e e s t e
s ă m ă rog d i m i n e a ţ a , d a r nu în b i s e r ic ă , şi a c e a s t a
o va face fără î n v ă ţ ă t u r a e p is c opu lu i, s a u a d u h o v n i ­
c ul ui, şi c i n e va u m b l a a ş a a n a t e m a (să fie).” - PBG
p. 105 (56).
8. Scoş i din Bise ri că s u n t : cei afurisiţi, cei
a n a t e m a t i s i ţ i , cei c a r e nu li s e p r i m e s c d a r u r i l e , cei
c e nu p o t fi î n m o r m â n t a ţ i în cimitir; - vezi a c e s t e
c u v in te .
BLESTEMUL oficial al Bisericii e s t e a n a t e m a .
P e n t r u o m u l p a r t i c u l a r „el ( b l e s t e m u l ) e s t e s t r i g ă t u l
c ă t r e D u m n e z e u al u n e i inimi n e d r e p t ă ţ i t e , c a să-i
fa c ă d r e p t a t e , c ăc i a d e v ă r u l şi d r e p t a t e a s u n t s u c u l
vieţii. El s e l i p e ş t e n u m a i în m ă s u r a în c a r e o m u l
a r e d r e p t a t e , fie laic, fie cleric. B le ste mu l pe n e d r e p t
s e î n t o a r c e a s u p r a celui ce-1 p r o n u n ţ ă . „ B l e s t e m a -
vor ei şi tu vei b i n e c u v â n t a . ” - Ps 108. 27.
1. C â n d c in e v a e s t e a m ă r â t d e a lt c in e v a nu s e
104 IEROM. NICODIM SACHELARI E

c u v i n e s ă b l e s t e m e , ci s ă s e r o a g e lui D u m n e z e u ca
să-i î n t o a r c ă i n i m a s p r e d u h u l fr ăţiet ăţ ii. „ C u m s ă
b l e s t e m e u p e cel c e nu-i b l e s t e a m ă D u m n e z e u ?
C u m s ă d e f a i m eu p e cel c e nu-l d i s p r e ţ u i e ş t e D o m ­
n u l ? ” - num ere 23, 8.
2. î n s ă c el u i c e fa c e p ă c a t u l cu ş t i i n ţ ă şi v o in ţă ,
a g o n i s i n d u - ş i p l ă c e r e din s u f e r i n ţ a a p r o a p e l u i şi
d in d e f ă i m a r e a p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u , i s e a p l i c ă
acel c u v â n t al Script uri i, c a r e zice:
„T oa te b l e s t e m e l e vor ven i p e s t e ti ne , t e vor u r ­
m ă ri şi te vo r a j u n g e p â n ă vei fi nimicit, p e n t r u c ă
n-ai a s c u l t a t d e c u v â n t u l D o m n u l u i D u m n e z e u l u i
t ă u , p e n t r u c ă n-ai p ă z i t p o r u n c i l e Lui şi le gile Lui,
p e c a r e ţi le-a d a t . Ele vo r fi v e ş n i c c a n i ş t e s e m n e şi
m i n u n i p e n t r u t in e şi n e a m u l t ă u ”. Deuteronom 28,
45-46. „ P e n t r u c ă , în b e l ş u g u l t u t u r o r lu cruri lo r, n-ai
slujit D o m n u l u i D u m n e z e u l u i t ă u cu b u c u r i e şi cu
i n i m ă î m p ă c i u i t o a r e , d e a c u m vei sluji c u p r i n s d e
foame, d e s e te , d e goliciune şi în lipsă d e t o a t e în tr e
v r ă j m a ş i i tăi, pe c a r e îi va t r i m i t e D o m n u l î m p o t r i v a
ta, El îţi va p u n e un j u g d e fier p e g r u m a j i i tăi p â n ă
c e vei pie ri .” - Deuteronom 28, 47-48.
3. B l e s t e m u l din obi c ei e s t e o d o v a d ă d e lip să
d e e d u c a ţ i e şi c r e d i n ţ ă în r ă s p l ă t i r e a lui D u m n e z e u .
(Prov. 26, 2). „într-un c h i p s e j u d e c ă p e n t r u c u v â n t ,
şi în tr-alt c h i p p e n t r u lu c ru , c ă fiece p r e o t c a r e d e
m â n i e va zice n u m a i cu c u v â n t u l , s ă fie p ă g â n ,
a d i c ă s ă i a s ă din l e g e a lui, şi n-a f ă c u t a ş a , a c e l a s ă
s e j u d e c e s a u s ă s e p e d e p s e a s c ă m u l t ă v r e m e cu
lipsa de preoţia lui, iar d a r u l nu i s e ia, c ă c i n-a
s ă v â r ş i t luc rul ; iar m i r e a n u l s e c a n o n e ş t e cu t ă r i e
d e a r h i e r e u , s a u cu î n v ă ţ ă t u r a d u h o v n i c u l u i c u m îi
va p ă r e a .
„Scriu d u m n e z e i e ş t i i Părinţi p e n t r u c h i p u l căiu-
 PRAVILA BISERI CEASCA 105

g ă r e s c : d e va zice n e ş t i n e , n u m a i cu c u v â n t u l s ă s e
facă c ă l u g ă r , şi n-a a j u n s s ă s e facă, în c e s-a a f l a t
în t r - a c e i a ş i e s t e , aşa să socoteşte ş i de aceasta." -
PMB gl. J05.
4. P r e o t u l s ă nu b l e s t e m e c ă D u m n e z e u nu
a s c u l t ă p o r n i r i l e c e l e d o b i t o c e ş t i a l e preoţil or ... iar
d e vo r f a c e a c e a s t a fără vin ă şi fără d e a r ă t a r e ,
a c e i a s ă s e o p r e a s c ă d e S f â n t a C u m i n e c ă t u r ă un
a n . ” - PM Bgl. 35. Vezi: Hula, Injuriile, Ctitoria.
5. „Iară p r e o t u l c a r e va b l e s t e m a şi va huli p e
D u m n e z e u s a u pe Sfinţi, a c e l a s ă fie l i p s i t d e p r e o ­
ţ i a lui u n a n , şi s ă ia şi a l t c a n o n , p o s t şi m e t a n i i şi
a l t e l e a s e m e n e a c u m va s o c o t i a r h i e r e u l s ă u ; iar d e
va b l e s t e m a şi va huli şi a d o u a o a r ă , şi vo r m ă r t u ­
risi m ă r t u r i i c r e d i n c i o a s e , a t u n c i f ă r ă d e nic i o
i e r t a r e , i s e ia d a r u l . ”
„Iar m i r e a n u l c a r e va b l e s t e m a şi va huli, a c e l a
s e c a n o n e ş t e un a n s ă nu s e î m p ă r t ă ş e a s c ă , s ă facă
po st , m e t a n i i şi m i l o s t e n i i ” - PMB gl. 105. Vezi: Hula,
A furişi rea.
6. B l e s t e m u l f ă c u t p e d r e p t a t e nu s e p o a t e d e z ­
le ga d e c â t n u m a i d u p ă c e a r e p a r a t g r e ş a l a , a d i c ă a
d a t î n a p o i c e a f u r a t s a u a n e d r e p t ă ţ i t şi s e î m p a c ă
cu cel c e l-a b l e s t e m a t ,
BOALA e s t e un mijloc prin c a r e D u m n e z e u ne
a r a t ă că în a c e a s t ă l u m e s u n t e m n i ş t e t r e c ă t o r i : vis
c e t r e c e şi nu s e m a i î n t o a r c e !
In c a z d e b o a l ă , noi s u n t e m d a t o r i s ă n e în gri­
j i m d e s ă n ă t a t e a n o a s t r ă , f i i n d c ă e a e s t e un b u n p e
c a r e D u m n e z e u ni l-a î n c r e d i n ţ a t ca să-l p ă z i m p â n ă
c e ni-1 va c e r e iarăşi.
1. „Fiule în b o a l a ta nu fii n e b ă g ă t o r d e s e a m ă ,
ci te r o a g ă D o m n u l u i şi El te va t ă m ă d u i . D e p ă r t e a ­
ză p ă c a t u l , tinde-ţi m â i n i l e s p r e f a p t e l e c e l e d r e p t e
106 I EROM. NI C ODI M S A C H E L A R I E

şi-ţi c u r ă ţ e ş t e i n i m a t a d e t o a t ă c ă l c a r e a d e l e g e . ”
2. „Adu t ă m â i e şi j e r t f ă d e p o m e n i r e din f l o a r e a
făinei şi j u n g h i e j e r t f e gra se , p e c â t te a ju tă puterile.
Apoi d ă râ nd d o c to ru lu i că şi pe el D om nul l-a făcut;
şi s ă nu s e î nde pă r te z e d e lângă tine fiindcă şi ei îţi e s ­
te d e tre b u in ţă . Că u n e o r i iz b ân d a e s t e în mâ in ile lui.
3. „Ci şi el s e r o a g ă D o m n u l u i ca să-l a j u t e în
m e ş t e ş u g u l lui şi t ă m ă d u i r e s ă d e a s p r e î n s ă n ă t o ş i ­
re a b o l n a v u lu i. Cel c e p ă c ă t u i e ş t e f a ţă d e Zi ditorul
s ă u s ă c a z ă în m â i n i l e d o c t o r u l u i ! . ”
4. „ D o m n u l s c o a t e l e a c u r il e d in p ă m â n t şi o m u l
î n ţ e l e g ă t o r nu le d i s p r e ţ u i e ş t e . O a r e nu d in l e m n s-
a î n d u l c i t o d i n i o a r ă a p a , p e n t r u c a D o m n u l să-Şi
v ă d e a s c ă p u t e r e a S a ? Şi El î n s u ş i a d a t o a m e n i l o r
ş t i i n ţ a , ca s ă s e p r e a m ă r e a s c ă î n t r u l e a c u r i l e S a l e
cele m in u n ate. „
5. „Cu a c e s t e a v i n d e c ă d o c t o r u l şi a l u n g ă d u r e ­
re a ia r s p i ţ e r u l p r e g ă t e ş t e din e l e alifiile s a le . Aşa
î n c â t l u c ră ri le D o m n u l u i s ă nu c o n t e n e a s c ă şi s ă n ă ­
t a t e a p o r u n c i t ă d e El s ă s t ă p â n e a s c ă pe fa ţa
p ă m â n t u l u i . ” - Sirah 38,4-15.
BOTEZUL e s t e a b s o l u t t r e b u i n c i o s p e n t r u
m â n t u i r e a s u f l e t u l u i , fiind p o a r t a Tain elor.
1. Cin e b o t e a z ă : E p i sc o p u l şi p r e o t u l .
2. în c az d e lip s ă a a c e s t o r a , c â n d co pil ul e s t e
a m e n i n ţ a t cu m o a r t e a , p o a t e b o t e z a o r i c e c r e ş t i n ,
b ă r b a t s a u femeie, c h i a r părinţii Iui. La u r m ă preotul,
d a c ă c o pi lu l t r ă i e ş t e , î n d e p l i n e ş t e c e a l a l t ă r â n d u i a -
lă. - A post. 49, 20; Sfântul Fiich ifor 7; Mărt. Ort. I. 103.
3. Locul: d u p ă r â n d u i a l ă , b o t e z u l t r e b u i e s ă s e
facă în b is er ic ă . Cel c e la să b i s e r i c a şi face b o t e z u l
în a l t loc „de va fi c le r ic s ă s e c a t e r i s e a s c ă , iar d e va
fi laic s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - VI Ecum. 59.
în c a z d e n e v o ie s e p o a t e fa ce b o t e z u l în o r i c e
 PRAVILA BI SERI CEASCĂ 107
loc. - F. Ap. 8, 36-39.
4. Timpul: De regulă el s e face d u p ă S f â n ta Litur­
ghie; d a r în c az d e nevoie s e p o a t e face în orice timp.
5. C in e s e p o a t e b o te z a : Copiii mici, o a m e n i i
v â r s t n i c i con ver tiţ i. - Cart. 55, 66 121^5. -
6. S ă v â r ş i r e a b o t e z u l u i : S e f a c e cu a p ă c u r a t ă
s fi n ţi tă : „...de nu s e va n a ş t e c i n e v a d in a p ă şi d in
Duh, nu p o a t e s ă i n t r e î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e ­
z e u .” loan 3, 5; Mat. 3, 16; Marcu 16, 16: F. Ap. 8, 36-38.
7. „ C â n d bo te z i copilul, t r e b u i e s ă ai s c ă l d ă -
t o a r e , s a u a lt va s d e o s e b i t , şi cu trei l u m â n ă r i
a p r i n s e în c h i p u l S f in te i Treimi. De a c e i a c â n d vrei
s ă iei u n t u l d e l e m n - c a r e e s t e în va s - cu trei d e g e t e
(să o faci), şi s ă u ngi c op ilu l c r u c iş , p e t o a t e
m ă d u l a r e l e , c u m e s t e t o c m e a l a tip ic u lu i, d e a c e i a
ia-1 p r e o t e a ş a c u m e s t e goi, şi s t a i d r e p t c ă u t â n d
s p r e r ă s ă r i t şi tu şi co pil ul şi-l b o te z i în trei
a f u n d ă r i , f ă c â n d s e m n u l Sfintei Cruci, z i c â n d a ş a :
„Se b o t e a z ă r o b u l Iul D u m n e z e u (N) î n M u m e l e
T a t ă l u i . A m in ; şi al Fiului. Amin; şi al S f â n t u l u i Du h.
A m in ; a c u m şi p u r u r e a şi în vecii ve cilor . A m i n . ” -
FMB gl. 141.
8. Şi zice: se botează, iar nu botez eu... c ă d e
b u n ă voie vine cel c e s e b o t e a z ă : c ă botez eu, nu
a r a t ă p e cel b o t e z a t c ă s e b o t e a z ă d e voia lui, ci d e
n e v o i e cu o a r e c a r e silă, şi c u m că el b o t e a z ă s i n g u r
d e la s i n e p e c el c e s e b o t e a z ă . I a r se botează.
Î n s e m n ă c u m c ă d e b u n ă voie s e b o t e a z ă cel c e s e
b o t e a z ă , şi c u m c ă d e la a r h i e r e u s a u d e la p r e o t s e
b o t e a z ă , c a r e l u c r e a z ă a t u n c i luc rul lui D u m n e z e u ,
Cel în T r e i m e , al c ă r u i şi n u m e l e la cel c e s e b o t e a ­
ză î n t r -a u z ir e s e g r ă i e ş t e . . . ” - Sfântul Simeon Tes. 1,

Canoanele Sinodului din Cartagina (419) are 141 de canoane.

108 I E R ΟΜ . NI CODI M SACHELARIE.

64; Mart. Ort. I, 172, 103.

BOTEZUL: QRESEL1.
1. F e m e i a g r a v i d ă s e p o a t e b o t e z a , căci c opilu l
d in e a n-are nic io l e g ă t u r ă cu b o t e z u l m a m e i s a l e . -
Meocez^&6.
2. B olnavul v â r s t n i c să nu s e b o t e z e d e c â t
a t u n c i c â n d a v e m dovezi c ă d o r e ş t e s i n c e r a s e
b o t e z a , a s i g u r â n d u - n e şi n a ş u l d e e d u c a ţ i a lui c r e ş ­
ti n ă , d a c ă s e t ă m ă d u i e ş t e . - Cart. 52. Vezi: naşul.
3. „ E p i s c o p u l s a u p r e z b i t e r u l , d e va b o t e z a din
n o u p e cel b o t e z a t cu a d e v ă r a t , s a u d e nu va b o t e z a
p e cel s p u r c a t d e c ă t r e n e c i n s t i t o r î i d e D u m n e z e u ,
s ă s e c a t e r i s e a s c ă c a unul ce-şi b a t e j o c d e c r u c e a şi
d e m o a r t e a D o m n u l u i şi nu d e o s e b e ş t e p e a d e v ă r a ­
ţii p r e o ţ i d e pr e o ţi i cei m i n c i n o ş i ” - Apost. 47.
4. „D acă v r e u n e p i s c o p s a u p r e z b i t e r nu a r b o ­
t e z a d u p ă p o r u n c a D o m n u l u i , în Tatăl, în Fiul şi în
S f â n t u l Duh, ci în trei fără d e î n c e p u t , s a u în trei Fii,
s a u în trei Mângâietori s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” - Apost. 49.
5. D a că v r e u n e p i s c o p , s a u pre z bite r, nu a r s ă ­
vârşi trei a f u n d ă r i a le unei Taine, ci o a f u n d a r e , c a r e
s e face î n t r u m o a r t e a D o m n u l u i , s ă s e c a t e r i s e a s c ă .
Fii nd că D o m n u l n-a zis: B ote za ţi î n t r u m o a r t e a Mea,
ci, m e r g â n d , î n v ă ţ a ţ i t o a t e n e a m u r i l e , b o t e z â n d u - l e
în n u m e l e T a tă lu i, şi al Fiului, şi al S f â n t u l u i D u h . ”
(Mat. 28, 19).. -A p o st. 50.
6. Cei m o r ţ i nu p o t fi b o t e z a ţ i , d u p ă c u m n u p o t
fi nici î m p ă r t ă ş i ţ i . - VIEcum . 83; Cart. 25.
7. „ ia r ă d e s e va afla Ia s f â r ş i t s ă m o a r ă c opilu l,
şi vo r c h e m a p e p r e o t să-l b o t e z e , ia ră p r e o t u l s e va
lenevi, şi c op ilu l va m u ri nebotezat, atunci păcatul
este ai popei, ş i s e c a n o n i s e ş t e d e a c e a s t ă f a p t ă

110Canoanele Sinodului din N eocezareea 15).

 PRAVILA BISERICEASCĂ 109
c u m va s o c o t i a r h i e r e u l lui, s a u o p r i r e d e p r e o ţ i e
s a u alt c a n o n .”
8. Iar d e va m uri n e b o t e z a t d e l e n e a pă ri n ţi lo r :
atunci se c a n o n is e s c mai vârtos, adică trei ani s ă
n u s e c u m i n i c e , şi p e s t e t o a t e zilele s ă m ă n â n c e
s e c , a d i c ă l u n e a , m i e r c u r e a şi v in e r e a , şi s ă facă în
t o a t e zilele m e t a n i i . ” - PMB g l 157; RBOR, art. 49;
Sfântul I. Post. 24
BOTEZUL ETERODOCSILOR. Se n u m e s c e te r o -
d o c ş i toţi cei c e p o a r t ă n u m e l e c r e ş t i n i s m u l u i , d a r
nu r e s p e c t ă e x a c t î n v ă ţ ă t u r a Bisericii a p o s t o l i c e .
A c eş tia s u n t e reticii şi s c h i s m a t i c i i ;
1. Se prim esc prin botez, ereticii c a r e a u d e f o r ­
m a t î n v ă ţ ă t u r a d o g m a t i c ă d e s p r e S f â n t a T r e i m e şi
n-au b o t e z u l c a ta i n ă , s a u d a c ă îl au , îl fac c o n t r a
c a n o a n e l o r . D in tre a c e ş t i a s u n t : An tit ri nit arii s a u
Unitarii, Q akerii, D u h o b o r ţi i , Molocanii, Sc opţii ,
Mlâştii, S t u d e n ţ i i în Biblie, ş.a.
2. S e p r i m e s c prin a n a t e m a t i s i r e a r ă t ă c i r i l o r în
p u b li c şi în s c r i s şi prin p o c ă i n ţ a n e c e s a r ă , a ce i
e re tic i şi s c h i s m a t i c i i , c a r e a u b o t e z u l a c c e p t a t d e
noi, p r e c u m şi t a i n a Pr eo ţi ei şi a Mirungerii. Dintre
a c e ş t i a s u n t în prim ul r â n d R o m a n o - c a t o l i c i i , unii
d i n t r e P r o t e s t a n ţ i şi s e c t a n ţ i , fie c ă a u fos t s a u nu în
s â n u l Bisericii O r to d o x e .
P e n tr u f ie c a r e c a z în p a r t e e b i n e s ă s e c e a r ă
s f a t u l e p i s c o p u l u i re sp ect iv. Vezi: Apostazia, M irul
ş i Slujba din Mo/itfe/nic.
BOTEZUL: FORMULA SI FORMA LU[. F o r m u l a şi
f o r m a d e e x e c u t a r e a b o t e z u l u i t r e b u i e s ă fie d u p ă
p r e s c r i p ţ i i l e Bisericii O r t o d o x e .
1. F o r m u l a g r e ş i t ă e s t e a r ă t a t ă d e c a n o a n e l e
47, 48, 4 9 Apost. Vezi m a i s u s .
F o r m u l a d e b o t e z r o m a n o - c a t o l i c ă şi p r o t e s t a n -
110 I EROM. NI CODI M SACHE LARIE

tă, în u r m a s t u d i i l o r f ă c u t e , s-a a j u n s la c o n c l u z i a
d e a fi p r i m i t ă în O r t o d o x i e , căci e a e s t e a c e e a ş i ca
şi la noi. G r e ş a l a lui Fiiioque nu s e î n t i n d e p â n ă
a c o l o , î n c â t s ă facă n e v a l a b i l ă f o r m u l a b o t e z u l u i ,
fiind f ă c u t ă în H u m e l e Sf intei Treimi.
2. Form a botezului rom ano-catolice s t e m a i g r e ­
ş i t ă d e c â t f o r m u l a d o g m a t i c ă , căci s e face prin
s t r o p i r e . A tâ t e t i m o l o g i a c u v â n t u l u i botez c â t şi
m ărturiile scripturistice ne arată a c e a s tă greşală.
„Şi b o t e z â n d u - s e lis us, î n d a t ă a ieşit din apă". Mat.
3, 16. Prin u r m a r e î n s u ş i M â n tu i to r u l e s t e Acela,
C a r e S-a a f u n d a t în a p ă , c a p ri m ul R e n ă s c u t al Legii
cele i noi. Apoi î n v a ţ ă p reci s, z ic â n d : „ .. .d a c ă nu s e
va n a ş t e c in e v a d in a p ă şi din Duh, nu p o a t e s ă in tr e
î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u ” ( lo a n 3, 5) Sfinţii
A po st ol i n e - a u î n v ă ţ a t că: p ă c a t u l s e c u r ă ţ ă „prin
b a i a n a ş t e r i i celei d e a d o u a . . . ” (Tit 3, 5). Istoria
Bisericii, c a n o a n e l e şi p r a c ti c a , c h i a r a R o m a n o -
c ato li cil or, p â n ă în s e c o l u l 14, n e a r a t ă c ă b o t e z u l a
fost s ă v â r ş i t prin a f u n d a r e , a ş a c u m s e face azi în
Ortodoxie.
3. To tu şi , c a o e x c e p ţ i e , în p r i m e l e v e a c u r i c r e ş ­
tin e, s-a î n g ă d u i t şi b o t e z u l prin s t r o p i r e , d a r n u m a i
p e n t r u o a m e n i i v â rs tn ic i c a r e nu s e p u t e a u s c u l a
din p a t , di n pri ci na bolii. Dar e x c e p ţ i a , î n t o t d e a u n a ,
c o n f i r m ă r e g u la , n-o d e s f i i n ţ e a z ă , a ş a c u m a u f ă c u t
R o m a n o -c a to li c ii . (P ent ru p r i m i r e a în o r t o d o x i e vezi
în P i d a li o n u l d e la C o n s t a n t i n o p o l şi în Molitfelnicul
cel Mare, e d . C r e d i n ţ a s t r ă m o ş e a s c ă ) şi Apostazia117

1,1 Literatura: fi. Milaş, Canoanele V. !. part. I. p. 255-265; II p. 475-

480, Dreptul bis. p. 456-458. Mart. Ort. I 102-103; Mifiă/cescu, Dogm.
p. 231-236; Andrutsos, Dogm. p. 340-357; în Sint. Aten. voi. V p. 443-
447, este o slgjbă pentru primirea Romano-catolicilor, fără botez,
alcătuită de Sinodul Patriarhal sub Patriarhul Simeon 1470-1486.
 PRAVILA BISERI CEASCĂ 111

CALEND ARISTI I s u n t s c h i s m a t i c i , căci:

1. S e d e s p a r t d e S f â n t a Bi serică O r t o d o x ă , din
r ă z v ră t ir e . - Gangra 5, 20.
2. N -ascultă d e h o t ă r â r i l e S f â n t u l u i S i n o d ; prin
a c e a s t a ei s e s i n u c i d d u h o v n i c e ş t e . - Gang. 6,
3. Cei ce s e în to rc Ia pravoslavie, t r e b u i e s c s u p u ş i
la c a n o n i s i r i l e a p o s t a ţ i l o r , vezi Apostazia, neascul­
tarea, Biserica, Pascalia.
„CAMILAFCA î n c h i p u i e p e n t r u m ă r i r e a d e ş a r t ă
a d i c ă s la v a c e a d e ş a r t ă c a r e e s t e a r u n c ă î n a p o i ,
a c e e a în c h i p u i e ş t e teştes lav ia s a u m ă r i r e a c e a d e ş a r ­
tă şi l e p ă d a r e a lumii d e c a r e s-a l e p ă d a t ( m o n a h u l ) ,
şi nu mai a re altc eva nimic, nici nu s e m a i a m e s t e c ă
în lucrurile lumeş ti. Iar c ele d o u ă a r i p i o a r e ale cami-
lafcii, c a r e vin d in a in te , a c e l e a în c h ip u ie sc , că ( m o n a ­
hii) a lt ă n ă d e j d e nimi ca n-au, fără n u m a i n ă d e j d e a lui
D u m n e z e u , ca să-i s p ă ş e a s c ă pe d â nşi i; şi-şi Iasă la
D u m n e z e u h o ta ru l vieţii lor, c u m a m zice: „în mâin ile
Tale r â n d u i a l a m e a , şi c ă t r e Tine mi-am r ă d i c a t s u f l e ­
tul”, c e s e zice „eu nu m a i o b l ă d u e s c " 8 pe sufletul
m e u , c ă a Ta s u fl a re e s t e . ” - PMBgi. 120.
2. C ă l u g ă r u l e s t e d a t o r s ă p o a r t e c a m i l a f c a la
s l u j b a bisericii şi la m a s ă . Cin e nu o p o a r t ă , d ă
d o v a d ă c ă s e r u ş i n e a z ă d e u n i f o r m a s a , şi de c i d e a
sluji lui D u m n e z e u .
CAriONISIREA s e face prin:
1. Povăţuirea c e l o r n e ş t i u t o r i , c ăci n e ş t i i n ţ a e s t e
c e a m a i d e s e a m ă p r ic in ă c a r e p r e g ă t e ş t e c a l e a
a d e v ă r a t e i p ă c ă t u i r i . Vezi: Ştiinţa, Predica.
2. Mustrarea părintească se face c e l o r ne glij e nţi
şi c a r e fac a n u m i t e a b a t e r i , c a r e p o t a v e a u r m ă r i ,
m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n , grave. Vezi: Schisma, Mus-

118
Oblădui - ocroti, apăra, proteja.
112 I E R O M . N I C O D I M S AC H E L A R I E

trare a.
3. Dojana ameninţătoare s e face în c a z d e
n e s i m ţ i r e s u f l e t e a s c ă şi n e g l i j e n ţ ă .
4. Sancţionarea după pravilă, a d i c ă e x c l u d e r e a
t e m p o r a l ă d e Ia b u n u r i l e Bisericii, î n d e o s e b i S f â n t a
î m p ă r t ă ş i r e şi e x e r c i t a r e a t r u p e a s c ă în a s e d e p r i n ­
d e cu f a p t e l e evlaviei c r e ş t i n e c a , r u g ă c i u n i , cititul
c ă r ţ i l o r r e l i g i o a s e , m i lo s te n ii , p o s t, m e t a n i i , ş .a ., ca
s ă s e î n ţ e l e p ţ e a s c ă a trăi d u p ă p o v e ţ e l e p o r u n c i l o r
d u m n e z e i e ş t i . Ea s e a p li c ă d u p ă fi e c a r e c a z în
p a r t e , r e s p e c t â n d c e l e IX t r e p t e f o r m a l e , pg. 7 7 ,7 8 .
5. Îndepărtarea de Ia spovedanie a c e l o r
n e p o c ă i ţ i , c ă r o r a li s e a m â n ă d e z l e g a r e a d e p ă c a t e .
D in tre a c e ş t i a s u n t :
1) Aceia a l e c ă r o r p ă c a t e s u n t î n c u r c a t e şi nu s e
pot aprecia m o m e n ta n .
2) Cei n e s i n c e r i şi neg lij en ţi d e m â n t u i r e a lor.
3) Cei o b r a z n i c i şi n e r u ş i n a ţ i .
4) Cei ce nu s e s u p u n c a n o n u l u i şi îşi j u s t i f i c ă
p ă c a t e l e p e n e d r e p t şi fără r e m u ş c ă r i l e c u v e n i t e .
5) Cei b o ln a v i s u f l e t e ş t e : în d ră c iţ ii şi cu
d e d u b l a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i lor s u f l e t e ş t i şi hulitori.
A c e s t o r a şi a l t o r a a s e m e n e a s e c a d e a li s e
a m â n a d e z l e g a r e a d e p ă c a t e p â n ă la o n o u ă s p o v e ­
d a n i e c â t s e p o a t e d e a p r o p i a t ă . în a c e s t ti m p , d a c ă
e s t e cu p u t i n ţ ă , s ă nu fie lă saţ i în p ă r ă s i r e , ci t r e b u ­
i e s c s fă tu iţ i şi c o n v e r ti ţi p e c a l e a p o c ă i n ţ e i .
D a c ă îşi revin, a c e ş t i a t r e b u i e s c prim iţi d u p ă
s i n c e r i t a t e a inimii şi d u p ă f a p t e l e d o v e d i t o a r e d e
î n d r e p t a r e . Vezi: Pocăinţa, Spovedania, Afurisirea,
Anatema, Caterisirea.
6. „ L e a g ă b i n e p e cel p ă c ă t o s , p â n ă c e va î m ­
blâ n z i p e D u m n e z e u . Nu-I l ă s a n e l e g a t ca nu c â n d v a
s ă fie l e g a t d e u r g i a lui D u m n e z e u . D acă ÎI voi le g a
 PRAVILA BISERICEASCĂ 113
e u , D u m n e z e u nu-1 m a i l e a g ă , ia r d a c ă nu-1 voi le g a
e u , a t u n c i îl a ş t e a p t ă l e g ă t u r i l e c e le n e d e z l e g a t e ,
„Că „ d a c ă n e - a m fi j u d e c a t p e noi î n ş i n e nu a m m a i
fi j u d e c a ţ i d e n i m e n i . ” (Cor. 11,31). „Deci, s ă nu crezi
c ă a c e a s t a e s t e o c r u z i m e şi n e o m e n i e , ci e a s e
n a ş t e din b l â n d e ţ e şi din d o r i n ţ a d e v i n d e c a r e şi a
b u n e i îngrijiri. Dar vei zice, c ă i s-a d a t un t i m p
d e s t u l d e lu n g c a p e d e a p s ă . C â t t i m p ? Un an, d o i
sau trei? Dar eu nu caut la m ulţim ea tim p u lui sau a
anilor, ci la îndreptarea sufletului... D a c ă cel p ă c ă ­
t o s s-a um ilit, d a c ă s-a p o c ă i t , a t u n c i s-a f ă c u t to tu l;
d a c ă nu e s t e a c e a s t a , a p o i t i m p u l cel î n d e l u n g a t nu
f o l o s e ş t e la nimic! Căci noi nu c ă u t ă m d a c ă r a n a a
fost l e g a t ă un t i m p ma i î n d e l u n g a t , ci d a c ă a fo lo s it
cu c e v a l e g ă t u r a . D acă a folosit şi înt r- un t i m p m a i
s c u r t , s ă n-o m a i pui, iar d a c ă n-a folo sit la n i m i c
a t u n c i p u n e - o şi d u p ă z e c e ani! A c e a s t a să-ţi s l u ­
j e a s c ă d e h o t a r p e n t r u d e z l e g a r e a r a n e i (rănii):
dobândirea ş i vindecarea celui legat de păcate. ” -
lirisostom , Coment, la I I Cor. XIV; Sfântul Sim eon
Tes. V, 251-264.
7. în v e c h i m e , d i s c i p l i n a Bisericii e r a f o a r t e s e ­
veră. l a t ă c e l e 4 t r e p t e d e c a n o n i s i r e p e n t r u c ei c e
păcătuiau:
1) „Plângerea e s t e ca o m u l cel p ă c ă t o s d a c ă
g r e ş e ş t e , s ă s t e a a f a r ă d in b i s e r i c ă şi a f a r ă din
c u r t e a s a u t i n d a bisericii, şi c âţ i intr ă în b i s e r i c ă
î n a i n t e a t u t u r o r s ă c a z ă şi să-i r o a g e p l â n g â n d cu
l a c r ă m i c a s ă s e r o a g e p e n t r u d â n s u l , că a c e l a c e
plânge e ste le p ă d a t afară de c u rte a s au tinda biseri­
cii, c a s ă s e p o c ă i a s c ă a t â t a v r e m e c â t îi e s t e p o r u n ­
cită.”
2) „Ascultarea e s t e ca o m u l cel p ă c ă t o s d a c ă
g re şeşte să ascu lte D u m n ezeiasca Scriptură, s tâ n d
114 I E R O M. N I C O D I M S AC H E L A R I E

l â n g ă uşile... bisericii, p e n t r u c ă c el a c e a s c u l t ă , s t ă
în c u r t e s a u în t i n d ă , iar în b i s e r ic ă nu-i e s t e i e r t a t
şi nici n-a re voie s ă in tr e p â n ă c e va s ă v â r ş i p o r u n c i-
ţii lui a n i ” .
3) „Căderea es t e a d i c ă p o s l u ş a n i a , c e l a c e g r e ­
ş e ş t e s ă s t e a în l ă u n t r u l în bis e r ic ă , m a i î n d ă r ă t d e
p a rte a amvonului, pentru că cela ce cad e , a cela stă
în b i s e r i c ă p â n ă la S f â n t a E v a n g h e li e ; c â n d zice
d i a c o n u l . Cei chem aţi i e ş i ţ i a t u n c i i e s e şi el cu cei
chemaţi, şi s t ă a f a r ă din b i s e r i c ă p â n ă c e s e s f â r ş e ş ­
te d u m n e z e i a s c a s l u j b ă . ”
4) Starea cu credincioşii este c ă s t ă , um il cu c r e ­
d in c io ş ii în b i s e r i c ă î n l ă u n t r u p â n ă la s f â r ş i t u l
d u m n e z e i e ş t i i s lu jb e ; ia ră Sf intei î m p ă r t ă ş a n i i nu
s e î m p ă r t ă ş e ş t e p â n ă c e îşi u m p l e p o r u n c i t ă lui vre­
m e , iar d a c ă îşi u m p l e v r e m e a s t â n d cu c r e d i n c i o ş i i ,
a t u n c i s e î n v r e d n i c e ş t e î m p r e u n ă r i i Sf intei T a i n e a
p r e a S f â n t u l u i T r u p şi P r e a c u r a t u l u i S â n g e al
D o m n u l u i lis us H ris to s .”
„Deci cu a c e s t e p a t r u locuri s e o b â r ş e ş t e şi s e
um ple to a tă pocania. Drept a c e e a se c a d e ep isc o ­
pului, s a u p r e o ţ i l o r d u h o v n i c i t o a t ă v r e m e a
c a n o n i s i r i i , ori m u l t ă , ori p u ţ i n ă , t o t p e a c e s t e 4
locuri s ă o î m p a r t ă şi a ş a s ă c u r e ţ e d e p ă c a t e pe
c el a c e s e c ă i e ş t e şi s e p o c ă i e ş t e . ” PMB p. 4 9 8 gl.
85. Vezi: Sfântul Grigore Nisis 4; Sfântul Vasiie 59 ;
CÂRME Vezi: înfrânarea.
CASA DE TOLERANTĂ s a u p ro s t i t u ţ i e .
„ H o t ă r â m c a cei c e s p r e c ă d e r e a s u f l e t e l o r a d u n ă
d e s f r â n a t e şi le h r ă n e s c , d a c ă s u n t clerici s ă s e
c a t e r i s e a s c ă , iar d a c ă s u n t laici s ă s e a f u r i s e a s c ă . ” -
Vi Ecum. 86.
P e n t r u a c e s t e a nu î n c a p e nici o î n g ă d u i n ţ ă d a c ă
nu s e p o c ă i e s c ; nici d a r u r i l e lor Ia b i s e r i c ă nu s e
 PRAVILA BISERICEASCA 115

p r i m e s c , nici în c im it ir nu s e p o t î n g r o p a c â n d vor
muri!
CASTRAREA. A d e v ă r a t a c a s t r a r e c o n s t ă în s t ă ­
p â n i r e a d e s i n e p e n t r u D u m n e z e u , ia r nu p e n t r u
s c â r b a d e n u n t ă s a u v r ă j m ă ş i a vieţii o m e n e ş t i .
1. „ F a m e n u l , d a c ă din b â n t u i r e a o a m e n i l o r s-a
făcut, ori în p e r s e c u ţ i e s-a lipsit d e c e l e b ă r b ă t e ş t i i
s a u d a c ă a ş a s-a n ă s c u t şi e s t e v r e d n ic , s ă s e f a c ă
e p i s c o p . " - Apost. 21.
2. „Cel c e s-a m u t i l a t p e s in e , s ă nu s e facă c l e ­
ric, fi i n d c ă d e s i n e u c i g a ş e s t e şi v r ă j m a ş al o pe rii
lui D u m n e z e u . Apost. 22.
3 ”. „ D a c ă cinev a, fiind cleric, s e va m u t i l a p e
s in e , s ă s e c a t e r i s e a s c ă fi i n d c ă e s t e u c i g a ş u l p r o ­
priei s a l e vie ţi.” - Apost. 23.
4. „Laicul m u t i l â n d u - s e p e s i n e s ă s e a f u r i s e a s ­
că t r e i a n i , fi in dcă e s t e v r ă j m a ş al vieţii s a l e
p r o p r ii .” - Apost. 24. (Ies. I 8).
CATERISIREA e s t e l u a r e a d r e p t u l u i d e a sluji
c e l e b is e r i c e ş t i .
1. Caterisirea temporară se d ă p e n t r u g re ş el i
mici, p e n t r u c a cel v i n o v a t s ă s e î n d r e p t e . Vezi:
Canonisirea.
2. Caterisirea definitivă se d ă p e n t r u greşeli mari,
c ar e ÎI fac n e vr e dni c d e a s t a î n a in te a S fântu lu i Altar.
„Cei c e s-au f ă c u t vino va ţi d e î n c ă l c ă r i c a n o n i ­
ce, şi di n a c e a s t ă c a u z ă a u fost p e d e p s i ţ i cu cateri­
sire definitivă ş i perpetuă, şi a u fost r â n d u i ţ i iarăşi
în s t a r e a laicilor, d a c ă d e b u n ă voie r e v e n i n d la
p o c ă i n ţ ă îşi l e a p ă d ă p ă c a t u l p e n t r u c a r e a u c ă z u t
din H a r şi s -au Î n s t r ă i n a t d e a c e l a cu d e s ă v â r ş i r e , s ă
s e t u n d ă în c h ip u l c l e r u l u i (adic ă s ă p o a r t e unif or­
m a şi c i n s t e a d e cleric); ia r d e nu vor a l e g e a c e a s t a
(să s e p o c ă i a s c ă s in c e r ) d e b u n ă voie, s ă p o a r t e
116 I EROM. NI CODI M S ACHEL ARI E

p ă r u l ca laicii ( î m b r ă c a t m i r e n e ş t e ) , d e o a r e c e a u
p r e ţ u i t m a i m u l t p e t r e c e r e a în l u m e ( s t r ă i n ă d e
b is er ic ă ), d e c â t v i a ţ a c e a c e r e a s c ă ”, d e s lu ji to r al
A lta ru lu i. - VI Ecum . 21; I Regi 15, 26. Vezi: Aposta­
zia clericului.
3. întrebare·. „Preotul c a r e va Fi c a t e r i s i t p e n t r u
vinov ăţ ii c a n o n i c e , ori s-a l ă s a t d e p r e o ţ i e d e voia
s a , fiind m u s t r a t d e c o n ş t i i n ţ a s a , m a i p o a t e d a
b i n e c u v â n t a r e , z i c â n d : „Bine e s t e c u v â n t a t D u m n e ­
z e u l n o s t r u . . , ”; s a u : „Hristos a d e v ă r a t u l D u m n e z e u l
n o s tr u. ..”; s a u s ă c ă d e a s c ă ; s a u s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă
în S f â n t u l Altar?
Răspuns: Piu. N im ic d in t o a t e a c e s t e a nu s e
c u v i n e a le luc ra, nici p e u n e l e , nici p e a lt e le , ci va fi
r â n d u i t la un loc cu laicii.” SfântulPiicoiaeQ.
4. C a t e r i s i r e a d e f in it iv ă s e o f ic ia z ă d e e p i s c o p
în c h i p u l u r m ă t o r : „ D u p ă ce s-a ci ti t în p u b l i c s e n ­
tinţa d a tă de tribunalul spiritual, arhiereul c are o
e x e c u t ă , d e z b r a c ă d e pe cel c o n d a m n a t , felo nul şi
e p i t r a h i l u l , cu c a r e e r a î m b r ă c a t , z ic â n d : Tu c a r e
a s t ă z i p e n t r u u l t i m a o a r ă t e n u m e ş t i p r e o t al
D u m n e z e u l u i c e r e s c , d e aici î n a i n t e vei fi d e s p u i a t
d e d a r u l p r e o ţ i e i , p e c a r e l-ai a v u t p â n ă a c u m şi
pie rzi î m b r ă c ă m i n t e a d a r u l u i p r e o ţ e s c , cu c a r e te-ai
î m p o d o b i t şi l ă u d a t p â n ă a c u m în s o c i e t a t e a o m e ­
n e a s c ă . . . ” După a c e e a strigă: „Nevrednic e st e !”, a p o i
îi t u n d e cu f o a r f e c ă b a r b a în p a r t e a d r e a p t ă şi s t â n ­
g ă , p r e c u m şi p ă r u l din c a p în trei locuri, z i c â n d :
„ N e v re d n ic e s t e ! ”. - Miiaş, Canoanele, voi. I, p. 196;
p a r t . II, p. 377.
5. De o b s e r v a t e s t e şi faptul că ori c e cleric o d a t ă
sf in ţi t, el nu m a i p o a t e r e n u n ţ a d e b u n ă voie la
t r e a p t a s a d e s l u j i t o r al Altarului, a d i c ă să dem isio­
neze. -1. Cor. 4, 1-2.
 PRAVILA BISERICEASCA 117

Cel c e a î n c h e i a t cu Domnul c o n tr a c tu l ju r u i n ţ e i ,
nu m a i p o a t e să-l r u p ă căci refuzul funcţiei îl loveşte
cu anatematizarea, c a r e e s t e c e a ma i g r e a p e d e a p s ă
b i s er ic e a sc ă . - IV Ecum. 27; Luca 9, 62; 14, 26-35.
Caterisirea e ste o p e d e a p s ă d a tă pentru lu m ea
a c e a s t a c a să-şi m â n t u i a s c ă s u f l e t u l , d a c ă s e p o c ă -
i e ş t e . I. Cor. 5, 5. P e d e a p s a cu a n a t e m a s e d ă c a o
arvună a m uncilor veşnice p e n t r u cei l e p ă d a ţ i d e la
Har ul m â n t u i r i i ; e a e s t e o l e g ă t u r ă va la bil ă şi în cer.
Mat. 18, 18. Vezi: Apostazia, Afurisi rea.
CĂRŢI RELE Vezi: Scrieri faise.
CĂSĂTORIA LEGALĂ e s t e a t u n c i c â n d b ă r b a t u l
îşi a l e g e o s i n g u r ă s o ţi e , cu c a r e s e l e a g ă î n a i n t e a
S f â n t u l u i Altar c ă vor d u c e v ia ta î m p r e u n ă , f ă c â n d :
„Nu nta cinstită şi patul n e s p u r c a t . ” - Mărt. Ort. I, 115.
I. L o g o d n a s e face:
1. Pe t e m e i u l c o n s i m ţ ă m â n t u l u i re c ip ro c . F o a r t e
r ă u fac pă rin ţii c a r e s i l e s c p e copiii lor s ă s e c ă s ă t o ­
r e a s c ă cu c i n e nu Ie pla ce .
2. V â r s t a : s e c e r e a fi f e m e i a d e cel p u ţ i n 16 a n i
ia r b ă r b a t u l d e 18 ani.
F e m e i a s e p o a t e c ă s ă t o r i p â n ă la 6 0 d e a n i, iar
b ă r b a t u l p â n ă la 7 0 d e ani, d a c ă n-au fost c ă s ă t o r i ţ i .
3. P re otu l t r e b u i e s ă e x a m i n e z e g r a d e l e d e î n r u ­
dire.
4. S ă s e a n u n ţ e p r i n a f i ş p e u ş a Bisericii.
5. Să r e s p e c t e legile civile.
6. Se o b i ş n u i e ş t e c a b i n e c u v â n t a r e a l o g o d n e i ,
s-o facă p r e o t u l o d a t ă cu c u n u n i a , s p r e a e vita
u n e l e a b a t e r i . Vezi c u v â n t u l : Logodna ş i rudeniile.
II. O pr ir i d e la c ă s �