47.

Patologia disco-vertebrala a coloanei cervicale Nica Compendiu

Sindroame dureroase cervicale:
1.Sindromul dureros posttraumatic: cel mai frecvent produs prin accelerare sau decelerare (whiplash
syndrome)
– se produce prin afectarea tesutului moale cu microhemoragie, reactie inflamatorie si edem;
- se poate dezvolta subluxatie vertebrala , determinata de depasirea limitelor normale ale capacitatii elastice
si distensibile ale partilor moi, fie miscarea pasiva brusca , fie de o contractie musculara sustinuta impotriva
unei rezistente.
- subluxatia cervicala poate afecta radacinile nervoase sau MS
Clinic: sindrom de neuron motor la nivelul mb superior, durere (cu iradiere distala, din zona bratului pana la
nivelul mainii, zona cervicala superioara, vertex, regiunea interscapulara) ; fenomene vegetative
(transpiratii, greata, varsaturi); tulburari de sensibilitate la nivelul mb superior; uneori sd. Horner
Tratament:
- colar cervical rigid, mai inalt decat zona afectata
- tratament medicametos: AINS, antialgic
- daca coloana este stabila , se pot face tractiuni in ax
2.Sindrom cervical de compresie radiculara
- mecanism de producere: tractiune , compresie, contuzia radacinilor nervoase
-cauze: hernia de disc cervicala, spondiloza cu modificari degenerative discale, treumatism prin tractiune ce
intereseaza radacinile nervoase sau plexul brahial, traumatisme cu subluxatie, fractura sau dislocare
Clinic:
 durere cervicala : poate iradia inferior catre regiunea interscapulara , umar, membrul superior pana in zona
distala sau poate iradia superior catre occipit si vertex
 limitare de miscare, durere agravata de miscare
 contractura musculara pv , uni sau bilaterala
 sd. N R: hipo/hiperestezie , diminuare ROT, scadere de forta : musc. abductoare umar, flexori+ extensori
cot, mm. pronatori, extensori pumn, flexori, abductori pumn
Tratament : idem ca in sd. posttraumatic + decubit dorsal pe o perna inalta care sa mentina aliniamentul
cervico-dorsal; se contraindica decubitul ventral
3. Sdr. de suprasolicitare cervicala:
- apare dupa pozitii si /sau solicitari prelungite, inclusiv in timpul somnului; uneori apare dupa schimbari
bruste de directie; se dezvolta pe fondul modificarilor degenerative de spondiloza cervicala, cu reducere a
mobilitatii cervicale
Clinic: durere cu caracter mecanic, exacerbata de miscare, flexia fiind cea mai dureroasa; sensibilitate
marcata la palpare
Tratament: imobilizare intr-un colar 2-3 zile
-terapie fizicala : masaj (suparficial si profund), US
-KT in faza subacuta : exercitii pentru cresterea mobilitatii, asuplizare structuri musculo-ligamentare,
exercitii de stabilizare ritmica si relaxare musculara, ergoterapie – program de corectie a gesturilor din
activitatea cotidiana si profesionala, evitarea solicitarilor intense
4. Sdr. de tensiune musculara cervicala
- determinat de raspunsul somatic la stress si exacerbat de posturi incorecte si de contractia musculara
prelungita
-apare frecvent la pacientii depresivi, anxiosi, cu tendinta la somatizare, asociata cu mentinerea unor posturi
defectuoase care determina accentuarea lordozei cervicale, proiectia anterioara a umerilor
Clinic: durere cervicala care nu iradiaza la nivelul mb superior, contractura pv
Tratament:
-terapie posturala
-KT
-medicatie antialgica asociata cu antidepresive,anxioltice
1.Cervicalgii cronice (Lucescu -Afectiunile coloanei vertebrale)
-determinate de : discartroze, artroze interapofizare, modificari de postura primare sau secundare ,
consecinta unor boli sau activitati profesionale cu pastrarea prelungita a unor posturi defectuoase
-procesele artrozice afecteaza cel mai frecvent mai multe segmente cervicale
Clinic:
durerea : la nivelul cefei in segmentele superioare sau la nivelul portiunii inferioare a gatului; debut
insidios, cu agravare lenta
-se accentueaza dupa solicitari cervicale statice (perioade mai lungi de imobilizare cervicala in pozitii fixe),
fie dupa solicitari dinamice excesive
- in cazul durerilor permanente pe parcursul zilei, sunt mai intense dimineata
- sediul este cel mai frecvent bilateral, simetric; poate fi si unilateral
- iradierea durerii: superior spre vertex si occiput sau inferior spre umeri, interscapular sau spre mb sup
impotenta functionala, cu limitarea miscarilor; in timp, tulburarile functionale cervicale devin permanente
si impiedica miscari uzuale , mai ales rotatiile si inflexiunile laterale
Examen clinic:
inspectie: tulburari de statica: accentuarea lordozei cervicale sau rectitudine;
palpare : puncte dureroase pv cervical bilateral sau unilateral care reproduc durerea descrisa de
bolnav; contractura pv
mobilizari active sau pasive dureroase insotite frecvent de cracmente si de accentuarea durerii
limitarea miscarilor: mai ales inflexiuni laterale si rotatii; testing muscular dissinergism functional:
flexorii cervicali sunt mai slabi
Teste speciale:
 Manevra Spurling (presiune brusca pe vertex determina aparitia durerii si sensibilitate crescuta in
artic.interapofizare),
 Testul tractiunii axiale manuale,
 Testul abductiei umarului,
 Semnul Lhermitte (flexia capului determina senzatie de descarcare electrica in maduva si MS),
 Testul prabusirii (Slump test),
 Testul arterei vertebrale
Diagnostic imagistic: RX, RMN: artroza la nivelul articulatiilor interapofizare, discartroze cu pensarea
spatiilor intervertebrale, artroza la nivelul articulatiilor uncovertebrale, osteofite, deformari de spatii
vertebrale: pensari ale spatiului intervertebral, miscorarea gaurii de conjugare, ingustare de lumen canal
spinal
Obiectivele tratamentului:
1.Combaterea durerii
2.Combaterea retracturilor sau contracturilor musc pv cervicale
3. Refacerea staticii vertebrale si a aliniamentului prin corectarea deformarilor
4.Refacerea echilibrului muscular loco-regional
5. Reabilitarea dinamicii coloanei cervicale, cresterea amplitudinii de miscare
6. Educarea bolnavului in scopul prevenirii recidivelor
Metodologie-tratament:
A.tratament medicamentos: AA, AINS, CT de scurta durata- 3-4 zile.
B. tratament fizical
Termoterapie locala: parafina (aplicatii in pelerina), diatermie cu curenti de inalta frecventa -USc
Curentii de joasa frecventa: galvanic , CDD, Trabert, TENS-AA
Curentii de medie frecventa:CIF formula antialgica si cele excitomotorii pe musculatura hipotona
US: intensitati medii, 4-6 minute; se va evita zona laterocervicala (ggl stelat)
Masaj: metode clasice sau cel profund conjunctiv (in cazuri selectionate); scopuri: decontracturarea
si musculaturii pv si a umerilor
KT: scopuri: coloana cervicala nedureroasa, mobila, stabila si cu postura normala
-procedurile de termo si electroterapie se fac pentru pregatirea musculaturii pentru KT (prin combaterea
durerii, a contracturilor si obtinerea relaxarii musculare necesare programului de KT)
-exercitii de asuplizare a coloanei cervicale: exercitii de stretching, exercitii cu rezistenta excentrica
-exercitii de tonifiere a muschilor flexori ai coloanei cervicale, musculatura centurii scapulare: ex.
izometrice si izotonice
-pentru mobilitate: initial exercitii pasive, apoi active asistate; exercitiile trebuie sa fie efectuate cu prudenta
in primele zile, lent-progresive, executate astfel incat sa nu produca durere; apoi se va trece la exercitii
active
-tractiuni manuale in ax, pasive efectuate de kt-terapeut; se asociaza si exercitii de rotatie, extensie , flexie ,
in functie de toleranta clinica a bolnavului; apoi exercitii de alungire axiala activa, efectuate de pacient;
-tractiunea in ax pentru coloana cervicala poate fi facuta si prin folosirea unor sisteme mecanice: sisteme de
scripeti cu contragreutati si capastru Glisson
-manipularea vertebrala, facuta de kt-terapeuti cu experienta-imprimarea unor miscari pasive peste limita
unei miscari pasive obisnuite
Tratament balnear –in statiuni cu profil locomotor- se adauga la tratamentul expus mai sus si
terapia cu factori naturali specifici statiunii respective: HKT in bazine cu apa simpla sau minerala, aplicare
namol therapeutic (Amara, Lacu Sarat)
Kinetoprofilaxia secundara:
-controlul posturii coloanei cervicale si a centurii scapulare
-mentinerea tonusului musculaturii cervicale
-adaptarea dinamicii coloanei la tipul constitutional al bolnavului
-respectarea posturilor corecte in timpul somnului
-solicitari statice si dinamice ale coloanei cervicale adecvate conditiei fizice si afectiunii pacientului

2.Torticolis acut:
Clinic: durere, frecvent de mare intensitate, cu debut brusc,cu maxim de intensitate a durerii la 2-3 ore,
insotita de tulburare de statica si dinamica
-poate apare pe fondul unor dureri cervicale cronice, poate apare la pacienti fara istoric de suferinta cervicala
si poate recidiva
-uneori este precedata de expunere excesiva la frig, curenti de aer reci sau efort fizic intens cu postura
vicioasa a coloanei
Clinic:
-durere vie, aparuta brusc, cu localizare la nivelul coloanei cervicale, cel mai frecvent latero-cervical, cu
iradiere la nivelul umarului de aceeasi parte sau spre spatiul interscapulovertebral de aceeasi parte; durerea
se execerbeaza la incercarea de mobilizarea a coloanei
-statica este afectata pozitia caracteristica: inflexiune laterala, cu rotatia capului spre umarul respectiv si in
usoara proiectie anterioara
-dinamica afectata mobilitate sever afectata in toate sensurile de miscare si cu exacerbarea durerii
-contractura musculara laterocervicala : sunt afectati SCM, trapez sau ambii muschi; poate fi contractat si
supraspinosul de aceeasi parte: se poate decela palpator existenta unor puncte de maxima intensitate a
durerii care sa corespunda articulatiei interapofizare posterioare inflamate
-poate fi prezenta si o hiperestezie cutanata
Diagnostic diferential: torticolisul spasmodic de origine neurologica, hernie de disc
Obiectivele tratamentului:
1.combaterea durerii
2.relaxarea musculaturii contractate
3.crutarea coloanei prin pozitie antalgica de repaus
Tratament:
1.repausul cervical: imobilizare cu colar sau Minerva- mentinut 24/24h pe parcursul a celor cateva zile de
evolutie, mai ales in perioada de maxima durere, dar si cateva zile dupa
2.tratament medicamentos: antialgic, antiinflamator, decontracturant muscular
3.tratament fizical
Termoterapie: comprese calde (37-38 grade) 30-40min, de 2-3ori /zi; parafina in pelerina 39-40
grade, 30 minute; curenti de inalta frecventa (diatermia); nu se folosesc temperaturi foarte inalte , care pot
agrava durerea si disfunctia
 Curentii de joasa frecventa: curent galvanic, CDD, Trabert, TENS in aplicatii cervico-scapulare,
cervico-dorsale, laterolaterale, in functie de sediul durerii si iradiere; curentul galvanic efecte certe de
miorelaxare: I 10mA, 30-40min
Curentii de medie frecventa: CIF antialgic
US –intensitatii 0,4-0,6 w/cm 2 , 4-6 minute: efect antialgic si termoterapie profunda
Masaj: procedee de masaj blande, sedative pe zona dureroasa si zona de iradiere, 20-30 minute
KT- nu in faza acuta! :se evita manevrele de stretching, mobilizarile, manipularile cervicale

3.Sindrom dureros cervico-cefalic= sindrom cervico cefalalgic

-afectiunea este caracterizata de durerea la nivel cervical asociata cu iradiere superioara spre craniu
-pot fi implicate procese de tip degenerativ, procese artrozice minore localizate la nivelul primelor articulatii
interapofizare C2-C3 si C3-C4 afectare de ram spinal posterior corespunzator acestor niveledeclanseaza un
sindrom “celulo-teno-mialgic”
Clinic:
-durere la nivelul coloanei cervicale, mai ales la nivelul segmentelor superioare si cu iradiere occipitala
pana la vertex, uni sau bilateral (iradiere dermatomiala C2 sau C3); cel mai frecvent este afectata zona
occipitala , dar iradiere poate merge pana in zona frontala sau supraorbitara sau spre unghiul mandibular de
aceeasi parte
-in zona dureroasa, apar si tulburari de sensibilitate cu hiperestezie cutanata: manevra de “rulare-pensare “ a
tegumentelor este foarte dureroasa
- unii autori includ in acest sindrom si nevralgia de Arnolddureri cervicale insotite de iritarea filetelor n.
Arnold la nivelul emergentelor occipitale, uni (frecvent) sau bilateral
Anamneza: istoric incarcat de pusee dureroase cervicale, cu evolutie spre un sindrom dureros cronic
Puseele de acutizare sunt de multe ori declansate de solicitari dinamice mari la nivelul coloanei cervicale, fie
dintr-o postura defectuoasa
Examenul clinic:
-inspectie: frecvent accentuarea lordozei cervicale , mai rar rectitudine
-palpare: puncte dureroase decelate palpator: in zona cervicala inalta, ligamente interspinoase, zona
occipitala la nivelul insertiilor musculotendinoase, la nivelul emergentei nervilor Arnold; puncte trigger la
nivelul trapezului, SCM, uni sau bilateral
-examen dinamic: cresterea durerilor la mobilizare si reproducerea durerilor pe traiectul expus de bolnav;
mobilitate limitata a coloanei cervicale
RX –normal sau sunt prezente modificari de tip degenerativ
Diagnostic pozitiv: anamneza+examen clinic+ imagistica
Diagnostic diferential: migrena clasica
Tratament: idem cervicalgii cronice
Particularitati ale tratamentului:
 se pot face infiltratii locale cu cortizon si xilina 1%
identificarea punctelor trigger – se vor aborda prin mijloacele din sindromul miofascial
reprezinta o indicatie de electie pentru manipularea cervicala, cu conditia sa fie facuta de personal calificat
si cu experienta

4 .Nevralgia cervico-brahiala
- sindrom clinic complex care cuprinde durere cervicala si iradiere pe membrul superior, in teritoriul de
distributie C5-C8
-in cele mai multe cazuri iradierea intereseaza o singura radacina nervoasa cervicala , cu radiculalgie bine
definita (ca o “sciatica” a bratului)
- in alte cazuri , durerea iradiata la nivelul mb superior nu are caracter bine conturat pentru o suferinta
radiculara
Patogenie:
proces iritativ la nivelul unei radacini cervicale
proces compresiv la nivelul unei radacini: hernierea unui disc pulpos , osteofit vertebral dezvoltat posterior
Agresiunea radacinii cervicale se produce:
 in canalul spinal
 in canalul intervertebral (=foramen, tunel de conjugare)
La nivelul canalului vertebral:
-radacina spinala este mai bine protejata : radacina de la emergenta din MS si pana la nivelul gaurii de
conjugare (orificiul intern) este protejata de dura mater si LCR (teaca durala care inconjoara radacina)
-la acest nivel , radacina se poate deplasaalt mecanism de protectiedaca agresiunea este una masiva , atunci
determina injuria radacinii
-la nivelul canalului vertebral – comprimarea radacinii se poate produce prin hernierea nucleului pulpos sau
printr-un osteofit de la nivelul corpului vertebral orientat posterior
La nivelul gaurii de conjugare: radacina nu mai este protejata de sacul dural si LCR si este mai vulnerabila,
dar se compenseaza cu faptul ca ocupa doar 25-30% din suprafata de sectiune a foramenului
-la acest nivel, radacina nu se poate “proteja” prin deplasare
Factori de risc:
a. zona posterioara: articulatia interapofizara
b. zona anterioara:DIV, osteofite ale articulatiei uncovertebrale, marginile posterioare ale corpilor vertebrali
care dezvolta osteofite posterioare
Clinica:
 deplasarea dorsala mediana: afectare bilaterala prin comprimare MS : ambele coarne anterioare sunt
afectate: deficit motor, bilateral, simetric
 deplasare dorsala paramediana, stanga sau dreapta: afectare unilaterala de corn anterior : deficit motor
de tip medular unilateral, pe un membru inferior
 deplasare dorsala laterala: afectare corn medular anterior de acea parte + afectare de radacina spinala
motorie: deficit motor de tip medular unilateral pe membrul inferior + simptome unilaterale de suferinta
cervicala radiculara la nivelul membrului superior respectiv
 hernia la nivelul gaurii de conjugare va afecta numai radacina nervoasa cervicala respectiva : clinic
semne de compresie monoradiculara la nivelul mb superior
 hernia migrata mult mai lateral: comprima si radacina nervoasa cervicala si a. vertebrala homolaterala:
clinic: suferinta de tip radicular la nivelul mb superior + afectare vasculara la nivelul unei emisfere cerebrale
 hernia migrata spre fata anterioara a DIV : fara consecinte neurologice
Inervatia motorie si senzitiva amb superior este asigurata de plaxul brahial C5-T1
Trunchiul primar superior: C5-C6; trunchiul primar mijlociu C7; trunchiul primat inferior C8-T.
Forme de debut
Debut brusc, acut, declansat de o solicitare cervicala printr-o miscare brutala, violenta, sau un efort mare,
sau o expunere la frig, umezeala sau dupa partrarea timp indelungat a unei pozitii statice fixe a coloanei.
Debut insidios, cu agravare progresiva a unui sindrom cervical dureros cronic
Sindrom rahidian: durere, tulburari de statica si de dinamica , impotenta functionala
Sindrom radicular: dat de suferinta radacinii la nivelul canalului spinal sau a gaurii de conjugare
 stadiul iritativ (forma iritativa): numai durere in teritoriul radicular respectiv
 stadiul compresiv (forma nevritica): dureri asociate cu parestezii in teritoriul radicular respectiv,
diminuarea/abolirea ROT
 stadiul paretic: deficit motor in teritoriul respectiv
Durerea : frecvent sunt permanente, surde, de aceeasi intensitate; alteori este variabila ca intensitate si cu
aparitie in pusee; durerea se poate intensifica noaptea
Durerea cervicala si cea iradiata, nu sunt uniforme pe tot traseul radicular
Durerea radiculara:
-daca este afectata radacina rahidiana anterioara, motorie: durere de tip miotomal, caracter difuz,
profund ca o apasare dureroasa sau arsura profunda, mai putin bine delimitata topografic dermatomal
-daca este afectata radacina rahidiana postrioara, senzitiva: durere bine localizata dermatomal,este vie,
este de tip nevralgic: ca o arsura, ca o descarcare electrica
in radiculopatia C5- durere la nivelul umarului si pe fata anteroexterna a bratului pana la cot
in radiculopatia C6 – fata antero-externa a umarului, bratului si antebratului pana la police inclusiv
in radiculopatia C7-fata posterioara a bratului, antebratului , fata dorsala pumn, index si medius
in radiculopatia C8-fata anterointena brat, pumn , degete IV si V
Hernia C6-C7 care irita sau comprima radacina care formeaza nervul toracic anterior sau anterolateral
pot aparea dureri precordiale.
Poate aparea iritarea simpaticului cervical cu tulburari vegetative la nivelul mb superior si extremitatii
cefalice: paloare, hipersudoratie
Paresteziile afecteaza mai mult extremitatile distale si respecta mai bine distributia dermatomala; cand apar
denota o agravare a conflictului disco-radicular si cresterea compresiunii pe radacina, sau pot fi rezultatul
agravarii tulb ischemice la nivelul sistemului arterial al radacinii (“vasa nervorum”)
Deficitul motor- frecvent la nivelul mainii si AB , in cazuri rare apare la nivelul bratului; cu sau fara
hipotrofie musculara
Debut acut, brutal, cu suferinta radiculara bine conturata, dermatomial si miotomal, apare intr-o hernie de
disc recenta , mare, “moale”, cu migrare posterior sau posterolateral si comprimand radacina fie in canal , fie
in foramen
Debutul lent, progresiv si prezinta caractere radiculare incomplete si oscilante , apare in : intr-o hernie de
disc “dura”, osteofite posterioare ale corpului vertebral, hipertrofiere si osteofitoza la nivelul unei articulatii
interapofizare, hipertrofia de ligamente galbene
Forme clinice particulare:
-NCB asociate cu mielopatie: in cazuri mai rare ; apar semne de suferinta medulara si la nivelul membrelor
inferioare
-NCB asociate cu tulburari vasculare prin compresiunea asupra arterei vertebrale: apar fenomene de
ischemie cerebrala acuta (“drop atac”) la o miscare brusca de extensie sau rotatie
Obiectiv: examminare rahis cervical in statica si dinamica, pozitie ortostatica sau sezanda si in decubit
-palparea dureroasa a apofizelor spinoase si a articulatiilor interapofizare;
-“semnul soneriei anterioare”- produce si exacerbeaza durerea radiculara
- Teste speciale:
 Manevra Spurling,
 Testul tractiunii axiale manuale,
 Testul abductiei umarului,
 Semnul Lhermitte,
 Testul prabusirii (Slump test),
 Testul arterei vertebrale
-probe de elongatie pozitive: manevra Lasegue a mb superior si manevra Lasegue a gatului
- In sindromul C5 apar tulburari desensibilitate ce afecteaza umarul si fata anteroexterna a bratului pana la
cot. Tulburarile motorii : la nivelul deltoidului, supraspinosului, micului rotund; afectate abductia, RE brat
- In sindromul C6 hipoesteziile apar pe fata exerna a umarului, bratului, antebratului pana la police; scadere
de FM la nivelul bicepsului, brahial, lungul supinator, musculatura eminentei tenare; afectate flexia cotului
si pronosupinatia; reflexele bicipital si stiloradial pot si abolite sau diminuate
- In sindromul C7 tulburarile de sensibilitate apar pe fata posterioara umar, brat, antebrat, fata dorsala
pumn ,index, medius; tulburarile motorii afecteaza tricepsul, extensorii pumnului si fegetelor; diminuarea
sau abolirea reflexului tricipital
- In sindromul C8 , hipoestezia se intalneste pe fata interna a antebratului, pumnului , mainii si degetelor IV
si V; tulburari de motricitate la nivelul musculaturii mainii intrinseci a mainii si pe eminenta hipotenara;
reflexul cubitopronator poate fi abolit sau diminuat
Poate apare sd. Claude–Bernard-Horner
Diagnostic pozitiv:
Clinic+Imagistic: RX standard, CT, RMN, mielografie

Diagnostic diferential:
1. Afectiuni care mimeaza dureri cervico-brahiale
PSH
sindromul umar-mana
epicondilita
dureri de umar si iradiate la nivelul MS, date de o neoplazie (tumora mamara)
sindrom de canal carpian
2. Afectiuni medulare care evolueaza cu NCB
tumori intramedulare (neurinoame, meningioame, metastaze)
siringomielie
scleroza multipla
procese inflamatorii meningeale
3. Afectiuni neurologice ale radacinii cervicale
neurinoame
 nevrita virala: zona zoster, amiotrofia nevralgica a umarului (sd. Parsonage-Turner), aspect de
poliomielita
4.Afectiuni discovertebrale cu afectare secundara a radacinii
spondilodiscita: TB, infectii cu brucela, cu alti germeni
afectiuni tumorale: metastaze, tumori primitive
traumatisme
mielom multiplu, boala Paget, boala Hodgkin
5. Afectiuni subclaviculare cu injurie radiculara
sd. Pancoast Tobias: afectare radacina C8-T1 + sd. Claude-Bernard-Horner
sd. de coasta cervicala
sd. de scaleni
zona zoster
scleroza postradioterapie
Tratamentul in stadiul acut
Obiective:
1.combaterea si controlul durerii
2.combaterea inflamatiei
3.protejarea radacinii afectate
4.relaxare generala nervoasa si musculare
5.virarea hipersimpaticotoniei spre vagotonie
Metodologie de tratament:
A.repaus postural –este primul gest terapeutic
Roluri: pentru evitarea mobilizarilor vertebrale cu agravarea conflictului discoradicular, pentru scaderea
durerilor provocate de iritarea radacinii cervicale prin miscari bruste, involuntare
-colar, corset Minerva, fulare mai rigide- purtate pe tot parcursul zilei, pe perioada evolutiei puseului acut
(10-15 zile); se scot numai pentru procedurile fizicale si de igiena
-membrul superior afectat se imobilizeaza intr-o esarfa, pentru a evita o tensionare radiculara suplimentara
-in decubit dorsal si repausul nosturn: se doarme fara perna, cu un sul, un rulou sub ceafa
B.tratament medicamentos: se individualizeaza in functie de bolnav
-medicatie antalgica:in functie de intensitatea durerilor : piafen, algocalmin, tramadol, zaldiar simple sau in
asociate
-antiinflamatoare: AINS pe toata perioada puseului dureros 12-15 zile; sunt situatii in care este necesara
corticoterapia, de la inceput sau cand nu s-au obtinut rezultate dupa cateva zile de AINS
de exp. Prednison 40mg in priza unica , in primele 2 zile, apoi se scade doza cu cate 10 mg la 2 zile ,
apoi Synachten 1fl/zi 2 zile consecutiv;
-medicatie sedativa generala
-medicatie decontracturanta : clorzoxazona, mydocalm, diazepam, neuriplege
-medicatie vasodilatatoare: simpaticolitice (DH Ergotamina) sau vasodilatatoare (Pentoxifilin)
-medicatie neurotropa: la bolnavii cu parestezii: Milgamma N, Alanerv 2/zi 3-4 saptamani
C.terapia fizicala
Termoterapie: comprese calde la 37 grade C, parafina in pelerina dar mai rece, pungi cu gel termopexic
incalzite
Electroterapie:
- Joasa frecventa: CDD, curent Trabert, TENS, curent galvanic aplicat longitudinal (cervico-palmar)
sau transversal pe bratul sau antebratul respectiv; I 10 mA, 30 minute
- Medie frecventa: CIF : efecte antialgice si decontracturante; bine tolerat de bolnav
- Inalta frecventa: diatermia se va aplica cu prudenta , chiar si in doze reci, datorita posibilitatii
accentuarii durerii prin efectele de hiperemie in profunzime
- US poate fi utilizat si in acut, dar mai ales in stadiile cronice
Masaj: sedativ cervicobrahial si dorsal superior
- In situatiile in care pacientul prezinta chiar de la debutul bolii in cert deficit motor muscular la nivelul mb.
superior afectat , se poate face masaj trofic pentru tonifierea musculaturii afectate si electrostimulare
neuromusculara
- In cazurile cu evolutie favorabila, dupa primele 10-12 zile, se reduce medicatia, se va mentine repausul
postural , dar mai putin riguros.
- Se continua tratamentul fizical, masajul poate fi mai intens si se incepe programul de KT cu mobilizari
pasive, blande, de mica amplitudine si cu viteza redusa, cu exercitii de tractiune in ax, tot blande si cu
prudenta.
- Se poate incepe hidrotermoterapia generala: bai calde, 37 grade, 20 minute: relaxare nervoasa generala, -
virarea tonusului simpatic spre vagotonie, miorelaxare
- In cazurile cu evolutie nefavorabila, daca dupa 4 saptamani de tratament bine condus (imobilizare,
medicatie, terapie fizicala), simptomele algice nu se amelioreaza semnificativ si stabil  consult
neurochirurgical in vederea operatiei; de asemenea consultul neurochirurgical se impune, daca pe parcursul
tratamentului conservator au aparut deficite motorii si severe tulburari senzitive la nivelul membrului
superior, care nu au existat la debutul puseului algic

Tratamentul in stadiul subacut

-disparitia durerilor dureaza 7-8 saptamani (de la debutul simtomatologiei algice) in cazurile cu evolutie
favorabila
-in stadiul subacut pot aparea acutizari algice, cu sau fara cauza evidenta
Obiective de tratament:
1.combaterea durerii si a procesului inflamator restant
2.combaterea contracturilor si retracturilor instalate
3.recuperarea tulburarilor de statica si dinamica
4.recuperarea afectarilor musculare radiculare
Metolologie de tratament:
 tratament medicamentos:
- antialgice,
- AINS ( daca persista durerile nocturne),
- sedative-anxiolitice,
- neurotrofice
tratament fizical
Termoterapie generala, termoterapie locala : comprese calde, parafina; se pot folosi temperaturi mai
ridicate decat in stadiul acut; in aplicatii de 20-25 minute
Electroterapie: toate procedurile din stadiul acut, mai ales cele indicate pentru combaterea
contracturilor, retracturilor instalate, pentru punctele trigger dureroase din masele musc. laterocervicale sau
scapulare
Masaj – trofic cervical si la nivelul mb superior, va fi progresiv intensificat , dar fara sa produca
durere
KT
a.refacerea tonusului normal al musculaturii cervicale si refacerea echilibrului functional
 - asuplizare, tehnici de intindere musculara, contractii cu rezistenta excentrica –pentru musculatura
extensoare coloana cervicala
-tonifierea musculaturii hipotone, mai ales flexorii coloanei cervicale + musculatura hipotona a mb.
superior afectat
b. refacere si crestere mobilitate coloana cervicala
-exercitii pasive, pasive asistate, active –simple si cu rezistenta
-tractiuni manuale in ax, insotite de mici miscari de rotatie; se poat face tractiuni si cu mijloace
mecanice cu capastru Glisson si contragreutati la capatul scripetelui: bolnavul este in pozitie orizontala sau
asezat; greutatile se aleg in functie de scopul urmarit: 6kg pentru detensionare musculara, 6-9 kg pentru a
reduce presiunea asupra articulatiilor interapofizare, 10-12kg pentru largirea gaurii de conjugare
c. corectarea tulburarilor de statica vertebrala, refacere aliniament
-constientizare posturala, realizarea posturilor extreme si posturi corectate, conservarea posturii
corectate in timpul mobilizarilor coloanei cervicale
HKT : la piscina terapeutica- scopul este integrarea globala a coloanei cervicale si ameliorarea functionala a
tuturor componentelor coloanei vertebrale CDL
KT colectiva la sala: exercitii la nivel cervical si centura scapulara, exercitii de tonifiere a musc vertebrale
CDL, gimnastica respiratorie

Tratamentul in stadiul cronic - IDEM cervicalgii cronice

Obiectivele tratamentului:
1.Combaterea durerii restante
2.Combaterea retracturilor sau contracturilor musc pv cervicale
3. Refacerea staticii vertebrale si a aliniamentului prin corectarea deformarilor
4.Refacerea echilibrului muscular loco-regional
5. Reabilitarea dinamicii coloanei cervicale, cresterea amplitudinii de miscare
6. Educarea bolnavului in scopul prevenirii recidivelor
Metodologie-tratament:
A.tratament medicamentos
B. tratament fizical
Termoterapie locala: parafina (aplicatii in pelerina), diatermie cu curenti de inalta frecventa
Curentii de joasa frecventa: galvanic , CDD, Trabert, TENS
Curentii de medie frecventa:CIF formula antialgica si cele excitomotorii pe musculatura hipotona
US: intensitati medii, 4-6 minute; se va evita zona laterocervicala (ggl stelat)
Masaj: metode clasice sau cel profund conjunctiv (in cazuri selectionate); scopuri: decontracturarea
si musculaturii pv si a umerilor
KT: scopuri: coloana cervicala nedureroasa, mobila, stabila si cu postura normala
-procedurile de termo si electroterapie se fac pentru pregatirea musculaturii pentru KT (prin combaterea
durerii, a contracturilor si obtinerea relaxarii musculare necesare programului de KT)
-exercitii de asuplizare a coloanei cervicale: exercitii de stretching, exercitii cu rezistenta excentrica
-exercitii de tonifiere a muschilor flexori ai coloanei cervicale, musculatura centurii scapulare: ex.
izometrice si izotonice
-pentru mobilitate: initial exercitii pasive, apoi active asistate; exercitiile trebuie sa fie efectuate cu prudenta
in primele zile, lent-progresive, executate astfel incat sa nu produca durere; apoi se va trece la exercitii
active
-tractiuni manuale in ax,pasive efectuate de kt-terapeut; se asociaza si exercitii de rotatie, extensie , flexie ,
in functie de toleranta clinica a bolnavului; apoi exercitii de alungire axiala activa , efectuate de pacient;
-tractiunea in ax pentru coloana cervicala poate fi facuta si prin folosirea unor sisteme mecanice: sisteme de
scripeti cu contragreutati si capastru Glisson
-manipularea vertebrala, facuta de kt-terapeuti cu experienta-imprimarea unor miscari pasive peste limita
unei miscari pasive obisnuite
Tratament balnear –in statiuni cu profil locomotor- se adauga la tratamentul expus mai sus si
terapia cu factori naturali specifici statiunii respective: HKT in bazine cu apa simpla sau minerala, aplicare
namol therapeutic (Amara, Lacu Sarat)
 Kinetoprofilaxia secundara:
-controlul posturii coloanei cervicale si a centurii scapulare
-mentinerea tonusului musculaturii cervicale
-adaptarea dinamicii coloanei la tipul constitutional al bolnavului
-respectarea posturilor corecte in timpul somnului
- solicitari statice si dinamice ale coloanei cervicale adecvate conditiei fizice si afectiunii pacientului

5.Stenoza de canal spinal

- entitate patologica distincta in patologia de tip degenerativ a coloanei cervicele, provocata de diminuarea
diametrelor canalului vertebral, cu semne clinice de suferinta a MS cu sau fara afectarea radacinilor spinale
cervicale (uni sau bilateral)
Scaderea diametrului anteroposterior sub 12 mm si a celui transvers sub 18mm, sau a ambelor= stenoza
Poate afecta un singur segment motor vertebral sau mai multe segmente, invecinate sau la etaje diferite
Cauze:
stenoza idiopatica sau congenitala
deformari structurale: osteofitoza mari fete posterioare corpi vertebrali, uncartroze cu osteofite mari
orientate posterior in canalul vertebral, hipertrofii mari la nivelul suprafetelor osoase ale articulatiilor
interapofizare
hernii de disc mari orientate posteromedian
Anamneza releva de cele mai multe ori istoric incarcat de episoade dureroase la nivelul coloanei cervicale,
date de hernii de disc mai vechi, de modificari de tip artrozic
Clinic: exista 2 sindroame care pot debuta si evolua simultan sau la debut apare doar unul dintre ele
1.sindromul lezional:
-cuprinde totalitatea semnelor clinice provocate de stenozarea canalului spinal si afectarea radacinii spinale
la nivelul constrictiei determina manifestari la nivelul membrelor superioare
A. sindrom senzorial: parestezii la nivelul mb superioare: amorteli, furnicaturi, intepaturi, arsuri, care apar
sau se intensifica la mobilizarea coloanei si se amelioreaza in repaus
B.sindromul motor: precoce: scaderea abilitatii mainii de a efectua miscari de finete, in cursul gesticii
uzuale; tardiv: senzatia de mana grea, scadere de forta si rezistenta musculara intr-un teritoriu radicular sau
mai multe
C. tulburari trofice: initial: tulburari vasomotorii cu hipersudoratie si prurit local;
tardiv: atrofii musculare
2. sindrom sublezional:
-cuprinde totalitatea modificarilor morfologice si functionale determinate de compresia pe diverse cordoane
medulare sau de compresia pe arterele care asigura aportul nutritiv la nivelul MS determina manifestari la
nivelul membrelor inferioare
A.sindrom senzorial: variabil de la o zi la alta, de la o ora la alta, se agraveaza in timpul mersului si se
amelioreaza in repaus
-apar dureri difuze nesistematizate la nivelul mb. inferioare, cu distributie mai mult sau mai putin evidenta
de suferinta mono sau pluri radiculara
-parestezii difuze
-in stadii avansate , apar tulburari de proprioceptie
B.sindrom motor: debut insidios, agravare progresiva, lenta, ireversibil
-apare scaderea rezistentei la efort a musculaturii membrelor inferioare, cu limitarea tolerantei la mers
apoi progreseaza cu aparitia claudicatiei neurogene
-apar tulburari de mers, cu mers nesigur cu baza larga de sustinere; scaderea fortei poate aparea brusc, cu
caderea pacientului
-apar si tulburari sfincteriene, mai ales la nivelul vezicii urinare cu agravare progresiva: incontinenta urinara,
vezica hiperreactiva
-in stadiile avansate ale bolii: apar semne piramidale: hipertonia mm. flexori ai soldurilor, agravarea
tulburarilor de mers, ROT hiperactive, Babinski present
Investigatii imagistice:
RX standard, fata si profil, incidente oblice : elemente de tip degenerativ: uncartroze, artroze interapofizare,
discartroze, deformari ale gaurilor de conjugare; RX dinamice cu flexie si extensie a coloanei pentru a
surprinde mai bine modificarile diametrelor canalului spinal
CT : ofera date despre deformarile structurilor osoase, poate aprecia exact diametrele canalului spinal si a
foramenelor , suprafetele de sectiune diagnostic precis
RMN –ofera mai multe informatii despre structurile nervoase (MS, radacinile nervoase cervicale) si despre
sistemul vascular
EMG: semne de denervare si depisteaza formele fruste de deficit senzitiv si motor

Tratament
-chirurgical de urgenta:
stenozele de canal medular cervical cu sindrom de compresiune medulara cu mielopatie ( adica sd.
sublezional cu semne clinice de sd. piramidal)
deficit motor la nivelul unui mb superior sau la ambele mb superioare
-tratament conservator – de moment- in cazurile cu stenoza de canal vertebral cervical care:
prezinta doar sindrom algic cervico-brahial cu sau fara parestezii distale in mb. superior
fara elemente clinice de deficit motor la nivelul mb. inferioare
Se va respecta metodologia de tratament a sd de cervicartroza simpla spondilogena sau a sd. de nevralgie
cervico-brahiala, dupa caz.
La aparitia semnelor clinice de agravare  instalarea semnelor de mielopatie cervicala severa: fie deficit
motor la nivelul mb superioare , fie deficit senzitiv si/sau motor la nivelul mb inferioare se intrerupe
tratamentul conservator se indruma spre neurochirurg

6.Sindromul Barre-Lieou= insuficienta circulatorie vertebrobazilara= sindrom de simpatic cervical

posterior
-sindrom care consta intr-o asociere de simptome subiective: dureri cervico-cefalice, tulburari de echilibru,
asociate cu un complex de simptome senzoriale (auditive, vizuale, etc), pe fondul unor tulburari psiho-
emotionale sau distonie neurovegetativa.
Prevalenta pe sexe: este net in favoarea femeilor; cu incidenta maxima intre 40-60 ani, frecvent in perioada
pre, peri sau post menopauza
Exista 3 teorii privind factorii implicati in etiologie: teoria vasculara, teoria neurogena si teoria psihogena
Teoria vasculara: apar tulburari de hemodinamica in sistemul arterial cervico-cefalic
Teoria neurogena : sustine rolul etiopatogenic al iritarii nervului simpatic cervical posterior
Teoria psihogena: privind implicarea tulburarilor psihice in etiopatogenie
In practica, se constata ca toate cele 3 teorii pot fi valabile si se completeaza: fenomenele vasomotorii
coexista cu cele nervoase, determinand perturbari functionale ale caror manifestari sunt amplificate de
terenul psiho-nevrotic.
Debutul afectiunii este de tip insidios cel mai frecvent.
Pe fondul preexistent a unor cervicalgii cronice, cu acutizari care cedeaza la medicatie antialgica sau AINS,
apar noi simptome fata de tabloul clinic anterior, cel mai frecvent, dupa un stress psihoemotional.
Noile simptome au aparitie gradata, progresiva.
Poate exista si o forma de boala cu debut brusc, mai ales la femei tinere fara istoric de suferinta cervicala
anterioara.
Clinic:
a.dureri cervico-cefalice: apar la toate pacientele, frecvent dupa solicitari dinamice si/sau statice prelungite;
iradiaza spre zona occipitala si vertex; poate apare cefalee sau hemicranie +/- senzatie de voma
b.tulburari de echilibru de tip vertij nesistematizat, cu durata scurta de la cateva fractiuni de secunda la
cateva secunde, dupa o miscare mai ampla la nivelul coloanei sau o miscare brusca de redresare din flexie
sau extensie; nu apare niciodata cand coloana este in repaus
c.simptome psihce: anxietate, agitatie, astenie fizica si psihica, tulburari de somn
a. simptome senzoriale- apar unul sau mai multe :
auditive: apar acufene de tip tiuituri, vajaituri , dupa mobilizari ale coloanei sau spontan, persista ore si
dispar brusc si pot fi recidivante
vizuale: senzatie de nisip in ochi, dureri oculare, oboseala nejustificata a ochilor, dificultati de acomodare
simptome faringo-laringiene: senzatie de nod in gat, jena la deglutitie, disfonie
simptome pseudoanginoase: dureri precordiale
simptome respiratorii: dispnee
b. manifestari clinice si radiologice de spondiloza cervicala
Examen obiectiv: dureri la palparea coloanei cervicale, tulburari statice, diminuarea mobilitatii pe una sau
mai multe directii de miscare, disinergisme musculare intre flexorii si extensorii gatului, contractura
musculara, parestezii la nivelul membrelor superioare, entesopatii si puncte trigger laterocervicale sau la
nivelul mm. supraspinosi si trapez
Paraclinic:
RX: elemente de tip degenerativ
RMN, CT: procese degenerative la nivelul coloanei cervicale
Examen Doppler: pt arterele vertebrale
Consulturi ORL, oftalmo, cardio, pneumo-fara modificari patologice notabile
Diagnostic pozitiv: datele de anamneza+ coroborarea datelor si investigatiilor effectuate in alte servicii cu
examenul obiectiv si examenele paraclinice
Tratament
Obiective terapeutice:
1.ameliorarea sindromului dureros
2.sedarea reactivitatii nervoase crescute, de tip psihovegetativ sau psiho-nevrotic
3.ameliorarea tulburarilor circulatorii vertebrobazilare
4.scaderea tonusului simpatic si cresterea tonusului parasimpatic
5.corectarea tulburarilor de statica si cresterea dinamicii cervicale
Metode: tratamentul trebuie individualizat in functie de fiecare caz in parte
hidrotermoterapie : pe litoral , folosind ape saline hiperconcentrate , namol sapropelic: bai generale
36,5-38 grede, 20 minute
- efecte: relaxare si sedare generala, miorelaxare locala si generala, vagotonie, ameliorarea circulatiei
dus subacval, whirlpool- efecte de relaxare nervoasa generala si de relaxare musculara
bai de plante –efecte sedative
electroterapie
- MDF :efect sedativ si de reglare nervoasa, 20 minute
- Ionogalvanizare transorbito-occipitala cu sulfat de magneziu: ameliorarea circulatiei cerebrale
- US- aplicatie pe lantul simpatic laterocervical: efect simpaticolitic
- CDD, curent galvanic, CIF- pentru efectul antialgic
masaj: tehnici de masaj clasic, sedativ cervico-cefalic si trofic in zona cervico-scapulo-dorsal; in cazuri
selectionate, tehnici de masaj conjunctiv reflex
KT
-exercitii de asuplizare a structurilor musculoligamentare cervicale
-exercitii de tonifiere a musculaturii hipotone, pentru a corecta dezechilibrele musculare
-exercitii pentru corectarea tulburarilor de statica
-exercitii pentru cresterea amplitudinilor de miscare
-tractiuni cervicale in ax, manuale sau mecanice
HKT : in piscine cu ape simple sau minerale, combina efectul terapeutic al apei cu KT
psihoterapie individuala sau de grup
tratament medicamentos:
- AINS,
- medicatie sedativa psihotropa (antidepresive, anxiolitice),
- medicatie simpaticolitica

DORSALGIILE
I.CAUZE RAHIDIENE
A. Localizate la nivelul oaselor
1.Fracturi vertebrale posttraumatice (sd. Kummel-Verneuil)
2.Tasari vertebrale pe un rahis fragil de cauza: osteoporoza, osteomalacie, tumori maligne primare
3. Determinari secundare: prostata, san, plaman, tiroida
4.Degenerescenta sarcomatoasa din boala Paget
5.Localizarea osoasa a unei hemopatii: boala Hodgkin, boala Kahlet
6. Epifizita vertebrala Scheuermann
7.Spondilita anchilozanta
8.Tulburari de statica vertebrala: scolioze, cifoze
9.Spondiloza hiperostozanta Rotez-Forrestier-Querrol
10.Dorsartroza , frecventa rafdiologic, mai ales dupa 50 de ani
B.Localizate la nivelul aparatului musculo-ligamentar
1.Insuficienta vertebrala dureroasa a tinerelor longiline – maladia Schantz-Denuce
2.Sindrom trofostatic post menopauza
C.Localizate la nivelul discului intervertebral
1.Morbul Pott – spondilodiscita TB
2.Spondilodiscite infectioase netuberculoase: stafilococice, brucelozice, infectii tifice
3.Spondilodiscite inflamatorii: PR, SA
4.Hernia de disc dorsala –foarte rara
D.Localizare dorsala prin proiectia durerii de la suferintele coloanei cervicale
- dureri suprascapulare sau interscapulo-vertebrale, de la o cervicartroza sau o NCB

II.CAUZE EXTRARAHIDIENE (DORSALGII DE ORIGINE VISCERALA)

1. Tumori pulmonare
2. Pleurezii
3. Infarct miocardic
4. Anevrism de aorta
5. Adenopatii mediastinale maligne
6. Ulcer duodenal
7. Cancer de corp de pancreas
III.CAUZE ENDORAHIDIENE (NEUROLOGICE)
Neurinoame, meningioame, ependinoame sau tumori intramedulare, sclereoza multipla
IV.CAUZE PSIHOSOMATICE (DORSALGII FUNCTIONALE)
-manifestari vertebrale de tip cenestopatic