Clasificare științifică

Regn:
Animalia
Încrengătură:
Chordata
Subîncrengătură:
Vertebrata
Clasă:
Sauropsida
Supraordin:
Dinosauria
Ordine și Subordine
Saurischia
†Sauropodomorpha
Theropoda
†Ornithischia
†Stegosauria
†Ankylosauria
†Ornithopoda
†Ceratopsia
†Thyreophora
†Ornithopoda
†Marginocephalia
Modifică text

Dinozaurii sunt un grup divers de reptile [note 1] a cladei Dinosauria. Au apărut

pentru prima dată în perioada Triasică, cu 243-233,23 milioane de ani în urmă,[1]
[2] deși originea exactă și calendarul evoluției dinozaurilor este subiectul
cercetării active.[3] Ei au devenit vertebratele terestre dominante după Extincția
din Triasic-Jurasic de acum 201 milioane de ani; dominația lor a continuat în
Jurasic și Cretacic. Ingineria genetică inversă[4] și înregistrarea fosilă
demonstrează că păsările sunt dinozauri moderni cu pene[5] care au evoluat de la
teropodele primare în timpul Jurasicului Târziu.[6] Ca atare, păsările reprezintă
singura linie de dinozauri care a supraviețuit Extincției Cretacic-Paleogen de acum
66 milioane de ani.[7]> Astfel, dinozaurii pot fi împărțiți în dinozauri aviari sau
păsări; și dinozauri non-aviari. Acest articol se ocupă în principal de dinozauri
non-aviari.
Dinozaurii sunt un grup variat de animale din punct de vedere taxonomic, morfologic
și ecologic. Păsările, cu peste 10.000 de specii vii,[8] sunt cele mai diverse
grupuri de vertebrate în afară de pești perciformi.[9] Folosind dovezi fosile,
paleontologii au identificat peste 500 de genuri distincte[10] și peste 1.000 de
specii diferite de dinozauri non-aviari.[11] Dinozaurii sunt reprezentați pe toate
continente de ambele specii existente (păsări) și de resturile fosile.[12] În prima
jumătate a secolului XX, înainte ca păsările să fie recunoscute ca fiind dinozauri,
majoritatea comunității științifice credea că dinozaurii au fost lenți și cu sânge
rece. Majoritatea cercetărilor efectuate încă din anii 1970 au indicat însă că toți
dinozaurile erau animale active cu metabolizări ridicate și numeroase adaptări
pentru interacțiunea socială. Unii erau erbivori, alții carnivori. Dovezile
sugerează că ouarea și construirea cuiburilor sunt trăsături adiționale împărtășite
de toți dinozaurii, aviari și non-aviari.
Dinozaurii sunt un grup variat de animale din punct de vedere taxonomic, morfologic
și ecologic. Păsările, cu peste 10.000 de specii vii,[13] sunt cele mai diverse
grupuri de vertebrate în afară de pești perciformi.[9] Folosind dovezi fosile,
paleontologii au identificat peste 500 de genuri distincte[10] și peste 1.000 de
specii diferite de dinozauri non-aviari.[11] Dinozaurii sunt reprezentați pe toate
continente de ambele specii existente (păsări) și de resturile fosile.[12] În prima
jumătate a secolului XX, înainte ca păsările să fie recunoscute ca fiind dinozauri,
majoritatea comunității științifice credea că dinozaurii au fost lenți și cu sânge
rece. Majoritatea cercetărilor efectuate încă din anii 1970 au indicat însă că toți
dinozaurile erau animale active cu metabolizări ridicate și numeroase adaptări
pentru interacțiunea socială. Unii erau erbivori, alții carnivori. Dovezile
sugerează că ouarea și construirea cuiburilor sunt trăsături adiționale împărtășite
de toți dinozaurii, aviari și non-aviari.
În timp ce dinozaurii erau bipezi ancestrali, multe grupuri dispărute au inclus
specii cvadrupede, iar unele erau capabile să treacă de la o poziție la alta.
Structurile osoase, cum ar fi coarnele sau crestăturile, sunt comune tuturor
grupurilor de dinozauri, iar unele grupuri dispărute au dezvoltat modificări
scheletice cum ar fi armura osoasă și spini. În timp ce linia de dinozauri moderni,
cei care au reușit să supraviețuiască (păsările), sunt în general, mici din cauza
constrângerilor de zbor, mulți dinozauri preistorici (non-aviari și aviari) au avut
un corp mare - cei mai mari dinozauri sauropod sunt estimați că au atins lungimi de
39,7 metri [14] și înălțimi de 18 metri[15] fiind cele mai mari animale de uscat
ale tuturor timpurilor. Totuși, ideea că dinozaurii non-aviari erau toți gigantici
este o concepție greșită, plecată de la ideea că oasele mari sunt mai susceptibile
să dureze până când sunt fosilizate. Mulți dinozauri erau destul de mici:
Xixianykus, de exemplu, avea o lungime de aproximativ 50 cm.
De la primele fosile de dinozauri descoperite la începutul secolului al XIX-lea,
scheletele de dinozauri fosile au fost montate și au reprezentat atracții majore în
muzeele din întreaga lume, iar dinozaurii au devenit o parte durabilă a culturii
mondiale. Dimensiunile mari ale unor grupuri de dinozauri, precum și natura lor
aparent monstruoasă și fantastică, au asigurat apariția regulată a dinozaurilor în
cărțile și filmele cel mai bine vândute, precum Jurassic Park. Entuziasmul public
persistent pentru animale a dus la o finanțare semnificativă pentru știința
dinozaurilor, iar noile descoperiri sunt acoperite în mod regulat de mass-media.