Sunteți pe pagina 1din 4

RECENZIE

Paula Bud, Studii de exegeză și teologie biblică vechi-testamentară, ediție îngrijită de pr. Ioan
Chirilă, Teodora-Ilinca Mureșanu și Stelian Pașca-Tușa, Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018,
469 p.

Volumul Studii de exegeză și teologie biblică vechi-testamentară apare cu ocazia


comemorării unui an de la trecerea la Domnul a autoarei, Paula Bud 1. Cu ocazia acestei aduceri
aminte, de cea care a rămas în memoria colegilor și a studenților ca o persoană caracterizată de
„dăruire jertfelnică” și „modestie pilduitoare” (p. 10), colaboratorii cei mai apropiați ai dânsei
(pr. prof. univ. Ioan Chirilă, Dr. Teodora-Ilinca Mureșanu și lect. univ. Stelian Pașca-Tușa), i-au
adus „un prinos de mulțumire” (p. 7) adunând într-un singur volum principala activitate de
cercetare prin care Paula Bud și-a adus aportul la dezvoltarea teologiei biblice vechi-
testamentare.
Cartea este tipărită la Editura Școala Ardeleană, o editură cunoscută în lumea academică
clujeană, dar nu numai2. Publicația este deosebit de consistentă, numărând 469 de pagini care
sunt structurate în trei mari părți, după cum urmează: lucrarea de disertație; o colecție de studii și
articole cu tematică vechi-testamentară; câteva eseuri teologice din perioada studiilor la nivel
licență și master. Volumul este precedat de o mărturie a pr. prof. Ioan Chirilă și de un cuvânt
înainte al pr. prof. Vasile Stanciu, în care cei doi profesori au încercat să pună în lumină
principalele calități ale Paulei Bud, în ochii căreia „se vedea lumina fericirii întâlnirilor frățești”
(p. 9), lumină care a generat în jurul ei o „atmosferă de colegialitate dezinteresată, lipsită de
orgolii și infatuare” (p. 10).
În continuare, propunem o succintă trecere în revistă a conținutului cu evidențierea
ideilor și a pasajelor pe care le-am considerat esențiale în ansamblul volumului, punând accent
pe lucrarea de disertație, datorită faptului că aceasta care vede pentru prima dată lumina tiparului.
Prima parte a volumului conține, după cum am menționat anterior, lucrarea de disertație a Paulei
Bud3, având ca titlu „Cunoașterea și recunoașterea lui Dumnezeu în natură. Perspectivă vechi-
1
Paula Bud a fost lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, din cadrul Universităţii
Babeş-Bolyai.
2
Paula Bud a mai colaborat cu această editură, alături de pr. prof. univ. Ioan Chirilă și lect. univ. Stelian Pașca-Tușa,
în editarea altui volum (Vechiul Testament în scrierile bibliștilor români. Ghid bibliografic, 2015), care constituie
un reper important pentru cercetătorii bibliști români.
3
Lucrarea elaborată la disciplina Vechiul Testament, sub îndrumarea pr. prof. univ. Ioan Chirilă, a fost scrisă în
limba franceză, conform rigorilor programului de Master „Teologie și cultura”. Tema acestei teze de disertație este
testamentară”. Lucrarea se remarcă prin fluența ideilor și a temelor, textul plecând de la
contemplația naturii care conduce spre cunoaștere, continuând cu prezentarea perspectivei
idolatre, abordând, apoi, tema intervenție excepționale a lui Dumnezeu în natură, trecând în
revistă principalele tipologii, identificate în Sfânta Scriptură, de persoane/de atitudini care pot
apărea în urma efortului de cunoaștere naturală a lui Dumnezeu, încheindu-se cu prezentarea
modului de întoarcere la firesc.
Lucrarea de disertație debutează, așadar, cu un capitol referitor la „contemplația întru
cunoaștere” (p. 17) în care, printr-o armonioasă împletire a textelor scripturistice și patristice cu
studiile exegetic-teologice contemporane, autoarea reliefează modul în care natura îndeplinește o
lucrare de ascultare și supunere, această îndeplinire a poruncii fiind „dătătoare de viață, căci
sădește în creatură o putere asemănătoare celei de naștere” (p. 19), aducând în același timp slavă
Creatorului prin respectarea legii naturii sădite în firea ei. Doxologia pe care o aduce creația
Ziditorului este destinată contemplării omului care, văzând frumusețea naturii și desăvârșita
ordine din lume, poate cunoaște anumite atribute a lui Dumnezeu, iar cele necunoscute sau
neînțelese vor genera în cel înțelept atitudini de slavoslovire a măreției și a nemărginirii lui
Dumnezeu. Autoarea conchide: „mărginirea este atributul esențelor create, iar Dumnezeu este
Cel infinit prin excelență” (p. 40), frază care ne determină să remarcăm claritatea și precizia
exprimării, astfel încât la finalul lecturării chiar și cititorul neavizat poate să-și formeze opinii
deslușite.
Autoarea atrage atenția şi asupra faptului că omul, în demersul său contemplativ, trebuie
să fie însoțit întotdeauna de o atitudine smerită, pentru a nu cădea în capcana idolatriei și a
ajunge să considere natura ca fiind ultima realitate și a-i acorda acesteia închinarea datorată doar
lui Dumnezeu. Însă, mai departe, Paula Bud, se arată a fi și un teolog al nădejdii, care, imediat,
după prezentarea mai multor atitudini idolatre ale poporului evreu, prezintă și intervenția
proniatoare a lui Dumnezeu, Care, chiar dacă a fost părăsit de poporul Său, nu încetează să-și
manifeste iubirea față de el și le trimite profeți, care contribuie la restabilirea relației poporului
evreu cu Dumnezeu, fundamentându-și predica împotriva idolilor pe argumente cosmologice.
În următoarea parte a lucrării de disertație, suntem conduși spre înțelegerea intervenției
lui Dumnezeu în natură, sub forma unei lucrări proniatoare. În lucrare nu sunt trecute cu vederea

foarte actuală, abordarea ei fiind justificată de contextul contemporan în care omul, adeseori, se crede stăpânul
absolut al naturii, pe de o parte uitând de responsabilitatea pe care a primit-o de la Domnul față de aceasta, iar pe de
altă parte, manifestându-se ca un stăpân al naturii.
opinii care contrazic purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de lume, ci, din contră, sunt
prezentate perspective precum cea panteistă, materialistă sau deistă, combătându-le cu argumente
scripturistice și patristice selectate cu multă chibzuință, fapt care vădește o cunoaștere
impresionantă celor două corpusuri. În cea de-a doua parte a acestui capitol, se remarcă curajul
autoarei de a puncta, într-un mod original, o temă a cărei înțelegere a ridicat de foarte multe ori o
problemă, și anume citirea lucrării providențiale în fenomenele excepționale ale naturii, asupra
căreia autoarea ne propune următorul mod de raportare: orice intervenție a lui Dumnezeu în
natură relevă firescul manifestării stăpânirii lui Dumnezeu asupra lumii4.
În cele din urmă suntem invitați să facem cunoștință cu principalele tipologii de
stări/atitudini pe care le au oamenii în fața descoperirilor divine, și anume: pocăința și
recunoașterea propriei nimicnicii și păcătoșenii; activitatea profetică de transmitere a cuvântului
revelat semenilor; înțelepciunea prin care omul pătrunde adevăruri superioare cunoașterii
naturale și le transmite semenilor săi și întărirea în credință câștigată prin contemplație.
Ce-a de-a doua parte a volumului cuprinde 20 de studii și articole publicate începând cu
anul 2008 (anul începerii studiilor doctorale), precum și 4 studii nepublicate anterior acestui
volum. Având în vedere că majoritatea articolelor au fost deja publicate (republicarea lor având
ca scop adunarea lor într-un singur loc, pentru a facilita accesul cititorilor), nu vom insista asupra
conținutului acestora. Vom specifica doar faptul că dintre cele 24 de studii/articole, 9 analizează
diferite aspecte legate de Șabat5, Paula Bud aducându-și un aport semnificativ, la literatura
biblică românească, cu privire la acest subiect, prin punctarea unor aspecte importante în cadrul
oricărui dialogul interreligios iudeo-creștin. Nu putem să nu remarcăm caracterul științific al
articolelor şi studiilor care corespunde celor mai înainte rigori academice, aliniindu-se metodelor
de cercetare recomandate de universitățile de prestigiu.
Ultima parte a volumului conține câteva eseuri teologice, care confirmă dorința de
pătrundere în profunzimea anumitor subiecte și preocuparea pentru cercetare ale autoarei, încă
din primii ani de studii universitare, eseuri care au dovedit maturitate în abordarea. În principal,

4
Întrucât, textul prezintă foarte clar modul în care trebuie să ne raportăm la aceste evenimente, voi reda în
continuare următoarea frază: „lucrarea divină, fie că se manifestă în lume prin guvernarea ei conform unor legi, fie
că se manifestă prin intervenții cu caracter aparte […] este întru totul firească. […] Dumnezeu este întotdeauna
prezent în istorie, dar, în anumite momente cruciale, Se manifestă cu mai multă intensitate, intervenția Sa în acest
caz fiind identificată drept o minune” (p. 70).
5
Semnalăm faptul că Șabatul este și tema de doctorat a Paulei Bud, teză care a fost publicată în anul 2008 la editura
Limes, sub titlul Șabatul: istorie și eshatologie.
eseurile teologice se concentrează asupra unei tematici iconografice, amintind de preocupările
artistice ale Paulei.
Volumul Studii de exegeză și teologie biblică vechi-testamentară, semnat de Paula Bud,
ne oferă perspectiva unui tânăr cercetător asupra mai multor subiecte vechi-testamentare. Prin
modul de integrare și de analiză a textelor sursă, autoarea demonstrează o bună cunoaștere atât a
limbilor biblice (ebraică și greacă), precum și a celor moderne (franceză și engleză), din care
citează cu multă ușurință. De asemenea, în text putem sesiza opinii personale, analize pertinente,
abordarea unor subiecte, poate sensibile, rezultând, în urma armonizării tuturor elementelor, un
material coerent, clar, ce prezintă interes atât pentru cercetătorii bibliști, cât și pentru orice
persoană care caută un sens mai profund al realităților imediate.