Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Editura C.H. Beck este acreditată CNATDCU şi este considerată editură cu prestigiu
recunoscut.
336.5
Abrevieri ................................................................................................................. XV
Cuvânt-înainte .................................................................................................... XVII
alin. - alineat(ul)
apud - citat după
art. - articol(ul)
BEI - Banca Europeană de Investiții
C.civ. - Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)
C.pen. - Codul penal (Legea nr. 286/2009)
C.proc.civ. - Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)
CPV - Common Procurement Vocabulary
Dreptul - revista „Dreptul”
DST - drepturi speciale de tragere
DUAE - Document Unic de Achiziție Unică
ed. - ediţia
Ed. - Editura
GECT - Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială
H.G. - hotărârea Guvernului României
IMM - întreprinderile mici și mijlocii
infra - mai jos
JOCE - Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
JOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
lit. - litera
M.Of. - Monitorul Oficial al României, Partea I
n.n. - nota noastră
nr. - număr(ul)
NACE - Clasificarea Statistică a Activităților Economice în Comunitatea
Europeană
O.G. - ordonanţa Guvernului României
O.U.G. - ordonanţa de urgenţă a Guvernului României
op. cit. - opera citată
p. - pagina
P.U.F. - Presses Universitaires de France
parag. - paragraf(ul)
pct. - punct(ul)
SA - societate pe acţiuni
s.n. - sublinierea noastră
XVI Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
SC - societate comercială
SEAP - Sistemul electronic de achiziţii publice
SRL - societate cu răspundere limitată
supra - mai sus
TFUE - Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
TVA - taxa pe valoarea adăugată
v - versus
Cuvânt-înainte
ianuarie 2020
Autorul
TITLUL I
Noţiuni generale
Capitolul I
Piața unică europeană și achizițiile publice
1
P. Craig, G. de Búrca, Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudență și doctrină,
ed. a IV-a, Ed. Hamangiu, București, 2009, p. 755.
2
D. Swann, The Economics, of the Common Market, ed. 7, Penguin, 1992, p. 11-12, apud
P. Craig, G. de Búrca, op. cit., p. 756.
3
Varianta consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene a fost publicată
în JOUE C 326/1 din 26 octombrie 2012 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2012.326.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2012:326:TOC#C_2012
326RO.0100470). În urma acestei consolidări, articolele din Tratatul de instituire a Comunită-
ților Europene au fost renumerotate.
4
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Cauza C-286/82 și C-26/83 Graziana Luisi and
Giuseppe Carbone v Ministero del Tesoro (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:61982CJ0286&from=EN), și Cauza C-308/86 Ministere Public
v R. Lambert (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=
CELEX:61986CJ0308&from=EN).
4 Noțiuni generale
Pentru realizarea unei piețe unice europene, dreptul comunitar utilizează două
tehnici principale de abordare1:
Abordarea negativă presupune că dreptul european interzice ca normele naționale
să împiedice schimburile transfrontaliere. Această abordare este susținută de
principiul „recunoașterii reciproce”, potrivit căruia un stat membru este obligat să
accepte, cu anumite excepții, mărfurile care au fost fabricate în conformitate cu
normele altui stat membru.
Abordarea pozitivă pornește de la premisa că normele naționale pot reglementa
diferit diferite aspecte cum ar fi sănătatea, siguranța, standardele tehnice și altele
asemenea, astfel că apar adevărate bariere împotriva liberei circulații. Înlăturarea
acestor bariere se poate face prin armonizarea legilor naționale, prin intermediul
directivelor europene.
În timp ce barierele tarifare au fost eliminate prin Tratatul de instituire a Comuni-
tăților Economice Europene (Tratatul de la Roma din 1957)2, barierele „nontarifare” au
continuat să subziste încă multă vreme, modificarea lor uno ictu fiind imposibilă
deoarece implicau practici comerciale și reguli utilizate de foarte multă vreme 3 .
Barierele nontarifare reprezintă „o formă ascunsă de protecție discriminatorie și poate
fi exercitată atât prin mijloace administrative, cât și prin acte juridice ce pot institui
monopoluri publice, fiscalitate (de exemplu: taxe indirecte), ajutoare de stat, standarde
tehnice și, în final, achiziții publice”4.
Din perspectiva dreptului concurenței, în literatura de specialitate 5 se face
distincție între piețele private și piețele publice. Astfel, „în timp ce economia privată
este reglementată de norme juridice și politice antitrust, economia publică este locul
unde normele dreptului concurenței sunt oarecum nepotrivite și inadecvate”6.
În acest context, achizițiile publice joacă un rol major în configurarea piețelor
publice. Pe lângă efectele pozitive, intervenția statului în piață care, cu bani publici,
efectuează achiziții de bunuri sau servicii poate perturba mecanismele complexe ale
economiei de piață. Din perspectivă europeană, reglementarea diferită a achizițiilor
publice la nivelul statelor membre poate de asemenea afecta într-o mare măsură piața
unică și procesul de integrare economică europeană. Pentru a se elimina practicile
discriminatorii din statele membre, s-a optat pentru reglementarea unitară a
1
Pentru dezvoltări, a se vedea P. Craig, G. de Búrca, op. cit., p. 757.
2
A se vedea varianta neconsolidată a tratatului la (http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0023).
3
M.V. Cârlan, Procedura achizițiilor publice cu referire specială la cele finanțate din
fonduri europene, Ed. Wolters Kluwer, București, 2013, p. 14.
4
M.V. Cârlan, op. cit., p. 14.
5
D. Konstadacopoulos, The Linked Oligopoly Concept in the Single European Market, în
Public Procurement Law Review no. 4/1995, p. 213, C.H. Bovis, The Regulation of the Public
Procurement as an Element in the Evolution of the European Economic Law, European Law
Journal, Spring, 1998, D. Swann, The Retreat of the State: deregulation and privatisation in
the UK and US, Ed. Harvester-Wheasheaf, New-York, London, 1988, cap. 1-2, apud
M.V. Cârlan, op. cit., p. 17-19.
6
M.V. Cârlan, op. cit., p. 17.
Piaţa unică europeană şi achiziţiile publice 5
achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene, iar instrumentul legal specific ales
pentru atingerea acestui obiectiv a fost Directiva. Aceasta conferă un cadru normativ
care permite statelor membre să-și normeze piețele publice, ținând cont de specificul
sistemului juridic național existent, dar în același timp, datorită caracterului unifi-
cator al Directivei, acestea sunt obligate să-și armonizeze legislația națională cu
obiectivele comunitare.
Capitolul II
Evoluția reglementării achizițiilor publice
în Uniunea Europeană
1
A se vedea JOCE 36/32 din anul 1962 accesibil la pagina oficială de internet a Uniunii
Europene (www.eur-lex.europa.eu).
2
Directiva 66/683/EEC, în JOUE L 220 din 20 noiembrie 1966 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A31966L0683).
3
Directiva 70/62/CEE, în JOUE L 013 din 19 ianuarie 1970 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/FR/TXT/?uri=CELEX%3A31970L0032).
Evoluția reglementării achizițiilor publice în Uniunea Europeană 7
străine. Printre aceste forme de discriminare se regăsesc şi specificaţiile tehnice
aplicate fără distincţie produselor naţionale, cât şi celor importate, acestea având un
caracter restrictiv în ceea ce priveşte comerţul.
În anul 1971, s-au adoptat Directiva 71/304/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971
privind eliminarea restricțiilor privind libertatea de a presta servicii în domeniul
contractelor de achiziții publice de lucrări și la atribuirea contractelor de lucrări
publice prin intermediul agențiilor sau sucursalelor 1 și Directiva 71/305/CEE a
Consiliului din 26 iulie 1971 privind coordonarea procedurilor de atribuire a
contractelor de lucrări publice2. Directiva 71/304/CEE prevedea ca statele membre
să înlăture restricțiile în ceea ce privește participarea străinilor la procedurile de achi-
ziție publică și de lucrări. Directiva 71/305/CEE a vizat achiziția de lucrări publice;
potrivit preambulului, această directivă a avut la bază principiul interzicerii specifi-
cațiilor tehnice discriminatorii, principiul publicității adecvate și prompte a contrac-
telor, principiul stabilirii obiective a criteriilor de selecție și de atribuire, dar și o
supraveghere dublă atât din partea autorităților statelor membre, cât și din partea
Comisiei Europene în asigurarea respectării principilor anterior arătate.
În anul 1976, s-a adoptat Directiva 77/62/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976
privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice3.
Primul obiectiv al Directivei 77/62/CEE a fost asigurarea unor condiţii de concu-
renţă nedistorsionate şi prin asigurarea celor mai favorabile condiţii pentru sectorul
public în cazul contractelor încheiat cu diferiţii contractori şi furnizori. În acest sens,
au fost introduse trei principii fundamentale:
a) publicitatea la nivel comunitar a contractelor;
b) interzicerea specificaţiilor tehnice care pot discrimina anumiţi ofertanţi;
c) aplicarea de criterii obiective în cadrul participării la ofertare şi în cadrul
procedurilor de atribuire.
În Cartea albă pentru finalizarea pieței interne4, Comisia europeană a identificat
barierele nontarifare și a propus un set de măsuri pentru finalizarea până în anul 1992
a pieței interne europene. Pornind de la acest deziderat, în anul 1992, s-au adoptat
3 directive: Directiva 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordo-
narea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de servicii, Direc-
tiva 93/36/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de
atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri şi Directivei 93/37/CEE a
Consiliului din 14 iunie 1933 privind coordonarea procedurilor de atribuire a
contractelor de achiziţii publice de lucrări.
1
Directiva 71/304/CEE, în JOUE L 0185 din 16 august 1971 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:1971:185:TOC).
2
Directiva 71/305/CEE, în JOUE L 0185 din 16 august 1971 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:1971:185:TOC).
3
Directiva 77/32/CEE, în JOUE L 013 din 15 ianuarie 1977 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.1977.013.01.0001.01.ENG&toc=OJ:L:1977:013:TOC).
4
Comunication of Commission of the European Communities no. COM(85) 310 final,
14 June 1985 on Completing the Internal Market (a se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:51985DC0310&from=EN).
8 Noțiuni generale
1
Directiva 2004/17/CE, în JOUE L 134/114 din 30 aprilie 2004 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004L0018&from=PT).
2
Directiva 2004/18/CE, în JOUE L 134/114 din 30 aprilie 2004 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004L0018&from=PT).
3
O.U.G. nr. 34/2006 (M.Of. nr. 418 din 15 mai 2006) a fost aprobată prin Legea
nr. 337/2006. Ulterior, acest act normativ a suferit numeroase modificări și completări.
4
Pe 15 septembrie 2008, banca de investiții Lehman Brothers solicita intrarea sa în
faliment. În acea zi, Lehman avea active în valoare de 639 miliarde dolari și o datorie uriașă,
de 619 miliarde dolari. Falimentul său a fost cel mai mare din istorie în condițiile în care
activele sale le depășeau pe cele ale altor giganți bancari, precum WorldCom sau Enron.
Lehman Brothers era cea de-a patra bancă de investiții americană la acel moment, având 25.000 de
angajați în toate colțurile lumii. Colapsul lui Lehman Brothers a fost semnalul unei crize economice
ce abia avea să își facă simțită prezența și să trezească toata lumea la realitate. Falimentul Lehman
Brothers a contribuit la erodarea a 10 trilioane dolari de pe piețele de capital globale în doar o
singură lună (a se vedea http://europolitics.ro/stiri/sase-ani-de-la-momentul-care-a-declansat-
criza-creditelor-ipotecare-falimentul-lehman-brothers/). Pentru detalii privind cauzele acestui
faliment și efectele sale asupra economiei mondiale și a piețelor financiare, a se vedea: Nicholas,
Tom, and David Chen, Lehman Brothers, Harvard Business School Case 810-106, February 2010,
revised September 2011; S.D. Duncan, Causes of Collapse: The Failure of Lehman Brothers
Holdings, Inc., December 10, 2012 (a se vedea http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2192284);
J.K. Mensah Mawutor, The Failure of Lehman Brothers: Causes, Preventive Measures and
Recommendations, Research Journal of Finance and Accounting Vol. 5, No. 4, 2014 (a se vedea
http://www.iiste.org/Journals/index.php/RJFA/article/viewFile/11290/11598); N. Dumontaux,
A. Pop, Contagion Effects in the Aftermath of Lehman’s Collapse: Measuring the Collateral
Damage. 2012 (a se vedea https://halshs.archives-ouvertes.fr/hal-00695721/document);
R.Z. Wiggins, A. Metrick, The Lehman Brothers Bankruptcy E: The Effect on Lehman's U.S.
Broker-Dealer (October 1, 2014). Yale Program on Financial Stability Case Study 2014-3E-
V1 (a se vedea http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2588556); Sieczka, Pawel and Sornette, Didier
and Holyst, Janusz, The Lehman Brothers Effect and Bankruptcy Cascades (February 2,
2010). Swiss Finance Institute Research Paper No. 10-06 (a se vedea http://dx.doi.org/
10.2139/ssrn.1547172).
5
A se vedea (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010
DC2020&from=RO).
Evoluția reglementării achizițiilor publice în Uniunea Europeană 9
Potrivit acestui document programatic, pentru anul 2020, Uniunea Europeană are
trei priorități care se susțin reciproc:
- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
- creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere
al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare, Comisia
Europeană a prezentat şapte iniţiative emblematice:
- „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările
pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor
inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;
- „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi
pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
- „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de
internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digi-
tală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;
- „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a
permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini
trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor
regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova
eficienţa energetică;
- „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de
afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale
solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;
- „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza
pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competen-
ţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa
muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă,
inclusiv prin mobilitatea profesională;
- „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea
socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distri-
buite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să
li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
Un rol-cheie în Strategia Europa 2020 revine achizițiilor publice care reprezintă
unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate pentru transpunerea în
practică a acestor inițiative.
Astfel, Comisia va depune eforturi pentru „îmbunătăţirea accesului la capital şi
utilizarea deplină a politicilor care vizează cererea, de exemplu prin achiziţii publice şi
reglementare inteligentă”1. Pentru sprijinirea tranziţiei către o economie eficientă în
ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi cu emisii reduse de dioxid de carbon, Comisia
1
Strategia Europa 2020, Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”, p. 15.
10 Noțiuni generale
1
Strategia Europa 2020, Iniţiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor”, p. 18.
2
Strategia Europa 2020, Iniţiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor”, p. 18 și 19.
3
Strategia Europa 2020, Iniţiativa emblematică „O politică industrială adaptată erei
globalizării”, p. 20.
4
Strategia Europa 2020, p. 30.
5
Directiva 2014/23/UE, în JOUE L 94 din 28 martie 2014 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32014L0023).
6
Directiva 2014/24/UE, în JOUE L 94 din 28 martie 2014 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32014L0024).
7
Directiva 2014/25/UE, în JOUE L 94 din 28 martie 2014 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32014L0025).
8
A se vedea varianta consolidată a tratatului la (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2012.326.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2012:326:TOC#C_2012
326RO.0100470).
Evoluția reglementării achizițiilor publice în Uniunea Europeană 11
la dispoziția instituțiilor europene pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii
Europene. În ceea ce privește transpunerea acestor 3 directive în legislațiile naționale,
s-a prevăzut un termen limită – 18 aprilie 2016 – până când statele membre sunt
obligate să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor adminis-
trative necesare în acest sens1.
România s-a aliniat acestei cerințe imperative și a adoptat Strategia naţională în
domeniul achiziţiilor publice, aprobată prin H.G. nr. 901/2015 privind Strategia
naţională în domeniul achiziţiilor publice2. Prin acest document sunt propuse acţiuni
ce definesc politicile guvernamentale cu privire la reformarea sistemului naţional de
achiziţii publice în perioada 2015-2020. Așa cum se arată în preambul, „dezvoltarea
strategiei reprezintă o etapă crucială în vederea reformării sistemului românesc de
achiziţii publice, deoarece stabileşte o viziune comună, într-un moment-cheie în care
noile directive în domeniu propun statelor membre trecerea la o nouă paradigmă, în
contextul în care achiziţiile publice devin instrumentul principal de deblocare a
creşterii economice la nivel european”.
Strategia națională în domeniul achiziţiilor publice este structurată pe cinci
capitole care cuprind problemele majore identificate, direcţiile de acţiune adecvate
pentru reformarea sistemului, precum şi o serie de documente-suport care fundamen-
tează situaţiile identificate. La nivelul fiecărui capitol se regăseşte un plan de acţiune
cu termene clare, instituţii responsabile, indicatori de performanţă şi impact preco-
nizat. Cele 5 capitole care constituie şi direcţiile de acţiune sunt următoarele: cali-
tatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opţiunilor de transpunere a noilor direc-
tive în legislaţia naţională; coerenţa globală şi eficienţa sistemului instituţional;
regularitatea şi calitatea procesului de achiziţii publice; capacitatea autorităţilor con-
tractante, cu accent pe profesionalizare şi aspecte de integritate; funcţiile de moni-
torizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din România.
Pentru transpunerea în plan național a celor 3 directive europene din domeniul
achizițiilor publice au fost adoptate următoarele acte normative:
- Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice3;
- Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale4;
- Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii5.
Pentru a întregi pachetul de reglementară națională unitară a achizițiilor publice,
s-a adoptat și Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziție publică și a contractelor de concesiune și pentru
organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor 6 .
Această lege transpune Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989
privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind
1
Art. 51 din Directiva 2014/23/UE, art. 90 din Directiva 2014/24/UE și art. 106 din
Directiva 2014/25/UE.
2
M.Of. nr. 881 din 25 noiembrie 2015.
3
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
4
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
5
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
6
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
12 Noțiuni generale
1
Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989, în JOCE L 395 din
30 decembrie 1989 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=
CELEX:01989L0665-20080109&from=RO).
2
Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie, în JOCE L 76 din 23 martie 1992
(a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31992L0013&
from=RO).
3
Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind
coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de
bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile
apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE, în JOCE L 210
din 20 august 2009 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2009/81/oj/ ron/pdfa1a).
4
O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în dome-
niile apărării şi securităţii (M.Of. nr. 932 din 29 decembrie 2011) a fost aprobată cu modi-
ficări și completări prin Legea nr. 195/2012 (M.Of. nr. 753 din 8 noiembrie 2012), cu modifi-
cările și completările ulterioare.
5
Comunicarea Comisiei nr. 13286/17 din 16 octombrie 2017 către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată Transformarea
achiziţiilor publice pentru ca acestea să funcţioneze în şi pentru Europa (http://data.
consilium.europa.eu/doc/document/ST-13286-2017-INIT/ro/pdf).
Evoluția reglementării achizițiilor publice în Uniunea Europeană 13
care stabileşte cadrul general de politică şi priorităţi clare de a îmbunătăţi procedurile
de achiziţii publice în practică şi de a sprijini investiţiile în cadrul UE.
Comisia propune un parteneriat extins bazat pe colaborare:
Pentru a consolida recunoaşterea dimensiunii strategice a achiziţiilor publice şi a
îmbunătăţi achiziţiile publice în practică, este nevoie de o adeziune politică solidă şi
vastă la toate nivelurile administraţiei. Dacă autorităţile se angajează să acorde
acestei chestiuni o prioritate absolută, există un potenţial de îmbunătăţire semnifi-
cativ. […]
Parteneriatul ar putea asocia următoarele aspecte şi părţi interesate:
- autorităţile naţionale ar putea îmbunătăţi organizarea achiziţiilor prin formu-
larea unor strategii de achiziţii naţionale clare, prin asigurarea unei coordonări mai
eficiente la nivel naţional şi regional, prin furnizarea de norme naţionale clare şi de
orientări practice, ar putea face schimb de bune practici, ar putea institui centre de
asistenţă pentru competenţe şi organisme de achiziţie centralizate, îmbunătăţind
transparenţa şi punând la dispoziţie proceduri de revizuire rapide, independente şi
echitabile;
- autorităţile locale şi regionale ar putea coopera mai mult şi ar putea utiliza
achiziţiile publice agregate, ar putea promova achiziţiile strategice şi digitale şi ar
putea să îşi profesionalizeze achizitorii publici;
- Comisia s-ar angaja să lucreze în spiritul colaborării şi să elaboreze o serie
întreagă de instrumente de sprijin, inclusiv orientări şi bune practici în mai multe
domenii-cheie pentru ca achiziţiile publice să devină cât mai simple şi mai eficiente.
În acelaşi timp, ea va continua să îşi urmărească politica de punere în aplicare şi să-
şi folosească puterea discreţionară în mod strategic pentru a se concentra asupra
celor mai importante încălcări ale dreptului UE care afectează interesele cetăţenilor
şi ale întreprinderilor;
- întreprinderile, industria şi asociaţiile de întreprinderi ar putea, de exemplu, să
încurajeze o participare mai mare pe pieţele de achiziţii, inclusiv dincolo de frontie-
rele naţionale, prin elaborarea de modele de evaluare pentru compararea diferitelor
soluţii pe o bază obiectivă. Procedurile de revizuire ar trebui utilizate în mod res-
ponsabil. Consultările prealabile ale pieţei sunt o etapă importantă pentru a îmbu-
nătăţi nivelul de expertiză în domeniul achiziţiilor publice şi ar trebui să implice, de
asemenea, IMM-urile;
- părţile interesate: în numeroase oraşe şi comunităţi se acordă o atenţie tot mai
mare abordării bugetare participative, ceea ce ar putea facilita privilegierea crite-
riilor strategice promovate de către grupuri locale. Jurnaliştii şi publicul ar trebui să
utilizeze datele disponibile pentru a exercita un control public în ceea ce priveşte
procedurile de achiziţii şi pentru a se asigura că achizitorii publici îşi asumă răspun-
derea. Oamenii de ştiinţă şi cadrele universitare au, de asemenea, un rol important
prin faptul că elaborează instrumente analitice şi modele de date.
În continuare, Comisia a identificat şase domenii prioritare clare şi măsuri
concrete care pot fi adoptate în domeniul achizițiilor publice de natură să genereze
beneficii substanțiale pentru politicile economice ale statelor membre:
a) Asigurarea adoptării pe scară mai largă a achiziţiilor publice strategice.
Administraţiile centrale şi locale ar trebui să acorde un rol mai important
14 Noțiuni generale
1
Care ar trebui să includă, de asemenea, obligaţia de accesibilitate pentru persoanele cu
handicap (nota Comisiei, s.n.).
2
Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, care permite acordarea unei
importanţe sporite calităţii (nota Comisiei, s.n.).
3
Cum ar fi etichetele ecologice, etichetele energetice sau cele pentru comerţul echitabil
(nota Comisiei, s.n.).
4
Potrivit unui studiu (Bandiera, Prat, Valletti, 2008), lipsa de competenţe profesionale
este o problemă chiar mai importantă decât corupţia: 83% din resursele irosite în cadrul
achiziţiilor publice se datorează lipsei de profesionalism şi de stimulente şi doar 17% se
datorează corupţiei (nota Comisiei, s.n.).
Evoluția reglementării achizițiilor publice în Uniunea Europeană 15
Sectorul public trebuie să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare pentru a com-
pensa aversiunea faţă de risc şi a atrage, a forma şi a dezvolta talente şi competenţe
în întregul sector al achiziţiilor publice.
Statele membre se află în stadii diferite în eforturile lor de profesionalizare, dar
este important ca toate să depună astfel de eforturi. Schimbul de experienţă le va
permite să-şi îmbunătăţească practicile în materie de achiziţii publice şi va spori
impactul şi reputaţia sectorului achiziţiilor publice în ceea ce priveşte realizarea
obiectivelor de politică publică. Strategiile de profesionalizare pe termen lung la
nivel naţional sunt esenţiale pentru a avea persoanele potrivite, cu competenţele şi
instrumentele adecvate, la locul potrivit şi la momentul potrivit în vederea obţinerii
celor mai bune rezultate. […]
c) Îmbunătăţirea accesului pe pieţele de achiziţii publice. IMM-urile sunt
esenţiale pentru crearea de locuri de muncă, pentru creştere şi inovare, însă întâm-
pină dificultăţi în ceea ce priveşte accesul la achiziţiile publice, atât în cadrul UE,
cât şi pe pieţele internaţionale. În prezent, IMM-urilor li se atribuie 45% din valoa-
rea contractuală totală care depăşeşte plafoanele stabilite la nivelul UE, în mod
direct sau în cadrul unei asocieri de ofertanţi sau subcontractanţi. Directivele din
2014 includ măsuri1 care ar trebui să faciliteze accesul întreprinderilor, inclusiv al
IMM-urilor, la achiziţiile publice, inclusiv la nivel transfrontalier. Aceste oportunităţi
consolidate de achiziţii publice pentru IMM-uri trebuie să fie comunicate mai bine
publicului larg, societăţilor şi autorităţilor contractante. Acest lucru este deosebit de
important în vederea promovării achiziţiilor transfrontaliere. Obiectivul este de a
creşte proporţia de contracte de achiziţii publice atribuite IMM-urilor, în conformi-
tate cu ponderea lor globală în economie. Comisia a iniţiat, de asemenea, acţiuni
specifice pentru a facilita accesul IMM-urilor la contractele de achiziţii publice, cum
ar fi proiectele finanţate prin programul COSME. De asemenea, în mod specific în
sectorul apărării, au fost lansate o serie de acţiuni pentru facilitarea accesului IMM-
urilor la piaţa transfrontalieră, aşa cum a fost precizat în planul de acţiune european
în domeniul apărării. […]
d) Creşterea transparenţei, a integrităţii şi a calităţii datelor. Datele fiabile
sunt esenţiale pentru a pregăti răspunsuri adecvate la nivel de politică. Transfor-
marea digitală, ameliorarea calităţii datelor în general şi disponibilitatea standar-
delor în materie de date deschise oferă posibilitatea creării unor tehnici de analiză
mai bune pentru elaborarea de politici axate pe nevoi şi a unor sisteme de avertizare
pentru a combate corupţia2 în domeniul achiziţiilor publice. Ar trebui să fie puse la
dispoziţie date de o calitate mai bună şi mai accesibile3 privind achiziţiile publice,
1
Măsurile de îmbunătăţire a accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice includ
recomandarea de a împărţi contractele în loturi, limitarea cifrei de afaceri necesare pentru a
putea participa la o procedură de cerere de ofertă şi reducerea cerinţelor de documentare
(nota Comisiei, s.n.).
2
Astfel cum se reflectă în unele dintre recomandările specifice fiecărei ţări în cadrul
procesului semestrului european (nota Comisiei, s.n.).
3
Respectând în acelaşi timp drepturile fundamentale şi, în special, dreptul la protecţia
datelor cu caracter personal, în măsura în care este aplicabil (nota Comisiei, s.n.).
16 Noțiuni generale
1
Care beneficiază de soluţiile de interoperabilitate existente stabilite de comun acord la
nivelul UE, cum ar fi identitatea electronică, semnătura electronică, livrarea online, factu-
rarea electronică (nota Comisiei, n.n.).
Capitolul III
Aspecte metodologice
1
O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (M.Of. nr. 418 din
15 mai 2006) a fost aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulte-
rioare. O.U.G. nr. 34/2006 a fost abrogată prin Legea nr. 98/2016.
2
În mod convențional, numim achizițiile reglementate de Legea nr. 98/2016 privind
achizițiile publice ca fiind „clasice” pentru a le putea deosebi de achizițiile „sectoriale”.
3
Art. 229 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevedea: „Dispoziţiile cap. I-VI sunt aplicabile
contractelor sectoriale în măsura în care prezentul capitol nu prevede altfel”.
Art. 226 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevedea: „În cazul în care concesionarul are
calitatea de autoritate contractantă în sensul prevederilor art. 8 lit. a)-c), acesta are obligaţia
de a respecta prevederile cap. I-VI atunci când atribuie un contract de achiziţie publică unei
terţe părţi”.
4
Capitolul IX din O.U.G. nr. 34/2006.
18 Noțiuni generale
legale observăm o multitudine de similarități, drept pentru care, din motive metodo-
logice, în cuprinsul Titlului III „Achizițiile sectoriale. Particularități” și al Titlului IV
„Achizițiile publice în domeniile apărării şi securităţii. Particularități” din această
lucrare vom examina numai aspectele specifice ale achizițiilor sectoriale și ale
achizițiilor publice în domeniile apărării şi securităţii; în aceste condiții, în legătură
cu celelalte noțiuni și instituții juridice care sunt comune cu cele ale achizițiilor
publice „clasice”, pentru identitate de rațiune, vor fi aplicabile cele arătate în Titlul II
din prezenta lucrare.
TITLUL II
Achiziţiile publice
Capitolul I
Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, scopul achizițiilor publice îl consti-
tuie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri,
servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială.
Spre deosebire de vechea reglementare1 în care „prețul cel mai scăzut” reprezenta
criteriul comun de atribuire a contractului de achiziție publică, art. 187 alin. (3) lit. c)
și d) din Legea nr. 98/2016 introduce două noi criterii de atribuire, respectiv „cel mai
bun raport calitate-preț” și „cel mai bun raport calitate-cost”2.
Pornind de la premisa că nu întotdeauna ce este ieftin este în mod necesar și bun
(ca o consecință a aplicării criteriului „prețul cel mai scăzut”), observăm o nouă
1
Art. 198 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006.
2
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 7-a.
22 Achizițiile publice
abordare a achizițiilor publice în spațiul european care se axează mai mult pe calitate
decât pe cantitate.
Importanța acestui nou criteriu de atribuire este subliniată și în preambulul
Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
20141: „Cercetarea şi inovarea, inclusiv ecoinovarea şi inovarea socială, sunt printre
principalele motoare ale creşterii viitoare şi au fost înscrise în centrul strategiei
Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Autori-
tăţile publice ar trebui să dea achiziţiilor publice o utilizare strategică optimă pentru a
stimula inovarea. Achiziţionarea de produse, lucrări şi servicii inovatoare joacă un rol
esenţial pentru îmbunătăţirea eficienţei şi a calităţii serviciilor publice, ţinând cont în
acelaşi timp de provocările societale majore. Aceasta contribuie la obţinerea celui
mai bun raport calitate-preţ, dar şi a unor beneficii economice, societale şi de mediu
mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse şi servicii
inovatoare şi promovarea unei creşteri economice sustenabile”.
Noua concepție europeană în materia achizițiilor publice ține cont și de alți
factori, alții decât prețul cel mai scăzut, cum ar fi beneficiile de mediu, creșterea eco-
nomică sustenabilă, inteligentă și ecologică etc. În acest context, legiuitorul a preluat
noua concepție și a inclus „condiţiile de eficienţă economică şi socială” în definirea
scopului achizițiilor publice.
1
Parag. 47 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din
26 februarie 2014.
2
N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, ed. 2, Ed. All Beck,
București, 2005, p. 105.
Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice 23
De esența dreptului este norma juridică, adică acea „regulă generală și obligatorie
de conduită al cărui scop este acela de a asigura ordinea socială, regulă ce poate fi
adusă la îndeplinire pe cale statală, în caz de nevoie prin constrângere”1. Deoarece,
prin definiție, norma juridică urmează să constituie temei pentru reglementarea
viitoare a unor relații sociale, atunci nu poate îmbrăca decât o formă generală.
În acest mod, norma juridică se va putea interpreta și aplica la cazuri particulare.
Astfel, la un caz concret, cel care aplică legea observă nu numai „litera” legii, adică
forma sa exterioară, dar trebuie caute și „spiritul” legii, adică să descopere înțelesul
propriu al acesteia. Acest demers este important deoarece „aplicarea pur mecanică ar
denatura dreptul, ducând la cele mai absurde consecințe: acest fapt fiind remarcat și
de romani prin cuvintele: summum jus, summa injuria” 2 . De aceea, urmărind
„spiritul” legii, judecătorul are libertatea de interpretare a acesteia. Această marjă de
apreciere pornește de la premisa că judecătorul nu poate refuza să judece un caz
concret pe motiv dă legea este neclară sau insuficient precizată. În aceste condiții,
dacă norma juridică este obscură, neclară, el va recurge la principiile de drept pe care
le va aplica la un caz concret. Altfel spus, principiile sunt izvoare formale de drept.
În materia achizițiilor publice, legiuitorul a conferit forță juridică principiilor
enumerate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel că acestea vor avea
aplicabilitate directă, întocmai ca o normă de drept. În continuare evocăm, cu titlu de
exemplu, astfel de referiri la aceste principii:
- autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-
cadru şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice a căror
valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la
alin. (1) prin aplicarea unei proceduri simplificate, cu respectarea principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2)3;
- pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa
prevederilor alin. (1) şi a căror valoare estimată este mai mare decât cea prevăzută
la art. 7 alin. (5), autoritatea contractantă elaborează norme proprii care să asigure
aplicarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din prezenta lege4;
- în cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii eco-
nomici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente,
autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/
candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de
aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea princi-
piilor tratamentului egal şi transparenţei5;
- autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, suges-
tiile sau recomandările primite în cadrul consultărilor prevăzute la alin. (1) pentru
pregătirea achiziţiei şi pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire,
cu condiţia ca utilizarea sau implementarea acestor opinii, sugestii sau recomandări
1
N. Popa, op. cit., p. 136.
2
G. Del Vecchio, Lecții de filosofie juridică, Ed. Europa Nova, București, p. 208.
3
Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
4
Art. 33 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
5
Art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.
24 Achizițiile publice
§2. Nediscriminarea
Principiul nediscriminării presupune asigurarea condițiilor pentru o concurență
reală între agenții economici, astfel încât aceștia să aibă șansa de a participa la o
procedură de achiziție publică și de a încheia un contract5.
Pentru definirea conceptului de „concurență”, literatura de specialitate are vedere
mai multe semnificații6.
În accepţiunea generală, concurenţa este „o confruntare între tendinţe adverse,
care converg spre acelaşi scop”7. În plan social, ea semnifică conflictul interuman în
cadrul căruia fiecare ins tinde la conservarea şi dezvoltarea proprie. În planul
relaţiilor interumane, concurenţa implică multiple afinităţi cu emulaţia, fără ca între
cele două concepte să existe similitudine8.
1
Art. 139 alin. (3) Legea nr. 98/2016.
2
Art. 1 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile
publice din 2 iunie 2016, aprobare prin H.G. nr. 395/2016 (M.Of. nr. 423 din 6 iunie 2016).
3
Art. 212 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016.
4
Parag. 1 din preambulul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din
26 februarie 2014 prevede că „atribuirea contractelor de achiziţii publice de către sau în numele
autorităţilor statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcţionarea
Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi
libertatea de a furniza servicii, precum şi principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de
tratament, nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă, proporţionalitatea şi transparenţa”.
5
În același sens, a se vedea D. Daniel Şerban, Achiziţiile publice. Teoria şi practica
jurisdicţiei administrative, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 71.
6
A se vedea, pentru dezvoltări, O. Căpățână, Dreptul concurenței comerciale. Concurența
onestă, Ed. Lumina Lex, București, 1992, p. 82-86.
7
Ed. Goblot, La vocabulaire philosophique, Paris, 1901, p. 133, apud O. Căpăţînă,
op. cit., p. 82.
8
„Emulaţia, ca dispoziţie morală, este dorinţa de a te întrece pe tine, întrecând pe altul” –
T. Vianu, Filosofia culturii, Bucureşti, 1944, p. 197-198, apud O. Căpăţînă, op. cit., p. 82.
Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice 25
În accepțiunea economică, concurenţa a fost privită, iniţial, ca un factor decisiv
care asigură, în mod spontan, divizarea muncii între întreprinderi, precum şi
condiţiile normale ale producţiei, ale schimburilor şi ale consumului de bunuri. Ea
este „mâna invizibilă” care, indiferent de orice intervenţie statală, realizează adap-
tarea cererii şi ofertei, sub impulsul exclusiv al interesului individual, disciplinând
prin ea însăşi, în mod natural, întreaga activitate economică1.
În accepțiunea juridică, concurența este privită ca „rivalitatea dintre agenţii
economici în căutarea şi păstrarea clientelei”2 sau „o luptă, adesea acerbă, între ope-
ratorii economici, care exercită aceeaşi activitate sau o activitate similară, pentru
dobândirea, menţinerea şi extinderea clientelei”3. În doctrină juridică de specialitate
s-a definit concurența ca fiind „confruntarea dintre agenții economici cu activități
similare sau asemănătoare, exercitată în domeniile deschise pieței, pentru câștigarea
și conservarea clientelei, în scopul rentabilizării propriei întreprinderi”4.
Potrivit Glosarului de termeni folosiţi în politica de concurenţă a Uniunii
Europene, elaborat de Consiliul Concurenţei5, concurența este definită ca o „situație
pe piață, în care vânzătorii unui produs sau serviciu acționează independent, pentru
captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adică un anumit
nivel al beneficiilor, al volumului de vânzări și/sau al cotei de piață. Această concu-
rență între întreprinderi poate avea loc în domeniul prețurilor, calității, service-ului
sau al unei combinații între acestea, precum și în domeniul altor factori care pot pre-
zenta importanță pentru clienți. O concurență loială și nedistorsionată este piatra de
temelie a economiei de piață. Comisia Europeană a fost învestită cu puterile necesare
pentru a controla respectarea dreptului comunitar al concurenței și pentru a determina
aplicarea legislației concurenței de o manieră care să garanteze existența unei con-
curențe efective pe piața internă”.
Achizițiile publice constituie un instrument specific prin care statul intervine în
piață și influențează în mod direct fenomenele economice. Pentru a nu fi un factor
perturbator, intervenția statului nu trebuie să distorsioneze piața liberă și nici să afec-
teze în vreun fel competiția dintre operatorii economici. Din acest motiv, reglemen-
tarea unitară a achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene reprezintă o modalitate
prin care se protejează și se promovează concurența liberă între operatorii economici.
1
H. Denis, Histoire de la pensée économique, ed. 9, Paris, 1990, p. 191-206, apud
O. Căpăţînă, op. cit., p. 83.
2
J. Azema, Le droit français de la concurrence, ed. 2e, P.U.F., Paris, 1986, p. 17.
3
I. Băcanu, Libera concurenţă în perioada de tranziţie spre economia de piaţă, în Dreptul
nr. 9-12/1990, p. 50.
4
O. Căpăţînă, op. cit., p. 86.
5
(http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id298/GLOSAR_UE_TABEL.pdf)
26 Achizițiile publice
asigure de garantarea unui tratament echitabil pentru „toţi ofertanţii, indiferent de naţio-
nalitate având aceleaşi şanse în ceea ce priveşte formularea termenilor ofertelor”1.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a definit principiul tratamentului egal în
materia achizițiilor publice astfel: „principiul egalității de tratament impune ca situații
comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în
același mod, cu excepția cazului în astfel de tratament este justificat în mod obiectiv”2.
În alte decizii ale sale, Curtea a adus o serie de clarificări: principiul tratamentului egal
„se aplică nu doar firmelor care au participat efectiv la o procedură de atribuire, dar, de
asemenea, și pentru cei care speră să participe”3, iar ideea egalității de tratament nu
înseamnă doar că alți ofertanți din Uniunea Europeană trebuie să fie tratați în mod egal
cu ofertanții interni ci toți ofertanții trebuie să fie tratați în mod egal4.
§5. Transparenţa
Principiul transparenței asigură îndeplinirea a două obiective: introducerea unui
sistem deschis al achizițiilor publice ale statelor membre al Uniunii Europene și
1
D. Daniel Şerban, op. cit., p. 74.
2
Cauza C-21/03 și C-34/03, Fabricom v Belgium (http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:62003CJ0021&from=EN).
3
Cauza C-16/98, Commission v France (http://curia.europa.eu/juris/showPdf.jsf?text=&docid
=101632&pageIndex=0&doclang=en&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=7610316).
4
Cauza C-87/94 R Commission v Belgium (Wallon Buses) (http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:61994CO0087&from=EN).
5
Comunicarea Comisiei COM (1999) 299 final din 16 iunie 1999 privind recunoașterea
reciprocă pe piața unică a Uniunii Europene (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/
TXT/?uri=URISERV%3Al21001b).
6
P. Craig, G. de Búrca, op. cit., p. 891.
7
Achiziţii publice. Contracte, norme de aplicare şi ghid de atribuire, ed. septembrie 2008,
Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008, p. 304.
Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice 27
asigurarea unui sistem de bune practici pentru ambele părți implicate, respectiv
autoritățile contractante și ofertanți1.
În cauza C-496/99P Commission v Italy (Succhi di Frutta), Curtea de Justiție
Uniunii Europene a arătat că „principiul transparenței, care este corolarul acestuia
[a principiului egalității de tratament] este destinat în principal pentru a exclude
orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta
presupune că toate condițiile și regulile detaliate ale procedurii de atribuire trebuie
să se stabilească într-un mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau
documentele contractului, astfel încât, în primul rând, toți ofertanții informați să
poată înțelege cu o minimă diligență semnificația lor exactă și să le interpreteze în
același mod și, în al doilea rând, autoritatea contractantă să fie în măsură să verifice
dacă ofertele depuse îndeplinesc criteriile aplicabile contractului în cauză”2.
Chiar dacă în literatura de specialitate 3 și în jurisprudența Curții de Justiție a
Uniunii Europene există încă o dezbatere privind conceptul de transparență, în sensul
definirii acestuia ca obligație sau ca principiu4, în mod justificat s-a arătat că „în
prezent, cu greu se poate nega că principiul transparenței a ajuns un principiu general
al dreptului comunitar”5.
Față de cele arătate, putem defini transparența ca fiind acel principiu în temeiul
căruia se garantează că toți participanții la achizițiile publice vor avea acces, în mod
complet și de o manieră accesibilă, la documentația de atribuire și deciziile luate de
autoritatea contractantă în cadrul procedurii de achiziție publică.
Unii autori consideră că transparența este un auxiliar al principiului tratamentului
egal6. În primul rând, transparența acesta creează premisele egalității între ofertanți;
prin transparență, autoritățile publice asigură ofertanții să aibă aceleași condiții când
formulează ofertele. În al doilea rând, transparența permite să se verifice dacă prin-
cipiul egalității de tratament a fost respectat.
1
C. Bovis, EU Public Procurement Law, The Second Edition, Edward Elgar Publishing,
2012, p. 250.
2
Cauza C-496/99P Commission v Italy (Succhi di Frutta), parag. 111 (http://curia. europa.eu/
juris/showPdf.jsf;jsessionid=9ea7d0f130d5e7f8d7bf546c44babe989eaa2b142cdf.e34KaxiLc3eQc40
LaxqMbN4OchaKe0?text=&docid=49126&pageIndex=0&doclang=EN&mode=lst&dir=&occ=
first&part=1&cid=98144).
3
S. Prechal, M. de Leeuw, Dimensions of Transparency: The Building Blocks for a New
Legal Principle, Review of European Administrative Law (2007), p. 51-61, D. Daniel Şerban,
op. cit., p. 74.
4
Concluziile Avocatului General Bot în Cauza C-203/08 Sporting Exchange Ltd v Minister
van Justitie, parag. 135 (http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=
72508&pageIndex=0&doclang=en&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=101204).
5
K. Lenaerts, In the Union we trust: trust-enhancing principles of Community Law, 41
Common Market Law Review (2004), p. 321.
6
A. Buijze, The Principle of Transparency in EU Law, Uitgeverj BOXPress, 2013, p. 155.
28 Achizițiile publice
§6. Proporţionalitatea
Principiul proporționalității impune ca achizițiile publice să fie efectuate în
conformitate cu obiectul de achiziții publice, în special în ceea ce privește selectarea,
determinarea și utilizarea condițiilor și criteriilor care trebuie asociate mutatis
mutandis cu obiectul achiziției publice.
Includerea proporționalității în principiile achizițiilor publice a fost impusă în
primul rând de necesitatea formulării unor condiții și criterii adecvate în cadrul
documentației de atribuire.
Principiul proporţionalităţii „presupune asigurarea unei relaţii de corespondenţă
cantitativă şi calitativă între necesitatea autorităţii contractante, obiectului
contractului de achiziţie publică şi cerinţele de îndeplinit pentru atribuirea acestuia”1.
Respectarea principiului proporționalității impune ca o măsură luată de autoritatea
contractantă trebuie să fie, în același timp, potrivită pentru atingerea obiectivului
urmărit și necesară pentru atingerea acestui obiectiv2.
§8. Concluzii
Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate3 , utilitatea principiilor de drept
prezintă utilitate practică dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, principiile trasează
o linie directoare pentru un sistem juridic, iar pe de altă parte, acestea au rol și în
administrarea justiției.
1
S. Lazăr, Achiziţii publice – Principii – Proceduri – Operaţiuni – Metodologie, Ed. Wolters
Kluwer, București, 2009, p. 16.
2
S. Arrowsmith et all, EU Public Procurement Law: An Introduction, p. 38 (https://www.
nottingham.ac.uk/pprg/documentsarchive/asialinkmaterials/eupublicprocurementlawintroduct
ion.pdf).
3
N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, op. cit., p. 105.
Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice 29
Această abordare din perspectiva teoriei generale a dreptului are aplicabilitate și
în cazul principiilor achizițiilor publice. Având o consacrare legislativă la nivel euro-
pean și național, principiile vor orienta activitatea de elaborare a legislației secundare
și terțiare în materia achizițiilor publice. Cu alte cuvinte, orice act care se va elabora
în materia achizițiilor publice (hotărâre de Guvern, ordin, instrucțiune etc.) va trebui
să respecte principiile enunțate de actele normative primare. De asemenea, în activi-
tatea de aplicare curentă a legislației, practicienii vor trebui să țină cont nu numai de
„litera legii”, ci și de „spiritul” său, adică tocmai de aceste principii de drept1.
1
Ibidem.
Capitolul II
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016
1
Potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 valoarea fără TVA este de 25.013.925
lei pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări. Potrivit art. 1 din Regu-
lamentul delegat (UE) nr. 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie 2019 şi publicat în JOUE
nr. 279 din 31 octombrie 2019, începând cu 1 ianuarie 2020 pragul valoric de la care se aplică
procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, prevăzut la art. 4 lit. a) din
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 24/2014, publicată în JOUE nr. 94 din
28 martie 2014, se modifică de la 5.548.000 euro la 5.350.000 euro. De asemenea, potrivit
Comunicării Comisiei Europene cu nr. 2019/C370/01, publicată în JOUE nr. 370 din 31 octom-
brie 2019 C 438, pragul de 5.350.000 euro prevăzut în Directiva nr 24/2014, exprimat în lei este
de 25.013.925 RON. Aceste modificări ale Directivelor intră în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi vor
fi valabile şi aplicabile tuturor procedurilor lansate începând cu această dată. Regulamentul are
un domeniu de aplicare general, este obligatoriu în toate elementele sale, se aplică direct în
statele membre şi trebuie respectat integral de cei cărora li se aplică (persoane private, state
membre, instituţii ale Uniunii). Regulamentul se aplică direct în toate statele membre încă de la
intrarea sa în vigoare, fără a fi necesar un act de transpunere la nivel naţional.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 31
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/20161;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări.
1
Potrivit art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, valoarea fără TVA este de 1.000.557
lei, pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii atribuite de autoritățile
contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități.
Potrivit art. 1 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie 2019
şi publicat în JOUE nr. 279 din 31 octombrie 2019, începând cu 1 ianuarie 2020 pragul valoric
de la care se aplică procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice de produse şi de
servicii atribuite de autorităţile contractante regionale şi locale şi concursurile de proiecte
organizate de aceste autorităţi, prevăzut la art. 4 lit. c) din Directiva Parlamentului European şi
a Consiliului nr. 24/2014, publicată în JOUE nr. 94 din 28 martie 2014, se modifică de la
221.000 euro la 214.000 euro.
De asemenea, potrivit Comunicării Comisiei Europene cu nr. 2019/C370/01, publicată în
JOUE nr. 370 din 31 octombrie 2019, prevăzut în Directiva nr 24/2014, exprimat în lei este de
1.000.557 RON. Aceste modificări ale Directivelor intră în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi vor fi
valabile şi aplicabile tuturor procedurilor lansate începând cu această dată. Regulamentul are
un domeniu de aplicare general, este obligatoriu în toate elementele sale, se aplică direct în
statele membre şi trebuie respectat integral de cei cărora li se aplică (persoane private, state
membre, instituţii ale Uniunii). Regulamentul se aplică direct în toate statele membre încă de
la intrarea sa în vigoare, fără a fi necesar un act de transpunere la nivel naţional.
2
Modul de calcul al valorii estimate a contractului este prevăzut de art. 9-25 din Legea
nr. 98/2016.
3
Potrivit art. 1 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie
2019 şi publicat în JOUE nr. 279 din 31 octombrie 2019, începând cu 1 ianuarie 2020 pragul
valoric de la care se aplică procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice de pro-
duse şi de servicii atribuite de autorităţile guvernamentale centrale şi concursurile de proiecte
organizate de aceste autorităţi, prevăzut la art. 4 lit. b) din Directiva Parlamentului European şi
a Consiliului nr. 24/2014, publicată în JOUE nr. 94 din 28 martie 2014, se modifică de la
32 Achizițiile publice
2. Achiziția directă
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în
cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 135.060 lei,
respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai
mică decât 450.200 lei.
1
Acordul este un acord multilateral din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Obiectivul acordului este de a deschide în mod reciproc pieţele de achiziţii publice între
părţile la acord. Acest acord a fost aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din
22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunităţii Europene, referitor la domeniile
de competenţa sa, a acordurilor obţinute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din
Runda Uruguay (1986-1994) (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/
?uri=CELEX:31994D0800&from=EN).
2
În virtutea acestei delegări, a fost emis deja Regulamentul delegat (UE) 2015/2170 al
Comisiei din 24 noiembrie 2015 de modificare a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului
European şi a Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de
atribuire a contractelor de achiziţii publice (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015R2170&from=RO).
34 Achizițiile publice
1
Aceste reguli sunt prevăzute de art. 9-25 din Legea nr. 98/2016.
2
Common Procurement Vocabulary (CPV) reprezintă o codificare a activităților care formează
obiectul achizițiilor publice. Această codificare a fost adoptată prin Regulamentului (CE)
nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind
achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și
ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește revizuirea CPV,
astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007
(http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008R0213&from=RO).
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 35
Prin excepţie, dacă o unitate operaţională este responsabilă în mod independent
pentru achiziţiile sale sau pentru anumite categorii ale acestora, valorile estimate se
pot calcula la nivelul unităţii în cauză.
O unitate operaţională este responsabilă în mod independent pentru achiziţiile
sale sau pentru anumite categorii ale acestora dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiţii:
a) unitatea operaţională desfăşoară în mod independent procedurile de atribuire;
b) unitatea operaţională ia în mod independent deciziile privind achiziţiile;
c) unitatea operaţională are la dispoziţie în buget surse de finanţare identificate în
mod distinct pentru achiziţii;
d) unitatea operaţională încheie în mod independent contractele de achiziţii
publice;
e) unitatea operaţională asigură plata contractelor de achiziţii publice din bugetul
pe care îl are la dispoziţie.
21. În cazul contractelor de achiziţie publică de servicii care nu prevăd un preţ total,
valoarea estimată a achiziţiei se calculează în funcţie de durata contractului, astfel:
a) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată determinată mai
mică sau egală cu 48 de luni, valoarea estimată este valoarea totală a contractului
pentru întreaga durată a acestuia;
b) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată nedeterminată sau
pe durată determinată mai mare de 48 de luni, valoarea estimată se calculează prin
înmulțirea cu 48 a valorii lunare a contractului.
Sunt situații când pentru anumite achiziții publice nu se aplică prevederile Legii
nr. 98/2016, ci alte reglementări.
Aceste exceptări de la aplicarea Legii nr. 98/2016 sunt următoarele:
1
O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice (M.Of. nr. 925 din 27 decembrie
2011) a fost aprobată prin Legea nr. 140/2012 (M.Of. nr. 505 din 23 iulie 2012).
40 Achizițiile publice
1
A se vedea (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02013
R0575-20190627&from=EN).
2
M.Of. nr. 534 din 22 iulie 2002.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 41
(iii) „serviciile juridice” sunt următoarele:
- asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat1, republicată, în
cadrul unei proceduri de arbitraj sau de mediere ori al altei forme de soluţionare
alternativă a disputelor desfăşurate în faţa unei instanţe sau alt organism naţional de
arbitraj sau de mediere ori de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă din
România ori din alt stat sau în faţa unei instanţe internaţionale de arbitraj sau de
mediere ori de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă ori în cadrul unor
proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a autorităţilor publice naţionale
din România ori din alt stat sau în faţa instanţelor de judecată ori a instituţiilor
internaţionale; asistenţă şi consultanţă juridică acordată de un avocat, anticipat sau în
vederea pregătirii oricăreia dintre procedurile arătate sau în cazul în care există
indicii concrete şi o probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care este acordată
asistenţa şi consultanţa juridică să facă obiectul unor astfel de proceduri;
- servicii de certificare şi autentificare a documentelor care sunt prestate de notari
publici potrivit dispoziţiilor legale;
- servicii juridice furnizate de fiduciari sau administratori-sechestru ori alte
servicii juridice furnizate de entităţi desemnate de o instanţă judecătorească naţională
sau care sunt desemnaţi potrivit dispoziţiilor legale să îndeplinească sarcini specifice
sub supravegherea şi controlul instanţelor judecătoreşti;
- servicii prestate de executorii judecătoreşti.
1
M.Of. nr. 98 din 7 februarie 2011.
42 Achizițiile publice
7. Alte excepţii
Legea nr. 98/2016 nu se aplică actelor juridice altele decât contractele de achi-
ziţie publică/acordurile-cadru, încheiate de o persoană care are calitatea de autoritate
contractantă, cum ar fi acordarea de finanţări rambursabile sau nerambursabile per-
soanelor fizice sau juridice în condiţiile legislaţiei speciale ori constituirea împreună
cu persoane fizice sau juridice de societăţi ori asocieri fără personalitate juridică în
conformitate cu dispoziţiile Codului civil.
De asemenea, Legea nr. 98/2016 nu se aplică pentru atribuirea contractelor de
achiziţie publică pentru structurile autorităţilor contractante care funcţionează pe
teritoriul altor state atunci când valoarea contractului este mai mică decât pragurile
valorice prevăzute de lege. În acest caz, autoritatea contractantă elaborează norme
proprii care să asigure aplicarea principiilor achizițiilor publice1.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 98/2016, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile altor
acte normative, iar diferitele părţi ale unui anumit contract mixt sunt în mod obiectiv
separabile, autoritatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui contracte
distincte pentru părţile separate şi a atribui un singur contract.
Dacă autoritatea contractantă alege să atribuie contracte distincte pentru părţile
separate, regimul juridic şi actul normativ care se aplică atribuirii fiecăruia dintre
aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcţie de caracteristicile fiecărei
părţi avute în vedere.
Dacă autoritatea contractantă alege să atribuie un singur contract, atribuirea
contractului mixt se realizează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, indiferent de
valoarea părţilor care, dacă ar fi cuprinse în contracte separate, ar fi supuse unui alt
act normativ şi indiferent de actul normativ care s-ar aplica părţilor respective.
Atribuirea contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile prezentei legi, cât şi achiziţii efectuate în scopul desfăşurării unei
1
Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
44 Achizițiile publice
activităţi care face obiectul dispoziţiilor legii privind achiziţiile sectoriale se reali-
zează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică dispo-
ziţiile prezentei legi, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile altor acte normative,
iar diferitele părţi ale unui anumit contract nu sunt în mod obiectiv separabile, contractul
este atribuit potrivit actului normativ aplicabil în funcţie de obiectul său principal.
Contractele care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică, constând
în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică Legea nr. 98/2016 se
atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul de
achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză.
2. Apărare şi securitate
În materia contractelor din domeniul apărării și securității, Legea nr. 98/2016 se
aplică:
a) contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru atribuite şi concursurilor de
soluţii organizate în domeniile apărării şi securităţii naţionale, cu excepţia celor
pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor
contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii1;
b) contractelor exceptate de la aplicarea O.U.G. nr. 114/2011.
Astfel, în anumite situații prevăzute în mod expres2, O.U.G. nr. 114/2011 nu se
aplică contractelor din domeniul apărării și securității, urmând să se aplice Legea
nr. 98/2016:
b.1) în cazul contractelor reglementate:
- de norme procedurale specifice în temeiul unui acord sau al unei înţelegeri inter-
naţionale, încheiate între unul sau mai multe state membre şi una sau mai multe ţări terţe;
1
O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile
apărării şi securităţii (M.Of. nr. 932 din 1 octombrie 2011) a fost aprobată prin Legea
nr. 195/2012 (M.Of. nr. 753 din 8 noiembrie 2012).
2
Art. 21, 22 și 56 din O.U.G. nr. 114/2011.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 45
- de norme procedurale specifice în temeiul unui acord internaţional încheiat sau
al unei înţelegeri internaţionale încheiate referitoare la staţionarea trupelor şi privind
angajamentele unui stat membru sau ale unei ţări terţe;
- de normele procedurale specifice ale unei organizaţii internaţionale care
efectuează achiziţii în propriile scopuri sau contractelor care trebuie acordate în con-
formitate cu normele respective.
b.2) în cazul:
- contractelor care ar obliga statul român să ofere informaţii a căror divulgare este
considerată ca fiind contrară intereselor sale fundamentale de securitate;
- contractelor destinate activităţilor specifice structurilor de informaţii;
- contractelor atribuite în cadrul unui program de cooperare bazat pe cercetare şi
dezvoltare la care participă doar state membre şi este desfăşurat în comun de cel
puţin două state membre şi având drept obiectiv elaborarea unui produs nou şi, dacă
este cazul, a fazelor ulterioare pentru întreaga durată sau a anumitor părţi ale ciclului
de viaţă al acestui produs. La încheierea unui astfel de program de cooperare în
domeniul lor de activitate, autorităţile contractante au obligaţia de a informa Agenţia
Naţională pentru Achiziţii Publice asupra ponderii cheltuielilor legate de cercetare şi
dezvoltare din costul total al programului de cooperare, acordului de repartizare a
costurilor, precum şi asupra ponderii achiziţiilor pe stat membru, după caz. Agenţia
Naţională pentru Achiziţii Publice are obligaţia de a comunica Comisiei Europene
informaţiile primite în acest sens;
- contractelor atribuite într-o ţară terţă, inclusiv în scopuri civile, pe durata
participării forţelor în afara teritoriului Uniunii Europene, în cazul în care necesităţile
operaţionale impun încheierea acestor contracte cu operatori economici situaţi în
zona de operaţiuni;
- contractelor care au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace
financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra
acestora;
- contractelor atribuite de un guvern unui alt guvern referitoare la:
(i) furnizarea de produse militare sau produse sensibile; sau
(ii) lucrări şi servicii în legătură directă cu astfel de produse; sau
(iii) lucrări şi servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări şi servicii
cu caracter sensibil;
- serviciilor de arbitraj şi de conciliere;
- serviciilor financiare, cu excepţia serviciilor de asigurări;
- contractelor de muncă;
- serviciilor de cercetare şi de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin
exclusiv autorităţii contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activităţi, cu
condiţia ca serviciul prestat să fie integral remunerat de către autoritatea contractantă.
b.3) în cazul achiziționării directe de produse, servicii sau lucrări, în măsura în
care valoarea achiziţiei, nu depăşeşte echivalentul în lei a 75.000 euro pentru fiecare
achiziţie de produse, servicii sau lucrări.
Chiar și aceste situații arătate mai sus – când nu sunt incidente procedurile
prevăzute de O.U.G. nr. 114/2011 – Legea nr. 98/2016 nu se aplică:
a) în măsura în care protecţia intereselor esenţiale de securitate ale statului nu
poate fi garantată doar prin măsuri mai puţin invazive, cum ar fi impunerea unor
46 Achizițiile publice
1
Art. 346 alin. (1) lit. a) din TFUE prevede:
„(1) Dispozițiile tratatelor nu contravin următoarelor norme:
(a) nici un stat membru nu are obligația de a furniza informații a căror divulgare o
consideră contrară intereselor esențiale ale siguranței sale;
(b) orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția
intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament,
muniție și material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile de concurență pe
piața internă în ce privește produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare.
(2) Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate modifica lista
stabilită la 15 aprilie 1958 cuprinzând produsele cărora li se aplică dispozițiile alineatului (1)
litera (b)”.
2
Art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011 prevede: „Guvernul are dreptul de a stabili cir-
cumstanţele şi procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în
situaţiile prevăzute de art. 346 din TFUE”.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 47
(i) atunci când o parte a contractului face obiectul actelor normative emise în
temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, în legătură cu situaţiile prevăzute la
art. 346 din TFUE, contractul poate fi atribuit fără aplicarea dispoziţiilor prezentei legi,
cu condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective;
(ii) atunci când o parte a contractului face obiectul dispoziţiilor O.U.G. nr. 114/2011,
contractul poate fi atribuit în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2011, cu
condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective; aceste
dispoziții nu aduc atingere pragurilor şi excepţiilor prevăzute de dispoziţiile O.U.G.
nr. 114/2011.
b) În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile prezentei legi, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G.
nr. 114/2011 sau ale altor acte normative emise în temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G.
nr. 114/2011, în legătură cu situaţiile prevăzute la art. 346 din TFUE, iar diferitele
părţi ale unui anumit contract mixt nu sunt în mod obiectiv separabile, contractul
poate fi atribuit în conformitate cu dispoziţiile actelor normative emise în temeiul
art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, dacă include elemente în legătură cu situa-
ţiile prevăzute la art. 346 din TFUE, sau în conformitate cu prevederile O.U.G.
nr. 114/2011, în caz contrar.
1
O.U.G. nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional
pentru Achiziţii Centralizate (M.Of. nr. 476 din 08 iunie 2018).
50 Achizițiile publice
1
Cum ar fi spre exemplu prin intermediul Ministerului Sănătății, in condițiile O.U.G.
nr. 71/2012 sau Baza de aprovizionare, gospodărire şi reparaţii, unitate cu personalitate juri-
dică subordonată Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, in condițiile H.G. nr. 257/2019
(a se vedea in continuare §3 și §4).
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 51
comunicarea cu ONAC, care sunt deţinute/prelucrate cu protejarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale personalelor fizice, în special a dreptului la viaţă intimă,
familiară şi privată.
Utilizatorii au obligaţia de a solicita ONAC înregistrarea în Registru a modifi-
cărilor survenite în legătură cu datele de identificare ale acestora, în termen de 10 zile
de la apariţia modificării.
ONAC furnizează activităţile de achiziţii centralizate şi activităţile de achiziţii
auxiliare exclusiv în beneficiul utilizatorilor înregistraţi în Registru.
C. Remediile şi căile de atac în legătură cu procedurile de atribuire centralizate
Contestaţiile împotriva actelor emise de ONAC în cadrul sau în legătură cu
procedurile de atribuire centralizate, inclusiv cererile de suspendare a procedurilor de
atribuire centralizate, se introduc în contradictoriu cu ONAC în calitate de emitent al
actelor autorităţii contractante. ONAC are calitatea de parte în procesele şi cererile
privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul
procedurilor de atribuire centralizate pentru încheierea acordurilor-cadru.
ONAC reprezintă utilizatorii, iar utilizatorii îşi exercită drepturile şi obligaţiile
procesuale prin intermediul ONAC în cadrul următoarelor procese şi cereri:
a) procesele şi cererile privind anularea sau constatarea nulităţii absolute a acor-
durilor-cadru centralizate, inclusiv a contractelor subsecvente încheiate de ONAC în
temeiul acordurilor-cadru centralizate în nume propriu;
b) procesele şi cererile privind executarea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea
unilaterală a acordurilor-cadru centralizate.
Hotărârile judecătoreşti pronunţate în legătură cu procesele şi cererile privind
procedurile de atribuire centralizate produc efecte în mod direct faţă de ONAC.
ONAC are dreptul de a pune în executare hotărârile judecătoreşti şi, respectiv,
obligaţia de a executa hotărârile judecătoreşti, inclusiv în ceea ce priveşte plata
eventualelor sume de bani cu titlu de despăgubiri sau cu orice alt titlu, care se asigură
din bugetul ONAC.
Contestaţiile împotriva actelor autorităţii contractante emise de utilizatori în
cadrul sau în legătură cu procedurile organizate de utilizatori pentru atribuirea
contractelor subsecvente în temeiul acordurilor-cadru centralizate, inclusiv cererile
de suspendare a procedurilor organizate de utilizatori, se introduc în contradictoriu cu
utilizatorii în calitate de emitenţi ai actelor autorităţii contractante. Utilizatorii au
calitatea de parte în procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru
repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurilor organizate de utilizatori.
Utilizatorii au calitatea de parte şi îşi exercită drepturile şi obligaţiile procesuale
în mod direct în cadrul următoarelor procese şi cereri:
a) procesele şi cererile privind executarea contractelor de achiziţie publică cen-
tralizate în legătură cu drepturile şi obligaţiile utilizatorilor care rezultă din rapor-
turile individuale constituite între fiecare utilizator şi contractant, inclusiv cu privire
la livrarea produselor sau prestarea serviciilor, recepţia, facturarea şi plata acestora şi
plata şi încasarea de despăgubiri;
b) procesele şi cererile privind anularea sau constatarea nulităţii absolute a con-
tractelor subsecvente atribuite de utilizatori în temeiul acordurilor-cadru centralizate;
c) procesele şi cererile privind executarea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea
unilaterală a contractelor subsecvente încheiate în temeiul acordurilor-cadru centralizate.
52 Achizițiile publice
Anual sau ori de câte ori este nevoie, Ministerul Sănătăţii elaborează lista cu medi-
camentele, materialele sanitare, echipamentele medicale, echipamentele de protecţie,
1
O.U.G. nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții
publice centralizată, cu modificările și completările ulterioare (M.Of. nr. 794 din 26 noiembrie
2012), aprobată prin Legea nr. 184/2013 (M.Of. nr. 379 din 26 iunie 2013).
2
Norme metodologice pentru achiziţia publică centralizată, la nivel naţional, de medi-
camente, materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecţie, servicii, com-
bustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto, aprobate prin Ordinul nr. 1292/2012 al ministrului
sănătății (M.Of. nr. 872 din 20 decembrie 2012).
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 53
serviciile, combustibilii şi lubrifianţii pentru parcul auto, denumită în continuare lista,
pentru care se organizează achiziţii publice centralizate, la nivel naţional1.
În baza acestei liste, în termen de 15 zile de la solicitarea Direcţiei achiziţii
publice din cadrul Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare publice transmit date
referitoare la:
a) cantităţile şi volumele minime şi maxime necesare pentru următorii 4 ani şi
detaliat pentru fiecare an;
b) specificaţiile tehnice ale produselor şi serviciilor utilizate anterior emiterii soli-
citării de transmitere a informaţiilor;
c) preţul unitar al produselor şi serviciilor obţinute în procedurile de achiziţii
publice anterioare;
d) orice alte date solicitate de către Direcţia achiziţii publice.
Pentru produsele şi serviciile incluse în listă, unităţile sanitare publice aflate în
reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie,
precum şi a autorităţilor din administraţia publică locală, pe perioada derulării
acordului-cadru, nu au dreptul să organizeze alte achiziţii publice.
Pentru produsele care nu sunt cuprinse în Lista cu medicamentele, materialele
sanitare, echipamentele medicale, echipamentele de protecţie, serviciile, combus-
tibilii şi lubrifianţii pentru parcul auto, pentru care se organizează achiziţii publice
centralizate, unităţile sanitare publice organizează şi desfăşoară propriile proceduri
de achiziţie.
Unităţile sanitare publice transmit până la data de 30 iunie sau ori de câte ori
este nevoie, la solicitarea Direcţiei achiziţii publice, necesarul de medicamente,
materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecţie, servicii, com-
bustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto şi programele de achiziţii publice pentru
produsele pentru care Unitatea poate încheia acorduri-cadru.
1
Lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor
de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto, pentru care se
organizează proceduri de achiziţie centralizate la nivel naţional, a fost aprobată prin Ordinul
nr. 658/2013 al ministrului sănătății (M.Of. nr. 304 din 28 mai 2013).
54 Achizițiile publice
Comisia de evaluare este alcătuită din 5 membri, din care 3 sunt specialişti tehnici.
Membrii comisiei de evaluare se propun de către Direcţia achiziţii publice şi se
aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
Comisia de evaluare va include cel puţin unul şi cel mult 2 dintre specialiştii
tehnici care au participat la comisia pentru elaborarea documentaţiei de atribuire.
Membrii comisiei de evaluare completează declaraţii de conflict de interese şi de
incompatibilitate.
Membrii comisiei de evaluare utilizează documentaţia de atribuire, înregistrările
de la conferinţa de clarificări şi de la medierea cu comisia de experţi care au validat
specificaţiile tehnice.
1
H.G. nr. 257/2019 privind furnizarea activităţilor centralizate de achiziţii publice pentru
unităţile sistemului administraţiei penitenciare (M.Of. nr. 338 din 03 mai 2019).
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 57
În cazul în care o procedură de achiziţie publică nu este organizată în întregime în
numele şi pe seama autorităţilor contractante, acestea sunt responsabile în mod solidar
numai cu privire la activităţile efectuate în comun; fiecare autoritate contractantă este
responsabilă în mod individual pentru îndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul prezentei
legi în ceea ce priveşte activităţile pe care le realizează în nume propriu.
1
A se vedea (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02006R
1082-20140622&from=EN).
Capitolul III
Contractul de achiziție publică
Contractul de achiziție publică este definit ca fiind acel contract cu titlu oneros,
asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi
operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect
execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii1. Potrivit art. 1166
C.civ.2, prin contract se înțelege „acordul de voinţe dintre două sau mai multe per-
soane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic”.
Definiția cuprinde trăsăturile juridice ale contractului de achiziții publice:
1
Art. 3 lit. j) din Legea nr. 98/2006.
2
Legea nr. 287/2009, republicată (M.Of. nr. 505 din 15 iulie 2011), cu modificările și
completările ulterioare.
60 Achizițiile publice
Așa cum vom arăta, datorită asimilării contractului de achiziție publică cu actul
administrativ, libertatea de a contracta suferă unele limitări.
1
V. Vedinaş, Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 118.
2
L.P. Pavel, Observații cu privire la natura juridică a contractului de achiziție publică
(http://www.juridice.ro/154110/observatii-cu-privire-la-natura-juridica-a-contractului-de-
achizitie-publica.html).
3
Art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016.
Contractul de achiziție publică 61
Astfel, alături de alte acte (facturi fiscale, situații de lucrări, procese-verbale de
recepție etc.), contractul de achiziție publică reprezintă un „document justificativ” pe
baza căruia se efectuează înregistrări în contabilitate și se efectuează plățile de către
autoritatea contractantă.
Potrivit art. 111 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de
interes public1, „orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are
obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile
prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice”.
Contractul de achiziție publică face parte din dosarul achiziției publice, ceea ce
presupune să îmbrace forma scrisă, care se va păstra de către autoritatea contractantă
atât timp cât contractul de achiziţie publică/acordul-cadru produce efecte juridice, dar
nu mai puţin de 5 ani de la data încetării contractului respectiv2.
1
M.Of. nr. 663 din 23 octombrie 2001.
2
Art. 217 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
3
G. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa
de Editură și Presă „Șansa”, București, 1992, p. 124.
4
Art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016.
62 Achizițiile publice
1
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. a fost înființată prin
O.U.G. nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii
Contractul de achiziție publică 63
3. Asocierile formate de una sau mai multe autorități contractante dintre
cele prevăzute la pct. 1 sau 2
Altfel spus, o entitate, alta decât cele de la pct. 1 și 2, dacă participă în asociere
alături de o autoritate publică/instituție sau un organism public, în sensul arătat
anterior, la o procedură de achiziție publică, dobândește calitatea de „autoritate
contractantă” prin efectul legii și i se va aplica regimul juridic special al achizițiilor
publice cu toate consecințele de rigoare ce decurg din această situație.
Art. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 prevede că în
vederea realizării achiziţiilor publice, autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile
legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, format, de
regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii
superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.
În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite
înfiinţarea unui compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct,
principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai
multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens
prin act administrativ al conducătorului autorităţii contractante.
Compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoa-
rele atribuţii principale:
a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea
înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital,
dacă este cazul;
b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de cele-
lalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi programul
anual al achiziţiilor publice;
c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de
atribuire şi a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a docu-
mentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate;
d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevă-
zute de Lege;
e) aplică şi finalizează procedurile de atribuire;
f) realizează achiziţiile directe;
g) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice.
Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini
activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de
specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei, fără a se limita la acestea, după cum
urmează:
a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse,
servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun,
potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respec-
tivelor contracte/acorduri-cadru;
Rutiere – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome Administraţia Naţională a Drumurilor din
România (M.Of. nr. 694 din 3 octombrie 2003).
64 Achizițiile publice
b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea
prevăzute de lege;
c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele pre-
văzute la lit. a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al
respectivelor necesităţi, în urma unei cercetări a pieţei sau pe bază istorică;
d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie, precum şi
poziţia bugetară a acestora;
e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în exe-
cuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea
modificărilor propuse;
f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor
contractuale.
Autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona servicii de consul-
tanţă, denumite servicii auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii compar-
timentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, precum şi pentru elaborarea
documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie
publică şi/sau pentru implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscu-
rilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea proce-
sului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la executarea/monitori-
zarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în
raport cu activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor.
Referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare com-
partiment din cadrul autorităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs
pentru anul viitor, care cuprinde necesităţile de produse, servicii şi lucrări identi-
ficate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor. Prin excepţie, în cazul în care
necesitatea nu este previzibilă sau nu poate fi identificată în ultimul trimestru al
anului în curs pentru anul următor, referatele de necesitate pot fi elaborate la
momentul identificării necesităţii.
Ori de câte ori este necesar, referatul de necesitate poate fi modificat, cu urmă-
toarele condiţii:
a) modificarea să se realizeze înainte de iniţierea procedurii de atribuire, cu luarea
în considerare, dacă este cazul, a timpului necesar modificării programului anual al
achiziţiilor publice şi aprobării acestuia;
b) compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice să fie
notificat în timp util cu privire la modificarea respectivă, astfel încât să poată
întreprinde toate diligenţele necesare realizării achiziţiei.
2. Contractul de achiziţie publică de lucrări este acel contract care are ca obiect:
- fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu
una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1 din Legea nr. 98/2016;
- fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;
- fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor
stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra
tipului sau proiectării construcţiei.
Anexa 1 la Legea nr. 98/2016 cuprinde activitățile care fac pot face obiectul
contractelor de achiziție publică de lucrări. În principal, este vorba de activități care
fac parte din clasa „Construcții” – diviziunea 45 conform clasificării NACE1 – cum
ar fi: construcţia de clădiri şi lucrări noi, restaurare și reparații curente, demolări de
clădiri, terasamente, pregătirea șantierelor, lucrări de foraj și șantaj, lucrări de
construcţii complete sau parţiale, lucrări de geniu civil, construcţii de autostrăzi,
şosele, aerodromuri şi complexe sportive etc.
1
Clasificarea Statistică a Activităților Economice în Comunitatea Europeană, denumite în
mod obișnuit NACE (pentru termenul francez „Nomenclature statistique des Activités écono-
miques dans la Communauté Européenne”), este sistemul de clasificare standard industrial utilizat
în Uniunea Europeană. Acest sistem a fost stabilit prin Regulamentul (CE) 1893/2006 al Parla-
mentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic
al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE)
nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice
specifice, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L393/1 din 30 decembrie 2006
(http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006R1893&from=EN).
Capitolul IV
Reguli generale de participare și desfășurare a
procedurilor de atribuire
1
Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
(M.Of. nr. 1006 din 18 decembrie 2006), republicată (M.Of. nr. 1 din 3 ianuarie 2008), cu
modificările și completările ulterioare.
2
M.Of. nr. 561 din 127 iulie 2015.
70 Achizițiile publice
1
Pentru dezvoltări privind pragurile valorice, a se vedea supra Titlul II, Capitolul II,
Secțiunea 1.
2
Art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se referă la achiziția directă.
76 Achizițiile publice
1
Așa cum vom arăta, de la această regulă există și unele excepții prevăzute de lege când,
deși valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute de art. 7 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016 se vor aplica alte proceduri de atribuire: licitația publică restrânsă, parte-
neriatul pentru inovare, negocierea competitivă cu sau fără publicarea unui anunț de participare,
dialogul competitiv, concursul de soluții și situația contractelor care au ca obiect servicii sociale
şi alte servicii specifice și procedura simplificată.
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică 79
c) 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse
şi de servicii atribuite de consiliul judeţean, consiliul local, Consiliul General al Muni-
cipiului Bucureşti, precum şi de instituţiile publice aflate în subordinea acestora;
d) 3.506.625 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de
servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa
nr. 2 din Legea nr. 98/2016.
Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de
participare1, prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor economici depu-
nerea de oferte.
Ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele
prevăzute în documentele achiziţiei, însoţită de documentele sau de documentul unic
de achiziţie european2, după caz, care demonstrează îndeplinirea criteriilor de califi-
care stabilite de autoritatea contractantă.
1
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 3-a.
2
Cu privire la documentul unic de achiziție european, a se vedea infra Titlul II, Capitolul VII,
Secțiunea a 10-a.
3
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea a 3-a.
80 Achizițiile publice
2.1. Definiție
Licitația restrânsă este acea procedură de atribuire în care orice operator eco-
nomic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui
anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de califi-
care şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune oferta
în etapa ulterioară.
Ca și licitația deschisă, licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre
publicare a unui anunţ de participare 2 , prin care autoritatea contractantă solicită
operatorilor economici depunerea de oferte.
Autoritatea contractantă aplică procedura de licitaţie restrânsă prin mijloace
electronice, completând în SEAP anunţul de participare, situaţie în care numai
operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune solicitare de participare. Prin
excepţie, autoritatea contractantă poate, după publicarea anunţului de participare, să
nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea procedurii de atribuire atunci
când acest lucru nu este posibil din motive tehnice imputabile operatorului SEAP.
1
Potrivit art. 143 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă îşi poate face
cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile planificate prin publicarea unui anunţ de intenţie”
(s.n.). Anunțul de intenție este publicat anterior anunțului de participare și are un caracter
opțional, spre deosebire de anunțul de participare care este obligatoriu. A se vedea, pentru
dezvoltări, infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 3-a.
2
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 3-a.
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică 83
2.2. Etapele procedurii
Procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară în două etape obligatorii:
a) etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor, prin
aplicarea criteriilor de calificare şi selecţie;
În cadrul acestei etape, autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de
candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care vor fi invitaţi să
depună oferte în etapa a doua, cu condiţia să fie asigurat un anumit număr minim de
candidaţi.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare crite-
riile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice,
numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite să depună oferte în
etapa a doua a procedurii şi, dacă este cazul, numărul maxim.
Numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie
suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic
de cinci.
În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către candidaţi a
unor criterii de calificare, aceasta are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii
referitoare la forma şi condiţiile în care se demonstrează îndeplinirea de către opera-
torii economici a acestor criterii, precum şi termenul în care estimează că va finaliza
verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare.
Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul
SEAP nu are dreptul să modifice informaţiile de natură să afecteze funcţionarea
sistemului informatic şi/sau desfăşurarea procedurii. În situaţia în care se constată
erori sau omisiuni cu privire la informaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a
dispune anularea procedurii de atribuire.
Operatorul economic are obligaţia de a transmite solicitarea de participare,
inclusiv DUAE, în format electronic şi numai până la data şi ora-limită de depunere a
acestora, prevăzute în anunţul de participare.
În prima etapă a licitaţiei restrânse, comisia de evaluare stabileşte candidaţii
selectaţi, aplicând în acest scop numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de
participare şi respectând metodologia de punctare prevăzută în fişa de date a achiziţiei.
După ce a finalizat selecţia candidaţilor, comisia de evaluare are obligaţia de a
elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorităţii
contractante. Raportul se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în
sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat
calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. După aprobarea
raportului intermediar, autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica candi-
daţilor rezultatul etapei de selecţie.
În urma finalizării primei etapei, autoritatea contractantă transmite simultan
tuturor candidaţilor selectaţi o invitaţie de participare la etapa a doua.
Invitaţia de participare la etapa a doua se transmite prin SEAP şi trebuie să
cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
- referinţe privind anunţul de participare publicat;
- data şi ora-limită stabilite pentru transmiterea ofertelor în SEAP.
84 Achizițiile publice
1
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea a 3-a.
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică 85
Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada pentru depu-
nerea ofertelor în cazul în care acceptă depunerea ofertelor prin mijloace electronice,
în condiţiile legii.
De la această regulă există două excepții:
(i) autoritatea contractantă are dreptul de a reduce această perioadă prevăzută la
cel puţin 10 zile dacă a publicat un anunţ de intenţie 1 și sunt îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiţii:
a) anunţul de intenţie a inclus toate informaţiile necesare pentru anunţul de parti-
cipare, în măsura în care informaţiile respective erau disponibile în momentul
publicării anunţului de intenţie;
b) anunţul de intenţie a fost transmis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între
35 de zile şi 12 luni înainte de data transmiterii anunţului de participare.
(ii) în cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de
către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada de 30 de zile sau
cea redusă cu 5 zile2, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru
depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 10 zile de la data transmiterii
invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii de atribuire.
3.1. Definiție
Negocierea competitivă este acea procedură de atribuire în care orice operator
economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui
anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de
calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune
oferte iniţiale în etapa ulterioară, pe baza cărora autoritatea contractantă va derula
negocieri în vederea îmbunătăţirii acestora.
Negocierea competitivă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ
de participare 3 , prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor economici
depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informaţiilor şi documen-
telor pentru calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă.
În cuprinsul documentaţiei de atribuire autoritatea contractantă defineşte
obiectul achiziţiei prin descrierea necesităţilor autorităţii contractante şi a caracte-
risticilor solicitate pentru produsele, lucrările sau serviciile care urmează a fi achizi-
ţionate şi stabileşte criteriul de atribuire şi factorii de evaluare a ofertelor. În cadrul
descrierii acestor elemente, autoritatea contractantă stabileşte care sunt cerinţele
minime în legătură cu acestea pe care ofertele trebuie să le îndeplinească.
Informaţiile furnizate prin documentaţia de atribuire trebuie să fie suficient de
precise pentru a permite operatorilor economici să determine natura şi obiectul
1
A se vedea, pentru explicații, infra nota de subsol 1, p. 80.
2
În cazul ofertelor depuse prin mijloace electronice.
3
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 3-a.
86 Achizițiile publice
4.1. Definiție
Dialogul competitiv este acea procedură de atribuire în care orice operator
economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui
1
A se vedea, pentru explicații, supra nota de subsol 1, p. 80.
2
În cazul ofertelor depuse prin mijloace electronice.
90 Achizițiile publice
1
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 3-a.
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică 91
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare crite-
riile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice,
numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite să depună oferte iniţiale
în etapa a doua a procedurii şi, dacă este cazul, numărul maxim.
Numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie suficient
pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
Atunci când selectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica
numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de participare.
În urma finalizării acestei etape, autoritatea contractantă transmite simultan
tuturor candidaţilor selectaţi o invitaţie de participare la etapa a doua.
Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin:
- referinţe privind anunţul de participare publicat;
- data şi ora stabilite pentru demararea dialogului;
- adresa la care se derulează dialogul;
- limba sau limbile în care se va derula dialogul.
b) etapa dialogului cu candidaţii selectaţi, în vederea identificării soluţiei/
soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi pe baza
căreia/cărora se vor depune ofertele finale;
Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita în etapa a doua un număr de can-
didaţi cel puţin egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare.
În cazul în care numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autori-
tatea contractantă are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire numai
cu acel candidat/acei candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solicitate și a
anula procedura, în condiţiile legii.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a invita în etapa a doua un operator
economic care nu a depus o solicitare de participare în prima etapă sau nu a îndeplinit
criteriile de calificare şi selecţie.
Autoritatea contractantă desfăşoară etapa dialogului cu fiecare candidat selectat
în parte, în scopul identificării şi definirii celor mai bune mijloace pentru satisfacerea
necesităţilor sale. În cadrul dialogului autoritatea contractantă şi candidaţii selectaţi
pot discuta toate aspectele referitoare la achiziţie.
Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura respec-
tarea principiului tratamentului egal faţă de toţi candidaţii şi de a nu furniza infor-
maţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre candidaţi
un avantaj în raport cu ceilalţi.
Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri
cu fiecare candidat selectat, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul
identificării soluţiilor/opţiunilor referitoare la aspectele tehnice, financiare, proble-
mele legate de cadrul juridic şi orice alte elemente ale contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru care urmează să fie atribuit.
La sfârşitul fiecărei întâlniri, comisia de evaluare are obligaţia consemnării
problemelor discutate şi aspectelor convenite într-un proces-verbal de şedinţă.
Identificarea soluţiilor/opţiunilor se structurează în funcţie de necesităţile,
obiectivele şi constrângerile autorităţii contractante, astfel cum au fost acestea
evidenţiate în documentaţia descriptivă.
92 Achizițiile publice
Pe baza acestor obiective, autoritatea contractantă poate decide după fiecare fază să
înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare
încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul de parteneri prin încetarea
anumitor contracte individuale, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi menţionat
în documentaţia de atribuire aceste posibilităţi, precum şi condiţiile aplicării acestora.
În cazul parteneriatului pentru inovare încheiat cu mai mulţi parteneri, autoritatea
contractantă are obligaţia de a nu dezvălui celorlalţi parteneri soluţiile propuse sau
alte informaţii confidenţiale comunicate de un partener în cadrul parteneriatului, fără
acordul acestuia.
Autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi toate ofertele
ulterioare depuse de aceştia, cu excepţia ofertelor finale, în vederea îmbunătăţirii
conţinutului acestora.
Cerinţele minime stabilite de autoritatea contractantă, criteriul de atribuire şi
factorii de evaluare nu pot face obiect al negocierilor.
Pe durata negocierilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura respec-
tarea principiului tratamentului egal faţă de toţi ofertanţii şi de a nu furniza infor-
maţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre ofertanţi
un avantaj în raport cu ceilalţi.
Autoritatea contractantă informează în scris toţi ofertanţii ale căror oferte nu au
fost eliminate din competiţie în legătură cu orice modificări ale specificaţiilor tehnice
sau ale altor documente ale achiziţiei, cu excepţia prevederilor referitoare la cerinţele
minime stabilite de autoritatea contractantă, care nu pot fi modificate.
În urma modificărilor autoritatea contractantă acordă o perioadă suficientă
ofertanţilor pentru modificarea ofertelor şi retransmiterea ofertelor modificate, dacă
este cazul.
Autoritatea contractantă are dreptul de a desfăşura negocierile în runde succesive,
cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate. Reducerea
numărului de oferte se realizează numai pe baza factorilor de evaluare stabiliţi prin
anunţul de participare sau alt document al achiziţiei. Aplicarea opţiunii de a reduce
ofertele trebuie indicată de autoritatea contractantă în cadrul anunţului de participare
sau al altui document al achiziţiei.
Autoritatea contractantă se asigură că structura parteneriatului şi, în special,
durata şi valoarea diferitelor faze ale acestuia reflectă gradul de inovaţie al soluţiei
propuse şi succesiunea activităţilor de cercetare şi inovare necesare pentru dezvol-
tarea unei soluţii inovatoare care nu este disponibilă pe piaţă.
Criteriul de atribuire utilizat în cazul parteneriatului pentru inovare este cel mai
bun raport calitate-preţ.
6.1. Definiție
Negocierea fără publicare prealabilă este acea procedură de atribuire în care, în
anumite situații prevăzute de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul de
achiziţii publice/acordul-cadru de lucrări, de produse sau de servicii fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare.
Iniţierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă se realizează prin trans-
miterea unei invitaţii de participare la negocieri, însoţită de documentaţia de atribuire,
către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulţi operatori economici.
1
Art. 63 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică 101
Pe baza evaluării calitative a fiecărui proiect, juriul stabileşte clasamentul
proiectelor, precum şi observaţiile şi aspectele care ar trebui clarificate, într-un raport
semnat de toţi membrii juriului.
Candidaţii pot fi invitaţi, dacă este necesar, să răspundă întrebărilor consemnate în
raportul întocmit de juriu, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele.
În situaţia în care concursul de soluţii este organizat cu premii sau plăţi acordate
participanţilor, autoritatea contractantă acordă participanţilor premii sau plăţi în
conformitate cu prevederile documentaţiei de concurs, pe baza clasamentului
proiectelor întocmit de juriu. Premiile sau plăţile acordate participanţilor se reflectă
ca o cheltuială de aceeaşi natură cu achiziţia sau vor fi reflectate în poziţie distinctă
în bugetul şi, respectiv, contul de execuţie al autorităţii contractante.
Juriul are obligaţia de a redacta un proces-verbal complet al dialogului dintre
membrii juriului şi candidaţi.
Autoritatea contractantă care a organizat un concurs de soluţii transmite spre
publicare în SEAP un anunţ cu privire la rezultatele concursului.
1
Licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, negocierea competitivă, dialogul competitiv, parte-
neriatul pentru inovare, negocierea fără publicare prealabilă, concursul de soluţii.
2
Pragul valoric este de 3.506.625 lei.
3
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 anunţul de intenţie valabil în mod
continuu este „anunţul de intenţie publicat de autoritatea contractantă ca modalitate de iniţiere
a unei proceduri de atribuire pentru achiziţia de servicii sociale ori alte servicii specifice,
prevăzute în anexa nr. 2, alternativă anunţului de participare, în cuprinsul căruia se face
referire în mod specific la categoriile de servicii care fac obiectul contractelor care urmează să
fie atribuite, se indică faptul că respectivele contracte sunt atribuite fără publicarea ulterioară a
unui anunţ de participare şi se invită operatorii economici interesaţi să îşi exprime în scris
interesul pentru participarea la procedura de atribuire”.
102 Achizițiile publice
9.1. Caracterizare
Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru
şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice prin aplicarea
unei proceduri simplificate în situația în care valoare estimată a contractului de
achiziție publică este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7
1
Potrivit art. 112 din Legea nr. 98/2016, este vorba de serviciile cu codurile CPV
75121000-0, 75122000-7, 75123000-4, 79622000-0, 79624000-4, 79625000-1, 80110000-8,
80300000-7, 80420000-4, 80430000-7, 80511000- 9, 80520000-5, 80590000-6, cuprinse între
85000000-9 la 85323000-9, 92500000- 6, 92600000-7, 98133000-4, 98133110-8.
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică 103
alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și mai mare sau egală cu pragurile prevăzute de art. 7
alin. (5) din aceeași lege1:
a) între 450.200 lei și 25.013.925 lei pentru lucrări;
b) între 135.060 lei și 649.895 lei, pentru produse şi de servicii;
c) între 135.060 lei și 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acor-
durile-cadru de produse şi de servicii atribuite de autorităţile contractante locale, aşa
cum sunt acestea definite la art. 23 din Legea administraţiei publice locale
nr. 215/2001, precum şi de cele aflate în subordinea acestora;
d) între 135.060 lei și 3.506.625 lei pentru servicii sociale şi alte servicii speci-
fice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016.
Procedura simplificată se iniţiază prin publicarea în SEAP2 a unei anunţ de parti-
cipare simplificat, însoţit de documentaţia de atribuire aferentă.
Autoritatea contractantă poate decide desfăşurarea procedurii simplificate:
a) fie într-o etapă; în acest caz, autoritatea contractantă are dreptul de a decide
organizarea unei etape finale de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a
preciza această decizie în anunţul de participare simplificat şi în documentaţia de
atribuire;
b) fie în mai multe etape care presupun atât selecţia candidaţilor, cât şi negocierea
şi evaluarea ofertelor.
În cazul în care procedura simplificată se desfășoară în mai multe etape, intervin
următoarele particularități:
- acest aspect este precizat în anunţul de participare simplificat;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite anunţul de participare
simplificat, spre publicare în SEAP, cu cel puţin 10 zile înainte de data-limită pentru
depunerea solicitărilor de participare;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite simultan, tuturor candidaţilor
selectaţi, o invitaţie de participare la etapa a doua;
- în etapa a doua, perioada minimă între data transmiterii invitaţiei de participare
şi data-limită de depunere a ofertelor este de cel puţin 10 zile; în cazul în care se are
în vedere atribuirea unui contract de achiziţie publică de produse de complexitate
redusă, perioada minimă este de cel puţin 6 zile.
Anunţul de participare simplificat conţine următoarele informaţii:
a) denumirea, adresa, numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail ale autorităţii
contractante;
b) dacă este cazul, se precizează dacă urmează să fie încheiat un acord-cadru;
c) denumirea produselor/serviciilor/lucrărilor care urmează să fie furnizate/
prestate/executate şi codul/codurile CVP;
d) cantitatea de produse care trebuie furnizată;
e) termenul limită de primire a ofertelor;
f) adresa la care se transmit ofertele;
1
Sub pragurile prevăzute de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se va aplica achiziția
directă. A se vedea infra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 3-a.
2
Sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP.
104 Achizițiile publice
§1. Caracterizare
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau
lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică
decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016:
- 135.060 lei, pentru produse și servicii;
- 450.200 lei, pentru lucrări.
Achiziţia directă se realizează pe bază de document justificativ.
Angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziţiei directe
poate lua forma unui contract de achiziţie publică sau, după caz, a unui document
fiscal ori a unei comenzi, inclusiv în cazul achiziţiilor iniţiate prin intermediul
instrumentelor de plată ce permit posesorului să le utilizeze în relaţia cu comercianţii
în vederea efectuării de plăţi, fără numerar, pentru achiziţionarea de produse, servicii
şi/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardu-
rile de plată şi/sau portofele electronice.
§2. Procedura
Secțiunea 1. Acordul-cadru
§1. Definiție
Acordul-cadru este definit de lege1 ca fiind acordul încheiat în formă scrisă între
una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici
care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de
achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea
ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere.
1
Art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
2
Pentru dezvoltări, a se vedea supra Titlul II, Capitolul V.
108 Achizițiile publice
§1. Definiție
Sistemul dinamic de achiziţii este acel proces de achiziţie organizat în integra-
litate prin mijloace electronice şi deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate,
oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie, pentru
Instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică 113
achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac
necesităţile autorităţii contractante.
§2. Termene
Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta următoarele termene:
a) perioada minimă pentru depunerea solicitărilor de participare este de 30 de zile
de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare;
b) perioada minimă pentru depunerea ofertelor este de 10 zile de la data transmi-
terii invitaţiei de depunere a ofertelor.
Din momentul transmiterii invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii
pentru prima achiziţie specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii nu se mai
aplică alte termene pentru depunerea solicitărilor de participare.
§3. Caracterizare
Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza un sistem dinamic de achiziţii
pentru achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici generale disponibile pe piaţă
satisfac necesităţile autorităţii contractante.
Sistemul dinamic de achiziţii este organizat şi funcţionează în integralitate ca un
proces electronic şi este deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate, oricărui
operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie.
Sistemul dinamic de achiziţii poate fi împărţit pe categorii de produse, lucrări sau
servicii care sunt definite în mod obiectiv, pe baza caracteristicilor achiziţiilor care
urmează a fi realizate în cadrul categoriei în cauză, caracteristici care pot include
referinţe la dimensiunea maximă admisibilă a contractelor subsecvente specifice sau la
o anumită zonă geografică în care contractele subsecvente specifice vor fi executate.
Pentru efectuarea unei achiziţii în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, auto-
ritatea contractantă aplică regulile licitaţiei restrânse, precum şi regulile specifice
acestei modalități.
Toţi candidaţii care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie sunt admişi în
sistem, autoritatea contractantă neavând dreptul de a limita numărul de candidaţi care
vor fi admişi în cadrul sistemului.
Toate comunicările în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii se realizează
exclusiv prin mijloace electronice.
La atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, autoritatea
contractantă are următoarele obligaţii:
a) de a publica un anunţ de participare în care se precizează în mod clar faptul că
pentru atribuirea contractului/contractelor de achiziţie publică se utilizează un sistem
dinamic de achiziţii;
b) de a indica în documentele achiziţiei cel puţin natura şi cantitatea estimată a
achiziţiilor avute în vedere, precum şi toate informaţiile necesare privind sistemul
dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la modul de funcţionare a acestuia, echipa-
mentele electronice utilizate şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare;
c) de a indica orice împărţire pe categorii de produse, lucrări sau servicii şi
caracteristicile care le definesc;
114 Achizițiile publice
§1. Definiție
Licitația electronică este acel proces repetitiv desfăşurat prin mijloace electronice
după o evaluare iniţială completă a ofertelor, în cadrul căruia ofertanţii au posibilitatea
de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte valori ale unor elemente ale
ofertei, care permite clasificarea ofertelor prin metode automate de evaluare.
§2. Situații
Autoritatea contractantă poate să utilizeze licitaţia electronică în următoarele
situaţii şi numai dacă conţinutul documentelor achiziţiei, în special specificaţiile
tehnice, pot fi stabilite în mod precis:
Instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică 115
a) ca o etapă finală a procedurii de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere
competitivă sau procedură simplificată1;
b) la reluarea competiţiei dintre operatorii economici parte la un acord-cadru2;
c) la depunerea ofertelor în vederea atribuirii unui contract de achiziţie publică în
cadrul unui sistem dinamic de achiziţii3.
Licitaţia electronică nu poate fi utilizată pentru atribuirea contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru de servicii şi de lucrări care au incluse în obiectul acestora
prestaţii intelectuale, întrucât acestea nu pot fi clasificate prin metode de evaluare
automată. Categoriile de contracte pentru a căror atribuire nu poate fi utilizată
licitaţia electronică sunt prevăzute în anexa la Normele metodologice aprobate prin
H.G. nr. 395/20164.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu
licitaţia electronică astfel încât:
- să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa;
- să modifice obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, astfel
cum a fost acesta prevăzut în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.
Criteriile de atribuire în cazul licitației electronice sunt stabilite:
a) exclusiv pe preţuri, în cazul în care contractul este atribuit pe baza criteriului de
atribuire al preţului cel mai scăzut;
b) pe preţuri şi/sau pe noile valori ale elementelor ofertelor indicate în documen-
tele achiziţiei, în cazul în care contractul este atribuit pe baza criteriului de atribuire
cel mai bun raport calitate-preţ sau al costului cel mai scăzut.
§3. Procedură
1. Înainte de începerea licitaţiei electronice, autoritatea contractantă are obligaţia
de a realiza o evaluare iniţială integrală a ofertelor, în conformitate cu criteriul de
atribuire şi factorii de evaluare stabiliţi prin documentele achiziţiei.
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 2-a.
2
A se vedea supra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea 1.
3
A se vedea supra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea a 2-a.
4
Servicii de contabilitate şi de consultanţă fiscală, servicii de studii, servicii de consultanţă
în afaceri, servicii de dezvoltare de software, servicii de arhitectură şi inginerie, servicii de
cercetare şi dezvoltare, servicii juridice.
116 Achizițiile publice
1
Formatele-standard sunt stabilite în temeiul dispoziţiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de
abrogare a Directivei 2004/18/CE.
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 121
Anunţurile de intenție nu pot fi publicate la nivel naţional înainte de data
publicării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepţie, publicarea
la nivel naţional a anunţurilor de intenție este permisă atunci când autoritatea con-
tractantă nu a fost notificată de către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene cu
privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor transmise
spre publicare în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii de către Oficiul
pentru Publicaţii al Uniunii Europene a anunţului transmis spre publicare.
Anunţurile de intenție publicate la nivel naţional nu trebuie să conţină alte
informaţii faţă de cele existente în anunţurile corespunzătoare publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi trebuie să menţioneze data transmiterii către Oficiul
pentru Publicaţii al Uniunii Europene.
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul II, Secțiunea 1.
2
Formatele-standard sunt stabilite în temeiul dispoziţiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de
abrogare a Directivei 2004/18/CE.
122 Achizițiile publice
1
Formatele-standard sunt stabilite în temeiul dispoziţiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de
abrogare a Directivei 2004/18/CE.
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 123
Anunţurile de atribuire publicate la nivel naţional nu trebuie să conţină alte
informaţii faţă de cele existente în anunţurile corespunzătoare publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi trebuie să menţioneze data transmiterii către Oficiul
pentru Publicaţii al Uniunii Europene.
1
Pragul valoric de 648.288 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de
produse şi de servicii.
124 Achizițiile publice
1
Situații prevăzute de art. 150 alin. (3) sau (5) din Legea nr. 98/2016.
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 125
Autoritatea contractantă prelungeşte perioada stabilită în anunţul de participare
sau în documentele achiziţiei pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare,
în următoarele cazuri:
a) în cazul în care, din orice motiv, informațiile suplimentare sau răspunsul auto-
rităţii contractante la solicitarea de clarificări nu sunt transmise în termenele prevă-
zute art. 161 din Legea nr. 98/20161, deşi clarificările sau informaţiile suplimentare
au fost solicitate de operatorul economic în termenul prevăzut în anunţul de partici-
pare/simplificat/de concurs;
b) în cazul în care se modifică semnificativ documentele achiziţiei.
Durata acestei prelungiri este proporţională cu volumul şi complexitatea infor-
maţiilor transmise prin clarificări, a informaţiilor suplimentare sau a modificărilor
aduse documentelor achiziţiei.
Autoritatea contractantă nu are obligaţia de a prelungi perioada pentru depu-
nerea ofertelor, în cazul în care solicitarea de clarificări sau informaţii suplimentare
nu a fost transmisă în timp util sau informaţiile transmise de autoritatea contractantă
sunt nesemnificative în ceea ce priveşte elaborarea ofertelor.
1
Art. 161 din Legea nr. 98/2016 prevede: „În măsura în care solicitările de clarificări sau
informaţii suplimentare au fost adresate în termenul prevăzut în anunţul de participare/de
concurs, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel
puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de
autoritatea contractantă, prevăzute la art. 74 alin. (3) şi art. 79 alin. (5), înainte de termenul
stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare”.
126 Achizițiile publice
1
A se vedea, pentru dezvoltări, infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 10-a.
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 127
c) informaţiile care vor fi puse la dispoziţia ofertanţilor pe parcursul licitaţiei
electronice şi, după caz, momentul la care aceste informaţii vor fi disponibile;
d) informaţiile relevante privind procesul licitaţiei electronice;
e) condiţiile în care ofertanţii vor avea dreptul să liciteze, cu referire în special la
diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor oferte;
f) diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor
oferte; informaţiile relevante privind echipamentele electronice utilizate, precum şi
modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare.
Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă
cerințe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu
sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesi-
tăţii autorităţii contractante.
Documentul descriptiv cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin o descriere a
necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor autorităţii contractante, pe baza cărora se
vor derula negocierile/dialogul/parteneriatul pentru inovare, precum şi cerinţele
minime de ordin tehnic, sau de performanţă/funcţionalitate minime, ce trebuie înde-
plinite de fiecare ofertă/soluţie preliminară pentru a fi admisă la faza următoare.
În cazul procedurii de dialog competitiv, documentaţia descriptivă va conţine şi
posibilitatea acordării de prime care vor fi acordate participanţilor la dialog, precum
şi valoarea acestora. Primele se stabilesc în limita bugetului disponibil al autorităţii
contractante şi în funcţie de cheltuielile specifice implicate de participarea la dialog,
valoarea totală a primelor respective neputând depăşi 2% din valoarea estimată a
contractului care urmează să fie atribuit. Este exceptat de la acordarea primelor
operatorul economic a cărui ofertă este, în final, declarată câştigătoare.
3.1. Caracterizare
Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc
caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul
achiziţiei.
Aceste caracteristici pot, de asemenea, să vizeze procesul sau metoda specifică
de execuţie a lucrărilor, fabricaţie a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau
un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora, chiar dacă
aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al produselor, lucrărilor sau
serviciilor care urmează să fie achiziţionate, dar cu condiţia ca aceste caracteristici să
aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi să fie
proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia.
Prin specificaţiile tehnice se poate de asemenea stabili dacă se solicită transferul
drepturilor de proprietate intelectuală.
Pentru toate achiziţiile destinate utilizării de către persoane fizice, indiferent dacă
este vorba de publicul larg sau de personalul autorităţii contractante, specificaţiile
1
Acest termen poate fi extins la maximum 20 zile lucrătoare, pentru efectuarea verifi-
cărilor necesare potrivit legii.
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 129
tehnice se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de accesibilitate ale
persoanelor cu dizabilităţi sau de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de
utilizatori, cu excepţia cazurilor temeinic justificate.
În cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt
introduse cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în
ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau con-
ceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele
obligatorii astfel introduse.
Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal
la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole
nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.
1
Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie
2008 a fost publicat în JOUE L 2018/30 din 13 august 2008 (a se vedea http://eur-lex.
europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:218:0030:0047:ro:PDF).
132 Achizițiile publice
1
Estre vorba despre reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor
de muncă stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională,
prin acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în aceste
domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie publică sau să
indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate
privind reglementările respective [art. 51 alin. (1) din Legea nr. 98/2016].
136 Achizițiile publice
sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care au interese
comune de natură personală, financiară sau economică sau de orice altă natură.
Înainte de excluderea unui operator economic pe acest temei, autoritatea
contractantă solicită în scris Consiliului Concurenţei punctul de vedere cu privire la
indiciile identificate care vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu
procedura de atribuire în cauză. Autoritatea contractantă are obligaţia furnizării
tuturor informaţiilor solicitate de Consiliul Concurenţei, în vederea formulării
punctului de vedere.
e) se află într-o situaţie de conflict de interese în cadrul sau în legătură cu proce-
dura în cauză, iar această situaţie nu poate fi remediată în mod efectiv prin alte
măsuri mai puţin severe;
f) participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea procedurii de
atribuire a condus la o distorsionare a concurenţei, iar această situaţie nu poate fi
remediată prin alte măsuri mai puţin severe;
g) operatorul economic şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale
ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii
sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au
dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte
sancţiuni comparabile;
Se consideră „încălcări grave ale obligaţiilor contractuale”, cu titlu exemplificativ,
neexecutarea obligaţiilor privind livrarea produselor sau serviciilor, livrarea unor
produse sau servicii care prezintă neconformităţi majore care le fac improprii utili-
zării conform destinaţiei avute în vedere de autoritatea contractantă sau un compor-
tament necorespunzător care creează îndoieli serioase cu privire la credibilitatea
operatorului economic.
h) operatorul economic s-a făcut vinovat de declaraţii false în conţinutul informa-
ţiilor transmise la solicitarea autorităţii contractante în scopul verificării absenţei
motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, nu a
prezentat aceste informaţii sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative
solicitate;
i) operatorul economic a încercat să influenţeze în mod nelegal procesul deci-
zional al autorităţii contractante, să obţină informaţii confidenţiale care i-ar putea
conferi avantaje nejustificate în cadrul procedurii de atribuire sau a furnizat din
neglijenţă informaţii eronate care pot avea o influenţă semnificativă asupra deciziilor
autorităţii contractante privind excluderea din procedura de atribuire a respectivului
operator economic, selectarea acestuia sau atribuirea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru către respectivul operator economic.
2.1. Caracterizare
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire
numai criterii de capacitate referitoare la:
a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
b) situaţia economică şi financiară;
c) capacitatea tehnică şi profesională.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor economici alte
cerinţe de capacitate privind participarea la procedura de atribuire faţă de cele
menționate mai sus.
Autoritatea contractantă stabileşte numai cerinţe de participare care sunt
necesare şi adecvate pentru a asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică
şi financiară şi competenţele tehnice şi profesionale pentru a executa contractul de
achiziţie publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili cerinţe de participare pentru
subcontractanţii propuşi de ofertant/candidat în ofertă sau solicitarea de participare,
dar ia în considerare capacitatea tehnică şi profesională a subcontractanţilor propuşi
pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt
prezentate documente relevante în acest sens.
Toate cerinţele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să
aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi să fie
proporţionale prin raportare la obiectul acestuia.
Atunci când intenţionează să atribuie un contract de achiziţie publică/acord-cadru
pe loturi, autoritatea contractantă aplică cerinţele privind capacitatea prin rapor-
tare la fiecare lot în parte. Prin excepţie, autoritatea contractantă poate stabili
cerinţele privind nivelul cifrei de afaceri minime anuale, precum şi cerinţele privind
capacitatea tehnică şi profesională prin raportare la grupuri de loturi, în cazul în care
este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiaşi ofertant, iar contractele pentru
acestea trebuie executate în acelaşi timp.
Criteriile privind capacitatea şi cerinţele minime solicitate pentru îndeplinirea
acestora, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în anunţul
de participare.
În cazul în care mai mulţi operatori economici participă în comun la procedura de
atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională se
demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar
autoritatea contractantă poate solicita ca aceştia să răspundă în mod solidar pentru
executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 139
2.2. Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să
prezinte documente relevante care să dovedească forma de înregistrare şi, după caz,
de atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional, în conformitate cu
cerinţele legale din ţara în care este stabilit operatorul economic.
În procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii, în cazul
în care este necesar ca operatorii economici să deţină o autorizaţie specială sau să fie
membri ai unei anumite organizaţii pentru a putea presta serviciile în cauză în statul
de origine, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita acestora să demonstreze
că deţin o astfel de autorizaţie sau că sunt membri ai unei astfel de organizaţii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului/candidatului să
transmită informaţii şi documente relevante referitoare la capacitatea tehnică şi
profesională a subcontractanţilor propuşi, cu privire la partea/părţile din contract pe
care aceştia urmează să le îndeplinească efectiv. În cazul în care din aceste informaţii
şi documentele nu rezultă că subcontractantul propus are capacitatea tehnică şi
profesională necesară pentru partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le
îndeplinească efectiv, autoritatea contractantă respinge subcontractantul propus şi
solicită ofertantului/candidatului înlocuirea acestuia şi prezentarea unui alt subcon-
tractant propus care să aibă capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru
partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le îndeplinească efectiv.
1
În legătură cu această cerință, Agenția Națională pentru Achiziții Publice a emis Instruc-
ţiunea nr. 1/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din
Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8)
din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale (M.Of. nr. 32 din 11 ianuarie 2017). Așa
cum rezultă din preambul, aceste instrucțiuni au drept scop elaborarea unor „îndrumări privind
modalitatea în care pot fi stabilite şi utilizate cerinţe referitoare la studiile, pregătirea profesio-
nală şi/sau calificarea personalului, fie în procesul de calificare şi selecţie a operatorilor
economici ce participă la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale,
fie ca parte a condiţiilor de implementare a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi
atribuit/încheiat, în acest din urmă caz existând posibilitatea formulării unor factori de
evaluare asociaţi modului de organizare, calificarea şi/sau experienţa experţilor ce vor realiza
efectiv activităţile ce fac obiectul respectivului contract”.
142 Achizițiile publice
§1. Caracterizare
Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale sau administrative privind preţul
anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea
mai avantajoasă din punct de vedere economic. Autoritatea contractantă stabileşte
oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de
atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei.
Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic,
autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de
atribuire:
a) preţul cel mai scăzut;
b) costul cel mai scăzut;
c) cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost.
Autoritatea contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în
situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a
contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.
Observăm că prin această prevedere recentă1 legiuitorul a stabilit că regula în materie
este reprezentată de criteriul costului cel mai scăzut sau de criteriul cel mai bun
raport calitate-preţ/calitate-cost, în timp ce criteriul preţul cel mai scăzut a devenit o
excepție.
1
Această prevedere a fost introdusă prin O.U.G. nr. 45/2018 care a completat alin. (3) al
art. 187 cu un nou alin. (31).
144 Achizițiile publice
1
În acest sens, pentru stabilirea ratei de actualizare utilizate pentru calcularea costurilor pe
ciclul de viaţă al achiziţiei, s-a adoptat Metodologia de calcul al ratei de actualizare ce va fi
utilizată la atribuirea contractelor de achiziţie publică, aprobată prin Ordinul nr. 842/2016 al
Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (M.Of. nr. 1022 din 19 decembrie 2016).
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 145
În cazul în care autoritatea contractantă evaluează costurile folosind o abordare pe
baza costului pe parcursul ciclului de viaţă, aceasta indică în documentele achiziţiei
datele care trebuie furnizate de către ofertanţi, precum şi metoda pe care autoritatea
contractantă urmează să o utilizeze pentru a stabili costurile pe parcursul ciclului de
viaţă pe baza datelor respective.
Metoda utilizată de autoritatea contractantă pentru evaluarea costurilor determi-
nate de efectele externe asupra mediului trebuie să îndeplinească în mod cumulativ
următoarele condiţii:
a) se bazează pe criterii nediscriminatorii şi verificabile în mod obiectiv; în
special, în cazul în care nu a fost stabilită în vederea aplicării repetate sau continue,
nu favorizează sau dezavantajează în mod nejustificat anumiţi operatori economici;
b) este accesibilă tuturor părţilor interesate;
c) datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori
economici care dau dovadă de o diligenţă obişnuită, inclusiv de operatori economici
din ţări terţe care sunt parte a Acordului privind Achiziţiile Publice al Organizaţiei
Mondiale a Comerţului, sau la alte acorduri internaţionale în cadrul cărora Uniunea
şi-a asumat obligaţii.
În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe parcursul
ciclului de viaţă a devenit obligatorie printr-un act normativ adoptat la nivelul
Uniunii Europene, respectiva metodă comună se aplică pentru evaluarea costurilor pe
parcursul ciclului de viaţă.
aceşti factori nu fac parte din substanţa materială a produselor, serviciilor sau
lucrărilor respective.
Autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu:
a) procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a lucrărilor,
produselor sau serviciilor;
b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor, produ-
selor sau serviciilor.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să
conducă la o libertate de apreciere nelimitată. În acest sens, factorii de evaluare
utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între
operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă
a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare.
Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informa-
ţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi.
Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei ponderea relativă
pe care o acordă fiecărui factor de evaluare ce va fi aplicat pentru determinarea
ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în
care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este determinată prin
aplicarea criteriului preţului cel mai scăzut.
Ponderile relative pot fi exprimate ca intervale valorice.
În cazul în care stabilirea unei ponderi nu este posibilă din motive obiective,
autoritatea contractantă indică factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a
importanţei.
§1. Caracterizare
Garanţia de bună execuţie a contractului se constituie de către contractant în
scopul asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în
perioada convenită a contractului de achiziţie publică.
În cazul atribuirii prin achiziție directă a unui contract de furnizare sau de servicii,
cu excepţia serviciilor de proiectare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu
solicita contractantului constituirea garanţiei de bună execuţie.
Garanţia de bună execuţie se constituie în maxim 15 zile de la data semnării
contractului de achiziţie publică.
Autoritatea contractantă stabileşte valoarea garanţiei de bună execuţie prin rapor-
tare la complexitatea contractului de achiziţie publică care urmează a fi executat, care
însă nu trebuie să depăşească 10% din preţul contractului, fără TVA.
§2. E-Certis
E-Certis1 este sistemul electronic implementat şi administrat de Comisia Europeană
cuprinzând informaţii privind certificate şi alte documente justificative solicitate în
mod obişnuit de autorităţile contractante în cadrul procedurilor de atribuire.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice pune la dispoziţia Comisiei Europene
şi actualizează în e-Certis lista completă a bazelor de date care conţin informaţii
relevante privind operatorii economici stabiliţi în România.
Pentru a facilita procedurile de atribuire transfrontaliere, Agenția Națională pentru
Achiziții Publice se asigură că informaţiile privind certificatele şi alte forme de
documente justificative introduse în e-Certis sunt actualizate în permanenţă.
1
(http://ec.europa.eu/markt/ecertis/login.do)
152 Achizițiile publice
1
Aceste situații sunt prevăzute de art. 60 din Legea nr. 98/2016.
2
M.Of. nr. 621 din 2 octombrie 2010.
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 159
c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal.
În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare sau unul
dintre experţii cooptaţi constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, atunci
acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenţa comisiei
respective cu o altă persoană.
Situaţiile privind conflictul de interese pot fi sesizate autorităţii contractante şi de
către terţi. În cazul în care sunt sesizate astfel de situaţii, autoritatea contractantă are
obligaţia de a verifica cele semnalate şi, dacă este cazul, de a adopta măsurile
necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui
conflict de interese.
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 6-a.
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 163
g) în urma verificărilor se constată că oferta are un preţ/cost neobişnuit de scăzut
pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura
îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de
sarcini;
h) oferta este depusă cu nerespectarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. d) şi e) din
Legea nr. 98/2016 1 , raportat la data-limită stabilită pentru depunerea cererilor de
participare/ofertelor şi/sau oricând pe parcursul evaluării acestora;
i) ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei şi a garanţiei
de participare;
j) oferta şi documentele care o însoţesc nu sunt semnate cu semnătură electronică
extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certifi-
care acreditat;
k) în cazul în care unei oferte îi lipseşte una din cele două componente: propu-
nerea financiară, propunerea tehnică.
Oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:
a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini;
b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit
autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident
dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a fost informat cu privire
la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective.
c) conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei
concurenţe şi care nu pot fi justificate;
d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce
ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de
la legislaţia incidentă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice;
e) în cadrul unei proceduri de atribuire pentru care s-a prevăzut defalcarea pe
loturi, oferta este prezentată fără a se realiza distincţia pe loturile ofertate, din acest
motiv devenind imposibilă aplicarea criteriului de atribuire pentru fiecare lot în parte.
Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi
evaluării reprezintă oferte admisibile.
1
Art. 60. (1) Reprezintă situații potențial generatoare de conflict de interese orice situații
care ar putea duce la apariția unui conflict de interese în sensul art. 59, cum ar fi urmă-
toarele, reglementate cu titlu exemplificativ:
(…) d) situația în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontrac-
tantul propus/terțul susținător are drept membri în cadrul consiliului de administrație/orga-
nului de conducere sau de supervizare și/sau are acționari ori asociați semnificativi persoane
care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații
comerciale cu persoane cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al
furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire;
e) situația în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane
desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la
gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații comerciale cu persoane cu funcții de decizie
în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în
procedura de atribuire.
164 Achizițiile publice
6. În cazul în care criteriul utilizat este „preţul cel mai scăzut”, clasamentul
ofertelor se stabileşte prin ordonarea crescătoare a preţurilor respective, oferta
câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu preţul cel mai scăzut.
În cazul în care două sau mai multe oferte sunt situate pe primul loc, autoritatea
contractantă solicită ofertanţilor o nouă propunere financiară, iar contractul va fi
atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut.
În situaţia încheierii unui acord-cadru cu mai mulţi operatori economici, fără
reluarea competiţiei, atunci când două sau mai multe oferte au o valoare totală egală
a propunerii financiare şi sunt clasate pe acelaşi loc, în vederea departajării,
autoritatea contractantă solicită noi propuneri financiare acestora, fără ca acest lucru
să afecteze poziţiile superioare în clasament.
În situaţia încheierii unui acord-cadru cu mai mulţi operatori economici, cu
reluarea competiţiei, atunci când două sau mai multe oferte au aceeaşi valoare totală
a propunerii financiare şi sunt clasate pe acelaşi loc, autoritatea contractantă
menţionează în fişa de date dacă solicită noi propuneri financiare acestora sau dacă
va încheia acordul-cadru cu toţi operatorii economici clasaţi pe locurile aferente
numărului maxim stabilit în fişa de date şi în anunţul de participare.
În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru se
face pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preţ” sau „cel mai bun raport
calitate-cost”, evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă
în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în
documentaţia de atribuire. În acest caz, se stabileşte clasamentul ofertelor prin
ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câştigătoare fiind cea de pe
primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.
În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru se
face pe baza criteriului „costul cel mai scăzut”, evaluarea ofertelor se realizează prin
acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării
algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire. În acest caz, se stabileşte
clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta
câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.
Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea preţurilor
prevăzute în propunerile financiare ale ofertanţilor se realizează la valoarea fără TVA.
1
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
170 Achizițiile publice
Secțiunea 1. Subcontractarea
1
Această situație nu reprezintă modificare substanţială, aşa cum este aceasta definită la
art. 221 din Legea nr. 98/2016. În această situație valoarea aferentă activităţilor subcontractate
va fi cel mult egală cu valoarea declarată în cadrul ofertei ca fiind subcontractată, la care se
poate adăuga numai ajustarea preţurilor existente în contract, iar obiectul noului contract de
subcontractare nu trebuie să modifice obiectul contractului de subcontractare anterior.
2
În această situație contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanţi pe durata
executării contractului, cu condiţia ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare
substanţială a contractului de achiziţie publică în condiţiile art. 221 din Legea nr. 98/2016.
Această situație nu reprezintă o modificare substanţială, dacă se îndeplinesc următoarele
condiţii cumulative:
a) introducerea unui nou subcontractant nu are impact asupra îndeplinirii criteriilor de
calificare/selecţie sau în privinţa aplicării criteriului de atribuire raportat la momentul evaluării
ofertelor;
b) introducerea unui nou subcontractant nu modifică preţul contractului dintre autoritatea
contractantă şi contractant;
c) introducerea unui nou subcontractant este strict necesară pentru îndeplinirea contrac-
tului de achiziţie publică;
d) prin introducerea unui nou subcontractant nu este schimbat caracterul general al obiec-
tului contractului de achiziţie publică, fapt ce presupune că scopul contractului, precum şi
indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân nemodificaţi.
3
În această situație, în cazul în care un contract de subcontractare este denunţat unila-
teral/reziliat de către una din părţi, contractantul are obligaţia de a prelua partea/părţile din
contract aferente activităţii subcontractate sau de a înlocui acest subcontractant cu un nou
subcontractant.
Executarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru 173
legii1. În această situaţie, contractantul va transmite autorităţii contractante informa-
ţiile privind noii subcontractanți şi va obţine acordul autorităţii contractante în ceea
ce privește implicarea acestora în executarea contractului.
Atunci când înlocuirea sau introducerea unor noi subcontractanţi are loc după
atribuirea contractului, aceştia transmit certificatele şi alte documente necesare
pentru verificarea inexistenţei unor situaţii de excludere şi a resurselor/capabilităţilor
corespunzătoare părţii lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit.
În scopul unei informări complete, autoritatea contractantă are dreptul de a
extinde aplicarea obligaţiei de informare și cu privire la:
a) furnizorii implicaţi în contracte de achiziţii publice de lucrări sau de servicii;
b) subcontractanţii subcontractanţilor contractantului sau subcontractanţii aflaţi pe
niveluri subsecvente ale lanţului de subcontractare.
1
Art. 221-222 din Legea nr. 98/2016.
174 Achizițiile publice
1
Pentru o analiză a motivelor de excludere a se infra vedea Titlul II, Capitolul VII,
Secțiunea a 6-a, §1.
TITLUL III
Achizițiile sectoriale. Particularități
Capitolul I
Entități contractante
1
Gaze şi energie termică, energie electrică, apă, servicii de transport, porturi și aeropor-
turi, servicii poștale, extracţia de petrol şi gaze naturale, prospectarea şi extracţia de cărbune
sau alţi combustibili solizi.
2
Art. 3 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 99/2016 definește „drepturile exclusive sau speciale”
ca fiind acele „drepturi acordate de o autoritate competentă prin orice act legislativ sau act
administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau
mai multe entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o
astfel de activitate”.
182 Achiziţiile sectoriale. Particularități
2. Energie electrică
Sunt considerate activităţi relevante în domeniul energiei electrice:
a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii
publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de energie electrică;
b) livrarea energiei electrice prin reţele de natura celor prevăzute la lit. a).
Livrarea energiei electrice prin reţele destinate furnizării de servicii publice de
către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, nu se consideră a fi
o activitate relevantă, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile următoare:
a) producerea de energie electrică de către entitatea contractantă respectivă are
drept scop desfăşurarea unei alte activităţi decât cele considerate de prezenta lege ca
fiind relevante;
b) livrarea energiei electrice prin reţele publice depinde doar de consumul propriu
al entităţii contractante respective şi nu a depăşit 30% din producţia totală de energie
a entităţii contractante respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul
în curs.
184 Achiziţiile sectoriale. Particularități
3. Apă
Sunt considerate activităţi relevante în domeniul apei:
a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de
servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de apă potabilă;
b) furnizarea de apă potabilă unor reţele de natura celor prevăzute la lit. a).
Legea nr. 99/2016 se aplică şi contractelor sectoriale, acordurilor-cadru sau con-
cursurilor de soluţii atribuite sau organizate de entităţi contractante care desfăşoară o
activitate relevantă în domeniul apei şi care au legătură cu următoarele:
a) proiecte de inginerie hidraulică, irigaţii sau drenare, dacă volumul de apă utilizat
pentru furnizarea de apă potabilă reprezintă mai mult de 20% din volumul total de apă
pus la dispoziţie prin astfel de proiecte sau instalaţii de irigare sau drenare;
b) evacuarea sau tratarea apelor uzate.
Furnizarea apei potabile către reţele destinate furnizării de servicii publice de
către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, nu se consideră a fi
o activitate relevantă, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile următoare:
a) producerea de apă potabilă de către entitatea contractantă respectivă are drept
scop desfăşurarea unei alte activităţi decât cele considerate de prezenta lege ca fiind
relevante;
b) furnizarea apei potabile către reţele publice depinde doar de consumul propriu
al entităţii contractante respective şi nu a depăşit 30% din producţia totală de apă
potabilă a entităţii contractante respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani,
inclusiv anul în curs.
4. Servicii de transport
Este considerată activitate relevantă în domeniul transporturilor punerea la dis-
poziţie sau exploatarea reţelelor destinate furnizării de servicii publice în domeniul
transportului pe calea ferată, cu sisteme automate, cu metroul, tramvaiul, troleibuzul,
autobuzul sau pe cablu.
Se consideră că există o reţea pentru prestarea serviciilor de transport, în cazul în
care condiţiile de operare, care pot viza rutele ce urmează a fi deservite, capacitatea
de transport care urmează să fie asigurată sau frecvenţa serviciului, sunt prestabilite
de o autoritate competentă.
5. Porturi şi aeroporturi
Se consideră activităţi relevante în domeniul porturi şi aeroporturi acele activităţi
care presupun exploatarea unui areal geografic în scopul punerii la dispoziţia trans-
portatorilor aerieni, maritimi sau fluviali, a aeroporturilor şi a porturilor maritime sau
fluviale sau a altor terminale de transport.
6. Servicii poştale
Este considerată activitate relevantă în domeniul poştei, prestarea următoarelor
servicii:
a) servicii poştale, respectiv serviciile constând în colectarea, sortarea, transportul
şi livrarea la destinatari a trimiterilor poştale – corespondenţă, cărţi, cataloage, ziare,
Activităţi relevante 185
periodice, colete poştale conţinând bunuri cu sau fără valoare comercială – indiferent
de greutate;
b) servicii de gestiune a serviciilor de curierat, respectiv serviciile care preced şi
urmează expedierii, inclusiv servicii de gestiune a corespondenţei;
c) servicii privind trimiterile poştale neincluse la lit. a), cum ar fi publicitatea
directă prin corespondenţă, care nu poartă adresă;
Prestarea serviciilor prevăzute la lit. b) şi c) intră în categoria activităţilor rele-
vante numai dacă persoana în cauză prestează şi servicii poştale [lit. a)] şi numai dacă
activitatea de servicii poştale nu este direct expusă concurenţei.
Secțiunea 1. Praguri
a) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate face obiectul Legii nr. 98/2016 privind
achiziţiile publice, contractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 98/2016
privind achiziţiile publice;
b) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate face obiectul Legii nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, contractul se atribuie în confor-
mitate cu Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
c) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate nu intră sub incidenţa Legii nr. 99/2016
privind achizițiile sectoriale şi nici a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice sau
a Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, con-
tractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
TITLUL IV
Achizițiile publice în domeniile apărării
și securității. Particularități
Capitolul I
Domeniul de aplicare
perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a
determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ
de participare. În cazuri de forţă majoră sau în cazuri temeinic motivate, autoritatea
contractantă are dreptul de a emite un ordin de începere a furnizării/prestării/exe-
cutării produselor/serviciilor/lucrărilor concomitent cu iniţierea procedurii de nego-
ciere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
d) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei
restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, dialogului
competitiv sau cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă,
determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei
acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Autoritatea contractantă nu are dreptul de
a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face
faţă situaţiei de urgenţă care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publi-
carea prealabilă a unui anunţ de participare. În cazuri de forţă majoră sau în cazuri
temeinic motivate, autoritatea contractantă are dreptul de a emite un ordin de începere a
furnizării/prestării/executării produselor/serviciilor/lucrărilor concomitent cu iniţierea
procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
e) atunci când, din motive tehnice sau pentru motive legate de protecţia unor
drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi atribuit numai unui
anumit operator economic;
f) pentru serviciile de cercetare şi de dezvoltare;
g) atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul
cercetării ştiinţifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice şi numai
dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc
acoperirea costurilor aferente;
h) atunci când este necesară achiziţionarea de la furnizorul iniţial a unor cantităţi
suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii echipamen-
telor/instalaţiilor livrate anterior şi numai dacă schimbarea furnizorului iniţial ar pune
autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care, datorită caracteris-
ticilor tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatibilităţi sau dificul-
tăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere. Durata unor astfel de contracte, precum
şi cea a contractelor reînnoite nu poate fi mai mare de 5 ani, în afara situaţiilor
excepţionale determinate de luarea în considerare a duratei de viaţă preconizate a
oricăruia dintre articolele, instalaţiile sau sistemele livrate şi dificultăţile tehnice pe
care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza;
i) pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, achiziţia
acestora realizându-se ca urmare a tranzacţiilor de pe piaţa la disponibil;
j) atunci când produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoase de la
un operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile, de la un judecător-sindic
care administrează afacerile unui operator economic în stare de faliment sau lichidare,
printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic în stare de faliment sau
lichidare ori printr-o altă procedură similară cu cele anterioare, reglementată prin lege;
k) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/
adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor
circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în
cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;
Proceduri de atribuire 195
- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vedere
tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente
majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt
strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care
vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale nu depăşeşte
20% din valoarea contractului iniţial; în cazuri temeinic motivate, ordonatorul
principal de credite poate aproba majorarea procentului până la limita maximă de
50% din valoarea contractului iniţial pe baza unei note justificative în care vor fi
precizate motivele care au condus la depăşirea procentului de 20% şi care este parte a
dosarului achiziţiei publice;
l) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea
contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări, respectiv noi servicii care sunt
similare lucrărilor sau serviciilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial şi
numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii
constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul
atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu
ocazia atribuirii respectivului contract;
- contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit printr-o procedură de cerere de
oferte, de licitaţie restrânsă, de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare sau de dialog competitiv;
- valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea
în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior;
- în anunţul/invitaţia de participare la procedura aplicată pentru atribuirea
contractului iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta
pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare, respectiv noi servicii similare
de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul
procedurii respective;
- autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-un interval
care nu poate depăşi 5 ani de la atribuirea contractului iniţial, în afara situaţiilor
excepţionale determinate de luarea în considerare a duratei de viaţă preconizate a
oricăruia dintre articolele, instalaţiile sau sistemele livrate şi dificultăţile tehnice pe
care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza;
m) în cazul contractelor legate de prestarea de servicii de transport aerian şi mari-
tim destinate forţelor armate sau forţelor de securitate mobilizate sau care urmează a
fi mobilizate în afara graniţelor, atunci când autoritatea contractantă trebuie să
achiziţioneze astfel de servicii de la operatorii economici care garantează validitatea
ofertelor lor doar pentru perioade foarte scurte, astfel încât perioadele de aplicare a
licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare,
dialogului competitiv sau cererii de oferte nu pot fi respectate.
3. Cererea de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contrac-
tului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
a) pentru contractul de furnizare: 443.000 euro;
b) pentru contractul de servicii: 443.000 euro;
c) pentru contractul de lucrări: 5.548.000 euro.
196 Achizițiile publice în domeniile apărării și securității. Particularități
Politica de coeziune, denumită și politică regională, este una dintre cele mai
importante politici ale Uniunii Europene. Politica de coeziune reprezintă un
ansamblu de activități care au drept scop reducerea inegalităților regionale și sociale
în Uniunea Europeană1.
Politica regională se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană,
sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea
economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții. În perioada 2014-2020,
au fost alocate 351,8 miliarde euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE –
pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective şi a îndeplinirii diver-
selor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE 2 . Obiectivele politicii
regionale sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale: Fondul european de
dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european
(FSE). Acestea constituie împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF),
Fondurile structurale și de investiții europene (ESI)3.
La 6 august 2014, Comisia Europeană a aprobat Acordul de parteneriat al României
pentru perioada de programare financiară 2014-2020 4 . Acordul de parteneriat, care
include cele 5 fonduri evidențiate (ESI), vizează următoarele provocări şi priorităţile
aferente5:
- promovarea competitivităţii şi a dezvoltării locale, în vederea consolidării
sustenabilităţii operatorilor economici şi a îmbunătăţirii atractivităţii regionale;
- dezvoltarea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi
a numărului de absolvenţi din învăţământul terţiar, oferind totodată soluţii pentru
provocările sociale severe şi combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităţilor
defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
1
L. Hooghe, Cohesion Policy and European Integration: Building Multi-level Governance,
Oxford University Press, 1996, p. 3.
2
Comisia Europeană, Introducere în politica de coeziune a UE 2014-2020, iunie 2014 (a se
vedea http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf).
3
A se vedea (http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment-policy/).
4
Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară 2014-2020
(2014RO16M8PA001.1.2), aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din
6 august 2014 (textul integral al acordului poate fi accesat aici: http://www.fonduri-ue.ro/
files/documente-relevante/acord/Acord_de_Parteneriat_2014-2020_RO.pdf).
5
Comisia Europeană, Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014-2020, p. 1
(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/partnership-agreement-romania-summary-aug2014_ro.pdf)
202 Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Particularităţi
- dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât şi în sectorul trans-
porturilor, în vederea sporirii accesibilităţii regiunilor din România şi a atractivităţii
acestora pentru investitori;
- încurajarea utilizării durabile şi eficiente a resurselor naturale prin promovarea
eficienţei energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecţiei
mediului şi a adaptării la schimbările climatice;
- consolidarea unei administraţii publice moderne şi profesioniste prin intermediul
unei reforme sistemice, orientată către soluţionarea erorilor structurale de guvernanţă.
În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ
22,4 miliarde euro în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune),
la care se adaugă încă 106 milioane euro din Iniţiativa privind ocuparea forţei de
muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din FSE). Fondurile alocate
pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a zonelor rurale vor fi suplimentate cu
8 miliarde euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Alocarea pentru Fondul European pentru Pescuit ŞI Afaceri Maritime (EMFF) se
ridică la aproximativ 168 milioane euro1.
Referitor la accesarea acestor fonduri europene, din perspectiva acestei lucrări,
prezintă interes și se impune a se analiza în continuare modalitățile prin care se
realizează achizițiile publice în această materie.
Înainte de a proceda la o analiză a caracterului specific de realizare a achizițiilor
publice în acest domeniu se impune un scurt comentariu referitor la mecanismele de
accesare a fondurilor europene.
Potrivit legislației specifice2, autoritatea de management elaborează:
- „programul operaţional” pe care îl gestionează, în conformitate cu prevederile
regulamentelor Uniunii Europene incidente domeniului de activitate specific;
- „procedurile pentru gestionarea programului operaţional”, în vederea asigurării
îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin și
- „ghidul solicitantului”, în vederea selectării operaţiunilor din cadrul programului
operaţional gestionat.
Dintre aceste documente, „ghidul solicitantului” 3 prezintă relevanță deosebită,
deoarece acest instrument juridic stabilește în concret criteriile de eligibilitate ale
solicitanților, modul de completare a cererilor de finanțare, verificarea, evaluarea,
selecția și contractarea proiectelor etc. Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate4
„ghidul solicitantului însumează toate elementele și aspectele de natură precon-
tractuală necesare pentru nașterea, desfășurarea, modificarea și stingerea unor
1
Comisia Europeană, Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014-2020, p. 4.
2
Hotărârea nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestio-
nare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii
cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu
modificările și completările ulterioare (M.Of. nr. 488 din 3 iulie 2015).
3
Pentru un exemplu, a se vedea Ghidul solicitantului pentru Programul Operațional Regional
(REGIO) 2014-2020 (https://regio.adrmuntenia.ro/ghidul-general/static/1222).
4
M.V. Cârlan, Procedura achizițiilor publice cu referire specială la cele finanțate din
fonduri europene, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2013, p. 91-92.
Noţiuni generale privind fondurile europene 203
raporturi juridice având ca părți o entitate, de regulă, de drept public și eventualii
beneficiari selectați în baza cererilor de finanțare depuse în vederea obținerii de
finanțări din fonduri structurale sau de coeziune necesare derulării proiectelor la care
s-au angajat prin semnarea contractelor de finanțare”.
După semnarea contractului de finanțare, solicitantul – devenit „beneficiar” –
urmează să utilizeze fondurile europene alocate conform destinației stabilite, iar
achizițiile pe care le realizează vor urma, așa cum vom arăta, un regim juridic stabilit
fie de legislația generală privind achizițiile publice, fie de o procedură competitivă.
Capitolul II
Regimul juridic aplicabil
A. Contract de lucrări
a) contractul este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de
50% din valoarea acestuia, de către o autoritate contractantă;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare de
25.013.925 lei;
c) contractul include una dintre activităţile: lucrări de geniu civil, lucrări de
construcţie pentru spitale, facilităţi destinate activităţilor sportive, recreative şi de
agrement, clădiri ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar şi clădiri
de uz administrativ.
1
Pentru o analiză exhaustivă a domeniului de aplicare, a se vedea supra Titlul II, Capitolul II.
2
Art. 4 din Legea nr. 98/2016.
Regimul juridic aplicabil 205
B. Contract de servicii
a) contractul este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de
50% din valoarea acestuia, de către o autoritate contractantă;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare de
1.000.557 lei;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări (A).
Așadar, în condițiile în care solicitantul/beneficiarul fondurilor europene are
calitatea de „autoritate contractantă” (subiect de drept public) în sensul legii sau
este o entitate juridică fără calitate de „autoritate contractantă” (subiect de drept
privat) care atribuie un contract de lucrări și servicii în condițiile arătate mai sus,
atunci se va aplica regimul juridic general stabilit de Legea nr. 98/2016.
1
Procedura competitivă aplicabilă solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea
contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene, aprobată prin
Ordinul nr. 1284/2016 al ministrului fondurilor europene (M.Of. nr. 618 din 12 august 2016).
206 Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Particularităţi
- „solicitant privat” – entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă care
poate depune o cerere de finanţare/aplicaţie în cadrul programelor finanţate din
fonduri europene, devenind beneficiar privat ulterior semnării contractului de finan-
ţare/acordului.
De asemenea, „partenerul” este definit ca o entitate juridică care participă alături
de beneficiarul privat la desfăşurarea activităţilor din cadrul proiectului.
Articolul 5 din Ordinul nr. 1284/2016 stabilește și categoriile de fonduri cărora le
va fi aplicabilă procedura competitivă, respectiv:
a) fondurile europene structurale şi de investiţii 2014-2020, respectiv Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune,
Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime;
b) mecanismele financiare SEE şi norvegian;
c) Programul de cooperare elveţiano-român (PCER) vizând reducerea disparită-
ţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse – obiectivul 1 al ariei
de concentrare 4 „Îmbunătăţirea mediului înconjurător”.
1. Sunt interzise divizarea în mai multe contracte de valoare mai mică, precum şi
utilizarea unor metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate,
cu scopul de a se încadra sub pragurile prevăzute în lege sau cu scopul de a evita
aplicarea prezentei proceduri.
10. Încadrarea contractelor care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie,
constând în lucrări, servicii sau produse, se stabileşte în funcţie de obiectul principal
al contractului în cauză. Obiectul principal se determină în funcţie de cea mai mare
dintre valorile estimate ale produselor, serviciilor sau lucrărilor respective.
1
Hotărârea nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/
corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la O.U.G. nr. 66/2011
privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea
fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora (M.Of. nr. 481 din
28 iunie 2014).
2
Art. 13 prevede: Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a
angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a
cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin
12 luni de la semnarea contractului de finanţare.
(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite
instanţei anularea contractului de finanţare care a fost încheiat, în cazul încălcării preve-
derilor alin. (1).
Art. 14 prevede: Pe parcursul aplicării procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane
fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita
situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care
există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între
membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul
majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.
Regimul juridic aplicabil 209
O.U.G. nr. 66/2011, acesta va menţiona în nota justificativă de atribuire motivele
pentru care respinge oferta respectivă.
Solicitantul/Beneficiarul privat trebuie să includă în dosarul achiziţiei o declaraţie
pe propria răspundere din care să rezulte că nu a încălcat prevederile referitoare la
conflictul de interese, precum şi declaraţia ofertantului câştigător.
1
Art. 15 prevede: La depunerea ofertei în cadrul unei proceduri de achiziţii, ofertantul
este obligat să depună o declaraţie conform căreia nu se află în conflict de interese, aşa cum
este acesta definit la art. 14.
(1) Dacă apare o situaţie de conflict de interese pe perioada derulării procedurii de
achiziţie, ofertantul are obligaţia să notifice în scris, de îndată, entitatea care a organizat
această procedură şi să ia măsuri pentru înlăturarea situaţiei respective.
Regimul juridic aplicabil 211
costurilor estimate, şi va întocmi în acest scop nota justificativă privind determinarea
valorii estimate.
1
Situațiile prevăzute supra §6, 6.1., pct. II din prezenta secțiune.
212 Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Particularităţi
- denumirea/obiectul şi locul de livrare a produselor/execuţie a lucrărilor/prestare
a serviciilor, după caz;
- tipul şi durata contractului;
- valoarea estimată (se menţionează dacă se poate ajusta preţul contractului);
- data, locul şi ora-limită de depunere a ofertelor;
- eventuale formalităţi care trebuie îndeplinite de operatorii economici în legătură
cu participarea la procedură.
10. În cazul în care există solicitări de clarificare din partea operatorilor economici,
răspunsurile vor fi aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi, res-
pectiv prin trimiterea răspunsului către operatorii care au solicitat specificaţiile tehnice
şi către cei cărora li s-a transmis invitaţie de participare, după caz (aceste clarificări nu
se publică, dacă solicitantul a ales să aplice prevederile pct. 6).
11. În situaţia în care intervin solicitări de clarificare care pot duce la modificări/
ajustări ale specificaţiilor tehnice, solicitantul poate să prelungească termenul de
Regimul juridic aplicabil 213
depunere a ofertelor, astfel încât să asigure timpul necesar pentru elaborarea acestora,
cu respectarea condiţiilor de comunicare prevăzute la pct. 10.
1
Situațiile prevăzute supra §6, 6.1., pct. II din prezenta secțiune.
214 Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Particularităţi
În cazul în care dimensiunea fişierelor ataşate anunţului depăşeşte valorile
menţionate mai sus şi specificaţiile tehnice nu pot fi publicate, beneficiarul privat are
obligaţia de a menţiona în anunţ adresa de la care acestea se pot obţine şi de a
asigura, la cerere, accesul imediat şi neîngrădit la aceste informaţii.
12. Dacă la momentul publicării anunţului aferent unei proceduri cu mai multe
loturi beneficiarul privat previzionează faptul că pentru anumite loturi contractele de
achiziţie vor fi semnate la intervale de timp mai mari de 5 zile calendaristice
(de exemplu: urgenţa în executarea unui contract în raport cu celelalte contracte,
Regimul juridic aplicabil 215
respectarea unui termen asumat legat de proiect etc.), în scopul evitării corecţiei de
5% pentru nepublicarea informaţiilor privind câştigătorii tuturor contractelor, benefi-
ciarul privat poate publica câte un anunţ de achiziţie pentru fiecare lot în parte,
situaţie în care pentru fiecare lot sistemul electronic va vizualiza o procedură
distinctă. Urmând această cale, anunţul nu va mai fi condiţionat de semnarea contrac-
telor aferente celorlalte loturi.
9. În analiza ofertelor se ţine cont de toate cerinţele pe care le-a menţionat solici-
tantul/beneficiarul privat în documentele achiziţiei. Dacă în conţinutul documentului
„Specificaţii tehnice” sunt menţionate şi cerinţe care ţin de verificarea capacităţii
tehnice/financiare a operatorilor economici sau alt tip de cerinţe, acestea vor face
obiectul analizei.
6.3. Contestarea
În situaţia în care un operator economic este nemulţumit de modul în care s-a
desfăşurat procedura competitivă, acesta se poate adresa instanţelor de judecată
competente pentru soluţionarea cauzei. În opinia noastră, în această situație urmează
a se aplica procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
și nu procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Național de
Soluționare a Contestațiilor reglementată de Legea nr. 101/2016.
3. Scopul actului adiţional trebuie să fie strâns legat de obiectul contractului iniţial.
1
Art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011.
2
Art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011.
3
Partea a 3-a, pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente
reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa
la O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în
obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora, cu modificările și completările următoare (M.Of. nr. 481 din 28 iunie 2014).
220 Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Particularităţi
- prejudiciu posibil să fie provocat – estimarea valorii ce ar fi rezultat în urma
abaterii de la prevederile actului normativ;
- imposibilitatea de a estima valoarea prejudiciului rezultat în urma abaterii de la
prevederile actului normativ.
1
Art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
222 Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Particularităţi
- achiziţie de produse – valoarea estimată este mai mică decât 135.060 lei, exclusiv
TVA;
- achiziţie de servicii – valoarea estimată este mai mică decât 135.060 lei, exclusiv
TVA;
- achiziţie de lucrări – valoarea estimată este mai mică decât 450.200 lei, exclusiv
TVA.
4. Reguli aplicabile:
a) Principiile economicităţii, eficienţei și eficacităţii trebuie respectate indiferent
de valoarea estimată a achiziţiei. Solicitantul/Beneficiarul privat este obligat să
întreprindă toate măsurile pe care le consideră necesare în vederea respectării acestor
principii, incluse în principiului bunei gestionări financiare, pornind de la premisa că
procedează de o manieră similară şi în organizarea activităţii proprii.
b) Achiziţia directă nu trebuie să respecte o procedură şi reguli de publicitate,
respectiv nu trebuie să se publice anunţ pe pagina web www.fonduri-ue.ro/alte forme
de publicitate prevăzute de prezenta procedură.
c) Solicitantul/Beneficiarul privat, înainte de efectuarea achiziţiei directe, va
întocmi o notă privind determinarea valorii estimate, care va include informaţiile
rezultate din cercetarea ofertelor din piaţă (oferte de preţ solicitate, cataloage de
produse etc.).
d) Pentru achiziţiile directe efectuate în cadrul unui proiect, beneficiarul privat
determină valoarea estimată pentru fiecare achiziţie în parte încă de la momentul
depunerii fişei de proiect/cererii de finanţare/aplicaţiei. În cazul în care există un
interval de timp semnificativ între depunerea cererii de finanţare/aplicaţiei sau
aprobarea contractului de finanţare/acordului şi efectuarea achiziţiei, se pot înregistra
modificări (creşteri/diminuări) de preţuri pe piaţă. Din acest motiv, se va verifica
actualitatea valorii estimate a achiziţiei şi, dacă este cazul, se va actualiza această
valoare, înainte de efectuarea achiziţiei.
e) Solicitantul/Beneficiarul privat trebuie să facă dovada realităţii cheltuielii efec-
tuate, inclusiv prin înregistrări contabile. Realitatea cheltuielilor trebuie dovedită şi în
cazul vizitelor la faţa locului efectuate de către autorităţile cu competenţe în gestionarea
fondurilor europene/organismele cu competenţe în verificarea fondurilor europene.
1
Modul de efectuare a achiziţiilor în cadrul proiectelor cu finanţare europeană imple-
mentate în parteneriat, aprobat prin Ordinul comun nr. 6712/890/2017 al ministrului fondu-
rilor europene și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (M.Of. nr. 933
din 27 noiembrie 2017).
2
În baza art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
228 Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Particularităţi
2. Indiferent de modalitatea de organizare pentru care se optează, parteneriatul
are obligaţia, ca la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a
contractului de achiziţie publică, să se raporteze la modul de calcul al valorii
estimate a achiziţiei astfel cum este acesta reglementat de lege1.
1
Art. 9-25 din Legea nr. 98/2016.
2
Potrivit art. 13 din Normele metodologice, aprobate prin H.G. nr. 395/2016, „în cazul în
care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile
şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligaţia de a elabora distinct pentru fiecare
proiect în parte un program al achiziţiilor publice aferent proiectului respectiv”.
3
Serviciile sociale şi alte servicii specifice prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016.
4
„Procedura simplificată” este reglementată de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și
art. 101 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016. A se vedea
supra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 3-a, §9.
5
„Procedura competitivă” este reglementată de Ordinul nr. 1.284/2016. A se vedea pentru
detalii supra Titlul V, Capitolul II.
6
„Procedura competitivă” este reglementată de Ordinul nr. 1.284/2016.
TITLUL VI
Concesiunile de lucrări și de servicii
Capitolul I
Noțiuni generale
Potrivit art. 136 alin. (4) din Constituția României, „bunurile proprietate publică
sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor
autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea,
ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică”.
Potrivit art. 297 din Codul administrativ 1 „autorităţile prevăzute la art. 287 2
decid, în condiţiile legii, cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de
proprietate publică, respectiv:
a) darea în administrare;
b) concesionarea;
c) închirierea;
d) darea în folosinţă gratuită”.
De asemenea, la art. 866, 871-873, Codul civil cuprinde o serie de prevederi
referitoare la conținutul, exercitarea și apărarea dreptului de concesiune, ca drept real
corespunzător al proprietății publice.
Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii
reglementează regimul juridic al concesiunilor de lucrări și al concesiunilor de servicii.
Legea nr. 100/2016 a fost aplicată prin Normele metodologice de aplicare a preve-
derilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de
servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de
servicii, aprobate prin H.G. nr. 867/20163.
1
Codul administrativ a fost adoptat prin O.U.G. nr. 57/2019 (M.Of. nr. 555 din 5 iulie
2019), cu modificările și completările ulterioare.
2
Potrivit art. 287 din Codul administrativ, „exercitarea dreptului de proprietate publică, cu
excepţia reprezentării în instanţă a statului român prin Ministerul Finanţelor Publice în legă-
tură cu raporturile juridice privind proprietatea publică, se realizează de către:
a) Guvern, prin ministerele de resort sau prin organele de specialitate ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor de resort, după caz, pentru
bunurile aparţinând domeniului public al statului;
b) autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, pentru bunurile aparţinând
domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale.”
3
Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de
lucrări şi concesiunile de servicii, aprobate prin H.G. nr. 867/2016 (M.Of. nr. 985 din 7 decem-
brie 2016).
232 Concesiunile de lucrări și de servicii
1
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru reali-
zarea locuinţelor (M.Of. nr. 163 din 7 august 1991), republicată (M.Of. nr. 3 din 13 ianuarie
1997) și (M.Of. nr. 933 din 13 octombrie 2004), cu modificările și completările ulterioare.
2
M.Of. nr. 182 din 30 iulie 1992, cu modificările și completările ulterioare.
3
M.Of. nr. 535 din 15 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
4
M.Of. nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare.
5
A. Sebeni, Noţiunea contractului de concesiune şi încheierea acestuia, în Dreptul
nr. 8/1999, p. 9.
6
T. Prescure, Despre regimul juridic al contractului de concesiune în dreptul românesc
contemporan, în C.J. nr. 1-2 (16-17), 2004, p. 7.
Noţiuni generale 233
Din punct de vedere legal1, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică
este definit ca fiind „acel contract încheiat în formă scrisă prin care o autoritate
publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane,
denumite concesionar, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi
obligaţia de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevenţe”.
1
Art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 54/2006.
234 Concesiunile de lucrări și de servicii
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul I.
2
Art. 1 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 867/2016 prevede că
„în procesul de realizare a concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor de servicii, denumite în
continuare contracte de concesiune, în orice situaţie pentru care nu există o reglementare
expresă, se aplică principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii”.
Capitolul II
Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016
1. Unul din criteriile legale în funcție de care se va aplica sau nu regimul juridic al
concesiunilor de lucrări și de servicii, reglementat de Legea nr. 100/2016, este „riscul
de operare”.
Conceptul „riscului de operare” pornește de la premisa că atribuirea unei
concesiuni de lucrări sau de servicii implică întotdeauna transferul către concesionar
a unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu
exploatarea lucrărilor şi/sau a serviciilor respective.
Se consideră că o parte semnificativă a riscului de operare a fost transferată atunci
când pierderea potenţială estimată suportată de concesionar nu este una neglijabilă.
Potrivit legii, riscul de operare este riscul care îndeplineşte, în mod cumulativ,
următoarele condiţii:
a) este generat de evenimente care nu se află sub controlul părţilor la contractul
de concesiune;
b) implică expunerea la fluctuaţiile pieţei;
c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în
condiţii normale de exploatare, recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a
costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor.
Riscul de operare poate consta în:
a) fie riscul de cerere – riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile
care fac obiectul concesiunii de lucrări sau de servicii;
b) fie riscul de ofertă – riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor care fac
obiectul concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii, în special riscul că furni-
zarea serviciilor nu va corespunde cererii. Riscul de ofertă poate fi împărţit în riscul de
construcţie şi riscul operaţional legat de disponibilitatea serviciilor atunci când
construcţia şi operarea constituie cele două mari faze ale proiectului de concesiune;
c) fie ambele riscuri, de cerere şi de ofertă.
1
Matricea preliminară de repartiţie a riscurilor reprezintă un instrument pentru reprezen-
tarea, compararea şi, respectiv, ierarhizarea riscurilor pentru un proiect de concesiune, pe baza
unei liste generale de referinţă a riscurilor identificate.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016 237
aferente operării şi întreţinerii de-a lungul perioadei proiectului. Estimarea are un
dublu scop:
a) de a furniza o perspectivă atentă asupra tuturor costurilor, veniturilor şi riscu-
rilor care pot apărea pe parcursul duratei de viaţă a proiectului;
b) de a furniza un reper pentru perioada de derulare a contractului de concesiune.
Estimarea costurilor proiectului trebuie începută la o dată de referinţă care este, de
regulă, data demarării procedurii de atribuire a contractului de concesiune, în acest
caz această estimare neincluzând şi costurile deja suportate de autoritatea/entitatea
contractantă, legate de pregătirea proiectului. Prin excepţie, în cazul în care
autoritatea/entitatea contractantă intenţionează recuperarea costurilor deja suportate,
legate de pregătirea proiectului, aceste costuri se includ în valoarea estimată a
proiectului, autoritatea/entitatea contractantă având obligaţia de a le evidenţia în mod
distinct în documentaţia de atribuire. În acest caz, autoritatea/entitatea contractantă
precizează în documentaţia de atribuire şi în modelul de contract obligaţia viitorului
concesionar de a rambursa costurile deja suportate de concedent, legate de pregătirea
proiectului, precum şi condiţiile în care se va realiza această rambursare.
În cazul în care autoritatea/entitatea contractantă achiziţionează, potrivit legii, ser-
vicii de consultanţă în vederea elaborării studiului de fundamentare atunci aceasta, prin
comisia de coordonare şi supervizare, are obligaţia de a lua toate măsurile prin care să
se asigure că elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se reali-
zează la un nivel corespunzător şi că reflectă în totalitate cerinţele şi condiţiile solici-
tate. Principalele atribuţii ale comisiei de coordonare şi supervizare sunt următoarele:
a) facilitarea accesului consultantului la documente, rapoarte, baze de date, măsu-
rători şi, în general, la orice informaţie disponibilă care ar putea servi la elaborarea
studiului de fundamentare a deciziei de concesionare;
b) facilitarea contactelor consultantului cu alte autorităţi/instituţii publice şi/sau cu
persoane de drept privat;
c) analizarea fiecărui raport intermediar şi a raportului final înaintate de consul-
tant şi formularea observaţiilor şi propunerilor de modificare, după caz;
d) avizarea documentelor elaborate de consultant în îndeplinirea activităţilor
desfăşurate în fiecare fază;
e) elaborarea unui raport după finalizarea studiului de fundamentare a deciziei de
concesionare de către consultant şi prezentarea acestuia conducătorului entităţii
contractante în vederea aprobării.
1
Procedura simplificată reglementată de art. 73-75 din Normele metodologice aprobate prin
H.G. nr. 867/2016. A se vedea pentru dezvoltări, infra Titlul VI, Capitolul V, Secțiunea a 2-a, §4.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016 239
d) valoarea granturilor sau a oricăror avantaje financiare, sub orice formă, primite
de la terţi pentru executarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii;
e) venitul din vânzarea oricăror active care fac parte din concesiunea de lucrări
sau din concesiunea de servicii, cu respectarea prevederilor legale referitoare la
regimul juridic al bunurilor proprietate publică;
f) valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care sunt puse la dispoziţia concesio-
narului de către entităţile contractante autorităţile/entităţile contractante, cu condiţia
ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor sau furnizarea serviciilor;
g) orice premiu sau plată acordată candidaţilor/ofertanţilor.
Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a utiliza o anumită metodă de
calcul a valorii estimate a unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii
cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege.
Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a diviza o concesiune de
lucrări sau o concesiune de servicii, astfel încât aceasta să aibă ca efect neaplicarea
procedurilor prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor justificate de motive obiective.
În cazul în care o construcţie preconizată sau un serviciu preconizat poate duce la
atribuirea contractelor de concesiune pe loturi separate, valoarea estimată a conce-
siunii de lucrări sau a concesiunii de servicii se determină luând în considerare
valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
În cazul în care valoarea globală estimată a tuturor loturilor este egală sau mai
mare decât pragul valoric de 25.013.925 lei, procedurile de atribuire prevăzute de
lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot.
2. În cazul concesiunilor mixte care au ca obiect atât servicii sociale sau alte
servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 3 1 din Legea nr. 100/2016, cât şi alte
servicii, scopul principal al contractului se determină în funcţie de cea mai mare
dintre valorile estimate ale serviciilor respective.
3. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 100/2016, cât şi alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile
altor acte normative, iar diferitele părţi ale contractului sunt în mod obiectiv
separabile, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui
contracte distincte pentru părţile separate şi a atribui un singur contract:
- dacă autoritatea/entitatea contractantă alege să atribuie contracte distincte
pentru părţile separate, regimul juridic şi actul normativ care se aplică atribuirii
fiecăruia dintre aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcţie de carac-
teristicile fiecărei părţi avute în vedere;
- dacă autoritatea/entitatea contractantă alege să atribuie un singur contract
atribuirea contractului mixt se realizează potrivit Legii nr. 100/2016, indiferent de
valoarea părţilor care, dacă ar fi cuprinse în contracte separate, ar fi supuse unui
regim juridic diferit şi indiferent de actul normativ care s-ar aplica părţilor respective.
5. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 100/2016, cât şi alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile
altor acte normative, iar diferitele părţi ale contractului nu sunt în mod obiectiv
separabile, contractul este atribuit potrivit actului normativ aplicabil obiectului
principal al contractului.
În cazul în care contractul mixt implică atât elemente ale unei concesiuni de
servicii, cât şi elemente ale unui contract de furnizare produse, obiectul principal se
determină în funcţie de cea mai ridicată valoare estimată a serviciilor sau a bunurilor
respective.
1
În anexa 3 din Legea nr. 100/2016 sunt incluse servicii sociale şi alte servicii specifice.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016 241
§2. Contracte mixte care implică aspecte legate de apărare sau
securitate
1. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente ale unei concesiuni
de lucrări sau ale unei concesiuni de servicii pentru care se aplică dispoziţiile Legii
nr. 100/2016, cât şi achiziţii sau alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile
O.U.G. nr. 114/2011, sau ale altor acte normative/memorandumuri emise în temeiul
art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, iar diferitele părţi ale unui anumit contract mixt
sunt în mod obiectiv separabile, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a
alege între:
(i) a atribui contracte distincte pentru părţile separate; în acest caz, regimul juri-
dic şi actul normativ care se aplică atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte distincte
sunt cele determinate în funcţie de caracteristicile fiecărei părţi avute în vedere;
(ii) a atribui un singur contract; în acest caz, pentru stabilirea regimului juridic şi a
actului normativ aplicabil atribuirii contractului respectiv, se aplică următoarele criterii,
cu condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective:
- atunci când o parte a contractului face obiectul actelor normative/memorandu-
murilor emise în temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, contractul poate fi
atribuit fără aplicarea dispoziţiilor prezentei legi;
- atunci când o parte a contractului face obiectul dispoziţiilor O.U.G. nr. 114/2011,
contractul poate fi atribuit fie în conformitate cu Legii nr. 100/2016, fie cu dispoziţiile
O.U.G. nr. 114/2011.
Decizia de a atribui un singur contract nu poate fi luată de autoritatea/entitatea
contractantă în scopul exceptării unor contracte de la aplicarea prevederilor prezentei
legi sau ale O.U.G. nr. 114/2011.
2. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente ale unei concesiuni
pentru care se aplică dispoziţiile Legii nr. 100/2016, cât şi achiziţii sau alte elemente
pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2011 sau ale altor acte normative/
memorandumuri emise în temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, iar dife-
ritele părţi ale unui anumit contract mixt nu sunt în mod obiectiv separabile:
(i) contractul poate fi atribuit fără aplicarea Legii nr. 100/2016, în cazul în care
contractul include elemente în legătură cu situaţiile prevăzute la art. 346 din TFUE1;
sau, în caz contrar
1
Art. 346 alin. (1) lit. a) din TFUE prevede: „(1) Dispozițiile tratatelor nu contravin
următoarelor norme:
(a) nici un stat membru nu are obligația de a furniza informații a căror divulgare o
consideră contrară intereselor esențiale ale siguranței sale;
(b) orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția
intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament,
muniție și material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile de concurență pe
piața internă în ce privește produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare.
(2) Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate modifica lista
stabilită la 15 aprilie 1958 cuprinzând produsele cărora li se aplică dispozițiile alineatului (1)
litera (b)”.
242 Concesiunile de lucrări și de servicii
2. În cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi prevăzute în anexa nr. 2
din Legea nr. 100/2016, cât şi alte activităţi, regimul juridic şi actul normativ
aplicabil se stabilesc în funcţie de activitatea principală.
În cazul contractelor în privinţa cărora este în mod obiectiv imposibil să se stabi-
lească activitatea principală, regimul juridic şi actul normativ aplicabil se stabilesc
prin aplicarea următoarelor criterii:
(i) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 100/2016 apli-
cabile autorităţilor contractante, iar cealaltă face obiectul celor aplicabile entităţilor
contractante, contractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 100/2016 aplica-
bile autorităţilor contractante;
(ii) dacă una dintre activităţi face obiectul Legii nr. 100/2016, iar cealaltă activi-
tate face obiectul Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, contractul se atribuie
conform dispoziţiilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
(iii) dacă una dintre activităţi face obiectul Legii nr. 100/2016 privind concesiu-
nile de lucrări și concesiunile de servicii, iar cealaltă activitate nu intră sub incidenţa
Legii nr. 100/2016, a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice sau a Legii
nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, contractul se atribuie conform dispoziţiilor
Legii nr. 100/2016.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016 243
§4. Concesiuni de lucrări sau concesiuni de servicii care acoperă atât
activităţi prevăzute în anexa nr. 2, cât şi activităţi care implică aspecte
legate de apărare sau de securitate
1. În cazul contractelor care vizează atât activităţi prevăzute în anexa nr. 21, cât şi
activităţi care implică aspecte legate de apărare sau de securitate, autorităţile/enti-
tăţile contractante au dreptul de a alege între:
(i) a atribui contracte distincte pentru părţile separate; regimul juridic şi actul
normativ aplicabil atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte sunt cele determinate de
caracteristicile fiecărei activităţi avute în vedere.
(ii) a atribui un singur contract; se aplică Legea nr. 100/2016.
Decizia de a atribui un singur contract sau mai multe contracte distincte nu poate fi
luată de autoritatea/entitatea contractantă în scopul exceptării unui contract sau a
unor contracte de la aplicarea prevederilor prezentei legi sau ale O.U.G. nr. 114/2011.
1
Anexa 2 din Legea nr. 100/2016 cuprinde activități relevante pentru domeniile: gaze şi
energie termică, energie electrică, apă, transporturi, porturi și aeroporturi, poștă, petrol și gaze,
cărbune și alți combustibili solizi.
244 Concesiunile de lucrări și de servicii
1
Art. 21. Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică contractelor reglementate:
a) de norme procedurale specifice în temeiul unui acord sau al unei înţelegeri inter-
naţionale, încheiate între unul sau mai multe state membre şi una sau mai multe ţări terţe;
246 Concesiunile de lucrări și de servicii
b) de norme procedurale specifice în temeiul unui acord internaţional încheiat sau al unei
înţelegeri internaţionale încheiate referitoare la staţionarea trupelor şi privind angajamentele
unui stat membru sau ale unei ţări terţe;
c) de normele procedurale specifice ale unei organizaţii internaţionale care efectuează
achiziţii în propriile scopuri sau contractelor care trebuie acordate în conformitate cu
normele respective.
Art. 22. Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică în următoarele cazuri:
a) contractelor pentru care aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar obliga statul
român să ofere informaţii a căror divulgare este considerată ca fiind contrară intereselor sale
fundamentale de securitate;
b) contractelor destinate activităţilor specifice structurilor de informaţii;
c) contractelor atribuite în cadrul unui program de cooperare bazat pe cercetare şi
dezvoltare la care participă doar state membre şi este desfăşurat în comun de cel puţin două
state membre şi având drept obiectiv elaborarea unui produs nou şi, dacă este cazul, a fazelor
ulterioare pentru întreaga durată sau a anumitor părţi ale ciclului de viaţă al acestui produs.
La încheierea unui astfel de program de cooperare în domeniul lor de activitate, autorităţile
contractante au obligaţia de a informa Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice asupra ponderii cheltuielilor legate de cercetare şi dezvol-
tare din costul total al programului de cooperare, acordului de repartizare a costurilor,
precum şi asupra ponderii achiziţiilor pe stat membru, după caz. Autoritatea Naţională pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia de a comunica Comisiei
Europene informaţiile primite în acest sens;
d) contractelor atribuite într-o ţară terţă, inclusiv în scopuri civile, pe durata participării
forţelor în afara teritoriului Uniunii Europene, în cazul în care necesităţile operaţionale
impun încheierea acestor contracte cu operatori economici situaţi în zona de operaţiuni;
e) contractelor care au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace finan-
ciare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
f) contractelor atribuite de un guvern unui alt guvern referitoare la:
(i) furnizarea de produse militare sau produse sensibile; sau
(ii) lucrări şi servicii în legătură directă cu astfel de produse; sau
(iii) lucrări şi servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări şi servicii cu
caracter sensibil;
g) serviciilor de arbitraj şi de conciliere;
h) serviciilor financiare, cu excepţia serviciilor de asigurări;
i) contractelor de muncă;
j) serviciilor de cercetare şi de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin
exclusiv autorităţii contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activităţi, cu condiţia
ca serviciul prestat să fie integral remunerat de către autoritatea contractantă.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016 247
a) atribuirea şi executarea contractului de concesiune reprezintă secrete de stat, în
conformitate cu dispoziţiile legale privind protecţia informaţiilor clasificate;
b) atribuirea şi executarea contractului de concesiune necesită impunerea, potrivit
dispoziţiilor legale, a unor măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor inte-
rese esenţiale de securitate ale statului, cu condiţia ca acestea să nu poată fi garantate
prin măsuri mai puţin invazive.
1
Potrivit art. 1 pct. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, prin „serviciu media audio-
vizual” se înțelege acel serviciu „aflat sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de
servicii media, al cărui obiectiv principal este furnizarea de programe în scop informativ, de
divertisment sau educativ pentru publicul larg, prin reţele de comunicaţii electronice”.
2
Potrivit art. 1 pct. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, prin „furnizor de servicii
media” se înțelege acea „persoană fizică sau juridică având responsabilitate editorială pentru
alegerea conţinutului audiovizual al serviciului media audiovizual şi care stabileşte modul de
organizare a acestuia”.
3
Potrivit art. 1 pct. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, prin „program” se înțelege
un „ansamblu de imagini în mişcare, cu sau fără sunet, care constituie un întreg identificabil
prin titlu, conţinut, formă sau autor, în cadrul unei grile ori al unui catalog realizat de un
furnizor de servicii media audiovizuale, având forma şi conţinutul serviciilor de televiziune
sau fiind comparabil ca formă şi conţinut cu acestea”.
4
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată
(M.Of. nr. 98 din 7 februarie 2011), cu modificările și completările ulterioare.
248 Concesiunile de lucrări și de servicii
1
O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (M.Of. nr. 439
din 26 iunie 2009) a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu
modificările și completările ulterioare.
2
Potrivit art. 4 alin. (1) pct. 10 din O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice,
prin „reţea publică de comunicaţii electronice” se înțelege acea „reţea de comunicaţii
electronice care este utilizată, în întregime sau în principal, pentru furnizarea de servicii de
comunicaţii electronice destinate publicului”.
3
Potrivit art. 4 alin. (1) pct. 9 din O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice,
prin „serviciu de comunicaţii electronice” se înțelege acel „serviciu, furnizat, de regulă,
contra cost, care constă, în întregime sau în principal, în transmiterea semnalelor prin
reţelele de comunicaţii electronice, incluzând serviciile de telecomunicaţii şi pe cele prin
reţelele utilizate pentru transmisia serviciilor de programe audiovizuale, dar fără a include
serviciile prin care se furnizează conţinutul informaţiei transmise prin intermediul reţelelor
ori serviciilor de comunicaţii electronice sau se exercită controlul editorial asupra acestui
Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016 249
§6. Exceptări aplicabile concesiunilor de lucrări sau concesiunilor de ser-
vicii atribuite pentru desfăşurarea unei activităţi relevante într-o ţară terţă
Legea nr. 100/2016 nu se aplică în cazul concesiunilor de lucrări sau conce-
siunilor de servicii atribuite de autoritățile/entităţile contractante pentru desfăşurarea
activităţilor relevante prevăzute în anexa nr. 2 într-o ţară terţă, în condiţii în care în
efectuarea respectivelor activităţi nu intervine utilizarea fizică a unei reţele sau a unui
areal geografic din Uniunea Europeană.
Art. 5 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 100/2016 definește contractul de
concesiune de lucrări și contractul concesiune de servicii, astfel:
Contractul de concesiune de lucrări este acel contract cu titlu oneros, asimilat
potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris prin care una sau mai multe
autorități/entităţi contractante încredinţează executarea de lucrări, unuia sau mai
multor operatori economici, în care contraprestaţia pentru lucrări este reprezentată fie
exclusiv de dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor care fac obiectul contractului,
fie de acest drept însoţit de o plată.
Contract de concesiune de servicii este acel contract cu titlu oneros, asimilat
potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris prin care una sau mai multe
autorități/entităţi contractante încredinţează prestarea şi gestionarea de servicii, altele
decât executarea de lucrări, unuia sau mai multor operatori economici, în care contra-
prestaţia pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata
serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoţit de o plată.
Analizând definiția legală, dar și literatura de specialitate1, identificăm următoa-
rele trăsături juridice ale contractului de concesiune de lucrări/servicii:
1
A. Sebeni, Noţiunea contractului de concesiune şi încheierea acestuia, în Dreptul
nr. 8/1999, p. 17.
Contractul de concesiune de lucrări și de servicii 253
În acest context, vorbim de principiul libertății de a contracta consacrat de
art. 1169 C.civ.: „Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţi-
nutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri”.
Acest acord de voințe poate avea caracter:
a) bilateral – contractul de concesiune se încheie între un singur operator
economic și o entitate contractantă;
b) multilateral – contractul de achiziție publică se încheie între mai mulți opera-
tori economici și mai multe entități contractante.
Datorită asimilării contractului de concesiune cu actul administrativ, libertatea de
a contracta suferă unele limitări.
1
Pentru dezvoltări, a se vedea supra Titlul II, Capitolul III, Secțiunea 1.
254 Concesiunile de lucrări și de servicii
1
M.Of. nr. 663 din 23 octombrie 2001.
2
Art. 5 alin. (1) lit. x) din Legea nr. 100/2016.
3
Comentariile și exemplificările de la Titulul II, Capitolul III, Secțiunea a 2-a din prezenta
lucrare, privind noțiunea de „autoritate contractantă” în cazul contractului de achiziție
publică, sunt valabile și pentru contractul de concesiune.
Contractul de concesiune de lucrări și de servicii 255
a) autorităţile contractante;
b) întreprinderile publice;
c) oricare subiecte de drept, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b),
care funcţionează pe baza unor drepturi exclusive sau speciale acordate pentru
exercitarea uneia dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 2.
„Întreprindere publică” este definită1 ca fiind acea persoana juridică ce desfăşoară
activităţi economice şi asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor
drepturi de proprietate, a participaţiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în
actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenţa dominantă a unei autorităţi
contractante; prezumţia de exercitare a influenţei dominante se aplică în orice situaţie
în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi contractante se
află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre următoarele cazuri: deţin majoritatea
capitalului subscris, deţin controlul majorităţii voturilor asociate acţiunilor emise de
întreprindere sau pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de
conducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia.
1
Art. 5 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 100/2016.
2
Art. 5 alin. (1) lit. q) din Legea nr. 100/2016.
Capitolul IV
Reguli generale de participare și desfășurare a
procedurilor de atribuire
2. Persoanele juridice sau alte entităţi constituite într-o altă formă de organizare
prevăzută de lege pot fi obligate să indice, în cadrul ofertelor/solicitărilor de parti-
cipare, numele şi calificările profesionale relevante ale persoanelor fizice respon-
sabile cu executarea contractului în cauză.
Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale
privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care
reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea/entitatea contractantă
are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile transmise de către operatorii economici,
indicate de aceştia ca fiind confidenţiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale şi
elementele confidenţiale ale ofertelor.
Aceste obligații privind confidențialitatea nu afectează obligaţiile entităţii
contractante privind publicarea anunțului de atribuire şi nici publicarea părţilor din
contractele de concesiune încheiate fără caracter confidenţial, inclusiv a eventualelor
modificări ulterioare.
Autoritatea/entitatea contractantă poate impune operatorilor economici cerinţe
care vizează protejarea caracterului confidenţial al informaţiilor pe care aceasta le
pune la dispoziţie pe durata întregii proceduri de atribuire.
Secțiunea 1. Enumerare
1
Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, pragul valoric este de 24.977.096 lei,
fără TVA.
266 Concesiunile de lucrări și de servicii
1
Cu privire la ofertă și documentele însoțitoare, a se vedea infra Titlul VI, Capitolul VI,
Secțiunea a 4-a.
Procedurile de atribuire a contractelor de concesiune 267
Orice decizie cu privire la calificarea/selecţia ofertanţilor/candidaţilor sau, după
caz, cu privire la evaluarea ofertelor, se adoptă de către comisia de evaluare în
cadrul unor şedinţe ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor.
Oferta depusă după data şi ora-limită de depunere a ofertelor sau la o altă adresă
decât cea precizată în anunţul de concesionare se returnează fără a fi deschisă
operatorului economic care a depus-o.
În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia
îndeplinirii unor criterii de calificare şi selecţie, comisia de evaluare are obligaţia
verificării modului de îndeplinire a acestor criterii de către fiecare ofertant în parte.
Pentru fiecare ofertant calificat, comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi
de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse,
cât şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. În urma fina-
lizării fiecăreia dintre fazele de verificare, comisia de evaluare întocmeşte un raport
intermediar, care se aprobă de conducătorul entităţii contractante, urmând să comu-
nice fiecărui ofertant ce a fost respins, motivele care au stat la baza acestei decizii, iar
celorlalţi li se aduce la cunoştinţă faptul că se trece la etapa următoare de verificare.
În urma finalizării primei etape, autoritatea/entitatea contractantă transmite simultan
tuturor ofertanţilor care au depus oferte admisibile o invitaţie de participare la etapa
negocierii care trebuie să cuprindă cel puţin:
a) referinţe privind anunţul de concesionare publicat;
b) data şi ora stabilite pentru demararea negocierilor;
c) adresa la care se derulează negocierile;
d) limba sau limbile în care se vor derula negocierile.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de parti-
cipare la etapa a doua a procedurii tuturor ofertanţilor/candidaţilor selectaţi, simultan şi
în scris. Invitaţia de participare include o referinţă la adresa electronică la care docu-
mentele concesiunii au fost puse la dispoziţia operatorilor economici prin mijloace
electronice.
2.1. Definiție
Dialogul competitiv este acea procedură de atribuire în care orice operator
economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui
anunţ de concesionare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de
calificare şi selecţie stabilite de autoritatea/entitatea contractantă să aibă dreptul de a
participa la etapa de dialog, iar candidaţii rămaşi la sfârşitul etapei de dialog au
dreptul de a depune oferte finale.
Procedura de dialog competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui
anunţ de concesionare prin care autoritatea/entitatea contractantă solicită operatorilor
economici depunerea de solicitări de participare, atât la nivel naţional în SEAP, cât şi
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.