SR en Iso 15614-1 2017 PDF

ICS 25.160.
10
SR EN ISO 15614-1
Standard Român Decembrie 2017
Titlu Specificaţia şi calificarea procedurilor de

sudare pentru materiale metalice
Verificarea procedurii de sudare în vederea
calificării
Partea 1: Sudarea cu arc electric şi cu gaze a
oţelurilor şi sudarea cu arc electric a
nichelului şi aliajelor de nichel
Specification and qualification of welding procedures for metallic materials —
Welding procedure test — Part 1: Arc and gas welding of steels and arc
welding of nickel and nickel alloys (ISO 15614-1:2017)
Descriptif et qualification d'un mode opératoire de soudage pour les matériaux

métalliques — Épreuve de qualification d'un mode opératoire de soudage —
Partie 1: Soudage à l'arc et aux gaz des aciers et soudage à l'arc du nickel et
des alliages de nickel (ISO 15614-1:2017)
Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 22 decembrie 2017
Standardul european EN ISO 15614-1:2017 are statutul unui

standard român
Înlocuieşte SR EN ISO 15614-1:2004;

SR EN ISO 15614-1:2004/A1:2008;
SR EN ISO 15614-1:2004/A2:2012
Data publicării versiunii române: 30 aprilie 2018
Corespondenţă Acest standard este identic cu standardul european

EN ISO 15614-1:2017
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti , www.asro.ro
© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice
publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.)
este interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO
Ref.: SR EN ISO 15614-1:2017 Ediţia 2

SR EN ISO 15614-1:2017
Preambul naţional
Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN ISO 15614-1:2017.
Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat cu
permisiunea CEN.
Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză al standardului european
EN ISO 15614-1:2017.
Acest standard înlocuieşte SR EN ISO 15614-1:2004; SR EN ISO 15614-1:2004/A1:2008;

SR EN ISO 15614-1:2004/A2:2012.
Standardul european EN ISO 15614-1:2017 a fost adoptat ca standard român la data de 22

decembrie 2017 prin publicarea unei note de confirmare.
Corespondenţa dintre standardele europene, respectiv internaţionale, la care se face referire şi

standardele române este prezentată în anexa naţională NA, informativă.
Prezentul standard intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 39, Sudare şi procedee conexe.
Cuvintele "standard european" trebuie citite "standard român".
La elaborarea versiunii române a acestui standard au participat:
Dl Petru Ţenchea (Preşedinte ASRO/CT 39)

Dna Florica Dumitraşcu (Membru ASRO/CT 39 – ANTU CONSULTING SRL)
Dl Narcis Mocanu (Membru ASRO/CT 39 – BUREAU VERITAS România)
Dl Niculae Doniga (Membru ASRO/CT 39)
Dl Victor Verbiţchi (Membru ASRO/CT 39 – ISIM)
Dna Andreea Bobic (Membru ASRO/CT 39 – CM METAL Trading SRL)
Dl Dumitru Gogu (Membru ASRO/CT 39 – WELDCONS SRL)
Dl Corneliu Toma (Membru ASRO/CT 39 – TRANSISUD CONSULTING)
Dl Traian Mihordea (Membru ASRO/CT 39)
SR EN ISO 15614-1:2017
STANDARD EUROPEAN EN ISO 15614-1

EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPÉENNE
EUROPÄISCHE NORM Iunie 2017
ICS 25.160.10 Înlocuieşte EN ISO 15614-1:2004
Versiunea română
Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice.

Verificarea procedurii de sudare în vederea calificării. Partea 1: Sudarea cu arc
electric şi cu gaze a oţelurilor şi sudarea cu arc electric a nichelului şi aliajelor
de nichel
Specification and qualification of Descriptif et qualification d'un Anforderung und Qualifizierung
welding procedures for metallic mode opératoire de soudage von Schweißverfahren für
materials — Welding procedure pour les matériaux metallische Werkstoffe -
test — Part 1: Arc and gas métalliques — Épreuve de Schweißverfahrensprüfung -
welding of steels and arc qualification d'un mode Teil 1: Lichtbogen- und
welding of nickel and nickel opératoire de soudage — Gasschweißen von Stählen und
alloys (ISO 15614-1:2017) Partie 1: Soudage à l'arc et aux Lichtbogenschweißen von
gaz des aciers et soudage à Nickel und Nickellegierungen
l'arc du nickels et des alliages (ISO 15614-1:2017
de nickel (ISO 15614-1:2017)
Acest standard european a fost adoptat de CEN la 17 aprilie 2017.
Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile
în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard naţional, fără nicio modificare.
Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute pe
bază de cerere către Centrul de Management CEN-CENELEC sau orice membru CEN.
Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în
oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa
naţională şi notificată către Centrul de Management CEN-CENELEC, are acelaşi statut ca şi versiunile
oficiale.
Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru,
Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Franţa,
Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie,
Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania,
Suedia, Turcia şi Ungaria.
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

European Committee for Standardization
Comité Européen de Normalisation
Europäisches Komitee für Normung European
Centrul de Management CEN-CENELEC: Avenue Marnix 17, B-1000 Brussels

© 2017 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi în Ref. EN ISO 15614-1:2017 RO
orice mod sunt rezervate în toată lumea membrilor CEN.
SR EN ISO 15614-1:2017
Cuprins
Pagina
Preambul european ............................................................................................................................... 4
1 Domeniu de aplicare................................................................................................................. 6
2 Referinţe normative .................................................................................................................. 7
3 Termeni şi definiţii .................................................................................................................... 8
4 Specificaţia preliminară a procedurii de sudare (pWPS)...................................................... 8
5 Verificarea procedurii de sudare în vederea calificării ......................................................... 8
6 Probă.......................................................................................................................................... 8
6.1 Generalităţi ................................................................................................................................ 8
6.2 Forma şi dimensiunile probelor .............................................................................................. 9
6.2.1 Generalităţi ................................................................................................................................ 9
6.2.2 Îmbinare cap la cap la table cu pătrundere completă ........................................................... 9
6.2.3 Îmbinare cap la cap la ţevi cu pătrundere completă ............................................................. 9
6.2.4 Îmbinare în T.............................................................................................................................. 9
6.2.5 Racord la ţevi ............................................................................................................................ 9
6.3 Sudarea probelor ...................................................................................................................... 9
7 Examinare şi încercări............................................................................................................ 12
7.1 Tipul şi volumul încercărilor.................................................................................................. 12
7.2 Poziţia şi prelevarea epruvetelor........................................................................................... 13
7.3 Examinări nedistructive ......................................................................................................... 17
7.4 Încercări distructive................................................................................................................ 17
7.4.1 Încercarea la tracţiune transversală ..................................................................................... 17
7.4.2 Încercarea la îndoire............................................................................................................... 18
7.4.3 Examinarea macroscopică .................................................................................................... 18
7.4.4 Încercarea la încovoiere prin şoc.......................................................................................... 18
7.4.5 Încercarea de duritate ............................................................................................................ 19
7.5 Niveluri de acceptare.............................................................................................................. 19
7.6 Repetarea încercărilor............................................................................................................ 20
8 Domeniu de calificare............................................................................................................. 21
8.1 Generalităţi .............................................................................................................................. 21
8.2 Referitor la producător........................................................................................................... 21
8.3 Referitor la materialul de bază............................................................................................... 21
8.3.1 Gruparea materialelor de bază ............................................................................................. 21
8.3.2 Grosimea materialului ............................................................................................................ 23
8.3.3 Diametrul ţevilor şi al racordurilor la ţevi............................................................................. 25
8.3.4 Unghiul racordului la ţevi....................................................................................................... 25
8.4 Comun tuturor procedurilor de sudare ................................................................................ 26
8.4.1 Procedeele de sudare............................................................................................................. 26
8.4.2 Poziţiile de sudare .................................................................................................................. 26
8.4.3 Tipul îmbinării/sudurii ............................................................................................................ 27
2
SR EN ISO 15614-1:2017
8.4.4 Materialul de adaos, producător/denumire comercială, notare ......................................... 28

8.4.5 Dimensiunile metalului de adaos .......................................................................................... 28
8.4.6 Tipul curentului ....................................................................................................................... 29
8.4.7 Energia de sudare (energia arcului)...................................................................................... 29
8.4.8 Temperatura de preîncălzire.................................................................................................. 29
8.4.9 Temperatura între treceri ....................................................................................................... 29
8.4.10 Post-încălzirea pentru eliminarea hidrogenului .................................................................. 30
8.4.11 Tratamentul termic ................................................................................................................. 30
8.5 Specific procedeelor de sudare ............................................................................................ 31
8.5.1 Sudare cu arc electric sub strat de flux (procedeul 12)...................................................... 31
8.5.2 Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu protector de gaz (procedeul 13)...... 31
8.5.3 Sudare cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod nefuzibil (procedeul 14).......... 32
8.5.4 Sudare cu plasmă (procedeul 15) ......................................................................................... 33
8.5.5 Sudare oxiacetilenică (procedeul 311) ................................................................................. 33
8.5.6 Gazul de protecţie la rădăcină............................................................................................... 33
9 Proces-verbal de calificare a procedurii de sudare (WPQR).............................................. 33
Anexa A (informativă) Material de adaos, notare............................................................................... 34
Anexa B (informativă) Formular de proces-verbal de calificare a procedurii de sudare (WPQR) 36
Bibliografie ........................................................................................................................................... 39
Anexa ZA (informativă) Relaţia între acest standard european şi cerinţele esenţiale ale
directivei UE 2014/68/EU (PED) ............................................................................................. 40
Anexa ZB (informativă) Relaţia între acest standard european şi cerinţele esenţiale ale
directivei UE 2014/29/EU (SPVD)........................................................................................... 41
3
SR EN ISO 15614-1:2017
Preambul european
Acest document (EN ISO 15614-1:2017) a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 44 "Sudare şi
procedee conexe" în colaborare cu comitetul tehnic CEN/TC 121 “Sudare şi procedee conexe”, al
cărui secretariat este deţinut de DIN.
Acest standard european trebuie să primească statutul de standard naţional, fie prin publicarea unui
text identic, fie prin ratificare, cel mai târziu până în decembrie 2017, iar toate standardele naţionale
conflictuale trebuie anulate până cel târziu în decembrie 2017.
Se atrage atenţia asupra posibilităţii că unele elemente cuprinse în acest document pot face obiectul
unor drepturi de proprietate intelectuală sau unor drepturi similare. CEN [şi/sau CENELEC] nu pot fi
făcute răspunzătoare pentru faptul că nu au identificat astfel de drepturi de proprietate.
Acest document înlocuieşte EN ISO 15614-1:2004.
Acest document a fost elaborat sub un mandat acordat CEN de către Comisia Europeană şi Asociaţia
Europeană a Liberului Schimb şi sprijină cerinţele esenţiale ale directivei(lor) UE.
Pentru relaţia cu directiva(ele) UE, a se vedea anexele informative ZA şi ZB, care fac parte integrantă
din acest document.
Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naţionale de standardizare din

următoarele ţări sunt obligate să adopte la nivel naţional acest standard european: Austria, Belgia,
Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,
Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Serbia, Slovacia,
Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria.
Notă de ratificare
Textul ISO 15614-1:2017 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 15614-1:2017 fără nicio modificare.
4
SR EN ISO 15614-1:2017
Introducere
Toate verificările noi de proceduri de sudare, în vederea calificării, trebuie să fie efectuate în
conformitate cu acest document, de la data apariţiei acestuia. Totuşi, acest document nu invalidează
verificările anterioare de proceduri de sudare, realizate în conformitate cu standarde sau specificaţii
naţionale vechi sau cu ediţii anterioare ale acestui document.
Sunt prevăzute două niveluri de verificări ale procedurii de sudare în vederea calificării, pentru a
permite aplicarea la un domeniu larg de fabricaţie prin sudare. Acestea sunt notate ca nivelul 1 şi
nivelul 2.
Nivelul 1 se bazează pe cerinţele ASME Secţiunea IX, iar nivelul 2 pe ediţiile precedente ale acestui
document.
5
SR EN ISO 15614-1:2017
1 Domeniu de aplicare
Acest document specifică modul în care se califică o specificaţie preliminară a procedurii de sudare
prin verificarea procedurii de sudare.
Acest document se aplică sudării în scopul producţiei, al reparaţiei şi al recondiţionării.
Acest document defineşte condiţiile pentru executarea verificărilor procedurilor de sudare în vederea
calificării şi domeniul de calificare a procedurilor de sudare pentru toate operaţiile de sudare din
practică, acoperite de calificarea conform acestui document.
Scopul principal al calificării unei proceduri de sudare este de a se demonstra că procedeul de

îmbinare propus pentru construcţie este capabil să producă îmbinări care au caracteristicile mecanice
cerute pentru aplicaţia prevăzută.
Sunt prevăzute două niveluri de verificări ale procedurii de sudare în vederea calificării, pentru a
permite aplicarea la un domeniu larg de fabricaţie prin sudare. Acestea sunt notate ca nivelul 1 şi
nivelul 2. În cadrul nivelului 2, volumul încercărilor este mai mare şi domeniile de calificare sunt mai
restrictive decât în cadrul nivelului 1.
Verificările procedurilor realizate conform nivelului 2 califică în mod automat pentru cerinţele conform
nivelului 1, dar nu şi invers.
Atunci când într-un contract sau într-un standard de aplicaţie nu se specifică niciun nivel, se aplică
toate cerinţele nivelului 2.
Acest document se aplică la sudarea cu arc electric şi cu gaze a oţelurilor în toate formele de produs
şi la sudarea cu arc electric a nichelului şi a aliajelor de nichel în toate formele de produs.
Sudarea cu arc electric şi cu gaze acoperă următoarele procedee, în conformitate cu ISO 4063.
111 — sudare manuală cu arc electric (sudare cu arc electric cu electrod învelit);
114 — sudare cu arc electric cu sârmă tubulară autoprotectoare;
12 — sudare cu arc electric sub strat de flux;
13 — sudare cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu protector de gaz;
14 — sudare cu arc electric în mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil;
15 — sudare cu plasmă;
311 — sudare oxiacetilenică.
Principiile acestui document pot fi aplicate şi altor procedee de sudare prin topire.
NOTĂ – Un număr de referinţă vechi pentru un procedeu nu necesită o nouă verificare în vederea calificării în
conformitate cu acest document.
Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare care au fost realizate în conformitate cu ediţii

anterioare ale acestui document pot fi utilizate pentru orice aplicaţie pentru care este specificată ediţia
curentă. În acest caz, rămân aplicabile domeniile de calificare din ediţiile precedente.
De asemenea, este posibil să se creeze un nou domeniu de calificare pentru WPQRN1) (proces-verbal
de calificare a procedurii de sudare) în conformitate cu această ediţie, pe baza unui WPQR existent
calificat, cu condiţia ca intenţia tehnică a cerinţelor referitoare la încercări ale acestui document să fie
satisfăcută. Atunci când trebuie efectuate încercări suplimentare, pentru a obţine calificarea tehnic
echivalentă, este necesară numai efectuarea încercării suplimentare pe o probă.
N1)
NOTĂ NA IONALĂ 1 - WPQR - welding procedure qualification record
6
SR EN ISO 15614-1:2017
2 Referinţe normative
La următoarele documente se face referire în text astfel încât conţinutul acestora, parţial sau în
totalitate, constituie cerinţe ale acestui document. Pentru referinţele datate se aplică numai ediţia
citată. Pentru referinţele nedatate se aplică ultima ediţie a documentului de referinţă (inclusiv orice
amendamente).
ISO 148-1, Metallic materials — Charpy pendulum impact test — Part 1: Test method
ISO 3452-1, Non-destructive testing — Penetrant testing — Part 1: General principles
ISO 4063, Welding and allied processes — Nomenclature of processes and reference numbers
ISO 4136, Destructive tests on welds in metallic materials — Transverse tensile test
ISO 5173, Destructive tests on welds in metallic materials — Bend tests
ISO 5817, Welding — Fusion-welded joints in steel, nickel, titanium and their alloys (beam welding
excluded) — Quality levels for imperfections
ISO 6520-1, Welding and allied processes — Classification of geometric imperfections in metallic
materials — Part 1: Fusion welding
ISO 6947, Welding and allied processes — Welding positions
ISO 9015-1, Destructive tests on welds in metallic materials — Hardness testing — Part 1: Hardness
test on arc welded joints
ISO 9016, Destructive tests on welds in metallic materials — Impact tests — Test specimen location,
notch orientation and examination
ISO 14175, Welding consumables — Gases and gas mixtures for fusion welding and allied processes
ISO 15609-1, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Welding
procedure specification — Part 1: Arc welding
ISO 15609-2, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Welding
procedure specification — Part 2: Gas welding
ISO 15613, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Qualification
based on pre-production welding test
ISO 17636-1, Non-destructive testing of welds — Radiographic testing — Part 1: X- and gamma-ray
techniques with film
ISO 17636-2, Non-destructive testing of welds — Radiographic testing — Part 2: X- and gamma-ray
techniques with digital detectors
ISO 17637, Non-destructive testing of welds — Visual testing of fusion-welded joints
ISO 17638, Non-destructive testing of welds — Magnetic particle testing
ISO 17639, Destructive tests on welds in metallic materials — Macroscopic and microscopic
examination of welds
ISO 17640, Non-destructive testing of welds — Ultrasonic testing — Techniques, testing levels, and
assessment
ISO/TR 15608, Welding — Guidelines for a metallic materials grouping system
ISO/TR 17671-1, Welding — Recommendations for welding of metallic materials — Part 1: General
guidance for arc welding
ISO/TR 18491, Welding and allied processes — Guidelines for measurement of welding energies
7
SR EN ISO 15614-1:2017
ISO/TR 20172, Welding — Grouping systems for materials — European materials
ISO/TR 20173, Welding — Grouping systems for materials — American materials
ISO/TR 20174, Welding — Grouping systems for materials — Japanese materials
ISO/TR 25901 (all parts), Welding and allied processes — Vocabulary
3 Termeni şi definiţii
Pentru scopurile acestui document se aplică termenii şi definiţiile următoare.
ISO şi IEC menţin baze de date terminologice pentru utilizare în standardizare la următoarele adrese:
— IEC Electropedia: disponibilă la http://www.electropedia.org/
— ISO Online browsing platform: disponibilă la http://www.iso.org/obp
3.1
lungime efectivă a rândului
lungimea unui rând produs prin topirea unui electrod învelit
NOTA 1 la termen: A se vedea ISO/TR 17671-2.
3.2
sudare în scopul recondiţionării
recondiţionare prin sudare
adăugarea de metal depus prin sudare pentru a se obţine sau a se restabili dimensiunile cerute
4 Specificaţia preliminară a procedurii de sudare (pWPS)

Specificaţia preliminară a procedurii de sudare trebuie să fie elaborată în conformitate cu ISO 15609-1
sau ISO 15609-2.
5 Verificarea procedurii de sudare în vederea calificării

Sudarea şi încercarea probelor trebuie să fie în conformitate cu articolele 6 şi 7.
Sudorul sau operatorul sudor, care realizează probele ce conduc la calificarea procedurii de sudare în
conformitate cu acest document, este calificat în conformitate cu standardul naţional/internaţional
relevant aplicabil, cu condiţia ca cerinţele relevante, referitoare la încercări, ale acestui standard, să fie
îndeplinite.
6 Probă
6.1 Generalităţi
Îmbinarea sudată căreia i se aplică în fabricaţie procedura de sudare trebuie să fie reprezentată prin
realizarea uneia sau mai multor probe standardizate, aşa cum se specifică la 6.2.
Dacă se cere prin standardul de aplicaţie, direcţia de laminare a tablei trebuie să fie marcată pe probă,
atunci când se cer încercări la încovoiere prin şoc în zona influenţată termic (ZIT) şi trebuie să fie
menţionată în raportul de încercare la încovoiere prin şoc.
Pentru nivelul 1: Orice verificare în vederea Pentru nivelul 2: Atunci când probele
calificării a unei suduri cap la cap califică toate standardizate, aşa cum sunt indicate în acest
configuraţiile de îmbinare. document, nu sunt reprezentative pentru
cerinţele îmbinării şi/sau dimensiunile probei,
trebuie să se ceară utilizarea ISO 15613.
8
SR EN ISO 15614-1:2017
6.2 Forma şi dimensiunile probelor
6.2.1 Generalităţi
Lungimea sau numărul probelor trebuie să fie suficientă (suficient) pentru a permite realizarea tuturor
încercărilor cerute.
Pentru eventuale încercări suplimentare şi/sau pentru prelevarea de epruvete necesare repetării
încercărilor (a se vedea 7.6), pot fi pregătite probe suplimentare sau probe cu lungimea mai mare
decât cea minimă indicată.
Pentru toate probele, cu excepţia racordurilor (a se vedea figura 4) şi a îmbinărilor în T (suduri cap la
cap în T sau suduri în colţ; a se vedea figura 3), grosimea materialului, t, şi diametrul, D, trebuie să fie
aceeaşi (acelaşi) pentru ambele table sau ţevi pe lungimea cerută a probei de sudat.
Grosimea şi/sau diametrul exterior al ţevii probelor trebuie să fie alese în conformitate cu 8.3.2 până la
8.3.3.
6.2.2 Îmbinare cap la cap la table cu pătrundere completă
Proba trebuie pregătită în conformitate cu figura 1.
6.2.3 Îmbinare cap la cap la ţevi cu pătrundere completă
Proba trebuie pregătită în conformitate cu figura 2.

NOTĂ - Termenul „ţeavă”, singur sau în combinaţie, are semnificaţia „ţeavă”, „tub” sau „secţiune tubulară”, cu
excepţia secţiunilor tubulare pătrate sau dreptunghiulare.
6.2.4 Îmbinare în T
Proba trebuie pregătită în conformitate cu figura 3. Această probă se aplică sudurilor cap la cap cu
pătrundere completă sau sudurilor în colţ.
6.2.5 Racord la ţevi
Pentru nivelul 1: Nu se cere o probă specifică. Pentru nivelul 2: Proba trebuie pregătită în
conformitate cu figura 4. Unghiul α este unghiul
minim utilizat în producţie. Această probă se
aplică în cazul îmbinărilor cu pătrundere completă
(racord montat pe ţeavă, în ţeavă sau prin ţeavă)
şi pentru suduri în colţ.
6.3 Sudarea probelor

Pregătirea şi sudarea probelor trebuie să se efectueze în conformitate cu pWPS pe care trebuie să o
reprezinte. Poziţiile de sudare şi limitele pentru unghiul de înclinare şi unghiul de rotire ale probei
trebuie să fie în conformitate cu ISO 6947. Dacă în îmbinarea finală trebuie topite suduri de prindere,
acestea trebuie să fie incluse în probă.
Sudarea şi încercarea probei trebuie să fie verificate de examinator sau de organismul de examinare.
9
SR EN ISO 15614-1:2017
Legendă
1 pregătirea şi poziţionarea marginilor aşa cum se detaliază în specificaţia preliminară a procedurii de sudare (pWPS)
a valoarea minimă 150 mm
b valoarea minimă 350 mm
t grosimea materialului
Figura 1 — Probă pentru o sudură cap la cap cu pătrundere completă, la table
Legendă
D diametrul exterior al ţevii
t grosimea materialului
Figura 2 — Probă pentru o sudură cap la cap cu pătrundere completă, la ţevi
10
SR EN ISO 15614-1:2017
Legendă
b valoarea minimă 350 mm
t1, t2 grosimea materialului
Figura 3 — Probă pentru o îmbinare în T
Legendă
α unghiul racordului
D1 diametrul exterior al ţevii principale
D2 diametrul exterior al ţevii racordului
t1 grosimea peretelui ţevii principale
t2 grosimea peretelui ţevii racordului
Figura 4 — Probă pentru un racord la ţevi
11
SR EN ISO 15614-1:2017
7 Examinare şi încercări
7.1 Tipul şi volumul încercărilor
Pentru nivelul 1: Tipul şi volumul încercărilor Pentru nivelul 2: Tipul şi volumul încercărilor
trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din
tabelul 1. tabelul 2.
Dacă, printr-un standard de aplicaţie sau o
specificaţie, se cere o încercare la încovoiere prin
şoc, o încercare de duritate sau o examinare
nedistructivă (END), aceasta trebuie să fie
realizată şi evaluată în conformitate cu cerinţele
nivelului 2, dacă nu se specifică altfel în
standardul de aplicaţie sau în specificaţie.
Un standard de aplicaţie poate specifica încercări
suplimentare, de exemplu:
— încercarea la tracţiune longitudinală a sudurii;
— încercarea la îndoire a metalului depus, neinfluenţat
de metalul de bază;
— încercarea la coroziune;
— analiza chimică;
— examinarea microscopică;
— determinarea conţinutului de ferită delta;
— încercarea de duritate;
— încercarea în cruce;
— încercarea la încovoiere prin şoc;
— examinări nedistructive (END).
NOTĂ – Condiţiile specifice de exploatare, de material sau de fabricaţie pot cere încercări mai cuprinzătoare
decât cele specificate în acest document, pentru a se obţine mai multe informaţii şi pentru a se evita repetarea
mai târziu a verificării procedurii de sudare, numai pentru a se obţine date de încercare suplimentare.
Tabelul 1 — Pentru nivelul 1: Examinări şi încercări ale probelor
Probă Tipul încercării Volumul încercărilor Notă de subsol
Îmbinare sudată cap la cap Examinare vizuală 100 %

cu pătrundere completă — Încercare la tracţiune transversală 2 epruvete a
figura 1 şi figura 2
Încercare la îndoire transversală 4 epruvete
Suduri în colţ — figura 3 Examinare vizuală 100 % b

Examinare macroscopică 2 epruvete
a
Pentru încercările la îndoire, a se vedea 7.4.2.
b
Atunci când, printr-un standard de aplicaţie, sunt cerute caracteristici mecanice, trebuie efectuate încercări în consecinţă.
Dacă este necesară o probă suplimentară, se recomandă ca dimensiunile să fie suficiente pentru a permite realizarea
încercărilor mecanice. Pentru această probă suplimentară, se cere ca domeniul parametrilor de sudare, grupa materialului de
bază, metalul de adaos şi tratamentul termic să fie identice cu cele utilizate pentru proba iniţială.
12
SR EN ISO 15614-1:2017
Tabelul 2 — Pentru nivelul 2: Examinări şi încercări ale probelor
Probă Tipul încercării Volumul încercărilor Notă de subsol
Îmbinare sudată cap la cap Examinare vizuală 100 % —

cu pătrundere completă — Examinare radiografică sau cu 100 %
a
figura 1 şi figura 2 ultrasunete

Detectarea fisurilor de suprafaţă 100 %
b
Încercare la tracţiune transversală 2 epruvete —

Încercare la îndoire transversală 4 epruvete
c
Încercare la încovoiere prin şoc 2 seturi

d
Încercare de duritate se cere

e
Examinare macroscopică 1 epruvetă —

Îmbinare sudată în T cu Examinare vizuală 100 %
pătrundere completă — Detectarea fisurilor de suprafaţă 100 % b
figura 3 a, g
Examinare cu ultrasunete sau 100 %
Racord la ţeavă cu radiografică
pătrundere completă —
Încercare de duritate se cere e
figura 4
f Examinare macroscopică 2 epruvete
Sudură în colţ — figura 3 şi Examinare vizuală 100 %

figura 4 Detectarea fisurilor de suprafaţă 100 % b
f e
Încercare de duritate se cere
Examinare macroscopică 2 epruvete
a
Examinarea cu ultrasunete nu trebuie utilizată pentru t < 8 mm şi pentru grupele de materiale 8, 10 şi de la 41 până la 48.
b
Suprafeţe accesibile ale sudurilor: examinare cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice. Pentru materiale nemagnetice,
examinare cu lichide penetrante.
c
Pentru încercările la îndoire, a se vedea 7.4.2.
d
Un set în sudură şi un set în ZIT pentru materiale cu grosimea ≥12 mm şi având caracteristici la încovoiere prin şoc
specificate, cerute prin condiţiile tehnice de livrare şi/sau adecvate condiţiilor de exploatare. Standardele de aplicaţie pot cere
încercarea la încovoiere prin şoc pentru grosimi mai mici decât 12 mm. Temperatura de încercare trebuie să fie aleasă de
producător, în funcţie de aplicaţie sau de standardele de aplicaţie. Pentru încercări suplimentare, a se vedea 7.4.4.
e
Nu se cere pentru metalele de bază: subgrupa 1.1, grupele 8 şi de la 41 până la 48 şi îmbinări din materiale diferite între
aceste grupe, cu excepţia îmbinărilor din materiale diferite între subgrupa 1.1 şi grupa 8.
f
Atunci când, printr-un standard de aplicaţie, sunt cerute caracteristici mecanice, trebuie efectuate încercări în consecinţă.
Dacă este necesară o probă suplimentară, se recomandă ca dimensiunile să fie suficiente pentru a permite realizarea
încercărilor mecanice. Pentru această probă suplimentară, se cere ca domeniul parametrilor de sudare, grupa materialului de
bază, metalul de adaos şi tratamentul termic să fie identice cu cele utilizate pentru proba iniţială.
g
Pentru un diametru exterior ≤ 50 mm, nu se cere examinare cu ultrasunete, dar se cere examinarea radiografică, cu condiţia
ca să permită configuraţia îmbinării obţinerea de rezultate valabile. Pentru un diametru exterior > 50 mm şi când examinarea cu
ultrasunete nu este tehnic posibilă, trebuie efectuată o examinare radiografică, cu condiţia ca să permită configuraţia îmbinării
obţinerea de rezultate valabile.
7.2 Poziţia şi prelevarea epruvetelor

Epruvetele trebuie prelevate în conformitate cu figurile 5, 6, 7 şi 8.
Pentru poziţia epruvetelor pentru încercarea de duritate şi de încovoiere prin şoc, trebuie luat în
considerare 8.4.2. .
Este acceptabil să se preleveze epruvetele din locuri care evită zonele cu imperfecţiuni aflate în
limitele de acceptare ale metodei(lor) END utilizată(e).
13
SR EN ISO 15614-1:2017
Dimensiuni în milimetri
Legendă
1 adaos de 25 mm
2 sensul de sudare
3 zona pentru:
— 1 epruvetă pentru încercarea la tracţiune
— epruvete pentru încercarea la îndoire
4 zona pentru:
— epruvete pentru încercarea la încovoiere prin şoc şi epruvete suplimentare, dacă se cer
5 zona pentru:
6 zona pentru:
— 1 epruvetă pentru examinare macroscopică
— 1 epruvetă pentru încercarea de duritate
NOTĂ – Desenul nu este la scară.
Figura 5 — Poziţia epruvetelor pentru o îmbinare cap la cap de table
14
SR EN ISO 15614-1:2017
Legendă
1 sfârşitul sudurii
2 zona pentru:
3 zona pentru:
— epruvete pentru încercarea la încovoiere prin şoc şi epruvete suplimentare, dacă se cer
4 zona pentru:
5 începutul sudurii; zona pentru:
— 1 epruvetă pentru examinare macroscopică
— 1 epruvetă pentru încercarea de duritate (prelevată din zona de început a sudurii)
6 sensul de sudare
NOTĂ – Desenul nu este la scară.
Figura 6 — Poziţia epruvetelor pentru o îmbinare cap la cap de ţevi
15
SR EN ISO 15614-1:2017
Legendă
1 adaos de 25 mm
2 epruvetă pentru examinare macroscopică
3 epruvetă pentru examinare macroscopică şi pentru încercarea de duritate
4 sensul de sudare
Figura 7 — Poziţia epruvetelor pentru o îmbinare în T
16
SR EN ISO 15614-1:2017
Legendă
A epruvetă de prelevat pentru examinare macroscopică şi pentru încercarea de duritate
B epruvetă de prelevat pentru examinare macroscopică
α unghiul racordului
Figura 8 — Poziţia epruvetelor pentru un racord pe ţeavă
7.3 Examinări nedistructive

Toate examinările nedistructive în conformitate cu 7.1 trebuie să fie efectuate şi acceptate pe probele
sudate, înainte de prelevarea epruvetelor. Adaosul (a se vedea figura 5 şi figura 7) nu trebuie luat în
considerare pentru END. Orice tratament termic după sudare (PWHT) care este specificat trebuie
efectuat înaintea examinărilor nedistructive.
În cazul materialelor sensibile la fisurarea indusă de hidrogen şi pentru care nu este specificată nicio
încălzire sau niciun tratament termic după sudare, examinările nedistructive trebuie să fie efectuate
după un anumit timp.
În funcţie de geometria îmbinării, de materiale şi de cerinţele pentru execuţie, END trebuie să fie
efectuată conform cerinţelor din tabelul 1 şi tabelul 2, în conformitate cu ISO 17637 (examinare
vizuală), ISO 17636-1 sau ISO 17636-2 (examinare radiografică), ISO 17640 (examinare cu
ultrasunete), ISO 3452-1 (examinare cu lichide penetrante) şi ISO 17638 (examinare cu pulberi
magnetice). Nivelurile de acceptare trebuie să fie în conformitate cu 7.5.
7.4 Încercări distructive

7.4.1 Încercarea la tracţiune transversală
Epruvetele şi modul de efectuare a încercării în cazul încercării la tracţiune transversală a unei

îmbinări sudate cap la cap trebuie să fie în conformitate cu ISO 4136. Încercarea trebuie să reprezinte
întreaga grosime, cu excepţia părţii necesare pentru obţinerea pe epruvete a laturilor paralele.
Încercarea la tracţiune trebuie să asigure că sunt verificate toate procedeele de sudare utilizate şi
toate variabilele esenţiale asociate.
NOTĂ – Suprapunerea epruvetelor, aşa cum este identificată în ISO 4136, nu este indispensabilă.
În cazul ţevilor cu diametrul exterior > 50 mm, trebuie să se îndepărteze supraînălţarea sudurii pe
ambele feţe, pentru a se obţine o epruvetă cu grosimea egală cu cea a peretelui ţevii.
În cazul ţevilor cu diametrul exterior ≤ 50 mm, pentru care încercarea la tracţiune se realizează pe
întreaga ţeavă, supraînălţarea sudurii poate fi lăsată neprelucrată pe suprafaţa interioară a ţevii.
Rezistenţa la rupere la tracţiune a epruvetei nu trebuie să fie mai mică decât valoarea minimă
corespunzătoare specificată pentru metalul de bază, dacă nu s-a specificat altfel înainte de efectuarea
încercării.
Pentru îmbinări din metale de bază diferite, rezistenţa la rupere la tracţiune nu trebuie să fie mai mică
decât valoarea minimă specificată pentru materialul de bază cu rezistenţa la tracţiune cea mai mică.
17
SR EN ISO 15614-1:2017
7.4.2 Încercarea la îndoire
Epruvetele şi modul de efectuare a încercării în cazul încercării la îndoire a îmbinărilor sudate cap la
cap trebuie să fie în conformitate cu ISO 5173.
Pentru grosimi < 12 mm, trebuie încercate două epruvete pentru încercare la îndoire cu rădăcina
întinsă şi două epruvete cu rădăcina comprimată. Pentru grosimi ≥ 12 mm, pot fi utilizate patru
epruvete pentru încercare la îndoire laterală în locul celor pentru încercare la îndoire cu rădăcina
întinsă şi cu rădăcina comprimată.
Pentru îmbinări din metale diferite sau îmbinări eterogene cap la cap de table, pot fi utilizate o
epruvetă pentru încercare la îndoire longitudinală cu rădăcina întinsă şi una cu rădăcina comprimată în
locul a patru epruvete pentru încercare la îndoire transversală.
În timpul încercării, nu trebuie să apară pe epruvete nicio imperfecţiune > 3 mm în nicio direcţie.
Imperfecţiunile care apar pe muchiile epruvetei în timpul încercării trebuie ignorate în cadrul evaluării.
7.4.3 Examinarea macroscopică
Epruveta trebuie să fie pregătită şi atacată chimic conform ISO 17639 pe o faţă, pentru a se evidenţia
clar linia de topire, ZIT şi dispunerea rândurilor.
Epruveta trebuie să includă metalul de bază neinfluenţat termic şi să fie înregistrată prin cel puţin o
fotografie a secţiunii macroscopice pentru o probă de verificare a procedurii.
Nivelurile de acceptare trebuie să fie în conformitate cu 7.5.
7.4.4 Încercarea la încovoiere prin şoc
Epruvetele şi modul de efectuare a încercării în cazul încercării la încovoiere prin şoc trebuie să fie în
conformitate cu acest document, în ceea ce priveşte poziţionarea epruvetelor şi temperatura de
încercare şi în conformitate cu ISO 9016, în ceea ce priveşte dimensiunile epruvetelor şi încercarea.
Dacă nu se specifică altfel, trebuie utilizat un ciocan pendul cu raza cuţitului de 2 mm conform
ISO 148-1.
Pentru metalul depus trebuie utilizată o epruvetă tip VWT (V: Charpy cu crestătură în V - W: crestătură
în metalul depus - T: crestătură pe grosime), iar pentru ZIT, o epruvetă tip VHT (V: Charpy cu
crestătură în V - H: crestătură în zona influenţată termic - T: crestătură pe grosime). Pentru fiecare
poziţie specificată, fiecare set trebuie să cuprindă trei epruvete.
Epruvetele trebuie prelevate la maximum 2 mm sub suprafaţa superioară a metalului de bază şi

transversal pe sudură.
În ZIT, punctul central al crestăturii trebuie să fie la o distanţă de linia de topire cuprinsă între 1 mm şi
2 mm. În metalul depus, punctul central al crestăturii trebuie să fie pe axa sudurii.
Pentru îmbinări sudate cap la cap unde grosimea este t > 50 mm, trebuie prelevate două seturi de
epruvete suplimentare din zona rădăcinii, unul din sudură şi unul din ZIT.
Pentru îmbinări între materiale care au aceeaşi specificaţie de material şi aceeaşi notare, energia
absorbită trebuie să fie în conformitate cu standardul materialului de bază corespunzător, dacă nu a
fost modificată prin standarde de aplicaţie.
Pentru îmbinări din metale diferite, trebuie efectuate încercări la încovoiere prin şoc pe epruvete
prelevate din zona influenţată termic a fiecărui metal de bază, iar energia absorbită trebuie să fie în
conformitate cu standardul materialului de bază corespunzător.
Valoarea medie a celor trei epruvete trebuie să îndeplinească cerinţele specificate. Pentru fiecare
poziţie a crestăturii, o valoare individuală poate fi inferioară valorii medii minime specificate, dacă nu
este mai mică decât 70 % din această valoare.
Atunci când, cu o singură probă, sunt calificate mai multe procedee de sudare sau tipuri de învelişuri şi
de fluxuri, trebuie prelevate epruvete suplimentare pentru încercarea la încovoiere prin şoc din metalul
depus şi din ZIT, pentru fiecare procedeu şi tip de înveliş sau flux.
18
SR EN ISO 15614-1:2017
7.4.5 Încercarea de duritate
Încercarea de duritate Vickers cu sarcina HV 10 trebuie să fie efectuată în conformitate cu

ISO 9015-1. Măsurările de duritate trebuie efectuate în sudură, în zonele influenţate termic şi în
metalul de bază, pentru evaluarea domeniului valorilor de duritate în întreaga îmbinare sudată.
Pentru sudurile având grosimi mai mici sau egale cu 5 mm, trebuie realizat un singur şir de amprente
la o adâncime maximă de 2 mm sub suprafaţa superioară a îmbinării sudate.
Pentru sudurile având grosimi peste 5 mm, trebuie realizat câte un şir de amprente pe fiecare parte a
îmbinării sudate, la o adâncime maximă de 2 mm sub suprafaţa superioară, respectiv inferioară a
îmbinării sudate.
Pentru sudurile din ambele părţi, trebuie realizat un şir de amprente suplimentare prin zona rădăcinii.
În ISO 9015-1 sunt date exemple tipice de poziţionare a amprentelor.
Atunci când sunt utilizate mai multe procedee de sudare, fiecare procedeu de sudare trebuie să fie
verificat prin cel puţin un şir de amprente.
Pentru fiecare şir de amprente trebuie realizate cel puţin trei amprente individuale în fiecare din
următoarele zone:
— sudura;
— cele două zone influenţate termic;
— cele două metale de bază.
Pentru ZIT, prima amprentă trebuie să fie poziţionată cât mai aproape posibil de linia de topire.
Rezultatele încercării de duritate trebuie să îndeplinească cerinţele din tabelul 3. Totuşi, cerinţele
pentru grupa 6 (netratate termic), 7, 10 şi 11 şi orice îmbinare din metale diferite, trebuie să fie
specificate înainte de efectuarea încercării.
Tabelul 3 — Valori maxime admisibile pentru duritate (HV 10)
Grupe de oţeluri
Netratate termic Tratate termic
ISO/TR 15608
1a, 2b 380 320
3b 450 380
4, 5 380c 350c
6 — 350
9.1 350 300

9.2 450 350
9.3 450 350
a
Dacă se cer încercări de duritate.
b
Pentru oţeluri cu limita de curgere minimă ReH > 890 MPa, trebuie specificate valori speciale.
c
Pentru anumite materiale pot fi acceptate valori mai mari, dacă s-a specificat înainte de verificarea procedurii de sudare.
7.5 Niveluri de acceptare

Nivelurile de acceptare pentru imperfecţiuni, corespondente nivelului 1 şi nivelului 2, sunt date în
tabelul 4.
19
SR EN ISO 15614-1:2017
NOTĂ – Corelaţia între nivelurile de calitate din ISO 5817 şi nivelurile de acceptare ale diferitelor metode de END
este dată în ISO 17635.
Tabelul 4 — Niveluri de acceptare pentru imperfecţiuni
Nr. de Nr. de Notare Nivelul 1 Nivelul 2

referinţă referinţă Nivel de
ISO 5817 ISO 6520-1 calitate
conform
ISO 5817
1.1 100 Fisură Nu se admite B (nu se

admite)
1.5 401 Lipsă de topire (topire incompletă) Nu se admite B (nu se
admite)
1.6 4021 Pătrundere incompletă la rădăcină Nu se admite B (nu se
admite)
1.7 5011 Crestătură continuă Fără cerinţe
specifice C
5012 Crestătură intermitentă
1.9 502 Supraînălţare excesivă (sudură cap la cap) Fără cerinţe C
specifice
1.10 503 Convexitate excesivă (sudură în colţ) Fără cerinţe C
specifice
1.11 504 Pătrundere excesivă Fără cerinţe C
specifice
1.12 505 Racordare incorectă Fără cerinţe C
specifice
1.16 512 Asimetrie excesivă a sudurii în colţ
h ≤ 3 mm B
(inegalitate excesivă a catetelor)
1.21 5214 Grosime excesivă a sudurii în colţ Fără cerinţe C
specifice
— — Orice alte imperfecţiunia Fără cerinţe B
specifice
a
Dacă se cere de standardul de aplicaţie sau dacă se specifică, materialele sensibile la microfisurare pot necesita o examinare
specifică.
7.6 Repetarea încercărilor

Dacă proba nu îndeplineşte oricare dintre cerinţele pentru END, trebuie sudată şi supusă aceleiaşi
examinări o nouă probă. Dacă această probă suplimentară nu îndeplineşte cerinţele, verificarea
procedurii de sudare este nereuşită. Alternativ, se poate realiza o analiză pentru a determina cauza
principală a defectului. Dacă s-a stabilit că principala cauză a nereuşitei nu este legată de procedură,
ci se datorează abilităţii insuficiente a sudorului, nu este necesară nicio altă probă suplimentară şi la
raport trebuie adăugat un raport justificativ.
În cazul în care oricare din epruvetele cerute de tabelul 1 sau tabelul 2 nu îndeplineşte criteriile de
acceptare aplicabile, proba trebuie considerată ca nesatisfăcătoare. În cazul nereuşitei unei probe,
poate fi sudată o nouă probă cu aceiaşi parametri de sudare. Dacă toate încercările distructive dau
rezultate acceptabile ale încercării şi o examinare macroscopică nu este satisfăcătoare, trebuie
prelevate două epruvete suplimentare pentru examinarea macroscopică.
În cazul nereuşitei oricărei epruvete supuse încercării distructive, cu excepţia examinării

macroscopice, pot fi extrase din proba originală două epruvete suplimentare pentru fiecare epruvetă
necorespunzătoare, dacă este disponibil materialul adecvat. Epruvetele trebuie prelevate dintr-un loc
cât mai aproape posibil de poziţia epruvetei originale.
Fiecare epruvetă suplimentară trebuie supusă aceloraşi încercări ca şi epruveta iniţială

necorespunzătoare. Dacă oricare din epruvetele suplimentare nu îndeplineşte cerinţele, verificarea
procedurii de sudare trebuie considerată nereuşită.
20
SR EN ISO 15614-1:2017
Pentru încercările de duritate, dacă în diferite zone supuse încercării există valori individuale de
duritate mai mari decât valorile indicate în tabelul 3, se poate realiza un şir de amprente suplimentar
(pe partea opusă a epruvetei sau după o pregătire suficientă a suprafeţelor supuse încercării). Niciuna
dintre valorile de duritate suplimentare nu trebuie să depăşească valorile maxime de duritate date în
tabelul 3.
Pentru încercările la încovoiere prin şoc, atunci când rezultatele pe un set de trei epruvete nu
îndeplinesc cerinţele, dar numai o valoare este mai mică decât 70 % din valoarea medie minimă
specificată, trebuie prelevate trei epruvete suplimentare. Noul set de trei epruvete trebuie să
îndeplinească cerinţa de la 7.4.4 şi valoarea medie pe aceste epruvete împreună cu rezultatele iniţiale
nu trebuie să fie mai mică decât media cerută.
8 Domeniu de calificare
8.1 Generalităţi
Modificările în afara domeniilor specificate impun o nouă verificare a procedurii de sudare, în vederea
calificării.
8.2 În raport cu producătorul

O verificare a procedurii de sudare în conformitate cu acest document, realizată de către un
producător, este valabilă pentru sudarea în ateliere sau pe şantiere, atunci când producătorul care a
efectuat verificarea procedurii de sudare îşi păstrează întreaga responsabilitate pentru toate operaţiile
de sudare realizate conform acesteia.
8.3 În raport cu materialul de bază

8.3.1 Gruparea materialelor de bază
8.3.1.1 Generalităţi
Pentru a minimiza numărul de verificări ale procedurii de sudare, oţelurile, nichelul şi aliajele de nichel
sunt grupate în conformitate cu ISO/TR 15608. Atunci când materialele sunt atribuite unor grupe prin
ISO/TR 20172, ISO/TR 20173 sau ISO/TR 20174, trebuie utilizate aceste clasificări.
Pentru fiecare material de bază sau combinaţie de materiale de bază, neacoperite de sistemul de
grupare conform ISO/TR 20172, ISO/TR 20173, ISO/TR 20174 sau ISO/TR 15608, se cer calificări
separate ale procedurii de sudare.
Un material care este suport permanent la rădăcină trebuie să fie considerat ca un metal de bază în
cadrul (sub)grupei de calificare.
8.3.1.2 Oţeluri
Domeniile de calificare sunt date în tabelul 5.
8.3.1.3 Aliaje de nichel
8.3.1.4 Îmbinări din materiale diferite, între oţeluri şi aliaje de nichel
21
SR EN ISO 15614-1:2017
Tabelul 5 — Domeniul de calificare pentru grupele şi subgrupele de oţeluri a,b,c
Materialul Materialul B al probei

A al probei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 1-1 — — — — — — — — — —
1-1 1-1
2 2-1 2-1 — — — — — — — — —
2-2
1-1 1-1
2-1 2-1
1-1
2-2 2-2
3 2-1 — — — — — — — —
3-1 3-1
3-1
3-2 3-2
3-3
4-1
4-1
4-1 4-2
4 4-1 4-2 — — — — — — —
4-2 4-3
4-3
4-4
5-1
5 5-1 5-2 5-3 5-4 5-2 — — — — — —
5-5
6-1
6-1
6-1 6-2
6-1 6-2
6-1 6-2 6-3
6 6-1 6-2 6-3 — — — — —
6-2 6-3 6-4
6-3 6-4
6-4 6-5
6-5
6-6
7-1 7-1
7-5
7 7-1 7-2 7-2 7-4 7-5 7-7 — — — —
7-6
7-3
8-1 8-1
8-1 8-2 8-2
8-1 8-4 8-4
8 8-1 8-2 8-4 8-7 8-8 — — —
8-2 8-5
8-3 8-5
8-6 8-6
9-1
9-1
9 9-1 9-2 9-4 9-5 9-6 9-7 9-8 9-9 — —
9-2
9-3
10-1 10-1
10-1 10-2 10-2
10-1
10 10-1 10-2 10-4 10-3 10-4 10-7 10-8 10-9 10-10 —
10-2
10-3 10-4
10-6 10-6
11-1 1-1
11-1 11-1
11 11-2 11-4 11-5 11-6 11-7 11-8 11-9 11-10 11-1
1-1 11-2
11-3 11-11
a
Materialele probei din grupele 1, 2, 3 şi 11 califică oţelurile cu limită de curgere minimă specificată mai mică sau egală
(independent de grosimea materialului).
b
Materialele probei din grupele 4, 5, 6, 8 şi 9 califică oţelurile din aceeaşi subgrupă şi din oricare subgrupă inferioară din
aceeaşi grupă.
22
SR EN ISO 15614-1:2017
c
Materialele probei din grupele 7 şi 10 califică oţelurile din aceeaşi subgrupă.
Tabelul 6 — Domeniul de calificare pentru grupele de aliaje de nichel şi aliaje de nichel/oţeluri

Materialul Materialul B al probei
A al probei 41 42 43 44 45 46 47 48
c
41 41 -41 — — — — — — —
c c
42 42 -41 42 -42 — — — — — —
43c-43
43c-41 43c-42 c
43 45 -45 — — — — —
47c-47
44 44c-41 44c-42 44c-43 44c-44 — — — —
c
45 -45
45 45c-41 45c-42 45c-43 45c-44 c — — —
43 -43
46 46c-41 46c-42 46c-43 46c-44 46c-45 46c-46 — —
47c-47
47c-41 47c-42 47c-43 47c-44 47c-45 47c-46 c
47 43 -43 —
45c-45
48 48c-41 48c-42 48c-43 48c-44 48c-45 48c-46 48c-47 48c-48
c c c c c c c
1 41 -1 42 -1 43 -1 44 -1 45 -1 46 -1 47 -1 48c-1
c a
41 -2 42c-2a 43c-2a 44c-2a 45c-2a 46c-2a 47c-2a 48c-2a
2 c c
43c-1 c c
46c-1 c c
41 -1 42 -1 44 -1 45 -1 47 -1 48 -1
41c-3a 42c-3a 43c-3a 44c-3a 45c-3a 46c-3a 47c-3a 48c-3a
3 41c-2 42c-2 43c-2 44c-2 45c-2 46c-2 47c-2 48c-2
c c c c c c c c
41 -1 42 -1 43 -1 44 -1 45 -1 46 -1 47 -1 48 -1
41c-5b 42c-5b 43c-5b 44c-5b 45c-5b 46c-5b 47c-5b 48c-5b
41c-6 42c-6 43c-6 44c-6 45c-6 46c-6 47c-6 48c-6
c c c c c c c c
5 41 -4 42 -4 43 -4 44 -4 45 -4 46 -4 47 -4 48 -4
41c-2 42c-2 43c-2 44c-2 45c-2 46c-2 47c-2 48c-2
c c c c c c c c
41 -1 42 -1 43 -1 44 -1 45 -1 46 -1 47 -1 48 -1
41c-6b c
42 -6
b c
43 -6
b c
44 -6
b
45 -6
c b c
46 -6
b c
47 -6
b c
48 -6
b
41c-4 42c-4 43c-4 44c-4 45c-4 46c-4 47c-4 48c-4

6 c c c c c c c c
41 -2 42 -2 43 -2 44 -2 45 -2 46 -2 47 -2 48 -2
41c-1 42c-1 43c-1 44c-1 45c-1 46c-1 47c-1 48c-1
8 41c-8b 42c-8b 43c-8b 44c-8 b 45c-8 b 46c-8b 47c-8b 48c-8b
c c c c c c c
11 41 -11 42 -11 43 -11 44 -11 45 -11 46 -11 47 -11 48c-11
a
Acoperă oţelurile cu limita de curgere specificată mai mică sau egală din aceeaşi grupă.
b
Acoperă oţelurile din aceeaşi subgrupă şi din oricare subgrupă inferioară din aceeaşi grupă.
c
Pentru grupele 41 până la 48, o verificare efectuată cu un aliaj în soluţie solidă sau durificat structural dintr-o grupă acoperă
toate aliajele în soluţie solidă sau, respectiv, durificate structural, din aceeaşi grupă.
8.3.2 Grosimea materialului
8.3.2.1 Generalităţi
Limitele calificării, atât pentru materialul de bază cât şi pentru metalul depus, trebuie să fie aşa cum se
indică în tabelele 7 şi 8. Limitele calificate pentru metalul depus nu trebuie să fie depăşite în sudurile
de producţie, cu excepţia grosimii sudurii în colţ, care nu trebuie luată în considerare.
Cele două părţi ale materialului de bază de sudat trebuie să respecte limitele de grosime calificate, cu
excepţia cazului materialelor de bază cu grosimi diferite, când nu există nicio limită pentru partea mai
groasă, dacă această calificare a fost realizată pe un material de bază având grosimea mai mare sau
egală cu 30 mm.
Pentru calificarea cu mai multe procedee, grosimea consemnată a metalului depus, proprie fiecărui
procedeu, trebuie să fie utilizată ca bază a domeniului de calificare pentru procedeul de sudare
individual.
23
SR EN ISO 15614-1:2017
Nu se prevede măsurarea precisă a grosimii metalului depus sau a grosimii metalului de bază sau a
diametrelor exterioare ale ţevilor, dar se recomandă mai degrabă aplicarea principiilor generale
corespunzătoare valorilor date în tabelele 7, 8 şi 9.
8.3.2.2 Domeniul de calificare pentru îmbinări sudate cap la cap, îmbinări sudate în T, racorduri
sudate şi suduri în colţ
Calificarea unei proceduri de sudare prin verificare pe o probă având grosimea t trebuie să includă
calificarea pentru grosimi cuprinse în domeniile următoare, date în tabelul 7 şi tabelul 8.
Pentru nivelul 1: Orice verificare realizată pe o Pentru nivelul 2: Domeniul de calificare al
sudură cap la cap sau în colţ califică toate sudurilor în colţ calificate printr-o verificare
sudurile în colţ, indiferent de dimensiune şi toate realizată pe o sudură cap la cap cu pătrundere
grosimile de material. completă sau pe o sudură în colţ este dat în
Pentru procedeele 114, 12 şi 13, dacă oricare tabelul 8.
trecere are grosime mai mare de 13 mm,
grosimea maximă calificată a metalului de bază
trebuie să fie 1,1 t.
Atunci când încercarea la încovoiere prin şoc
este o cerinţă, se aplică următoarele:
— pentru probe având grosimea egală cu sau
mai mare decât 16 mm, grosimea minimă
calificată este 16 mm;
— pentru probe având grosimea mai mică
decât 16 mm, grosimea minimă calificată este
grosimea probei;
— pentru probe având grosimea egală cu sau
mai mică decât 6 mm, grosimea minimă
calificată este de 0,5 ori grosimea probei.
Tabelul 7 — Domeniul de calificare pentru grosimea materialului sudurilor cap la cap şi

grosimea metalului depus
Domeniu de calificare
Grosimea Grosimea materialului de bază Grosimea metalului
probei depus prin sudare
Nivelul 1 Nivelul 2
t pentru fiecare
O singură trecere Mai multe treceri procedeu
s
t≤3
de la 0,5 t până la 2 t max. 2 s
3 < t ≤ 12 de la 1,5 până la 2 t de la 0,5 t (min 3) până de la 3 până la 2 ta max. 2 sa

la 1,3 t
12 < t ≤ 20 de la 5 până la 2 t de la 0,5 t până la 1,1 t de la 0,5 t până la 2 t max. 2 s
20 < t ≤ 40 de la 5 până la 2 t de la 0,5 t până la 1,1 t de la 0,5 t până la 2 t max. 2 s când s < 20
max. 2 t când s ≥ 20
40 < t ≤ 100 de la 5 până la 200 — de la 0,5 t până la 2 t max. 2 s când s < 20
max. 200 când s ≥ 20
100 < t ≤ 150 de la 5 până la 200 — de la 50 până la 2 t max. 2 s când s < 20
max. 300 când s ≥ 20
t > 150 de la 5 până la 1,33 t — de la 50 până la 2 t max. 2 s când s < 20
max. 1,33 t când s ≥ 20
a
Pentru nivelul 2: atunci când sunt specificate cerinţe referitoare la încovoierea prin şoc, dar nu au fost efectuate încercări la
încovoiere prin şoc, grosimea maximă de calificare este limitată la 12 mm.
24
SR EN ISO 15614-1:2017
Tabelul 8 — Pentru nivelul 2: Domeniul de calificare pentru grosimea materialului şi grosimea

sudurilor în colţ
Domeniu de calificare
Grosimea probei
Grosimea sudurii
t Grosimea materialului
a
O singură trecere Mai multe treceri
t≤3 de la 0,7 t până la 2 t de la 0,75 a până la 1,5 a Fără restricţie
3 < t < 30 de la 3 până la 2 t

t ≥ 30 ≥5
Atunci când o sudură în colţ este calificată printr-o sudură cap la cap cu pătrundere completă, domeniul de calificare a grosimii
sudurii trebuie să se bazeze pe grosimea metalului depus prin sudare.
NOTĂ - a este grosimea nominală a sudurii, aşa cum este specificată în pWPS pentru probă.
a
În cazul în care materialele au grosimi diferite, domeniul de calificare al celor două grosimi ale probelor trebuie să fie
calculate separat.
8.3.3 Diametrul ţevilor şi al racordurilor la ţevi

Pentru nivelul 1: Diametrul nu este o variabilă Pentru nivelul 2: Calificarea unei proceduri de
esenţială. Orice formă de produs, de exemplu, sudare prin verificarea pe diametrul D trebuie
tablă, ţeavă, piesă forjată sau turnată, califică să includă calificarea pentru diametrele din
pentru toate formele de produs. următoarele domenii date în tabelul 9.
O calificare pe sudură cap la cap pentru ţevi
acoperă suduri cap la cap pentru table.
Calificarea obţinută pentru table acoperă şi
ţevile, atunci când diametrul exterior este >
500 mm sau când diametrul exterior este >
150 mm, sudate în poziţia PC, în rotaţie în
poziţia PF sau în rotaţie în poziţia PA.
Tabelul 9 — Pentru nivelul 2: Domeniul de calificare pentru diametrele ţevilor şi racordurilor la

ţevi
Diametrul probei Domeniu de calificare
D ≥ 0,5 D
NOTA 1 – Pentru secţiuni din profile tubulare, altele decât cea circulară (de exemplu, eliptică), D este dimensiunea laturii celei
mai mici.
NOTA 2 - D este diametrul exterior al ţevii pentru o sudură cap la cap sau diametrul exterior al ţevii racordului pentru un racord
(a se vedea figura 4, diametrul exterior D2).
8.3.4 Unghiul racordului la ţevi

Pentru nivelul 1: Unghiul racordului la ţevi nu Pentru nivelul 2: O verificare a procedurii de
este o variabilă esenţială. sudare trebuie să fie efectuată pe un racord la
ţevi înclinat cu un unghi α (a se vedea figura 4).
O probă realizată cu un unghi de înclinare a
racordului (α) cuprins între 60° şi 90° la
verificarea procedurii califică unghiul
60° ≤ α < 90°. Un unghi α < 60° cere o probă
separată şi califică unghiuri de înclinare cuprinse
între α şi 90°.
25
SR EN ISO 15614-1:2017
8.4 Comun tuturor procedurilor de sudare

8.4.1 Procedeele de sudare
Pentru nivelul 1: Gradul de mecanizare nu Pentru nivelul 2: Fiecare grad de mecanizare
este o variabilă esenţială. trebuie să fie calificat independent (manual,
parţial mecanizat, complet mecanizat şi
automat).
Calificarea este valabilă numai pentru procedeul(ele) utilizat(e) la verificarea procedurii de sudare.
Pentru proceduri cu mai multe procedee de sudare, calificarea procedurii de sudare poate fi realizată
prin verificări separate pentru fiecare procedeu de sudare. De asemenea, este posibilă verificarea
procedurii de sudare ca o verificare a unei proceduri cu mai multe procedee.
Pentru nivelul 1: Atunci când pe o singură Pentru nivelul 2: Atunci când o probă este
probă se utilizează mai multe procedee sau sudată utilizând mai multe procedee de
materiale consumabile pentru sudare, fiecare sudare, procedura este valabilă numai pentru
procedeu sau material consumabil poate fi ordinea procedeelor utilizată pentru realizarea
utilizat individual sau în diferite combinaţii, cu probei. Epruvetele trebuie să includă metal
condiţia ca: depus asociat fiecărui procedeu de sudare
a) variabilele asociate fiecărui procedeu utilizat.
sau material consumabil să fie tratate în Resudarea la rădăcină este admisă utilizând
pWPS; unul din procedeele de sudare utilizate pentru
b) limitele referitoare la grosimea calificare.
materialului de bază şi a metalului depus din Dacă în producţie este utilizat un singur
tabelul 7 pentru fiecare procedeu şi material procedeu dintr-o calificare cu mai multe
consumabil să fie restrânse în pWPS la procedee, acest procedeu trebuie să fie
limitele de grosime calificate. verificat individual în conformitate cu acest
standard.
8.4.2 Poziţiile de sudare
Dacă nu se specifică nici o cerinţă privind încovoierea prin şoc sau duritatea, sudarea probei în orice
poziţie (ţeavă sau tablă) califică pentru sudarea în toate poziţiile (ţeavă sau tablă).
Pentru calificarea tuturor poziţiilor de sudare, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:
— epruvetele pentru încercarea la încovoiere prin şoc trebuie prelevate din sudură din poziţia
corespunzătoare energiei liniare maxime;
— epruvetele pentru încercarea de duritate trebuie prelevate din sudură din poziţia corespunzătoare
energiei liniare minime.
Pentru a satisface atât cerinţele privind duritatea, cât şi cele privind încovoierea prin şoc, sunt cerute
două probe în poziţii de sudare diferite, în afară de cazul când calificarea este cerută pentru o singură
poziţie de sudare sau când pentru calificare este utilizată o ţeavă fixă. Atunci când calificarea este
cerută pentru toate poziţiile de sudare, ambele probe trebuie supuse unei examinări vizuale complete
şi altor metode de examinare nedistructivă.
Sudarea verticală descendentă (poziţiile de sudare PG, PJ şi J-L045) trebuie să fie calificată printr-o
probă specifică.
Pentru materialele din grupa 10, poziţiile corespunzătoare energiei liniare minime şi celei maxime
trebuie să fie supuse încercării la încovoiere prin şoc.
NOTĂ – De exemplu, pentru suduri cap la cap de table, poziţia corespunzătoare energiei liniare maxime este
normal PF şi PA şi poziţia corespunzătoare energiei liniare minime este PC şi PE.
26
SR EN ISO 15614-1:2017
8.4.3 Tipul îmbinării/sudurii

Pentru nivelul 1: Domeniul de calificare pentru Pentru nivelul 2: Domeniul de calificare pentru
tipul îmbinării sudate este cel utilizat la tipul îmbinării sudate este cel utilizat la verificarea
verificarea procedurii de sudare, cu limitările procedurii de sudare, cu limitările date în alte
date în alte articole (de exemplu, grosimea) şi articole (de exemplu, grosimea) şi în plus:
în plus: a) sudurile cap la cap califică sudurile cap la cap
a) sudurile cap la cap cu pătrundere completă cu pătrundere completă şi parţială şi sudurile în
califică sudurile cap la cap cu pătrundere colţ, în timp ce verificările pe suduri în colţ sunt
completă şi parţială şi sudurile în colţ, din orice cerute atunci când îmbinări în T sunt realizate cu
tip de îmbinare; suduri în colţ sau cu suduri cap la cap cu
b) îmbinările cap la cap califică toate tipurile pătrundere parţială, când acestea corespund
de racorduri la ţevi; tipului predominant de îmbinare sudată în
proiectare şi în producţia prin sudare;
c) sudurile în colţ califică numai sudurile în
colţ; b) sudurile cap la cap cu pătrundere completă
califică sudurile cap la cap cu pătrundere
d) sudurile realizate dintr-o singură parte fără
completă şi parţială şi sudurile în colţ, din orice tip
suport la rădăcină califică sudurile realizate din
de îmbinare;
ambele părţi şi sudurile cu suport la rădăcină;
c) îmbinările cap la cap de ţevi califică
e) sudurile realizate cu suport la rădăcină
racordurile de ţevi cu un unghi α ≥ 60° (a se
califică sudurile din ambele părţi şi sudurile
vedea figura 4 pentru α);
realizate fără suport la rădăcină;
d) sudurile cap la cap din îmbinări în T cu
f) sudurile realizate din ambele părţi fără
pătrundere completă califică sudurile cap la cap
scobire la rădăcină califică sudurile din ambele
cu pătrundere completă şi parţială din îmbinări în
părţi cu scobire la rădăcină;
T şi sudurile în colţ, dar nu şi invers;
g) sudurile realizate din ambele părţi cu sau
e) sudurile în colţ califică numai sudurile în colţ;
fără scobire la rădăcină califică sudurile dintr-o
singură parte cu suport la rădăcină; f) sudurile realizate dintr-o singură parte fără
suport la rădăcină califică sudurile realizate din
h) atunci când se aplică cerinţe privind
ambele părţi şi sudurile cu suport la rădăcină;
încovoierea prin şoc sau duritatea, nu se
admite trecerea de la o depunere în mai multe g) sudurile realizate cu suport la rădăcină
treceri la o depunere într-o singură trecere (sau califică sudurile din ambele părţi;
o singură trecere pe fiecare parte) sau invers, h) sudurile realizate din ambele părţi fără
pentru un procedeu dat; îndepărtarea rădăcinii califică sudurile din ambele
i) sudarea de recondiţionare. Sudarea de părţi cu îndepărtarea rădăcinii (cu excepţia
recondiţionare este calificată printr-o probă cu scobirii cu flacără);
sudură cap la cap. i) sudurile realizate din ambele părţi cu sau fără
scobire la rădăcină califică sudurile dintr-o
singură parte cu suport la rădăcină;
j) atunci când se aplică cerinţe privind
încovoierea prin şoc sau duritatea, nu se admite
trecerea de la o depunere în mai multe treceri la o
depunere într-o singură trecere (sau o singură
trecere pe fiecare parte) sau invers, pentru un
procedeu dat;
k) sudarea de recondiţionare. Sudarea de
recondiţionare este calificată printr-o probă cu
sudură cap la cap.
l) sudarea unui strat tampon trebuie realizată pe
o probă separată în combinaţie cu o sudură cap
la cap.
27
SR EN ISO 15614-1:2017
8.4.4 Materialul de adaos, producător/denumire comercială, notare

Pentru nivelul 1: Se cere o calificare separată, Pentru nivelul 2: Materialele de adaos acoperă
atunci când o modificare de la un număr F de alte materiale de adaos cu condiţia ca, în
metal de adaos, aşa cum este indicat în conformitate cu notarea din standardul
tabelul A.1, la altul sau o modificare a internaţional adecvat pentru materialul de
compoziţiei chimice a metalului depus de la adaos, au caracteristici mecanice echivalente,
un număr A, aşa cum este indicat în tabelul acelaşi tip de înveliş sau de miez de flux,
A.2, la altul sau o modificare a producătorului aceeaşi compoziţie chimică nominală şi un
sau a denumirii comerciale, atunci când conţinut de hidrogen difuzibil egal sau mai mic.
metalul de adaos nu este conform cu un Atunci când încercarea la încovoiere prin şoc
număr F sau un număr A. este cerută de standardul de aplicaţie la
Se cere o nouă calificare atunci când WPS temperaturi sub −20 °C, pentru procedeele 111,
trebuie calificată pentru aplicaţii supuse 114, 12, 136 şi 132 conform ISO 4063,
încercării la încovoiere prin şoc şi modificarea domeniul de calificare este limitat la denumirea
metalului de adaos conduce la o modificare în comercială dată de producător materialului de
clasificarea metalului de adaos în cadrul adaos utilizat la verificarea procedurii. În acest
aceleiaşi specificaţii de metal de adaos sau caz, se admite şi modificarea producătorului
metalul de adaos înlocuitor nu este acoperit materialului de adaos cu altul, dacă partea
de o specificaţie de metal de adaos sau un obligatorie a notării produsului este identică, cu
metal de adaos neacoperit de o specificaţie condiţia ca o probă suplimentară să fie sudată
de metal de adaos este înlocuit cu alt metal utilizând energia liniară maximă calificată şi
de adaos neacoperit de o specificaţie de trebuie să fie încercate la încovoiere prin şoc
metal de adaos. Atunci când un metal de numai epruvete prelevate din metalul depus
adaos este în conformitate cu o clasificare de prin sudare. Această prevedere nu se aplică
metal de adaos în cadrul unei specificaţii de sârmelor şi vergelelor pline cu aceeaşi notare şi
metal de adaos, nu se cere o nouă calificare cu aceeaşi compoziţie chimică nominală.
dacă se face o modificare în oricare din
situaţiile următoare:
a) de la un metal de adaos care prin notare
este rezistent la umiditate la un metal de
adaos care nu este notat ca rezistent la
umiditate şi invers;
b) de la un nivel al hidrogenului difuzibil la
altul;
c) în cazul metalelor de adaos pentru
sudarea oţelurilor nealiate, slab aliate şi
inoxidabile, având aceeaşi rezistenţă la rupere
la tracţiune minimă şi aceeaşi compoziţie
chimică nominală, înlocuirea unui tip de
înveliş cu conţinut redus de hidrogen cu alt tip
de înveliş cu conţinut redus de hidrogen;
d) de la o notare de poziţie/aptitudine de
utilizare la altă notare, pentru electrozii
tubulari cu miez de flux;
e) de la o clasificare care cere încercări la
încovoiere prin şoc la aceeaşi clasificare care
are un prefix indicând că încercarea la
încovoiere prin şoc a fost efectuată la o
temperatură mai scăzută şi/sau a demonstrat
o tenacitate superioară la temperatura cerută,
în raport cu clasificarea utilizată la calificarea
procedurii; de la clasificarea calificată la alt
metal de adaos din cadrul aceleiaşi specificaţii
de metal de adaos, atunci când încercarea la
încovoiere prin şoc nu este cerută de
standardele de aplicaţie.
8.4.5 Dimensiunile metalului de adaos
Se admite modificarea dimensiunilor metalului de adaos, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor de la 8.4.7.
28
SR EN ISO 15614-1:2017
NOTĂ – Dacă nu se cere nicio încercare la încovoiere prin şoc sau încercare de duritate, nu există nicio limitare a
dimensiunilor materialului de adaos.
8.4.6 Tipul curentului
Calificarea obţinută este limitată la tipul curentului [curent alternativ (ca), curent continuu (cc), curent în
impulsuri] şi polaritatea utilizate la verificarea procedurii de sudare. Pentru procedeul 111, curentul
alternativ califică, de asemenea, curentul continuu (ambele polarităţi), când nu se cere încercarea la
încovoiere prin şoc.
8.4.7 Energia de sudare (energia arcului)
Energia de sudare poate fi înlocuită cu energia arcului (J/mm). Energia arcului trebuie să fie calculată
în conformitate cu ISO/TR 18491. Atunci când se utilizează calculul energiei liniare, trebuie luat în
considerare factorul k conform ISO/TR 17671-1. Tipul de calcul utilizat, fie energia de sudare, fie
energia arcului, trebuie să fie documentat.
Pentru nivelul 1: Atunci cînd se aplică cerinţe Pentru nivelul 2: Atunci cînd se aplică cerinţe
referitoare la încovoierea prin şoc, limita referitoare la încovoierea prin şoc, limita
superioară a energiei liniare calificate este superioară a energiei liniară calificată este cu
energia liniară maximă utilizată la sudarea 25 % mai mare decât valoarea celei utilizate la
probei pentru verificare în vederea calificării. sudarea probei. Atunci când se aplică cerinţe
referitoare la încercarea de duritate, limita
inferioară a energiei liniare calificate este cu 25
% mai mică decât valoarea celei utilizate la
sudarea probei. Dacă verificarea procedurii de
sudare a fost realizată atât la un nivel înalt, cât
şi la un nivel scăzut al energiei liniare, atunci
sunt calificate, de asemenea, toate nivelurile
intermediare ale energiei liniare. Nu este
necesar calculul pentru fiecare trecere.
Pentru electrozi înveliţi, media energiei liniare trebuie calculată pentru fiecare diametru utilizat, pentru
a se defini energia liniară calificată.
Perntru procedeul 111, energia liniară poate fi măsurată şi prin lungimea efectivă a sudurii pe unitatea
de lungime a electrodului.
Atunci când timpul de sudare este prea scurt şi lungimea sudurii nu este semnificativă (de exemplu,
pentru reparaţii mici, pentru suduri de prindere), nu este necesară verificarea energiei liniare; se
recomandă verificarea numai a parametrilor reglabili, de exemplu, intensitatea curentului şi/sau
tensiunea.
Energia arcului şi energia liniară sunt măsuri ale căldurii generate de arcul electric. În timp ce în trecut,
aceştia erau termeni diferiţi pentru aceeaşi măsură, acum aceşti parametri sunt calculaţi în mod diferit.
Atât energia arcului, cât şi energia liniară pot fi utilizate pentru controlul sudării, calculate conform
ISO/TR 18491.
8.4.8 Temperatura de preîncălzire
O scădere cu mai mult de 50 °C faţă de temperatura de preîncălzire înregistrată în WPQR cere o nouă
calificare.
Se admite o scădere a temperaturii de preîncălzire numai dacă cerinţele referitoare la preîncălzire (în
special grosimea combinată) sunt îndeplinite, de exemplu ISO/TR 17671-2.
Temperatura de preîncălzire poate fi specificată, de exemplu, printr-o fişă tehnică de material şi

depinde de grosimea materialului.
8.4.9 Temperatura între treceri
O creştere cu mai mult de 50 °C a temperaturii maxime între treceri înregistrate la verificarea

procedurii de sudare trebuie să ceară o nouă calificare.
29
SR EN ISO 15614-1:2017
O temperatură de preîncălzire crescută, aplicată intenţionat în timpul sudării trecerilor finale pentru a
reduce duritatea în ZIT la o verificare a procedurii de sudare trebuie să fie considerată ca o variabilă
esenţială. Trebuie înregistrate atât temperatura de preîncălzire minimă aplicată, cât şi temperaturile de
preîncălzire aplicate în timpul sudării trecerilor finale.
Pentru nivelul 1: Această limitare nu se aplică Pentru nivelul 2: Limita superioară a domeniului
atunci când nu se cere încercarea la de calificare este temperatura între treceri cea
încovoiere prin şoc. mai ridicată, atinsă la verificarea procedurii de
sudare pentru grupele de materiale 8, 10 şi 41
până la 48.
Această limitare nu se aplică atunci când o WPS a fost calificată cu un PWHT peste temperatura de
transformare superioară sau când un material austenitic a fost supus unei recoaceri de punere în
soluţie după sudare.
8.4.10 Post-încălzirea pentru eliminarea hidrogenului

Pentru nivelul 1: Post-încălzirea pentru Pentru nivelul 2: Temperatura şi timpul de
eliminarea hidrogenului nu este o variabilă menţinere a post-încălzirii pentru eliminarea
esenţială. hidrogenului nu trebuie să fie diminuate. Post-
încălzirea nu trebuie omisă, dar poate fi
introdusă suplimentar.
8.4.11 Tratamentul termic
Introducerea suplimentară sau eliminarea tratamentului termic după sudare nu este permisă.
O calificare separată a procedurii se cere pentru fiecare din următoarele condiţii:
a) Pentru grupele de materiale 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10 şi 11 din ISO/TR 15608, se aplică următoarele

condiţii de PWHT:
1) PWHT sub temperatura de transformare inferioară (de exemplu tratament de detensionare);
2) PWHT peste temperatura de transformare superioară (de exemplu normalizare);
3) PWHT peste temperatura de transformare superioară, urmat de un tratament termic sub

temperatura de transformare inferioară (de exemplu, normalizare sau călire urmată de
revenire);
4) PWHT între temperaturile de transformare superioară şi inferioară.
Pentru nivelul 2: Domeniul de temperatură validat este temperatura de menţinere utilizată la

verificarea procedurii de sudare ± 20 °C, dacă nu se specifică altfel. Aunci când se cere, vitezele de
încălzire, vitezele de răcire şi timpul de menţinere trebuie să fie asociate produsului.
30
SR EN ISO 15614-1:2017
8.5 Specific procedeelor de sudare

8.5.1 Sudare cu arc electric sub strat de flux (procedeul 12)
O modificare aşa cum este descrisă mai jos impune o nouă calificare.
Pentru nivelul 1: Pentru nivelul 2:
a) O modificare a rezistenţei la rupere la a) Fiecare variantă a procedeului 12 (de la 121
tracţiune minime, atunci când cuplul flux/sârmă până la 126) trebuie să fie calificată independent.
este clasificat în specificaţia metalului de adaos. Orice modificare a numărului de electrozi cere o
O modificare a denumirii comerciale a fluxului sau nouă calificare. Orice adăugare sau suprimare de
a sârmei, atunci când nici fluxul şi nici sârma nu sârme (sârmă rece sau sârmă caldă) trebuie să
sunt clasificate. O modificare a denumirii ceară o nouă calificare. De asemenea, o modificare
comerciale a fluxului, atunci când sârma este cu mai mult de ± 10 % a raportului dintre materialul
clasificată, dar fluxul nu este. de adaos suplimentar şi electrod cere o nouă
b) O modificare a denumirii comerciale a fluxului calificare.
pentru depunerile cu numărul A 8 sau 9, aşa cum b) Calificarea prin verificare a procedurii de sudare
se indică în tabelul A.2. este limitată la producătorul, denumirea comercială
c) Atunci când conţinutul de aliaj din metalul şi notarea fluxului utilizat la verificare.
depus depinde de compoziţia fluxului, orice c) Atunci când este utilizat un flux provenit din
modificare în procedura de sudare, urmare căreia zgură concasată, fiecare lot sau amestec cere o
elemente de aliere importante din metalul depus nouă verificare în vederea calificării.
vor ieşi din domeniul compoziţiei chimice
specificat în WPS.
d) O adăugare sau o suprimare a unui metal de
adaos suplimentar (pulbere sau sârmă) sau o
modificare cu mai mult de ± 10 % a raportului
dintre electrod şi materialul de adaos suplimentar.
e) O modificare a tipului de flux (adică din neutru
în activ şi invers) pentru sudurile din mai multe
treceri pentru grupele de materiale 1 şi 11
conform ISO/TR 15608.
f) Atunci când este utilizat un flux provenit din
zgură concasată, fiecare lot sau amestec trebuie
să fie supus încercării în conformitate cu cerinţele
specificaţiei de metal de adaos, fie de către
producător, fie de către utilizator sau fluxul trebuie
să fie calificat ca un flux neclasificat, aşa cum se
cere la a).
g) Atunci când WPS trebuie să fie calificată pentru
aplicaţii supuse încercării la încovoiere prin şoc,
se cere o nouă calificare dacă există o modificare
a clasificării flux/sârmă sau o modificare a
denumirii comerciale a electrodului sau a sârmei,
dacă nu sunt clasificate într-o specificaţie de
metal de adaos. Nu se cere o nouă calificare
atunci când un cuplu sârmă/flux este conform
unei specificaţii de metal de adaos şi este
efectuată o modificare de la un nivel al
hidrogenului difuzibil la alt nivel. Această variabilă
nu se aplică atunci când metalul depus este
exceptat de la încercarea la încovoiere prin şoc
prin alte standarde de aplicaţie.
8.5.2 Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu protector de gaz (procedeul 13)
8.5.2.1 Gazele de protecţie
Calificarea este limitată la compoziţia nominală a gazului de protecţie utilizat la verificarea procedurii.
Notarea conform ISO 14175 poate fi utilizată pentru specificarea compoziţiei gazelor de protecţie, de
exemplu, ISO 14175:2008-M21-ArC-18.
31
SR EN ISO 15614-1:2017
Se admite o abatere maximă de ± 20 % (relativă) a compoziţiei nominale a conţinutului de CO2.

Totuşi, o adăugare sau o suprimare intenţionată de maximum 0,1 % a oricărei componente gazoase
nu cere o nouă calificare a procedurii de sudare.
8.5.2.2 Variante de procedee
O modificare aşa cum este descrisă mai jos cere o nouă calificare.
Pentru nivelul 1: Adăugarea, suprimarea sau Pentru nivelul 2: Calificarea obţinută este
modificarea cu mai mult de 10 % din volumul limitată la sistemul de alimentare cu sârmă
metalului de adaos suplimentar. Atunci când utilizat la verificarea procedurii de sudare (de
conţinutul de aliaj din metalul depus depinde exemplu, sistem cu o sârmă sau sistem cu
puternic de compoziţia metalului de adaos mai multe sârme).
suplimentar, orice modificare în orice parte a
procedurii de sudare, urmare căreia elemente de
aliere importante din metalul depus vor ieşi din
domeniul compoziţiei chimice dat în specificaţia
procedurii de sudare.
Atunci când WPS trebuie să fie calificată pentru
aplicaţii supuse încercării la încovoiere prin şoc,
se cere o nouă calificare dacă există o
modificare de la un singur electrod la mai mulţi
electrozi în aceeaşi baie de sudură sau invers.
8.5.2.3 Modul de transfer
8.5.2.3.1 Generalităţi
Pentru sârme pline şi sârme tubulare metalice, calificarea utilizând un transfer prin scurtcircuit califică
numai transferul prin scurtcircuit. Calificarea care utilizează un transfer prin pulverizare, în impulsuri
sau globular califică aceste tipuri de transfer.
8.5.2.3.2 Pentru nivelul 2 — Sudare cu formă de undă controlată
Atunci când se utilizează o sursă de curent pentru sudare cu formă de undă controlată (a se vedea
ISO/TR 18491), producătorul sursei de curent şi modul de control al formei de undă trebuie să fie
înregistraţi în WPQR, inclusiv toate celelalte informaţii pertinente.
O modificare a producătorului sursei de curent sau o modificare a modului de control al formei de

curent cere o nouă verificare în vederea calificării.
8.5.2.3.3 Pentru nivelul 2 — Sudare în impulsuri (fără formă de undă controlată)
Atunci când se utilizează o sursă de curent pentru sudare în impulsuri, identificarea producătorului
sursei de curent pentru sudare trebuie să fie înregistrată în WPQR, inclusiv toate informaţiile
pertinente.
O modificare a producătorului sursei de curent nu cere o nouă verificare în vederea calificării.
8.5.2.3.4 Pentru nivelul 2 — Sudare fără impulsuri şi fără formă de undă controlată
Atunci când sursa de curent pentru sudare utilizată pentru calificarea unui WPQR a fost utilizată fără
controlul formei de undă, se cere o identificare a producătorului sursei de curent.
O modificare a producătorului sursei de curent nu cere o nouă verificare în vederea calificării.
8.5.3 Sudare cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod nefuzibil (procedeul 14)
8.5.3.1 Gazele de protecţie
Calificarea este limitată la compoziţia nominală a gazului de protecţie utilizat la verificarea procedurii.
Notarea conform ISO 14175 poate fi utilizată pentru specificarea compoziţiei gazelor de protecţie, de
exemplu, ISO 14175:2008-I3-ArHe-30.
Se admite o abatere maximă de ± 10 % (relativă) a compoziţiei nominale a conţinutului de heliu.
32
SR EN ISO 15614-1:2017
Totuşi, o adăugare sau o suprimare intenţionată de maximum 0,1 % a oricărei componente gazoase
nu cere o nouă calificare.
8.5.3.2 Materialul de adaos

Sudarea cu material de adaos nu califică pentru sudarea fără material de adaos sau invers.
8.5.4 Sudare cu plasmă (procedeul 15)

Calificarea procedurii de sudare este limitată la compoziţia nominală a gazului plasmagen utilizat la
verificarea procedurii de sudare. Calificarea este limitată la compoziţia nominală a gazului de protecţie
utilizat la verificarea procedurii. Sudarea cu material de adaos nu califică pentru sudarea fără material
de adaos sau invers.
Dacă se cer încercări la încovoiere prin şoc, o modificare a tipului de pregătire a marginilor îmbinării
(rostul) cere o nouă calificare.
8.5.5 Sudare oxiacetilenică (procedeul 311)
Sudarea cu material de adaos nu califică pentru sudarea fără material de adaos sau invers.
8.5.6 Gazul de protecţie la rădăcină

Pentru nivelul 1: Pentru grupele de materiale Pentru nivelul 2: O verificare a unei proceduri de
7.1 şi 41 până la 48, suprimarea gazului de sudare cap la cap realizată fără gaz de protecţie
protecţie la rădăcină sau o modificare în la rădăcină califică o procedură de sudare cu gaz
compoziţia nominală a gazului de protecţie la de protecţie la rădăcină din grupele I, N1, N2 şi
rădăcină de la un gaz inert la un amestec care N3 conform ISO 14175, dar nu şi invers.
include unul sau mai multe gaze neinerte, cere O grupă principală de gaze de protecţie la
o nouă calificare. Pentru toate celelalte grupe rădăcină califică toate subgrupele din aceeaşi
de materiale, adăugarea sau suprimarea grupă principală (clasificare conform ISO 14175).
gazului de protecţie la rădăcină nu cere o nouă
Pentru grupele de materiale 1 până la 6 conform
calificare.
ISO/TR 15608, o modificare între gazele de
protecţie la rădăcină din grupele I, N1, N2 şi N3
nu cere o nouă calificare.
Pentru grupele de materiale 8 şi 41 până la 48, o
modificare între gazele de protecţie la rădăcină
din grupele I, N şi R nu cere o nouă calificare.
Orice modificare în clasificarea gazelor de
protecţie la rădăcină pentru grupele de materiale
7 şi 10 cere o nouă calificare.
Dacă sudurile de producţie se realizează cu un
suport la rădăcină având grosimea mai mare de 5
mm, se acceptă suprimarea gazului de protecţie
la rădăcină.
9 Proces-verbal de calificare a procedurii de sudare (WPQR)

WPQR este o prezentare a rezultatelor evaluării fiecărei probe, incluzând repetarea încercărilor.
Trebuie incluse punctele relevante menţionate pentru WPS în partea relevantă a ISO 15609, împreună
cu detaliile oricăror caracteristici care ar putea fi respinse de cerinţele articolului 7. În cazul în care nu
sunt găsite caracteristici necorespunzătoare sau rezultate neacceptabile ale încercărilor, se califică, se
semnează şi se datează de către examinator sau organismul de examinare un WPQR care detaliază
rezultatele obţinute pe proba de verificare în vederea calificării procedurii de sudare.
Pentru nivelul 1: Trebuie utilizat un formular Pentru nivelul 2: Trebuie utilizat un formular
pentru WPQR, pentru a înregistra detaliile şi pentru WPQR, pentru a înregistra detaliile,
nivelul pentru procedura de sudare şi rezultatele domeniul de calificare şi nivelul pentru procedura
verificării, în scopul de a facilita prezentarea de sudare şi rezultatele verificării, în scopul de a
uniformă şi evaluarea datelor. facilita prezentarea uniformă şi evaluarea datelor.
Dacă se cere printr-un standard de aplicaţie sau o specificaţie, de exemplu certificatele metalelor de
bază şi ale materialelor consumabile pentru sudare trebuie să fie ataşate la WPQR.
Un exemplu de formular de WPQR este prezentat în anexa B.
33
SR EN ISO 15614-1:2017
Anexa A
(normativă)
Material de adaos, notare
Tabelul A.1 — Pentru nivelul 1: Gruparea metalelor de adaos şi a electrozilor în vederea

calificării (gruparea electrozilor şi a vergelelor pentru sudare în vederea calificării)
Oţeluri
Nr. Standard A B
F internaţional Clasificare după limita de curgere Clasificare după rezistenţa de
(sau compoziţia nominală) rupere la tracţiune (sau tipul de
aliaj)
1 ISO 2560 EXXxA13,EXXxA33,EXXxRR4,EXXxR EXX20, EXX24,EXX27, EXX28

A54, EXXxB53
ISO 3581 EXX XX Bx3, EXX XX Rx3 ESXXX(X)-25, ESXXX(X)-26
ISO 2560 EXXxMo EXX20–1M3, EXX27–1M3
2 ISO 2560 EXXxR12, EXXxR32, EXXxRA12 EXX12, EXX13, EXX14, EXX19
ISO 2560 — EXX13-XX
3 ISO 2560 EXXxC21, EXXxC11 EXX10, EXX11
ISO 2560 EXXxMoC21, EXXxMoC11 EXX10-XX, EXX11-XX
4 ISO 2560 EXXxB22,EXXxB12,EXXxB32, EXX15, EXX16, EXX18, EXX48
EXXxB35
ISO 3581 cu excepţia E13 XX Bx1, E13 XX Rx1 ES4XX(X)-15, ES4XX(X)-16,
oţelurilor austenitice E17 XX Bx1, E17 XX Rx1 ES4XX(X)-17
şi duplex ES6XX(X)-15, ES6XX(X)-16,
ES6XX(X)-17
ISO 3580 E XXX B EXX15-XX, EXX16-XX, EXX18-XX
ISO 18275 EXXXx1.5NiMo B EXX18-N3M1, EXX18-N3M2
ISO 2560 EXXxMn2NiCrMo B, EXX18-N4CM2, EXX18-N4CM2M2
ISO 18275 EXXxMn2Ni1CrMo B
5 ISO 3581 oţeluri EXX XX Bx1, EXX XX Rx1 ESXXX(X)-15, ESXXX(X)-16,

austenitice şi oţeluri ESXXX(X)-17
duplex
6 ISO 14343 Toate clasificările Toate clasificările
ISO 14171 Toate clasificările Toate clasificările


(continuare)
34
SR EN ISO 15614-1:2017
Tabelul A.1 — Pentru nivelul 1: Gruparea metalelor de adaos şi a electrozilor în vederea

calificării (gruparea electrozilor şi a vergelelor pentru sudare în vederea calificării) (continuare)
Nichel şi aliaje de nichel
Nr. Standard Clasificare

F internaţional
41 ISO 14172 ENi 2061

ISO 18274 SNi 2061
42 ISO 14172 ENi 4060
ISO 18274 SNi 4060, SNi 5504
43 ISO 14172 ENi 6062, ENi 6133, ENi 6182, ENi 6093, ENi 6152, ENi 6094, ENi 6095, ENi
6025, ENi 6002, ENi 6625, ENi 6276, ENi 6275, ENi 6620, ENi 6455, ENi 6022,
ENi 6627, ENi 6059, ENi 6686, ENi 6200, ENi 6650, ENi 6117
ISO 18274 SNi 6082, SNi 6072, SNi 6076, SNi 6062, SNi 7092, SNi 6052 SNi 7069, SNi
6601, SNi 6025, SNi 6693, SNi 6002, SNi 6625, SNi 6276, SNi 6455, SNi 6022,
SNi 6059, SNi 6686, SNi 6057, SNi 6200, SNi 6650, SNi 6660, SNi 6205, SNi
6231, SNi 6617
44 ISO 14172 ENi 1001, ENi 1004, ENi 1066, ENi 1008, ENi 1009, ENi 1067, ENi 1069
ISO 18274 SNi 1001, SNi 1003, SNi 1004, SNi 1066, SNi 1008, SNi 1009, SNi 1067, SNi
1069
45 ISO 14172 ENi 6985, ENi 6030
ISO 18274 SNi 6975, SNi 6985, SNi 6030, SNi 8065
46 ISO 18274 SNi 6160
Tabelul A.2 — Pentru nivelul 1: Gruparea metalelor depuse feroase după analiza chimică
(neaplicabilă materialelor neferoase)
Nr. Compoziţie chimică, procente masicea

Tipul metalului depus
A C Cr Mo Ni Mn Si
1 Oţel moale (oţel nealiat) 0,20 0,20 0,30 0,50 1,60 1,00
2 Carbon-molibden 0,15 0,50 0,40 … 0,65 0,50 1,60 1,00
Crom (de la 0,4 % până
3 0,15 0,40 … 2,00 0,40 … 0,65 0,50 1,60 1,00
la 2 %) - molibden
Crom (de la 2 % până la
4 0,15 2,00 … 4,00 0,40 … 1,50 0,50 1,60 2,00
4 %) - molibden
Crom (de la 4 % până la
5 0,15 4,00 … 10,50 0,40 … 1,50 0,80 1,20 2,00
10,5 %) - molibden
6 Crom - martensitic 0,15 11,00 … 15,00 0,70 0,80 2,00 1,00
7 Crom - feritic 0,15 11,00 … 30,00 1,00 0,80 1,00 3,00
8 Crom - nichel 0,15 14,50 … 30,00 4,00 7,50 … 15,00 2,50 1,00
9 Crom - nichel 0,30 19,00 … 30,00 6,00 15,00 … 37,00 2,50 1,00
10 Nichel până la 4 % 0,15 0,50 0,55 0,80 … 4,00 1,70 1,00
11 Mangan - molibden 0,17 0,50 0,25 … 0,75 0,85 1,25 … 2,25 1,00
12 Nichel - crom - molibden 0,15 1,50 0,25 … 0,80 1,25 … 2,80 0,75 … 2,25 1,00
a
Valorile singulare sunt valori maxime.
NOTĂ – Numai elementele menţionate sunt utilizate pentru determinarea numerelor A.
35
SR EN ISO 15614-1:2017
Anexa B
(informativă)
Formular de proces-verbal de calificare a procedurii de sudare (WPQR)
Calificarea procedurii de sudare — Certificat de verificare

Nr. WPQR al producătorului: Examinator sau organism de examinare:
Producător: Nr. de referinţă:
Adresa:
Cod/standard de verificare:
Nivel:
Data sudării:
Proba Domeniu de calificare

Forma produsului:
Procedeu(e) de sudare:
Procedee de sudare utilizate
Nr. 1 Nr. 2 Nr. 3
Procedeu
Grosimea
metalului depus
(mm):
Tipul îmbinării şi sudurii:

Grupa(ele) şi subgrupa(ele) materialului de bază:
Grosimea materialului de bază (mm):
Grosimea sudurii (mm):
Un singur strat/mai multe treceri:
Diametrul exterior al ţevii (mm):
Notarea materialului de adaos:
Marca materialului de adaos:
Dimensiunile materialului de adaos:
Notarea gazului de protecţie/fluxului:
Notarea gazului de protecţie la rădăcină:
Tipul curentului de sudare şi polaritatea:
Modul de transfer al metalului:
Energia de sudare:
Poziţii de sudare:
Temperatura de preîncălzire:
Temperatura între treceri:
Post-încălzire:
Tratament termic după sudare:
Alte informaţii (a se vedea şi 8.5):
Confirmăm că declaraţiile din acest proces-verbal sunt corecte şi că probele au fost pregătite, sudate, încercate şi au
îndeplinit cerinţele în conformitate cu ISO 15614-1.
………………………………… ………………………………………… ……………………………………………………

Loc Data emiterii Examinator sau organism de examinare
Nume, dată şi semnătură
36
SR EN ISO 15614-1:2017
Raport privind sudarea probei în vederea calificării
Loc: Examinator sau organism de examinare:

Nr. pWPS a producătorului: Metoda de pregătire şi de curăţare:
Nr. WPQR al producătorului: Specificaţia materialului de bază:
Producător: Grosimea materialului (mm):
Numele sudorului/operatorului: Diametrul exterior al ţevii (mm):
Tipul îmbinării şi sudurii: Poziţia de sudare:
Detalii de pregătire a sudurii (schiţă)*:
Proiectul îmbinării Succesiunea trecerilor
Detalii referitoare la sudare
Rând Procedeu Dimensiunile Intensitatea Tensiune Tipul Viteza de Viteza de Energie Transferul
de sudare materialului curentului V curentului/ avans a sudare* de metalului
de adaos A polaritate sârmei sudare*
Notarea şi marca materialului de adaos: Alte informaţii*, de exemplu:

Prescripţii speciale de păstrare sau uscare: Pendulare (lăţimea maximă a rândului):
Gaz/flux — de protecţie: Oscilaţie: amplitudine, frecvenţă, temporizare
La rădăcină: Detalii pentru sudarea în impulsuri:
Debitul gazului — protecţie: Distanţa tub de contact/piesă de lucru:
La rădăcină: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Tipul/dimensiunea electrodului de wolfram: Unghiul de înclinare a capului pentru sudare:
Detalii pentru scobire/suport la rădăcină:
Temperatura de preîncălzire:
Temperatura între treceri:
Post-încălzire:
Tratament termic după sudare (PWHT):
(Timp, temperatură, metodă:
viteze de încălzire şi de răcire*):
………………………………………………………………… …………………………………………………………………
Producător Examinator sau organism de examinare
Nume, dată şi semnătură Nume, dată şi semnătură
* Dacă se cere
37
SR EN ISO 15614-1:2017
Rezultatele încercărilor
Nr. WPQR al producătorului: Examinator sau organism de examinare:

Examinare vizuală: Nr. de referinţă:
Examinare cu lichide penetrante/pulberi magnetice*: Examinare radiografică*:
Examinare cu ultrasunete*:
Temperatura:
Încercări la tracţiune
Tip/nr. Re Rm A % pe Z% Locul ruperii Observaţii
MPa MPa
Cerinţă
Încercări la îndoire Diametrul dornului

Tip/nr. Unghi de îndoire Alungire* Rezultate
Examinare macroscopică
(se adaugă
fotografie/imagine)
Încercare la încovoiere prin şoc* Tip Dimensiune Cerinţă

Valori
Amplasarea/direcţia crestăturii Temperatura 1 2 3 Medie Observaţii
°C
Încercare de duritate* (tip/sarcină) Poziţia măsurărilor (Schiţă*)

Metal de bază:
ZIT:
Metalul sudurii:
Alte încercări:
Observaţii:
Încercări efectuate conform cerinţelor din:
Nr. de referinţă al raportului de laborator:
Rezultatele încercărilor sunt acceptabile/neacceptabile:
(Se taie, după caz)
Încercări executate în prezenţa:
* Dacă se cere
……………………………………………………………………
Examinator sau organism de examinare
38
SR EN ISO 15614-1:2017
Bibliografie
[1] ISO 9606-1, Qualification testing of welders — Fusion welding — Part 1: Steels
[2] ISO 9606-4, Approval testing of welders — Fusion welding — Part 4: Nickel and nickel alloys
[3] ISO 9692-1, Welding and allied processes — Types of joint preparation — Part 1: Manual
metal arc welding, gas-shielded metal arc welding, gas welding, TIG welding and beam
welding of steels
[4] ISO 9692-2, Welding and allied processes — Joint preparation — Part 2: Submerged arc
welding of steels
[5] ISO 14732, Welding personnel — Qualification testing of welding operators and weld setters
for mechanized and automatic welding of metallic materials
[6] ISO 15607, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials —
General rules
[7] ISO 17635, Non-destructive testing of welds — General rules for metallic materials
[8] ASME BPVC, Section IX, Welding, Brazing, and Fusing Qualifications
[9] ISO/TR 17671-2, Welding — Recommendations for welding of metallic materials — Part 2: Arc
welding of ferritic steels
39
SR EN ISO 15614-1:2017
Anexa ZA
(informativă)
Relaţia între acest standard european şi cerinţele esenţiale ale

directivei UE 2014/68/EU (PED)
Acest standard european a fost elaborat ca răspuns la cererea de standardizare a Comisiei Europene
M/071 "Mandat acordat CEN pentru standardizare în domeniul echipamentelor sub presiune", pentru a
oferi un mijloc voluntar de conformare cu cerinţele esenţiale ale directivei 2014/68/EU (PED), privind
armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor
sub presiune.
O dată cu citarea acestui standard în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene subordonat acestei directive,
conformitatea cu articolele normative ale acestui standard indicate în tabelul ZA.1 conferă, în limitele
domeniului de aplicare al acestui standard, o prezumţie de conformitate cu cerinţele esenţiale
corespunzătoare ale acestei directive şi ale reglementărilor asociate ale AELS.
Tabelul ZA.1 — Corespondenţa între acest standard european şi directiva 2014/68/EU

(PED)
Cerinţe esenţiale ale Directivei Articole ale acestui standard Comentarii/Note

2014/68/EU (PED) european
3.1.2 din anexa I Toate articolele, cu limitare la nivelul 2 Îmbinare permanentă
AVERTIZARE 1 — Prezumţia de conformitate rămâne valabilă atât timp cât referinţa la acest
standard european este menţinută în lista publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se
recomandă ca utilizatorii acestui standard să consulte cu regularitate ultima listă publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
AVERTIZARE 2 — Alte dispoziţii ale legislaţiei Uniunii Europene pot fi aplicabile produsului(elor) şi
serviciilor care intră în domeniul de aplicare al acestui standard.
40
SR EN ISO 15614-1:2017
Anexa ZB
(informativă)
Relaţia între acest standard european şi cerinţele esenţiale ale

directivei UE 2014/29/EU (SPVD)
Acest standard european a fost elaborat ca răspuns la cererea de standardizare a Comisiei Europene
M/071 "Mandat acordat CEN pentru standardizare în domeniul echipamentelor sub presiune", pentru a
oferi un mijloc voluntar de conformare cu cerinţele esenţiale ale directivei 2014/29/EU (SPVD), privind
armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a recipientelor
simple sub presiune.
O dată cu citarea acestui standard în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene subordonat acestei directive,
conformitatea cu articolele normative ale acestui standard indicate în tabelul ZB.1 conferă, în limitele
domeniului de aplicare al acestui standard, o prezumţie de conformitate cu cerinţele esenţiale
corespunzătoare ale acestei directive şi ale reglementărilor asociate ale AELS.
Tabelul ZB.1 — Corespondenţa între acest standard european şi directiva 2014/29/EU (SPVD)
Cerinţe esenţiale ale Directivei Articole ale acestui standard Comentarii/Note

2014/29/EU (SPVD) european
3.c.iii din anexa II Articolul 9, anexa B Raport referitor la verificarea

procedurii de sudare
AVERTIZARE 1 — Prezumţia de conformitate rămâne valabilă atât timp cât referinţa la acest
standard european este menţinută în lista publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se
recomandă ca utilizatorii acestui standard să consulte cu regularitate ultima listă publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
AVERTIZARE 2 — Alte dispoziţii ale legislaţiei Uniunii Europene pot fi aplicabile produsului(elor) şi
serviciilor care intră în domeniul de aplicare al acestui standard.
41
SR EN ISO 15614-1:2017
Anexa naţională NA
(informativă)
Corespondenţa dintre standardele internaţionale citate la referinţe şi

standardele române
Corespondenţa dintre standardele internaţionale la care se face referire şi standardele române este
următoarea:
ISO 148-1:2016 IDT SR EN ISO 148-1:2017

Materiale metalice. Încercarea de încovoiere prin şoc pe
epruveta Charpy. Partea 1: Metodă de încercare
ISO 3452-1 IDT SR EN ISO 3452-1:2013
Examinări nedistructive. Examinarea cu lichide penetrante.
Partea 1: Principii generale
ISO 4063:2009 IDT SR EN ISO 4063:2011
Sudare şi procedee conexe. Nomenclatorul procedeelor şi
numere de referinţă
ISO 4136:2012 IDT SR EN ISO 4136:2013
Încercări distructive ale sudurilor din materiale metalice.
Încercarea la tracţiune transversală
ISO 5173:2009 IDT SR EN ISO 5173:2010
Încercări distructive ale sudurilor din materiale metalice. Încercări
la îndoire
ISO 5817:2014 IDT SR EN ISO 5817:2015
Sudare. Îmbinări sudate prin topire din oţel, nichel, titan şi aliajele
acestora (cu excepţia sudării cu fascicule de energie). Niveluri de
calitate pentru imperfecţiuni
ISO 6520-1:2007 IDT SR EN ISO 6520-1: 2007
Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor
geometrice din îmbinările sudate ale materialelor metalice.
Partea 1: Sudare prin topire
ISO 6947:2011 IDT SR EN ISO 6947:2011
Sudare şi procedee conexe. Poziţii de sudare
ISO 9015-1:2001 IDT SR EN ISO 9015-1: 2011
Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din materiale metalice.
Încercarea de duritate. Partea 1: Încercarea de duritate a
îmbinărilor sudate cu arc electric
ISO 9016:9012 IDT SR EN ISO 9016:2013
Încercarea la încovoiere prin şoc. Poziţia epruvetei, orientarea
crestăturii şi examinare
ISO 14175:2008 IDT SR EN ISO 14175: 2008
Materiale consumabile pentru sudare. Gaze şi amestecuri de
gaze pentru sudarea prin topire şi procedee conexe
ISO 15609-1:2004 IDT SR EN ISO 15609-1:2005
Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Specificaţia procedurii de sudare. Partea 1: Sudare cu
arc electric
ISO 15613:2004 IDT SR EN ISO 15613:2004
Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Calificarea bazată pe o încercare de sudare înainte de
fabricaţie
42
SR EN ISO 15614-1:2017
ISO 17636-1:2013 IDT SR EN ISO 17636-1:2013

Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografică.
Partea 1: Tehnici care utilizează radiaţii X sau gama cu film
ISO 17636-2:2013 IDT SR EN ISO 17636-2:2013
Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografică.
Partea 2: Tehnici care utilizează radiaţii X sau gama cu detectori
digitali
ISO 17637:2003 IDT SR EN ISO 17637:2017
Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea vizuală a
îmbinărilor sudate prin topire
ISO 17638:2003 IDT SR EN ISO 17638:2017
Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu pulberi
magnetice
ISO 17639:2003 IDT SR EN ISO 17639: 2014
Examinarea macroscopică şi microscopică a îmbinărilor sudate
ISO 17640:2010 1) IDT SR EN ISO 17640:2011
Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete.
Tehnici, niveluri de examinare şi evaluare
SR EN ISO 17640:2011/C91:2016
Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete.
Tehnici, niveluri de examinare şi evaluare
ISO/TR 15608:2017 IDT SR CEN ISO/TR 15608:2017
Sudare. Ghid pentru un sistem de grupare a materialelor
metalice
ISO/TR 17671-1:2002 NEQ SR EN 1011-1:2009
Sudare. Recomandări pentru sudarea materialelor metalice.
Partea 1: Ghid general pentru sudarea cu arc electric
ISO/TR 18491:2015 IDT SR ISO/TR 18491: 2015
Sudare şi procedee conexe. Ghid pentru măsurarea energiilor de
sudare
ISO/TR 20172:2009 - -
ISO/TR 20173:2005 - -
ISO/TR 20174:2005 - -
ISO/TR 25901 (toate - -

părţile)
1)
La ISO a fost adoptată în octombrie 2017 noua ediţie a standardului ISO 17640, ediţie care nu a fost
încă adoptată ca standard român de către ASRO.
Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele internaţionale la care se face referire
(respectiv standardele române identice cu acestea).
Simbolurile gradelor de echivalenţă (IDT – identic; NEQ - neechivalent), conform SR 10000-8.
Standardele internaţionale la care se face referire şi care nu au fost adoptate ca standarde române
pot fi consultate sau comandate la Asociaţia de Standardizare din România.
43
ASRO – Asociaţia de Standardizare din România
organismul naţional de standardizare cu atribuţii exclusive privind activitatea de
standardizare naţională şi reprezentarea României în procesul de standardizare
european şi internaţional.
Standardele constituie rezultatul creaţiei Este important ca utilizatorii standardelor române

intelectuale şi sunt protejate prin drepturi de autor. să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a
În calitate de organism naţional de standardizare, tuturor modificărilor în vigoare.
ASRO este titularul drepturilor de autor asupra
standardelor române şi urmăreşte respectarea Utilizatorii standardelor sunt răspunzători pentru
drepturilor de autor asupra standardelor europene interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor
şi internaţionale în România. standardelor române.
Fără acordul prealabil expres al ASRO, Utilizarea standardelor române nu înlătură obligaţia
standardele nu pot fi reproduse în alte documente respectării prevederilor legale în vigoare.
sau multiplicate. Standardele sau părţi din
acestea nu pot fi traduse pentru a fi comunicate Informaţiile referitoare la standardele române sunt
public sau pentru a reprezenta opere derivate, publicate lunar în „Buletinul standardizării”.
cum ar fi cursuri de formare profesională, baze de
date, publicaţii şi documentaţii de specialitate. Lista şi datele bibliografice complete ale tuturor
standardelor naţionale, europene şi internaţionale
Respectarea drepturilor de autor asupra adoptate în România, în vigoare şi anulate, se
standardelor nu afectează libera lor utilizare şi regăsesc în aplicaţia electronică Infostandard
aplicare. WEB, care se achiziţionează de la ASRO.
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA
www.standardizarea.ro http//magazin.asro.ro http://standardizare.wordpress.com/
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70

Standardizare: Tel. +40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, 0374 999 190
Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 23, 021 316 99 75 Fax + 40 21 317 25 14; vanzari@asro.ro
Redacţie – Marketing, Drepturi de Autor: Tel. : +40 21 316.99.74; marketing@asro.ro
46 pagini

SR en Iso 15614-1 2017 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SR en Iso 15614-1 2017 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ICS 25.160.

Standard Român Decembrie 2017

Titlu Specificaţia şi calificarea procedurilor de

Descriptif et qualification d'un mode opératoire de soudage pour les matériaux

Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 22 decembrie 2017

Standardul european EN ISO 15614-1:2017 are statutul unui

Înlocuieşte SR EN ISO 15614-1:2004;

Corespondenţă Acest standard este identic cu standardul european

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Ref.: SR EN ISO 15614-1:2017 Ediţia 2

Acest standard înlocuieşte SR EN ISO 15614-1:2004; SR EN ISO 15614-1:2004/A1:2008;

Standardul european EN ISO 15614-1:2017 a fost adoptat ca standard român la data de 22

Corespondenţa dintre standardele europene, respectiv internaţionale, la care se face referire şi

Cuvintele "standard european" trebuie citite "standard român".

La elaborarea versiunii române a acestui standard au participat:

Dl Petru Ţenchea (Preşedinte ASRO/CT 39)

STANDARD EUROPEAN EN ISO 15614-1

ICS 25.160.10 Înlocuieşte EN ISO 15614-1:2004

Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice.

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 17 aprilie 2017.

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

Centrul de Management CEN-CENELEC: Avenue Marnix 17, B-1000 Brussels

8.4.4 Materialul de adaos, producător/denumire comercială, notare ......................................... 28

Acest document înlocuieşte EN ISO 15614-1:2004.

Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naţionale de standardizare din

Acest document se aplică sudării în scopul producţiei, al reparaţiei şi al recondiţionării.

Scopul principal al calificării unei proceduri de sudare este de a se demonstra că procedeul de

114 — sudare cu arc electric cu sârmă tubulară autoprotectoare;

12 — sudare cu arc electric sub strat de flux;

13 — sudare cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu protector de gaz;

14 — sudare cu arc electric în mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil;

311 — sudare oxiacetilenică.

Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare care au fost realizate în conformitate cu ediţii

ISO 3452-1, Non-destructive testing — Penetrant testing — Part 1: General principles

ISO 5173, Destructive tests on welds in metallic materials — Bend tests

ISO 6947, Welding and allied processes — Welding positions

ISO 17637, Non-destructive testing of welds — Visual testing of fusion-welded joints

ISO 17638, Non-destructive testing of welds — Magnetic particle testing

ISO/TR 15608, Welding — Guidelines for a metallic materials grouping system

ISO/TR 20172, Welding — Grouping systems for materials — European materials

ISO/TR 20173, Welding — Grouping systems for materials — American materials

ISO/TR 20174, Welding — Grouping systems for materials — Japanese materials

ISO/TR 25901 (all parts), Welding and allied processes — Vocabulary

Pentru scopurile acestui document se aplică termenii şi definiţiile următoare.

— IEC Electropedia: disponibilă la http://www.electropedia.org/

— ISO Online browsing platform: disponibilă la http://www.iso.org/obp

4 Specificaţia preliminară a procedurii de sudare (pWPS)

5 Verificarea procedurii de sudare în vederea calificării

6.2 Forma şi dimensiunile probelor

6.2.2 Îmbinare cap la cap la table cu pătrundere completă

Proba trebuie pregătită în conformitate cu figura 1.

6.2.3 Îmbinare cap la cap la ţevi cu pătrundere completă

Proba trebuie pregătită în conformitate cu figura 2.

6.2.5 Racord la ţevi

6.3 Sudarea probelor

Figura 1 — Probă pentru o sudură cap la cap cu pătrundere completă, la table

Figura 2 — Probă pentru o sudură cap la cap cu pătrundere completă, la ţevi

Tabelul 1 — Pentru nivelul 1: Examinări şi încercări ale probelor

Probă Tipul încercării Volumul încercărilor Notă de subsol

Îmbinare sudată cap la cap Examinare vizuală 100 %

Suduri în colţ — figura 3 Examinare vizuală 100 % b

Tabelul 2 — Pentru nivelul 2: Examinări şi încercări ale probelor