Cruciada a 4

Cruciada a IV-a şi cucerirea Constantinopolului nu a fost un eveniment întâmplător. Mai multe

evenimente din veacul comnen anunţau tragedia din 1204. Mai întâi Marea Schismă din 1054 a dus
la o ruptură nu numai dintre Biserica Ortodoxă şi cea Catolică, dar şi dintre Occident şi Bizanţ. Cei
mai importanţi factori în cucerirea latină a Constantinopolului au fost:

 Papalitatea; tendinţa papei de a subordona imperiul sacerdoţiului a tensionat nu numai

Bizanţul, ci şi Sfântul Imperiu German. Politica teritorială a statului Papal l-a adus faţă în faţă cu
statele normande. Acum papa oscila între alianţa cu Bizanţul sau cu normanzii, şi mai apoi
germanii.
 Normanzii; instalarea normanzilor în sudul Italiei a defavorizat politica bizantină în
Mediterana. Din patru războaie bizantino-normande, trei au avut scopul anunţat de a cuceri
Constantinopolul. Primul război a fost pentru detronarea lui Alexios I Comnen (1048-1118).
Acesta n-a reuşit, datorită intervenţiei veneţiene. Al doilea război a fost iniţiat de Bohemund de
Tarent (1054-1111), dar a fost o înfrângere totală. Apoi, în 1147, Roger II de Sicilia atacă prin
surprindere imperiul, jefuind Grecia. În ultimul război, normanzii s-au aliat cu germanii şi au
pustiit din nou Grecia.
 Veneţienii; la început vasali imperiului, veneţienii au devenit aliaţii acestora şi i-au ajutat pe
bizantini în luptele contra normanzilor, deoarece voiau să-şi impună supremaţia în Adriatica.
Alexios I Comnen a încheiat tratate comerciale cu veneţienii, dar urmaşii săi au dus o politică
anti-italiană, fapt ce a dus la războaiele bizantino-veneţiene (1125-1126 între dogele Domenico
Michiel şi împăratul Ioan al II-lea Comnen, culminând cu arestarea în 1171 a tuturor negustorilor
veneţieni de pe cuprinsul Imperiului de către Manuel I. Tot mai incomodaţi de bizantini în
comerţul cu Orientul, veneţienii s-au angajat în cruciada a IV-a şi au anexat toate insulele din
Egee şi o mare influenţă asupra statelor latine nou formate.
 Sfântul Imperiu German; la început aliate în vederea eliminării statelor normande din Italia,
cele două imperii ajung să se duşmănească în timpul celei de-a treia cruciade. Frederic
Barbarossa intră în război cu grecii în traversarea sa prin Balcani, cu scopul cuceririi
Constantinopolelui. Dar germanul reuşeşte doar să primească un tribut gras. Urmaşul acestuia,
Henric VI, trimite un ultimatum împăratului bizantin şi cere un tribut de 5.000 livre de aur. Henric
se îmbarcă la Messina pentru a porni cucerirea Constantinopolului, dar survine moartea sa
neaşteptată. Cruciada era numai amânată, nu şi anulată.