2 SERII DE PUTERI REALE.

DEZVOLTARI IN SERIE TAYLOR

2.2. Exerciţii rezolvate.

xn
Exerciţiul 2.2.1. Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma seriilor de puteri: a)  (1) n 1
n 1 n
;

2 n 1
x
b)  (1)
n 0
n

2n  1
Soluţie.
1 n
a) Raza de convergenţă este: r = = lim n = 1.
n 
1
lim n (1) n 1
n
1 1
Pentru x = -1 obţinem fn(-1) = (-1)2n+1· =- , n N*.
n n
Seria generată de şirul numeric {fn(-1)}n  N are aceeaşi natură cu seria armonică, deci este divergentă.
1
Pentru x = 1, obţinem fn(1) = (-1)n+1· , n N*. Acest şir generează seria armonică alternată care, conform
n
criteriului lui Leibniz, este convergentă. Mulţimea de convergenţă a seriei de puteri considerate este deci (-
1, 1].

xn
Fie S: (-1, 1] →R S(x) =  (1) n 1 
n 1 n
.


1
Pentru orice x  (-1, 1), S’(x) =  ( x ) =
n 1
.
n 1 1 x
1
Din S’(x) = , x  (-1, 1) şi S(0) = 0 rezultă S(x) = ln(1+x) pentru orice x  (-1, 1). Ţinând seama de
1 x

n 1 1
observaţia de mai sus, rezultă că  (1)  = S(1) = lim S(x) = lim ln (1+x) = ln 2.
n x 1 x 1
n 1
Deci, suma seriei armonice alternate este ln 2. Acest rezultat permite aproximarea numărului ln 2
prin numere raţionale şi evaluarea erorii făcute.
1
b) Raza de convergenţă este dată de : r = unde
lim m a m
0, daca m  2n

am =  (1) n .
 , daca m  2n  1
 2n  1
0, daca m  2n

Deci m | a m | =  1 . Deoarece lim m m = 1, şirul ( m | a m | )m  N are punctele de
 m m , daca m  2n  1
m 

acumulare 0 şi 1. Prin urmare lim m | a m | = 1, deci r = 1.
m 
 1
Pentru x = -1 se obţine seria numerică  (1)
n 0
n 1

2n  1
care este convergentă (se aplică

criteriul lui Leibniz).

1
Pentru x = 1 se obţine seria  (1)
n 0
n

2n  1
care este de asemenea convergentă.

Prin urmare, mulţimea de convergenţă este A = [-1, 1].


x 2 n 1
Fie acum S : [-1, 1] →R S(x) =  (1) n
n 0 2n  1
. Aplicând teorema de derivare termen cu

 
1
termen, deducem că, pentru orice x  (-1, 1), S’(x) =  (1) x =  ( x ) =
n 2n 2 n
. Deci S(x) =
n 0 n 0 1 x2
arctg x + C. Din S(0) = 0 rezultă S(x) = arctg x pentru orice x  (-1, 1). Deoarece S este continuă în 1,

deducem acum că S(1) = lim S(x) = , rezultat ce permite aproximarea numărului π prin numere
x 1, x 1 4

raţionale şi evaluarea erorii făcute. Analog se obţine S(-1) = - .
4
Exerciţiul 2.2.2. Să se determine mulţimea de convergenţă a seriei:
n
n 1  x2  2  2 1

n 0
( n
1)     ,x ≠ .
n 2  n  1  1  2x 2  2
Soluţie.
x2  2 n 1
n
Dacă se notează se obţine o serie de puteri cu coeficienţii
1  2x 2
= y a n = (-1)
n  n 1 ,
2

a
n  N. Raza de convergenţă a acestei serii de puteri este r = 1 deoarece lim n 1  1 . Mulţimea de
n  a
n

convergenţă a seriei a
n 0
n y n este [-1, 1]. Mulţimea de convergenţă a seriei date se obţine acum

x 2
2
rezolvând -1 ≤ ≤ 1, de unde rezultă
1  2x 2
x  (-∞, -1]  [1, ∞).
Exerciţiul 2.2.3. Să se arate că funcţiile f(x) = sin x, g(x) = cos x şi h(x) =ex x  R sunt dezvoltabile în serie
de puteri pe R şi să se determine seriile corespunzătoare.
Soluţie.
 n 
Prin inducţie se arată că f(n)(x) = sin  x  ,
 2 
 n 
g(n)(x) = cos  x   şi h(n)(x) =ex pentru orice x R şi n N .
 2 
Deoarece |f(n)(x)| ≤ 1 şi |g(n)(x)| ≤ 1 pentru orice x  R şi n N rezultă că f şi g sunt dezvoltabile în
serie de puteri pe R.
Pentru orice a >0 şi orice x  [-a, a] şi n N avem 0 < h(n)(x) ≤ ea, deci h este dezvoltabilă în
serie de puteri pe orice interval de forma [-a, a] deci este dezvoltabilă pe R.
Pentru n = 2m avem f(n)(0)= sin mπ = 0, g(n)(0)=cos mπ = (-1)m, iar pentru n = 2m+1, f(n)(0) = sin

(mπ + ) = (-1)m şi g(n)(0) = 0.
2
Rezultă dezvoltările:
 x x3 x5 x 2 m1
sin x =    ...  (1) m  ... 
1! 3! 5! (2m  1)!

x 2 m 1
=  (1)
m

m 0 (2m  1)!
x2 x4 x 2m
cos x = 1    ...  (1) m  ... 
2! 4! (2m)!
 2m
m x
=  (1)
m 0 (2m)!

pentru orice x  R.
Cum h(n)(0) = e0 = 1 pentru orice n N rezultă dezvoltarea

xn 1 1 1
ex = 
n 0 n!
 1  x  x 2  ...  x n  ...
1! 2! n!
pentru orice x  R.
Exerciţiul 2.2.4. Să se dezvolte în serie de puteri funcţia:
f(x)=(1 + x)α cu x > -1, α  R
Soluţie.
Prin inducţie se demonstrează că
f(n)(x) = α·( α - 1)· … ·( α – n +1)· (1 + x)α-n, deci
f(n)(0) = α·( α - 1)·… ·( α – n +1).
Se obţine dezvoltarea

  (  1)  ...  (  n  1) n
(1 + x)α = 
n 0 n!
x
pentru |x| < 1.
Exerciţiul 2.2.5. Să se dezvolte în serie de puteri funcţia
f(x) = ln (x + 1 x 2 ), x R.
Soluţie.
1
f ’(x)= , x  R. Pentru |x| < 1 avem: f’(x)=(1 + x2)-1/2 =
1 x 2

1 2 1  3  5  ...  (2n  1) 2 n
= 1- x  ...  (1) n  x  ... de unde, prin integrare, rezultă f(x) = x +
2  1! 2 n  n!

(2n  1)!! 1

n 1
(1) n  n
2  n!

2 n  1
 x 2 n 1 pentru orice x (-1, 1).

1
Exerciţiul 2.2.6. Să se calculeze cu şase zecimale exacte.
e
Soluţie.

xn 1
În dezvoltarea ex = 
n 0 n!
punând x = - , obţinem
2
1 (1) n


e
=
n 0
2
n
 n!
. Cum într-o serie alternată eroarea este inferioară primului termen neglijat, din

1 1
n
 6 , prin încercări se obţine n = 7, deci
2 n! 10
 1 1 1 1 1 1 1
≈1-       ...
e 2  1! 4  2! 8  3! 16  4! 32  5! 64  6!
1

 cos x
2
Exerciţiul 2.2.7. Să se calculeze cu trei zecimale exacte dx .
0
Soluţie.

x 4n
Din cos x2 =  (1) n
n 0 (2n )!
, x  R, obţinem

1  1 
1 1 1
 cos x dx =
2
 (1) n
n 0

(2n )! 0
x 4 n dx =  (1)
n 0
n

(2n )! 4n  1
0
Calculând suma primilor cinci termeni prin transformarea lor în fracţii zecimale, prin lipsă şi prin
adaos acolo unde transformarea nu se face exact, cu patru zecimale, obţinem
1 1

 cos x dx < 0,9036, deci  cos x 2 dx este aproximată cu trei zecimale exacte prin 0,903.
2
0,9035 <
0 0