Dan Cimpoeru Achiziţii Publice. Concesiuni. Parteneriat Public-Privat. Remedii Şi Căi de Atac Ediția A 5-A - Revizuită Și Adăugită

Achiziţii publice. Concesiuni.
Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac

CIMPOERU, Dan
S-a născut la 28 ianuarie 1968, la Tulcea.

Studii: Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie şi Rachete Antiaeriene – specialitatea rachete
antiaeriene (1986-1989), Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1991-1996),
doctor în drept (2009).
Activitate: În perioada 1989-1997 a activat în diverse structuri de comandă din Ministerul
Apărării Naţionale, iar în perioada 1997-2006 a fost consilier juridic (ofițer de justiție) la
Direcția Juridică din același minister, iar din anul 2007 este avocat definitiv în cadrul
Baroului Bucureşti. Din anul 2011 este cadru universitar asociat la Facultatea de Adminis-
traţie şi Afaceri din cadrul Universităţii din Bucureşti, iar începând cu anul 2017 este
conferențiar universitar la aceeași facultate, titular al cursului de Achiziții publice. Din anul
2009 predă cursul „Legislaţie medicală – malpraxis”, în cadrul programului EMC (educaţie
medicală continuă) desfăşurat sub egida Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România – Filiala Bucureşti. În perioada 2015-2016
a organizat și condus conferințele lunare pe teme de sănătate publică în cadrul proiectului
„INTELIGENȚĂ ÎN SĂNĂTATE” („SMART IN HEALTH”) organizat sub Asociația
Alianța Pacienților Cronici din România, Facultatea de Administrație și Afaceri din Universi-
tatea din București și Asociația Română de Drept și Afaceri Europene. Începând cu anul 2016
este consultant pe probleme juridice al Organizației Mondiale a Sănătății - Oficiul pentru
România și membru în Consiliul director al Coaliției Europene a Pacienților Bolnavi de
Cancer (European Cancer Patient Coalition) cu sediul la Bruxelles. Este membru în comi-
tetul editorial/științific al Revistelor „Pandectele române”, „Acta Universitatis Danubius.
Juridica”, și „Afaceri Juridice Europene”, precum și în Consiliul Ştiinţific al Centrului de
Studii şi Cercetări Juridice şi Socio-Administrative din cadrul Universităţii Petrol-Gaze din
Ploieşti. Din anul 2007 este membru al Institutului de Ştiinţe Administrative „Paul
Negulescu” Sibiu.
Publicaţii: A publicat 8 cărți: „Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale” (2010),
„Dreptul internetului” (2012), „Malpraxisul” (2013), „Dreptul internetului. ed. revizuită”
(2013) „Achiziții publice. Concesiuni. Remedii și căi de atac” (2016), „Achiziții publice.
Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac”, ed. a 2-a, revizuită și
adăugită (2017) și „Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi
de atac”, ed. a 3-a, revizuită și adăugită (2018), „Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat
public-privat. Remedii și căi de atac”, ed. a 4-a, revizuită și adăugită (2019). Cartea
„Dreptul internetului”, publicată la Editura C.H. Beck, a primit premiul „Iordan Gruia”
acordat în anul 2012 de către Uniunea Juriștilor din România. A scris peste 40 de articole
științifice și studii publicate în reviste de specialitate sau prezentate în cadrul unor confe-
rințe naționale și internaționale.
Dan Cimpoeru
Achiziţii publice. Concesiuni.

Parteneriat public-privat.
Remedii şi căi de atac
Ediția a 5-a
- revizuită și adăugită -
Editura C.H. Beck

Bucureşti 2020
AVERTISMENT!
Având în vedere amploarea luată de fenomenul fotocopierii lucrărilor de specialitate, mai ales în
domeniul Dreptului, atragem atenţia că, potrivit art. 14 şi 196 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul
de autor şi drepturile conexe, republicată, reproducerea operelor sau a produselor purtătoare de
drepturi conexe, dacă respectiva reproducere a fost efectuată fără autorizarea sau consimţământul
titularului drepturilor recunoscute de legea menţionată, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare sau cu amendă. Prin reproducere, conform legii, se înţelege realizarea, integrală sau
parţială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent,
prin orice mijloace şi sub orice formă.
Nu vă faceţi părtaşi la distrugerea cărţii!
Editura C.H. Beck este acreditată CNATDCU şi este considerată editură cu prestigiu
recunoscut.
Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac

Dan Cimpoeru
Copyright © 2016, 2017, 2018, 2019, 2020 – Editura C.H. Beck
Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck.

Nicio parte din această lucrare nu poate fi copiată fără acordul scris al Editurii C.H. Beck.
Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate editurii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CIMPOERU, DAN
Achiziţii publice, concesiuni, parteneriat public-privat : remedii şi căi
de atac / Dan Cimpoeru. - Ed. a 5-a, rev. şi adăug.. - Bucureşti : Editura
C.H. Beck, 2020
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-18-0968-4
336.5
Editura C.H. Beck

Calea Plevnei, nr. 172, et. 3-4, Sector 6, Bucureşti
Tel.: 021.410.08.47; 021.410.08.73
Fax: 021.410.08.48
E-mail: comenzi@beck.ro Redactor: Bianca Vlad
Tehnoredactor: Cătălin Mantu
Cuprins
Abrevieri ................................................................................................................. XV
Cuvânt-înainte .................................................................................................... XVII
TITLUL I. Noţiuni generale ..................................................................................... 1

Capitolul I. Piața unică europeană și achizițiile publice ........................................ 3
Capitolul II. Evoluția reglementării achizițiilor publice
în Uniunea Europeană ........................................................................................... 6
Secțiunea 1. Scurt istoric .................................................................................... 6
Secțiunea a 2-a. Perspectivele achizițiilor publice la nivel european ............... 12
Capitolul III. Aspecte metodologice ....................................................................... 17
TITLUL II. Achiziţiile publice ............................................................................... 19

Capitolul I. Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice ............................ 21
Secțiunea 1. Obiectul achizițiilor publice ......................................................... 21
Secțiunea a 2-a. Scopul achizițiilor publice ...................................................... 21
Secțiunea a 3-a. Principiile achizițiilor publice ................................................ 22
§1. Caracterul obligatoriu al principiilor achizițiilor publice ....................... 22
§2. Nediscriminarea ..................................................................................... 24
§3. Tratamentul egal .................................................................................... 25
§4. Recunoaşterea reciprocă......................................................................... 26
§5. Transparenţa ........................................................................................... 26
§6. Proporţionalitatea ................................................................................... 28
§7. Asumarea răspunderii ............................................................................ 28
§8. Concluzii ................................................................................................ 28
Capitolul II. Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 ....................................... 30
Secțiunea 1. Praguri. Revizuirea pragurilor ...................................................... 30
§1. Situația entității juridice fără calitate de autoritate contractantă ............ 30
§2. Praguri valorice ...................................................................................... 31
§3. Revizuirea pragurilor ............................................................................. 32
Secțiunea a 2-a. Reguli privind modul de calcul al valorii estimate
a achiziţiei ....................................................................................................... 34
Secțiunea a 3-a. Exceptări de la aplicarea Legii nr. 98/2016 ............................ 38
Secțiunea a 4-a. Achizițiile mixte ..................................................................... 43
Secțiunea a 5-a. Situații speciale ...................................................................... 44
Secțiunea a 6-a. Activităţi de achiziţie centralizate şi achiziţii comune
ocazionale ....................................................................................................... 48
VI Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Secțiunea a 7-a. Achiziţii care implică autorităţi contractante

din alte state membre ...................................................................................... 57
Capitolul III. Contractul de achiziție publică ....................................................... 59
Secțiunea 1. Definiția și trăsăturile juridice ale contractului
de achiziție publică ......................................................................................... 59
Secțiunea a 2-a. Părțile contractului de achiziție publică ................................. 61
Secțiunea a 3-a. Tipuri de contracte de achiziție publică.................................. 64
Capitolul IV. Reguli generale de participare și desfășurare
a procedurilor de atribuire .................................................................................. 66
Secțiunea 1. Reguli generale privind operatorii economici .............................. 66
Secțiunea a 2-a. Contracte rezervate ................................................................. 69
Secțiunea a 3-a. Confidenţialitate ..................................................................... 69
Secțiunea a 4-a. Reguli de evitare a conflictului de interese ............................ 70
Secțiunea a 5-a. Reguli aplicabile comunicărilor ............................................. 71
Capitolul V. Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică .......... 75
Secțiunea 1. Enumerare. Clarificări terminologice ........................................... 75
Secțiunea a 2-a. Etapele procesului de achiziţie publică. Strategia anuală
de achiziții publice. Programul anual al achizițiilor publice ........................... 75
§1. Etapele procesului de achiziție publică .................................................. 75
§2. Strategia anuală de achiziţie publică ...................................................... 76
§3. Programul anual al achizițiilor publice .................................................. 77
Secțiunea a 3-a. Proceduri „standard” de atribuire ........................................... 78
§1. Licitația deschisă .................................................................................... 78
§2. Licitația restrânsă ................................................................................... 82
§3. Negocierea competitivă.......................................................................... 85
§4. Dialogul competitiv................................................................................ 89
§5. Parteneriatul pentru inovare ................................................................... 93
§6. Negocierea fără publicare prealabilă ...................................................... 97
§7. Concursul de soluții ............................................................................... 99
§8. Procedura de atribuire în cazul serviciilor sociale şi al altor
servicii specifice .................................................................................. 101
§9. Procedura simplificată.......................................................................... 102
Secțiunea a 4-a. Achiziția directă ................................................................... 105
§1. Caracterizare ........................................................................................ 105
§2. Procedura ............................................................................................. 105
Capitolul VI. Instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor
de achiziție publică ............................................................................................. 107
Secțiunea 1. Acordul-cadru ............................................................................ 107
§1. Definiție ............................................................................................... 107
§2. Atribuirea acordului-cadru ................................................................... 107
§3. Durata acordului-cadru......................................................................... 108
§4. Conținutul acordului-cadru .................................................................. 108
§5. Modalitățile acordului-cadru ................................................................ 109
Cuprins VII
Secțiunea a 2-a. Sistemul dinamic de achiziţii ............................................... 112
§1. Definiție ............................................................................................... 112
§2. Termene ............................................................................................... 113
§3. Caracterizare ........................................................................................ 113
Secțiunea a 3-a. Licitația electronică .............................................................. 114
§1. Definiție ............................................................................................... 114
§2. Situații .................................................................................................. 114
§3. Procedură ............................................................................................. 115
Capitolul VII. Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire
a contractelor de achiziție publică .................................................................... 118
Secțiunea 1. Consultarea pieței ....................................................................... 118
Secțiunea a 2-a. Împărțirea pe loturi ............................................................... 119
Secțiunea a 3-a. Reguli de publicitate şi transparenţă..................................... 120
§1. Publicarea anunţurilor de intenţie ........................................................ 120
§2. Publicarea anunţurilor de participare ................................................... 121
§3. Publicarea anunţurilor de atribuire ....................................................... 122
§4. Alte reguli specifice de publicitate și transparență ............................... 123
Secțiunea a 4-a. Elaborarea documentaţiei de atribuire .................................. 125
§1. Conținutul documentației de atribuire .................................................. 125
§2. Publicarea documentației de atribuire în SEAP ................................... 127
§3. Specificaţiile tehnice ............................................................................ 128
§4. Cerințele de etichetare .......................................................................... 130
§5. Rapoarte de încercare și certificate de conformitate ............................ 131
Secțiunea a 5-a. Oferte alternative .................................................................. 132
Secțiunea a 6-a. Criterii de calificare şi selecţie ............................................. 133
§1. Criterii privind eligibilitatea ................................................................. 133
§2. Criterii privind capacitatea ................................................................... 138
Secțiunea a 7-a. Criterii de atribuire ............................................................... 143
§1. Caracterizare ........................................................................................ 143
§2. Preţul cel mai scăzut ............................................................................ 144
§3. Costul cel mai scăzut............................................................................ 144
§4. Cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost ....................................... 145
Secțiunea a 8-a. Garanția de participare ......................................................... 146
Secțiunea a 9-a. Garanția de bună execuție .................................................... 148
§1. Caracterizare ........................................................................................ 148
§2. Forme de constituire............................................................................. 148
§3. Pretențiile asupra garanției de bună execuție ....................................... 149
§4. Eliberarea/restituirea garanției de bună execuție.................................. 149
Secțiunea a 10-a. Documentul unic de achiziţie european. E-Certis .............. 150
§1. Documentul unic de achiziţie european ............................................... 150
§2. E-Certis ................................................................................................ 151
Secțiunea a 11-a. Liste oficiale ale operatorilor economici agreaţi
şi certificarea de către organisme de drept public sau privat ........................ 152
Secțiunea a 12-a. Cataloage electronice ......................................................... 153
Secțiunea a 13-a. Ajustarea prețului ............................................................... 154
VIII Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Secțiunea a 14-a. Atribuirea contractelor de achiziţie publică

şi încheierea acordurilor-cadru...................................................................... 154
Secțiunea a 15-a. Comisia de evaluare şi modul de lucru al acesteia ............. 156
Secțiunea a 16-a. Procesul de verificare şi evaluare ....................................... 159
Secțiunea a 17-a. Finalizarea procedurii de atribuire...................................... 164
§1. Încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru ............... 165
§2. Anularea procedurii de atribuire .......................................................... 165
Secțiunea a 18-a. Informarea candidaţilor/ofertanţilor ................................... 166
Secțiunea a 19-a. Raportul procedurii de atribuire și dosarul achiziţiei ......... 167
§1. Raportul procedurii de atribuire ........................................................... 167
§2. Dosarul achiziţiei ................................................................................. 169
Capitolul VIII. Executarea contractului de achiziție publică/
acordului-cadru .................................................................................................. 171
Secțiunea 1. Subcontractarea .......................................................................... 171
Secțiunea a 2-a. Modificarea contractului de achiziţie publică/
acordului-cadru ............................................................................................. 173
Secțiunea a 3-a. Prelungirea duratei contractelor de furnizare
sau de servicii cu caracter de regularitate ..................................................... 175
Secțiunea a 4-a. Finalizarea contractului de achiziţie publică ........................ 176
Secțiunea a 5-a. Cazuri specifice de încetare a contractului
de achiziţie publică ....................................................................................... 177
TITLUL III. Achizițiile sectoriale. Particularități .............................................. 179

Capitolul I. Entități contractante ......................................................................... 181
Capitolul II. Activități relevante........................................................................... 183
Capitolul III. Alte particularități ......................................................................... 186
Secțiunea 1. Praguri ........................................................................................ 186
Secțiunea a 2-a. Achiziţii mixte ...................................................................... 186
§1. Achiziţii mixte care cuprind aceeaşi activitate ..................................... 186
§2. Achiziţii mixte care cuprind mai multe activităţi ................................. 187
TITLUL IV. Achizițiile publice în domeniile apărării și securității.

Particularități ....................................................................................................... 189
Capitolul I. Domeniul de aplicare ........................................................................ 191
Secțiunea 1. Achiziții publice în domeniile apărării şi securităţii................... 191
Secțiunea a 2-a. Achiziții publice în domeniul securităţii nonmilitare ........... 191
Capitolul II. Proceduri de atribuire ..................................................................... 192
Secțiunea 1. Proceduri de atribuire. Enumerare ............................................. 192
Secțiunea a 2-a. Alegerea procedurii de achiziție ........................................... 192
Secțiunea a 3-a. Securitatea informaţiei ......................................................... 196
Secțiunea a 4-a. Securitatea aprovizionării ..................................................... 196
Cuprins IX
TITLUL V. Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate
din fonduri europene. Particularități ................................................................. 199
Capitolul I. Noțiuni generale privind fondurile europene.................................. 201
Capitolul II. Regimul juridic aplicabil ................................................................. 204
Secțiunea 1. Regimul juridic al Legii nr. 98/2016 .......................................... 204
Secțiunea a 2-a. Procedura competitivă .......................................................... 205
§1. Domeniul de aplicare ........................................................................... 205
§2. Reguli generale .................................................................................... 206
§3. Principiile procedurii competitive ........................................................ 207
§4. Evitarea conflictului de interese ........................................................... 208
§5. Elaborarea specificaţiilor tehnice şi determinarea valorii estimate ...... 209
§6. Derularea procedurii competitive ......................................................... 211
§7. Contractul de achiziţie.......................................................................... 216
§8. Aplicarea principiului proporţionalităţii............................................... 219
§10. Achiziția directă ................................................................................. 221
§11. Dosarul achiziţiei ............................................................................... 222
§12. Lista de verificare............................................................................... 223
Capitolul III. Modul de efectuare a achiziţiilor publice în cadrul
proiectelor cu finanţare europeană implementate în parteneriat .................. 227
Secțiunea 1. Domeniu de aplicare .................................................................. 227
Secțiunea a 2-a. Reguli privind efectuarea achiziţiilor ................................... 227
TITLUL VI. Concesiunile de lucrări și de servicii.............................................. 229

Capitolul I. Noțiuni generale................................................................................. 231
Secțiunea 1. Reglementarea juridică a concesiunilor publice.
Categorii de concesiuni și delimitări ............................................................. 231
Secțiunea a 2-a. Obiectul, scopul și principiile concesiunilor
de lucrări și de servicii .................................................................................. 233
Capitolul II. Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016 ................................... 235
Secțiunea 1. Riscul de operare ........................................................................ 235
Secțiunea a 2-a. Pragul valoric şi modul de calcul al valorii estimate
a concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii .................................... 238
Secțiunea a 3-a. Revizuirea pragului valoric .................................................. 239
Secțiunea a 4-a. Reguli de atribuire a contractelor mixte ............................... 240
§1. Contracte mixte .................................................................................... 240
§2. Contracte mixte care implică aspecte legate de apărare
sau securitate ........................................................................................ 241
§3. Concesiuni de lucrări sau concesiuni de servicii care acoperă
atât activităţile prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 100/2016,
cât şi alte activităţi ............................................................................... 242
§4. Concesiuni de lucrări sau concesiuni de servicii care acoperă atât
activităţi prevăzute în anexa nr. 2, cât şi activităţi care implică
aspecte legate de apărare sau de securitate .......................................... 243
X Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Secțiunea a 5-a. Situaţii speciale .................................................................... 243

§1. Servicii sociale şi alte servicii specifice ............................................... 243
§2. Concesiuni rezervate ............................................................................ 244
§3. Servicii de cercetare şi de dezvoltare ................................................... 244
Secțiunea a 6-a. Exceptări .............................................................................. 244
§1. Exceptări aplicabile concesiunilor de lucrări sau concesiunilor
de servicii atribuite de entităţile contractante autorităţile/
entităţile contractante ........................................................................... 244
de servicii organizate conform unor norme internaţionale .................. 245
de servicii care includ aspecte de apărare şi de securitate ................... 245
§4. Exceptări aplicabile contractelor de concesiune de servicii ................. 247
§5. Exceptări specifice în domeniul comunicaţiilor electronice ................ 248
de servicii atribuite pentru desfăşurarea unei activităţi relevante
într-o ţară terţă ..................................................................................... 249
de servicii atribuite unei întreprinderi afiliate ...................................... 249
de servicii atribuite unei asocieri de mai multe autorități/entităţi
contractante sau unei autorități/entităţi contractante care face
parte dintr-o astfel de asociere ............................................................. 250
§9. Exceptări privind activităţile care sunt expuse direct concurenţei ....... 250
de servicii încheiate între entităţi din sectorul public .......................... 250
Capitolul III. Contractul de concesiune de lucrări și de servicii ....................... 252
Secțiunea 1. Definiția și trăsăturile juridice ale contractului
de concesiune de lucrări și de servicii ........................................................... 252
Secțiunea a 2-a. Părțile contractului de concesiune de lucrări
și de servicii .................................................................................................. 254
Secțiunea a 3-a. Tipuri de contracte de concesiune ........................................ 255
Capitolul IV. Reguli generale de participare și desfășurare
a procedurilor de atribuire ................................................................................ 256
Secțiunea 1. Reguli generale privind operatorii economici ............................ 256
Secțiunea a 2-a. Confidenţialitate ................................................................... 257
Secțiunea a 3-a. Reguli de evitare a conflictului de interese .......................... 257
Secțiunea a 4-a. Reguli aplicabile comunicărilor ........................................... 259
Secțiunea a 5-a. Comisia de coordonare şi supervizare.
Comisia de evaluare ...................................................................................... 259
§1. Comisia de coordonare și supervizare .................................................. 259
§2. Comisia de evaluare ............................................................................. 260
Secțiunea a 6-a. Planificarea concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor
de servicii ...................................................................................................... 263
Cuprins XI
Capitolul V. Procedurile de atribuire a contractelor de concesiune ................. 265
Secțiunea 1. Enumerare .................................................................................. 265
Secțiunea a 2-a. Proceduri de atribuire ........................................................... 265
§1. Licitația deschisă .................................................................................. 265
§2. Dialogul competitiv.............................................................................. 269
§3. Negocierea fără publicarea unui anunţ de concesionare ...................... 273
§4. Procedura simplificată.......................................................................... 274
Capitolul VI. Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire
a contractelor de concesiune .............................................................................. 275
Secțiunea 1. Reguli de publicitate şi transparenţă .......................................... 275
§1. Publicarea anunţurilor de intenţie ........................................................ 275
§2. Publicarea anunţurilor de concesionare................................................ 275
§3. Publicarea anunţurilor de atribuire ....................................................... 276
Secțiunea a 2-a. Elaborarea documentaţiei de atribuire .................................. 277
§1. Garanţii procedurale ............................................................................. 277
§2. Cerinţe tehnice şi funcţionale ............................................................... 280
§3. Criterii de calificare şi selecţie ............................................................. 281
§4. Motive de excludere ............................................................................. 282
Secțiunea a 3-a. Termene de primire a solicitărilor de participare şi
a ofertelor pentru concesiunea de lucrări sau concesiunea de servicii .......... 287
Secțiunea a 4-a. Oferta şi documentele însoţitoare ......................................... 287
Secțiunea a 5-a. Criterii de atribuire ............................................................... 289
Secțiunea a 6-a. Garanția de participare ......................................................... 290
Secțiunea a 7-a. Procesul de verificare şi evaluare ......................................... 292
Secțiunea a 8-a. Finalizarea procedurii de atribuire........................................ 294
§1. Semnarea contractului de concesiune .................................................. 295
§2. Anularea procedurii de atribuire .......................................................... 297
Secțiunea a 9-a. Informarea candidaţilor/ofertanţilor ..................................... 298
Secțiunea a 10-a. Durata concesiunii de lucrări sau a concesiunii
de servicii ...................................................................................................... 299
Capitolul VII. Reguli privind executarea contractelor de concesiune .............. 300
Secțiunea 1. Subcontractarea .......................................................................... 300
Secțiunea a 2-a. Modificarea contractului de concesiune ............................... 302
Secțiunea a 3-a. Încetarea contractului de concesiune .................................... 304
TITLUL VII. Parteneriatul public-privat ........................................................... 307

Capitolul I. Noțiuni generale................................................................................. 309
Capitolul II. Domeniul de aplicare ....................................................................... 311
Capitolul III. Partenerul public şi partenerul privat.......................................... 313
Capitolul IV. Finanţarea proiectului de parteneriat public-privat ................... 314
Capitolul V. Pregătirea proiectului de parteneriat public-privat ..................... 316
XII Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Capitolul VI. Procedura de atribuire a proiectului de parteneriat

public-privat........................................................................................................ 318
Capitolul VII. Contractul de parteneriat public-privat ..................................... 319
Secțiunea 1. Aspecte generale ........................................................................ 319
Secțiunea a 2-a. Durata și modificarea contractului ....................................... 321
Secțiunea a 3-a. Încetarea anticipată a contractului. Efecte ............................ 322
Secțiunea a 4-a. Alte particularități ale executării contractului ...................... 323
TITLUL VIII. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor

de lucrări și servicii.............................................................................................. 325
Capitolul I. Controlul ex ante și ex post în cadrul Strategiei naţionale
în domeniul achiziţiilor publice ......................................................................... 327
Capitolul II. Controlul ex ante ............................................................................. 330
Secțiunea 1. Autoritatea competentă şi domeniul de aplicare ........................ 330
Secțiunea a 2-a. Activitatea de control ex ante ............................................... 333
§1. Metodologia de selecţie........................................................................ 333
§2. Iniţierea controlului ex ante ................................................................. 334
§3. Desfăşurarea activităţii de control al documentaţiei de atribuire,
a anunţului de participare/de participare simplificat/de concurs,
a anunţului de tip erată şi a solicitărilor de clarificări/informaţii
suplimentare ......................................................................................... 335
§4. Desfăşurarea activităţii de control al procesului de evaluare a
ofertelor/candidaturilor şi de atribuire a contractului .......................... 335
§5. Avizul conform .................................................................................... 336
§6. Procedura de conciliere ........................................................................ 338
§7. Contravenţii şi sancţiuni....................................................................... 339
Capitolul III. Controlul ex post ............................................................................ 340
Secțiunea 1. Autoritatea competentă şi obiectul controlului ex post .............. 340
Secțiunea a 2-a. Activitatea de control ex post ............................................... 342
Secțiunea a 3-a. Agenţii constatatori .............................................................. 346
TITLUL IX. Remediile și căile de atac ................................................................ 347

Capitolul I. Caracterizare ..................................................................................... 349
Capitolul II. Procedura administrativ-jurisdicțională în fața
Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor ....................................... 354
Secțiunea 1. Persoana care se consideră vătămată .......................................... 354
Secțiunea a 2-a. Situația terțului prejudiciat ................................................... 355
Secțiunea a 3-a. Problema pluralității de contestații ....................................... 356
Secțiunea a 4-a. Plata cauțiunii ....................................................................... 357
Secțiunea a 5-a. Termenul de contestare şi efectele contestaţiei .................... 358
Secțiunea a 6-a. Conținutul contestației.......................................................... 359
Secțiunea a 7-a. Soluționarea contestației....................................................... 360
Cuprins XIII
§1. Principiile procedurii de soluționare a contestațiilor............................ 360
§2. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ............................... 363
§3. Procedura de soluționare a contestației ................................................ 366
§4. Suspendarea procedurii de atribuire ..................................................... 368
§5. Termenul de soluţionare a contestaţiei ................................................. 369
§6. Suspendarea procedurii de soluționare ................................................. 369
§7. Cereri de intervenție voluntară ............................................................. 370
§8. Soluţiile pe care le poate pronunţa Consiliul ....................................... 370
§9. Hotărârile Consiliului ........................................................................... 371
§10. Căile de atac împotriva deciziilor Consiliului .................................... 372
Capitolul III. Sistemul de remedii judiciare ........................................................ 376
Secțiunea 1. Contestaţia formulată pe cale judiciară ...................................... 376
§1. Instanța competentă.............................................................................. 376
§2. Conținutul contestației formulată pe cale judiciară .............................. 376
§3. Plata cauțiunii Taxa judiciară de timbru .............................................. 377
§4. Termenele de introducere a contestației formulată pe cale judiciară ... 377
§5. Procedura de soluționare a contestației formulată pe cale judiciară..... 377
§6. Suspendarea procedurii de atribuire ..................................................... 378
§7. Soluțiile instanței de judecată............................................................... 379
Secțiunea a 2-a. Soluţionarea litigiilor în instanţa de judecată ....................... 379
§1. Obiectul și instanța competentă ........................................................... 379
§2. Taxele judiciare de timbru ................................................................... 380
§3. Procedura de soluționare a litigiilor în instanţa de judecată ................. 380
§4. Suspendarea executării contractului ..................................................... 382
Secțiunea a 3-a. Constatarea nulității absolute a contractelor
de achiziție publică ....................................................................................... 382
§1. Situații de nulitate absolută .................................................................. 382
§2. Situații când se mențin efectele contractului ........................................ 384
§3. Termenul legal de așteptare pentru încheierea contractului ................. 384
§4. Procedura de judecată a cererilor privind constatarea nulității
absolute a contractului ......................................................................... 385
Anexă. Decizii relevante ale Consiliului Național de Soluționare
a Contestațiilor ................................................................................................... 387
Grile ........................................................................................................................ 433
I. Achiziții publice .......................................................................................... 433
II. Achiziții sectoriale și achiziții publice în domeniile apărării
și securității ................................................................................................... 443
III. Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri
europene. Particularități ................................................................................ 445
IV. Concesiunile de lucrări și de servicii ........................................................ 446
V. Parteneriatul public-privat ......................................................................... 450
VI. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și servicii ..... 451
VII. Remediile și căile de atac ........................................................................ 453
XIV Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Răspunsuri ............................................................................................................. 457

I. Achiziții publice .......................................................................................... 457
II. Achiziții sectoriale și achiziții publice în domeniile apărării
și securității ................................................................................................... 457
III. Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri
europene. Particularități ................................................................................ 457
IV. Concesiunile de lucrări și de servicii ........................................................ 458
V. Parteneriatul public-privat ......................................................................... 458
VI. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și servicii ..... 458
VII. Remediile și căile de atac ........................................................................ 458
Bibliografie ............................................................................................................. 459
Abrevieri
alin. - alineat(ul)
apud - citat după
art. - articol(ul)
BEI - Banca Europeană de Investiții
C.civ. - Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)
C.pen. - Codul penal (Legea nr. 286/2009)
C.proc.civ. - Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)
CPV - Common Procurement Vocabulary
Dreptul - revista „Dreptul”
DST - drepturi speciale de tragere
DUAE - Document Unic de Achiziție Unică
ed. - ediţia
Ed. - Editura
GECT - Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială
H.G. - hotărârea Guvernului României
IMM - întreprinderile mici și mijlocii
infra - mai jos
JOCE - Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
JOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
lit. - litera
M.Of. - Monitorul Oficial al României, Partea I
n.n. - nota noastră
nr. - număr(ul)
NACE - Clasificarea Statistică a Activităților Economice în Comunitatea
Europeană
O.G. - ordonanţa Guvernului României
O.U.G. - ordonanţa de urgenţă a Guvernului României
op. cit. - opera citată
p. - pagina
P.U.F. - Presses Universitaires de France
parag. - paragraf(ul)
pct. - punct(ul)
SA - societate pe acţiuni
s.n. - sublinierea noastră
XVI Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
SC - societate comercială
SEAP - Sistemul electronic de achiziţii publice
SRL - societate cu răspundere limitată
supra - mai sus
TFUE - Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
TVA - taxa pe valoarea adăugată
v - versus
Cuvânt-înainte
Comisia Europeană a prezentat la 3 martie 2010 Comunicarea intitulată „Europa

2020 – o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă
incluziunii”. Un rol-cheie în acest document programatic al Comisiei revine achizi-
țiilor publice care reprezintă unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate
pentru transpunerea în practică a acestor inițiative.
În anul 2014, s-a adoptat un pachet de acte normative menite să modernizeze
materia achizițiilor publice în cadrul Uniunii Europene: Directiva 2014/23/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea
contractelor de concesiune, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Direc-
tivei 2004/18/CE și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară
activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de
abrogare a Directivei 2004/17/CE.
Aceste 3 noi directive au fost transpuse de România în legislația națională prin
următoarele acte normative: Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea
nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale și Legea nr. 100/2016 privind concesiunile
de lucrări şi concesiunile de servicii. Suplimentar, pentru a întregi acest „pachet”
legislativ, s-a adoptat și Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în
materie de atribuire a contractelor de achiziție publică și a contractelor de conce-
siune și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a
Contestațiilor care transpune Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie
1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative
privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contrac-
telor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări, şi Directiva
92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu
putere de lege şi actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare
cu privire la procedurile de achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi
în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor.
În plus, pentru transpunerea Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea
anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de
către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de
modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE a fost adoptată O.U.G.
nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile
apărării şi securităţii.
Prima ediție a cărții a fost concepută sub forma unui curs universitar pentru stu-
denţii şi masteranzii Facultăţii de Administraţie şi Afaceri din cadrul Universităţii din
Bucureşti, este în acord cu noul cadru normativ și abordează exhaustiv problematica
achizițiilor publice, astfel: achizițiile publice „clasice”, achizițiile sectoriale, achizițiile
XVIII Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
publice în domeniile apărării și securității, concesiunile de lucrări și de servicii, reme-

diile și căile de atac. Următoarele ediții au fost configurate sub forma unei monografii,
prin introducerea unor capitole suplimentare care prezintă un interes deosebit în con-
textul actual al achizițiilor publice: parteneriatului public-privat ca urmare a adoptării
Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, particularitățile achizițiilor
publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene și controlul ex ante și ex
post al achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și servicii.
ianuarie 2020
Autorul
TITLUL I
Noţiuni generale
Capitolul I
Piața unică europeană și achizițiile publice
Piața unică – idee fundamentală a arhitecturii europene comunitare – reprezintă

esența Uniunii Europene și constituie principala rațiune economică a existenței sale1.
Piața unică nu poate exista fără o reală integrare economică a statelor membre ale
Uniunii.
La nivel conceptual, Swann distinge între mai multe niveluri ale integrării econo-
mice, în funcție de gradul de interacțiune între economiile participante2:
- zona de liber schimb reprezintă o înțelegere între state, prin care acestea sunt de
acord să înlăture toate taxele vamale asupra schimburilor comerciale dintre ele,
precum și cotele de import; în schimb, fiecare parte este liberă să stabilească în mod
unilateral nivelul taxelor vamale la importurile provenite din afara zonei;
- uniunea vamală presupune ca statele membre să aplice un nivel comun al tari-
fului vamal asupra mărfurilor care vin în uniune din exterior; în acest caz se menține
eliminarea taxelor vamale și a cotelor între statele membre;
- piața comună presupune că libera circulație a mărfurilor în cadrul uniunii
vamale se adaugă liberei circulații a factorilor de producție: munca, capitalul și între-
prinderile;
- uniunea economică reprezintă o piață comună în care există și o unificare
completă a politicii monetare și fiscale, adică o piață unde există o monedă comună.
Art. 26 alin. (2) din TFUE3 consacră principiile fundamentale ale realizării pieței
interne, numite și cele „patru libertăți”: libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a
capitalurilor și libertatea de stabilire și de a presta servicii. La acestea se mai adaugă și
o a 5-a „libertate” admisă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene4, respectiv libera
circulație a plăților, aceasta fiind în strânsă legătură cu libera circulație a capitalurilor.
1
P. Craig, G. de Búrca, Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudență și doctrină,
ed. a IV-a, Ed. Hamangiu, București, 2009, p. 755.
2
D. Swann, The Economics, of the Common Market, ed. 7, Penguin, 1992, p. 11-12, apud
P. Craig, G. de Búrca, op. cit., p. 756.
3
Varianta consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene a fost publicată
în JOUE C 326/1 din 26 octombrie 2012 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2012.326.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2012:326:TOC#C_2012
326RO.0100470). În urma acestei consolidări, articolele din Tratatul de instituire a Comunită-
ților Europene au fost renumerotate.
4
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Cauza C-286/82 și C-26/83 Graziana Luisi and
Giuseppe Carbone v Ministero del Tesoro (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:61982CJ0286&from=EN), și Cauza C-308/86 Ministere Public
v R. Lambert (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=
CELEX:61986CJ0308&from=EN).
4 Noțiuni generale
Pentru realizarea unei piețe unice europene, dreptul comunitar utilizează două
tehnici principale de abordare1:
Abordarea negativă presupune că dreptul european interzice ca normele naționale
să împiedice schimburile transfrontaliere. Această abordare este susținută de
principiul „recunoașterii reciproce”, potrivit căruia un stat membru este obligat să
accepte, cu anumite excepții, mărfurile care au fost fabricate în conformitate cu
normele altui stat membru.
Abordarea pozitivă pornește de la premisa că normele naționale pot reglementa
diferit diferite aspecte cum ar fi sănătatea, siguranța, standardele tehnice și altele
asemenea, astfel că apar adevărate bariere împotriva liberei circulații. Înlăturarea
acestor bariere se poate face prin armonizarea legilor naționale, prin intermediul
directivelor europene.
În timp ce barierele tarifare au fost eliminate prin Tratatul de instituire a Comuni-
tăților Economice Europene (Tratatul de la Roma din 1957)2, barierele „nontarifare” au
continuat să subziste încă multă vreme, modificarea lor uno ictu fiind imposibilă
deoarece implicau practici comerciale și reguli utilizate de foarte multă vreme 3 .
Barierele nontarifare reprezintă „o formă ascunsă de protecție discriminatorie și poate
fi exercitată atât prin mijloace administrative, cât și prin acte juridice ce pot institui
monopoluri publice, fiscalitate (de exemplu: taxe indirecte), ajutoare de stat, standarde
tehnice și, în final, achiziții publice”4.
Din perspectiva dreptului concurenței, în literatura de specialitate 5 se face
distincție între piețele private și piețele publice. Astfel, „în timp ce economia privată
este reglementată de norme juridice și politice antitrust, economia publică este locul
unde normele dreptului concurenței sunt oarecum nepotrivite și inadecvate”6.
În acest context, achizițiile publice joacă un rol major în configurarea piețelor
publice. Pe lângă efectele pozitive, intervenția statului în piață care, cu bani publici,
efectuează achiziții de bunuri sau servicii poate perturba mecanismele complexe ale
economiei de piață. Din perspectivă europeană, reglementarea diferită a achizițiilor
publice la nivelul statelor membre poate de asemenea afecta într-o mare măsură piața
unică și procesul de integrare economică europeană. Pentru a se elimina practicile
discriminatorii din statele membre, s-a optat pentru reglementarea unitară a
1
Pentru dezvoltări, a se vedea P. Craig, G. de Búrca, op. cit., p. 757.
2
A se vedea varianta neconsolidată a tratatului la (http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0023).
3
M.V. Cârlan, Procedura achizițiilor publice cu referire specială la cele finanțate din
fonduri europene, Ed. Wolters Kluwer, București, 2013, p. 14.
4
M.V. Cârlan, op. cit., p. 14.
5
D. Konstadacopoulos, The Linked Oligopoly Concept in the Single European Market, în
Public Procurement Law Review no. 4/1995, p. 213, C.H. Bovis, The Regulation of the Public
Procurement as an Element in the Evolution of the European Economic Law, European Law
Journal, Spring, 1998, D. Swann, The Retreat of the State: deregulation and privatisation in
the UK and US, Ed. Harvester-Wheasheaf, New-York, London, 1988, cap. 1-2, apud
M.V. Cârlan, op. cit., p. 17-19.
6
M.V. Cârlan, op. cit., p. 17.
Piaţa unică europeană şi achiziţiile publice 5
achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene, iar instrumentul legal specific ales
pentru atingerea acestui obiectiv a fost Directiva. Aceasta conferă un cadru normativ
care permite statelor membre să-și normeze piețele publice, ținând cont de specificul
sistemului juridic național existent, dar în același timp, datorită caracterului unifi-
cator al Directivei, acestea sunt obligate să-și armonizeze legislația națională cu
obiectivele comunitare.
Capitolul II
Evoluția reglementării achizițiilor publice
în Uniunea Europeană
Secțiunea 1. Scurt istoric
În anul 1962, Consiliul de Miniștri a adoptat două Programe Generale pentru

eliminarea restricțiilor comerciale intracomunitare între statele membre 1 . Aceste
Programe reprezentau documente cu rol îndrumător și au fost emise pentru aplicarea
art. 52 și 53 din Tratatul de instituire a Comunităților Economice Europene.
Scopul principal al Programelor l-a constituit eliminarea restricţiilor care exclu-
deau, limitau sau impuneau condiţii referitoare la posibilitatea de a depune ofertă sau
de a participa ca şi ofertant principal sau subcontractor într-o procedură de atribuire a
statului sau a unei persoane juridice guvernată de dispoziţii de drept public.
În anul 1966, s-a adoptat Directiva 66/6832/CEE din 7 noiembrie 1966 privind
eliminarea tuturor diferențelor dintre tratarea produselor naționale și cea a produ-
selor care, în conformitate cu articolele 9 și 10 din tratat, trebuie să fie admise pentru
libera circulație, în ceea ce privește actele cu putere de lege sau acte administrative
care interzic utilizarea produselor menționate anterior și a se prescrie utilizarea a
produselor naționale sau a face o astfel de utilizare sub rezerva rentabilității2.
Așa cum rezultă chiar din titlu, directiva avea ca obiective eliminarea măsurilor
prohibitive privind folosirea produselor importate sau specificarea produselor
naţionale în cadrul documentaţiilor de atribuire. Directiva a fost adoptată în scopul
abolirii tuturor cotelor şi a măsurilor cu efect echivalent restricţiilor cantitative din
comerţul între statele membre, ca rezultat al primei perioade de tranziţie a Comunită-
ţilor Europene.
În anul 1969, s-a adoptat Directiva 70/32/CEE din 17 decembrie 1969 privind
achizițiile de bunuri ale statului, autorităților locale și altor persoane juridice și
drept public3. Spre deosebire de directiva anterioară, Directiva 70/32/CEE viza toate
produsele indiferent de specificaţiile acestora care făceau obiectul liberei circulaţii în
cadrul Comunităţii în baza art. 9 şi 10 din Tratat. Art. 3 alin. (3) din Directivă enu-
meră o listă în care sunt cuprinse posibile forme de discriminare împotriva mărfurilor
1
A se vedea JOCE 36/32 din anul 1962 accesibil la pagina oficială de internet a Uniunii
Europene (www.eur-lex.europa.eu).
2
Directiva 66/683/EEC, în JOUE L 220 din 20 noiembrie 1966 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A31966L0683).
3
Directiva 70/62/CEE, în JOUE L 013 din 19 ianuarie 1970 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/FR/TXT/?uri=CELEX%3A31970L0032).
Evoluția reglementării achizițiilor publice în Uniunea Europeană 7
străine. Printre aceste forme de discriminare se regăsesc şi specificaţiile tehnice
aplicate fără distincţie produselor naţionale, cât şi celor importate, acestea având un
caracter restrictiv în ceea ce priveşte comerţul.
În anul 1971, s-au adoptat Directiva 71/304/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971
privind eliminarea restricțiilor privind libertatea de a presta servicii în domeniul
contractelor de achiziții publice de lucrări și la atribuirea contractelor de lucrări
publice prin intermediul agențiilor sau sucursalelor 1 și Directiva 71/305/CEE a
Consiliului din 26 iulie 1971 privind coordonarea procedurilor de atribuire a
contractelor de lucrări publice2. Directiva 71/304/CEE prevedea ca statele membre
să înlăture restricțiile în ceea ce privește participarea străinilor la procedurile de achi-
ziție publică și de lucrări. Directiva 71/305/CEE a vizat achiziția de lucrări publice;
potrivit preambulului, această directivă a avut la bază principiul interzicerii specifi-
cațiilor tehnice discriminatorii, principiul publicității adecvate și prompte a contrac-
telor, principiul stabilirii obiective a criteriilor de selecție și de atribuire, dar și o
supraveghere dublă atât din partea autorităților statelor membre, cât și din partea
Comisiei Europene în asigurarea respectării principilor anterior arătate.
În anul 1976, s-a adoptat Directiva 77/62/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976
privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice3.
Primul obiectiv al Directivei 77/62/CEE a fost asigurarea unor condiţii de concu-
renţă nedistorsionate şi prin asigurarea celor mai favorabile condiţii pentru sectorul
public în cazul contractelor încheiat cu diferiţii contractori şi furnizori. În acest sens,
au fost introduse trei principii fundamentale:
a) publicitatea la nivel comunitar a contractelor;
b) interzicerea specificaţiilor tehnice care pot discrimina anumiţi ofertanţi;
c) aplicarea de criterii obiective în cadrul participării la ofertare şi în cadrul
procedurilor de atribuire.
În Cartea albă pentru finalizarea pieței interne4, Comisia europeană a identificat
barierele nontarifare și a propus un set de măsuri pentru finalizarea până în anul 1992
a pieței interne europene. Pornind de la acest deziderat, în anul 1992, s-au adoptat
3 directive: Directiva 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordo-
narea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de servicii, Direc-
tiva 93/36/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de
atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri şi Directivei 93/37/CEE a
Consiliului din 14 iunie 1933 privind coordonarea procedurilor de atribuire a
contractelor de achiziţii publice de lucrări.
1
Directiva 71/304/CEE, în JOUE L 0185 din 16 august 1971 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:1971:185:TOC).
2
Directiva 71/305/CEE, în JOUE L 0185 din 16 august 1971 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:1971:185:TOC).
3
Directiva 77/32/CEE, în JOUE L 013 din 15 ianuarie 1977 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.1977.013.01.0001.01.ENG&toc=OJ:L:1977:013:TOC).
4
Comunication of Commission of the European Communities no. COM(85) 310 final,
14 June 1985 on Completing the Internal Market (a se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:51985DC0310&from=EN).
8 Noțiuni generale
În anul 2004, s-au adoptat Directiva 2004/17/CE a Parlamentului și a Consiliului

din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de
entităţile care operează în sectoarele apă, energie, transport şi servicii poştale1 și
Directiva 2004/18/CE a Parlamentului și a Consiliului din 31 martie 2004 privind
coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări,
de bunuri şi de servicii2. Aceste două directive – Directiva 2004/17/CE și Directiva
2004/18/CE – au fost transpuse în plan național de România prin O.U.G. nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii3.
În contextul crizei economice și financiare la nivel mondial declanșată de fali-
mentul uneia dintre cele mai mari bănci americane de investiții4, Comisia Europeană
a prezentat la 3 martie 2010 Comunicarea intitulată „Europa 2020 – o strategie
europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (în conti-
nuare, Strategia 2020)5.
1
Directiva 2004/17/CE, în JOUE L 134/114 din 30 aprilie 2004 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004L0018&from=PT).
2
Directiva 2004/18/CE, în JOUE L 134/114 din 30 aprilie 2004 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004L0018&from=PT).
3
O.U.G. nr. 34/2006 (M.Of. nr. 418 din 15 mai 2006) a fost aprobată prin Legea
nr. 337/2006. Ulterior, acest act normativ a suferit numeroase modificări și completări.
4
Pe 15 septembrie 2008, banca de investiții Lehman Brothers solicita intrarea sa în
faliment. În acea zi, Lehman avea active în valoare de 639 miliarde dolari și o datorie uriașă,
de 619 miliarde dolari. Falimentul său a fost cel mai mare din istorie în condițiile în care
activele sale le depășeau pe cele ale altor giganți bancari, precum WorldCom sau Enron.
Lehman Brothers era cea de-a patra bancă de investiții americană la acel moment, având 25.000 de
angajați în toate colțurile lumii. Colapsul lui Lehman Brothers a fost semnalul unei crize economice
ce abia avea să își facă simțită prezența și să trezească toata lumea la realitate. Falimentul Lehman
Brothers a contribuit la erodarea a 10 trilioane dolari de pe piețele de capital globale în doar o
singură lună (a se vedea http://europolitics.ro/stiri/sase-ani-de-la-momentul-care-a-declansat-
criza-creditelor-ipotecare-falimentul-lehman-brothers/). Pentru detalii privind cauzele acestui
faliment și efectele sale asupra economiei mondiale și a piețelor financiare, a se vedea: Nicholas,
Tom, and David Chen, Lehman Brothers, Harvard Business School Case 810-106, February 2010,
revised September 2011; S.D. Duncan, Causes of Collapse: The Failure of Lehman Brothers
Holdings, Inc., December 10, 2012 (a se vedea http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2192284);
J.K. Mensah Mawutor, The Failure of Lehman Brothers: Causes, Preventive Measures and
Recommendations, Research Journal of Finance and Accounting Vol. 5, No. 4, 2014 (a se vedea
http://www.iiste.org/Journals/index.php/RJFA/article/viewFile/11290/11598); N. Dumontaux,
A. Pop, Contagion Effects in the Aftermath of Lehman’s Collapse: Measuring the Collateral
Damage. 2012 (a se vedea https://halshs.archives-ouvertes.fr/hal-00695721/document);
R.Z. Wiggins, A. Metrick, The Lehman Brothers Bankruptcy E: The Effect on Lehman's U.S.
Broker-Dealer (October 1, 2014). Yale Program on Financial Stability Case Study 2014-3E-
V1 (a se vedea http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2588556); Sieczka, Pawel and Sornette, Didier
and Holyst, Janusz, The Lehman Brothers Effect and Bankruptcy Cascades (February 2,
2010). Swiss Finance Institute Research Paper No. 10-06 (a se vedea http://dx.doi.org/
10.2139/ssrn.1547172).
5
A se vedea (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010
DC2020&from=RO).
Potrivit acestui document programatic, pentru anul 2020, Uniunea Europeană are
trei priorități care se susțin reciproc:
- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
- creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere
al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare, Comisia
Europeană a prezentat şapte iniţiative emblematice:
- „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările
pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor
inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;
- „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi
pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
- „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de
internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digi-
tală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;
- „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a
permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini
trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor
regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova
eficienţa energetică;
- „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de
afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale
solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;
- „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza
pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competen-
ţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa
muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă,
inclusiv prin mobilitatea profesională;
- „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea
socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distri-
buite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să
li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
Un rol-cheie în Strategia Europa 2020 revine achizițiilor publice care reprezintă
unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate pentru transpunerea în
practică a acestor inițiative.
Astfel, Comisia va depune eforturi pentru „îmbunătăţirea accesului la capital şi
utilizarea deplină a politicilor care vizează cererea, de exemplu prin achiziţii publice şi
reglementare inteligentă”1. Pentru sprijinirea tranziţiei către o economie eficientă în
ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi cu emisii reduse de dioxid de carbon, Comisia
1
Strategia Europa 2020, Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”, p. 15.
10 Noțiuni generale
va asigura „încurajarea unei utilizări mai extinse a achiziţiilor publice ecologice”1. La

nivel național, statele europene vor trebui „să dezvolte instrumente de piaţă, precum
stimulente fiscale şi achiziţii publice menite să adapteze metodele de producţie şi de
consum”, precum și „instrumente de piaţă, precum impozitarea, subvenţiile şi achizi-
ţiile publice pentru a reduce consumul de energie şi de resurse şi să utilizeze fondurile
structurale pentru a investi în construcţia de clădiri publice eficiente din punct de
vedere energetic şi într-o reciclare mai eficientă”2. De asemenea, Comisia va urmări
„dezvoltarea unei abordări orizontale a politicii industriale, care să combine diverse
instrumente de politică (de exemplu, reglementarea „inteligentă”, modernizarea achizi-
ţiilor publice, normele în materie de concurenţă şi stabilirea de standarde)”, iar statelor
membre le va reveni obligația „să îmbunătăţească mediul de afaceri, în special pentru
IMM-urile inovatoare, inclusiv prin achiziţii publice menite să sprijine iniţiativele care
încurajează inovarea”3. În vederea consolidării bugetare pentru a se asigura o creștere
economică pe termen lung, „politica de achiziţii publice trebuie să asigure utilizarea cât
mai eficientă a fondurilor publice, iar pieţele de achiziţii trebuie menţinute deschise în
întreaga UE”4.
În anul 2014, s-a adoptat un pachet de acte normative menite să modernizeze
materia achizițiile publice în cadrul Uniunii Europene:
- Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februa-
rie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune5;
rie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE6;
rie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în
sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a
Directivei 2004/17/CE7.
Potrivit art. 288 din TFUE8, directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru
destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale
competența în ceea ce privește forma și mijloacele. Directiva este un instrument aflat
1
Strategia Europa 2020, Iniţiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor”, p. 18.
2
Strategia Europa 2020, Iniţiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor”, p. 18 și 19.
3
Strategia Europa 2020, Iniţiativa emblematică „O politică industrială adaptată erei
globalizării”, p. 20.
4
Strategia Europa 2020, p. 30.
5
Directiva 2014/23/UE, în JOUE L 94 din 28 martie 2014 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32014L0023).
6
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32014L0024).
7
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32014L0025).
8
A se vedea varianta consolidată a tratatului la (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2012.326.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2012:326:TOC#C_2012
326RO.0100470).
la dispoziția instituțiilor europene pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii
Europene. În ceea ce privește transpunerea acestor 3 directive în legislațiile naționale,
s-a prevăzut un termen limită – 18 aprilie 2016 – până când statele membre sunt
obligate să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor adminis-
trative necesare în acest sens1.
România s-a aliniat acestei cerințe imperative și a adoptat Strategia naţională în
domeniul achiziţiilor publice, aprobată prin H.G. nr. 901/2015 privind Strategia
naţională în domeniul achiziţiilor publice2. Prin acest document sunt propuse acţiuni
ce definesc politicile guvernamentale cu privire la reformarea sistemului naţional de
achiziţii publice în perioada 2015-2020. Așa cum se arată în preambul, „dezvoltarea
strategiei reprezintă o etapă crucială în vederea reformării sistemului românesc de
achiziţii publice, deoarece stabileşte o viziune comună, într-un moment-cheie în care
noile directive în domeniu propun statelor membre trecerea la o nouă paradigmă, în
contextul în care achiziţiile publice devin instrumentul principal de deblocare a
creşterii economice la nivel european”.
Strategia națională în domeniul achiziţiilor publice este structurată pe cinci
capitole care cuprind problemele majore identificate, direcţiile de acţiune adecvate
pentru reformarea sistemului, precum şi o serie de documente-suport care fundamen-
tează situaţiile identificate. La nivelul fiecărui capitol se regăseşte un plan de acţiune
cu termene clare, instituţii responsabile, indicatori de performanţă şi impact preco-
nizat. Cele 5 capitole care constituie şi direcţiile de acţiune sunt următoarele: cali-
tatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opţiunilor de transpunere a noilor direc-
tive în legislaţia naţională; coerenţa globală şi eficienţa sistemului instituţional;
regularitatea şi calitatea procesului de achiziţii publice; capacitatea autorităţilor con-
tractante, cu accent pe profesionalizare şi aspecte de integritate; funcţiile de moni-
torizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din România.
Pentru transpunerea în plan național a celor 3 directive europene din domeniul
achizițiilor publice au fost adoptate următoarele acte normative:
- Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice3;
- Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale4;
- Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii5.
Pentru a întregi pachetul de reglementară națională unitară a achizițiilor publice,
s-a adoptat și Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziție publică și a contractelor de concesiune și pentru
organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor 6 .
Această lege transpune Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989
privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind
1
Art. 51 din Directiva 2014/23/UE, art. 90 din Directiva 2014/24/UE și art. 106 din
Directiva 2014/25/UE.
2
M.Of. nr. 881 din 25 noiembrie 2015.
3
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
4
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
5
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
6
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de

achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări 1 , şi Directiva
92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu
putere de lege şi actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare
cu privire la procedurile de achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi
în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor2.
În plus, pentru transpunerea Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea
anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de
către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de
modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE 3 a fost adoptată O.U.G.
apărării şi securităţii4.
Secțiunea a 2-a. Perspectivele achizițiilor publice la nivel european
Adoptarea în anul 2014 a celor 3 directive europene nu reprezintă o etapa finală a

procesului de modernizare a materiei achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene
ci, dimpotrivă, constituie un nou început în cadrul căruia Comisia Europeană
evaluează permanent impactul noului cadru normativ și propune o nouă paradigmă a
achizițiilor publice la nivel european. Într-un document recent – Comunicarea inti-
tulată Transformarea achiziţiilor publice pentru ca acestea să funcţioneze în şi
pentru Europa5 – Comisia expune pe larg Strategia în domeniul achiziţiilor publice
1
Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989, în JOCE L 395 din
30 decembrie 1989 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=
CELEX:01989L0665-20080109&from=RO).
2
Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie, în JOCE L 76 din 23 martie 1992
(a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31992L0013&
from=RO).
3
Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind
coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de
bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile
apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE, în JOCE L 210
din 20 august 2009 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2009/81/oj/ ron/pdfa1a).
4
O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în dome-
niile apărării şi securităţii (M.Of. nr. 932 din 29 decembrie 2011) a fost aprobată cu modi-
ficări și completări prin Legea nr. 195/2012 (M.Of. nr. 753 din 8 noiembrie 2012), cu modifi-
cările și completările ulterioare.
5
Comunicarea Comisiei nr. 13286/17 din 16 octombrie 2017 către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată Transformarea
achiziţiilor publice pentru ca acestea să funcţioneze în şi pentru Europa (http://data.
consilium.europa.eu/doc/document/ST-13286-2017-INIT/ro/pdf).
care stabileşte cadrul general de politică şi priorităţi clare de a îmbunătăţi procedurile
de achiziţii publice în practică şi de a sprijini investiţiile în cadrul UE.
Comisia propune un parteneriat extins bazat pe colaborare:
Pentru a consolida recunoaşterea dimensiunii strategice a achiziţiilor publice şi a
îmbunătăţi achiziţiile publice în practică, este nevoie de o adeziune politică solidă şi
vastă la toate nivelurile administraţiei. Dacă autorităţile se angajează să acorde
acestei chestiuni o prioritate absolută, există un potenţial de îmbunătăţire semnifi-
cativ. […]
Parteneriatul ar putea asocia următoarele aspecte şi părţi interesate:
- autorităţile naţionale ar putea îmbunătăţi organizarea achiziţiilor prin formu-
larea unor strategii de achiziţii naţionale clare, prin asigurarea unei coordonări mai
eficiente la nivel naţional şi regional, prin furnizarea de norme naţionale clare şi de
orientări practice, ar putea face schimb de bune practici, ar putea institui centre de
asistenţă pentru competenţe şi organisme de achiziţie centralizate, îmbunătăţind
transparenţa şi punând la dispoziţie proceduri de revizuire rapide, independente şi
echitabile;
- autorităţile locale şi regionale ar putea coopera mai mult şi ar putea utiliza
achiziţiile publice agregate, ar putea promova achiziţiile strategice şi digitale şi ar
putea să îşi profesionalizeze achizitorii publici;
- Comisia s-ar angaja să lucreze în spiritul colaborării şi să elaboreze o serie
întreagă de instrumente de sprijin, inclusiv orientări şi bune practici în mai multe
domenii-cheie pentru ca achiziţiile publice să devină cât mai simple şi mai eficiente.
În acelaşi timp, ea va continua să îşi urmărească politica de punere în aplicare şi să-
şi folosească puterea discreţionară în mod strategic pentru a se concentra asupra
celor mai importante încălcări ale dreptului UE care afectează interesele cetăţenilor
şi ale întreprinderilor;
- întreprinderile, industria şi asociaţiile de întreprinderi ar putea, de exemplu, să
încurajeze o participare mai mare pe pieţele de achiziţii, inclusiv dincolo de frontie-
rele naţionale, prin elaborarea de modele de evaluare pentru compararea diferitelor
soluţii pe o bază obiectivă. Procedurile de revizuire ar trebui utilizate în mod res-
ponsabil. Consultările prealabile ale pieţei sunt o etapă importantă pentru a îmbu-
nătăţi nivelul de expertiză în domeniul achiziţiilor publice şi ar trebui să implice, de
asemenea, IMM-urile;
- părţile interesate: în numeroase oraşe şi comunităţi se acordă o atenţie tot mai
mare abordării bugetare participative, ceea ce ar putea facilita privilegierea crite-
riilor strategice promovate de către grupuri locale. Jurnaliştii şi publicul ar trebui să
utilizeze datele disponibile pentru a exercita un control public în ceea ce priveşte
procedurile de achiziţii şi pentru a se asigura că achizitorii publici îşi asumă răspun-
derea. Oamenii de ştiinţă şi cadrele universitare au, de asemenea, un rol important
prin faptul că elaborează instrumente analitice şi modele de date.
În continuare, Comisia a identificat şase domenii prioritare clare şi măsuri
concrete care pot fi adoptate în domeniul achizițiilor publice de natură să genereze
beneficii substanțiale pentru politicile economice ale statelor membre:
a) Asigurarea adoptării pe scară mai largă a achiziţiilor publice strategice.
Administraţiile centrale şi locale ar trebui să acorde un rol mai important
achiziţiilor publice strategice pentru a atinge obiective societale, economice şi de

mediu, cum ar fi economia circulară. Integrarea criteriilor ecologice, inovatoare şi
sociale1, o utilizare mai intensă a consultării prealabile introducerii pe piaţă sau a
evaluărilor calitative (MEAT2), precum şi achiziţionarea unor soluţii inovatoare în
etapa premergătoare comercializării nu implică doar utilizarea unui grup deosebit
de competent de achizitori publici, ci şi, mai ales, o viziune politică şi asumarea poli-
tică. Unele state membre au prevăzut obligativitatea alegerii ofertei celei mai avan-
tajoase din punct de vedere economic (MEAT), inclusiv a criteriilor ecologice,
pentru procesele lor de achiziţii. Altele ar putea lua în considerare stabilirea de
obiective voluntare pentru a monitoriza gradul de adoptare. În orice caz, pentru a
obţine rezultate optime în materie de achiziţii publice, criteriile strategice trebuie să
fie aplicate în mod sistematic. Acest lucru poate fi facilitat printr-un sprijin practic
pe scară largă, prin acţiuni, precum difuzarea de standarde, de metodologii pentru
criteriile de referinţă, de actualizări periodice ale etichetelor 3 şi de criterii de
evaluare, precum şi punerea la dispoziţie a unei biblioteci de bune practici. […]
Este nevoie de o abordare specifică pentru sectoarele prioritare, cum ar fi
sectorul construcţiilor, sectorul sanitar şi sectorul tehnologiei informaţiei, din cauza
efectului de pârghie al acestora, a caracterului specific şi a problemelor tipice,
inclusiv din cauza evoluţiei rapide a tehnologiei şi a pieţei. Iniţiativa Comisiei pentru
un mecanism de evaluare voluntară ex ante destinat marilor proiecte de infrastruc-
tură poate fi plasată în acest context. […]
În paralel, sectoarelor apărării şi securităţii trebuie să fie avute în vedere în mod
direct, inclusiv securitatea cibernetică. Activităţile se află deja în plină desfăşurare
în contextul planului de acţiune europeană în domeniul apărării. Obiectivul planului
de acţiune este punerea în aplicare eficientă a Directivei privind achiziţiile publice
în domeniul apărării, cu scopul de a oferi oportunităţi întreprinderilor europene,
indiferent de dimensiunea şi localizarea acestora.
b) Profesionalizarea achizitorilor publici. Schimbarea trebuie declanşată de
persoane cu un nivel de competenţe adecvat. Nivelul scăzut de profesionalizare a
achizitorilor publici4 este o problemă sistemică în multe state membre. Îmbunătăţirea
competenţelor în materie de achiziţii publice în toate etapele procedurii de achiziţie,
inclusiv a competenţelor informatice, este de o importanţă vitală. Schimbarea
culturii şi utilizarea sporită a achiziţiilor publice strategice necesită o utilizare mai
extinsă a practicilor flexibile, cunoaşterea pieţelor şi instrumente inovatoare.
1
Care ar trebui să includă, de asemenea, obligaţia de accesibilitate pentru persoanele cu
handicap (nota Comisiei, s.n.).
2
Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, care permite acordarea unei
importanţe sporite calităţii (nota Comisiei, s.n.).
3
Cum ar fi etichetele ecologice, etichetele energetice sau cele pentru comerţul echitabil
(nota Comisiei, s.n.).
4
Potrivit unui studiu (Bandiera, Prat, Valletti, 2008), lipsa de competenţe profesionale
este o problemă chiar mai importantă decât corupţia: 83% din resursele irosite în cadrul
achiziţiilor publice se datorează lipsei de profesionalism şi de stimulente şi doar 17% se
datorează corupţiei (nota Comisiei, s.n.).
Sectorul public trebuie să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare pentru a com-
pensa aversiunea faţă de risc şi a atrage, a forma şi a dezvolta talente şi competenţe
în întregul sector al achiziţiilor publice.
Statele membre se află în stadii diferite în eforturile lor de profesionalizare, dar
este important ca toate să depună astfel de eforturi. Schimbul de experienţă le va
permite să-şi îmbunătăţească practicile în materie de achiziţii publice şi va spori
impactul şi reputaţia sectorului achiziţiilor publice în ceea ce priveşte realizarea
obiectivelor de politică publică. Strategiile de profesionalizare pe termen lung la
nivel naţional sunt esenţiale pentru a avea persoanele potrivite, cu competenţele şi
instrumentele adecvate, la locul potrivit şi la momentul potrivit în vederea obţinerii
celor mai bune rezultate. […]
c) Îmbunătăţirea accesului pe pieţele de achiziţii publice. IMM-urile sunt
esenţiale pentru crearea de locuri de muncă, pentru creştere şi inovare, însă întâm-
pină dificultăţi în ceea ce priveşte accesul la achiziţiile publice, atât în cadrul UE,
cât şi pe pieţele internaţionale. În prezent, IMM-urilor li se atribuie 45% din valoa-
rea contractuală totală care depăşeşte plafoanele stabilite la nivelul UE, în mod
direct sau în cadrul unei asocieri de ofertanţi sau subcontractanţi. Directivele din
2014 includ măsuri1 care ar trebui să faciliteze accesul întreprinderilor, inclusiv al
IMM-urilor, la achiziţiile publice, inclusiv la nivel transfrontalier. Aceste oportunităţi
consolidate de achiziţii publice pentru IMM-uri trebuie să fie comunicate mai bine
publicului larg, societăţilor şi autorităţilor contractante. Acest lucru este deosebit de
important în vederea promovării achiziţiilor transfrontaliere. Obiectivul este de a
creşte proporţia de contracte de achiziţii publice atribuite IMM-urilor, în conformi-
tate cu ponderea lor globală în economie. Comisia a iniţiat, de asemenea, acţiuni
specifice pentru a facilita accesul IMM-urilor la contractele de achiziţii publice, cum
ar fi proiectele finanţate prin programul COSME. De asemenea, în mod specific în
sectorul apărării, au fost lansate o serie de acţiuni pentru facilitarea accesului IMM-
urilor la piaţa transfrontalieră, aşa cum a fost precizat în planul de acţiune european
în domeniul apărării. […]
d) Creşterea transparenţei, a integrităţii şi a calităţii datelor. Datele fiabile
sunt esenţiale pentru a pregăti răspunsuri adecvate la nivel de politică. Transfor-
marea digitală, ameliorarea calităţii datelor în general şi disponibilitatea standar-
delor în materie de date deschise oferă posibilitatea creării unor tehnici de analiză
mai bune pentru elaborarea de politici axate pe nevoi şi a unor sisteme de avertizare
pentru a combate corupţia2 în domeniul achiziţiilor publice. Ar trebui să fie puse la
dispoziţie date de o calitate mai bună şi mai accesibile3 privind achiziţiile publice,
1
Măsurile de îmbunătăţire a accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice includ
recomandarea de a împărţi contractele în loturi, limitarea cifrei de afaceri necesare pentru a
putea participa la o procedură de cerere de ofertă şi reducerea cerinţelor de documentare
(nota Comisiei, s.n.).
2
Astfel cum se reflectă în unele dintre recomandările specifice fiecărei ţări în cadrul
procesului semestrului european (nota Comisiei, s.n.).
3
Respectând în acelaşi timp drepturile fundamentale şi, în special, dreptul la protecţia
datelor cu caracter personal, în măsura în care este aplicabil (nota Comisiei, s.n.).
întrucât astfel ar apărea o întreagă gamă de posibilităţi de evaluare îmbunătăţită a

performanţei politicilor de achiziţii, de optimizare a interacţiunii dintre sistemele de
achiziţii publice şi de orientare a viitoarelor decizii strategice. Sistemele de achiziţii
publice electronice trebuie să producă date de bună calitate, dar, şi mai important,
factorii de decizie trebuie să utilizeze aceste date şi să le comunice celorlalte părţi
interesate. Aceste sisteme oferă, de asemenea, o metodă de detectare a neregulilor.
La nivelul UE, Comisia va propune noi modele de formulare electronice pentru a
îmbunătăţi colectarea de date. […]
e) Stimularea transformării digitale a achiziţiilor publice. Noile tehnologii
digitale oferă posibilităţi considerabile de raţionalizare şi simplificare a procedurilor
de achiziţii publice prin implementarea achiziţiilor publice electronice. Directivele
privind achiziţiile publice prevăd că, până în octombrie 2018, depunerea electronică
a ofertelor va deveni obligatorie. Cu toate acestea, avantajele achiziţiilor publice
electronice vor fi vizibile pe deplin numai în cazul în care întregul proces de achiziţii
publice va fi supus transformărilor digitale. Acest proces include mai multe etape, de
la planificare, notificare şi prezentare la facturare, plată şi arhivare.
Noile tehnologii oferă posibilitatea de a regândi în mod fundamental modul în
care sunt organizate achiziţiile publice şi părţile relevante ale administraţiilor
publice. Există o şansă unică de a restructura sistemele relevante şi de a realiza o
transformare digitală. […]
f) Cooperarea pentru efectuarea de achiziţii publice în comun. Agregarea
achiziţiilor publice a început să ia amploare în întreaga UE1. În calitate de agrega-
tori, organismele centrale de achiziţie (CPB) gestionează cote tot mai mari ale
pieţelor de achiziţii publice. Acestea joacă un rol tot mai important în promovarea
reformei în domeniul achiziţiilor publice, inclusiv prin punerea în aplicare a unei
abordări strategice. Ele creează condiţiile pentru amplificarea efectului de pârghie
al achizitorilor publici, care este indispensabil în anumite pieţe dominate de un
număr mic de operatori de pe piaţă. În funcţie de situaţie, CPB-urile pot fi înfiinţate
cu un mandat general la nivel naţional, pot viza sectoare specifice (cum ar fi cel al
sănătăţii sau sectorul informatic) sau se pot specializa în achiziţii publice regionale/
municipale.
Volumele mari de achiziţii publice ale CPB ar putea fi utilizate în beneficiul
achiziţiilor strategice, de exemplu, prin stabilirea unor obiective în materie de
achiziţii. Rolul lor în procesul de standardizare a procedurilor de achiziţii publice şi
cunoaşterea pieţei de către aceştia reprezintă, de asemenea, un element-cheie pentru
profesionalizarea administraţiei publice şi facilitează utilizarea procedurilor favo-
rabile IMM-urilor. Regruparea cunoştinţelor şi a expertizei creează efecte de propa-
gare, întrucât CPB oferă deseori asistenţă şi servicii de consultanţă altor autorităţi
contractante. […]
1
Care beneficiază de soluţiile de interoperabilitate existente stabilite de comun acord la
nivelul UE, cum ar fi identitatea electronică, semnătura electronică, livrarea online, factu-
rarea electronică (nota Comisiei, n.n.).
Capitolul III
Aspecte metodologice
În vechea reglementare – O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii1 – achizițiile publice, achizițiile sectoriale și concesiunile de
lucrări și de servicii erau incluse în același act normativ, respectiv:
- achizițiile publice – Capitolul I-VI;
- achizițiile sectoriale – Capitolul VIII;
- concesiunile de lucrări și de servicii – Capitolul VII.
Dispozițiile speciale referitoare la achizițiile sectoriale și concesiunile de lucrări și
de servicii se completau cu dispozițiile generale în materia achizițiilor publice
„clasice”2 în măsura în care reglementarea specială nu prevede altfel3.
De asemenea, și materia soluționării contestațiilor era inclusă în același act nor-
mativ într-un capitol separat4, fiind comună achizițiilor publice „clasice”, achizițiilor
sectoriale și concesiunilor de lucrări și de servicii.
În noua legislație, s-a preferat o soluție mixtă: pe de o parte, achizițiile publice
„clasice”, achizițiile sectoriale și concesiunile de lucrări și de servicii sunt reglemen-
tate separat, fiecare în câte o lege proprie, iar pe de altă parte, materia remediilor şi
căilor de atac sunt reglementate unitar într-o singură lege.
În ceea ce privește achiziţiile publice în domeniile apărării şi securităţii, acestea
au cunoscut încă de la început o reglementare juridică autonomă, respectiv O.U.G.
nr. 114/2011.
În esență, achizițiile sectoriale și achizițiile publice în domeniile apărării şi secu-
rităţii sunt tot achiziții publice „clasice”, dar care, datorită unor particularități, au un
regim juridic specific diferit reglementat de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile
sectoriale, respectiv O.U.G. nr. 114/2011. Din analiza comparativă a acestor texte
1
O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (M.Of. nr. 418 din
15 mai 2006) a fost aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulte-
rioare. O.U.G. nr. 34/2006 a fost abrogată prin Legea nr. 98/2016.
2
În mod convențional, numim achizițiile reglementate de Legea nr. 98/2016 privind
achizițiile publice ca fiind „clasice” pentru a le putea deosebi de achizițiile „sectoriale”.
3
Art. 229 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevedea: „Dispoziţiile cap. I-VI sunt aplicabile
contractelor sectoriale în măsura în care prezentul capitol nu prevede altfel”.
Art. 226 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevedea: „În cazul în care concesionarul are
calitatea de autoritate contractantă în sensul prevederilor art. 8 lit. a)-c), acesta are obligaţia
de a respecta prevederile cap. I-VI atunci când atribuie un contract de achiziţie publică unei
terţe părţi”.
4
Capitolul IX din O.U.G. nr. 34/2006.
legale observăm o multitudine de similarități, drept pentru care, din motive metodo-
logice, în cuprinsul Titlului III „Achizițiile sectoriale. Particularități” și al Titlului IV
„Achizițiile publice în domeniile apărării şi securităţii. Particularități” din această
lucrare vom examina numai aspectele specifice ale achizițiilor sectoriale și ale
achizițiilor publice în domeniile apărării şi securităţii; în aceste condiții, în legătură
cu celelalte noțiuni și instituții juridice care sunt comune cu cele ale achizițiilor
publice „clasice”, pentru identitate de rațiune, vor fi aplicabile cele arătate în Titlul II
din prezenta lucrare.
TITLUL II
Achiziţiile publice
Capitolul I
Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice
Secțiunea 1. Obiectul achizițiilor publice
Legea nr. 98/2016 reglementează modul de realizare a achiziţiilor publice,

procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a con-
cursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru
atribuirea contractelor de achiziţie publică, precum şi anumite aspecte specifice în
legătură cu executarea contractelor de achiziţie publică.
Legea nr. 98/2016 abordează următoarele aspecte care vor fi abordate pe larg în
cadrul prezentei lucrări:
- autorităţile contractante;
- domeniul de aplicare și exceptările;
- achizițiile mixte, situațiile speciale, activitățile de achiziţie centralizate şi achi-
ziţii comune ocazionale și achiziţiile care implică autorităţi contractante din alte state
membre;
- regulile generale de participare şi desfăşurare a procedurilor de atribuire;
- modalitățile de atribuire;
- organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire;
- executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
- cazurile specifice de încetare a contractului de achiziţie publică.
Secțiunea a 2-a. Scopul achizițiilor publice
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, scopul achizițiilor publice îl consti-
tuie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri,
servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială.
Spre deosebire de vechea reglementare1 în care „prețul cel mai scăzut” reprezenta
criteriul comun de atribuire a contractului de achiziție publică, art. 187 alin. (3) lit. c)
și d) din Legea nr. 98/2016 introduce două noi criterii de atribuire, respectiv „cel mai
bun raport calitate-preț” și „cel mai bun raport calitate-cost”2.
Pornind de la premisa că nu întotdeauna ce este ieftin este în mod necesar și bun
(ca o consecință a aplicării criteriului „prețul cel mai scăzut”), observăm o nouă
1
Art. 198 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006.
2
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 7-a.
22 Achizițiile publice
abordare a achizițiilor publice în spațiul european care se axează mai mult pe calitate
decât pe cantitate.
Importanța acestui nou criteriu de atribuire este subliniată și în preambulul
Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
20141: „Cercetarea şi inovarea, inclusiv ecoinovarea şi inovarea socială, sunt printre
principalele motoare ale creşterii viitoare şi au fost înscrise în centrul strategiei
Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Autori-
tăţile publice ar trebui să dea achiziţiilor publice o utilizare strategică optimă pentru a
stimula inovarea. Achiziţionarea de produse, lucrări şi servicii inovatoare joacă un rol
esenţial pentru îmbunătăţirea eficienţei şi a calităţii serviciilor publice, ţinând cont în
acelaşi timp de provocările societale majore. Aceasta contribuie la obţinerea celui
mai bun raport calitate-preţ, dar şi a unor beneficii economice, societale şi de mediu
mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse şi servicii
inovatoare şi promovarea unei creşteri economice sustenabile”.
Noua concepție europeană în materia achizițiilor publice ține cont și de alți
factori, alții decât prețul cel mai scăzut, cum ar fi beneficiile de mediu, creșterea eco-
nomică sustenabilă, inteligentă și ecologică etc. În acest context, legiuitorul a preluat
noua concepție și a inclus „condiţiile de eficienţă economică şi socială” în definirea
scopului achizițiilor publice.
Secțiunea a 3-a. Principiile achizițiilor publice
§1. Caracterul obligatoriu al principiilor achizițiilor publice

Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organi-
zării concursurilor de soluții, prevăzute în mod expres de art. 2 alin. (2) din Legea
nr. 98/2016, sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciprocă;
d) transparenţa;
e) proporţionalitatea;
f) asumarea răspunderii.
Din perspectiva teoriei generale a dreptului, principiile de drept sunt acele idei
conducătoare ale conținutului tuturor normelor juridice și au atât un rol constructiv,
cât și valorizator pentru sistemul de drept2.
O chestiune disputată în doctrina juridică este aceea de a stabili care este rolul
principiilor de drept în raport cu norma de drept și cum sunt acestea utilizate de cei
care interpretează și aplică legea.
1
Parag. 47 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din
26 februarie 2014.
2
N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, ed. 2, Ed. All Beck,
București, 2005, p. 105.
Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice 23
De esența dreptului este norma juridică, adică acea „regulă generală și obligatorie
de conduită al cărui scop este acela de a asigura ordinea socială, regulă ce poate fi
adusă la îndeplinire pe cale statală, în caz de nevoie prin constrângere”1. Deoarece,
prin definiție, norma juridică urmează să constituie temei pentru reglementarea
viitoare a unor relații sociale, atunci nu poate îmbrăca decât o formă generală.
În acest mod, norma juridică se va putea interpreta și aplica la cazuri particulare.
Astfel, la un caz concret, cel care aplică legea observă nu numai „litera” legii, adică
forma sa exterioară, dar trebuie caute și „spiritul” legii, adică să descopere înțelesul
propriu al acesteia. Acest demers este important deoarece „aplicarea pur mecanică ar
denatura dreptul, ducând la cele mai absurde consecințe: acest fapt fiind remarcat și
de romani prin cuvintele: summum jus, summa injuria” 2 . De aceea, urmărind
„spiritul” legii, judecătorul are libertatea de interpretare a acesteia. Această marjă de
apreciere pornește de la premisa că judecătorul nu poate refuza să judece un caz
concret pe motiv dă legea este neclară sau insuficient precizată. În aceste condiții,
dacă norma juridică este obscură, neclară, el va recurge la principiile de drept pe care
le va aplica la un caz concret. Altfel spus, principiile sunt izvoare formale de drept.
În materia achizițiilor publice, legiuitorul a conferit forță juridică principiilor
enumerate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel că acestea vor avea
aplicabilitate directă, întocmai ca o normă de drept. În continuare evocăm, cu titlu de
exemplu, astfel de referiri la aceste principii:
- autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-
cadru şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice a căror
valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la
alin. (1) prin aplicarea unei proceduri simplificate, cu respectarea principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2)3;
- pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa
prevederilor alin. (1) şi a căror valoare estimată este mai mare decât cea prevăzută
la art. 7 alin. (5), autoritatea contractantă elaborează norme proprii care să asigure
aplicarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din prezenta lege4;
- în cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii eco-
nomici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente,
autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/
candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de
aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea princi-
piilor tratamentului egal şi transparenţei5;
- autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, suges-
tiile sau recomandările primite în cadrul consultărilor prevăzute la alin. (1) pentru
pregătirea achiziţiei şi pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire,
cu condiţia ca utilizarea sau implementarea acestor opinii, sugestii sau recomandări
1
N. Popa, op. cit., p. 136.
2
G. Del Vecchio, Lecții de filosofie juridică, Ed. Europa Nova, București, p. 208.
3
Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
4
5
să nu aibă ca efect denaturarea concurenţei şi/sau încălcarea principiilor nediscri-

minării şi transparenței1;
- în procesul de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există
o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2
alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice2;
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţa de judecată
dispune modificarea/eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini
ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, iar autoritatea
contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca
acestea să afecteze principiile achiziţiilor publice reglementate la art. 2 alin. (2)3.
În ceea ce privește originea lor, principiile achizițiilor publice derivă din princi-
piile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, respectiv libera circulaţie a
mărfurilor, libertatea de stabilire şi libertatea de a furniza servicii4.
§2. Nediscriminarea
Principiul nediscriminării presupune asigurarea condițiilor pentru o concurență
reală între agenții economici, astfel încât aceștia să aibă șansa de a participa la o
procedură de achiziție publică și de a încheia un contract5.
Pentru definirea conceptului de „concurență”, literatura de specialitate are vedere
mai multe semnificații6.
În accepţiunea generală, concurenţa este „o confruntare între tendinţe adverse,
care converg spre acelaşi scop”7. În plan social, ea semnifică conflictul interuman în
cadrul căruia fiecare ins tinde la conservarea şi dezvoltarea proprie. În planul
relaţiilor interumane, concurenţa implică multiple afinităţi cu emulaţia, fără ca între
cele două concepte să existe similitudine8.
1
Art. 139 alin. (3) Legea nr. 98/2016.
2
Art. 1 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile
publice din 2 iunie 2016, aprobare prin H.G. nr. 395/2016 (M.Of. nr. 423 din 6 iunie 2016).
3
Art. 212 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016.
4
Parag. 1 din preambulul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din
26 februarie 2014 prevede că „atribuirea contractelor de achiziţii publice de către sau în numele
autorităţilor statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcţionarea
Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi
libertatea de a furniza servicii, precum şi principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de
tratament, nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă, proporţionalitatea şi transparenţa”.
5
În același sens, a se vedea D. Daniel Şerban, Achiziţiile publice. Teoria şi practica
jurisdicţiei administrative, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 71.
6
A se vedea, pentru dezvoltări, O. Căpățână, Dreptul concurenței comerciale. Concurența
onestă, Ed. Lumina Lex, București, 1992, p. 82-86.
7
Ed. Goblot, La vocabulaire philosophique, Paris, 1901, p. 133, apud O. Căpăţînă,
op. cit., p. 82.
8
„Emulaţia, ca dispoziţie morală, este dorinţa de a te întrece pe tine, întrecând pe altul” –
T. Vianu, Filosofia culturii, Bucureşti, 1944, p. 197-198, apud O. Căpăţînă, op. cit., p. 82.
În accepțiunea economică, concurenţa a fost privită, iniţial, ca un factor decisiv
care asigură, în mod spontan, divizarea muncii între întreprinderi, precum şi
condiţiile normale ale producţiei, ale schimburilor şi ale consumului de bunuri. Ea
este „mâna invizibilă” care, indiferent de orice intervenţie statală, realizează adap-
tarea cererii şi ofertei, sub impulsul exclusiv al interesului individual, disciplinând
prin ea însăşi, în mod natural, întreaga activitate economică1.
În accepțiunea juridică, concurența este privită ca „rivalitatea dintre agenţii
economici în căutarea şi păstrarea clientelei”2 sau „o luptă, adesea acerbă, între ope-
ratorii economici, care exercită aceeaşi activitate sau o activitate similară, pentru
dobândirea, menţinerea şi extinderea clientelei”3. În doctrină juridică de specialitate
s-a definit concurența ca fiind „confruntarea dintre agenții economici cu activități
similare sau asemănătoare, exercitată în domeniile deschise pieței, pentru câștigarea
și conservarea clientelei, în scopul rentabilizării propriei întreprinderi”4.
Potrivit Glosarului de termeni folosiţi în politica de concurenţă a Uniunii
Europene, elaborat de Consiliul Concurenţei5, concurența este definită ca o „situație
pe piață, în care vânzătorii unui produs sau serviciu acționează independent, pentru
captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adică un anumit
nivel al beneficiilor, al volumului de vânzări și/sau al cotei de piață. Această concu-
rență între întreprinderi poate avea loc în domeniul prețurilor, calității, service-ului
sau al unei combinații între acestea, precum și în domeniul altor factori care pot pre-
zenta importanță pentru clienți. O concurență loială și nedistorsionată este piatra de
temelie a economiei de piață. Comisia Europeană a fost învestită cu puterile necesare
pentru a controla respectarea dreptului comunitar al concurenței și pentru a determina
aplicarea legislației concurenței de o manieră care să garanteze existența unei con-
curențe efective pe piața internă”.
Achizițiile publice constituie un instrument specific prin care statul intervine în
piață și influențează în mod direct fenomenele economice. Pentru a nu fi un factor
perturbator, intervenția statului nu trebuie să distorsioneze piața liberă și nici să afec-
teze în vreun fel competiția dintre operatorii economici. Din acest motiv, reglemen-
tarea unitară a achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene reprezintă o modalitate
prin care se protejează și se promovează concurența liberă între operatorii economici.
§3. Tratamentul egal

Principiul egalităţii de tratament presupune utilizarea de către autoritatea contrac-
tantă a unor reguli, cerințe și criterii care să fie valabile pentru toți operatorii economici
participanți la procedura de achiziție publică. Autoritatea contractantă trebuie să se
1
H. Denis, Histoire de la pensée économique, ed. 9, Paris, 1990, p. 191-206, apud
O. Căpăţînă, op. cit., p. 83.
2
J. Azema, Le droit français de la concurrence, ed. 2e, P.U.F., Paris, 1986, p. 17.
3
I. Băcanu, Libera concurenţă în perioada de tranziţie spre economia de piaţă, în Dreptul
nr. 9-12/1990, p. 50.
4
O. Căpăţînă, op. cit., p. 86.
5
(http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id298/GLOSAR_UE_TABEL.pdf)
asigure de garantarea unui tratament echitabil pentru „toţi ofertanţii, indiferent de naţio-
nalitate având aceleaşi şanse în ceea ce priveşte formularea termenilor ofertelor”1.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a definit principiul tratamentului egal în
materia achizițiilor publice astfel: „principiul egalității de tratament impune ca situații
comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în
același mod, cu excepția cazului în astfel de tratament este justificat în mod obiectiv”2.
În alte decizii ale sale, Curtea a adus o serie de clarificări: principiul tratamentului egal
„se aplică nu doar firmelor care au participat efectiv la o procedură de atribuire, dar, de
asemenea, și pentru cei care speră să participe”3, iar ideea egalității de tratament nu
înseamnă doar că alți ofertanți din Uniunea Europeană trebuie să fie tratați în mod egal
cu ofertanții interni ci toți ofertanții trebuie să fie tratați în mod egal4.
§4. Recunoaşterea reciprocă

Principiul recunoașterii reciproce este unul din principiile-cheie care stau la baza
pieței unice europene5, în virtutea căruia este permisă libera circulație a bunurilor și a
serviciilor în întreaga Uniune Europeană fără a fi necesară armonizarea legislației
naționale. În esență, „un producător va trebui în mod normal să respecte normele
naționale dintr-un singur stat pentru ca mărfurile sale să poată circula în mod liber în
cadrul CE (Uniunea Europeană, n.n.)”6.
În materia achizițiilor publice, respectarea acestui principiu, presupune acceptarea
de către autorităţile contractante a „produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod
licit pe piaţa Uniunii Europene; diplomelor, certificatelor, a altor documente emise de
autorităţile competente din alte state; specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele
solicitate la nivel naţional”7.
§5. Transparenţa
Principiul transparenței asigură îndeplinirea a două obiective: introducerea unui
sistem deschis al achizițiilor publice ale statelor membre al Uniunii Europene și
1
D. Daniel Şerban, op. cit., p. 74.
2
Cauza C-21/03 și C-34/03, Fabricom v Belgium (http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:62003CJ0021&from=EN).
3
Cauza C-16/98, Commission v France (http://curia.europa.eu/juris/showPdf.jsf?text=&docid
=101632&pageIndex=0&doclang=en&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=7610316).
4
Cauza C-87/94 R Commission v Belgium (Wallon Buses) (http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:61994CO0087&from=EN).
5
Comunicarea Comisiei COM (1999) 299 final din 16 iunie 1999 privind recunoașterea
reciprocă pe piața unică a Uniunii Europene (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/
TXT/?uri=URISERV%3Al21001b).
6
P. Craig, G. de Búrca, op. cit., p. 891.
7
Achiziţii publice. Contracte, norme de aplicare şi ghid de atribuire, ed. septembrie 2008,
Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008, p. 304.
asigurarea unui sistem de bune practici pentru ambele părți implicate, respectiv
autoritățile contractante și ofertanți1.
În cauza C-496/99P Commission v Italy (Succhi di Frutta), Curtea de Justiție
Uniunii Europene a arătat că „principiul transparenței, care este corolarul acestuia
[a principiului egalității de tratament] este destinat în principal pentru a exclude
orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta
presupune că toate condițiile și regulile detaliate ale procedurii de atribuire trebuie
să se stabilească într-un mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau
documentele contractului, astfel încât, în primul rând, toți ofertanții informați să
poată înțelege cu o minimă diligență semnificația lor exactă și să le interpreteze în
același mod și, în al doilea rând, autoritatea contractantă să fie în măsură să verifice
dacă ofertele depuse îndeplinesc criteriile aplicabile contractului în cauză”2.
Chiar dacă în literatura de specialitate 3 și în jurisprudența Curții de Justiție a
Uniunii Europene există încă o dezbatere privind conceptul de transparență, în sensul
definirii acestuia ca obligație sau ca principiu4, în mod justificat s-a arătat că „în
prezent, cu greu se poate nega că principiul transparenței a ajuns un principiu general
al dreptului comunitar”5.
Față de cele arătate, putem defini transparența ca fiind acel principiu în temeiul
căruia se garantează că toți participanții la achizițiile publice vor avea acces, în mod
complet și de o manieră accesibilă, la documentația de atribuire și deciziile luate de
autoritatea contractantă în cadrul procedurii de achiziție publică.
Unii autori consideră că transparența este un auxiliar al principiului tratamentului
egal6. În primul rând, transparența acesta creează premisele egalității între ofertanți;
prin transparență, autoritățile publice asigură ofertanții să aibă aceleași condiții când
formulează ofertele. În al doilea rând, transparența permite să se verifice dacă prin-
cipiul egalității de tratament a fost respectat.
1
C. Bovis, EU Public Procurement Law, The Second Edition, Edward Elgar Publishing,
2012, p. 250.
2
Cauza C-496/99P Commission v Italy (Succhi di Frutta), parag. 111 (http://curia. europa.eu/
juris/showPdf.jsf;jsessionid=9ea7d0f130d5e7f8d7bf546c44babe989eaa2b142cdf.e34KaxiLc3eQc40
LaxqMbN4OchaKe0?text=&docid=49126&pageIndex=0&doclang=EN&mode=lst&dir=&occ=
first&part=1&cid=98144).
3
S. Prechal, M. de Leeuw, Dimensions of Transparency: The Building Blocks for a New
Legal Principle, Review of European Administrative Law (2007), p. 51-61, D. Daniel Şerban,
op. cit., p. 74.
4
Concluziile Avocatului General Bot în Cauza C-203/08 Sporting Exchange Ltd v Minister
van Justitie, parag. 135 (http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=
72508&pageIndex=0&doclang=en&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=101204).
5
K. Lenaerts, In the Union we trust: trust-enhancing principles of Community Law, 41
Common Market Law Review (2004), p. 321.
6
A. Buijze, The Principle of Transparency in EU Law, Uitgeverj BOXPress, 2013, p. 155.
§6. Proporţionalitatea
Principiul proporționalității impune ca achizițiile publice să fie efectuate în
conformitate cu obiectul de achiziții publice, în special în ceea ce privește selectarea,
determinarea și utilizarea condițiilor și criteriilor care trebuie asociate mutatis
mutandis cu obiectul achiziției publice.
Includerea proporționalității în principiile achizițiilor publice a fost impusă în
primul rând de necesitatea formulării unor condiții și criterii adecvate în cadrul
documentației de atribuire.
Principiul proporţionalităţii „presupune asigurarea unei relaţii de corespondenţă
cantitativă şi calitativă între necesitatea autorităţii contractante, obiectului
contractului de achiziţie publică şi cerinţele de îndeplinit pentru atribuirea acestuia”1.
Respectarea principiului proporționalității impune ca o măsură luată de autoritatea
contractantă trebuie să fie, în același timp, potrivită pentru atingerea obiectivului
urmărit și necesară pentru atingerea acestui obiectiv2.
§7. Asumarea răspunderii

Acest principiu presupune că participanții la procedurile de achiziție publică vor
răspunde pentru deciziile luate şi acţiunile realizate.
Totodată principiul răspunderii presupune și instituirea unui mecanism de control
adecvat al achizițiilor publice. Din această perspectivă vorbim despre auditul ex-ante
(asigurarea eficacităţii) şi auditul ex-post (verificarea rezultatelor), activități desfășu-
rate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice prin mecanisme specifice.
Auditul ex-ante presupune verificarea dacă bunurile, serviciile sau lucrările ce
urmează̆ a fi achiziţionate sunt într-adevăr necesare şi dacă îmbunătăţesc activitatea
organizaţiei înainte de iniţierea procedurii, nu doar dacă aceasta era o cheltuială
planificată.
Auditul ex-post presupune verificarea dacă s-a obţinut „valoare pentru bani” prin
procedura de achiziţie publică şi nu doar dacă procesul a respectat legea şi normele).
§8. Concluzii
Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate3 , utilitatea principiilor de drept
prezintă utilitate practică dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, principiile trasează
o linie directoare pentru un sistem juridic, iar pe de altă parte, acestea au rol și în
administrarea justiției.
1
S. Lazăr, Achiziţii publice – Principii – Proceduri – Operaţiuni – Metodologie, Ed. Wolters
Kluwer, București, 2009, p. 16.
2
S. Arrowsmith et all, EU Public Procurement Law: An Introduction, p. 38 (https://www.
nottingham.ac.uk/pprg/documentsarchive/asialinkmaterials/eupublicprocurementlawintroduct
ion.pdf).
3
N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, op. cit., p. 105.
Această abordare din perspectiva teoriei generale a dreptului are aplicabilitate și
în cazul principiilor achizițiilor publice. Având o consacrare legislativă la nivel euro-
pean și național, principiile vor orienta activitatea de elaborare a legislației secundare
și terțiare în materia achizițiilor publice. Cu alte cuvinte, orice act care se va elabora
în materia achizițiilor publice (hotărâre de Guvern, ordin, instrucțiune etc.) va trebui
să respecte principiile enunțate de actele normative primare. De asemenea, în activi-
tatea de aplicare curentă a legislației, practicienii vor trebui să țină cont nu numai de
„litera legii”, ci și de „spiritul” său, adică tocmai de aceste principii de drept1.
1
Ibidem.
Capitolul II
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016
Secțiunea 1. Praguri. Revizuirea pragurilor
§1. Situația entității juridice fără calitate de autoritate contractantă

Legea nr. 98/2016 se aplică pentru atribuirea de către o entitate juridică fără
calitate de autoritate contractantă a unui contract de lucrări, în cazul în care se înde-
plinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) contractul este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de
50% din valoarea acestuia, de către o autoritate contractantă;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/20161;
c) contractul include una dintre activităţile: lucrări de geniu civil sau lucrări de
construcţie pentru spitale, facilităţi destinate activităţilor sportive, recreative şi de
agrement, clădiri ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar şi clădiri
de uz administrativ.
Legea nr. 98/2016 se aplică pentru atribuirea de către o entitate juridică fără
calitate de autoritate contractantă a unui contract de servicii în cazul în care se înde-
plinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
1
Potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 valoarea fără TVA este de 25.013.925
lei pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări. Potrivit art. 1 din Regu-
lamentul delegat (UE) nr. 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie 2019 şi publicat în JOUE
nr. 279 din 31 octombrie 2019, începând cu 1 ianuarie 2020 pragul valoric de la care se aplică
procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, prevăzut la art. 4 lit. a) din
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 24/2014, publicată în JOUE nr. 94 din
28 martie 2014, se modifică de la 5.548.000 euro la 5.350.000 euro. De asemenea, potrivit
Comunicării Comisiei Europene cu nr. 2019/C370/01, publicată în JOUE nr. 370 din 31 octom-
brie 2019 C 438, pragul de 5.350.000 euro prevăzut în Directiva nr 24/2014, exprimat în lei este
de 25.013.925 RON. Aceste modificări ale Directivelor intră în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi vor
fi valabile şi aplicabile tuturor procedurilor lansate începând cu această dată. Regulamentul are
un domeniu de aplicare general, este obligatoriu în toate elementele sale, se aplică direct în
statele membre şi trebuie respectat integral de cei cărora li se aplică (persoane private, state
membre, instituţii ale Uniunii). Regulamentul se aplică direct în toate statele membre încă de la
intrarea sa în vigoare, fără a fi necesar un act de transpunere la nivel naţional.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 31
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/20161;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări.
§2. Praguri valorice

Principalul criteriu folosit de legiuitor pentru stabilirea domeniului de aplicare al
Legii nr. 98/2016 îl reprezintă valoarea estimată a contractului2 de achiziție publică/
acordului-cadru.
În funcție de valoarea estimată a contractului, autoritatea contractantă va fi
obligată să aplice una din următoarele proceduri de achiziție publică, astfel:
1. Procedura „standard” de atribuire

Procedurile „standard” de atribuire se aplică în cazul atribuirii contractelor de
achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau
mai mare decât următoarele praguri valorice:
a) 25.013.925 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări;
b) 649.895 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse
şi de servicii3;
1
Potrivit art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, valoarea fără TVA este de 1.000.557
lei, pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii atribuite de autoritățile
contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități.
Potrivit art. 1 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie 2019
şi publicat în JOUE nr. 279 din 31 octombrie 2019, începând cu 1 ianuarie 2020 pragul valoric
de la care se aplică procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice de produse şi de
servicii atribuite de autorităţile contractante regionale şi locale şi concursurile de proiecte
organizate de aceste autorităţi, prevăzut la art. 4 lit. c) din Directiva Parlamentului European şi
a Consiliului nr. 24/2014, publicată în JOUE nr. 94 din 28 martie 2014, se modifică de la
221.000 euro la 214.000 euro.
De asemenea, potrivit Comunicării Comisiei Europene cu nr. 2019/C370/01, publicată în
JOUE nr. 370 din 31 octombrie 2019, prevăzut în Directiva nr 24/2014, exprimat în lei este de
1.000.557 RON. Aceste modificări ale Directivelor intră în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi vor fi
valabile şi aplicabile tuturor procedurilor lansate începând cu această dată. Regulamentul are
un domeniu de aplicare general, este obligatoriu în toate elementele sale, se aplică direct în
statele membre şi trebuie respectat integral de cei cărora li se aplică (persoane private, state
membre, instituţii ale Uniunii). Regulamentul se aplică direct în toate statele membre încă de
la intrarea sa în vigoare, fără a fi necesar un act de transpunere la nivel naţional.
2
Modul de calcul al valorii estimate a contractului este prevăzut de art. 9-25 din Legea
nr. 98/2016.
3
Potrivit art. 1 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie
2019 şi publicat în JOUE nr. 279 din 31 octombrie 2019, începând cu 1 ianuarie 2020 pragul
valoric de la care se aplică procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice de pro-
duse şi de servicii atribuite de autorităţile guvernamentale centrale şi concursurile de proiecte
organizate de aceste autorităţi, prevăzut la art. 4 lit. b) din Directiva Parlamentului European şi
a Consiliului nr. 24/2014, publicată în JOUE nr. 94 din 28 martie 2014, se modifică de la
c) 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse

şi de servicii atribuite de consiliul judeţean, consiliul local, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, precum şi de instituţiile publice aflate în subordinea acestora;
d) 3.506.625 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de
servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa
nr. 2 din Legea nr. 98/20161.
Procedurile „standard” de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă,
negocierea competitivă, dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare, negocierea
fără publicare prealabilă, concursul de soluţii și procedura de atribuire aplicabilă în
cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice, procedura simplificată2.
2. Achiziția directă
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în
cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 135.060 lei,
respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai
mică decât 450.200 lei.
§3. Revizuirea pragurilor

Spre deosebire de Directiva 2004/18/CE, actuala Directivă 2014/24/UE a Parla-
mentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 introduce un nou mecanism
pentru revizuirea pragurilor valorice în funcție de care se aplică procedurile de atri-
buire a contractelor de achiziție publică.
În esență, nou mecanism de revizuire a pragurilor reglementat de art. 6 din
Directivă valorice funcționează astfel:
- art. 87 din Directivă împuterniceşte Comisia să adopte acte delegate, în confor-
mitate cu art. 290 din TFUE, pentru revizuirea pragurilor;
- Comisia verifică din doi în doi ani dacă pragurile valorice prevăzute la art. 4
lit. (a), (b) şi (c) din Directivă corespund pragurilor fixate în Acordul privind
144.000 euro la 139.000 euro. De asemenea, potrivit Comunicării Comisiei Europene cu

nr. 2019/C370/01, publicată în JOUE nr. 370 din 31 octombrie 2019, prevăzut în Directiva nr
24/2014, exprimat în lei este de 649.895 RON. Aceste modificări ale Directivelor intră în
vigoare la 1 ianuarie 2020 şi vor fi valabile şi aplicabile tuturor procedurilor lansate începând
cu această dată. Regulamentul are un domeniu de aplicare general, este obligatoriu în toate
elementele sale, se aplică direct în statele membre şi trebuie respectat integral de cei cărora li
se aplică (persoane private, state membre, instituţii ale Uniunii). Regulamentul se aplică direct
în toate statele membre încă de la intrarea sa în vigoare, fără a fi necesar un act de transpunere
la nivel naţional.
1
Potrivit potrivit Comunicării Comisiei Europene cu nr. 2019/C370/01, publicată în JOUE
nr. 370 din 31 octombrie 2019, pragul de 750.000 euro, prevăzut la art. 4 lit. d) din Directiva
24/2014, exprimat în lei noi este de 3.506.625 RON.
2
Procedurile „standard” de atribuire sunt prevăzute de art. 68 din Legea nr. 68/2016. A se
vedea infra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 2-a.
achiziţiile publice (AAP) 1 al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi, dacă este
necesar, le revizuieşte2;
- în conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, Comisia calculează
valoarea acestor praguri pe baza valorii zilnice medii a monedei euro exprimată în
drepturi speciale de tragere (DST) în decursul unei perioade de 24 de luni care se
încheie la data de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la
1 ianuarie;
- din doi în doi ani, Comisia stabileşte valorile, în monedele naţionale ale statelor
membre a căror monedă nu este euro, ale pragurilor menţionate la art. 4 lit. (a), (b)
şi (c) din Directivă;
- Comisia publică noile praguri revizuite, contravaloarea acestora în monedele
naţionale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie de după
revizuire.
Cu privire la acest aspect, art. 8 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 cuprinde o normă
de trimitere în sensul că „de la data intrării în vigoare a oricăror praguri valorice
modificate de către Comisia Europeană conform regulilor și procedurilor corespun-
zătoare prevăzute la art. 6 din Directiva 2014/24/UE, pragurile valorice prevăzute la
art. 7 alin. (1) sau orice praguri modificate anterior se înlocuiesc cu pragurile
modificate corespunzătoare, iar orice referire sau trimitere din cuprinsul prezentei
legi la pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) este înțeleasă ca referire sau trimitere la
pragurile corespunzătoare astfel modificate”. Așadar, de la publicarea noilor praguri
valorice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, acestea se vor aplica direct și vor
înlocui vechile praguri prevăzute de Legea nr. 98/2016.
De asemenea, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice publică pe pagina sa de
internet pragurile valorice stabilite de către Comisia Europeană conform regulilor şi
procedurilor corespunzătoare prevăzute la art. 6 din Directivă.
1
Acordul este un acord multilateral din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Obiectivul acordului este de a deschide în mod reciproc pieţele de achiziţii publice între
părţile la acord. Acest acord a fost aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din
22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunităţii Europene, referitor la domeniile
de competenţa sa, a acordurilor obţinute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din
Runda Uruguay (1986-1994) (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/
?uri=CELEX:31994D0800&from=EN).
2
În virtutea acestei delegări, a fost emis deja Regulamentul delegat (UE) 2015/2170 al
Comisiei din 24 noiembrie 2015 de modificare a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului
European şi a Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de
atribuire a contractelor de achiziţii publice (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015R2170&from=RO).
Secțiunea a 2-a. Reguli privind modul de calcul

al valorii estimate a achiziţiei
Dată fiind importanța valorii estimate în determinarea procedurii de achiziție,

autoritățile contractante sunt obligate să respecte o serie de Reguli privind modul de
calculul acesteia1:
1. Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV2

care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracte-
rizează scopul principal al contractului.
Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV care
îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează
scopul principal al contractului.
2. Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie în funcţie de urmă-

toarele aspecte:
a) valoarea estimată a tuturor achiziţiilor cu acelaşi obiect, cu obiect similar sau al
căror obiect fac parte din aceeaşi clasă CPV, pe care autoritatea contractantă intenţio-
nează să le atribuie în cursul unui an bugetar;
b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;
c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicarea a anumitor modalităţi de atribuire.
3. Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în

vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând
în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţio-
nate în mod explicit în documentele achiziţiei.
4. În cazul în care autoritatea contractantă prevede acordarea unor premii/prime

pentru ofertanţi sau candidaţi, determinarea valorii estimate a achiziţiei trebuie să
includă şi valoarea premiilor/primelor respective.
5. De regulă, în cazul în care autoritatea contractantă are în structura sa unităţi

operaţionale separate, valoarea estimată se calculează prin luarea în considerare a
valorii estimate totale pentru toate unităţile operaţionale luate separat.
1
Aceste reguli sunt prevăzute de art. 9-25 din Legea nr. 98/2016.
2
Common Procurement Vocabulary (CPV) reprezintă o codificare a activităților care formează
obiectul achizițiilor publice. Această codificare a fost adoptată prin Regulamentului (CE)
nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind
achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și
ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește revizuirea CPV,
astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007
(http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008R0213&from=RO).
Prin excepţie, dacă o unitate operaţională este responsabilă în mod independent
pentru achiziţiile sale sau pentru anumite categorii ale acestora, valorile estimate se
pot calcula la nivelul unităţii în cauză.
O unitate operaţională este responsabilă în mod independent pentru achiziţiile
sale sau pentru anumite categorii ale acestora dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiţii:
a) unitatea operaţională desfăşoară în mod independent procedurile de atribuire;
b) unitatea operaţională ia în mod independent deciziile privind achiziţiile;
c) unitatea operaţională are la dispoziţie în buget surse de finanţare identificate în
mod distinct pentru achiziţii;
d) unitatea operaţională încheie în mod independent contractele de achiziţii
publice;
e) unitatea operaţională asigură plata contractelor de achiziţii publice din bugetul
pe care îl are la dispoziţie.
6. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii

estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevă-
zute de prezenta lege.
7. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie

publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului
de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire regle-
mentate de prezenta lege.
Autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea modalităţii în care se va derula
procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică, să se raporteze la valoarea
estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare.
Pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiţii publice noi sau a
lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă alege proce-
dura de atribuire în funcţie de următoarele considerente, cu condiţia ca respectivele
investiţii să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată
la nivel naţional, regional sau local:
a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elabo-
rare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă
contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor;
b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de pro-
iectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii
în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, indiferent dacă
acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se atribuie contracte diferite;
c) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de diri-
genţie de şantier pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte.
8. Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii de

atribuire şi este valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire prin una dintre
următoarele modalităţi:
a) transmiterea spre publicare a anunţului de participare;
b) în cazul achiziţiei de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în

anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016, transmiterea spre publicare a anunţului de
participare ori a anunţului de intenţie care este valabil în mod continuu;
c) transmiterea invitaţiei de participare la procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare.
9. În cazul concursului de soluţii se face următoarea distincție:

- dacă este organizat în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de
achiziţie publică de servicii, valoarea estimată se calculează pe baza valorii estimate,
fără TVA, a contractului de achiziţie publică de servicii, inclusiv a oricăror eventuale
premii sau plăţi către participanţi.
- dacă este organizat ca o procedură de atribuire distinctă, cu premii sau plăţi
acordate participanţilor, valoarea estimată se calculează prin raportare la valoarea
totală a premiilor sau plăţilor către participanţi.
10. În cazul acordului-cadru sau al sistemului dinamic de achiziţii, valoarea esti-

mată a achiziţiei se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor con-
tractelor de achiziţie publică subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza
acordului-cadru sau prin utilizarea sistemului dinamic de achiziţii pe întreaga sa durată.
11. În cazul parteneriatului pentru inovare, valoarea estimată a achiziţiei se consi-

deră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a activităţilor de cercetare şi dezvol-
tare care urmează să se realizeze pe durata tuturor etapelor parteneriatului avut în
vedere, precum şi a produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie realizate
şi achiziţionate la sfârşitul parteneriatului respectiv.
12. În cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări valoarea estimată a

achiziţiei se calculează luând în considerare atât costul lucrărilor, cât şi valoarea
totală estimată a produselor şi serviciilor puse la dispoziţia contractantului de către
autoritatea contractantă, necesare pentru executarea lucrărilor.
13. În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze o

construcţie sau servicii, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi sepa-
rate, valoarea estimată a achiziţiei se determină luând în considerare valoarea globală
estimată a tuturor loturilor.
Ca regulă, în cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare
decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016, procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru
atribuirea fiecărui lot, indiferent de valoarea estimată a acestuia.
14. În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze produse

similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea
estimată a achiziţiei se determină luând în considerare valoarea globală estimată a
tuturor loturilor. În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai
mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016, procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru
atribuirea fiecărui lot.
Prin produse similare se înţelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ
a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare;
b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de
către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv.
15. Prin excepţie, regulile 13 și 14 nu se aplică, iar autoritatea contractantă poate

aplica procedura simplificată sau, după caz, achiziţia directă, pentru atribuirea
contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ
a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei,
în cazul achiziţiei de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul
achiziţiei de lucrări;
b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la
lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol fără aplicarea
procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege nu depăşeşte 20% din
valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită construcţia avută în vedere,
achiziţia de produse similare sau serviciile avute în vedere.
16. În cazul contractelor de achiziţie publică de produse sau de servicii cu

caracter de regularitate sau care se intenţionează să fie reînnoite în cursul unei
anumite perioade, valoarea estimată a achiziţiei se calculează ținând cont de una din
aceste valori:
a) valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în
ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru
a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un
interval de 12 luni de la data contractului iniţial;
b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un
interval de 12 luni de la prima livrare.
17. În cazul contractelor de achiziţie publică de produse prin cumpărare în rate,

prin închiriere sau prin leasing cu sau fără opţiune de cumpărare, valoarea estimată
a achiziţiei se calculează în funcţie de durata contractului, astfel:
a) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată determinată mai
mică sau egală cu 12 luni, valoarea estimată este valoarea totală estimată pentru
întreaga durată a contractului respectiv;
b) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată determinată mai
mare de 12 luni, valoarea estimată este valoarea totală estimată pentru întreaga durată
a contractului respectiv la care se adaugă valoarea reziduală estimată a produselor la
sfârşitul perioadei pentru care s-a încheiat contractul;
c) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată nedeterminată sau
în cazul în care durata acestora nu poate fi stabilită la data estimării, valoarea
estimată se calculează prin înmulţirea cu 48 a valorii lunare a contractului.
18. În cazul contractelor de achiziţie publică de servicii având ca obiect servicii

de asigurare, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza primelor de
asigurare ce urmează a fi plătite şi a oricăror alte forme de remunerare aferente
serviciilor respective.

bancare sau alte servicii financiare, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe
baza onorariilor, comisioanelor ce urmează a fi plătite, dobânzilor şi a oricăror alte
forme de remunerare aferente serviciilor respective.

de proiectare, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza onorariilor,
comisioanelor ce urmează a fi plătite şi a oricăror alte forme de remunerare aferente
serviciilor respective.
21. În cazul contractelor de achiziţie publică de servicii care nu prevăd un preţ total,
valoarea estimată a achiziţiei se calculează în funcţie de durata contractului, astfel:
a) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată determinată mai
mică sau egală cu 48 de luni, valoarea estimată este valoarea totală a contractului
pentru întreaga durată a acestuia;
b) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată nedeterminată sau
pe durată determinată mai mare de 48 de luni, valoarea estimată se calculează prin
înmulțirea cu 48 a valorii lunare a contractului.
Secțiunea a 3-a. Exceptări de la aplicarea Legii nr. 98/2016
Sunt situații când pentru anumite achiziții publice nu se aplică prevederile Legii
nr. 98/2016, ci alte reglementări.
Aceste exceptări de la aplicarea Legii nr. 98/2016 sunt următoarele:
1. Contractele din sectoarele de apă, energie, transporturi şi servicii

poştale
Procedurile de achiziție publică (clasice) reglementate de Legea nr. 98/2016 nu se
aplică în cazul achizițiilor sectoriale.
Astfel, Legea nr. 98/2016 nu se aplică:
a) contractelor de achiziţie sectorială, acordurilor-cadru sectoriale şi concursurilor
de soluţii sectoriale atribuite sau organizate de autorităţi contractante care au
obligaţia de a aplica prevederile Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale;
b) contractelor de achiziţie sectorială, acordurilor-cadru sectoriale şi concursurilor
de soluţii sectoriale excluse de la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achiziţiile sectoriale.
De asemenea, Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie publică,
acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii atribuite sau organizate de o autoritate
contractantă care furnizează servicii poştale în sensul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016
privind achiziţiile sectoriale în scopul desfăşurării următoarelor activităţi:
a) servicii cu valoare adăugată în legătură cu poşta electronică, furnizate integral
prin mijloace electronice, inclusiv transmiterea securizată prin mijloace electronice a
documentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor şi transmiterea de mesaje de
poştă electronică înregistrată;
b) servicii financiare care fac obiectul codurilor CPV cuprinse între 66100000-1 şi
66720000-3 şi al dispoziţiilor Legii privind achiziţiile sectoriale, care includ, în
principal, mandate poştale şi transferuri pe bază de conturi curente poştale;
c) servicii filatelice;
d) servicii de logistică, constând în servicii care combină livrarea fizică şi/sau
depozitarea cu alte funcţii decât cele poştale.
2. Exceptările specifice în domeniul comunicaţiilor electronice

Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie publică, acordurilor-cadru
şi concursurilor de soluţii care au ca scop principal să permită autorităţilor
contractante să furnizeze sau să exploateze reţele publice de comunicaţii electronice
sau să furnizeze către public unul sau mai multe servicii de comunicaţii electronice.
Noţiunile „reţea publică de comunicaţii electronice” şi „serviciu de comunicaţii
electronice” au înţelesurile prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 9 şi 10 din O.U.G.
nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice1, aprobată, cu modificări şi comple-
tări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Contractele de achiziţie publică/acorduri-cadru atribuite şi concursuri

de soluţii organizate conform unor norme internaţionale
O altă excepție o reprezintă contractele de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi
concursurilor de soluţii pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau
să le organizeze conform unor proceduri de atribuire diferite de cele prevăzute în
prezenta lege:
a) instituite printr-un instrument juridic care creează obligaţii de drept interna-
ţional public, precum un tratat sau acord internaţional, încheiat în conformitate cu
Tratatele Uniunii Europene, între România şi una sau mai multe ţări terţe sau subdi-
viziuni ale acestora, care vizează lucrări, produse sau servicii destinate implementării
sau exploatării în comun a unui proiect de către semnatari sau ca urmare a aplicării
unei proceduri specifice prevăzute de legislația europeană în contextul programelor şi
proiectelor de cooperare teritorială;
b) stabilite de către o organizaţie internaţională.
În astfel de situații, autorităţile contractante au obligaţia de a informa Agenția
Națională pentru Achiziții Publice cu privire la acordurile existente în domeniul lor
de activitate, încheiate în conformitate cu Tratatele.
De asemenea, Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acor-
durilor-cadru şi concursurilor de soluţii care sunt atribuite sau organizate de
1
O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice (M.Of. nr. 925 din 27 decembrie
2011) a fost aprobată prin Legea nr. 140/2012 (M.Of. nr. 505 din 23 iulie 2012).
autoritatea contractantă în conformitate cu regulile în materie de achiziţii stabilite de

o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, în cazul în
care contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru sau concursurile de soluţii în
cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau instituţia respectivă. Într-o astfel de
situație, părţile convin asupra procedurilor de atribuire aplicabile.
4. Exceptările specifice pentru contractele de servicii

Legea nr. 98/2016 nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/
acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect:
a) cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri
existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
b) cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru
programe destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii
media, sau contractelor pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe care sunt
atribuite furnizorilor de servicii media;
c) servicii de arbitraj, mediere şi alte forme de soluţionare alternativă a disputelor;
d) servicii juridice;
e) servicii financiare în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau trans-
ferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul art. 4 alin. (1)
din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din
26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile
de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/20121;
f) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea,
cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;
g) contracte de muncă;
h) servicii de apărare civilă, protecţie civilă şi prevenirea pericolelor, prestate de per-
soane fără scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3, 75251000-0,
75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 şi
85143000-3, cu excepţia serviciilor de ambulanţă pentru transportul pacienţilor;
i) servicii de transport public de călători feroviar sau cu metroul. Din punct de
vedere terminologic noțiunile acestor exceptări au următorul înțeles:
(i) noţiunile „serviciu media audiovizual” şi „furnizor de servicii media” au înţele-
surile prevăzute la art. 1 alin. (1) pct. 1 şi 12 din Legea audiovizualului nr. 504/20022;
(ii) noţiunea „program” cuprinde atât programele având înţelesul prevăzut la
art. 1 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 504/2002, incluse într-un serviciu de programe de
televiziune, cât şi programele incluse într-un serviciu de programe de radiodifuziune
şi materialele pentru programe, iar noţiunea „material pentru programe” are acelaşi
înţeles cu noţiunea „program”.
1
A se vedea (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02013
R0575-20190627&from=EN).
2
M.Of. nr. 534 din 22 iulie 2002.
(iii) „serviciile juridice” sunt următoarele:
- asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat1, republicată, în
cadrul unei proceduri de arbitraj sau de mediere ori al altei forme de soluţionare
alternativă a disputelor desfăşurate în faţa unei instanţe sau alt organism naţional de
arbitraj sau de mediere ori de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă din
România ori din alt stat sau în faţa unei instanţe internaţionale de arbitraj sau de
mediere ori de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă ori în cadrul unor
proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a autorităţilor publice naţionale
din România ori din alt stat sau în faţa instanţelor de judecată ori a instituţiilor
internaţionale; asistenţă şi consultanţă juridică acordată de un avocat, anticipat sau în
vederea pregătirii oricăreia dintre procedurile arătate sau în cazul în care există
indicii concrete şi o probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care este acordată
asistenţa şi consultanţa juridică să facă obiectul unor astfel de proceduri;
- servicii de certificare şi autentificare a documentelor care sunt prestate de notari
publici potrivit dispoziţiilor legale;
- servicii juridice furnizate de fiduciari sau administratori-sechestru ori alte
servicii juridice furnizate de entităţi desemnate de o instanţă judecătorească naţională
sau care sunt desemnaţi potrivit dispoziţiilor legale să îndeplinească sarcini specifice
sub supravegherea şi controlul instanţelor judecătoreşti;
- servicii prestate de executorii judecătoreşti.
5. Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv

Legea nr. 98/2016 nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/
acordurilor-cadru de servicii de către o autoritate contractantă unei alte autorităţi
contractante sau unei asocieri de autorităţi contractante, în baza unui drept exclusiv
de care acestea beneficiază pentru prestarea serviciilor respective în temeiul unor acte
cu putere de lege sau acte administrative cu caracter normativ, în măsura în care
acestea sunt compatibile cu prevederile Tratatului de funcționare a Uniunii Europene.
6. Contracte de achiziţii publice/acorduri-cadru încheiate între entităţi

din sectorul public
În prima situație, sunt exceptate și contractele de achiziţie publică/acordurilor-
cadru atribuite de o autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau
de drept public în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control
similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii; se
consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane juridice un
control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii
atunci când exercită o influenţă determinantă atât asupra obiectivelor strategice, cât şi
asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate; un astfel de control
1
M.Of. nr. 98 din 7 februarie 2011.
poate fi exercitat şi de o altă persoană juridică, ea însăşi controlată în acelaşi mod de

către autoritatea contractantă;
b) mai mult de 80% din activităţile persoanei juridice controlate sunt efectuate în
vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autoritatea contrac-
tantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva
autoritate contractantă;
c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu
excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau
dreptul de veto, dar a căror existenţă este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în con-
formitate cu Tratatele, şi care nu exercită o influenţă determinantă asupra persoanei
juridice controlate.
Excepţia se aplică şi atunci când o persoană juridică controlată care are calitatea
de autoritate contractantă atribuie un contract autorităţii contractante care o contro-
lează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeaşi autoritate contractantă, cu
condiţia să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i
se atribuie contractul, cu excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu
oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existenţă este necesară potrivit dispo-
ziţiilor legale, în conformitate cu Tratatele Uniunii Europene, şi care nu exercită o
influenţă determinantă asupra persoanei juridice controlate.
A doua situație când Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru atribuite unei persoane juridice de drept privat sau de drept
public de către o autoritate contractantă care nu exercită asupra acelei persoane
juridice un control în sensul celor arătate anterior, în cazul în care sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii:
a) autoritatea contractantă exercită în comun cu alte autorităţi contractante asupra
persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra pro-
priilor departamente sau servicii.
Autorităţile contractante exercită în comun controlul asupra unei persoane juridice
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- organele de decizie ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezen-
tanţi ai tuturor autorităţilor contractante participante, aceeaşi persoană având dreptul
de a reprezenta mai multe sau toate autorităţile contractante participante;
- autorităţile contractante sunt în măsură să exercite în comun o influenţă deter-
minantă asupra obiectivelor strategice şi a deciziilor importante ale persoanei juridice
controlate;
- persoana juridică controlată nu urmăreşte interese contrare celor ale autorităţilor
contractante care o controlează.
b) mai mult de 80% din activităţile respectivei persoane juridice sunt efectuate în
vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autorităţile contrac-
tante care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de aceleaşi
autorităţi contractante;
c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu
excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau
dreptul de veto, dar a căror existenţă este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în con-
formitate cu Tratatele, şi care nu exercită o influenţă determinantă asupra persoanei
juridice controlate.
În sfârșit, a treia situație când Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor înche-
iate exclusiv între două sau mai multe autorităţi contractante în cazul în care sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) contractul instituie sau pune în aplicare o cooperare între autorităţile contrac-
tante participante, cu scopul de a asigura că serviciile publice a căror realizare trebuie
să o asigure sunt prestate în vederea îndeplinirii unor obiective comune;
b) punerea în aplicare a cooperării are la bază exclusiv consideraţii de interes
public;
c) autorităţile contractante participante desfăşoară pe piaţa liberă mai puţin de
20% din activităţile vizate de cooperare.
7. Alte excepţii
Legea nr. 98/2016 nu se aplică actelor juridice altele decât contractele de achi-
ziţie publică/acordurile-cadru, încheiate de o persoană care are calitatea de autoritate
contractantă, cum ar fi acordarea de finanţări rambursabile sau nerambursabile per-
soanelor fizice sau juridice în condiţiile legislaţiei speciale ori constituirea împreună
cu persoane fizice sau juridice de societăţi ori asocieri fără personalitate juridică în
conformitate cu dispoziţiile Codului civil.
De asemenea, Legea nr. 98/2016 nu se aplică pentru atribuirea contractelor de
achiziţie publică pentru structurile autorităţilor contractante care funcţionează pe
teritoriul altor state atunci când valoarea contractului este mai mică decât pragurile
valorice prevăzute de lege. În acest caz, autoritatea contractantă elaborează norme
proprii care să asigure aplicarea principiilor achizițiilor publice1.
Secțiunea a 4-a. Achizițiile mixte
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 98/2016, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile altor
acte normative, iar diferitele părţi ale unui anumit contract mixt sunt în mod obiectiv
separabile, autoritatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui contracte
distincte pentru părţile separate şi a atribui un singur contract.
Dacă autoritatea contractantă alege să atribuie contracte distincte pentru părţile
separate, regimul juridic şi actul normativ care se aplică atribuirii fiecăruia dintre
aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcţie de caracteristicile fiecărei
părţi avute în vedere.
Dacă autoritatea contractantă alege să atribuie un singur contract, atribuirea
contractului mixt se realizează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, indiferent de
valoarea părţilor care, dacă ar fi cuprinse în contracte separate, ar fi supuse unui alt
act normativ şi indiferent de actul normativ care s-ar aplica părţilor respective.
Atribuirea contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile prezentei legi, cât şi achiziţii efectuate în scopul desfăşurării unei
1
activităţi care face obiectul dispoziţiilor legii privind achiziţiile sectoriale se reali-
zează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică dispo-
ziţiile prezentei legi, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile altor acte normative,
iar diferitele părţi ale unui anumit contract nu sunt în mod obiectiv separabile, contractul
este atribuit potrivit actului normativ aplicabil în funcţie de obiectul său principal.
Contractele care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică, constând
în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică Legea nr. 98/2016 se
atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul de
achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză.
Secțiunea a 5-a. Situații speciale
1. Servicii de cercetare şi dezvoltare

Legea nr. 98/2016 se aplică contractelor de achiziţie publică de servicii care au ca
obiect prestarea de servicii de cercetare şi dezvoltare care fac obiectul codurilor CPV
cuprinse între 73000000-2 şi 73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 sau 73430000-5,
doar dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) rezultatele sunt destinate, în mod exclusiv, autorităţii contractante, pentru uz
propriu în exercitarea propriei activităţi; şi
b) serviciul prestat este remunerat în totalitate de către autoritatea contractantă.
2. Apărare şi securitate
În materia contractelor din domeniul apărării și securității, Legea nr. 98/2016 se
aplică:
a) contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru atribuite şi concursurilor de
soluţii organizate în domeniile apărării şi securităţii naţionale, cu excepţia celor
pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor
contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii1;
b) contractelor exceptate de la aplicarea O.U.G. nr. 114/2011.
Astfel, în anumite situații prevăzute în mod expres2, O.U.G. nr. 114/2011 nu se
aplică contractelor din domeniul apărării și securității, urmând să se aplice Legea
nr. 98/2016:
b.1) în cazul contractelor reglementate:
- de norme procedurale specifice în temeiul unui acord sau al unei înţelegeri inter-
naţionale, încheiate între unul sau mai multe state membre şi una sau mai multe ţări terţe;
1
O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile
apărării şi securităţii (M.Of. nr. 932 din 1 octombrie 2011) a fost aprobată prin Legea
nr. 195/2012 (M.Of. nr. 753 din 8 noiembrie 2012).
2
Art. 21, 22 și 56 din O.U.G. nr. 114/2011.
- de norme procedurale specifice în temeiul unui acord internaţional încheiat sau
al unei înţelegeri internaţionale încheiate referitoare la staţionarea trupelor şi privind
angajamentele unui stat membru sau ale unei ţări terţe;
- de normele procedurale specifice ale unei organizaţii internaţionale care
efectuează achiziţii în propriile scopuri sau contractelor care trebuie acordate în con-
formitate cu normele respective.
b.2) în cazul:
- contractelor care ar obliga statul român să ofere informaţii a căror divulgare este
considerată ca fiind contrară intereselor sale fundamentale de securitate;
- contractelor destinate activităţilor specifice structurilor de informaţii;
- contractelor atribuite în cadrul unui program de cooperare bazat pe cercetare şi
dezvoltare la care participă doar state membre şi este desfăşurat în comun de cel
puţin două state membre şi având drept obiectiv elaborarea unui produs nou şi, dacă
este cazul, a fazelor ulterioare pentru întreaga durată sau a anumitor părţi ale ciclului
de viaţă al acestui produs. La încheierea unui astfel de program de cooperare în
domeniul lor de activitate, autorităţile contractante au obligaţia de a informa Agenţia
Naţională pentru Achiziţii Publice asupra ponderii cheltuielilor legate de cercetare şi
dezvoltare din costul total al programului de cooperare, acordului de repartizare a
costurilor, precum şi asupra ponderii achiziţiilor pe stat membru, după caz. Agenţia
Naţională pentru Achiziţii Publice are obligaţia de a comunica Comisiei Europene
informaţiile primite în acest sens;
- contractelor atribuite într-o ţară terţă, inclusiv în scopuri civile, pe durata
participării forţelor în afara teritoriului Uniunii Europene, în cazul în care necesităţile
operaţionale impun încheierea acestor contracte cu operatori economici situaţi în
zona de operaţiuni;
- contractelor care au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace
financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra
acestora;
- contractelor atribuite de un guvern unui alt guvern referitoare la:
(i) furnizarea de produse militare sau produse sensibile; sau
(ii) lucrări şi servicii în legătură directă cu astfel de produse; sau
(iii) lucrări şi servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări şi servicii
cu caracter sensibil;
- serviciilor de arbitraj şi de conciliere;
- serviciilor financiare, cu excepţia serviciilor de asigurări;
- contractelor de muncă;
- serviciilor de cercetare şi de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin
exclusiv autorităţii contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activităţi, cu
condiţia ca serviciul prestat să fie integral remunerat de către autoritatea contractantă.
b.3) în cazul achiziționării directe de produse, servicii sau lucrări, în măsura în
care valoarea achiziţiei, nu depăşeşte echivalentul în lei a 75.000 euro pentru fiecare
achiziţie de produse, servicii sau lucrări.
Chiar și aceste situații arătate mai sus – când nu sunt incidente procedurile
prevăzute de O.U.G. nr. 114/2011 – Legea nr. 98/2016 nu se aplică:
a) în măsura în care protecţia intereselor esenţiale de securitate ale statului nu
poate fi garantată doar prin măsuri mai puţin invazive, cum ar fi impunerea unor
cerinţe în vederea protejării caracterului confidenţial al informaţiilor pe care

autoritatea contractantă le pune la dispoziţie în cadrul unei proceduri de atribuire;
b) în măsura în care aplicarea Legii nr. 98/2016 ar obliga autoritatea contractantă
să furnizeze informaţii a căror divulgare este contrară intereselor esenţiale ale
securităţii naţionale potrivit art. 346 alin. (1) lit. a) din TFUE1.
c) contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau concursurilor de soluţii
în legătură cu care este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
- atribuirea şi executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau a
concursului de soluţii reprezintă informaţii secrete de stat, în conformitate cu dispo-
ziţiile legale privind protecţia informaţiilor clasificate;
- atribuirea şi executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau a
concursului de soluţii necesită impunerea, potrivit dispoziţiilor legale, a unor măsuri
speciale de securitate pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale sta-
tului, cu condiţia ca acestea să nu poată fi garantate prin măsuri mai puţin invazive.
3. Achiziţii mixte care implică aspecte de apărare sau securitate

Distingem două situații:
a) În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 98/2016, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G.
nr. 114/2011 sau ale altor acte normative/memorandumuri emise în temeiul art. 20
alin. (3) din O.U.G. nr. 114/20112, în legătură cu situaţiile prevăzute la art. 346 din
TFUE, iar diferitele părţi ale unui anumit contract mixt sunt în mod obiectiv separa-
bile, autoritatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui contracte distincte
pentru părţile separate şi a atribui un singur contract.
În cazul în care autoritatea contractantă alege să atribuie contracte distincte pentru
părţile separate, regimul juridic care se aplică atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte
distincte este cel determinat în funcţie de caracteristicile fiecărei părţi avute în vedere.
În cazul în care autoritatea contractantă alege să atribuie un singur contract,
pentru stabilirea regimului juridic aplicabil atribuirii contractului respectiv se aplică
următoarele criterii:
1
Art. 346 alin. (1) lit. a) din TFUE prevede:
„(1) Dispozițiile tratatelor nu contravin următoarelor norme:
(a) nici un stat membru nu are obligația de a furniza informații a căror divulgare o
consideră contrară intereselor esențiale ale siguranței sale;
(b) orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția
intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament,
muniție și material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile de concurență pe
piața internă în ce privește produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare.
(2) Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate modifica lista
stabilită la 15 aprilie 1958 cuprinzând produsele cărora li se aplică dispozițiile alineatului (1)
litera (b)”.
2
Art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011 prevede: „Guvernul are dreptul de a stabili cir-
cumstanţele şi procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în
situaţiile prevăzute de art. 346 din TFUE”.
(i) atunci când o parte a contractului face obiectul actelor normative emise în
temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, în legătură cu situaţiile prevăzute la
art. 346 din TFUE, contractul poate fi atribuit fără aplicarea dispoziţiilor prezentei legi,
cu condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective;
(ii) atunci când o parte a contractului face obiectul dispoziţiilor O.U.G. nr. 114/2011,
contractul poate fi atribuit în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2011, cu
condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective; aceste
dispoziții nu aduc atingere pragurilor şi excepţiilor prevăzute de dispoziţiile O.U.G.
nr. 114/2011.
b) În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile prezentei legi, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G.
nr. 114/2011 sau ale altor acte normative emise în temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G.
nr. 114/2011, în legătură cu situaţiile prevăzute la art. 346 din TFUE, iar diferitele
părţi ale unui anumit contract mixt nu sunt în mod obiectiv separabile, contractul
poate fi atribuit în conformitate cu dispoziţiile actelor normative emise în temeiul
art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, dacă include elemente în legătură cu situa-
ţiile prevăzute la art. 346 din TFUE, sau în conformitate cu prevederile O.U.G.
nr. 114/2011, în caz contrar.
4. Contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru şi concursuri de soluţii

care implică aspecte de apărare sau securitate, atribuite sau organizate
conform unor norme internaţionale
Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru
şi concursurilor de soluţii care implică aspecte de apărare sau securitate naţională şi
pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze
conform unor proceduri de atribuire diferite de cele prevăzute în prezenta lege,
stabilite în unul dintre următoarele moduri:
a) printr-un acord sau înţelegere internaţională, încheiat în conformitate cu Trata-
tele Uniunii Europene, între România şi una sau mai multe ţări terţe sau subdiviziuni
ale acestora, care vizează lucrări, produse sau servicii destinate implementării sau
exploatării în comun a unui proiect de către semnatari;
b) printr-un acord sau un aranjament internaţional referitor la staţionarea de trupe
şi care vizează operatorii economici ai unui stat membru sau ai unei ţări terţe;
c) de către o organizaţie internaţională.
Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi
concursurilor de soluţii care implică aspecte de apărare sau securitate naţională şi
care sunt atribuite sau organizate de autoritatea contractantă în conformitate cu regu-
lile în materie de achiziţii stabilite de o organizaţie internaţională sau de o instituţie
financiară internaţională, în cazul în care contractele de achiziţie publică/acordurile-
cadru sau concursurile de soluţii în cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau
instituţia respectivă.
În cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi al concursurilor de
soluţii care implică aspecte de apărare sau securitate cofinanţate în cea mai mare
parte de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională,
părţile convin asupra procedurilor de atribuire aplicabile.
Secțiunea a 6-a. Activităţi de achiziţie centralizate

şi achiziţii comune ocazionale
§1. Activităţi de achiziţie centralizate

Înfiinţarea de unităţi de achiziţii centralizate şi situaţiile şi condiţiile în care auto-
rităţi contractante achiziţionează produse sau servicii de la unităţi de achiziţii centra-
lizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate, precum şi în care unităţi de
achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate atribuie
contracte de achiziţie publică/încheie acorduri-cadru de lucrări, produse sau servicii
destinate altor autorităţi contractante se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, res-
pectiv prin hotărâre a autorităţilor deliberative locale.
Autoritatea contractantă nu aplică dispoziţiile Legii nr. 98/2016 pentru achiziţiile
care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) au ca obiect produse sau servicii achiziţionate de la o unitate de achiziţii
centralizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate;
b) au ca obiect lucrări, produse sau servicii achiziţionate în temeiul unor contracte
atribuite de către o unitate de achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achi-
ziţie centralizate;
c) au ca obiect lucrări, produse sau servicii a căror achiziţie se realizează prin
utilizarea unui sistem dinamic de achiziţii administrat de o unitate de achiziţii centra-
lizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate;
d) au ca obiect lucrări, produse sau servicii achiziţionate printr-un acord-cadru
încheiat de o unitate de achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achiziţie
centralizate, în măsura în care identitatea autorităţii contractante a fost prevăzută în
cuprinsul anunţului de participare publicat în cadrul procedurii de atribuire a acordului-
cadru organizate de către unitatea de achiziţii centralizate. Toate procedurile de
atribuire organizate de o unitate de achiziţii centralizate se realizează prin mijloace
electronice de comunicare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016.
Autoritatea contractantă nu are obligaţia de a aplica procedurile de atribuire
reglementate de Legea nr. 98/2016 atunci când atribuie unei unităţi de achiziţii
centralizate un contract de achiziţie publică de servicii având ca obiect furnizarea de
activităţi de achiziţie centralizate. Aceste contracte de achiziţie publică de servicii pot
include şi furnizarea de activităţi de achiziţie auxiliare. Dispoziţiile Legii nr. 98/2016
nu sunt aplicabile în cazul în care o unitate de achiziţii centralizate furnizează
activităţi de achiziţie centralizate sau un furnizor de servicii de achiziţie furnizează
activităţi de achiziţie auxiliare pentru o autoritate contractantă altfel decât în temeiul
unui contract de achiziţie publică.
§2. Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate
1. Rolul, obiectivele şi atribuţiile ONAC
Prin O.U.G. nr. 46/20181 s-a înființat Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centra-
lizate (în continuare ONAC), instituţie publică cu personalitate juridică, în subor-
dinea Ministerului Finanţelor Publice, finanţată integral de la bugetul de stat prin
bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
ONAC are drept scop îndeplinirea următoarelor obiective principale:
a) optimizarea condiţiilor şi procesului de achiziţii pe bază de criterii economice
şi de calitate şi în condiţiile asigurării securităţii juridice, prin agregarea necesităţilor
utilizatorilor;
b) creşterea transparentei şi achiziţiile publice;
c) îmbunătăţirea şi profesionalizarea sistemului de achiziţii publice;
d) asigurarea disponibilităţii produselor şi serviciilor achiziţionate în sistem cen-
tralizat pentru utilizatori.
ONAC este desemnată ca unitate de achiziţii centralizate care furnizează urmă-
toarele activităţi în numele şi pentru utilizatori:
a) încheierea de acorduri-cadru;
b) administrarea de sisteme dinamice de achiziţii.
Acordurile-cadru şi sistemele dinamice de achiziţii încheiate de ONAC au ca
obiect exclusiv produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat. La solici-
tarea utilizatorilor, ONAC poate semna acorduri-cadru de lucrări.
În exercitarea atribuţiilor sale, ONAC acţionează în numele şi pentru utilizatori,
exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile care revin acestora şi asigură, în calitate
de parte, reprezentarea în justiţie a drepturilor şi intereselor utilizatorilor.
Utilizatorii încheie contracte subsecvente în baza acordurilor-cadru semnate de
ONAC în nume propriu şi pentru aceştia sau contracte de achiziţii în cadrul
sistemelor dinamice de achiziţii gestionate de ONAC, în condiţiile legii.
ONAC are următoarele atribuţii principale:
a) colectarea necesităţilor utilizatorilor în legătură cu produsele şi serviciile
achiziţionate în sistem centralizat;
b) stabilirea programului anual al achiziţiilor publice pentru produsele si serviciile
achiziţionate în sistem centralizat;
c) organizarea procedurilor de atribuire centralizate şi încheierea acordurilor-
cadru centralizate;
d) punerea la dispoziţia utilizatorilor a acordurilor-cadru centralizate;
e) monitorizarea acordurilor-cadru centralizate, precum şi exercitarea drepturilor
şi îndeplinirea obligaţiilor utilizatorilor rezultate din acestea în situaţiile prevăzute de
normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
f) participarea în calitate de parte în cadrul procedurilor administrativ-jurisdic-
ţionale sau în faţa instanţelor de judecată în legătură cu actele sale emise în exerci-
tarea atribuţiilor sale;
g) furnizarea de activităţi de achiziţie auxiliare.
1
O.U.G. nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional
pentru Achiziţii Centralizate (M.Of. nr. 476 din 08 iunie 2018).
2. Raporturile dintre utilizatori şi ONAC

A. Obligaţiile utilizatorilor şi ale ONAC
Utilizatorii principali au obligaţia de a achiziţiona produsele şi serviciile în sistem
centralizat de către ONAC prin una dintre următoarele modalităţi:
a) prin utilizarea acordurilor-cadru centralizate încheiate de ONAC;
b) prin utilizarea sistemelor dinamice de achiziţii administrate de către ONAC în
numele şi pentru utilizatori.
Prin excepţie, utilizatorii principali au dreptul de a achiziţiona produse şi servicii
fără utilizarea sistemului centralizat în următoarele situații:
a) în cazul în care, la momentul iniţierii achiziţiei, sistemul centralizat nu poate fi
utilizat, iar această situaţie a fost confirmată în scris de către ONAC în termen de 5
zile lucrătoare de la solicitarea utilizatorului. În această situație, utilizatorii principali
încheie în nume propriu acorduri-cadru/contracte de achiziţie publică având ca obiect
produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat, aceştia execută contractele de
achiziţie publică sau acordurile-cadru respective până la încetarea obligaţiilor care
decurg din acestea;
b) în cazul în care utilizatorii principali realizează achizițiile prin intermediul unei
alte unități de achiziţii publice centralizată1;
c) în cazul în care utilizatorii principali realizează achizițiile prin intermediul unei
alte unități de achiziţii publice centralizată dintr-un alt stat membru al Uniunii
Europene, în condițiile legii.
Utilizatorii principali au obligaţia de a contribui la realizarea activităţilor desfăşu-
rate de ONAC prin îndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit O.U.G. nr. 46/2018.
În vederea exercitării atribuţiilor sale, ONAC are dreptul de a solicita date şi
informaţii utilizatorilor, iar utilizatorii principali au obligaţia să pună la dispoziţia
ONAC datele şi informaţiile solicitate în termen de 20 de zile de la primirea
solicitării. În vederea desfăşurării activităţilor sale în legătură cu organizarea proce-
durilor de atribuire centralizate, ONAC solicită utilizatorilor transmiterea necesită-
ţilor de produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat, precum şi orice alte
date şi informaţii necesare în legătură cu acestea, iar utilizatorii principali au obli-
gaţia de a transmite ONAC datele şi informaţiile solicitate, în termen de 30 de zile de
la primirea solicitării.
B. Registrul utilizatorilor
În vederea realizării unei evidenţe unitare a utilizatorilor, ONAC înfiinţează şi
menţine un registru complet al utilizatorilor organizat sub forma unei baze de date
electronice disponibile pe pagina de internet a ONAC.
Registrul va conţine datele de identificare ale tuturor utilizatorilor, inclusiv datele
de contact ale persoanelor desemnate de fiecare utilizator ca responsabilă pentru
1
Cum ar fi spre exemplu prin intermediul Ministerului Sănătății, in condițiile O.U.G.
nr. 71/2012 sau Baza de aprovizionare, gospodărire şi reparaţii, unitate cu personalitate juri-
dică subordonată Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, in condițiile H.G. nr. 257/2019
(a se vedea in continuare §3 și §4).
comunicarea cu ONAC, care sunt deţinute/prelucrate cu protejarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale personalelor fizice, în special a dreptului la viaţă intimă,
familiară şi privată.
Utilizatorii au obligaţia de a solicita ONAC înregistrarea în Registru a modifi-
cărilor survenite în legătură cu datele de identificare ale acestora, în termen de 10 zile
de la apariţia modificării.
ONAC furnizează activităţile de achiziţii centralizate şi activităţile de achiziţii
auxiliare exclusiv în beneficiul utilizatorilor înregistraţi în Registru.
C. Remediile şi căile de atac în legătură cu procedurile de atribuire centralizate
Contestaţiile împotriva actelor emise de ONAC în cadrul sau în legătură cu
procedurile de atribuire centralizate, inclusiv cererile de suspendare a procedurilor de
atribuire centralizate, se introduc în contradictoriu cu ONAC în calitate de emitent al
actelor autorităţii contractante. ONAC are calitatea de parte în procesele şi cererile
privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul
procedurilor de atribuire centralizate pentru încheierea acordurilor-cadru.
ONAC reprezintă utilizatorii, iar utilizatorii îşi exercită drepturile şi obligaţiile
procesuale prin intermediul ONAC în cadrul următoarelor procese şi cereri:
a) procesele şi cererile privind anularea sau constatarea nulităţii absolute a acor-
durilor-cadru centralizate, inclusiv a contractelor subsecvente încheiate de ONAC în
temeiul acordurilor-cadru centralizate în nume propriu;
b) procesele şi cererile privind executarea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea
unilaterală a acordurilor-cadru centralizate.
Hotărârile judecătoreşti pronunţate în legătură cu procesele şi cererile privind
procedurile de atribuire centralizate produc efecte în mod direct faţă de ONAC.
ONAC are dreptul de a pune în executare hotărârile judecătoreşti şi, respectiv,
obligaţia de a executa hotărârile judecătoreşti, inclusiv în ceea ce priveşte plata
eventualelor sume de bani cu titlu de despăgubiri sau cu orice alt titlu, care se asigură
din bugetul ONAC.
Contestaţiile împotriva actelor autorităţii contractante emise de utilizatori în
cadrul sau în legătură cu procedurile organizate de utilizatori pentru atribuirea
contractelor subsecvente în temeiul acordurilor-cadru centralizate, inclusiv cererile
de suspendare a procedurilor organizate de utilizatori, se introduc în contradictoriu cu
utilizatorii în calitate de emitenţi ai actelor autorităţii contractante. Utilizatorii au
calitatea de parte în procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru
repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurilor organizate de utilizatori.
Utilizatorii au calitatea de parte şi îşi exercită drepturile şi obligaţiile procesuale
în mod direct în cadrul următoarelor procese şi cereri:
a) procesele şi cererile privind executarea contractelor de achiziţie publică cen-
tralizate în legătură cu drepturile şi obligaţiile utilizatorilor care rezultă din rapor-
turile individuale constituite între fiecare utilizator şi contractant, inclusiv cu privire
la livrarea produselor sau prestarea serviciilor, recepţia, facturarea şi plata acestora şi
plata şi încasarea de despăgubiri;
b) procesele şi cererile privind anularea sau constatarea nulităţii absolute a con-
tractelor subsecvente atribuite de utilizatori în temeiul acordurilor-cadru centralizate;
c) procesele şi cererile privind executarea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea
unilaterală a contractelor subsecvente încheiate în temeiul acordurilor-cadru centralizate.
3. Conducerea, organizarea şi funcţionarea ONAC

ONAC este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin
decizie a prim-ministrului României, în baza propunerii înaintate de către ministrul
finanţelor publice.
În exercitarea prerogativelor ce îi revin, preşedintele ONAC emite ordine şi
instrucţiuni, în condiţiile legii.
Personalul ONAC este constituit din funcţionari publici şi/sau, după caz, din per-
sonal contractual.
§2. Achizițiile centralizate realizate la nivelul Ministerului Sănătății

Potrivit O.U.G. nr. 71/20121, Ministerului Sănătății a fost desemnat ca unitate de
achiziții publice centralizată, iar în această calitate încheie acorduri-cadru în numele
și pentru unitățile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi reţeaua
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi pentru instituţii publice aflate în
subordinea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Unitatea de achiziții publice
centralizată încheie acorduri-cadru pentru achiziția centralizată la nivel naţional de
medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecție,
servicii, combustibili și lubrifianți pentru parcul auto. În baza acordurilor-cadru atri-
buite de unitatea de achiziții publice centralizată, unitățile sanitare publice încheie și
derulează contracte subsecvente, cu avizul Ministerului Sănătății. O.U.G. nr. 71/2012
se aplică şi achiziţiilor a căror sursă de finanţare este asigurată într-o proporţie de
minimum 10% din fondurile Ministerului Sănătăţii.
Procedura de realizare a achizițiilor centralizate realizate la nivelul Ministerului
Sănătății este reglementată de Norme metodologice pentru achiziţia publică centrali-
zată, la nivel naţional, de medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale,
echipamente de protecţie, servicii, combustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto2 și
cuprinde mai multe etape:
Etapa 1. Elaborarea Listei cu medicamentele, materialele sanitare, echipa-

mentele medicale, echipamentele de protecţie, serviciile, combustibilii şi lubri-
fianţii pentru parcul auto
Anual sau ori de câte ori este nevoie, Ministerul Sănătăţii elaborează lista cu medi-
camentele, materialele sanitare, echipamentele medicale, echipamentele de protecţie,
1
O.U.G. nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții
publice centralizată, cu modificările și completările ulterioare (M.Of. nr. 794 din 26 noiembrie
2012), aprobată prin Legea nr. 184/2013 (M.Of. nr. 379 din 26 iunie 2013).
2
Norme metodologice pentru achiziţia publică centralizată, la nivel naţional, de medi-
camente, materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecţie, servicii, com-
bustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto, aprobate prin Ordinul nr. 1292/2012 al ministrului
sănătății (M.Of. nr. 872 din 20 decembrie 2012).
serviciile, combustibilii şi lubrifianţii pentru parcul auto, denumită în continuare lista,
pentru care se organizează achiziţii publice centralizate, la nivel naţional1.
În baza acestei liste, în termen de 15 zile de la solicitarea Direcţiei achiziţii
publice din cadrul Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare publice transmit date
referitoare la:
a) cantităţile şi volumele minime şi maxime necesare pentru următorii 4 ani şi
detaliat pentru fiecare an;
b) specificaţiile tehnice ale produselor şi serviciilor utilizate anterior emiterii soli-
citării de transmitere a informaţiilor;
c) preţul unitar al produselor şi serviciilor obţinute în procedurile de achiziţii
publice anterioare;
d) orice alte date solicitate de către Direcţia achiziţii publice.
Pentru produsele şi serviciile incluse în listă, unităţile sanitare publice aflate în
reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie,
precum şi a autorităţilor din administraţia publică locală, pe perioada derulării
acordului-cadru, nu au dreptul să organizeze alte achiziţii publice.
Pentru produsele care nu sunt cuprinse în Lista cu medicamentele, materialele
sanitare, echipamentele medicale, echipamentele de protecţie, serviciile, combus-
tibilii şi lubrifianţii pentru parcul auto, pentru care se organizează achiziţii publice
centralizate, unităţile sanitare publice organizează şi desfăşoară propriile proceduri
de achiziţie.
Unităţile sanitare publice transmit până la data de 30 iunie sau ori de câte ori
este nevoie, la solicitarea Direcţiei achiziţii publice, necesarul de medicamente,
materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecţie, servicii, com-
bustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto şi programele de achiziţii publice pentru
produsele pentru care Unitatea poate încheia acorduri-cadru.
Etapa a 2-a. Elaborarea documentaţiei de atribuire
Comisia pentru elaborarea documentaţiei de atribuire va fi compusă din

5 membri, astfel:
- 3 membri, specialişti tehnici selectaţi de la 3 unităţi sanitare sau instituţii publice
diferite. Specialiştii tehnici stabilesc specificaţiile tehnice ale produselor, în acord cu
cerinţele unităţilor sanitare publice;
- un reprezentant de la Direcţia achiziţii publice din cadrul Ministerului Sănătăţii;
- un reprezentant de la Direcţia juridică şi contencios, din cadrul Ministerului
Sănătăţii.
Specialiştii tehnici sunt persoanele cu pregătire şi experienţă profesională în
specificaţiile tehnice ale produselor/serviciilor şi care în desfăşurarea activităţii
utilizează, verifică sau certifică produsele/serviciile prevăzute în listă.
1
Lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor
de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto, pentru care se
organizează proceduri de achiziţie centralizate la nivel naţional, a fost aprobată prin Ordinul
nr. 658/2013 al ministrului sănătății (M.Of. nr. 304 din 28 mai 2013).
Componenţa comisiei pentru elaborarea documentaţiei de atribuire este aprobată

prin ordin al ministrului sănătăţii.
În prima şedinţă de lucru, membrii comisiei completează declaraţiile de conflict
de interese şi de incompatibilităţi şi îşi aleg, prin consens, un preşedinte. În termen de
5 zile lucrătoare de la constituire, Comisia pentru elaborarea documentaţiei de atri-
buire va elabora specificaţiile tehnice ale produselor. În termen de 10 zile lucrătoare
de la constituire, Comisia pentru elaborarea documentaţiei de atribuire va finaliza
documentaţia de atribuire.
Etapa a 3-a. A doua opinie de la specialiştii tehnici
Pentru validarea specificaţiilor tehnice ale produselor şi serviciilor, elaborate de

comisie, se desemnează, prin ordin al ministrului sănătăţii, 2 experţi independenţi,
specialişti tehnici, alţii decât cei care fac parte din comisia pentru elaborarea docu-
mentaţiei de atribuire. Specialiştii tehnici sunt selectaţi şi propuşi de către Direcţia
achiziţii publice.
În maximum 3 zile lucrătoare de la numire, specialiştii tehnici sunt consultaţi
independent de către Direcţia achiziţii publice prin poşta electronică sau personal
asupra specificaţiilor tehnice stabilite pentru produse şi servicii. Fiecare specialist îşi
prezintă şi susţine propria opinie referitoare la specificaţiile tehnice.
În cazul în care sunt diferenţe de opinie între soluţiile tehnice ale comisiei pentru
elaborarea documentaţiei de atribuire şi opiniile tehnice ale specialiştilor, are loc o
mediere prin corespondenţă electronică, videoconferinţă sau întâlniri personale, coor-
donată de o persoană nominalizată şi aprobată prin ordin de către ministrul sănătăţii.
Corespondenţa electronică este transmisă comisiei pentru elaborarea documentaţiei
de atribuire şi face parte din dosarul de achiziţii.
Etapa a 4-a. Procedura derulată în SEAP
Derularea procedurilor prin SEAP (postarea anunţurilor de intenţie, de participare,

de atribuire, documentaţiei de atribuire, clarificări şi răspunsuri la clarificări, faţă de
documentaţia de atribuire şi oferte etc.), se realizează conform Legii nr. 98/2016.
Etapa a 5-a. Conferinţă de clarificări anterioară depunerii ofertelor
Conferinţa de clarificări anterioară depunerii ofertelor este întâlnirea dintre

membrii comisiei pentru elaborarea documentaţiei de atribuire şi reprezentanţii
potenţialilor ofertanţi.
Conferinţa de clarificări anterioară depunerii ofertelor se organizează în scopul
clarificărilor finale asupra documentaţiei de atribuire, înaintea ofertării, prin elimi-
narea posibilelor neînţelegeri şi neclarităţi.
Conferinţa de clarificări anterioară depunerii ofertelor se organizează de către
comisia pentru elaborarea documentaţiei de atribuire şi va avea loc înainte cu cel
puţin 10 zile calendaristice de data-limită de depunere a ofertelor.
Data şi locul întâlnirii conferinţei de clarificări anterioară depunerii ofertelor se
anunţă în SEAP.
În termen de 3 zile calendaristice de la publicarea anunţului privind organizarea
conferinţei de clarificări anterioară depunerii ofertelor, reprezentanţii potenţialilor
ofertanţi îşi anunţă intenţia de a participa la această activitate.
Discuţiile din cadrul conferinţei de clarificări anterioară depunerii ofertelor sunt
înregistrate.
Concluziile finale şi clarificările rezultate din conferinţa de clarificări anterioară
depunerii ofertelor se comunică în cel mult 3 zile lucrătoare în SEAP.
Conferinţa de clarificări anterioară depunerii ofertelor nu anulează dreptul potenţia-
lilor ofertanţi de a depune contestaţii faţă de documentaţia de atribuire conform legii.
Etapa a 6-a. Comisia de evaluare
Comisia de evaluare este alcătuită din 5 membri, din care 3 sunt specialişti tehnici.
Membrii comisiei de evaluare se propun de către Direcţia achiziţii publice şi se
aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
Comisia de evaluare va include cel puţin unul şi cel mult 2 dintre specialiştii
tehnici care au participat la comisia pentru elaborarea documentaţiei de atribuire.
Membrii comisiei de evaluare completează declaraţii de conflict de interese şi de
incompatibilitate.
Membrii comisiei de evaluare utilizează documentaţia de atribuire, înregistrările
de la conferinţa de clarificări şi de la medierea cu comisia de experţi care au validat
specificaţiile tehnice.
Etapa a 7-a. Finalizarea procedurii de achiziţie
Ofertele financiare aferente procedurilor de achiziţie publică se publică în SEAP.

Ofertele financiare se exprimă în moneda/monedele specificată/specificate prin
documentaţia de atribuire.
Ofertele operatorilor economici se analizează şi se validează de către comisia de
evaluare.
După evaluarea ofertelor din punct de vedere tehnic şi al îndeplinirii condiţiilor de
eligibilitate, operatorii economici pot înainta oferte financiare revizuite prin SEAP
pentru produsele şi/sau serviciile ofertate, în cazul în care procedura de achiziţie
publică este organizată cu etapă finală de licitaţie electronică.
Unitatea încheie acordurile-cadru cu operatorii economici declaraţi câştigători care
vor fi părţi ale viitoarelor contracte subsecvente încheiate cu unităţile sanitare publice.
Unitatea transmite, în format electronic, unităţilor sanitare publice acordurile-
cadru, documentaţia de atribuire, oferta tehnică şi financiară în vederea încheierii
contractelor subsecvente.
Contractele subsecvente se încheie de către unităţile sanitare publice, în funcţie de
necesităţile obiective de produse şi servicii, în conformitate cu programul anual al
achiziţiilor publice, în limita bugetului aprobat pentru această destinaţie.
După încheierea contractelor subsecvente, unităţile sanitare publice transmit o
copie a acestora Direcţiei achiziţii publice din cadrul Ministerului Sănătăţii.
§3. Furnizarea activităţilor centralizate de achiziţii publice pentru

unităţile sistemului administraţiei penitenciare
Potrivit H.G. nr. 257/2019 1 Baza de aprovizionare, gospodărire şi reparaţii,
unitate cu personalitate juridică subordonată Administraţiei Naţionale a Penitencia-
relor, a fost nominalizată ca unitate de achiziţii publice centralizate care realizează, în
condiţiile legii şi ale prezentei hotărâri, achiziţiile publice centralizate pentru unităţile
sistemului administraţiei penitenciare.
În calitate de unitate de achiziţii publice centralizate, Baza de aprovizionare, gos-
podărire şi reparaţii desfăşoară următoarele activităţi de achiziţie publică centralizată:
a) încheie acorduri-cadru pentru achiziţia de produse şi/sau servicii, în numele şi
pentru unităţile sistemului administraţiei penitenciare;
b) în baza acordurilor-cadru pentru achiziţia de produse şi/sau servicii prevăzute
la lit. a), încheie contractele subsecvente în numele şi pentru unităţile sistemului
administraţiei penitenciare;
c) încheie contracte de achiziţie publică având ca obiect produse şi/sau servicii, în
numele şi pentru unităţile sistemului administraţiei penitenciare;
d) încheie în nume propriu contracte de achiziţie publică având ca obiect produse
şi/sau servicii destinate unităţilor sistemului administraţiei penitenciare.
În vederea asigurării utilizării eficiente a fondurilor bugetare, Baza de aprovizio-
nare, gospodărire şi reparaţii desfăşoară activităţi de achiziţie publică centralizată
pentru unităţile sistemului administraţiei penitenciare în situaţia în care achiziţia
vizează produse şi servicii şi este îndeplinită una din următoarele condiţii:
a) produsele/serviciile răspund necesităţilor unora sau tuturor unităţilor sistemului
administraţiei penitenciare;
b) serviciile sunt de natura utilităţilor care asigură activităţile curente ale unităţilor
sistemului administraţiei penitenciare;
c) produsele/serviciile trebuie să fie identice din punct de vedere calitativ pentru
asigurarea necesităţilor sistemului administraţiei penitenciare.
§4. Achiziţii comune ocazionale

Două sau mai multe autorităţi contractante pot conveni să efectueze în comun
anumite achiziţii specifice.
În cazul în care o procedură de achiziţie publică este organizată în întregime în
comun, în numele şi pe seama tuturor autorităţilor contractante, acestea sunt respon-
sabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul Legea
nr. 98/2016. Situația este aceeași și în cazul în care o singură autoritate contractantă
organizează procedura de atribuire, acţionând atât în nume propriu, cât şi în numele
şi pe seama celorlalte autorităţi contractante.
1
H.G. nr. 257/2019 privind furnizarea activităţilor centralizate de achiziţii publice pentru
unităţile sistemului administraţiei penitenciare (M.Of. nr. 338 din 03 mai 2019).
În cazul în care o procedură de achiziţie publică nu este organizată în întregime în
numele şi pe seama autorităţilor contractante, acestea sunt responsabile în mod solidar
numai cu privire la activităţile efectuate în comun; fiecare autoritate contractantă este
responsabilă în mod individual pentru îndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul prezentei
legi în ceea ce priveşte activităţile pe care le realizează în nume propriu.
Secțiunea a 7-a. Achiziţii care implică autorităţi contractante

din alte state membre
Autorităţile contractante naţionale pot acţiona în comun cu autorităţi contractante

din alte state membre pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Autorităţile contractante naţionale au dreptul de a utiliza activităţile de achiziţie
centralizate furnizate de o unitate de achiziţii centralizate dintr-un alt stat membru.
Furnizarea activităţilor de achiziţie centralizate de către o unitate de achiziţii
centralizate dintr-un alt stat membru se realizează în conformitate cu dispoziţiile legis-
laţiei naţionale a statului membru în care este situată unitatea de achiziţii centralizate.
Dispoziţiile legislaţiei naţionale a statului membru în care este situată unitatea de
achiziţii centralizate se aplică, de asemenea, pentru:
a) atribuirea unui contract în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii;
b) încheierea unui contract subsecvent prin reluarea competiţiei în executarea
unui acord-cadru;
c) stabilirea, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) lit. a) şi c), a
operatorilor economici parte a acordului-cadru care îndeplinesc o anumită activitate.
Autorităţile contractante naţionale pot, împreună cu autorităţi contractante din alte
state membre, să atribuie în comun un contract de achiziţie publică, să încheie un
acord-cadru sau să administreze un sistem dinamic de achiziţii, precum şi, în măsura
în care identitatea autorităţilor contractante a fost prevăzută în cuprinsul anunţului de
participare publicat în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru, să încheie
contracte în executarea acordului-cadru sau în cadrul sistemului dinamic de achiziţii.
În acest caz şi cu excepţia situaţiei în care elementele necesare sunt stabilite printr-un
acord internaţional încheiat între România şi statul membru în cauză, autorităţile
contractante participante încheie un acord prin care stabilesc:
a) responsabilităţile părţilor şi dispoziţiile de drept naţional aplicabile;
b) aspectele de organizare internă a procedurii de atribuire, inclusiv organizarea
procedurii, repartizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie
achiziţionate şi încheierea contractelor.
Autoritatea contractantă participantă la o achiziţie care implică autorităţi contrac-
tante din alte state membre nu are obligaţia de a aplica dispoziţiile Legii nr. 98/2016
atunci când achiziţionează lucrări, produse sau servicii care fac obiectul achiziţiei de la
autoritatea contractantă responsabilă pentru organizarea procedurii de atribuire. La o
astfel de achiziție autorităţile contractante pot stabili repartizarea responsabilităţilor
specifice între acestea şi pot conveni asupra aplicării legislaţiei naţionale interne a
oricăruia dintre statele membre unde sunt situate autorităţile contractante participante.
Modul de repartizare a responsabilităţilor şi legislaţia naţională aplicabilă se men-

ţionează în documentaţia de atribuire pentru contractele de achiziţie publică atribuite
în comun.
În cazul în care mai multe autorităţi contractante din România şi alte state
membre au înfiinţat o entitate comună, inclusiv o grupare europeană de cooperare
teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European
şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare teritorială de cooperare euro-
peană (GECT)1 sau o altă entitate în temeiul dreptului Uniunii Europene, autorităţile
contractante participante convin, prin decizie a organismului competent al entităţii
comune, asupra aplicării dispoziţiilor de drept naţional în materie de achiziţii publice
ale unuia dintre următoarele state membre:
a) statul membru în care entitatea comună îşi are sediul;
b) statul membru în care entitatea comună îşi desfăşoară activităţile.
Acest acordul poate produce efecte pe o perioadă nedeterminată, atunci când este
încorporat în actul constitutiv al entităţii comune, sau poate fi limitat la o perioadă
determinată, anumite tipuri de contracte sau una sau mai multe atribuiri de contracte
individuale.
1
A se vedea (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02006R
1082-20140622&from=EN).
Capitolul III
Contractul de achiziție publică
Secțiunea 1. Definiția și trăsăturile juridice ale

contractului de achiziție publică
Contractul de achiziție publică este definit ca fiind acel contract cu titlu oneros,
asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi
operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect
execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii1. Potrivit art. 1166
C.civ.2, prin contract se înțelege „acordul de voinţe dintre două sau mai multe per-
soane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic”.
Definiția cuprinde trăsăturile juridice ale contractului de achiziții publice:
1. Este un contract sinalagmatic

Contractul sinalagmatic este acel contract în care obligațiile născute sunt reci-
proce și interdependente.
Astfel, în schimbul prețului plătit de autoritatea contractantă, operatorul economic
se obligă să execute lucrări, să furnizeze produse sau să presteze servicii. În mod
reciproc, autoritatea contractantă se obligă să plătească prețul deoarece operatorul
economic se obligă să execute lucrări, să furnizeze produse sau să presteze servicii.
2. Este un contract bilateral/multilateral

Factorul esențial al contractului de achiziție publică, ca de altfel al oricărui
contract, îl reprezintă voința părților, adică voința lor juridică manifestată în scopul
de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
În acest context, vorbim de principiul libertății de a contracta consacrat de
art. 1169 C.civ.: „Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţi-
nutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri”.
Acest acord de voințe poate avea caracter:
a) bilateral – contractul de achiziție publică se încheie între un singur operator
economic și o autoritate contractantă;
c) multilateral – contractul de achiziție publică se încheie între mai mulți opera-
tori economici și mai multe autorități contractante.
1
Art. 3 lit. j) din Legea nr. 98/2006.
2
Legea nr. 287/2009, republicată (M.Of. nr. 505 din 15 iulie 2011), cu modificările și
completările ulterioare.
Așa cum vom arăta, datorită asimilării contractului de achiziție publică cu actul
administrativ, libertatea de a contracta suferă unele limitări.
3. Este un contract cu titlu oneros

Art. 1172 alin. (1) C.civ. definește un contract ca fiind oneros dacă fiecare parte
urmăreşte să îşi procure un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate este cu titlu oneros.
În cazul contractului de achiziție publică, părțile urmăresc obținerea unui avantaj
astfel:
- operatorul economic urmărește obținerea unui preț în schimbul obligațiilor asumate;
- pentru prețul plătit, autoritatea publică urmărește execuţia de lucrări, furnizarea
de produse sau prestarea de servicii din partea operatorului economic.
4. Este un contract administrativ

În literatura de specialitate, contractul administrativ a fost definit ca fiind acel
„acord de voinţă, dintre o autoritate publică, aflată pe o poziţie de superioritate juri-
dică, pe de-o parte, şi alte subiecte de drept pe de altă parte (persoane fizice, persoane
juridice sau alte organe ale statului subordonate celeilalte părţi) prin care se urmă-
reşte satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea
unei lucrări publice sau punerea în valoare a unui bun public, supus unui regim de
putere publică”1.
Contractul administrativ are următoarele caracteristici2:
- părţile contractului administrativ nu se află pe poziţie de egalitate juridică, parti-
cularul fiind subordonat juridic autorităţii publice;
- încheierea, executarea şi încetarea contractului administrativ sunt subordonate
principiului priorităţii interesului public faţă de interesul privat;
- contractul administrativ cuprinde clauze derogatorii de la dreptul comun, cunos-
cute drept clauze exorbitante, imperative prin puterea legii, care nu pot face obiectul
niciunei negocieri;
- litigiile care au ca obiect contractele administrative sunt de competenţa instan-
ţelor de contencios administrativ.
5. Este un contract solemn

Contractul de achiziție publică se încheie în formă scrisă 3 . În opinia noastră,
forma scrisă este o condiție ad validitatem; lipsa formei scrise atrage nulitatea actului
juridic (negotium). Condiția ad validitatem a formei scrise decurge din caracterul
administrativ al contractului de achiziție publică.
Necesitatea formei scrise rezidă și din respectarea imperativelor legale impuse de
legislația finanțelor publice și a accesului la informații publice.
1
V. Vedinaş, Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 118.
2
L.P. Pavel, Observații cu privire la natura juridică a contractului de achiziție publică
(http://www.juridice.ro/154110/observatii-cu-privire-la-natura-juridica-a-contractului-de-
achizitie-publica.html).
3
Art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016.
Contractul de achiziție publică 61
Astfel, alături de alte acte (facturi fiscale, situații de lucrări, procese-verbale de
recepție etc.), contractul de achiziție publică reprezintă un „document justificativ” pe
baza căruia se efectuează înregistrări în contabilitate și se efectuează plățile de către
autoritatea contractantă.
Potrivit art. 111 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de
interes public1, „orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are
obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile
prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice”.
Contractul de achiziție publică face parte din dosarul achiziției publice, ceea ce
presupune să îmbrace forma scrisă, care se va păstra de către autoritatea contractantă
atât timp cât contractul de achiziţie publică/acordul-cadru produce efecte juridice, dar
nu mai puţin de 5 ani de la data încetării contractului respectiv2.
Secțiunea a 2-a. Părțile contractului de achiziție publică
Capacitatea de a contracta reprezintă o expresie a principiului libertății de a

contracta. Altfel spus, părțile sunt libere să încheie orice contracte în limitele impuse
de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri. Capacitatea de a contracta face
parte din capacitatea de folosință a persoanei3.
În materia achizițiilor publice, nu orice persoană – fizică sau juridică – poate
încheia un contract de achiziție publică deoarece legea impune ca acestea să aibă
calitatea de „operator economic” și, respectiv, „autoritate contractantă”, astfel cum
sunt definite în mod specific de Legea nr. 98/2016.
Prin operator economic se înțelege orice persoană fizică sau juridică, de drept
public sau de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în
mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de pro-
duse sau prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două
sau mai multe dintre aceste entităţi4.
Au calitatea de autoritate contractantă în sensul legii achizițiilor publice:
1. Autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi struc-

turile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de
credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice
Titlul III din Constituția României stabilește că autoritățile publice sunt: Camera
Deputaților, Senatul, Președintele și Guvernul.
Potrivit art. 116 din Legea fundamentală, administrația publică centrală de specia-
litate este formată din ministere care se organizează numai în subordinea Guvernului
1
M.Of. nr. 663 din 23 octombrie 2001.
2
3
G. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa
de Editură și Presă „Șansa”, București, 1992, p. 124.
4
Art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016.
și alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a

ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome;
În ceea ce privește administrația publică locală, art. 121-123 din Legea fundamen-
tală distinge următoarele autorități publice: primarul, consiliul local, consiliul
județean și prefectul.
Dintr-o altă perspectivă, instituțiile publice sunt definite de art. 2 pct. 30 din Legea
nr. 500/2002 privind finanțele publice ca fiind o denumire generică ce include Parla-
mentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi
instituţiile din subordinea/coordonarea acestora, finanţate din bugetele publice.
Pornind de la cele arătate, au calitatea de autorități contractante: ministerele,
Administraţia Prezidenţială, Senatul României, Camera Deputaţilor, Consiliul Legis-
lativ, Inspectoratul General de Poliţie, Autoritatea Rutieră Română, Agenţia Naţio-
nală Antidoping, consiliile județene, Instituția Prefectului, primăriile etc.
2. Organismele de drept public

Prin organismele de drept public se înțelege orice entităţi altele decât cele prevă-
zute la pct. 1 care, indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în
mod cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comer-
cial sau industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanţate, în majoritate, de către entităţi dintre cele prevăzute la pct. 1 sau
de către alte organisme de drept public sau se află în subordinea, sub autoritatea sau
în coordonarea ori controlul unei entităţi dintre cele prevăzute la pct. 1 sau ale unui
alt organism de drept public sau mai mult de jumătate din membrii consiliului de
administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o
entitate dintre cele prevăzute la pct. 1 sau de către un alt organism de drept public.
Se consideră că nevoile de interes general au „caracter industrial sau comercial”,
dacă entitatea înfiinţată, în condiţiile legii, de către o autoritate contractantă îndepli-
neşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) funcţionează în condiţii normale de piaţă;
b) urmăreşte obţinerea unui profit;
c) suportă pierderile care rezultă din exercitarea activităţii sale.
Așadar, pentru a aprecia dacă o anumită entitate este un „organism de drept
public” și deci are calitatea de autoritate contractantă căreia i se aplică legislația
specifică achizițiilor publice trebuie să se verifice dacă sunt întrunite cumulativ cele
trei condiții evocate.
Spre exemplu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România – S.A. este persoană juridică română, de interes strategic naţional cât timp
statul este acţionar majoritar, care se organizează şi funcţionează sub autoritatea
Ministerului Transporturilor, pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară,
conform legilor în vigoare şi statutului său1.
1
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. a fost înființată prin
O.U.G. nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii
3. Asocierile formate de una sau mai multe autorități contractante dintre
cele prevăzute la pct. 1 sau 2
Altfel spus, o entitate, alta decât cele de la pct. 1 și 2, dacă participă în asociere
alături de o autoritate publică/instituție sau un organism public, în sensul arătat
anterior, la o procedură de achiziție publică, dobândește calitatea de „autoritate
contractantă” prin efectul legii și i se va aplica regimul juridic special al achizițiilor
publice cu toate consecințele de rigoare ce decurg din această situație.
Art. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 prevede că în
vederea realizării achiziţiilor publice, autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile
legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, format, de
regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii
superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.
În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite
înfiinţarea unui compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct,
principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai
multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens
prin act administrativ al conducătorului autorităţii contractante.
Compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoa-
rele atribuţii principale:
a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea
înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital,
dacă este cazul;
b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de cele-
lalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi programul
anual al achiziţiilor publice;
c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de
atribuire şi a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a docu-
mentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate;
d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevă-
zute de Lege;
e) aplică şi finalizează procedurile de atribuire;
f) realizează achiziţiile directe;
g) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice.
Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini
activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de
specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei, fără a se limita la acestea, după cum
urmează:
a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse,
servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun,
potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respec-
tivelor contracte/acorduri-cadru;
Rutiere – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome Administraţia Naţională a Drumurilor din
România (M.Of. nr. 694 din 3 octombrie 2003).
b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea
prevăzute de lege;
c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele pre-
văzute la lit. a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al
respectivelor necesităţi, în urma unei cercetări a pieţei sau pe bază istorică;
d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie, precum şi
poziţia bugetară a acestora;
e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în exe-
cuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea
modificărilor propuse;
f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor
contractuale.
Autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona servicii de consul-
tanţă, denumite servicii auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii compar-
timentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, precum şi pentru elaborarea
documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie
publică şi/sau pentru implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscu-
rilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea proce-
sului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la executarea/monitori-
zarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în
raport cu activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor.
Referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare com-
partiment din cadrul autorităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs
pentru anul viitor, care cuprinde necesităţile de produse, servicii şi lucrări identi-
ficate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor. Prin excepţie, în cazul în care
necesitatea nu este previzibilă sau nu poate fi identificată în ultimul trimestru al
anului în curs pentru anul următor, referatele de necesitate pot fi elaborate la
momentul identificării necesităţii.
Ori de câte ori este necesar, referatul de necesitate poate fi modificat, cu urmă-
toarele condiţii:
a) modificarea să se realizeze înainte de iniţierea procedurii de atribuire, cu luarea
în considerare, dacă este cazul, a timpului necesar modificării programului anual al
achiziţiilor publice şi aprobării acestuia;
b) compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice să fie
notificat în timp util cu privire la modificarea respectivă, astfel încât să poată
întreprinde toate diligenţele necesare realizării achiziţiei.
Secțiunea a 3-a. Tipuri de contracte de achiziție publică
Contractele de achiziție publică sunt clasificate în funcție de obiect, astfel:
1. Contractul de achiziţie publică de produse este acel contract care are ca

obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere,
leasing cu sau fără opţiune de cumpărare sau prin orice alte modalităţi contractuale în
temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă
dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora.
Contractul de achiziţie publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări
sau operaţiuni de amplasare şi de instalare.
2. Contractul de achiziţie publică de lucrări este acel contract care are ca obiect:
- fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu
una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1 din Legea nr. 98/2016;
- fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;
- fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor
stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra
tipului sau proiectării construcţiei.
Anexa 1 la Legea nr. 98/2016 cuprinde activitățile care fac pot face obiectul
contractelor de achiziție publică de lucrări. În principal, este vorba de activități care
fac parte din clasa „Construcții” – diviziunea 45 conform clasificării NACE1 – cum
ar fi: construcţia de clădiri şi lucrări noi, restaurare și reparații curente, demolări de
clădiri, terasamente, pregătirea șantierelor, lucrări de foraj și șantaj, lucrări de
construcţii complete sau parţiale, lucrări de geniu civil, construcţii de autostrăzi,
şosele, aerodromuri şi complexe sportive etc.
3. Contractul de achiziţie publică de servicii este acel contract care are ca

obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract de
achiziţie publică de lucrări.
Observăm că, spre deosebire de „execuția de lucrări” care sunt în detaliu
enumerate în anexa nr. l din Legea nr. 98/2016, în cazul „serviciilor” care pot face
obiectul unui contract de concesiune acestea nu sunt enumerate ca atare. Cu privire la
„servicii”, legiuitorul folosește doar un criteriu de excludere pentru a le deosebi de
„lucrări”, fără să le definească ca atare.
1
Clasificarea Statistică a Activităților Economice în Comunitatea Europeană, denumite în
mod obișnuit NACE (pentru termenul francez „Nomenclature statistique des Activités écono-
miques dans la Communauté Européenne”), este sistemul de clasificare standard industrial utilizat
în Uniunea Europeană. Acest sistem a fost stabilit prin Regulamentul (CE) 1893/2006 al Parla-
mentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic
al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE)
nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice
specifice, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L393/1 din 30 decembrie 2006
(http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006R1893&from=EN).
Capitolul IV
Reguli generale de participare și desfășurare a
procedurilor de atribuire
Secțiunea 1. Reguli generale privind operatorii economici
1. Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un

tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi
proporţională.
2. Autorităţile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente

ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi
sau al restrângerii artificiale a concurenţei. Se consideră că există o restrângere
artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt
concepute sau structurate cu scopul de a favoriza sau dezavantaja în mod nejustificat
anumiţi operatori economici.
3. Autoritatea contractantă are obligaţia să precizeze în documentaţia de atribuire

reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă,
stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin
acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în aceste
domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie
publică sau să indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot
obţine informaţii detaliate privind reglementările respective. Autoritatea contractantă
are totodată obligaţia de a solicita operatorilor economici să indice în cadrul ofertei
faptul că la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile relevante din domeniile
mediului, social şi al relaţiilor de muncă.
4. Operatorii economici care, potrivit legislaţiei statului în care sunt stabiliţi, au

dreptul să presteze o anumită activitate inclusă în obiectul achiziţiei nu pot fi respinşi
numai pe motiv că, în temeiul legislaţiei statului membru în care se atribuie
contractul, sunt obligaţi să fie persoane fizice sau persoane juridice.
În cazul contractelor de achiziţie publică de servicii, al contractelor de achiziţie
publică de lucrări şi al contractelor de achiziţie publică de produse care includ şi
servicii sau lucrări ori operaţiuni de amplasare şi de instalare, autoritatea contractantă
poate obliga persoanele juridice sau alte entităţi constituite într-o altă formă de orga-
nizare prevăzută de dispoziţiile legale să indice, în cadrul ofertelor sau solicitărilor de
participare, numele şi calificările profesionale relevante ale persoanelor fizice
responsabile cu executarea contractului în cauză.
Reguli generale de participare și desfășurare a procedurilor de atribuire 67
5. Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire
în calitate de ofertant sau candidat, individual sau în comun cu alţi operatori
economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării
la procedura de atribuire, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor economici care
participă în comun la procedura de atribuire să adopte sau să constituie o anumită
formă juridică pentru depunerea unei oferte sau a unei solicitări de participare.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici parti-
cipanţi în comun la procedura de atribuire a căror ofertă a fost desemnată câştigă-
toare să adopte sau să constituie o anumită formă juridică, cu condiţia ca acest lucru
să fi fost prevăzut în anunţul de participare şi documentaţia de atribuire şi în măsura
în care o astfel de modificare este necesară pentru executarea în mod corespunzător a
contractului de achiziţie publică.
Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire,
atunci când este necesar şi justificat din motive obiective, modul în care operatorii
economici urmează să îndeplinească cerinţele referitoare la capacitatea economică şi
financiară şi capacitatea tehnică şi profesională în cazul participării în comun la
procedura de atribuire, cu respectarea principiului proporţionalităţii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire
anumite condiţii specifice privind executarea contractului de achiziţie publică/acor-
dului-cadru în cazul în care operatori economici participă în comun la procedura de
atribuire, diferite de cele aplicabile ofertanţilor individuali, justificate de motive
obiective şi cu respectarea principiului proporţionalităţii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a impune prin documentaţia de atribuire ca,
în cazul în care este depusă o ofertă de către operatori economici care participă în
comun la procedura de atribuire, fiecare dintre aceştia să demonstreze îndeplinirea unui
nivel al criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi capacitatea tehnică şi
profesională proporţional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.
6. Autoritatea contractantă solicita ofertantului/candidatului să precizeze în ofertă

ori solicitarea de participare partea/părţile din contract pe care urmează să le sub-
contracteze şi datele de identificare ale subcontractanţilor propuşi, dacă aceştia din
urmă sunt cunoscuţi la momentul depunerii ofertei sau a solicitării de participare.
Subcontractanţii propuşi trebuie să respecte aceleaşi obligaţii ca şi ofertanţii, în
domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la
nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin acorduri colective sau prin
tratatele şi acordurile internaţionale în aceste domenii.
7. Sub sancţiunea excluderii şi fără a afecta posibilitatea operatorilor economici

de a depune ofertă alternativă sau de a oferta pe mai multe loturi diferite, ofertantul/
candidatul nu are dreptul ca în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire:
a) să depună două sau mai multe candidaturi/oferte individuale şi/sau comune,
sub sancţiunea excluderii din competiţie a tuturor candidaturilor/ofertelor în cauză;
b) să depună ofertă individuală/comună şi să fie nominalizat ca subcontractant în
cadrul unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii ofertei individuale sau, după caz, a
celei în care este ofertant asociat.
8. În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează situaţia economică şi

financiară, respectiv capacitatea tehnică şi profesională invocând suportul unui/unor
terţ/terţi, atunci acesta are obligaţia de a dovedi susţinerea de care beneficiază, de regulă,
prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, prin care se confirmă
faptul că acesta va pune la dispoziţia ofertantului/candidatului resursele invocate.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare această susţinere, ca
probă a îndeplinirii criteriilor minime impuse în cadrul documentaţiei de atribuire, cu
condiţia ca ofertantul/candidatul să poată demonstra că dispune efectiv de resursele
entităţilor ce acordă susţinerea, necesare pentru realizarea contractului.
În scopul verificării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie de către terţul/
terţii care acordă susţinere, autoritatea contractantă poate solicita terţului/terţilor
susţinător(i), oricând pe parcursul procesului de evaluare, documente şi informaţii
suplimentare în legătură cu angajamentul dat sau cu documentele prezentate, în cazul
în care există rezerve în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor sau documen-
telor prezentate sau cu privire la posibilitatea de executare a obligaţiilor asumate prin
respectivul angajament.
În cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi pe parcursul executării contrac-
tului de achiziţie publică/acordului-cadru, iar susţinerea acordată de unul sau mai
mulţi terţi vizează îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi finan-
ciară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională, autoritatea contractantă va solicita
ofertantului/candidatului ca prin actul încheiat cu terţul/terţii susţinător(i) să garan-
teze materializarea aspectelor ce fac obiectul respectivului angajament ferm. Preve-
derile contractuale dintre autoritatea contractantă şi contractantul principal vor
asigura că autoritatea contractantă poate aplica această obligaţie.
Autoritatea contractantă va trebui, de asemenea, să includă în contract clauze
specifice care să permită autorităţii contractante să urmărească orice pretenţie la
daune pe care contractantul ar putea să o aibă împotriva terţului/terţilor susţinător/
susţinători pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin angajamentul ferm, cum ar
fi, dar fără a se limita la, printr-o cesiune a drepturilor contractantului către autori-
tatea contractantă, cu titlu de garanţie.
9. În situaţia în care autoritatea contractantă solicită în cadrul criteriilor referitoare la

capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi/sau capacitatea tehnică şi profesio-
nală prezentarea unor autorizaţii specifice, cerinţa se consideră îndeplinită în cazul
operatorilor economici ce participă în comun la procedura de atribuire, dacă aceştia
demonstrează că dispun de respectivele resurse autorizate şi/sau că unul dintre membrii
asocierii deţine autorizaţia solicitată, după caz, cu condiţia ca respectivul membru să
execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia respectivă.
În cazul în care ofertantul/candidatul sau operatorii economici care participă în
comun la procedura de atribuire subcontractează o parte din contractul de achiziţie
publică care urmează să fie atribuit, cerinţa se consideră îndeplinită dacă subcon-
tractantul nominalizat deţine autorizaţia solicitată prin documentaţia de atribuire, cu
condiţia ca acesta să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia
respectivă.
Secțiunea a 2-a. Contracte rezervate
Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca participarea la procedura de

atribuire să fie rezervată doar unităţilor protejate autorizate prevăzute de Legea
nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap1,
şi întreprinderilor sociale de inserţie prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind
economia socială2 sau de a stabili ca executarea contractelor de achiziţie publică/acor-
durilor-cadru să se realizeze în contextul unor programe de angajare protejată, cu condiţia
ca un număr de cel puţin 30% dintre angajaţii implicaţi în cadrul acestor unităţi protejate
autorizate, întreprinderi sociale de inserţie sau programe de angajare protejată să fie
persoane cu dizabilităţi sau persoane defavorizate.
În cazul în care autoritatea contractantă decide să aplice dispozițiile privind
contractele rezervate, această decizie trebuie precizată explicit în anunţul/invitaţia de
participare la procedura de atribuire.
Secțiunea a 3-a. Confidenţialitate
Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de

interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii
contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile
transmise de operatorii economici indicate de aceştia ca fiind confidenţiale, inclusiv
secrete tehnice sau comerciale şi elementele confidenţiale ale ofertelor. Informaţiile
indicate de operatorii economici ca fiind confidenţiale, inclusiv secrete tehnice sau
comerciale şi elementele confidenţiale ale ofertelor, trebuie să fie însoţite de dovada
care le conferă caracterul de confidenţialitate.
Aceste obligații privind confidențialitatea nu afectează̆ obligaţiile autorităţii
contractante în legătură cu transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire şi,
respectiv, comunicarea rezultatului procedurii de atribuire către candidaţi/ofertanţi.
Autoritatea contractantă poate impune operatorilor economici anumite cerinţe în
vederea protejării caracterului confidenţial al informaţiilor pe care aceasta le pune la
dispoziţie pe durata întregii proceduri de atribuire.
1
Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
(M.Of. nr. 1006 din 18 decembrie 2006), republicată (M.Of. nr. 1 din 3 ianuarie 2008), cu
modificările și completările ulterioare.
2
M.Of. nr. 561 din 127 iulie 2015.
Secțiunea a 4-a. Reguli de evitare a conflictului de interese
Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia

de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de
conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării
tratamentului egal pentru toţi operatorii economici.
Prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului
autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în
numele autorităţii contractante care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de
atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un
interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca
element care compromite imparţialitatea sau independenţa lor în contextul procedurii
de atribuire.
Reprezintă situaţii potenţial generatoare de conflict de interese orice situaţii care
ar putea duce la apariţia unui conflict de interese, cum ar fi următoarele, regle-
mentate cu titlu exemplificativ:
a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofer-
telor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul
subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi
propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de
conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau
subcontractanţi propuşi;
b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/
ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea
inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de condu-
cere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcon-
tractanţi propuşi;
c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/
ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii
rezonabile că poate avea, direct sau indirect, un interes personal, financiar, economic
ori de altă natură, sau se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa
şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare;
d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcon-
tractantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de adminis-
traţie/ organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi
semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea
inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în
cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în
procedura de atribuire; prin „acționar/asociat semnificativ” se înțelege persoana care
exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din
capitalul social sau îi conferă deţinătorului cel puţin 10% din totalul drepturilor de
vot în adunarea generală;
e) situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane
desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin
până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu
funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de
achiziţie implicat în procedura de atribuire.
Ofertantul declarat câştigător cu care autoritatea contractantă a încheiat contractul
de achiziţie publică nu are dreptul de a angaja sau încheia orice alte înţelegeri
privind prestarea de servicii, direct sau indirect, în scopul îndeplinirii contractului de
achiziţie publică, cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de
verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei
proceduri de atribuire sau angajaţi/foşti angajaţi ai autorităţii contractante sau ai
furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire cu care
autoritatea contractantă/furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de
atribuire a încetat relaţiile contractuale ulterior atribuirii contractului de achiziţie
publică, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului,
sub sancţiunea rezoluţiunii ori rezilierii de drept a contractului respectiv.
În cazul în care autoritatea contractantă identifică o situaţie potenţial genera-
toare de conflict de interese, aceasta are obligaţia de a întreprinde orice demersuri
necesare pentru a stabili dacă situaţia respectivă reprezintă o situaţie de conflict de
interese şi de a prezenta candidatului/ofertantului aflat în respectiva situaţie o
expunere a motivelor care, în opinia autorităţii contractante, sunt de natură să ducă la
un conflict de interese. Autoritatea contractantă solicita candidatului/ofertantului
transmiterea punctului său de vedere cu privire la respectiva situaţie.
În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte că există un conflict de interese,
autoritatea contractantă adoptă măsurile necesare pentru eliminarea circumstanţelor
care au generat conflictul de interese, dispunând măsuri cum ar fi înlocuirea persoa-
nelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea,
acolo unde este posibil, sau eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu
persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante.
Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei numele persoanelor
cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de
achiziţie implicat în procedura de atribuire.
Autoritatea contractantă publică prin mijloace electronice denumirea şi datele de
identificare ale ofertantului/candidatului/subcontractantului propus/terţului susţinător,
în termen de maximum 5 zile de la expirarea termenului-limită de depunere a
solicitărilor de participare/ofertelor, cu excepţia persoanelor fizice, în cazul cărora se
publică doar numele.
Secțiunea a 5-a. Reguli aplicabile comunicărilor
1. Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea, prevăzute

de prezenta lege, sunt transmise în scris, prin mijloace electronice de comunicare
sau, ca excepţie, prin alte mijloace decât cele electronice.
Instrumentele şi dispozitivele utilizate pentru comunicarea prin mijloace elec-
tronice, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora trebuie să fie nediscriminatorii,
disponibile cu caracter general, trebuie să asigure interoperabilitatea cu produsele de

uz general în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi să nu limiteze
accesul operatorilor economici la procedura de atribuire.
2. Prin excepţie, comunicarea verbală poate fi utilizată pentru alte comunicări

decât cele privind elementele esenţiale ale unei proceduri de atribuire, cu condiţia
consemnării în scris a principalelor elemente ale conţinutului comunicării verbale.
Sunt considerate „elemente esenţiale” ale procedurii de atribuire: documentele
achiziţiei, solicitările de participare şi ofertele. Conţinutul comunicărilor verbale cu
ofertanţii care ar putea avea un impact semnificativ asupra conţinutului şi evaluării
ofertelor se consemnează prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi minute, înregis-
trări audio sau sinteze ale principalelor elemente ale comunicării.
3. Orice autoritate contractantă, precum şi orice operator economic care utilizează

SEAP în vederea participării la o procedură de atribuire, are obligaţia de a solicita
înregistrarea şi, respectiv, reînnoirea înregistrării în SEAP.
Responsabilitatea oricărei decizii şi măsuri luate cu privire la achiziţionarea prin
utilizarea mijloacelor electronice revine autorităţii contractante.
Responsabilitatea pentru corecta funcţionare din punct de vedere tehnic a SEAP
revine operatorului acestui sistem.
Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP se efectuează respec-
tându-se procedura electronică implementată de către operatorul SEAP, cu avizul
Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, potrivit atribuţiilor.
Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării,
atât pentru autorităţile contractante, cât şi pentru operatorii economici, se publică pe
site-ul www.e-licitatie.ro.
Autorităţile contractante şi operatorii economici care solicită înregistrarea,
reînnoirea sau recuperarea înregistrării în SEAP răspund pentru corectitudinea
datelor şi informaţiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare şi/sau reînnoire
a înregistrării şi au obligaţia de a transmite operatorului SEAP orice modificare
survenită în legătură cu aceste date şi informaţii, în termen de cel mult 3 zile
lucrătoare de la producerea respectivelor modificări.
4. Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura protejarea integrităţii

datelor, a confidenţialităţii ofertelor şi a solicitărilor de participare în cadrul tuturor
operaţiunilor de comunicare, transmitere şi stocare a informaţiilor.
Conţinutul ofertelor şi al solicitărilor de participare, precum şi cel al planurilor/
proiectelor în cazul concursurilor de soluţii este confidenţial până la publicarea
raportului procedurii. Autoritatea contractantă ia cunoştinţă de conţinutul ofertelor, al
solicitărilor de participare sau al planurilor/proiectelor în cazul concursurilor de
soluţii numai de la data stabilită pentru deschiderea acestora.
5. Autoritatea contractantă are dreptul, dacă este necesar, să impună utilizarea

unor instrumente şi dispozitive care nu sunt disponibile cu caracter general, cu
condiţia să ofere mijloace alternative de acces.
Autoritatea contractantă oferă mijloace alternative de acces adecvate dacă se află
într-una dintre următoarele situaţii:
a) oferă acces direct, liber, complet şi gratuit, prin mijloace electronice, la aceste
instrumente şi dispozitive de la data publicării anunţului de participare; în cuprinsul
anunţului de participare se specifică adresa de internet la care sunt accesibile aceste
instrumente şi dispozitive;
b) asigură că operatorii economici care nu au acces la aceste instrumente şi
dispozitive şi nici posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite, cu condiţia ca
lipsa accesului să nu poată fi atribuită operatorului economic în cauză, pot avea acces
la procedura de atribuire prin utilizarea unor dispozitive provizorii puse la dispoziţie
cu titlu gratuit online;
c) asigură disponibilitatea unei metode alternative pentru depunerea electronică a
ofertelor.
6. Situaţiile şi condiţiile în care este permisă folosirea altor mijloace de comu-

nicare decât cele electronice sunt:
a) atunci când, ca urmare a naturii specializate a achiziţiei, se utilizează mijloace
electronice de comunicare care necesită instrumente, dispozitive, formate de fişiere
specifice, aplicaţii care nu sunt disponibile cu caracter general;
b) atunci când aplicaţiile care suportă formatele de fişiere adecvate pentru
descrierea ofertelor utilizează formate de fişiere care nu pot fi procesate de nicio altă
aplicaţie deschisă sau disponibilă cu caracter general sau fac obiectul unui regim de
licenţe limitate de drepturi de proprietate intelectuală, iar autoritatea contractantă nu
le poate pune la dispoziţie pentru descărcare sau pentru utilizare la distanţă;
c) atunci când utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita echipa-
mente de birou specializate care nu sunt disponibile cu caracter în general pentru
autorităţile contractante;
d) atunci când prin documentele achiziţiei se solicită prezentarea unor mostre,
machete sau modele la scară redusă care nu pot fi transmise prin mijloace electronice;
e) atunci când este necesară, fie din cauza unei încălcări a securităţii mijloacelor
electronice de comunicare, fie pentru protejarea naturii deosebit de sensibile a infor-
maţiilor care necesită un nivel de protecţie atât de ridicat încât nu poate fi asigurat în
mod corespunzător prin utilizarea instrumentelor şi dispozitivelor electronice dispo-
nibile cu caracter general pentru operatorii economici sau care pot fi puse la dispo-
ziţia acestora prin mijloace alternative de acces.
În ceea ce priveşte comunicările, pentru care nu sunt folosite mijloace electronice
comunicarea se poate realiza prin:
a) intermediul serviciilor poştale;
b) fax;
c) combinaţie între lit. a) şi b).
Autoritatea contractantă care se află în una dintre situaţiile de a folosi mijloace
electronice de comunicare are obligaţia de a indica în raportul procedurii de atribuire
motivele concrete care au condus la solicitarea altor mijloace de comunicare în
procesul de depunere a ofertelor decât cele electronice.
Instrumentele şi dispozitivele de recepţie electronică a ofertelor, a cererilor de

participare, precum şi a planurilor şi proiectelor pentru concursul de soluţii trebuie să
garanteze, prin mijloace tehnice şi proceduri adecvate, cel puţin că:
a) data şi ora exacte de primire a ofertelor, a cererilor de participare, a planurilor
şi a proiectelor pot fi determinate cu precizie;
b) se poate asigura în mod rezonabil ca nimeni să nu poată avea acces la infor-
maţiile transmise conform prezentelor cerinţe înainte de termenele specificate;
c) numai persoanele autorizate pot stabili sau modifica datele pentru deschiderea
informaţiilor primite;
d) în decursul diferitelor etape ale procedurii de achiziţie sau ale concursului de
soluţii, accesul la toate datele prezentate sau la o parte din acestea trebuie să fie
permis doar persoanelor autorizate;
e) doar persoanele autorizate pot permite accesul la informaţiile trimise şi doar
după data stabilită;
f) informaţiile primite şi deschise în temeiul prezentelor cerinţe trebuie să rămână
accesibile doar persoanelor autorizate în acest sens;
g) în cazul în care interdicţiile de acces sau condiţiile prevăzute la lit. b)-f) sunt
încălcate sau se încearcă acest lucru, se poate asigura în mod rezonabil că încălcările
sau încercările de încălcare pot fi uşor detectate.
Capitolul V
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică
Secțiunea 1. Enumerare. Clarificări terminologice
În funcție de valoarea estimată a contractului1, autoritatea contractantă va aplica

una din următoarele proceduri de atribuire:
- procedurile „standard” de atribuire: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, nego-
cierea competitivă, dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare, negocierea fără
publicare prealabilă, concursul de soluţii, procedura de atribuire în cazul serviciilor
sociale şi al altor servicii specifice și procedura simplificată;
- achiziția directă.
Procedurile „standard” de atribuire sunt reglementate pe larg de Legea nr. 98/2016.
În mod convențional, din punct de vedere terminologic, am numit aceste proceduri ca
fiind proceduri „standard” de atribuire pentru a le putea deosebi de „achiziția directă”
care, în esență, este tot o procedură de atribuire, dar aceasta este doar evocată de Legea
nr. 98/20162, reglementarea de detaliu fiind realizată de Normele metodologice apro-
bate prin H.G. nr. 395/2016.
Secțiunea a 2-a. Etapele procesului de achiziţie publică. Strategia

anuală de achiziții publice. Programul anual al achizițiilor publice
§1. Etapele procesului de achiziție publică

Atribuirea unui contract de achiziţii publică/acord-cadru este rezultatul unui
proces ce se derulează în trei etape distincte:
a) etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei;
b) etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului-cadru;
c) etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea
implementării contractului/acordului-cadru.
Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin
identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu apro-
barea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a
1
Pentru dezvoltări privind pragurile valorice, a se vedea supra Titlul II, Capitolul II,
Secțiunea 1.
2
Art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se referă la achiziția directă.
documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de

contractare pentru procedura respectivă.
Strategia de contractare este un document al fiecărei achiziţii cu o valoare
estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, iniţiată de autoritatea contractantă şi este obiect de evaluare a
Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, în condiţiile legii.
Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de
planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu:
a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului, pe
de o parte, şi resursele disponibile la nivel de autoritate contractantă pentru derularea
activităţilor din etapele procesului de achiziţie publică, pe de altă parte;
b) procedura de atribuire aleasă, precum şi modalităţile speciale de atribuire a
contractului de achiziţie publică asociate, dacă este cazul;
c) tipul de contract propus şi modalitatea de implementare a acestuia;
d) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul
acestuia, măsuri de gestionare a acestora, stabilirea penalităţilor pentru neîndeplinirea
sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale;
e) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru,
precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru autoritatea con-
tractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului adminis-
traţiei publice în care activează autoritatea contractantă;
f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire și, după caz, decizia de a
reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi,
criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul
de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi;
g) obiectivul din strategia locală/regională/naţională de dezvoltare la a cărui reali-
zare contribuie contractul/acordul-cadru respectiv, dacă este cazul;
h) orice alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţilor autorităţii con-
tractante.
Etapa de organizare a procedurii şi atribuire a contractului/acordului-cadru
începe prin transmiterea documentaţiei de atribuire în SEAP şi se finalizează odată
cu intrarea în vigoare a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
Etapa postatribuire contract/acord-cadru vizează aspecte privind executarea şi
monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru.
§2. Strategia anuală de achiziţie publică

Autoritatea contractantă are obligaţia de a realiza un proces de achiziţie publică
prin utilizarea uneia dintre următoarele abordări:
a) cu resursele profesionale necesare celor trei etape mai sus identificate existente
la nivel de autoritate contractantă;
b) prin recurgerea la unităţi centralizate de achiziţie înfiinţate prin hotărâre a
Guvernului, în condiţiile legii;
c) cu ajutorul unui furnizor de servicii de achiziţie, selectat în condiţiile legii.
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică 77
Totalitatea proceselor de achiziţie publică planificate a fi lansate de o autoritate
contractantă pe parcursul unui an bugetar reprezintă strategia anuală de achiziţie
publică la nivelul autorităţii contractante.
Strategia anuală de achiziţie publică se realizează în ultimul trimestru al anului
anterior anului căruia îi corespund procesele de achiziţie publică cuprinse în aceasta,
şi se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante. Autoritatea contractantă
are dreptul de a opera modificări sau completări ulterioare în cadrul strategiei anuale
de achiziţie publică, modificări/completări. În cazul în care modificările au ca scop
acoperirea unor necesităţi ce nu au fost cuprinse iniţial în strategia anuală de achiziţii
publice, introducerea acestora în strategie este condiţionată de identificarea surselor
de finanţare.
Autoritatea contractantă utilizează ca informaţii pentru elaborarea strategiei
anuale de achiziţii cel puţin următoarele elemente estimative:
a) nevoile identificate la nivel de autoritate contractantă ca fiind necesar a fi satis-
făcute ca rezultat al unui proces de achiziţie, aşa cum rezultă acestea din solicitările
transmise de toate compartimentele din cadrul autorităţii contractante;
b) valoarea estimată a achiziţiei corespunzătoare fiecărei nevoi;
c) capacitatea profesională existentă la nivel de autoritate contractantă pentru
derularea unui proces care să asigure beneficiile anticipate;
d) resursele existente la nivel de autoritate contractantă şi, după caz, necesarul de
resurse suplimentare externe, care pot fi alocate derulării proceselor de achiziţii
publice.
§3. Programul anual al achizițiilor publice

În cadrul strategiei anuale de achiziţie publică, autoritatea contractantă are obli-
gaţia de a elabora programul anual al achiziţiilor publice, ca instrument managerial
utilizat pentru planificarea şi monitorizarea portofoliului de procese de achiziţie la
nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea resurselor necesare derulării
proceselor şi pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/naţională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil.
Programul anual al achiziţiilor publice se elaborează pe baza referatelor de nece-
sitate transmise de compartimentele autorităţilor contractante şi cuprinde totalitatea
contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă
intenţionează să le atribuie în decursul anului următor.
Atunci când stabileşte programul anual al achiziţiilor publice, autoritatea contrac-
tantă are obligaţia de a ţine cont de:
a) necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări;
b) gradul de prioritate a necesităţilor prevăzute la lit. a);
c) anticipările cu privire la sursele de finanţare ce urmează a fi identificate.
După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi
actualiza programul anual al achiziţiilor publice în funcţie de fondurile aprobate.
Programul anual al achiziţiilor publice trebuie să cuprindă cel puţin informaţii
referitoare la:
a) obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
b) codul vocabularului comun al achiziţiilor publice (CPV);

c) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca
rezultat al derulării unui proces de achiziţie, exprimată în lei, fără TVA;
d) sursa de finanţare;
e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziţie;
f) data estimată pentru iniţierea procedurii;
g) data estimată pentru atribuirea contractului;
h) modalitatea de derulare a procedurii de atribuire, respectiv online sau offline.
După definitivarea programului anual al achiziţiilor publice, autoritatea contrac-
tantă are obligaţia de a publica semestrial în SEAP extrase din acesta, precum şi orice
modificări asupra acestora, în termen de 5 zile lucrătoare, extrase care se referă la:
a) contractele/acordurile-cadru de produse şi/sau servicii a căror valoare estimată
este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
b) contractele/acordurile-cadru de lucrări a căror valoare estimată este mai mare
sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
Prin excepţie, în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte
finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are
obligaţia de a elabora distinct pentru fiecare proiect în parte un program al achiziţiilor
publice aferent proiectului respectiv.
Autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul
achiziţiilor, are obligaţia de a ţine evidenţa achiziţiilor directe de produse, servicii şi
lucrări, ca parte a strategiei anuale de achiziţii publice.
Secțiunea a 3-a. Proceduri „standard” de atribuire
§1. Licitația deschisă

1.1. Definiție
Licitaţia deschisă este acea procedură de atribuire în cadrul căreia orice operator
economic are dreptul de a depune ofertă în urma publicării unui anunţ de participare.
Ca regulă1, procedura licitației deschise se aplică atunci când valoarea estimată a
achiziției, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice:
a) 25.013.925 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări;
b) 649.895 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse
şi de servicii;
1
Așa cum vom arăta, de la această regulă există și unele excepții prevăzute de lege când,
deși valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute de art. 7 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016 se vor aplica alte proceduri de atribuire: licitația publică restrânsă, parte-
neriatul pentru inovare, negocierea competitivă cu sau fără publicarea unui anunț de participare,
dialogul competitiv, concursul de soluții și situația contractelor care au ca obiect servicii sociale
şi alte servicii specifice și procedura simplificată.
c) 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse
şi de servicii atribuite de consiliul judeţean, consiliul local, Consiliul General al Muni-
cipiului Bucureşti, precum şi de instituţiile publice aflate în subordinea acestora;
d) 3.506.625 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de
servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa
nr. 2 din Legea nr. 98/2016.
Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de
participare1, prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor economici depu-
nerea de oferte.
Ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele
prevăzute în documentele achiziţiei, însoţită de documentele sau de documentul unic
de achiziţie european2, după caz, care demonstrează îndeplinirea criteriilor de califi-
care stabilite de autoritatea contractantă.
1.2. Etapele procedurii

1. Procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară într-o singură etapă obligatorie.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape finale
de licitaţie electronică3, caz în care are obligaţia de a preciza această decizie în
anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.
2. Autoritatea contractantă aplică procedura de licitaţie deschisă prin mijloace

electronice, completând în SEAP anunţul de participare, situaţie în care numai
operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune ofertă.
Prin excepţie, autoritatea contractantă poate, după publicarea anunţului de partici-
pare, să nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea procedurii de atribuire
atunci când acest lucru nu este posibil din motive tehnice imputabile operatorului
SEAP, situaţie în care evaluarea conformităţii ofertelor cu specificaţiile tehnice şi
celelalte cerinţe prevăzute în documentele achiziţiei şi aplicarea criteriului de atri-
buire se realizează anterior verificării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie.
3. În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către candidaţi

a unor criterii de calificare, aceasta are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii
referitoare la forma şi condiţiile în care se demonstrează îndeplinirea de către opera-
torii economici a acestor criterii, precum şi termenul în care estimează că va finaliza
verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare.
4. Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul

SEAP nu are dreptul să modifice informaţiile de natură să afecteze funcţionarea siste-
mului informatic şi/sau desfăşurarea procedurii. În situaţia în care se constată erori
1
2
Cu privire la documentul unic de achiziție european, a se vedea infra Titlul II, Capitolul VII,
Secțiunea a 10-a.
3
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea a 3-a.
sau omisiuni cu privire la aceste informaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a

dispune anularea procedurii de atribuire.
5. Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi DUAE în format

electronic şi numai până la data şi ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în
anunţul de participare.
Valoarea totală a propunerii financiare se criptează în SEAP. Toate documentele
de fundamentare a valorii totale se depun prin mijloace electronice, fiind încărcate
într-o secţiune dedicată a portalului SEAP, iar conţinutul acestora poate fi vizualizat
de comisia de evaluare după decriptarea propunerii financiare.
Documentele vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un
certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condi-
ţiile legii şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul infor-
matic şi numai de către operatorii economici înregistraţi.
6. În cazul în care, în scopul verificării conformităţii propunerii tehnice cu cerin-

ţele caietului de sarcini sau în scopul verificării propunerii financiare, autoritatea
contractantă solicită prezentarea anumitor clarificări/completări, atât solicitarea, cât
şi răspunsul ofertantului se transmit în SEAP în format electronic, semnate cu sem-
nătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de
servicii de certificare acreditat.
7. În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă transmiterea anumitor

documente în format electronic prin intermediul SEAP, documentele respective se
transmit autorităţii contractante în forma şi utilizându-se modalitatea de comunicare
solicitate de aceasta, cu respectarea prevederilor privind regulile de comunicare şi
transmitere a datelor.
8. În situația în care, după publicarea anunţului de participare, din motive tehnice

imputabile operatorului SEAP, autoritatea contractantă nu utilizează mijloacele
electronice pentru derularea procedurii de atribuire, se vor aplica următoarele reguli:
- autoritatea contractantă transmite solicitarea de clarificări/completări la adresa/
numărul de fax/adresa de e-mail menţionate de ofertant; în acest caz, ofertantul va trans-
mite răspunsul său la adresa şi prin modalitatea prevăzute în anunţul de participare;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, ora şi adresa
indicate în anunţul de participare, organizându-se în acest sens o şedinţă de deschi-
dere a ofertelor; orice ofertant are dreptul de a participa la şedinţa de deschidere a
ofertelor;
- în cadrul şedinţei de deschidere a ofertelor nu este permisă respingerea vreunei
oferte, cu excepţia celor pentru care nu a fost prezentată dovada constituirii garanţiei
de participare;
- ședinţa de deschidere a ofertelor se finalizează printr-un proces-verbal semnat de
membrii comisiei de evaluare şi de reprezentanţii legali/împuterniciţi ai operatorilor
economici prezenţi la şedinţă, în care se consemnează modul de desfăşurare a
şedinţei respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele
principale ale fiecărei oferte, inclusiv preţul, consemnându-se totodată lista documen-
telor depuse de fiecare operator economic în parte;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite un exemplar al procesului-
verbal tuturor operatorilor economici participanţi la procedura de atribuire, precum şi
de a-l încărca în SEAP, în cel mult o zi lucrătoare de la deschidere, indiferent dacă
aceştia au fost sau nu prezenţi la şedinţa respectivă;
- orice decizie cu privire la calificarea ofertanţilor sau, după caz, cu privire la
evaluarea ofertelor se adoptă de către comisia de evaluare în cadrul unor şedinţe
ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor;
- oferta depusă după data şi ora-limită de depunere a ofertelor sau la o altă adresă
decât cea precizată în anunţul de participare se returnează fără a fi deschisă operato-
rului economic care a depus-o.
9. Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă

atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere
al aspectelor financiare pe care le implică.
În urma finalizării verificării ofertelor, autoritatea contractantă comunică fiecărui
ofertant ce a fost respins motivele care au stat la baza acestei decizii, iar celorlalţi
faptul că se trece la faza următoare de verificare.
Comisia de evaluare are obligaţia, în urma finalizării verificării ofertelor, să
introducă în SEAP rezultatul admis/respins, să comunice motivele de respingere
ofertanţilor respinşi, să deschidă în SEAP sesiunea pentru prezentarea documentelor-
suport aferente DUAE depuse de ofertantul de pe primul loc, precum şi să acorde un
termen de răspuns.
10. În situaţia în care ofertantul clasat pe primul loc nu demonstrează în mod

corespunzător îndeplinirea integrală a tuturor criteriilor de calificare, autoritatea
contractantă solicită ofertantului clasat pe locul următor să depună toate documentele
justificative ca dovadă a informaţiilor cuprinse în DUAE, în scopul verificării înde-
plinirii criteriilor de calificare. În acest caz, autoritatea contractantă atribuie con-
tractul de achiziţie publică/acordul-cadru ofertantului clasat pe locul următor, dacă
acesta îndeplineşte toate criteriile de calificare prevăzute în anunţul de participare
şi/sau în fişa de date a achiziţiei.
11. Comisia de evaluare are obligaţia elaborării raportului procedurii de atribuire,

care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
Raportul procedurii se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în
sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat
calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
După aprobarea raportului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are
obligaţia informării ofertanţilor.
1.3. Termenele procedurii

Referitor la termenele pe care autoritatea contractantă este obligată să
respecte, ca regulă, este stabilit un termen de cel puţin 35 de zile între data transmi-
terii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi

data limită de depunere a ofertelor.
De la această regulă există două excepții:
(i) Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce această perioadă prevăzută la
cel puţin 15 zile dacă a publicat un anunț de intenție 1 și sunt îndeplinite în mod
a) anunţul de intenţie a inclus toate informaţiile necesare pentru anunţul de
participare, în măsura în care informaţiile respective erau disponibile în momentul
publicării anunţului de intenţie;
b) anunţul de intenţie a fost transmis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între
35 de zile şi 12 luni înainte de data transmiterii anunţului de participare.
(ii) În cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de
către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada de 35 de zile,
autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor,
care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului
de participare.
Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada de 35 de zile
pentru depunerea ofertelor în cazul în care acceptă depunerea ofertelor prin mijloace
electronice, în condițiile legii.
§2. Licitația restrânsă
2.1. Definiție
Licitația restrânsă este acea procedură de atribuire în care orice operator eco-
nomic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui
anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de califi-
care şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune oferta
în etapa ulterioară.
Ca și licitația deschisă, licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre
publicare a unui anunţ de participare 2 , prin care autoritatea contractantă solicită
operatorilor economici depunerea de oferte.
Autoritatea contractantă aplică procedura de licitaţie restrânsă prin mijloace
electronice, completând în SEAP anunţul de participare, situaţie în care numai
operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune solicitare de participare. Prin
excepţie, autoritatea contractantă poate, după publicarea anunţului de participare, să
nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea procedurii de atribuire atunci
când acest lucru nu este posibil din motive tehnice imputabile operatorului SEAP.
1
Potrivit art. 143 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă îşi poate face
cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile planificate prin publicarea unui anunţ de intenţie”
(s.n.). Anunțul de intenție este publicat anterior anunțului de participare și are un caracter
opțional, spre deosebire de anunțul de participare care este obligatoriu. A se vedea, pentru
dezvoltări, infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 3-a.
2
Procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară în două etape obligatorii:
a) etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor, prin
aplicarea criteriilor de calificare şi selecţie;
În cadrul acestei etape, autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de
candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care vor fi invitaţi să
depună oferte în etapa a doua, cu condiţia să fie asigurat un anumit număr minim de
candidaţi.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare crite-
riile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice,
numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite să depună oferte în
etapa a doua a procedurii şi, dacă este cazul, numărul maxim.
Numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie
suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic
de cinci.
În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către candidaţi a
unor criterii de calificare, aceasta are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii
referitoare la forma şi condiţiile în care se demonstrează îndeplinirea de către opera-
torii economici a acestor criterii, precum şi termenul în care estimează că va finaliza
verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare.
Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul
SEAP nu are dreptul să modifice informaţiile de natură să afecteze funcţionarea
sistemului informatic şi/sau desfăşurarea procedurii. În situaţia în care se constată
erori sau omisiuni cu privire la informaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a
dispune anularea procedurii de atribuire.
Operatorul economic are obligaţia de a transmite solicitarea de participare,
inclusiv DUAE, în format electronic şi numai până la data şi ora-limită de depunere a
acestora, prevăzute în anunţul de participare.
În prima etapă a licitaţiei restrânse, comisia de evaluare stabileşte candidaţii
selectaţi, aplicând în acest scop numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de
participare şi respectând metodologia de punctare prevăzută în fişa de date a achiziţiei.
După ce a finalizat selecţia candidaţilor, comisia de evaluare are obligaţia de a
elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorităţii
contractante. Raportul se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în
sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat
calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. După aprobarea
raportului intermediar, autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica candi-
daţilor rezultatul etapei de selecţie.
În urma finalizării primei etapei, autoritatea contractantă transmite simultan
tuturor candidaţilor selectaţi o invitaţie de participare la etapa a doua.
Invitaţia de participare la etapa a doua se transmite prin SEAP şi trebuie să
cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
- referinţe privind anunţul de participare publicat;
- data şi ora-limită stabilite pentru transmiterea ofertelor în SEAP.
Sistemul informatic permite doar candidaţilor selectaţi în etapa anterioară să

depună oferte în cadrul celei de-a doua etape a procedurii de licitaţie restrânsă.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita în etapa a doua un număr de
candidaţi cel puţin egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de partici-
pare. În cazul în care numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, auto-
ritatea contractantă are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire
numai cu acel candidat/acei candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solici-
tate și a anula procedura, în condiţiile legii.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a invita în etapa a doua un operator
economic care nu a depus o solicitare de participare în prima etapă sau nu a îndeplinit
criteriile de calificare şi selecţie.
b) etapa depunerii ofertelor de către candidaţii selectaţi în cadrul primei etape
şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare.
Candidaţii selectaţi nu au dreptul de a se asocia în scopul depunerii de ofertă
comună, iar autoritatea contractantă nu are dreptul de a accepta o astfel de ofertă.
În plus, autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape
finale de licitaţie electronică1, caz în care are obligaţia de a preciza această decizie
în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.

În legătură cu termenele pe care autoritatea contractantă este obligată să le
respecte distingem următoarele situații:
a) în cazul primei etape de depunere a solicitărilor de participare şi a selectării
candidaţilor;
Ca regulă, autoritatea contractantă este obligată să respecte un termen de cel puţin
30 de zile între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor.
Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada pentru depu-
nerea ofertelor în cazul în care acceptă depunerea ofertelor prin mijloace electronice,
în condiţiile legii.
Cu titlu de excepție, într-o situaţie de urgenţă care face imposibilă respectarea ter-
menului de 30 de zile, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contrac-
tantă, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea
solicitărilor de participare, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii
spre publicare a anunţului de participare;
b) în cazul celei de-a doua etape pentru depunerea ofertelor de către candidaţii
selectaţi în cadrul primei etape şi a evaluării acestora.
Ca regulă, autoritatea contractantă este obligată să respecte un termen de cel puțin
30 de zile între data transmiterii invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii
de atribuire şi data limită de depunere a ofertelor.
1
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea a 3-a.
(i) autoritatea contractantă are dreptul de a reduce această perioadă prevăzută la
cel puţin 10 zile dacă a publicat un anunţ de intenţie 1 și sunt îndeplinite în mod
a) anunţul de intenţie a inclus toate informaţiile necesare pentru anunţul de parti-
cipare, în măsura în care informaţiile respective erau disponibile în momentul
(ii) în cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de
către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada de 30 de zile sau
cea redusă cu 5 zile2, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru
depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 10 zile de la data transmiterii
invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii de atribuire.
§3. Negocierea competitivă
3.1. Definiție
Negocierea competitivă este acea procedură de atribuire în care orice operator
economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui
anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de
calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune
oferte iniţiale în etapa ulterioară, pe baza cărora autoritatea contractantă va derula
negocieri în vederea îmbunătăţirii acestora.
Negocierea competitivă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ
de participare 3 , prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor economici
depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informaţiilor şi documen-
telor pentru calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă.
În cuprinsul documentaţiei de atribuire autoritatea contractantă defineşte
obiectul achiziţiei prin descrierea necesităţilor autorităţii contractante şi a caracte-
risticilor solicitate pentru produsele, lucrările sau serviciile care urmează a fi achizi-
ţionate şi stabileşte criteriul de atribuire şi factorii de evaluare a ofertelor. În cadrul
descrierii acestor elemente, autoritatea contractantă stabileşte care sunt cerinţele
minime în legătură cu acestea pe care ofertele trebuie să le îndeplinească.
Informaţiile furnizate prin documentaţia de atribuire trebuie să fie suficient de
precise pentru a permite operatorilor economici să determine natura şi obiectul
1
A se vedea, pentru explicații, infra nota de subsol 1, p. 80.
2
În cazul ofertelor depuse prin mijloace electronice.
3
general al achiziţiei şi, pe baza acestora, să decidă transmiterea unei solicitări de

participare sau neparticiparea la procedura de atribuire.
3.2. Situații când se aplică procedura

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere compe-
titivă în următoarele situații:
a) dacă se îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
- necesităţile autorităţii contractante nu pot fi asigurate fără adaptarea soluţiilor
disponibile în mod rapid pe piaţă;
- lucrările, produsele sau serviciile includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;
- contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile din cauza unor circumstanţe
specifice legate de natura ori complexitatea sa sau de structura juridică şi financiară
ori din cauza riscurilor legate de acestea;
- specificaţiile tehnice nu pot fi definite cu suficientă precizie de către autoritatea
contractantă prin trimitere la un standard, o evaluare tehnică europeană, o specificaţie
tehnică comună sau o referinţă tehnică.
b) dacă, în urma unei proceduri de licitaţie deschisă sau de licitaţie restrânsă,
au fost depuse numai oferte neconforme sau inacceptabile.
În acest caz, autoritatea contractantă are dreptul de a nu publica un anunţ de
participare dacă invită la procedura de atribuire exclusiv acei ofertanţi care, în cadrul
procedurii anterioare de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă, au îndeplinit criteriile
de calificare şi au depus oferte în conformitate cu cerinţele formale ale procedurii de
atribuire.

Procedura de negociere competitivă se desfăşoară, de regulă, în trei etape obli-
gatorii:
Autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidaţi care
îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care vor fi invitaţi să depună oferte
iniţiale, cu condiţia să fie asigurat un anumit număr minim de candidaţi.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare
criteriile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice,
numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite să depună oferte iniţiale
în etapa a doua a procedurii şi, dacă este cazul, numărul maxim.
Numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie suficient
pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
Atunci când selectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica
numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de participare.
În urma finalizării acestei etape, autoritatea contractantă transmite simultan
Invitaţia de participare la etapa a doua trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
informaţii:
- data şi ora-limită stabilite pentru depunerea ofertelor şi demararea negocierilor;
- adresa la care se transmit ofertele;
- adresa la care se derulează negocierile;
- limba sau limbile în care se vor derula negocierile.
b) etapa depunerii ofertelor iniţiale de către candidaţii selectaţi în cadrul
primei etape şi a evaluării conformităţii acestora cu cerinţele minime stabilite de
autoritatea contractantă;
Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita în etapa a doua un număr de can-
didaţi cel puţin egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare.
În cazul în care numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare,
autoritatea contractantă are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire
numai cu acel candidat/acei candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solici-
tate și a anula procedura, în condiţiile legii.
tuturor candidaţilor rămaşi în competiţie o invitaţie de participare la etapa treia. Prin
excepţie, autoritatea contractantă poate atribui contractul de achiziţie publică/acordul-
cadru pe baza ofertelor iniţiale, fără parcurgerea etapei a treia, în cazul în care şi-a
rezervat această posibilitate prin anunţul de participare.
c) etapa negocierilor în vederea îmbunătăţirii ofertelor iniţiale, a depunerii
ofertelor finale şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
factorilor de evaluare.
Autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi toate ofertele
ulterioare depuse de aceştia, cu excepţia ofertelor finale, în vederea îmbunătăţirii
conţinutului acestora.
Cerinţele minime stabilite de autoritatea contractantă, criteriul de atribuire şi
factorii de evaluare nu pot face obiect al negocierilor.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a organiza în cadrul procedurii de
negociere competitivă întâlniri cu fiecare ofertant, în cadrul cărora se desfăşoară
negocieri cu privire la ofertele iniţiale depuse de aceştia în etapa a doua a procedurii.
Negocierile se pot desfăşura prin intermediul SEAP, printr-o modalitate securi-
zată, accesibilă doar ofertanţilor rămaşi în competiţie, sau prin intermediul unei
camere de date puse la dispoziţie de autoritatea contractantă sau de furnizorul de
servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.
Scopul negocierilor este de a îmbunătăţi ofertele iniţial depuse de participanţii la
negocieri şi de adaptare a acestora la condiţiile concrete în care se va derula
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru care urmează a fi atribuit.
La sfârşitul fiecărei întâlniri de negocieri, comisia de evaluare are obligaţia
consemnării aspectelor discutate şi convenite într-un proces-verbal de şedinţă, care
se semnează de către toţi participanţii la negocieri.
În măsura în care a prevăzut această posibilitate în anunţul de participare sau în
fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă are dreptul de a derula negocierile
în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie

negociate.
Negocierile în cadrul etapei a doua a procedurii de atribuire se derulează până în
momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta pe care a
prezentat-o nu mai poate fi îmbunătăţită, fapt care se consemnează explicit în
procesul-verbal de şedinţă.
În cazul în care, pe parcursul negocierilor, comisia constată că nu se înregistrează
îmbunătăţiri substanţiale ale ofertei preliminare faţă de întâlnirile anterioare, aceasta are
dreptul de a stabili o întâlnire finală, cu fiecare participant în parte. În cadrul acestei
întâlniri fiecare participant are obligaţia de a prezenta elementele finale ale propunerii
sale tehnice şi financiare, pentru care urmează să se aplice criteriul de atribuire.
Pe durata negocierilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura respec-
tarea principiului tratamentului egal faţă de toţi ofertanţii şi de a nu furniza informaţii
într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre ofertanţi un
avantaj în raport cu ceilalţi.
Autoritatea contractantă are dreptul de a desfăşura negocierile în runde succesive,
cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate. Reducerea
numărului de oferte se realizează numai pe baza factorilor de evaluare stabiliţi prin
anunţul de participare sau alt document al achiziţiei. Aplicarea opţiunii de reducere a
numărului de oferte trebuie indicată de autoritatea contractantă în cadrul anunţului de
participare sau al altui document al achiziţiei.
Autoritatea contractată informează în scris toţi ofertanţii ale căror oferte nu au fost
eliminate din competiţie în legătură cu orice modificări ale specificaţiilor tehnice sau
ale altor documente ale achiziţiei, cu excepţia prevederilor referitoare la cerinţele
minime stabilite de autoritatea contractantă care nu pot fi modificate. În urma acestor
modificări, autoritatea contractantă acordă o perioadă suficientă ofertanţilor pentru
modificarea ofertelor şi retransmiterea ofertelor modificate, dacă este cazul.
În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să încheie negocierile,
aceasta îi informează pe ofertanţii rămaşi în competiţie şi stabileşte un termen pentru
depunerea unor oferte noi sau revizuite, care reprezintă ofertele finale.
Autoritatea contractantă verifică dacă ofertele finale respectă cerinţele minime
stabilite de autoritatea contractantă şi celelalte cerinţe prevăzute în documentaţia de
atribuire, evaluează ofertele finale şi atribuie contractul pe baza criteriului de
atribuire şi a factorilor de evaluare.
De menționat că această a treia fază poate îmbrăca forma unei licitații electro-
nice. În acest caz, autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza această decizie în
După ce a finalizat etapa a doua, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un
raport, care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante. Raportul se
introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat
cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un fur-
nizor de servicii de certificare acreditat. După aprobarea raportului, autoritatea
contractantă are obligaţia de a comunica ofertanţilor rezultatul procedurii.
În legătură cu termenele pe care autoritatea contractantă este obligată să le
respecte distingem următoarele situații:
a) în cazul primei etape de depunere a solicitărilor de participare şi a selec-
tării candidaţilor;
Ca regulă, autoritatea contractantă este obligată să respecte un termen de cel puţin
30 de zile între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor.
Cu titlu de excepție, într-o situaţie de urgenţă care face imposibilă respectarea
termenului de 30 de zile, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea con-
tractantă, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea
solicitărilor de participare, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii
spre publicare a anunţului de participare;
b) în cazul celei de a doua etape pentru depunerea ofertelor de către candi-
daţii selectaţi în cadrul primei etape şi a evaluării acestora.
Ca regulă, autoritatea contractantă este obligată să respecte un termen de cel puțin
30 de zile între data transmiterii invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii
de atribuire şi data limită de depunere a ofertelor.
(i) autoritatea contractantă are dreptul de a reduce această perioadă prevăzută la
cel puţin 10 zile dacă a publicat un anunţ de intenţie 1 și sunt îndeplinite în mod
a) anunţul de intenţie a inclus toate informaţiile necesare pentru anunţul de
participare, în măsura în care informaţiile respective erau disponibile în momentul
(ii) în cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de
către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada de 30 de zile sau
cel redus cu 5 zile2, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru
depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 10 zile de la data transmiterii invi-
taţiei de participare la etapa a doua a procedurii de atribuire.
§4. Dialogul competitiv
4.1. Definiție
Dialogul competitiv este acea procedură de atribuire în care orice operator
economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui
1
A se vedea, pentru explicații, supra nota de subsol 1, p. 80.
2
În cazul ofertelor depuse prin mijloace electronice.
anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de

calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a participa
la etapa de dialog, iar candidaţii rămaşi la sfârşitul etapei de dialog au dreptul de a
depune oferte finale.
Procedura de dialog competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui
anunţ de participare1, prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor econo-
mici depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informaţiilor şi docu-
mentelor pentru calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă.
Autoritatea contractantă îşi stabileşte necesităţile şi cerinţele prin anunţul de
participare şi le defineşte în cadrul anunţului de participare şi/sau al unui document
descriptiv. Autoritatea contractantă stabileşte şi defineşte în cadrul anunţului de par-
ticipare şi/sau al documentului descriptiv criteriul de atribuire şi factorii de evaluare
aleşi, precum şi un termen orientativ pentru desfăşurarea procedurii de atribuire.

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere compe-
titivă în următoarele situații:
a) dacă se îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
- necesităţile autorităţii contractante nu pot fi asigurate fără adaptarea soluţiilor
disponibile în mod rapid pe piaţă;
- lucrările, produsele sau serviciile includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;
- contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile din cauza unor
circumstanţe specifice legate de natura ori complexitatea sa sau de structura juridică
şi financiară ori din cauza riscurilor legate de acestea;
- specificaţiile tehnice nu pot fi definite cu suficientă precizie de către autoritatea
contractantă prin trimitere la un standard, o evaluare tehnică europeană, o specificaţie
tehnică comună sau o referinţă tehnică.
b) dacă, în urma unei proceduri de licitaţie deschisă sau de licitaţie restrânsă,
au fost depuse numai oferte neconforme sau inacceptabile.
În acest caz, autoritatea contractantă are dreptul de a nu publica un anunţ de partici-
pare dacă invită la procedura de atribuire exclusiv acei ofertanţi care, în cadrul procedurii
anterioare de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă, au îndeplinit criteriile de calificare şi
au depus oferte în conformitate cu cerinţele formale ale procedurii de atribuire.

Procedura de negociere competitivă se desfăşoară, de regulă, în trei etape obli-
gatorii:
Autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidaţi care
îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care vor fi invitaţi să participe în etapa
de dialog, cu condiţia să fie asigurat un anumit număr minim de candidaţi.
1
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare crite-
riile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice,
numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite să depună oferte iniţiale
în etapa a doua a procedurii şi, dacă este cazul, numărul maxim.
Numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie suficient
pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de participare.
Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin:
- data şi ora stabilite pentru demararea dialogului;
- adresa la care se derulează dialogul;
- limba sau limbile în care se va derula dialogul.
b) etapa dialogului cu candidaţii selectaţi, în vederea identificării soluţiei/
soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi pe baza
căreia/cărora se vor depune ofertele finale;
Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita în etapa a doua un număr de can-
didaţi cel puţin egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare.
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autori-
tatea contractantă are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire numai
cu acel candidat/acei candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solicitate și a
anula procedura, în condiţiile legii.
Autoritatea contractantă desfăşoară etapa dialogului cu fiecare candidat selectat
în parte, în scopul identificării şi definirii celor mai bune mijloace pentru satisfacerea
necesităţilor sale. În cadrul dialogului autoritatea contractantă şi candidaţii selectaţi
pot discuta toate aspectele referitoare la achiziţie.
Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura respec-
tarea principiului tratamentului egal faţă de toţi candidaţii şi de a nu furniza infor-
maţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre candidaţi
un avantaj în raport cu ceilalţi.
Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri
cu fiecare candidat selectat, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul
identificării soluţiilor/opţiunilor referitoare la aspectele tehnice, financiare, proble-
mele legate de cadrul juridic şi orice alte elemente ale contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru care urmează să fie atribuit.
La sfârşitul fiecărei întâlniri, comisia de evaluare are obligaţia consemnării
problemelor discutate şi aspectelor convenite într-un proces-verbal de şedinţă.
Identificarea soluţiilor/opţiunilor se structurează în funcţie de necesităţile,
obiectivele şi constrângerile autorităţii contractante, astfel cum au fost acestea
evidenţiate în documentaţia descriptivă.
După finalizarea unei runde succesive de reducere a numărului de soluţii, comisia

de evaluare are obligaţia de a elabora un raport intermediar, care se aprobă de către
conducătorul autorităţii contractante.
Raportul se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul
informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat,
eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. După aprobarea raportului
intermediar, autoritatea contractantă are obligaţia informării participanţilor la dialog.
Următoarea rundă de dialog se derulează numai cu participanţii rămaşi în
competiţie după finalizarea rundei succesive organizate anterior.
Participanţii rămaşi în competiţie în urma finalizării rundei succesive organizate
anterior nu au dreptul ca, în cadrul rundelor următoare sau atunci când depun oferta
finală, să modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice şi/sau financiare
parţiale pe care le-au prezentat decât în sensul îmbunătăţirii acestora.
Etapa dialogului cu candidaţii selectaţi se poate desfăşura şi prin intermediul
SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar candidaţilor selectaţi, sau prin
intermediul unei camere de date puse la dispoziţie de autoritatea contractantă sau de
furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.
După ce a declarat încheiată etapa dialogului şi a informat în acest sens candidaţii
rămaşi în competiţie, autoritatea contractantă îi invită pe fiecare dintre aceştia să
depună ofertele finale pe baza soluţiei sau soluţiilor prezentate şi specificate în cursul
dialogului.
Invitaţia de participare la a treia etapă a procedurii de dialog competitiv trebuie să
cuprindă cel puţin:
- data şi ora stabilite pentru depunerea ofertelor finale;
- adresa la care se depun ofertele finale;
- limba sau limbile în care se vor elabora ofertele.
În cazul în care etapa a doua a procedurii de dialog competitiv nu se poate finaliza
prin identificarea unei soluţii viabile, autoritatea contractantă are dreptul de a anula
procedura de atribuire.
c) etapa depunerii ofertelor finale de către candidaţii rămaşi în urma etapei
de dialog şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
În cadrul etapei a treia a dialogului competitiv, ofertantul/ofertanţii trebuie să
depună oferta/ofertele pe baza soluţiei/soluţiilor identificate în cursul etapei ante-
rioare, până la data şi ora-limită specificate în invitaţia de participare, astfel cum au
fost stabilite de comun acord în cadrul etapei de dialog.
Ofertele finale cuprind toate elementele solicitate şi necesare pentru realizarea
proiectului.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări, precizări şi îmbună-
tăţiri ale ofertelor finale. Clarificările, precizările şi îmbunătăţirile, precum şi orice
informaţii suplimentare transmise de ofertant nu pot să conducă la modificarea ele-
mentelor esenţiale ale procedurii de atribuire, inclusiv ale necesităţilor şi cerinţelor
stabilite în anunţul de participare şi/sau documentul descriptiv, în cazul în care modi-
ficarea acestor elemente, necesităţi şi cerinţe este susceptibilă a denatura concurenţa
sau a avea un efect discriminatoriu.
Autoritatea contractantă evaluează ofertele primite pe baza criteriului de atribuire
şi a factorilor de evaluare stabiliţi prin anunţul de participare şi/sau în documentul
descriptiv prevăzut. La solicitarea autorităţii contractante se pot desfăşura negocieri
cu ofertantul a cărui ofertă finală a fost desemnată ca prezentând cel mai bun raport
calitate-preţ în urma aplicării factorilor de evaluare stabiliţi de autoritatea contrac-
tantă, având ca obiect confirmarea angajamentelor financiare sau a altor termeni sau
condiţii incluse în ofertă în vederea stabilirii clauzelor contractului, cu condiţia ca
aceste negocieri să nu conducă la modificări substanţiale ale aspectelor esenţiale ale
ofertei sau ale achiziţiei publice, inclusiv ale necesităţilor şi cerinţelor stabilite prin
anunţul de participare sau documentul descriptiv, şi să nu rişte să denatureze
concurenţa sau să conducă la discriminare.

În cazul acestei proceduri, legea prevede doar că perioada cuprinsă între data trans-
miterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi
data limită de depunere a solicitărilor de participare este de cel puţin 30 de zile.
§5. Parteneriatul pentru inovare

5.1. Definiție
Parteneriatul pentru inovare este acea procedură de atribuire prin care orice
operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma
publicării unui anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc
criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de
a depune oferte iniţiale în etapa ulterioară, pe baza cărora autoritatea contractantă va
desfăşura negocieri în vederea îmbunătăţirii acestora.
Parteneriatul pentru inovare se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui
anunţ de participare, prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor econo-
mici depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informaţiilor şi docu-
mentelor pentru calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă. În cadrul
documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă defineşte regulile aplicabile
drepturilor de proprietate intelectuală.
Valoarea estimată a produselor, serviciilor sau lucrărilor nu trebuie să fie dispro-
porţionată în raport cu investiţiile necesare pentru dezvoltarea acestora.
5.2. Situații când se aplică procedura. Caracterizare

Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu
inovator sau a unor lucrări inovatoare şi achiziţia ulterioară a produselor, serviciilor
sau lucrărilor rezultate, cu condiţia ca acestea să corespundă nivelurilor de perfor-
manţă şi costurilor maxime convenite între autoritatea contractantă şi participanţi.
Autoritatea contractantă aplică parteneriatul pentru inovare atunci când identifică
necesitatea dezvoltării şi achiziţiei ulterioare a unui produs, serviciu sau a unor
lucrări inovatoare, necesitate care nu poate fi satisfăcută de soluţiile disponibile pe
piaţă la un anumit moment.
În cuprinsul documentaţiei de atribuire autoritatea contractantă descrie necesităţile

cu privire la produsul, serviciul sau lucrările inovatoare care nu pot fi satisfăcute prin
achiziţia produselor, serviciilor sau lucrărilor disponibile pe piaţă la acel moment. În
cadrul descrierii acestor elemente autoritatea contractantă stabileşte care sunt cerinţele
minime în legătură cu acestea pe care ofertele trebuie să le îndeplinească.
Informaţiile furnizate prin documentele achiziţiei trebuie să fie suficient de
precise pentru a permite operatorilor economici să determine natura şi obiectul solu-
ţiei solicitate şi, pe baza acestora, să decidă transmiterea unei solicitări de participare
sau neparticiparea la procedura de atribuire.

Parteneriatul pentru inovare se desfăşoară în trei etape:
Autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidaţi care înde-
plinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care vor fi invitaţi să depună oferte iniţiale,
cu condiţia să fie asigurat un anumit număr minim de candidaţi. Numărul minim de
candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie suficient pentru a asigura o
concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare
criteriile de selecţie şi regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să
le aplice pentru selecţia candidaţilor, numărul minim de candidaţi pe care intenţio-
nează să-i invite în etapa a doua a procedurii şi, după caz, numărul maxim.
numai criteriile de calificare şi selecţie prevăzute în anunţul de participare.
În legătură cu calificarea şi selecţia candidaţilor, autoritatea contractantă stabileşte
în special criterii legate de capacitatea candidaţilor în domeniul cercetării şi dezvol-
tării, elaborării de soluţii inovatoare şi implementării acestora.
Numai candidaţii selectaţi de autoritatea contractantă pot prezenta proiecte de
cercetare şi inovare care să răspundă necesităţilor identificate de autoritatea contrac-
tantă care nu pot fi satisfăcute de soluţiile existente.
În urma finalizării primei etape, autoritatea contractantă transmite simultan
b) etapa depunerii ofertelor iniţiale de către candidaţii selectaţi în cadrul
primei etape şi a evaluării conformităţii acestora cu cerinţele minime stabilite de
autoritatea contractantă;
Autoritatea contractantă are obligaţia de invita în etapa a doua cel puţin un număr
de candidaţi egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare.
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autori-
tatea contractantă are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire numai
cu acel candidat/acei candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solicitate şi a
anula procedura, în condiţiile legii.
După ce a finalizat etapa a doua, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un
raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
Raportul se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul infor-
matic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat,
eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
După aprobarea raportului intermediar, autoritatea contractantă are obligaţia de a
comunica ofertanţilor rezultatul etapei a doua.
În urma finalizării celei de-a doua etape, autoritatea contractantă transmite
simultan tuturor candidaţilor o invitaţie de participare la etapa a treia a procedurii de
atribuire.
Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin:
- data şi ora stabilite pentru demararea negocierilor;
- adresa la care se derulează negocierile;
- limba sau limbile în care se vor derula negocierile.
c) etapa negocierilor în vederea îmbunătăţirii ofertelor iniţiale, a depunerii
ofertelor finale şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
Autoritatea contractantă are obligaţia de a organiza, în cadrul etapei a treia a pro-
cedurii, întâlniri cu fiecare ofertant în parte, în cadrul cărora se desfăşoară negocieri
cu privire la ofertele iniţiale depuse de aceştia în etapa a doua.
Scopul negocierilor este de îmbunătăţire a ofertei iniţiale depuse de participanţii
la negocieri şi de adaptare a acesteia la condiţiile concrete în care se va derula
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru care urmează a fi atribuit.
La sfârşitul fiecărei întâlniri de negociere, comisia de evaluare are obligaţia
consemnării aspectelor discutate şi convenite într-un proces-verbal de şedinţă, care
se semnează de către toţi participanţii la negocieri.
Etapa a treia a procedurii de atribuire se poate desfăşura şi prin intermediul
SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar ofertanţilor rămaşi în compe-
tiţie în urma derulării etapei a doua, sau prin intermediul unei camere de date puse la
dispoziţie de autoritatea contractantă sau de furnizorul de servicii de achiziţie
implicat în procedura de atribuire.
În măsura în care a prevăzut această posibilitate în anunţul de participare sau în
fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă are dreptul de a derula negocierile în
runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie
negociate.
Negocierile în cadrul etapei a treia a procedurii de atribuire se derulează până în
momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta pe care a pre-
zentat-o nu mai poate fi îmbunătăţită, fapt care se consemnează explicit în procesul-
verbal de şedinţă.
Autoritatea contractantă poate decide să implementeze parteneriatul pentru
inovare cu un singur partener sau cu mai mulţi parteneri care desfăşoară activităţi de
cercetare şi dezvoltare separate.
Parteneriatul pentru inovare se desfăşoară în faze succesive, urmând succesiunea
stadiilor din procesul de cercetare şi de inovare, care poate include fabricarea
produselor, prestarea serviciilor sau finalizarea lucrărilor.
În cadrul parteneriatului pentru inovare se stabilesc obiective intermediare care
trebuie realizate de către parteneri, precum şi plata preţului în tranşe corespunzătoare.
Pe baza acestor obiective, autoritatea contractantă poate decide după fiecare fază să
înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare
încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul de parteneri prin încetarea
anumitor contracte individuale, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi menţionat
în documentaţia de atribuire aceste posibilităţi, precum şi condiţiile aplicării acestora.
În cazul parteneriatului pentru inovare încheiat cu mai mulţi parteneri, autoritatea
contractantă are obligaţia de a nu dezvălui celorlalţi parteneri soluţiile propuse sau
alte informaţii confidenţiale comunicate de un partener în cadrul parteneriatului, fără
acordul acestuia.
Autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi toate ofertele
ulterioare depuse de aceştia, cu excepţia ofertelor finale, în vederea îmbunătăţirii
conţinutului acestora.
Cerinţele minime stabilite de autoritatea contractantă, criteriul de atribuire şi
factorii de evaluare nu pot face obiect al negocierilor.
Pe durata negocierilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura respec-
tarea principiului tratamentului egal faţă de toţi ofertanţii şi de a nu furniza infor-
maţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre ofertanţi
un avantaj în raport cu ceilalţi.
Autoritatea contractantă informează în scris toţi ofertanţii ale căror oferte nu au
fost eliminate din competiţie în legătură cu orice modificări ale specificaţiilor tehnice
sau ale altor documente ale achiziţiei, cu excepţia prevederilor referitoare la cerinţele
minime stabilite de autoritatea contractantă, care nu pot fi modificate.
În urma modificărilor autoritatea contractantă acordă o perioadă suficientă
ofertanţilor pentru modificarea ofertelor şi retransmiterea ofertelor modificate, dacă
este cazul.
Autoritatea contractantă are dreptul de a desfăşura negocierile în runde succesive,
cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate. Reducerea
numărului de oferte se realizează numai pe baza factorilor de evaluare stabiliţi prin
anunţul de participare sau alt document al achiziţiei. Aplicarea opţiunii de a reduce
ofertele trebuie indicată de autoritatea contractantă în cadrul anunţului de participare
sau al altui document al achiziţiei.
Autoritatea contractantă se asigură că structura parteneriatului şi, în special,
durata şi valoarea diferitelor faze ale acestuia reflectă gradul de inovaţie al soluţiei
propuse şi succesiunea activităţilor de cercetare şi inovare necesare pentru dezvol-
tarea unei soluţii inovatoare care nu este disponibilă pe piaţă.
Criteriul de atribuire utilizat în cazul parteneriatului pentru inovare este cel mai
bun raport calitate-preţ.

În cazul acestei proceduri, legea prevede doar că perioada cuprinsă între data
transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene şi data limită de depunere a solicitărilor de participare este de cel puţin
30 de zile.
§6. Negocierea fără publicare prealabilă
6.1. Definiție
Negocierea fără publicare prealabilă este acea procedură de atribuire în care, în
anumite situații prevăzute de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul de
achiziţii publice/acordul-cadru de lucrări, de produse sau de servicii fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare.
Iniţierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă se realizează prin trans-
miterea unei invitaţii de participare la negocieri, însoţită de documentaţia de atribuire,
către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulţi operatori economici.

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de
achiziţii publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii într-unul
din următoarele cazuri:
a) dacă în cadrul unei proceduri de licitaţie deschisă ori licitaţie restrânsă
organizate pentru achiziţia produselor, serviciilor sau lucrărilor respective nu a
fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai
oferte/solicitări de participare neconforme;
În acest caz, se poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă cu
condiţia să nu se modifice în mod substanţial condiţiile iniţiale ale achiziţiei şi, la
solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport.
b) dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un
anumit operator economic din anumite motive prevăzute de lege;
Aceste motive sunt următoarele:
(i) scopul achiziţiei este crearea sau achiziţionarea unei opere de artă sau unei
reprezentaţii artistice unice;
(ii) concurenţa lipseşte din motive tehnice;
(iii) protecţia unor drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală.
În cazul motivelor (i) și (ii), autoritatea contractantă poate aplica procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare numai dacă nu există
o soluţie alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea unor canale de
distribuţie alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziţia unor
lucrări, produse sau servicii comparabile, iar absenţa concurenţei sau protecţia
drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea
contractantă a parametrilor achiziţiei în vederea viitoarei proceduri de atribuire.
c) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a proce-
durilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau proce-
dura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă deter-
minate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei
acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante;
În situaţii în care se impune intervenţia imediată, autoritatea contractantă are
dreptul de a realiza achiziţia publică în paralel cu aplicarea procedurii de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
d) pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse într-unul

din următoarele cazuri:
(i) atunci când produsele care fac obiectul achiziţiei sunt fabricate exclusiv în
scop de cercetare ştiinţifică, experimental, de studiu sau de dezvoltare, iar contractul
de achiziţie publică nu prevede producţia în serie a unor cantităţi ale produsului în
vederea stabilirii viabilităţii comerciale a acestuia sau recuperarea costurilor de
cercetare şi dezvoltare;
(ii) atunci când este necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor can-
tităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii produselor
sau instalaţiilor existente şi numai dacă schimbarea contractantului iniţial ar pune
autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse cu caracteristici tehnice
diferite de cele deja existente care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăţi
tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere; în acest caz, durata actelor adiţio-
nale nu pot depăşi, de regulă, trei ani;
(iii) pentru produsele cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri;
(iv) pentru cumpărarea de produse sau servicii în condiţii speciale avantajoase de
la un operator economic care încetează definitiv activităţile comerciale sau care se află
într-o procedură de faliment, de concordat preventiv sau într-o procedură similară.
e) pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice de servicii ca urmare a
unui concurs de soluţii;
În acest caz, ca urmare a unui concurs de soluţii, contractul de achiziţii publice de
servicii urmează să fie atribuit, conform regulilor stabilite în cadrul concursului de
soluţii respectiv, concurentului câştigător sau unuia dintre concurenţii câştigători ai
concursului respectiv; în acest din urmă caz, autoritatea contractantă are obligaţia de
a transmite invitaţie la negocieri tuturor concurenţilor câştigători.
f) pentru achiziționarea de lucrări și servicii noi, ulterior atribuirii unui
contract de achiziţie publică de lucrări sau de servicii.
În acest caz trebuie să se îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i) atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile
servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare prevăzute în contractul
atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei
elaborate cu ocazia atribuirii contractului iniţial;
(ii) valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări sau servicii s-a determinat
prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor sau serviciilor noi care pot fi achiziţio-
nate ulterior;
(iii) în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului
iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru
achiziţionarea ulterioară de noi lucrări, respectiv noi servicii, de la operatorul
economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul procedurii respective;
(iv) procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare
este aplicată într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la încheierea contractului
iniţial.
§7. Concursul de soluții
7.1. Definiție
Concursul de soluţii este acea procedură de atribuire în care, datorită specificului
obiectului achiziției, atribuirea contractului de achiziție publică se face în urma
evaluării proiectelor depuse de către un juriu alcătuit exclusiv din persoane fizice
independente.
7.2. Situații când se aplică procedura. Caracterizare

Concursul de soluţii poate fi organizat în una dintre următoarele modalităţi:
a) în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică de
servicii;
b) ca o procedură de atribuire distinctă, cu premii sau plăţi acordate participanţilor.
Concursul de soluţii se iniţiază prin publicarea în SEAP de către autoritatea contrac-
tantă a unui anunţ de concurs prin care solicită operatorilor economici interesaţi
depunerea de proiecte. În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să
atribuie un contract subsecvent de achiziţie publică de servicii ca urmare a unei
proceduri de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea contractantă indică acest
lucru în anunţul de concurs.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de
concurs orice informaţie, cerinţă, regulă sau criteriu necesare pentru a asigura poten-
ţialilor participanţi o informare completă şi corectă cu privire la modul de organizare
şi desfăşurare a concursului de soluţii.
Documentaţia de concurs trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
- informaţii generale privind autoritatea contractantă;
- instrucţiuni privind date-limită care trebuie respectate şi formalităţi care trebuie
îndeplinite în legătură cu participarea la concurs;
- criteriile minime de calificare solicitate în legătură cu participarea la concurs,
precum şi documentele care urmează să fie prezentate de concurenţi pentru dovedirea
îndeplinirii criteriilor respective;
- ansamblul cerinţelor pe baza cărora concurenţii urmează să elaboreze şi să
prezinte proiectele;
- numărul şi cuantumul premiilor care urmează să fie acordate, în cazul în care
concursul este organizat ca o procedură independentă, precum şi modalitatea de acor-
dare a acestora;
- angajamentul autorităţii contractante de a încheia contractul de achiziţie publică
de servicii cu câştigătorul sau cu unul dintre câştigătorii concursului respectiv, în
cazul în care concursul este organizat ca parte a unei alte proceduri de atribuire a
unui contract de achiziţie publică de servicii;
- informaţii detaliate şi complete privind criteriul/criteriile aplicat/aplicate pentru
stabilirea proiectului/proiectelor câştigător/câştigătoare.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a limita accesul participanţilor la con-
cursul de soluţii:
- prin referire la teritoriul sau la o parte din teritoriul statului;
- pe motiv că legislaţia naţională permite doar participarea persoanelor fizice sau
persoanelor juridice.
Numărul minim al participanţilor indicat în anunţul de concurs trebuie să fie sufi-

cient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
Atunci când selectează participanţii la concurs, autoritatea contractantă are obli-
gaţia de a aplica numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de concurs. Aceasta
contractantă are obligaţia de a invita să depună proiecte doar participanţii selectaţi.
În cazul în care numărul de participanţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de concurs, autoritatea
contractantă are dreptul fie de a continua procedura de atribuire numai cu acel parti-
cipant/acei participanţi care îndeplineşte/îndeplinesc criteriile solicitate, fie de a
anula procedura.
Autoritatea contractantă stabileşte perioada minimă cuprinsă între data transmi-
terii anunţului de concurs şi data-limită de depunere a proiectelor, astfel încât opera-
torii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient
pentru elaborarea proiectelor. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite
spre publicare anunţul de concurs cu cel puţin 30 de zile înainte de data-limită de
depunere a proiectelor; acest termen poate fi redus cu 5 zile în cazul în care se
acceptă depunerea proiectelor prin mijloace electronice de comunicare.
Autoritatea contractantă care a organizat un concurs de soluţii transmite spre
publicare un anunţ cu privire la rezultatele concursului şi trebuie să fie în măsură să
facă dovada datei transmiterii anunţului. Prin excepţie, în cazul în care comunicarea
informaţiilor privind rezultatul concursului ar împiedica aplicarea unor dispoziţii
legale, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legi-
time ale unei întreprinderi publice sau private sau ar putea aduce atingere concurenţei
loiale între prestatorii de servicii, publicarea acestor informaţii nu este obligatorie.
În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să limiteze numărul de
participanţi în cadrul unui concurs de soluţii, autoritatea contractantă stabileşte
criterii de calificare şi selecţie clare, obiective şi nediscriminatorii, care trebuie să fie
precizate în mod explicit în documentele achiziţiei.
În scopul evaluării proiectelor prezentate în cadrul unui concurs de soluţii,
autoritatea contractantă numeşte un juriu din cel puțin 3 membri, alcătuit exclusiv
din persoane fizice independente faţă de participanţii la concurs. Membrii juriului
pot fi numiţi din cadrul autorităţii contractante, dacă este posibil, sau din afara
acesteia. În cazul în care participanţilor la concurs li se solicită o anumită calificare
profesională, cel puţin o treime din numărul membrilor juriului trebuie să deţină
calificarea respectivă sau o calificare echivalentă.
Juriul este autonom în deciziile şi opiniile pe care le emite.
Juriul are obligaţia de a evalua, în mod anonim şi exclusiv pe baza criteriilor indi-
cate în anunţul de concurs, planurile şi proiectele depuse de candidaţi. Anonimatul
este menţinut până la momentul la care juriul adoptă o decizie sau formulează o
opinie; în acest sens, nu sunt aplicabile prevederile legale1 privind obligaţia publicării
prin mijloace electronice a denumirii şi a datelor de identificare ale ofertantului/can-
didatului/subcontractantului propus/terţului susţinător.
1
Pe baza evaluării calitative a fiecărui proiect, juriul stabileşte clasamentul
proiectelor, precum şi observaţiile şi aspectele care ar trebui clarificate, într-un raport
semnat de toţi membrii juriului.
Candidaţii pot fi invitaţi, dacă este necesar, să răspundă întrebărilor consemnate în
raportul întocmit de juriu, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele.
În situaţia în care concursul de soluţii este organizat cu premii sau plăţi acordate
participanţilor, autoritatea contractantă acordă participanţilor premii sau plăţi în
conformitate cu prevederile documentaţiei de concurs, pe baza clasamentului
proiectelor întocmit de juriu. Premiile sau plăţile acordate participanţilor se reflectă
ca o cheltuială de aceeaşi natură cu achiziţia sau vor fi reflectate în poziţie distinctă
în bugetul şi, respectiv, contul de execuţie al autorităţii contractante.
Juriul are obligaţia de a redacta un proces-verbal complet al dialogului dintre
membrii juriului şi candidaţi.
Autoritatea contractantă care a organizat un concurs de soluţii transmite spre
publicare în SEAP un anunţ cu privire la rezultatele concursului.
§8. Procedura de atribuire în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii

specifice
Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii
specifice este:
a) una din procedurile standard prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a)-g) din Legea
nr. 98/20161 în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul
prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d) din lege2;
b) procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d).
În cazul atribuirii unui contract de achiziţie publică/acord-cadru care are ca obiect
servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea
nr. 98/2016, cu o valoare estimată mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1)
lit. d) din lege, autoritatea contractantă are următoarele obligaţii:
a) de a-şi face cunoscută intenţia de a achiziţiona respectivele servicii fie prin
publicarea unui anunţ de participare, fie prin intermediul unui anunţ de intenţie
valabil în mod continuu3;
1
Licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, negocierea competitivă, dialogul competitiv, parte-
neriatul pentru inovare, negocierea fără publicare prealabilă, concursul de soluţii.
2
Pragul valoric este de 3.506.625 lei.
3
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 anunţul de intenţie valabil în mod
continuu este „anunţul de intenţie publicat de autoritatea contractantă ca modalitate de iniţiere
a unei proceduri de atribuire pentru achiziţia de servicii sociale ori alte servicii specifice,
prevăzute în anexa nr. 2, alternativă anunţului de participare, în cuprinsul căruia se face
referire în mod specific la categoriile de servicii care fac obiectul contractelor care urmează să
fie atribuite, se indică faptul că respectivele contracte sunt atribuite fără publicarea ulterioară a
unui anunţ de participare şi se invită operatorii economici interesaţi să îşi exprime în scris
interesul pentru participarea la procedura de atribuire”.
b) de a publica un anunţ de atribuire a contractului.

Alternativ publicării unor anunţuri de atribuire individuale, autoritatea contrac-
tantă are dreptul de a grupa trimestrial anunţurile de atribuire, caz în care autoritatea
contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare anunţurile de atribuire astfel
grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.
Criteriile de atribuire utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/
acordurilor-cadru având ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice sunt cel mai
bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost, ţinându-se seama de crite-
riile de calitate şi de sustenabilitate ale serviciilor sociale.
Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca participarea la procedurile de
atribuire a contractelor de achiziţii publice având ca obiect exclusiv serviciile de
sănătate, sociale şi culturale1 să fie rezervată unor operatori economici, cum ar fi
persoane juridice fără scop lucrativ, întreprinderi sociale şi unităţi protejate, acre-
ditate ca furnizori de servicii sociale, furnizori publici de servicii sociale. Acești ope-
ratori economici cărora le poate fi rezervată participarea la procedurile de atribuire
trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) scopul pentru care a fost înfiinţat operatorul economic este îndeplinirea unor
obiective în domeniul serviciilor publice, în legătură cu prestarea serviciilor de
sănătate, sociale şi culturale, arătate;
b) profitul obţinut de operatorul economic este reinvestit în vederea îndeplinirii
scopului pentru care acesta a fost înfiinţat; în cazul în care profitul este distribuit sau
redistribuit, acest lucru se bazează pe considerente legate de participarea angajaţilor
la beneficiile activităţii operatorului economic;
c) organizarea structurilor de conducere sau a structurilor care deţin operatorul
economic care execută contractul se bazează pe principiul participării angajaţilor în
cadrul structurilor care deţin operatorul economic sau necesită participarea activă a
angajaţilor, a utilizatorilor sau a altor entităţi interesate;
d) operatorului economic nu i-a fost atribuit un contract pentru serviciile în cauză
de către autoritatea contractantă respectivă, în temeiul prezentului articol, în ultimii
trei ani. Durata maximă a contractelor de achiziţie publică rezervate operatorilor
economici este de 3 ani.
§9. Procedura simplificată
9.1. Caracterizare
Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru
şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice prin aplicarea
unei proceduri simplificate în situația în care valoare estimată a contractului de
achiziție publică este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7
1
Potrivit art. 112 din Legea nr. 98/2016, este vorba de serviciile cu codurile CPV
75121000-0, 75122000-7, 75123000-4, 79622000-0, 79624000-4, 79625000-1, 80110000-8,
80300000-7, 80420000-4, 80430000-7, 80511000- 9, 80520000-5, 80590000-6, cuprinse între
85000000-9 la 85323000-9, 92500000- 6, 92600000-7, 98133000-4, 98133110-8.
alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și mai mare sau egală cu pragurile prevăzute de art. 7
alin. (5) din aceeași lege1:
a) între 450.200 lei și 25.013.925 lei pentru lucrări;
b) între 135.060 lei și 649.895 lei, pentru produse şi de servicii;
c) între 135.060 lei și 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acor-
durile-cadru de produse şi de servicii atribuite de autorităţile contractante locale, aşa
cum sunt acestea definite la art. 23 din Legea administraţiei publice locale
nr. 215/2001, precum şi de cele aflate în subordinea acestora;
d) între 135.060 lei și 3.506.625 lei pentru servicii sociale şi alte servicii speci-
fice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016.
Procedura simplificată se iniţiază prin publicarea în SEAP2 a unei anunţ de parti-
cipare simplificat, însoţit de documentaţia de atribuire aferentă.
Autoritatea contractantă poate decide desfăşurarea procedurii simplificate:
a) fie într-o etapă; în acest caz, autoritatea contractantă are dreptul de a decide
organizarea unei etape finale de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a
preciza această decizie în anunţul de participare simplificat şi în documentaţia de
atribuire;
b) fie în mai multe etape care presupun atât selecţia candidaţilor, cât şi negocierea
şi evaluarea ofertelor.
În cazul în care procedura simplificată se desfășoară în mai multe etape, intervin
următoarele particularități:
- acest aspect este precizat în anunţul de participare simplificat;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite anunţul de participare
simplificat, spre publicare în SEAP, cu cel puţin 10 zile înainte de data-limită pentru
depunerea solicitărilor de participare;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite simultan, tuturor candidaţilor
selectaţi, o invitaţie de participare la etapa a doua;
- în etapa a doua, perioada minimă între data transmiterii invitaţiei de participare
şi data-limită de depunere a ofertelor este de cel puţin 10 zile; în cazul în care se are
în vedere atribuirea unui contract de achiziţie publică de produse de complexitate
redusă, perioada minimă este de cel puţin 6 zile.
Anunţul de participare simplificat conţine următoarele informaţii:
a) denumirea, adresa, numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail ale autorităţii
contractante;
b) dacă este cazul, se precizează dacă urmează să fie încheiat un acord-cadru;
c) denumirea produselor/serviciilor/lucrărilor care urmează să fie furnizate/
prestate/executate şi codul/codurile CVP;
d) cantitatea de produse care trebuie furnizată;
e) termenul limită de primire a ofertelor;
f) adresa la care se transmit ofertele;
1
Sub pragurile prevăzute de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se va aplica achiziția
directă. A se vedea infra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 3-a.
2
Sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP.
g) limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele;

h) perioada de timp în care ofertantul trebuie să îşi menţină oferta valabilă;
i) criteriul de atribuire a contractului/acordului-cadru.
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind
documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în
mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare
solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 2 zile lucrătoare
de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic. Autoritatea
contractantă are obligaţia de a publica în SEAP răspunsul la solicitările de clarificări
fără a dezvălui identitatea solicitanţilor.
Autoritatea contractantă aplică procedura simplificată prin mijloace electronice,
situaţie în care numai operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune ofertă.
Prin excepţie, autoritatea contractantă poate să nu utilizeze mijloacele electronice
pentru derularea procedurii de atribuire atunci când acest lucru nu este posibil din
motive tehnice imputabile operatorului SEAP.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili numai cerinţe de calificare
privind: eligibilitatea, capacitatea de exercitare a activităţii profesionale și experienţa
similară, în formă simplificată.

Autoritatea contractantă are obligația de a stabili perioada de depunere a ofertelor
funcţie de complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi de
cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un
interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea
documentelor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate prin documentele achiziţiei.
Perioada minimă între data transmiterii anunţului de participare la procedura
simplificată şi data limită de depunere a ofertelor este de cel puţin:
- 10 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziţie
publică de servicii sau produse;
publică de produse de complexitate redusă;
publică de lucrări.
În cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de către
autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioadele de mai sus, autoritatea
contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor, care nu poate
fi mai mică de:
- 6 zile, în cazul atribuirii unui contract de achiziţie publică de servicii sau produse;
- 9 zile, în cazul unui contract de achiziţie publică de lucrări.
Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi prin publicarea unei notificări
în SEAP perioadele în cazul în care răspunsul la solicitările de clarificări modifică
documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica un
anunţ de atribuire în termen de 15 de zile de la data încheierii contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru în urma finalizării procedurii simplificate.
Secțiunea a 4-a. Achiziția directă
§1. Caracterizare
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau
lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică
decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016:
- 135.060 lei, pentru produse și servicii;
- 450.200 lei, pentru lucrări.
Achiziţia directă se realizează pe bază de document justificativ.
Angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziţiei directe
poate lua forma unui contract de achiziţie publică sau, după caz, a unui document
fiscal ori a unei comenzi, inclusiv în cazul achiziţiilor iniţiate prin intermediul
instrumentelor de plată ce permit posesorului să le utilizeze în relaţia cu comercianţii
în vederea efectuării de plăţi, fără numerar, pentru achiziţionarea de produse, servicii
şi/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardu-
rile de plată şi/sau portofele electronice.
§2. Procedura
2.1. Procedura prin SEAP

De regulă, achiziția directă se realizează prin intermediul SEAP.
În cadrul SEAP, operatorii economici înregistraţi au posibilitatea de a publică un
catalog electronic cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă, cu
rol de instrument de lucru opţional.
În cazul în care publică un astfel de catalog, operatorii economici au obligaţia de a
menţiona detalii cu privire la produsele, serviciile sau lucrările oferite, inclusiv
preţul, astfel încât autoritatea contractantă să aibă suficiente informaţii pentru a alege
în mod corect şi obiectiv.
Autoritatea contractantă, accesând cataloagele publicate în SEAP, are dreptul de a
alege dintre produsele, serviciile sau lucrările prezentate în aceste cataloage şi de a
transmite în acest scop, prin intermediul SEAP, notificări operatorilor economici care
le oferă.
Notificările trebuie să conţină informaţii referitoare la:
a) datele de identificare ale produselor, serviciilor sau lucrărilor solicitate;
b) cerinţele privind livrarea, prestarea sau executarea;
c) condiţiile în care urmează să se efectueze plata.
În termen de două zile de la primirea notificării, operatorul economic are obli-
gaţia de a transmite prin intermediul SEAP dacă acceptă sau nu acceptă condiţiile
impuse de autoritatea contractantă. Netransmiterea unui răspuns în acest termen
echivalează cu neacceptarea condiţiilor impuse de autoritatea contractantă.
În cazul în care operatorul economic acceptă condiţiile impuse de autoritatea con-
tractantă, va transmite acesteia, prin intermediul SEAP, oferta fermă pentru furni-
zarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.
Autoritatea contractantă va transmite prin intermediul SEAP dacă acceptă oferta

fermă, în termen de cel mult 5 zile de la data transmiterii ofertei ferme de către
operatorul economic.
2.2. Procedura directă de la operatorul economic

Cu titlu de excepție, achiziția directă nu se realizează prin SEAP în una din
următoarele situații:
- autoritatea contractantă nu identifică în cadrul catalogului electronic produsul,
serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea;
- constată că preţul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziţiei este
mai mare decât preţul pieţei;
- din motive tehnice imputabile SEAP, nu este posibil accesul la catalogul elec-
tronic.
În aceste situații, autoritatea contractantă poate realiza achiziţia de la orice
operator economic identificat pe bază de document justificativ.
Autoritatea contractantă este obligată să transmită în SEAP o notificare cu privire
la achiziţia directă a cărei valoare depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 13.000 lei
fără TVA, în cel mult 10 zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la
baza achiziţiei realizate. Transmiterea notificării se va efectua în format electronic
prin utilizarea aplicaţiei disponibile la adresa de internet www.e-licitatie.ro şi va
cuprinde următoarele informaţii:
a) denumirea şi datele de identificare ale operatorului economic;
b) obiectul achiziţiei;
c) codul CPV;
d) valoarea achiziţiei;
e) cantitatea achiziţionată;
f) data realizării achiziţiei.
Capitolul VI
Instrumente și tehnici specifice de atribuire a
contractelor de achiziție publică
Secțiunea 1. Acordul-cadru
§1. Definiție
Acordul-cadru este definit de lege1 ca fiind acordul încheiat în formă scrisă între
una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici
care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de
achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea
ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere.
§2. Atribuirea acordului-cadru

Atribuirea acordului-cadru se realizează prin aplicarea de către autoritatea
contractantă a procedurilor „standard” (licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, nego-
cierea competitivă, dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare, negocierea fără
publicare prealabilă, concursul de soluţii și procedura de atribuire în cazul serviciilor
sociale şi al altor servicii specifice) sau a procedurii simplificate, cu respectarea
condițiilor prevăzute de lege pentru acestea2.
Spre exemplu, dacă autoritatea contractantă înțelege să aplice pentru atribuirea
acordului-cadru procedura licitaţiei restrânsă trebuie să respecte condițiile prevăzute
de lege pentru acest tip de procedură de atribuire.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu
acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concu-
renţa. În acest sens, autoritatea contractantă:
a) nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru cu o durată mai mare de 4 ani decât în
cazuri excepţionale şi pe care le poate justifica doar prin obiectul specific al
contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite în baza acordului-cadru respectiv;
b) nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestaţii de
altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru;
c) nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui con-
tracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele faţă de altele;
1
Art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
2
Pentru dezvoltări, a se vedea supra Titlul II, Capitolul V.
d) nu are dreptul de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul/operatorii

economic/economici semnatar/semnatari al/ai acordului-cadru şi numai pe baza
regulilor şi condiţiilor prevăzute în respectivul acord;
e) nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente în numele şi pentru o altă
autoritate contractantă care nu este parte în acordul-cadru respectiv decât în cazul în
care are calitatea de unitate de achiziţie centralizată;
f) are obligaţia de a impune cerinţe minime de calificare care să se raporteze cel
mult la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a
fi atribuit pe durata acordului-cadru;
g) are dreptul de a încheia contracte subsecvente numai în perioada de valabilitate
a acordului-cadru.
În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o
solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a răs-
punde acestei solicitări deoarece cantitatea care face obiectul contractului depăşeşte
cantitatea estimată, autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia o nouă procedură
de atribuire pentru achiziţionarea diferenţei care nu poate fi acoperită de respectivul
operator economic, numai în cazul în care:
a) acordul-cadru este încheiat doar cu operatorul economic respectiv; sau
b) deşi acordul-cadru este încheiat şi cu alţi operatori economici, nici aceştia, la
rândul lor, nu au capacitatea de a acoperi diferenţa respectivă.
În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o
solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a
răspunde acestei solicitări din propria sa culpă, autoritatea contractantă are dreptul
de a iniţia o nouă procedură de atribuire pentru achiziţionarea întregii cantităţi nece-
sare, numai în cazul în care:
a) acordul-cadru este încheiat doar cu operatorul economic respectiv; sau
b) deşi acordul-cadru este încheiat şi cu alţi operatori economici, nici aceştia, la
rândul lor, nu au capacitatea de a răspunde solicitării respective.
Operatorul economic în culpă va suferi consecinţele prevăzute în acordul-cadru
pentru neîndeplinirea obligaţiilor în sarcina sa.
§3. Durata acordului-cadru

De regulă, durata unui acord-cadru nu poate depăşi 4 ani; în cazuri excepţionale
pe care autoritatea contractantă le justifică temeinic, în special prin obiectul acor-
dului-cadru respectiv, durata acordului-cadru poate fi mai mare.
§4. Conținutul acordului-cadru

Prin încheierea acordului-cadru, autoritatea contractantă îşi asumă următoarele
obligaţii principale:
a) să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract
având ca obiect achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul
acordului-cadru respectiv.
Instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică 109
Prin excepţie, autoritatea contractantă are dreptul să încheie cu alt operator
economic un contract având ca obiect achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor
care fac obiectul acordului-cadru, respectiv operatorul/operatorii economici sem-
natar/semnatari ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde solicitărilor
autorităţii contractante.
b) să atribuie contracte operatorului/operatorilor economic/economici semnatar/
semnatari, ori de câte ori intenţionează să achiziţioneze produsele/serviciile/lucrările
care au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condiţiile esenţiale stabilite
la încheierea acestuia.
Operatorul/operatorii economic/economici semnatar/semnatari al/ai acordului-
cadru îşi asumă ca obligaţie principală faţă de autoritatea contractantă furnizarea de
produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări, astfel cum a fost prevăzut în
acordul-cadru respectiv, ori de câte ori autoritatea contractantă solicită acest lucru.
Acordul-cadru trebuie să prevadă, pentru contractele subsecvente care urmează să
fie atribuite, elementele/condiţiile considerate esenţiale, care se referă la:
a) obligaţiile pe care operatorul/operatorii economic/economici şi le-a/le-au
asumat prin propunerea tehnică prezentată în cursul procedurii de atribuire, în special
în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice – funcţionale şi de performanţă – ale
produselor care urmează să fie furnizate, descrierea serviciilor care urmează să fie
prestate şi nivelul calitativ al acestora, descrierea lucrărilor care urmează să fie
executate şi nivelul calitativ al acestora, duratele/termenele de livrare, de prestare sau
de execuţie începând din momentul încheierii contractului, garanţiile acordate, orice
alte elemente care au fost luate în considerare în procesul de analiză şi evaluare a
propunerilor tehnice;
b) preţul/tariful unitar sau preţurile/tarifele unitare, alte angajamente financiare
sau comerciale, pe care operatorul/operatorii economic/economici le-a/le-au prevăzut
în propunerea financiară;
c) condiţii specifice, coeficienţi de ajustare şi formule de ajustare a preţurilor,
după caz;
d) orice alte elemente/clauze pe care autoritatea contractantă le consideră necesare.
În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici, iar
contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei, acordul-
cadru trebuie să prevadă:
a) elementele/condiţiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a respecti-
vului acord;
b) numărul maxim de operatori economici cu care se încheie acordul-cadru,
conform celor precizate în cadrul anunţului de participare;
c) elementele/condiţiile care vor face obiectul reluării competiţiei pentru atri-
buirea contractelor subsecvente.
§5. Modalitățile acordului-cadru

În cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru, autoritatea contractantă stabi-
leşte prin documentele achiziţiei ca acordul-cadru se încheie într-una din urmă-
toarele modalităţi:
a) cu un singur operator economic;

b) cu mai mulţi operatori economici.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili operatorul economic sau, după
caz, operatorii economici care sunt parte a acordului-cadru respectiv prin aplicarea
criteriilor de calificare şi selecţie, a criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare
prevăzuţi în documentele achiziţiei.
Contractele care se atribuie în executarea unui acord-cadru, numite și contracte
„subsecvente”, nu pot fi încheiate decât între autoritatea contractantă/autorităţile
contractante menţionate în anunţul de participare prin care a fost iniţiată procedura de
atribuire a acordului-cadru şi operatorul economic/operatorii economici care sunt
parte a acordului respectiv.
Clauzele unui contract subsecvent atribuit în executarea unui acord-cadru nu pot
în niciun caz să aducă modificări substanţiale termenilor şi condiţiilor stabilite iniţial
prin acordul-cadru respectiv.
A. Acordul-cadru încheiat cu un singur operator economic

În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu un singur operator economic,
acordul-cadru trebuie să prevadă cel puţin:
a) obligaţiile principale pe care operatorul economic şi le-a asumat prin ofertă;
b) preţul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în ofertă şi pe baza
căruia se va determina preţul fiecărui contract atribuit ulterior.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractele de achiziţie publică
subsecvente acordului-cadru numai cu respectarea condiţiilor tehnice şi financiare
stabilite în acordul-cadru respectiv.
De fiecare dată când intenţionează să atribuie un contract de achiziţie publică
subsecvent unui acord-cadru, autoritatea contractantă poate consulta, în scris, opera-
torul economic, solicitându-i acestuia, dacă este necesar, completarea ofertei.
B. Acordul-cadru încheiat cu mai mulți operatori economici

În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici,
acordul-cadru se execută în unul dintre următoarele moduri:
- fără reluarea competiţiei;
- cu reluarea competiţiei;
- parţial fără reluarea/cu reluarea competiţiei.
a) acordul-cadru încheiat fără reluarea competiţiei;
În acest caz, acordul-cadru stabileşte toţi termenii şi condiţiile care reglementează
execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor şi furnizarea produselor care constituie
obiectul său, precum şi condiţiile obiective în funcţie de care se stabileşte care dintre
operatorii economici parte la acordul-cadru va executa lucrările, presta serviciile sau
furniza produsele.
Autoritatea contractantă este obligată să precizeze expres în documentaţia de
atribuire elaborată în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru criteriile obiec-
tive în funcţie de care se stabileşte care dintre operatorii economici parte la acordul-
cadru va executa lucrările, presta serviciile sau furniza produsele care constituie
obiectul său.
Executarea acordului-cadru se va face în strictă conformitate cu termenii şi
condiţiile prevăzute în cuprinsul său.
Acest tip de acord-cadru reprezintă forma cea mai completă deoarece prevede în
detaliu toate condițiile de executare care vor fi transpuse întocmai în contractele
subsecvente.
b) acordul-cadru încheiat cu reluarea competiţiei;
În acest caz, acordul-cadru nu stabileşte toţi termenii şi condiţiile care reglemen-
tează execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor şi furnizarea produselor care constituie
obiectul său.
În vederea încheierii contractelor subsecvente, autoritatea contractantă reia com-
petiţia între operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru, cu respectarea
următoarelor reguli procedurale:
- autoritatea contractantă are obligaţia, ori de câte ori decide achiziţionarea produ-
selor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului respectiv, să transmită conco-
mitent o invitaţie de participare la reofertare către toţi operatorii economici semna-
tari ai acordului-cadru;
- invitaţia la reofertare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: cu
privire la cantităţile şi elementele specifice care vor face obiectul contractului ce
urmează să fie atribuit; cu privire la elementele/condiţiile care fac obiectul reluării
competiţiei şi criteriul de atribuire/factorii de evaluare care urmează să fie aplicaţi
pentru stabilirea operatorului economic căruia îi va fi atribuit contractul, astfel cum s-
a prevăzut în documentaţia de atribuire elaborată pentru încheierea acordului-cadru;
cu privire la modul în care se depune/transmite noua ofertă şi data-limită până la care
operatorii economici au dreptul de a depune/transmite noua ofertă;
- elementele care pot face obiectul reofertării se pot referi la preţ, termene de
livrare/prestare/execuţie, caracteristici tehnice, nivel calitativ şi de performanţă, în
măsura în care au fost prevăzute în fişa de date a achiziţiei;
- operatorii economici au dreptul ca în procesul de reofertare să modifice elemen-
tele/condiţiile care fac obiectul reluării competiţiei numai în sensul îmbunătăţirii
acestora şi fără să afecteze elementele/condiţiile stabilite;
- în cazul în care a fost prevăzută posibilitatea de ajustare a preţului, îmbunătă-
ţirea acestui element se raportează la valoarea actualizată care se obţine în urma
aplicării coeficienţilor de ajustare;
- în cazul în care, în urma reofertării, autoritatea contractantă nu obţine îmbună-
tăţiri ale elementelor/condiţiilor care fac obiectul reluării competiţiei, aceasta are
obligaţia de a atribui contractul ofertantului clasat pe primul loc în cadrul procedurii
aplicate pentru încheierea acordului-cadru, prin luarea în considerare a condiţiilor şi
elementelor prevăzute în oferta iniţială a acestuia actualizată;
- pentru fiecare contract care urmează a fi atribuit, autoritatea contractantă con-
sultă în scris operatorii economici parte la acordul-cadru respectiv care sunt capabili
să execute contractul;
- autoritatea contractantă stabileşte o perioadă suficientă pentru depunerea ofer-
telor pentru atribuirea contractului, ţinând seama de elemente specifice, precum
complexitatea obiectului contractului şi timpul necesar pentru transmiterea ofertelor;
- ofertele se depun în scris, iar acestea nu vor fi deschise până la expirarea
perioadei stabilite de autoritatea contractantă;
- autoritatea contractantă atribuie fiecare contract ofertantului care prezintă oferta

cea mai avantajoasă, desemnată prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de
evaluare menţionaţi în documentaţia de atribuire elaborată în cadrul procedurii de
atribuire a acordului-cadru;
c) acordul-cadru încheiat parţial fără reluarea competiţiei între operatorii eco-
nomici, în conformitate cu lit. a), şi parţial cu reluarea competiţiei, în conformitate
cu lit. b).
În acest caz, autoritatea contractantă a precizat expres în documentaţia de atri-
buire elaborată în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru criteriile obiective
în funcţie de care se stabileşte dacă anumite lucrări, produse sau servicii care fac
obiectul acordului-cadru se achiziţionează cu reluarea competiţiei sau direct, fără
reluarea competiţiei, în conformitate cu termenii şi condiţiile prevăzute în acordul-
cadru, precum şi termenii şi condiţiile prevăzute în acordul-cadru pentru care se
poate relua competiţia.
Această modalitate se aplică în mod corespunzător oricărui lot dintr-un acord-
cadru pentru care au fost stabiliţi toţi termenii şi condiţiile care reglementează exe-
cuţia lucrărilor, prestarea serviciilor şi furnizarea produselor care constituie obiectul
lotului respectiv, indiferent dacă au fost sau nu stabiliţi toţi termenii şi condiţiile care
reglementează execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor şi furnizarea produselor care
constituie obiectul celorlalte loturi.
Ca și în situația prevăzută la lit. b), în vederea încheierii contractelor subsecvente,
atunci când se reia competiţia între operatorii economici care sunt parte la acordul-
cadru, autoritatea contractantă trebuie să respecte următoarele reguli procedurale:
- pentru fiecare contract care urmează a fi atribuit, autoritatea contractantă con-
sultă în scris operatorii economici parte la acordul-cadru respectiv care sunt capabili
să execute contractul;
- autoritatea contractantă stabileşte o perioadă suficientă pentru depunerea ofer-
telor pentru atribuirea contractului, ţinând seama de elemente specifice, precum
complexitatea obiectului contractului şi timpul necesar pentru transmiterea ofertelor;
- ofertele se depun în scris, iar acestea nu vor fi deschise până la expirarea
perioadei stabilite de autoritatea contractantă;
- autoritatea contractantă atribuie fiecare contract ofertantului care prezintă oferta
cea mai avantajoasă, desemnată prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de
evaluare menţionaţi în documentaţia de atribuire elaborată în cadrul procedurii de
atribuire a acordului-cadru.
Secțiunea a 2-a. Sistemul dinamic de achiziţii
§1. Definiție
Sistemul dinamic de achiziţii este acel proces de achiziţie organizat în integra-
litate prin mijloace electronice şi deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate,
oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie, pentru
achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac
necesităţile autorităţii contractante.
§2. Termene
Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta următoarele termene:
a) perioada minimă pentru depunerea solicitărilor de participare este de 30 de zile
de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare;
b) perioada minimă pentru depunerea ofertelor este de 10 zile de la data transmi-
terii invitaţiei de depunere a ofertelor.
Din momentul transmiterii invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii
pentru prima achiziţie specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii nu se mai
aplică alte termene pentru depunerea solicitărilor de participare.
§3. Caracterizare
Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza un sistem dinamic de achiziţii
pentru achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici generale disponibile pe piaţă
satisfac necesităţile autorităţii contractante.
Sistemul dinamic de achiziţii este organizat şi funcţionează în integralitate ca un
proces electronic şi este deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate, oricărui
operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie.
Sistemul dinamic de achiziţii poate fi împărţit pe categorii de produse, lucrări sau
servicii care sunt definite în mod obiectiv, pe baza caracteristicilor achiziţiilor care
urmează a fi realizate în cadrul categoriei în cauză, caracteristici care pot include
referinţe la dimensiunea maximă admisibilă a contractelor subsecvente specifice sau la
o anumită zonă geografică în care contractele subsecvente specifice vor fi executate.
Pentru efectuarea unei achiziţii în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, auto-
ritatea contractantă aplică regulile licitaţiei restrânse, precum şi regulile specifice
acestei modalități.
Toţi candidaţii care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie sunt admişi în
sistem, autoritatea contractantă neavând dreptul de a limita numărul de candidaţi care
vor fi admişi în cadrul sistemului.
Toate comunicările în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii se realizează
exclusiv prin mijloace electronice.
La atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, autoritatea
contractantă are următoarele obligaţii:
a) de a publica un anunţ de participare în care se precizează în mod clar faptul că
pentru atribuirea contractului/contractelor de achiziţie publică se utilizează un sistem
dinamic de achiziţii;
b) de a indica în documentele achiziţiei cel puţin natura şi cantitatea estimată a
achiziţiilor avute în vedere, precum şi toate informaţiile necesare privind sistemul
dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la modul de funcţionare a acestuia, echipa-
mentele electronice utilizate şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare;
c) de a indica orice împărţire pe categorii de produse, lucrări sau servicii şi
caracteristicile care le definesc;
d) de a permite pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii,

începând cu momentul publicării anunţului de participare şi până la închiderea siste-
mului, accesul nerestricţionat, direct şi complet la conţinutul documentelor achiziţiei;
e) după lansarea sistemului dinamic de achiziţii şi pe întreaga perioadă de valabi-
litate a acestuia autoritatea contractantă are obligaţia de a permite oricărui operator eco-
nomic interesat să depună o solicitare de participare cu scopul de a fi admis în sistem.
După primirea unei solicitări de participare, autoritatea contractantă evaluează
îndeplinirea de către candidat a criteriilor de calificare şi selecţie stabilite. Autori-
tatea contractantă are obligaţia de a finaliza evaluarea în termen de 10 zile lucrătoare
de la data primirii solicitării de participare. Acest termen poate fi prelungit până la 15
zile lucrătoare în situaţii specifice, în cazul în care este justificat în special prin nece-
sitatea de a examina documente suplimentare sau de a verifica în alt mod îndeplinirea
criteriilor de calificare şi selecţie.
Autoritatea contractantă informează operatorii economici cu privire la admiterea
în sistemul dinamic de achiziţii sau, după caz, respingerea solicitării de participare
imediat după finalizarea evaluării.
Autoritatea contractantă transmite câte o invitaţie de participare tuturor partici-
panţilor admişi în cadrul sistemului dinamic de achiziţii, în vederea depunerii de
oferte pentru fiecare achiziţie specifică în cadrul sistemului.
Autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică ofertantului care
prezintă oferta cea mai avantajoasă, desemnată prin aplicarea criteriului de atribuire
şi a factorilor de evaluare stabiliţi prin anunţul de participare publicat cu ocazia
lansării sistemului dinamic de achiziţii.
Este interzisă perceperea de tarife operatorilor economici interesaţi sau partici-
panţilor la sistemul dinamic de achiziţii.
Secțiunea a 3-a. Licitația electronică
§1. Definiție
Licitația electronică este acel proces repetitiv desfăşurat prin mijloace electronice
după o evaluare iniţială completă a ofertelor, în cadrul căruia ofertanţii au posibilitatea
de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte valori ale unor elemente ale
ofertei, care permite clasificarea ofertelor prin metode automate de evaluare.
§2. Situații
Autoritatea contractantă poate să utilizeze licitaţia electronică în următoarele
situaţii şi numai dacă conţinutul documentelor achiziţiei, în special specificaţiile
tehnice, pot fi stabilite în mod precis:
a) ca o etapă finală a procedurii de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere
competitivă sau procedură simplificată1;
b) la reluarea competiţiei dintre operatorii economici parte la un acord-cadru2;
c) la depunerea ofertelor în vederea atribuirii unui contract de achiziţie publică în
cadrul unui sistem dinamic de achiziţii3.
Licitaţia electronică nu poate fi utilizată pentru atribuirea contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru de servicii şi de lucrări care au incluse în obiectul acestora
prestaţii intelectuale, întrucât acestea nu pot fi clasificate prin metode de evaluare
automată. Categoriile de contracte pentru a căror atribuire nu poate fi utilizată
licitaţia electronică sunt prevăzute în anexa la Normele metodologice aprobate prin
H.G. nr. 395/20164.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu
licitaţia electronică astfel încât:
- să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa;
- să modifice obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, astfel
cum a fost acesta prevăzut în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.
Criteriile de atribuire în cazul licitației electronice sunt stabilite:
a) exclusiv pe preţuri, în cazul în care contractul este atribuit pe baza criteriului de
atribuire al preţului cel mai scăzut;
b) pe preţuri şi/sau pe noile valori ale elementelor ofertelor indicate în documen-
tele achiziţiei, în cazul în care contractul este atribuit pe baza criteriului de atribuire
cel mai bun raport calitate-preţ sau al costului cel mai scăzut.
§3. Procedură
1. Înainte de începerea licitaţiei electronice, autoritatea contractantă are obligaţia
de a realiza o evaluare iniţială integrală a ofertelor, în conformitate cu criteriul de
atribuire şi factorii de evaluare stabiliţi prin documentele achiziţiei.
2. În cazul în care licitaţia electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de

atribuire care a fost aplicată prin utilizarea integrală a mijloacelor electronice, aceasta
poate fi iniţiată de autoritatea contractantă numai după transmiterea de către SEAP a
clasamentului ofertanţilor ale căror oferte au fost considerate admisibile.
În cazul în care licitaţia electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de
atribuire care a fost aplicată prin utilizarea parţială a mijloacelor electronice sau la
reluarea competiţiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru,
aceasta poate fi iniţiată numai după introducerea de către autoritatea contractantă în
SEAP a informaţiilor solicitate în mod automat de sistemul informatic.
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 2-a.
2
A se vedea supra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea 1.
3
A se vedea supra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea a 2-a.
4
Servicii de contabilitate şi de consultanţă fiscală, servicii de studii, servicii de consultanţă
în afaceri, servicii de dezvoltare de software, servicii de arhitectură şi inginerie, servicii de
cercetare şi dezvoltare, servicii juridice.
3. Licitaţia electronică se poate organiza numai în măsura în care facilităţile

tehnice disponibile în cadrul SEAP permit aplicarea algoritmului de calcul stabilit de
autoritatea contractantă.
4. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite, simultan, prin mijloace

electronice, invitaţia la licitaţia electronică către toţi ofertanţii care au depus oferte
admisibile.
Invitaţia la licitaţia electronică trebuie să precizeze data şi momentul de început al
licitaţiei electronice, precum şi instrucţiunile necesare pentru realizarea conectării indi-
viduale la echipamentul electronic utilizat pentru participarea la licitaţia electronică.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a începe licitaţia electronică mai devreme
de 2 zile lucrătoare de la data la care au fost transmise invitaţiile la licitaţia electronică.
Invitaţia la licitaţia electronică este însoţită de:
a) rezultatul evaluării integrale a ofertei depuse de ofertantul calificat şi căruia îi
este transmisă invitaţia, realizată prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor
de evaluare stabiliţi prin documentele achiziţiei;
b) formula matematică care va fi utilizată în cadrul licitaţiei electronice pentru
stabilirea automată a noului clasament, pe baza noilor preţuri şi/sau a noilor valori
prezentate de ofertanţi.
Formula matematică încorporează ponderile tuturor factorilor de evaluare ce
urmează a fi aplicaţi pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de
vedere economic conform menţiunilor din anunţul de participare sau din celelalte
documente ale achiziţiei.
5. Autoritatea contractantă are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii cu

privire la numărul de runde ale licitaţiei electronice pe care le organizează, calen-
darul de desfăşurare a acestora, precum şi elementele ofertei care urmează să facă
obiectul procesului repetitiv de ofertare.
Durata unei runde de licitaţie electronică se stabileşte în zile şi este de minimum o
zi, iar între runde trebuie să existe intervale stabilite în zile, a căror durată minimă
este de o zi.
Dacă pe parcursul unei runde de licitaţie electronică nu se mai introduc preţuri
şi/sau valori noi ale elementelor care fac obiectul procesului repetitiv de ofertare,
autoritatea contractantă are dreptul de a decide cu privire la finalizarea licitaţiei
electronice fără a mai organiza rundele următoare.
6. În orice moment pe parcursul desfăşurării licitaţiei electronice, sistemul infor-

matic pune la dispoziţia participanţilor la procesul repetitiv de ofertare informaţii
necesare acestora pentru a-şi determina poziţia pe care o ocupă în clasament.
Sistemul informatic pune la dispoziţia participanţilor la procesul repetitiv de
ofertare informaţii referitoare la preţuri sau valori noi prezentate în cadrul licitaţiei
electronice, precum şi numărul participanţilor la licitaţia electronică respectivă, în
cazul în care autoritatea contractantă a prevăzut la iniţierea acestei faze posibilitatea
comunicării acestor informaţii.
Pe parcursul licitaţiilor electronice, sistemul informatic nu va dezvălui identitatea
ofertanţilor participanţi.
Ofertele depuse în cadrul licitaţiei electronice de către ofertanţii participanţi nu
pot decât să îmbunătăţească ofertele depuse anterior organizării acestei faze.
La momentul finalizării licitaţiei electronice, sistemul informatic va pune la
dispoziţia autorităţii contractante clasamentul rezultat ca urmare a derulării acestei
faze, determinat prin luarea în considerare a ofertelor finale introduse de ofertanţii
participanţi şi pe baza criteriului de atribuire specificat în fişa de date a achiziţiei.
Cu privire la preţul final rezultat în urma licitaţiei electronice nu se mai pot cere
clarificări decât cu privire la justificarea preţului neobişnuit de scăzut ofertat, fără a
se permite însă modificarea acestuia.
În cazul în care ofertantul declarat admis şi înregistrat în SEAP nu modifică în
cadrul fazei de licitaţie electronică elementele ofertei care fac obiectul procesului
repetitiv, la stabilirea clasamentului final este luată în considerare oferta depusă de
către acesta anterior desfăşurării acestei faze, introdusă în prealabil în SEAP.
7. Licitaţia electronică se desfăşoară în una sau mai multe runde succesive.

Pe parcursul fiecărei runde a licitaţiei electronice, autoritatea contractantă are
obligaţia de a comunica în mod instantaneu tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiile
care sunt suficiente pentru ca aceştia să-şi poată determina, în orice moment, poziţia
pe care o ocupă în clasament.
Autoritatea contractantă are dreptul de a comunica şi alte informaţii privind:
a) numărul participanţilor în runda respectivă a licitaţiei electronice;
b) preţurile sau valorile noi prezentate în cadrul rundei respective de către alţi
ofertanţi, numai dacă acest lucru a fost prevăzut în documentele achiziţiei.
Pe parcursul desfăşurării rundelor licitaţiei electronice, autoritatea contractantă nu
poate dezvălui, în nicio situaţie, identitatea ofertanţilor.
8. Autoritatea contractantă finalizează licitaţia electronică printr-una din următoa-

rele modalităţi sau printr-o combinaţie a acestora:
a) la data şi ora indicate anterior;
b) dacă nu se mai primesc preţuri şi/sau valori noi care îndeplinesc cerinţele cu
privire la diferenţele minime, cu condiţia să se fi specificat un termen care va fi lăsat
să curgă de la primirea ultimei oferte până la finalizarea licitaţiei electronice;
c) când numărul de runde de licitare indicat în prealabil a fost epuizat.
Autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică prin aplicarea
criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi prin documentele achiziţiei,
pe baza rezultatului obţinut în urma finalizării licitaţiei electronice.
Capitolul VII
Organizarea și desfășurarea procedurii de
atribuire a contractelor de achiziție publică
Secțiunea 1. Consultarea pieței
Înainte de iniţierea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a

organiza consultări ale pieţei în vederea pregătirii achiziţiei, prin raportare la obiectul
contractului de achiziţie publică, şi pentru a informa operatorii economici cu privire la
planurile de achiziţie şi cerinţele avute în vedere în legătură cu acestea, făcând cunoscut
acest lucru prin intermediul SEAP, precum şi prin orice alte mijloace.
În cadrul consultărilor, autoritatea contractantă are dreptul de a invita experţi
independenţi, autorităţi publice sau operatori economici, inclusiv organizaţii repre-
zentative ale acestora.
Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, sugestiile
sau recomandările primite în cadrul consultărilor pentru pregătirea achiziţiei şi pentru
organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire, cu condiţia ca utilizarea sau imple-
mentarea acestor opinii, sugestii sau recomandări să nu aibă ca efect denaturarea
concurenţei şi/sau încălcarea principiilor nediscriminării şi transparenţei.
În situaţia în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un
candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorităţii contractante în
legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor sau în orice alt
mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanţă, ori a participat în alt mod la
pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare
pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de
atribuire nu este de natură a denatura concurenţa. Aceste măsuri pot include, printre
altele, comunicarea către ceilalţi candidaţi/ofertanţi a informaţiilor relevante care au
fost transmise în contextul participării candidatului/ofertantului la pregătirea procedurii
de atribuire sau care decurg din această participare şi stabilirea unor termene corespun-
zătoare pentru depunerea ofertelor; aceste măsuri se justifică în raportul procedurii.
Autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieţei, ca parte a
procesului de achiziţie publică, care se iniţiază prin publicarea în SEAP, precum şi
prin orice alte mijloace, a unui anunţ privind consultarea, în cazul în care doreşte
achiziţionarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică,
financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.
Anunţul trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea autorităţii contractante şi datele de contact;
b) adresa de internet unde sunt publicate informaţiile cu privire la procesul de
consultare a pieţei;
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 119
c) descrierea necesităţilor obiective şi constrângerilor de natură tehnică, financiară
şi/sau contractuală ce caracterizează nevoia autorităţii contractante în raport cu care
se organizează respectiva consultare;
d) aspectele supuse consultării;
e) termenul până la care se transmit propunerile persoanelor interesate în cadrul
procesului de consultare;
f) termenul până la care se desfăşoară procesul de consultare;
g) descrierea modalităţii de desfăşurare a consultării, respectiv modul în care se
va realiza interacţiunea cu operatorii economici ce răspund la invitaţia autorităţii
contractante.
Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potenţiale soluţii
tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorităţii contractante,
precum şi aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau
posibilitatea solicitării de oferte alternative.
Orice persoană/organizaţie interesată transmite autorităţii contractante opinii,
sugestii sau recomandări cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele
şi mijloacele de comunicare precizate în anunţul privind consultarea.
Autoritatea contractantă poate decide ca opiniile, sugestiile sau recomandările să
fie transmise numai prin mijloace electronice la o adresă dedicată.
Autoritatea contractantă poate lua în considerare opiniile, sugestiile sau recoman-
dările primite, în cazul în care le consideră relevante.
Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri cu fiecare persoană/organizaţie,
în cadrul cărora se poartă discuţii cu privire la opiniile, sugestiile sau recomandările
pe care acestea le-au transmis.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP rezultatul procesului
de consultare a pieţei, dar nu mai târziu de momentul iniţierii procedurii de atribuire.
Pe parcursul desfăşurării procesului de consultare, autoritatea contractantă are
obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra informaţiilor declarate de participanţii
la consultare ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate
intelectuală, potrivit legii.
Secțiunea a 2-a. Împărțirea pe loturi
Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a con-

tractelor de achiziţie publică şi a acordurilor-cadru şi, în acest caz, de a stabili dimen-
siunea şi obiectul loturilor, cu condiţia includerii acestor informaţii în documentele
achiziţiei. În acest caz, autoritatea contractantă precizează în anunţul de participare
dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile.
În situaţia în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe
loturi, aceasta are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi.
Autoritatea contractantă are dreptul, chiar şi în cazul în care pot fi depuse oferte
pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi
atribuite aceluiaşi ofertant. În acest caz, autoritatea contractantă precizează în anunţul
de participare numărul maxim de loturi care pot fi atribuite unui ofertant.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în documentele achiziţiei

criteriile şi regulile obiective şi nediscriminatorii care se vor aplica pentru stabilirea
loturilor care vor fi atribuite aceluiaşi ofertant, în cazul în care în urma aplicării
criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare ar rezulta atribuirea către un ofertant
a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim admis.
În cazul în care aceluiaşi ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, autoritatea
contractantă are dreptul de a decide atribuirea contractului/contractelor prin reunirea
mai multor loturi sau a tuturor loturilor şi atribuirea acestora aceluiaşi ofertant, dacă
a precizat în anunţul de participare faptul că îşi rezervă dreptul de a face acest lucru
şi a indicat loturile sau grupurile de loturi care pot fi reunite.
În cazul în care aceluiaşi ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, autoritatea
contractantă efectuează o evaluare comparativă a ofertelor, pentru a stabili dacă
ofertele depuse de către un ofertant pentru o anumită combinaţie de loturi luate în
ansamblu ar primi un punctaj superior prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
factorilor de evaluare stabiliţi în documentaţia de atribuire prin raportare la loturile
respective faţă de punctajul total obţinut de ofertele pentru loturile individuale în cauză
luate separat. Autoritatea contractantă efectuează evaluarea comparativă prin stabilirea
în primul rând a punctajelor ofertelor pentru fiecare lot în parte prin aplicarea crite-
riului de atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi în documentaţia de atribuire şi,
apoi, prin compararea punctajului total astfel obţinut cu punctajul atribuit ofertelor
depuse de către un ofertant pentru combinaţia de loturi respectivă, în ansamblu.
Secțiunea a 3-a. Reguli de publicitate şi transparenţă
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa procedurii de atri-

buire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prin publicarea anunţu-
rilor de intenţie, anunţurilor de participare şi a anunţurilor de atribuire.
§1. Publicarea anunţurilor de intenţie

Autoritatea contractantă îşi poate face cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile
planificate prin publicarea unui anunţ de intenţie. Anunţul de intenţie se publică în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi la nivel naţional.
Anunţurile de intenție, inclusiv anunţurile corespunzătoare tip erată, se transmit
spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice în condiţiile
prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi se publică în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu respectarea formatelor-standard stabilite de
Comisia Europeană1.
1
Formatele-standard sunt stabilite în temeiul dispoziţiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de
Anunţurile de intenție nu pot fi publicate la nivel naţional înainte de data
publicării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepţie, publicarea
la nivel naţional a anunţurilor de intenție este permisă atunci când autoritatea con-
tractantă nu a fost notificată de către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene cu
privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor transmise
spre publicare în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii de către Oficiul
pentru Publicaţii al Uniunii Europene a anunţului transmis spre publicare.
Anunţurile de intenție publicate la nivel naţional nu trebuie să conţină alte
informaţii faţă de cele existente în anunţurile corespunzătoare publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi trebuie să menţioneze data transmiterii către Oficiul
pentru Publicaţii al Uniunii Europene.
§2. Publicarea anunţurilor de participare

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de
participare atunci când:
a) iniţiază procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau
negociere competitivă ori un parteneriat pentru inovare, pentru atribuirea contractelor
de achiziţie publică/acordurilor-cadru;
b) lansează un sistem dinamic de achiziţii;
c) organizează un concurs de soluţii;
d) iniţiază procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-
cadru pentru servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, cu
excepţia cazului în care a fost publicat un anunţ de intenţie valabil în mod continuu.
Publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este
obligatorie în toate situaţiile în care valoarea estimată a contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/20161.
Anunţurile de participare, inclusiv anunţurile corespunzătoare tip erată, se
transmit spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice în
condiţiile prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi se
publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu respectarea formatelor-standard
stabilite de Comisia Europeană2.
Anunţurile de participare nu pot fi publicate la nivel naţional înainte de data
publicării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepţie, publicarea
la nivel naţional a anunţurilor de participare este permisă atunci când autoritatea con-
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul II, Secțiunea 1.
2
Anunţurile de participare publicate la nivel naţional nu trebuie să conţină alte

§3. Publicarea anunţurilor de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de
atribuire în termen de 30 de zile de la data:
a) încheierii contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în urma finalizării
procedurii de atribuire;
b) finalizării unui concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător;
c) atribuirii unui contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii;
d) închiderii unui sistem dinamic de achiziţii.
În cazul contractelor de achiziție publică subsecvente încheiate în executarea
acordurilor-cadru, autoritatea contractantă grupează trimestrial anunţurile de atribuire
şi are obligaţia de a transmite spre publicare anunţurile de atribuire astfel grupate în
termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.
În cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru atribuite printr-un
sistem dinamic de achiziţii autoritatea contractantă are dreptul de a grupa trimestrial
anunţurile de atribuire şi are obligaţia de a transmite spre publicare anunţurile de
atribuire astfel grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.
Publicarea nu este obligatorie în cazul în care comunicarea unor informaţii
privind atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru ar împiedica apli-
carea unor dispoziţii legale, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere
intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic, public sau privat,
ori ar putea aduce atingere concurenţei loiale între operatorii economici.
Anunţurile de atribuire, inclusiv anunţurile corespunzătoare tip erată, se transmit
spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice în condiţiile
prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi se publică în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu respectarea formatelor-standard stabilite de
Comisia Europeană1.
Anunţurile de atribuire nu pot fi publicate la nivel naţional înainte de data publi-
cării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepţie, publicarea la
nivel naţional a anunţurilor de atribuire este permisă atunci când autoritatea con-
1
Anunţurile de atribuire publicate la nivel naţional nu trebuie să conţină alte
§4. Alte reguli specifice de publicitate și transparență
4.1. Situația contractelor de publicitate media

În cazul atribuirii contractelor de publicitate media cu o valoare estimată mai
mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 98/2016 1 , autoritatea contractantă are următoarele obligaţii specifice de publi-
citate şi transparenţă, suplimentare în legătură cu publicitatea şi transparenţa con-
tractelor de achiziţie publică de servicii:
a) obligaţia de a publica un anunţ de participare pe platforma electronică utilizată
pentru realizarea achiziţiei, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de
internet, însoţit de justificarea oportunității achiziţiei;
b) obligaţia de a publica un anunţ de atribuire pe platforma electronică utilizată
pentru realizarea achiziţiei, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de
internet;
c) la încetarea contractului de publicitate media, obligaţia de a publica pe plat-
forma electronică utilizată pentru realizarea achiziţiei un raport de evaluare a impac-
tului achiziţiei serviciilor de publicitate respective.
4.2. Situația utilizării SEAP

Autoritatea contractantă asigură prin mijloace electronice, prin intermediul
Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, accesul direct, complet, nerestricţionat şi
gratuit al operatorilor economici la documentele achiziţiei începând cu data publi-
cării anunţului de participare.
Autoritatea contractantă prevede în cuprinsul anunţului de participare adresa de
internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei.
În cazul în care autoritatea contractantă nu poate asigura prin mijloace electronice
accesul direct, complet, nerestricţionat şi gratuit la anumite documente ale achiziţiei,
iar autoritatea contractantă se află intr-una din situaţiile prevăzute de normele meto-
dologice de aplicare a prezentei legi în care este permisă folosirea altor mijloace de
comunicare decât cele electronice, autoritatea contractantă indică în anunţul de partici-
pare modalitatea prin care asigură accesul operatorilor economici la documentele achi-
ziţiei. În această situație, autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul de
depunere a ofertelor sau solicitărilor de participare cu 5 zile, cu excepţia situaţilor de
urgenţă demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă.
1
Pragul valoric de 648.288 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de
produse şi de servicii.
În situaţia în care autoritatea contractantă, din motive legate de protejarea naturii

confidenţiale a informaţiilor, nu poate asigura prin mijloace electronice acces direct,
complet, nerestricţionat şi gratuit la anumite documente ale achiziţiei, aceasta are
obligaţia să precizeze în anunţul de participare măsurile pe care le solicită în scopul
protejării naturii confidenţiale a informaţiilor, precum şi modalitatea prin care asigură
accesul operatorilor economici la documentele respective. În această situație, auto-
ritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul de depunere a ofertelor cu
5 zile, cu excepţia situaţiilor de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de autori-
tatea contractantă.
4.3. Transmiterea invitațiilor de participare

În cadrul procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv, negociere compe-
titivă şi al parteneriatului pentru inovare, autoritatea contractantă are obligaţia de a
transmite invitaţia de participare la etapa a doua a procedurii tuturor candidaţilor
selectaţi, simultan şi în scris.
Invitaţia de participare include o referinţă la adresa electronică la care docu-
mentele achiziţiei au fost puse la dispoziţia operatorilor economici prin mijloace
electronice.
În cazul în care, autoritatea contractantă nu a putut asigura – în condițiile legii1 –
prin mijloace electronice accesul direct, complet, nerestricţionat şi gratuit la anumite
documente ale achiziţiei, iar acestea nu au fost puse la dispoziţie într-un alt mod,
autoritatea contractantă ataşează documentele achiziţiei la invitaţia de participare.
4.4. Asigurarea unui interval de timp adecvat și suficient pentru

operatorii economici
Fără a afecta aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 98/2016 referitoare la perioa-
dele minime care trebuie asigurate între, pe de o parte, data transmiterii spre publi-
care a anunţurilor de participare şi, pe de altă parte, data limită pentru depunerea
ofertelor sau solicitărilor de participare, autoritatea contractantă are obligaţia de a
corela şi stabili perioada de depunere a ofertelor în funcţie de complexitatea
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi de cerinţele specifice, astfel încât
operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi
suficient pentru elaborarea ofertelor sau solicitărilor de participare şi pentru pregătirea
documentelor de calificare şi selecţie care sunt solicitate prin documentele achiziţiei.
În situaţia în care ofertele sau solicitările de participare nu pot fi elaborate decât
după vizitarea amplasamentului sau după consultarea la faţa locului a unor
documente suplimentare pe care se bazează documentele achiziţiei, perioada stabilită
de autoritatea contractantă pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare este
mai mare decât perioada minimă prevăzută de prezenta lege pentru procedura de
atribuire utilizată şi este stabilită astfel încât operatorii economici interesaţi să aibă
posibilitatea reală şi efectivă de a obţine toate informaţiile necesare pentru pregătirea
corespunzătoare a ofertelor/solicitărilor de participare.
1
Situații prevăzute de art. 150 alin. (3) sau (5) din Legea nr. 98/2016.
Autoritatea contractantă prelungeşte perioada stabilită în anunţul de participare
sau în documentele achiziţiei pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare,
în următoarele cazuri:
a) în cazul în care, din orice motiv, informațiile suplimentare sau răspunsul auto-
rităţii contractante la solicitarea de clarificări nu sunt transmise în termenele prevă-
zute art. 161 din Legea nr. 98/20161, deşi clarificările sau informaţiile suplimentare
au fost solicitate de operatorul economic în termenul prevăzut în anunţul de partici-
pare/simplificat/de concurs;
b) în cazul în care se modifică semnificativ documentele achiziţiei.
Durata acestei prelungiri este proporţională cu volumul şi complexitatea infor-
maţiilor transmise prin clarificări, a informaţiilor suplimentare sau a modificărilor
aduse documentelor achiziţiei.
Autoritatea contractantă nu are obligaţia de a prelungi perioada pentru depu-
nerea ofertelor, în cazul în care solicitarea de clarificări sau informaţii suplimentare
nu a fost transmisă în timp util sau informaţiile transmise de autoritatea contractantă
sunt nesemnificative în ceea ce priveşte elaborarea ofertelor.
Secțiunea a 4-a. Elaborarea documentaţiei de atribuire
§1. Conținutul documentației de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire
care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o
informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul
contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.
Documentaţia de atribuire este alcătuită din următoarele:
a) fişa de date a achiziţiei;
b) caiet de sarcini sau document descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în
cazul procedurilor de dialog competitiv sau de negociere competitivă;
c) clauze contractuale obligatorii;
d) formulare şi modele de documente.
Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii
necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi
explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
Fişa de date a achiziției trebuie să conţină cel puţin informaţii generale standard,
însoţite de formalităţile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în
1
Art. 161 din Legea nr. 98/2016 prevede: „În măsura în care solicitările de clarificări sau
informaţii suplimentare au fost adresate în termenul prevăzut în anunţul de participare/de
concurs, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel
puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de
autoritatea contractantă, prevăzute la art. 74 alin. (3) şi art. 79 alin. (5), înainte de termenul
stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare”.
cauză, particularizate în funcţie de contextul în care se încadrează achiziţia, aspec-

tele/cerinţele ce pot face obiectul Documentului Unic de Achiziție Unică (DUAE)1,
modul în care trebuie întocmite şi structurate propunerea tehnică şi cea financiară,
criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum şi căile de atac ce pot fi utilizate.
Pentru formularea şi aplicarea aspectelor referitoare la cerinţele care pot face
obiectul DUAE se utilizează prevederile din Regulamentul de punere în aplicare
(UE) 2016/7 al Comisei din 5 ianuarie 2016.
Autoritatea contractantă are obligaţia de genera electronic DUAE completat cu
informaţiile solicitate în raport cu criteriile de calificare şi selecţie stabilite prin docu-
mentaţia de atribuire, marcând câmpurile din formular pentru care trebuie prezentate
referinţe de către operatorii economici, corespunzător respectivelor cerinţe, şi de a-l
ataşa în SEAP, împreună cu celelalte documente ale achiziţiei.
Autoritatea contractantă trebuie să asigure corelaţia dintre informaţiile solicitate
prin fişa de date a achiziţiei şi cele marcate în DUAE în vederea completării de către
operatorii economici interesaţi, menţionând totodată în fişa de date a achiziţiei modul
în care se poate accesa DUAE în vederea completării de către operatorii economici
interesaţi.
În cazul în care există discrepanţe între informaţiile prevăzute în DUAE şi cele
prevăzute în fişa de date, prevalează informaţiile din fişa de date, DUAE urmând a fi
revizuit corespunzător.
În cazul acordului-cadru, fişa de date a achiziţiei trebuie să conţină şi un set
minim de informaţii specifice referitoare la:
a) numărul sau intervalul în care se va încadra numărul de operatori economici
care vor fi parte a acordului-cadru ce urmează să fie încheiat;
b) opţiunea de a atribui contractele subsecvente încheierii acordului-cadru cu/fără
reluarea competiţiei sau parţial cu/fără reluarea competiţiei, în cazul în care acordul-
cadru urmează să fie încheiat cu mai mulţi operatori economici;
c) criteriul de atribuire şi, după caz, factorii de evaluare care urmează să se aplice
pentru atribuirea contractelor subsecvente, precum şi orice alte reguli aferente, în
cazul în care atribuirea contractelor respective urmează să se realizeze prin reluarea
competiţiei sau parţial prin reluarea competiţiei;
d) estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata
întregului acord-cadru;
e) estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie
atribuit pe durata acordului-cadru.
În cazul în care autoritatea contractantă decide organizarea unei etape finale de
licitație electronică, fişa de date a achiziţiei va cuprinde:
a) elementele ofertei ale căror valori vor face obiectul licitaţiei electronice, cu
condiţia ca respectivele elemente să fie cuantificabile, astfel încât să poată fi expri-
mate în cifre sau procente;
b) eventualele limite ale valorilor până la care elementele prevăzute la lit. a) pot fi
îmbunătăţite, astfel cum rezultă din specificaţiile care definesc obiectul contractului;
1
A se vedea, pentru dezvoltări, infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 10-a.
c) informaţiile care vor fi puse la dispoziţia ofertanţilor pe parcursul licitaţiei
electronice şi, după caz, momentul la care aceste informaţii vor fi disponibile;
d) informaţiile relevante privind procesul licitaţiei electronice;
e) condiţiile în care ofertanţii vor avea dreptul să liciteze, cu referire în special la
diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor oferte;
f) diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor
oferte; informaţiile relevante privind echipamentele electronice utilizate, precum şi
modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare.
Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă
cerințe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu
sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesi-
tăţii autorităţii contractante.
Documentul descriptiv cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin o descriere a
necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor autorităţii contractante, pe baza cărora se
vor derula negocierile/dialogul/parteneriatul pentru inovare, precum şi cerinţele
minime de ordin tehnic, sau de performanţă/funcţionalitate minime, ce trebuie înde-
plinite de fiecare ofertă/soluţie preliminară pentru a fi admisă la faza următoare.
În cazul procedurii de dialog competitiv, documentaţia descriptivă va conţine şi
posibilitatea acordării de prime care vor fi acordate participanţilor la dialog, precum
şi valoarea acestora. Primele se stabilesc în limita bugetului disponibil al autorităţii
contractante şi în funcţie de cheltuielile specifice implicate de participarea la dialog,
valoarea totală a primelor respective neputând depăşi 2% din valoarea estimată a
contractului care urmează să fie atribuit. Este exceptat de la acordarea primelor
operatorul economic a cărui ofertă este, în final, declarată câştigătoare.
§2. Publicarea documentației de atribuire în SEAP

Autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire numai după
ce a fost elaborată documentaţia de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a încărca integral în SEAP, în zilele
lucrătoare, documentaţia de atribuire împreună cu documentele suport.
Documentele suport conţin:
a) formularul de integritate;
b) justificarea privind: determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru,
alegerea procedurii de atribuire şi, după caz, decizia de a accelera procedura de atri-
buire, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, cerinţele de calificare şi, după caz,
criteriile de selecţie, factorii de evaluare.
În cazul aplicării procedurii simplificate, justificarea alegerii procedurii conține
numai explicaţii cu privire la determinarea valorii estimate a contractului/acordului-
cadru.
Informaţiile cuprinse în fişa de date a achiziţiei se încarcă în SEAP numai prin
completarea formularului specific disponibil în sistemul informatic şi numai de către
autorităţile contractante înregistrate.
Documentele vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certi-
ficat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat şi încărcate în
SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către

autorităţile contractante înregistrate.
Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice evaluează, înainte de transmiterea spre
publicare a invitaţiei de participare/anunţului de participare, conformitatea cu
legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire
aferente contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, ce au fost selectate în
baza unei analize de risc şi/sau aleatoriu, dintre cele care intră sub incidenţa
prevederilor Legii nr. 98/2016. În acest sens, prevederile caietului de sarcini sau cele
ale documentaţiei descriptive, după caz, vor fi analizate numai din prisma necesităţii
de a se urmări eliminarea unor elemente cu caracter restrictiv, cum ar fi menţionarea
unor nume de firmă ce favorizează anumiţi producători/ofertanţi, sau introducerea
unor cerinţe ce nu pot fi încadrate ca specificaţii tehnice.
În termen de maximum 10 zile lucrătoare1 de la data primirii documentaţiei în
SEAP, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice:
a) emite autorităţii contractante acceptul în vederea iniţierii procedurii de atri-
buire; sau
b) informează autoritatea contractantă asupra neconformităţilor constatate la
nivelul documentaţiei de atribuire şi a motivului pentru care acestea nu sunt în con-
cordanţă cu prevederile legale privind achiziţiile publice.
În acest din urmă caz, documentaţia de atribuire retransmisă de autoritatea con-
tractantă este evaluată de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice în termen
de maximum 3 zile lucrătoare de la data repostării acesteia în SEAP.
§3. Specificaţiile tehnice
3.1. Caracterizare
Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc
caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul
achiziţiei.
Aceste caracteristici pot, de asemenea, să vizeze procesul sau metoda specifică
de execuţie a lucrărilor, fabricaţie a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau
un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora, chiar dacă
aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al produselor, lucrărilor sau
serviciilor care urmează să fie achiziţionate, dar cu condiţia ca aceste caracteristici să
aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi să fie
proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia.
Prin specificaţiile tehnice se poate de asemenea stabili dacă se solicită transferul
drepturilor de proprietate intelectuală.
Pentru toate achiziţiile destinate utilizării de către persoane fizice, indiferent dacă
este vorba de publicul larg sau de personalul autorităţii contractante, specificaţiile
1
Acest termen poate fi extins la maximum 20 zile lucrătoare, pentru efectuarea verifi-
cărilor necesare potrivit legii.
tehnice se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de accesibilitate ale
persoanelor cu dizabilităţi sau de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de
utilizatori, cu excepţia cazurilor temeinic justificate.
În cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt
introduse cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în
ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau con-
ceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele
obligatorii astfel introduse.
Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal
la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole
nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.
3.2. Modalități de stabilire a specificațiilor tehnice

Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura
în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene,
specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi:
a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv
caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a
permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să
atribuie contractul;
Autoritate contractantă nu poate respinge o ofertă pentru lucrări, produse sau
servicii care sunt conforme cu un standard naţional care transpune un standard
european, cu un agrement tehnic european, cu o specificaţie tehnică comună, cu un
standard internaţional sau cu un sistem de referinţă tehnic elaborat de un organism
european de standardizare, dacă aceste specificaţii vizează cerinţele de performanţele
sau cerinţele funcţionale stabilite de autoritatea contractantă. Ofertantul demonstrează
în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că lucrările, produsele sau serviciile
conforme standardului satisfac cerinţele de performanţă sau cerinţele funcţionale
stabilite de autoritatea contractantă.
b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde
naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii
tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite
de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre
acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii
tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la
utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea „sau echivalent”;
În acest caz, autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă pe motiv că
lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la
care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace
adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite
prin specificaţiile tehnice.
c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi
prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma
conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale;
d) prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele carac-

teristici şi prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale prevăzute
la lit. a) pentru alte caracteristici.
Ca regulă, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită
origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate
de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o
origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea
anumitor operatori economici sau produse. Prin excepţie, stabilirea specificaţiilor
tehnice prin precizarea unor astfel de elemente este permisă în situaţii excepţionale,
în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a
obiectului contractului; în aceste situaţii, precizarea elementelor este însoţită de
cuvintele „sau echivalent”.
§4. Cerințele de etichetare

În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze lucrări,
produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură,
aceasta poate solicita prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau prin
condiţiile de executare a contractului o etichetă specifică drept dovadă că lucrările,
serviciile sau produsele corespund cerinţelor solicitate, dacă următoarele condiţii
sunt îndeplinite în mod cumulativ:
a) cerinţele de etichetare se referă numai la criterii care sunt legate de obiectul
contractului şi sunt potrivite pentru a defini caracteristicile lucrărilor, produselor sau
serviciilor care constituie obiectul contractului;
b) cerinţele de etichetare se bazează pe criterii nediscriminatorii şi verificabile în
mod obiectiv;
c) etichetele sunt create printr-o procedură deschisă şi transparentă, în cadrul
căreia pot participa toate entităţile interesate relevante, inclusiv organisme guverna-
mentale, consumatori, parteneri sociali, producători, distribuitori şi organizaţii negu-
vernamentale;
d) etichetele sunt accesibile tuturor entităţilor interesate;
e) cerinţele de etichetare sunt stabilite de o entitate terţă asupra căreia operatorul
economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influenţă determinantă.
În cazul în care nu impune ca lucrările, produsele sau serviciile să îndeplinească
toate cerinţele de etichetare, autoritatea contractantă precizează cerinţele de
etichetare care trebuie îndeplinite.
În situaţia în care autoritatea contractantă impune în legătură cu lucrările,
produsele sau serviciile pe care le achiziţionează, o etichetă specifică, aceasta acceptă
toate etichetele care confirmă că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerinţe
de etichetare echivalente.
În cazul în care operatorul economic poate demonstra că nu are nicio posibilitate
de a obţine eticheta specifică solicitată de autoritatea contractantă sau o etichetă
echivalentă în termenele stabilite, din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea
contractantă are obligaţia de a accepta şi alte mijloace de probă adecvate, care pot
include un dosar tehnic al producătorului, cu condiţia ca operatorul economic în
cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile pe care urmează să le
execute/furnizeze/presteze îndeplinesc cerinţele etichetei specifice sau cerinţele
specifice solicitate de autoritatea contractantă.
§5. Rapoarte de încercare și certificate de conformitate

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici să
furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformităţii
sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste
conformitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei cu
cerinţele sau criteriile stabilite prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau
condiţiile de executare a contractului.
În cazul în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise
de un anumit organism de evaluare a conformităţii, aceasta acceptă şi certificate
echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformităţii.
Organismul de evaluare a conformităţii este acel organism care efectuează
activităţi de evaluare a conformităţii, inclusiv etalonare, încercare, certificare şi
inspecţie, acreditat în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 765/2008
al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor
de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea
produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/931.
În cazul în care un operator economic nu deţine certificatele sau rapoartele de
încercare sau nu are posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite, pentru motive
care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta şi alte
mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în măsura în
care astfel de mijloace de probă atestă faptul că lucrările, produsele sau serviciile
executate/furnizate/prestate îndeplinesc cerinţele sau criteriile stabilite prin specifica-
ţiile tehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului.
§6. Solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare

Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau infor-
maţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea terme-
nului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de
concurs.
Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare/simplificat/de
concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet
tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare
Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde în mod clar şi complet, cât
mai repede posibil, la orice solicitare de clarificări sau informaţii suplimentare, într-o
1
Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie
2008 a fost publicat în JOUE L 2018/30 din 13 august 2008 (a se vedea http://eur-lex.
europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:218:0030:0047:ro:PDF).
perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea

unei astfel de solicitări din partea unui operator economic.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica răspunsurile însoţite de
întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele
achiziţiei, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a
solicitat clarificările sau informaţiile suplimentare respective.
În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare au fost
adresate în timp util, ţinând seama de termenul de răspuns al autorităţii contractante,
răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel
puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespun-
zător de autoritatea contractantă, înainte de termenul stabilit pentru depunerea
ofertelor sau solicitărilor de participare. În cazul aplicării procedurii simplificate,
termenele se reduc la 6 zile în cazul contractului de achiziţie publică de lucrări,
respectiv 3 zile în cazul contractului de achiziţie publică de produse sau de servicii,
sau cu cel puţin două zile, în cazul contractului de achiziţie publică de produse de
complexitate redusă sau în situaţiile de urgenţă, demonstrate în mod corespunzător de
către autoritatea contractantă, înainte de data-limită stabilită pentru depunerea
ofertelor sau solicitărilor de participare.
Orice răspuns al autorităţii contractante la solicitările de clarificări sau informații
suplimentare se postează în SEAP la secţiunea specifică, disponibilă în sistemul
informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat,
eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare în legătură
cu documentaţia de atribuire nu au fost adresate de operatorii economici interesaţi în
timp util, autoritatea contractantă răspunde la solicitarea de clarificări în măsura în
care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:
a) perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea de către autoritatea con-
tractantă a răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici
înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare;
b) răspunsul nu modifică informaţiile deja publicate, nu afectează modul de
elaborare a ofertelor şi nici nu devine necesară publicarea unei erate.
Secțiunea a 5-a. Oferte alternative
Autoritatea contractantă are dreptul de a permite sau solicita ofertanţilor să

depună oferte alternative numai dacă a precizat explicit în anunţul de participare că
permite sau solicită depunerea de oferte alternative.
În cazul în care autoritatea contractantă nu a precizat explicit că permite sau
solicită depunerea de oferte alternative, autoritatea contractantă nu are dreptul de a
lua în considerare ofertele alternative.
Ofertele alternative trebuie să fie în legătură cu obiectul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru.
Autoritatea contractantă care permite sau solicită depunerea de oferte alternative
are obligaţia de a preciza în documentele achiziţiei cerinţele minime obligatorii pe
care acestea trebuie să le respecte şi orice alte cerinţe specifice pentru prezentarea
ofertelor alternative, în special dacă ofertele alternative pot fi depuse numai în cazul
în care a fost depusă şi o ofertă care nu este o ofertă alternativă. În acest caz,
autoritatea contractantă trebuie să se asigure că este posibilă aplicarea criteriului de
atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi atât în cazul ofertelor alternative care
îndeplinesc cerinţele minime stabilite, cât şi în cazul ofertelor conforme care nu sunt
oferte alternative.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a nu lua în considerare ofertele alter-
native care nu respectă cerinţele minime stabilite.
În cazul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice de produse
sau de servicii, autoritatea contractantă care a permis sau solicitat depunerea de oferte
alternative nu are dreptul de a respinge o astfel de ofertă alternativă pentru singurul
motiv că, dacă aceasta este declarată câştigătoare:
a) contractul de furnizare pentru atribuirea căruia s-a organizat procedura se
califică drept contract de servicii; sau
b) contractul de servicii pentru atribuirea căruia s-a organizat procedura se califică
drept contract de furnizare.
Secțiunea a 6-a. Criterii de calificare şi selecţie
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire

numai criterii de calificare şi selecţie referitoare la:
a) eligibilitatea candidatului/ofertantului;
b) capacitatea candidatului/ofertantului.
§1. Criterii privind eligibilitatea

1.1. Situații de excludere din procedura de atribuire
A. Săvârșirea unor infracțiuni
Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care a stabilit,
în urma analizei informaţiilor şi documentelor prezentate de acesta, sau a luat
cunoştinţă în orice alt mod că a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei
instanţe judecătoreşti, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni:
a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C.pen., sau
de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care respectivul
operator economic a fost condamnat;
b) infracţiuni de corupţie, prevăzute de art. 289-294 C.pen., şi infracţiuni asimi-
late infracţiunilor de corupţie prevăzute de art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi
completările ulterioare, sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a
statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
c) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute de

art. 181-185 din Legea nr. 78/2000 sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei
penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
d) acte de terorism, prevăzute de art. 32-35 şi art. 37-38 din Legea nr. 535/2004
privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările
ulterioare, sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care
respectivul operator economic a fost condamnat;
e) spălarea banilor, prevăzută de art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea
şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de preve-
nire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare,
sau finanţarea terorismului, prevăzută de art. 36 din Legea nr. 535/2004 privind
prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare, sau
de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care respectivul
operator economic a fost condamnat;
f) traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, prevăzute de art. 209-217 C.pen.,
sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care respectivul
operator economic a fost condamnat.
Obligaţia de a exclude din procedura de atribuire un operator economic, se aplică şi
în cazul în care persoana condamnată printr-o hotărâre definitivă este membru al
organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al respectivului operator
economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia.
În cazuri excepţionale, autoritatea contractantă are dreptul de a nu exclude din
procedura de atribuire un operator economic care se află într-una dintre situaţiile de
mai sus, pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau
protecţia mediului.
B. Încălcarea obligațiilor de plată privind plata impozitelor, taxelor sau a

contribuţiilor la bugetul general consolidat
Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice operator
economic despre care are cunoştinţă că şi-a încălcat obligaţiile privind plata impo-
zitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, iar acest lucru a
fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter
definitiv şi obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator
economic este înfiinţat.
Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire un operator economic
în cazul în care poate demonstra prin orice mijloace adecvate că respectivul operator
economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contri-
buţiilor la bugetul general consolidat. Operatorul economic nu este exclus din proce-
dura de atribuire dacă, anterior deciziei de excludere, îşi îndeplineşte obligaţiile prin
plata impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate ori
prin alte modalităţi de stingere a acestora sau beneficiază, în condiţiile legii, de
eşalonarea acestora ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv, după caz,
a eventualelor dobânzi ori penalităţi de întârziere acumulate sau a amenzilor.
Prin excepţie, un operator economic nu este exclus din procedura de atribuire
atunci când cuantumul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul general conso-
lidat datorate şi restante este mai mic de 10.000 lei.
C. Alte situații de excludere
Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achi-
ziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre
următoarele situaţii:
a) a încălcat obligaţiile stabilite potrivit reglementările obligatorii în domeniile
mediului, social şi al relaţiilor de muncă 1 , iar autoritatea contractantă poate
demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi decizii ale autori-
tăţilor competente prin care se constată încălcarea acestor obligaţii;
b) împotriva operatorului economic s-a deschis procedura de insolvenţă, potrivit
dispoziţiilor legale, cu excepţia situaţiei în care operatorul economic se află în
reorganizare judiciară; prin excepţie, autoritatea contractantă are dreptul de a nu
exclude din procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis
procedura generală de insolvenţă şi care se află în perioada de observaţie atunci când,
pe baza informaţiilor şi/sau documentelor prezentate de operatorul economic sau în
orice alt mod, stabileşte că operatorul economic în cauză are capacitatea de a executa
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, ţinând cont de măsurile adoptate de
respectivul operator privind continuarea activităţii;
c) a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuţie integritatea, iar
autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat,
cum ar fi o decizie a unei instanţe judecătoreşti sau a unei autorităţi administrative; prin
„abatere profesională gravă” se înţelege orice abatere comisă de operatorul economic
care afectează reputaţia profesională a acestuia, cum ar fi încălcări ale regulilor de
concurenţă de tip cartel care vizează trucarea licitaţiilor sau încălcări ale drepturilor de
proprietate intelectuală, săvârşită cu intenţie sau din culpă gravă;
d) autoritatea contractantă are suficiente indicii plauzibile pentru a considera că
operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care vizează
denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză;
Se consideră că autoritatea contractantă are suficiente „indicii plauzibile” pentru a
considera că operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care
vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză în
următoarele situaţii, reglementate cu titlu exemplificativ:
- ofertele sau solicitările de participare transmise de doi sau mai mulţi operatori
economici participanţi la procedura de atribuire prezintă asemănări semnificative din
punct de vedere al conţinutului documentelor nestandardizate potrivit documentaţiei
de atribuire;
- în cadrul organelor de conducere a doi sau mai multor operatori economici
participanţi la procedura de atribuire se regăsesc aceleaşi persoane sau persoane care
1
Estre vorba despre reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor
de muncă stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională,
prin acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în aceste
domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie publică sau să
indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate
privind reglementările respective [art. 51 alin. (1) din Legea nr. 98/2016].
sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care au interese
comune de natură personală, financiară sau economică sau de orice altă natură.
Înainte de excluderea unui operator economic pe acest temei, autoritatea
contractantă solicită în scris Consiliului Concurenţei punctul de vedere cu privire la
indiciile identificate care vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu
procedura de atribuire în cauză. Autoritatea contractantă are obligaţia furnizării
tuturor informaţiilor solicitate de Consiliul Concurenţei, în vederea formulării
punctului de vedere.
e) se află într-o situaţie de conflict de interese în cadrul sau în legătură cu proce-
dura în cauză, iar această situaţie nu poate fi remediată în mod efectiv prin alte
măsuri mai puţin severe;
f) participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea procedurii de
atribuire a condus la o distorsionare a concurenţei, iar această situaţie nu poate fi
remediată prin alte măsuri mai puţin severe;
g) operatorul economic şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale
ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii
sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au
dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte
sancţiuni comparabile;
Se consideră „încălcări grave ale obligaţiilor contractuale”, cu titlu exemplificativ,
neexecutarea obligaţiilor privind livrarea produselor sau serviciilor, livrarea unor
produse sau servicii care prezintă neconformităţi majore care le fac improprii utili-
zării conform destinaţiei avute în vedere de autoritatea contractantă sau un compor-
tament necorespunzător care creează îndoieli serioase cu privire la credibilitatea
operatorului economic.
h) operatorul economic s-a făcut vinovat de declaraţii false în conţinutul informa-
ţiilor transmise la solicitarea autorităţii contractante în scopul verificării absenţei
motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, nu a
prezentat aceste informaţii sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative
solicitate;
i) operatorul economic a încercat să influenţeze în mod nelegal procesul deci-
zional al autorităţii contractante, să obţină informaţii confidenţiale care i-ar putea
conferi avantaje nejustificate în cadrul procedurii de atribuire sau a furnizat din
neglijenţă informaţii eronate care pot avea o influenţă semnificativă asupra deciziilor
autorităţii contractante privind excluderea din procedura de atribuire a respectivului
operator economic, selectarea acestuia sau atribuirea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru către respectivul operator economic.
1.2. Stabilirea existenței/inexistenței situațiilor de excludere din

procedura de atribuire
Autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta ca fiind suficient şi relevant
pentru demonstrarea faptului că ofertantul/candidatul nu se încadrează într-o situație
de excludere orice document considerat edificator, din acest punct de vedere, în ţara
de origine sau în ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit, cum ar fi certificate,
caziere judiciare sau alte documente echivalente emise de autorităţi competente din
ţara respectivă. În cazul în care există incertitudini în ceea ce priveşte existenţa sau
inexistenţa unei situaţii de excludere, autoritatea contractantă are dreptul de a
solicita în mod direct informaţii de la autorităţile competente străine.
În cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilit ofertantul/
candidatul nu se emit documente de natura celor solicitate sau respectivele docu-
mente nu vizează toate situaţiile de excludere, autoritatea contractantă are obligaţia
de a accepta o declaraţie pe propria răspundere sau, dacă în ţara respectivă nu există
prevederi legale referitoare la declaraţia pe propria răspundere, o declaraţie autentică
dată în faţa unui notar, a unei autorităţi administrative sau judiciare sau a unei
asociaţii profesionale care are competenţe în acest sens.
Autoritatea contractantă exclude un operator economic în orice moment al
procedurii de atribuire în care ia la cunoştinţă că operatorul economic se află, având
în vedere acţiunile sau inacţiunile săvârşite înainte sau în cursul procedurii, în una
dintre situaţiile de excludere.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica inexistenţa unei situaţii de
excludere și în legătură cu subcontractanţii propuşi. În cazul în care este identificată
o situaţie de excludere, autoritatea contractantă solicită ofertantului/candidatului să
înlocuiască subcontractantul în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că se
află în această situaţie.
În cazul în care autoritatea contractantă consideră dovezile prezentate de opera-
torul economic ca fiind suficiente pentru demonstrarea în concret a credibilităţii,
autoritatea contractantă nu exclude operatorul economic din procedura de atribuire.
Dovezile pe care operatorul economic aflat în oricare din situaţiile de excludere le
poate furniza autorităţii contractante, se referă la:
- efectuarea de către operatorul economic a plăţii sau la asumarea de către opera-
torul economic a obligaţiei de plată a despăgubirilor în ceea ce priveşte eventualele
prejudicii cauzate printr-o infracţiune sau printr-o altă faptă ilicită,
- clarificarea de către operatorul economic în mod complet a faptelor şi împreju-
rărilor în care a fost comisă infracţiunea sau altă faptă ilicită,
- adoptarea de către operatorul economic, prin cooperarea activă cu autorităţile
care efectuează investigaţia, a unor măsuri concrete şi adecvate la nivel tehnic, orga-
nizaţional şi în materie de personal, cum ar fi eliminarea legăturilor cu persoanele şi
organizaţiile implicate în comportamentul necorespunzător, măsuri de reorganizare a
personalului, implementarea unor sisteme de control şi raportare, crearea unei
structuri de audit intern pentru verificarea respectării dispoziţiilor legale şi a altor
norme sau adoptarea unor reguli interne privind răspunderea şi plata despăgubirilor,
pentru a preveni săvârşirea unor noi infracţiuni sau alte fapte ilicite.
În cazul în care operatorului economic i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a
unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire
a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune,
care produce efecte în România, atunci hotărârea judecătorească are întâietate.
În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă
a unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de
atribuire a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de
concesiune pentru o anumită perioadă, situaţiile de excludere nu se aplică:
a) dacă, în cazul faptelor prevăzute la pct. A, a expirat o perioadă de 5 ani de la
data hotărârii definitive de condamnare;
b) dacă, în cazul situaţiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la pct. C, a

expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii
evenimentului relevant.
§2. Criterii privind capacitatea
2.1. Caracterizare
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire
numai criterii de capacitate referitoare la:
a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
b) situaţia economică şi financiară;
c) capacitatea tehnică şi profesională.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor economici alte
cerinţe de capacitate privind participarea la procedura de atribuire faţă de cele
menționate mai sus.
Autoritatea contractantă stabileşte numai cerinţe de participare care sunt
necesare şi adecvate pentru a asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică
şi financiară şi competenţele tehnice şi profesionale pentru a executa contractul de
achiziţie publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili cerinţe de participare pentru
subcontractanţii propuşi de ofertant/candidat în ofertă sau solicitarea de participare,
dar ia în considerare capacitatea tehnică şi profesională a subcontractanţilor propuşi
pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt
prezentate documente relevante în acest sens.
Toate cerinţele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să
aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi să fie
proporţionale prin raportare la obiectul acestuia.
Atunci când intenţionează să atribuie un contract de achiziţie publică/acord-cadru
pe loturi, autoritatea contractantă aplică cerinţele privind capacitatea prin rapor-
tare la fiecare lot în parte. Prin excepţie, autoritatea contractantă poate stabili
cerinţele privind nivelul cifrei de afaceri minime anuale, precum şi cerinţele privind
capacitatea tehnică şi profesională prin raportare la grupuri de loturi, în cazul în care
este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiaşi ofertant, iar contractele pentru
acestea trebuie executate în acelaşi timp.
Criteriile privind capacitatea şi cerinţele minime solicitate pentru îndeplinirea
acestora, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în anunţul
de participare.
În cazul în care mai mulţi operatori economici participă în comun la procedura de
atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională se
demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar
autoritatea contractantă poate solicita ca aceştia să răspundă în mod solidar pentru
executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
2.2. Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să
prezinte documente relevante care să dovedească forma de înregistrare şi, după caz,
de atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional, în conformitate cu
cerinţele legale din ţara în care este stabilit operatorul economic.
În procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii, în cazul
în care este necesar ca operatorii economici să deţină o autorizaţie specială sau să fie
membri ai unei anumite organizaţii pentru a putea presta serviciile în cauză în statul
de origine, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita acestora să demonstreze
că deţin o astfel de autorizaţie sau că sunt membri ai unei astfel de organizaţii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului/candidatului să
transmită informaţii şi documente relevante referitoare la capacitatea tehnică şi
profesională a subcontractanţilor propuşi, cu privire la partea/părţile din contract pe
care aceştia urmează să le îndeplinească efectiv. În cazul în care din aceste informaţii
şi documentele nu rezultă că subcontractantul propus are capacitatea tehnică şi
profesională necesară pentru partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le
îndeplinească efectiv, autoritatea contractantă respinge subcontractantul propus şi
solicită ofertantului/candidatului înlocuirea acestuia şi prezentarea unui alt subcon-
tractant propus care să aibă capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru
partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le îndeplinească efectiv.
2.3. Situaţia economică şi financiară

Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire
cerinţe privind situaţia economică şi financiară care sunt necesare şi adecvate pentru
a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară
necesară pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru şi pentru a fi
protejată faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului.
Cerinţele privind situaţia economică şi financiară stabilite de autoritatea contrac-
tantă pot viza elemente cum ar fi:
1. Un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită cifră

de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de achiziţie publică/acordului-
cadru; cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici nu trebuie să
depăşească de două ori valoarea estimată a contractului de achiziţie publică sau, după
caz, la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente ce urmează să se
execute în acelaşi timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a
celui mai mare contract subsecvent.
Prin excepţie, cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici poate
depăşi limita impusă de autoritatea contractantă în cazuri temeinic justificate, precum
cele legate de existenţa unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor, serviciilor sau
produselor care fac obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
În acest caz, autoritatea contractantă indică în documentele achiziţiei principalele
motive care justifică o astfel de cerinţă.
În cazul în care urmează să fie atribuite contracte de achiziţii publice în baza unui
acord-cadru cu reluarea competiţiei, nivelul cifrei de afaceri minime anuale se
raportează la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente ce urmează a se

executa în acelaşi timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a
acordului-cadru.
În cazul unui sistem dinamic de achiziţii, nivelul cifrei de afaceri minime anuale
se raportează la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente care urmează
să fie atribuite în cadrul sistemului respectiv.
2. Anumite niveluri ale altor indicatori economico-financiari relevanţi, precum

nivelul de lichiditate anuală.
3. Un nivel corespunzător al asigurării de risc profesional. Operatorul eco-

nomic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind situaţia economică şi financiară, de
regulă, prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele infor-
maţii şi documente:
a) declaraţii sau extrase bancare corespunzătoare sau, acolo unde este cazul,
dovada asigurării de risc profesional;
b) prezentarea situaţiilor financiare sau a extraselor din situaţiile financiare, în
cazul în care publicarea situaţiilor financiare este prevăzută de legislaţia ţării în care
este stabilit operatorul economic;
c) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a operatorului economic şi, acolo
unde este cazul, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contrac-
tului, pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile, în funcţie de data
înfiinţării sau începerii activităţii operatorului economic, în măsura în care infor-
maţiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.
În cazul în care, din motive obiective şi justificate, operatorul economic nu este în
măsură să prezinte una sau mai multe dintre informaţiile şi documentele menționate,
operatorul economic are dreptul să demonstreze îndeplinirea cerinţelor privind
situaţia economică şi financiară prin orice alte informaţii şi documente apte să facă
această dovadă.
2.4. Capacitatea tehnică şi profesională

Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziţiei cerinţe
privind capacitatea tehnică şi profesională care sunt necesare şi adecvate pentru a se
asigura că operatorii economici deţin resursele umane şi tehnice şi experienţa
necesare pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru la un standard
de calitate corespunzător.
Cerinţele privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de autoritatea
contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin
raportare la contractele executate în trecut.
În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-
cadru de servicii sau de lucrări ori a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-
cadru de produse care necesită lucrări sau operaţiuni de amplasare sau instalare,
capacitatea profesională a operatorilor economici de a presta serviciile sau de a
executa construcţia sau operaţiunile de instalare poate fi evaluată în funcţie de aptitu-
dinile, competenţele, eficienţa, experienţa şi potenţialul acestora.
Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea
tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre
următoarele informaţii şi documente:
a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult
ultimii cinci ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai
importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de
concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări
relevante realizate cu mai mult de cinci ani în urmă;
b) lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii
prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani, cu indicarea
valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în
scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă
poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau
servicii relevante prestate cu mai mult de trei ani în urmă;
c) indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă
fac sau nu parte din organizaţia operatorului economic, în special a celor care
răspund de controlul calităţii şi, în cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări, a
celor aflaţi la dispoziţia contractantului în vederea executării lucrărilor;
d) descrierea facilităţilor tehnice şi a măsurilor utilizate de operatorul economic
în vederea asigurării calităţii şi a facilităţilor sale de studiu şi de cercetare;
e) precizarea sistemelor de management şi de trasabilitate din cadrul lanţului de
aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării
contractului;
f) în cazul în care produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate sunt complexe
sau, cu caracter excepţional, sunt destinate unui scop special, rezultatele unui control
efectuat de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de un organism oficial
competent din ţara în care este stabilit operatorul economic, sub rezerva acordului
respectivului organism, care vizează capacităţile de producţie a operatorului economic
care furnizează produsele sau capacitatea tehnică a operatorului economic care prestează
serviciile şi, dacă este necesar, facilităţile de studiu şi de cercetare care sunt la dispoziţia
acestuia şi măsurile de control a calităţii pe care acesta urmează să le aplice;
g) calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic care prestează
servicii ori execută lucrări sau ale personalului de conducere al operatorului eco-
nomic, dacă acestea nu constituie factori de evaluare1;
1
În legătură cu această cerință, Agenția Națională pentru Achiziții Publice a emis Instruc-
ţiunea nr. 1/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din
Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8)
din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale (M.Of. nr. 32 din 11 ianuarie 2017). Așa
cum rezultă din preambul, aceste instrucțiuni au drept scop elaborarea unor „îndrumări privind
modalitatea în care pot fi stabilite şi utilizate cerinţe referitoare la studiile, pregătirea profesio-
nală şi/sau calificarea personalului, fie în procesul de calificare şi selecţie a operatorilor
economici ce participă la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale,
fie ca parte a condiţiilor de implementare a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi
atribuit/încheiat, în acest din urmă caz existând posibilitatea formulării unor factori de
evaluare asociaţi modului de organizare, calificarea şi/sau experienţa experţilor ce vor realiza
efectiv activităţile ce fac obiectul respectivului contract”.
h) precizarea măsurilor de management de mediu pe care operatorul economic le

va putea aplica pe parcursul executării contractului;
i) o declaraţie cu privire la numărul mediu anual de personal al operatorului
economic care prestează servicii ori execută lucrări şi numărul personalului de
conducere din ultimii trei ani;
j) o declaraţie cu privire la utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnice la
dispoziţia operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări pentru
executarea contractului;
k) precizarea părţii/părţilor din contract pe care operatorul economic intenţio-
nează să o/le subcontracteze;
l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a
căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante;
m) certificate emise de institute oficiale responsabile cu controlul calităţii sau
organisme cu competenţe recunoscute, care atestă conformitatea produselor care
urmează a fi livrate, identificată în mod clar prin trimitere la specificaţii tehnice sau
standarde.
2.5. Susținerea unui terț

Operatorul economic are dreptul, dacă este cazul şi în legătură cu un anumit
contract de achiziţie publică/acord-cadru, să invoce susţinerea unui/unor terţ/terţi în
ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară
şi/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională, indiferent de natura
relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi terţul/terţii respectiv/respectivi.
Operatorul economic are dreptul să invoce susţinerea unui/unor terţ/terţi în ceea
ce priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la calificările educaţionale şi profe-
sionale doar dacă terţul va desfăşura efectiv lucrările sau serviciile în legătură cu care
sunt necesare respectivele calificări.
În cazul în care operatorul economic îşi demonstrează situaţia economică şi
financiară şi/sau capacitatea tehnică şi/sau profesională invocând şi susţinerea
acordată, de către unul sau mai mulţi terţi, atunci operatorul economic are obligaţia
de a dovedi autorităţii contractante că a luat toate măsurile necesare pentru a avea
acces în orice moment la resursele necesare, prezentând un angajament în acest sens
din partea terţului/terţilor.
Autoritatea contractantă verifică dacă terţul/terţii care asigură susţinerea în ceea
ce priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară ori
privind capacitatea tehnică şi/sau profesională îndeplineşte/îndeplinesc criteriile
relevante privind capacitatea, precum şi criteriile privind eligibilitatea.
Dacă terţul/terţii nu îndeplineşte/îndeplinesc criteriile relevante privind capaci-
tatea sau criteriile privind eligibilitatea, autoritatea contractantă solicită ca operatorul
economic să înlocuiască terţul/terţii susţinător/susţinători, fără ca acest aspect să
aducă atingere principiului tratamentului egal.
În cazul în care un operator economic demonstrează îndeplinirea criteriilor referi-
toare la situaţia economică şi financiară invocând susţinerea unui/unor terţ/terţi,
autoritatea contractantă poate solicita ca operatorul economic şi terţul/terţii
susţinător/susţinători să răspundă în mod solidar pentru executarea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru.
În cazul în care mai mulţi operatori economici participă în comun la procedura de
atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională, precum şi
cea privind situaţia economică şi financiară, se demonstrează prin luarea în consi-
derare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar autoritatea contractantă solicită ca
aceştia să răspundă în mod solidar pentru executarea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru.
În cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări sau de servicii şi al lucrărilor
sau operaţiunilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de achiziţie
publică de produse, autoritatea contractantă poate solicita prin documentele achiziţiei
ca anumite activităţi esenţiale să fie realizate în mod direct de către ofertant sau, în
cazul unei oferte depuse de o asociere de operatori economici, de un anumit membru
al asocierii.
Secțiunea a 7-a. Criterii de atribuire
§1. Caracterizare
Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale sau administrative privind preţul
anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea
mai avantajoasă din punct de vedere economic. Autoritatea contractantă stabileşte
oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de
atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei.
Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic,
autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de
atribuire:
a) preţul cel mai scăzut;
b) costul cel mai scăzut;
c) cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost.
Autoritatea contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în
situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a
contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.
Observăm că prin această prevedere recentă1 legiuitorul a stabilit că regula în materie
este reprezentată de criteriul costului cel mai scăzut sau de criteriul cel mai bun
raport calitate-preţ/calitate-cost, în timp ce criteriul preţul cel mai scăzut a devenit o
excepție.
1
Această prevedere a fost introdusă prin O.U.G. nr. 45/2018 care a completat alin. (3) al
art. 187 cu un nou alin. (31).
§2. Preţul cel mai scăzut

În cazul criteriului prețului cel mai scăzut singurul element care este luat în
considerație este doar prețul ofertat de către operatorul economic. Comparativ cu
celelalte 2 criterii de atribuire, prețul cel mai scăzut este cel mai simplu criteriu.
Autoritatea contractantă nu va utiliza preţul cel mai scăzut drept criteriu de
atribuire în cazul:
a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări
sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu
nivel de complexitate ridicat;
b) contractelor de achiziţie publică/acorduri-cadru de proiectare şi execuţie sau de
servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa
cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene.
§3. Costul cel mai scăzut

Costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând
factori, precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă1.
Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut
drept criteriu de atribuire în cazul:
a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări
sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu
nivel de complexitate ridicat;
b) contractelor de achiziţie publică/acorduri-cadru de proiectare şi execuţie sau de
servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa
cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene.
Calcularea costurilor pe parcursul ciclului de viaţă acoperă, în măsura în care sunt
relevante, toate sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viaţă
al unui produs, serviciu sau al unei lucrări:
a) costuri suportate de autoritatea contractantă sau de alţi utilizatori, cum ar fi
costuri legate de achiziţie, costuri de utilizare, precum consumul de energie şi de alte
resurse, costuri de întreţinere, costuri de la sfârşitul ciclului de viaţă, precum costurile
de colectare şi reciclare;
b) costuri determinate de efecte externe asupra mediului în legătură cu produsul,
serviciul sau lucrarea pe parcursul ciclului lor de viaţă, cu condiţia ca valoarea
pecuniară a acestora să poată fi determinată şi verificată; aceste costuri pot să includă
costul emisiilor de gaze cu efect de seră şi al altor emisii poluante şi alte costuri de
atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
1
În acest sens, pentru stabilirea ratei de actualizare utilizate pentru calcularea costurilor pe
ciclul de viaţă al achiziţiei, s-a adoptat Metodologia de calcul al ratei de actualizare ce va fi
utilizată la atribuirea contractelor de achiziţie publică, aprobată prin Ordinul nr. 842/2016 al
Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (M.Of. nr. 1022 din 19 decembrie 2016).
În cazul în care autoritatea contractantă evaluează costurile folosind o abordare pe
baza costului pe parcursul ciclului de viaţă, aceasta indică în documentele achiziţiei
datele care trebuie furnizate de către ofertanţi, precum şi metoda pe care autoritatea
contractantă urmează să o utilizeze pentru a stabili costurile pe parcursul ciclului de
viaţă pe baza datelor respective.
Metoda utilizată de autoritatea contractantă pentru evaluarea costurilor determi-
nate de efectele externe asupra mediului trebuie să îndeplinească în mod cumulativ
a) se bazează pe criterii nediscriminatorii şi verificabile în mod obiectiv; în
special, în cazul în care nu a fost stabilită în vederea aplicării repetate sau continue,
nu favorizează sau dezavantajează în mod nejustificat anumiţi operatori economici;
b) este accesibilă tuturor părţilor interesate;
c) datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori
economici care dau dovadă de o diligenţă obişnuită, inclusiv de operatori economici
din ţări terţe care sunt parte a Acordului privind Achiziţiile Publice al Organizaţiei
Mondiale a Comerţului, sau la alte acorduri internaţionale în cadrul cărora Uniunea
şi-a asumat obligaţii.
În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe parcursul
ciclului de viaţă a devenit obligatorie printr-un act normativ adoptat la nivelul
Uniunii Europene, respectiva metodă comună se aplică pentru evaluarea costurilor pe
parcursul ciclului de viaţă.
§4. Cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost

Cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de
evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu
obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cum ar fi:
- calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale,
accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale,
de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia;
- organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea
contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact
semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului;
- serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data
livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare.
Criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ include de regulă un element
de preţ sau de cost; în situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de
atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix,
factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau
lucrărilor care fac obiectul achiziţiei.
Factorii de evaluare au legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau
lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, chiar dacă
aceşti factori nu fac parte din substanţa materială a produselor, serviciilor sau
lucrărilor respective.
Autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu:
a) procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a lucrărilor,
produselor sau serviciilor;
b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor, produ-
selor sau serviciilor.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să
conducă la o libertate de apreciere nelimitată. În acest sens, factorii de evaluare
utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între
operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă
a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare.
Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informa-
ţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi.
Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei ponderea relativă
pe care o acordă fiecărui factor de evaluare ce va fi aplicat pentru determinarea
ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în
care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este determinată prin
aplicarea criteriului preţului cel mai scăzut.
Ponderile relative pot fi exprimate ca intervale valorice.
În cazul în care stabilirea unei ponderi nu este posibilă din motive obiective,
autoritatea contractantă indică factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a
importanţei.
Secțiunea a 8-a. Garanția de participare
Garanţia de participare are drept scop protejarea autorităţii contractante faţă de

riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării
sale în procedura de atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanţilor constituirea garanţiei
de participare.
Fişa de date a achiziţiei trebuie să conţină următoarele informaţii privind
constituirea garanţiei de participare:
a) valoarea, ce nu poate depăşi 2% din valoarea estimată a contractului de achiziţie
publică sau în cazul acordului-cadru din valoarea estimată a celui mai mare contract
subsecvent, fără a se lua în calcul eventualele opţiuni de suplimentare ale contractului;
b) perioada de valabilitate care va fi cel puţin egală cu perioada minimă de
valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentația de atribuire.
Garanţia de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instru-
ment de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de
asigurări.
Garanţia de participare trebuie să fie constituită în suma şi pentru perioada de
valabilitate prevăzute în documentaţia de atribuire.
Garanţia trebuie să fie irevocabilă.
Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanţiei se va executa
necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia
cu privire la culpa persoanei garantate.
Autoritatea contractantă nu are dreptul:
a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis
de către o anumită societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod
expres în documentaţia de atribuire;
b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la
cele care sunt emise de către societăţi bancare sau numai la cele care sunt emise de
către societăţi de asigurări.
Prin excepție, dacă valoarea garanției de participare este redusă ca valoare şi
numai dacă în documentaţia de atribuire este prevăzută această posibilitate, garanţia
de participare se poate constitui şi prin depunerea la casieria autorităţii contractante
a unei sume în numerar.
În orice situaţie, dovada constituirii garanţiei de participare trebuie să fie
prezentată cel mai târziu la data limită de depunere a ofertelor.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a reţine garanţia de participare atunci
când ofertantul se află în oricare dintre următoarele situaţii:
a) îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;
b) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, nu constituie garanţia de bună execuţie în
termenul prevăzut;
c) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de achiziţie
publică/acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei.
Garanţia de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca
fiind câştigătoare, se restituie de autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de
la data constituirii garanţiei de bună execuţie. În cazul unei proceduri de atribuire a
unui acord-cadru, precum şi în cazul atribuirii unui contract pentru care nu este obli-
gatorie constituirea garanţiei de bună execuţie, garanţia de participare constituită de
ofertantul a cărei ofertă a fost stabilită câştigătoare se restituie de către autoritatea con-
tractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării acordului-cadru/contractului.
Garanţia de participare, constituită de ofertanţii a căror ofertă nu a fost stabilită
câştigătoare, se returnează de autoritatea contractantă după semnarea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru cu ofertantul/ofertanţii ale cărui/căror oferte au fost
desemnate câştigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării
perioadei de valabilitate a ofertei.
În cazul în care autoritatea contractantă se află în situaţia de a anula procedura de
atribuire, garanţia de participare se restituie după data expirării termenului de
depunere a unei contestaţii cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile
lucrătoare de la această dată.
Secțiunea a 9-a. Garanția de bună execuție
§1. Caracterizare
Garanţia de bună execuţie a contractului se constituie de către contractant în
scopul asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în
perioada convenită a contractului de achiziţie publică.
În cazul atribuirii prin achiziție directă a unui contract de furnizare sau de servicii,
cu excepţia serviciilor de proiectare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu
solicita contractantului constituirea garanţiei de bună execuţie.
Garanţia de bună execuţie se constituie în maxim 15 zile de la data semnării
contractului de achiziţie publică.
Autoritatea contractantă stabileşte valoarea garanţiei de bună execuţie prin rapor-
tare la complexitatea contractului de achiziţie publică care urmează a fi executat, care
însă nu trebuie să depăşească 10% din preţul contractului, fără TVA.
§2. Forme de constituire

Garanţia de bună execuţie se constituie în una din următoarele forme:
- printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară
sau de o societate de asigurări, care devine anexă la contract.
- prin depunerea la casierie a unor sume în numerar, în cazul în care valoarea
garanţiei de bună execuţie este redusă ca valoare, autoritatea contractantă are dreptul
de a accepta constituirea acesteia
- prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale. În acest sens,
contractantul are obligaţia de a deschide un cont la dispoziţia autorităţii contractante,
la o bancă agreată de ambele părţi.
În cazul în care autoritatea contractantă are calitatea de autoritate publică,
instituţie publică sau operator economic cu capital integral sau majoritar de stat,
contractantul are obligaţia de a deschide la unitatea Trezoreriei Statului din cadrul
organului fiscal competent în administrarea acestuia un cont de disponibil distinct la
dispoziţia autorităţii contractante. Suma iniţială care se depune de către contractant în
acest cont nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din preţul contractului.
Pe parcursul îndeplinirii contractului, autoritatea contractantă urmează să alimen-
teze contul de disponibil prin reţineri succesive din sumele datorate şi cuvenite
contractantului până la concurenţa sumei stabilite drept garanţie de bună execuţie în
documentaţia de atribuire şi va înştiinţa contractantul despre vărsământul efectuat,
precum şi despre destinaţia lui.
Din contul de disponibil deschis la Trezoreria Statului pe numele contractantului
pot fi dispuse plăţi atât de către contractant, cu avizul scris al autorităţii contractante
care se prezintă unităţii Trezoreriei Statului, cât şi de unitatea Trezoreriei Statului la
solicitarea scrisă a autorităţii contractante în favoarea căreia este constituită garanţia
de bună execuţie. Contul de disponibil este purtător de dobândă în favoarea con-
tractantului.
§3. Pretențiile asupra garanției de bună execuție
Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună
execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat,
în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.
Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie autoritatea contrac-
tantă are obligaţia de a notifica pretenţia contractantului, precizând obligaţiile care nu
au fost respectate.
§4. Eliberarea/restituirea garanției de bună execuție

În cazul contractului de furnizare, autoritatea contractantă are obligaţia de a
elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data întocmirii
procesului-verbal de recepţie a produselor care fac obiectul contractului şi/sau de la
plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.
În cazul contractului de servicii, autoritatea contractantă are obligaţia de a
elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de
către contractant a obligaţiilor asumate prin contractul respectiv, dacă nu a ridicat
până la acea dată pretenţii asupra ei.
În cazul contractelor de servicii de proiectare, autoritatea contractantă are obli-
gaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:
a) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă studiilor de prefezabilitate şi/sau
fezabilitate, în termen de 14 zile de la data predării şi însuşirii/aprobării docu-
mentaţiei tehnico-economice respective, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii
asupra ei;
b) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă proiectului tehnic şi/sau detaliilor
de execuţie, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la
terminarea lucrărilor executate în baza proiectului respectiv, dacă nu a ridicat până la
acea dată pretenţii asupra ei, dar nu mai târziu de 3 ani de la predarea respectivelor
documentaţii tehnice, în situaţia în care autoritatea contractantă nu a atribuit în
această perioadă procedura de atribuire a contractului de lucrări.
c) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă serviciilor de supervizare a
lucrărilor/dirigenţie de şantier, în termen de 14 zile de la data emiterii raportului final
de supervizare/expirarea duratei de garanţie acordată lucrării în cauză.
În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligaţia de a
elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:
a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii proce-
sului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată
pretenţii asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim;
b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a
lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală.
Procesele-verbale de recepţie finală pot fi întocmite şi pentru părţi/obiecte din/de
lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic şi funcţional.
Secțiunea a 10-a. Documentul unic de achiziţie european. E-Certis
§1. Documentul unic de achiziţie european

Documentul unic de achiziţii european – DUAE – este acel document furnizat în
format electronic prin utilizarea formatului standard stabilit de Comisia Europeană,
constând în declaraţia pe propria răspundere a operatorului economic cu privire la
îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie.
Autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare
sau ofertelor documentul unic de achiziţii european (DUAE), constând într-o decla-
raţie pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor
eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi care confirmă că operatorul
economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii:
a) nu se află în niciuna din situaţiile de excludere menţionate de lege;
b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autori-
tatea contractantă;
c) dacă este cazul, îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite de autoritatea con-
tractantă în conformitate cu prevederile prezentei legi.
În cazul în care operatorul economic demonstrează îndeplinirea criteriilor referi-
toare la situaţia economică şi financiară ori privind capacitatea tehnică şi profesională
bazându-se pe capacităţile altor entităţi, invocând, după caz, susţinerea unui terţ,
DUAE, împreună cu angajamentul de susţinere, trebuie să fie completat separat şi de
către terţul/terţii susţinător(i) pe a căror capacitate se bazează ofertantul/candidatul.
DUAE prezentat de terţul/terţii susţinător(i) va include toate informaţiile menţionate
la lit. a), precum şi informaţiile de la lit. b) şi c) care prezintă relevanţă pentru
susţinerea acordată în cadrul procedurii de atribuire respective.
În cazul în care ofertantul/candidatul intenţionează să subcontracteze o parte/
părţi din contract, DUAE include şi informaţii privind partea din contract care
urmează a fi eventual subcontractată şi va avea anexat acordul de subcontractare.
Subcontractanţii pe a căror capacităţi se bazează ofertantul/candidatul trebuie să
completeze, la rândul lor, DUAE separat, incluzând toate informaţiile menţionate la
lit. a), precum şi cele de la lit. b) şi c) care prezintă relevanţă din perspectiva
capacităţilor subcontractanţilor pe care se bazează ofertantul/candidatul în cadrul
procedurii de atribuire respective. În cazul subcontractanţilor pe a căror capacităţi
ofertantul/candidatul nu se bazează, DUAE va conţine numai informaţiile menţionate
la alin. (1) lit. a).
DUAE conţine şi informaţii cu privire la autoritatea publică sau partea terţă
responsabilă cu întocmirea documentelor justificative, precum şi o declaraţie oficială
care să ateste că operatorul economic are obligaţia să furnizeze, la cerere şi fără
întârziere, documentele justificative respective. În cazul în care autoritatea
contractantă poate obţine aceste documente justificative în mod direct, prin accesarea
unei baze de date, DUAE cuprinde, de asemenea, informaţiile solicitate în acest scop,
cum ar fi adresa de internet a bazei de date, orice dată de identificare şi, dacă este
cazul, declaraţia necesară de acordare a consimţământului.
Operatorii economici pot reutiliza un DUAE deja utilizat într-o procedură de
atribuire precedentă, cu condiţia să confirme că informaţiile cuprinse în acesta sunt în
continuare corecte şi valabile la data depunerii acestuia.
DUAE se elaborează pe baza unui formular standard aprobat de Comisia
Europeană şi se furnizează exclusiv în format electronic.
Autoritatea contractantă poate solicita candidaţilor/ofertanţilor să depună toate
sau o parte dintre documentele justificative ca dovadă a informaţiilor cuprinse în
DUAE, în orice moment pe durata desfăşurării unei proceduri de atribuire, dacă
acest lucru este necesar pentru a asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii.
Înainte de atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cu excepţia
situaţiei contractelor subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru,
autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea
criteriului de atribuire să prezinte documente justificative actualizate prin care să
demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate
cu informaţiile cuprinse în DUAE.
Prin excepţie, operatorii economici nu sunt obligaţi să prezinte documente
justificative sau alte probe în sprijinul informaţiilor declarare în DUAE în cazul şi în
măsura în care autoritatea contractantă are posibilitatea de a obţine certificatele sau
informaţiile relevante în mod direct, prin accesarea unei baze de date naţionale din
orice stat membru, disponibile în mod gratuit, cum ar fi un registru naţional al
achiziţiilor publice, un dosar virtual al societăţilor, un sistem electronic de stocare a
documentelor sau un sistem de preselecţie. Bazele de date care conţin informaţii
relevante privind operatorii economici trebuie să fie accesibile tuturor autorităţilor
contractante din toate Statele Membre şi trebuie să fie actualizate periodic în mod
corespunzător.
Prin excepţie, operatorii economici nu sunt obligaţi să prezinte documente
justificative în sprijinul informaţiilor declarate în DUAE în cazul în care autoritatea
contractantă care a atribuit contractul de achiziţie publică sau a încheiat acordul-
cadru este deja în posesia documentelor respective.
§2. E-Certis
E-Certis1 este sistemul electronic implementat şi administrat de Comisia Europeană
cuprinzând informaţii privind certificate şi alte documente justificative solicitate în
mod obişnuit de autorităţile contractante în cadrul procedurilor de atribuire.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice pune la dispoziţia Comisiei Europene
şi actualizează în e-Certis lista completă a bazelor de date care conţin informaţii
relevante privind operatorii economici stabiliţi în România.
Pentru a facilita procedurile de atribuire transfrontaliere, Agenția Națională pentru
Achiziții Publice se asigură că informaţiile privind certificatele şi alte forme de
documente justificative introduse în e-Certis sunt actualizate în permanenţă.
1
(http://ec.europa.eu/markt/ecertis/login.do)
Autorităţile contractante utilizează e-Certis şi solicită în principal acele tipuri de

certificate sau forme de documente justificative care sunt disponibile în e-Certis.
În cazul în care autoritatea contractantă impune operatorilor economici obligaţia
prezentării unor certificări specifice, acordate de organisme independente care atestă
respectarea de către aceştia a anumitor standarde de asigurare a calităţii, inclusiv
privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi, sau standarde ori sisteme de
management de mediu, aceasta se va raporta la sistemele de asigurare a calităţii
bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate.
Autoritatea contractantă are obligaţia, în conformitate cu principiul recunoaşterii
reciproce, de a accepta certificate echivalente, emise de organisme de certificare
acreditate stabilite în alte state membre.
În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu a avut acces la un
certificat de calitate sau de mediu astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă
sau nu are posibilitatea de a-l obţine în termenele stabilite, din motive care nu îi sunt
imputabile, autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta orice alte probe sau
dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/
dovezile prezentate confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calităţii sau,
după caz, al protecţiei mediului, echivalent cu cel solicitat de autoritatea contractantă.
Secțiunea a 11-a. Liste oficiale ale operatorilor economici agreaţi şi

certificarea de către organisme de drept public sau privat
Operatorii economici au dreptul de a se înscrie în Liste oficiale ale operatorilor

economici agreaţi şi certificarea de către organisme de drept public sau privat.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice are obligaţia de a informa Comisia
Europeană cu privire la coordonatele şi modul de funcţionare a acestui sistem de
certificare.
Operatorii economici înscrişi pe listele oficiale sau care deţin un certificat pot
depune la autorităţile contractante, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui
contract de achiziţie publică/acord-cadru, un certificat de înregistrare eliberat de
autoritatea competentă sau de organismul de certificare competent; certificatele
respective indică referinţele care au stat la baza înscrierii operatorilor economici pe
lista oficială sau a certificării acestora, precum şi clasificarea pe lista respectivă.
Înscrierea operatorilor economici pe listele oficiale certificate de organismele
competente sau un certificat eliberat de un organism de certificare reprezintă o
prezumţie relativă în ceea ce priveşte îndeplinirea de către operatorul economic
înscris pe respectiva listă sau care deţine respectivul certificat a cerinţelor de
calificare şi selecţie acoperite de lista oficială sau de acel certificat.
Informaţiile care rezultă din înscrierea pe listele oficiale sau din certificatele
eliberate de organisme de certificare nu pot fi puse la îndoială fără justificare.
În ceea ce priveşte plata impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor la bugetul general
consolidat, se poate solicita un certificat suplimentar de la orice operator economic
înscris pe o listă oficială sau care deţine un certificat, atunci când se atribuie un
contract de achiziţie publică/acord-cadru. Operatorii economici din alte state membre
nu au obligaţia de a se înscrie pe o listă oficială întocmită de organisme din România
în vederea participării la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţie
publică/acord-cadru.
În cazul în care autoritatea contractantă solicită în cadrul unei proceduri de atribuire
anumite certificate, aceasta are obligaţia de a accepta certificate echivalente eliberate
de organisme stabilite în alte state membre sau alte mijloace de probă echivalente.
Secțiunea a 12-a. Cataloage electronice
În cazul în care dispoziţiile legale impun utilizarea mijloacelor electronice de

comunicare, autoritatea contractantă poate solicita ca ofertele să fie prezentate sub
formă de catalog electronic.
Ofertele prezentate sub formă de cataloage electronice pot fi însoţite de alte
documente care le completează.
Cataloagele electronice sunt elaborate de către candidaţi/ofertanţi în vederea
participării la o anumită procedură de atribuire, în conformitate cu specificaţiile
tehnice şi formatul stabilite de autoritatea contractantă.
Cataloagele electronice respectă cerinţele aplicabile instrumentelor de comuni-
care electronice, precum şi orice cerinţe suplimentare stabilite de autoritatea contrac-
tantă, în conformitate cu dispozițiile legii.
Atunci când acceptă sau solicită prezentarea ofertelor sub formă de cataloage
electronice, autoritatea contractantă:
a) precizează acest lucru în anunţul de participare;
b) indică în documentele achiziţiei toate informaţiile necesare referitoare la
formatul, echipamentele electronice utilizate şi aranjamentele şi specificaţiile tehnice
de conectare pentru catalog.
În cazul în care a fost încheiat un acord-cadru cu mai mulţi operatori economici
pe bază de oferte prezentate sub formă de cataloage electronice, autoritatea contrac-
tantă poate prevede că reluarea competiţiei pentru atribuirea contractelor subsecvente
se realizează pe baza cataloagelor actualizate, astfel:
a) invită ofertanţii să transmită din nou cataloagele electronice, adaptate la
cerinţele contractului în cauză;
b) informează ofertanţii că intenţionează să colecteze din cataloagele electronice care
au fost deja transmise informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele
contractului în cauză, cu condiţia ca utilizarea acestei metode să fi fost anunţată în
documentele achiziţiei care au stat la baza încheierii acordului-cadru. În acest caz, aceasta
notifică ofertanţii cu privire la data şi ora la care intenţionează să colecteze informaţiile
necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele contractului în cauză şi le dă
ofertanţilor posibilitatea de a refuza această colectare de informaţii.
Autoritatea contractantă poate atribui contracte de achiziţie publică pe baza unui
sistem dinamic de achiziţii, solicitând prezentarea ofertelor pentru un contract
specific sub forma unui catalog electronic.
Secțiunea a 13-a. Ajustarea prețului
Pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat în situația în care pe

piață au apărut anumite condiţii, în urma cărora s-a constatat creşterea/diminuarea
indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în
creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.
Pentru a se respecta principiul transparenţei, posibilitatea de ajustare a preţului
trebuie să fie precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care
urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens.
Autoritatea contractantă precizează în documentaţia de atribuire, cât şi în
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a preţului,
indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia
acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri.
Lipsa, modificarea sau completarea informaţiilor/clauzelor determină inaplicabili-
tatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a preţului contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru. Cu toate acestea, ajustarea preţului este posibilă,
chiar dacă nu s-a prevăzut în documentația de atribuire, numai în următoarele cazuri:
a) au loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de
către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau
renunţarea la anumite taxe/impozite locale al căror efect se reflectă în creşterea/dimi-
nuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului, sau
b) au survenit circumstanţe imprevizibile şi independente de voinţa părţilor, altele
decât cele de la lit. a).
Preţul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea
costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.
Modul de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică nu trebuie să
conducă în niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea
sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost
declarat câştigător în urma finalizării respectivei proceduri.
Secțiunea a 14-a. Atribuirea contractelor de achiziţie

publică şi încheierea acordurilor-cadru
1. Autoritatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare pe baza criteriului de

atribuire şi a factorilor de evaluare precizaţi în invitaţia de participare/anunţul de
participare şi în documentele achiziţiei, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ
a) oferta respectivă îndeplineşte toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin
anunţul de participare şi documentele achiziţiei;
b) oferta respectivă a fost depusă de un ofertant care îndeplineşte criteriile privind
capacitatea şi, dacă este cazul, criteriile de selecţie, şi nu se află sub incidenţa moti-
velor de excludere.
2. În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul
a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, din cauza faptului că ofertantul în
cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa
contractul, autoritatea contractantă are dreptul să declare câştigătoare oferta clasată pe
locul doi, în condiţiile în care aceasta este admisibilă. În cazul în care nu există o ofertă
clasată pe locul doi admisibilă, procedura de achiziție este anulată.
3. În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii

economici sunt incomplete sau eronate, sau în cazul în care lipsesc anumite docu-
mente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen
ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezen-
tate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea prin-
cipiilor tratamentului egal şi transparenţei. Autoritatea contractantă nu are dreptul ca
prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în
favoarea unui ofertant/candidat.
4. În cazul unei propuneri financiare aparent neobişnuit de scăzută în raport cu

lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are
obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la
preţul sau costurile propuse în respectiva ofertă, care se pot referi în special la:
a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la
procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate;
b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care
beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea
lucrărilor;
c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant;
d) respectarea obligaţiilor privind reglementările obligatorii în domeniile mediului,
social şi al relaţiilor de muncă;
e) respectarea obligaţiilor privind subcontractarea;
f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat.
Autoritatea contractantă evaluează informaţiile şi documentele furnizate de ofer-
tantul a cărui ofertă are un preţ aparent neobişnuit de scăzut şi respinge respectiva
ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul
scăzut al preţului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele menţionate.
Autoritatea contractantă respinge întotdeauna o ofertă atunci când constată că
aceasta are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece nu respectă obligaţiile privind
reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă.
Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de
scăzut, deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi
respinsă doar din acest motiv numai dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul
nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de autoritatea contrac-
tantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. În acest caz, autoritatea contrac-
tantă va informa Comisia Europeană după consultarea cu Consiliul Concurenţei.
Secțiunea a 15-a. Comisia de evaluare şi modul de lucru al acesteia
1. Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea contrac-

telor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, persoane responsabile pentru evaluarea
ofertelor şi, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o comisie de
evaluare.
Din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparţinând comparti-
mentelor autorităţii contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al contractului/
acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorităţi
contractante.
2. În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o exper-
tiză aprofundată în domeniul achiziţiilor publice ori de natură tehnică, financiară,
juridică şi/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate
desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi,
care desfăşoară activităţi independente sau care sunt puşi la dispoziţie de către furni-
zorii de servicii auxiliare achiziţiei.
Acești experţii pot fi desemnaţi încă de la începutul procesului de evaluare sau pe
parcursul acestui proces, în funcţie de problemele care ar putea impune expertiza
acestora, scop în care în cadrul deciziei de desemnare a experţilor cooptaţi se
precizează atribuţiile şi responsabilităţile specifice deţinute pe parcursul procesului
de evaluare. Propunerea privind cooptarea experţilor externi, respectiv necesitatea
participării acestora la procesul de evaluare se justifică şi se realizează prin raportare
la atribuţiile şi responsabilităţile ce sunt deţinute/exercitate de către aceştia.
Experţii cooptaţi nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă în
îndeplinirea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi a mandatului primit în baza
deciziei de desemnare, precum şi a competenţelor personale, aceştia procedează la
întocmirea unor rapoarte de specialitate asupra cărora îşi exprimă punctul de vedere,
pe baza propriei expertize pe care o deţin.
Expertul cooptat este responsabil din punct de vedere profesional pentru acura-
teţea şi realitatea informaţiilor consemnate în cadrul raportului de specialitate.
Raportul de specialitate este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea
deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor şi de
stabilire a ofertei/ofertelor câştigătoare.
Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu raportul de specialitate al
expertului cooptat au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând
în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire.
În cadrul acestei note se justifică în mod documentat punctul de vedere al
respectivilor membri la. Raportul de specialitate se ataşează la raportul procedurii de
atribuire şi devine parte a dosarului achiziţiei publice.
3. Nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza

atât pentru atribuirea fiecărui contract/acord-cadru în parte, cât şi pentru atribuirea
mai multor contracte/acorduri-cadru, acest din urmă caz aplicându-se când contrac-
tele respective sunt de complexitate redusă.
În cazul procedurilor cu mai multe etape, nominalizarea persoanelor care
constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru fiecare etapă în parte, cât şi
pentru toate etapele.
Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii
de atribuire din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor.
Preşedintele comisiei de evaluare poate fi limitat numai la aspectele de organizare
şi reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot.
Persoanele care constituie comisia de evaluare nu trebuie să fie în relaţii de
subordonare ierarhică unele faţă de altele, în măsura în care structura organizatorică
permite acest lucru.
Autoritatea contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru
membrii comisiei de evaluare.
Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de
evaluare cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită
nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-şi îndeplini atribuţiile care rezultă din
calitatea de membru al comisiei de evaluare. După înlocuire, calitatea de membru al
comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă, care îşi va exercita
atribuţiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.
4. Comisia de evaluare are următoare atribuţii:

a) deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc oferta;
b) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi;
c) realizarea selecţiei candidaţilor, dacă este cazul;
d) desfăşurarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de
dialog competitiv;
e) desfăşurarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedu-
rilor de negociere;
f) verificarea conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile
caietului de sarcini;
g) evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanţilor în conformitate cu criteriile de
atribuire, dacă este cazul;
h) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, inclusiv verificarea
conformităţii cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în
fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie
publică respectiv;
i) elaborarea solicitărilor de clarificări şi/sau completări necesare în vederea
evaluării solicitărilor de participare şi/sau ofertelor;
j) stabilirea ofertelor inacceptabile şi/sau neconforme şi a motivelor care stau la
baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii;
k) stabilirea ofertelor admisibile;
l) aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare, astfel cum a fost
prevăzut în fişa de date a achiziţiei;
m) stabilirea ofertei/ofertelor câştigătoare sau, după caz, formularea propunerii de
anulare a procedurii;
n) elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei şedinţe, a rapoartelor interme-
diare aferente fiecărei etape în cazul procedurilor cu mai multe etape şi a raportului
procedurii de atribuire.
5. Rapoartele intermediare şi raportul procedurii de atribuire se înaintează de

către preşedintele comisiei de evaluare conducătorului autorităţii contractante spre
aprobare.
În cazul în care nu aprobă raportul procedurii, conducătorul autorităţii contrac-
tante va motiva în scris decizia sa şi poate, după caz:
a) returna raportul, o singură dată, comisiei de evaluare spre corectare sau reeva-
luare parţială;
b) solicita o reevaluare completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi
numită.
În situaţia în care autoritatea contractantă aprobă raportul procedurii de atribuire
fără a ţine cont de observaţiile formulate de observatorii Agenției Naționale pentru
Achizițiile Publice în urma controlului ex-ante, cu privire la situaţiile prind conflictul
de interese 1 , Agenţia Naţională de Integritate este sesizată pentru identificarea
încălcării regimului juridic al conflictelor de interese prin raportare la dispoziţiile
Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor
publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modi-
ficarea şi completarea altor acte normative2, în termen de 5 zile de la semnarea rapor-
tului procedurii de atribuire. Odată cu sesizarea, Agenţiei Naţionale de Integritate îi
este transmisă şi documentaţia completă privind atribuirea contractului.
6. Pe parcursul desfăşurării procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare

şi experţii cooptaţi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra conţinutului
ofertelor/solicitărilor de participare, precum şi asupra oricăror alte informaţii
prezentate de către candidaţi/ofertanţi în procedura de atribuire.
Încălcarea angajamentelor referitoare la confidenţialitate se sancţionează conform
legii.
Cu excepţia şedinţei de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare
au dreptul de a participa numai membrii acesteia şi, după caz, experţii cooptaţi,
precum şi persoanele împuternicite de către Agenţia Naţională de Integritate.
7. Membrii comisiei de evaluare şi experţii externi cooptaţi au obligaţia de a

respecta regulile de evitare a conflictului de interese prevăzute de lege.
Comisia de evaluare şi experţii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria
răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care confirmă că nu
se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese. Declaraţia
trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea atribuţiilor spe-
cifice, după data şi ora-limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor,
şi conţine următoarele date de identificare:
a) numele şi prenumele;
b) data şi locul naşterii;
1
Aceste situații sunt prevăzute de art. 60 din Legea nr. 98/2016.
2
M.Of. nr. 621 din 2 octombrie 2010.
c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal.
În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare sau unul
dintre experţii cooptaţi constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, atunci
acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenţa comisiei
respective cu o altă persoană.
Situaţiile privind conflictul de interese pot fi sesizate autorităţii contractante şi de
către terţi. În cazul în care sunt sesizate astfel de situaţii, autoritatea contractantă are
obligaţia de a verifica cele semnalate şi, dacă este cazul, de a adopta măsurile
necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui
conflict de interese.
8. Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între

membrii acesteia, urmând a se avea în vedere calendarul estimativ de aplicare a
procedurii de atribuire şi perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor.
Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza şi evalua documentele
depuse de ofertanţi/candidaţi individual şi/sau în şedinţe comune.
Deciziile comisiei de evaluare se iau cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi cu
drept de vot.
Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea
elementelor concrete ale solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerinţele
definite prin documentele achiziţiei şi prevederile legale.
În cazul procesului de selecţie a candidaţilor sau stabilirii ofertei câştigătoare pe
bază de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul
individual acordat fiecărei solicitări de participare/oferte în parte.
În cazul în care există divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare sau
când există o diferenţă considerabilă între punctajele acordate de aceştia, preşedintele
comisiei de evaluare va solicita reanalizarea punctelor de divergenţă, în scopul
finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor şi de stabilire a ofertei
câştigătoare. Dacă comisia de evaluare nu ajunge la un acord după reanalizarea
punctelor de divergenţă, decizia finală se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligaţia
de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală
care devine anexă la raportul procedurii de atribuire.
Procesul de reanalizare a punctelor de divergenţă se consemnează într-un proces-
verbal, justificându-se opiniile contrare.
Secțiunea a 16-a. Procesul de verificare şi evaluare
1. În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia

îndeplinirii unor criterii de calificare şi selecţie, comisia de evaluare are obligaţia
verificării modului de îndeplinire a acestora de către fiecare ofertant/candidat în
parte prin analizarea conţinutului DUAE.
Comisia de evaluare are obligaţia solicitării documentelor doveditoare privind

îndeplinirea criteriilor de calificare ofertantului clasat pe primul loc în urma aplicării
criteriului de atribuire.
Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât
din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al
aspectelor financiare pe care le implică. Propunerea tehnică trebuie să corespundă
cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv.
Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate
pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică.
2. Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi com-

pletările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de
participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora,
termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată
o oră anume în cadrul acestuia.
Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/
ofertei, solicită clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate iniţial
de candidat/ofertant/subcontractant/terţ susţinător.
Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcţie de volumul şi complexi-
tatea clarificărilor şi completărilor formale sau de confirmare necesare pentru
evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de
regulă, de minimum 3 zile lucrătoare.
Comunicarea transmisă către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească
în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.
În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi,
după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau
solicitării de participare, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de
comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările
transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.
În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei
de evaluare conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi
considerată neconformă. Prin excepţie, oferta nu va fi considerată neconformă în
măsura în care modificări operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se
încadrează în una din categoriile de mai jos:
a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau
b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare
a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea
clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire.
Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea
tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea
unei noi oferte.
O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică
minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii:
a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depă-
şeşte 1% din preţul total al ofertei;
b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni
conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale
autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice;
c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba
clasamentul ofertanţilor;
d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială;
e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a
exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale
respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.
Prin excepţie, oferta nu va fi considerată neconformă în măsura în care modi-
ficările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori
aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, elementele propunerii financiare urmând a fi
corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente,
pe baza datelor/informaţiilor care sunt cunoscute de către toţi participanţii, deoarece
sunt prevăzute în legislaţia aplicabilă, documentaţia de atribuire şi/sau în alte docu-
mente prezentate de ofertant. În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndrep-
tarea erorilor aritmetice oferta sa va fi considerată neconformă.
3. Comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de

formă cu privire la oferta acestuia.
În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, oferta
sa va fi considerată neconformă.
Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a
căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul
altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror
corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a
produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.
4. În situaţia în care comisia de evaluare constată că elemente de preţ ale unei

oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-
se ca referinţă în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice, sau cotaţii ale
burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în
cauză explicaţii cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condiţiile de
calitate impuse prin documentaţia de atribuire.
Explicaţiile aduse de ofertant vor fi însoţite de dovezi concludente, precum şi,
după caz, documente privind preţurile ce pot fi obţinute de la furnizori, situaţia
stocurilor de materii prime şi materiale, modul de organizare şi metodele utilizate în
cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, perfor-
manţele şi costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.
În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau
documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al
preţului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată inacceptabilă.
5. Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi

neconforme.
Potrivit legii, oferta admisibilă este oferta care nu este inacceptabilă, neconformă
sau neadecvată.
Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă
aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care
nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a
fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această
valoare nu poate fi suplimentată.
Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în
documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înţelegeri
anticoncurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca
fiind neobişnuit de scăzută.
Oferta este considerată neadecvată dacă este lipsită de relevanţă faţă de obiectul
contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanţiale,
necesităţile şi cerinţele autorităţii contractante indicate în documentele achiziţiei.
Solicitarea de participare este considerată neadecvată în situaţia în care candidatul
nu îndeplinește criteriile privind eligibilitatea sau nu îndeplineşte criteriile de
calificare stabilite de autoritatea contractantă1.
În Norma metodologică de aplicare a legii, toate aceste aspecte sunt detaliate, astfel:
Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:
a) prin răspunsul transmis nu clarifică eventualele neconcordanţe sau nu a depus
dovada constituirii garanţiei de participare la data-limită de depunere a ofertelor;
b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte una sau mai multe dintre
criteriile de calificare stabilite în documentaţia de atribuire sau nu a completat DUAE
în conformitate cu criteriile stabilite de autoritatea contractantă;
c) constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini, alternativa care nu
poate fi luată în considerare deoarece în anunţul de participare nu este precizată în
mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative, iar respectiva ofertă
alternativă, nu respecta cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini;
d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile speci-
fice de muncă şi de protecţie a muncii, atunci când aceasta cerinţa este formulată în
condiţiile legii;
e) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată
comunicată prin anunţul de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de
fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;
f) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată
comunicată prin anunţul de participare şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de
fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv,
se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la modificarea substanţială
în sensul legii;
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 6-a.
g) în urma verificărilor se constată că oferta are un preţ/cost neobişnuit de scăzut
pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura
îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de
sarcini;
h) oferta este depusă cu nerespectarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. d) şi e) din
Legea nr. 98/2016 1 , raportat la data-limită stabilită pentru depunerea cererilor de
participare/ofertelor şi/sau oricând pe parcursul evaluării acestora;
i) ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei şi a garanţiei
de participare;
j) oferta şi documentele care o însoţesc nu sunt semnate cu semnătură electronică
extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certifi-
care acreditat;
k) în cazul în care unei oferte îi lipseşte una din cele două componente: propu-
nerea financiară, propunerea tehnică.
Oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:
a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini;
b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit
autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident
dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a fost informat cu privire
la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective.
c) conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei
concurenţe şi care nu pot fi justificate;
d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce
ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de
la legislaţia incidentă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice;
e) în cadrul unei proceduri de atribuire pentru care s-a prevăzut defalcarea pe
loturi, oferta este prezentată fără a se realiza distincţia pe loturile ofertate, din acest
motiv devenind imposibilă aplicarea criteriului de atribuire pentru fiecare lot în parte.
Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi
evaluării reprezintă oferte admisibile.
1
Art. 60. (1) Reprezintă situații potențial generatoare de conflict de interese orice situații
care ar putea duce la apariția unui conflict de interese în sensul art. 59, cum ar fi urmă-
toarele, reglementate cu titlu exemplificativ:
(…) d) situația în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontrac-
tantul propus/terțul susținător are drept membri în cadrul consiliului de administrație/orga-
nului de conducere sau de supervizare și/sau are acționari ori asociați semnificativi persoane
care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații
comerciale cu persoane cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al
furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire;
e) situația în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane
desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la
gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații comerciale cu persoane cu funcții de decizie
în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în
procedura de atribuire.
Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele

admisibile.
După finalizarea verificărilor, comisia de evaluare introduce în SEAP, utilizând
facilităţile tehnice accesibile prin acest sistem informatic, numele candidaţilor/ofer-
tanţilor ale căror candidaturi/oferte sunt admisibile, precum şi ale candidaţilor respinşi
sau ale ofertanţilor ale căror oferte au fost declarate inacceptabile sau neconforme.
6. În cazul în care criteriul utilizat este „preţul cel mai scăzut”, clasamentul
ofertelor se stabileşte prin ordonarea crescătoare a preţurilor respective, oferta
câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu preţul cel mai scăzut.
În cazul în care două sau mai multe oferte sunt situate pe primul loc, autoritatea
contractantă solicită ofertanţilor o nouă propunere financiară, iar contractul va fi
atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut.
În situaţia încheierii unui acord-cadru cu mai mulţi operatori economici, fără
reluarea competiţiei, atunci când două sau mai multe oferte au o valoare totală egală
a propunerii financiare şi sunt clasate pe acelaşi loc, în vederea departajării,
autoritatea contractantă solicită noi propuneri financiare acestora, fără ca acest lucru
să afecteze poziţiile superioare în clasament.
În situaţia încheierii unui acord-cadru cu mai mulţi operatori economici, cu
reluarea competiţiei, atunci când două sau mai multe oferte au aceeaşi valoare totală
a propunerii financiare şi sunt clasate pe acelaşi loc, autoritatea contractantă
menţionează în fişa de date dacă solicită noi propuneri financiare acestora sau dacă
va încheia acordul-cadru cu toţi operatorii economici clasaţi pe locurile aferente
numărului maxim stabilit în fişa de date şi în anunţul de participare.
În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru se
face pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preţ” sau „cel mai bun raport
calitate-cost”, evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă
în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în
documentaţia de atribuire. În acest caz, se stabileşte clasamentul ofertelor prin
ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câştigătoare fiind cea de pe
primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.
În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru se
face pe baza criteriului „costul cel mai scăzut”, evaluarea ofertelor se realizează prin
acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării
algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire. În acest caz, se stabileşte
clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta
câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.
Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea preţurilor
prevăzute în propunerile financiare ale ofertanţilor se realizează la valoarea fără TVA.
Secțiunea a 17-a. Finalizarea procedurii de atribuire
Procedura de atribuire se finalizează prin:

a) încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; sau
b) anularea procedurii de atribuire.
§1. Încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru
Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică/
acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare.
În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul de achiziţie
publică/acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare,
ca urmare a faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în
imposibilitatea fortuită de a executa contractul/acordul-cadru, aceasta are obligaţia să
declare câştigătoare oferta clasată pe locul doi, în condiţiile în care aceasta există şi
este admisibilă.
La încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, următoarele
documente devin parte integrantă a contactului de achiziţie publică/acordului-cadru,
sub formă de anexe:
a) caiet de sarcini, inclusiv clarificările şi/sau măsurile de remediere aduse până la
depunerea ofertelor ce privesc aspectele tehnice şi financiare;
b) oferta, respectiv propunerea tehnică şi propunerea financiară, inclusiv clarifică-
rile din perioada de evaluare;
c) garanţia de bună execuţie, dacă este cazul;
d) angajamentul ferm de susţinere din partea unui terţ, dacă este cazul;
e) contractele cu subcontractanţii, în măsura în care în contractul de achiziţie
publică/acordul-cadru este reglementat un mecanism de efectuare a plăţilor directe
către subcontractanţi.
f) acordul de asociere, dacă este cazul.
În cazul în care, pe parcursul executării contractului de achiziţie publică/acor-
dului-cadru, se constată că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare
sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile
caietului de sarcini.
Refuzul ofertantului declarat câştigător de a semna contractul de achiziţie publică/
acordul-cadru este asimilabil situaţiei încălcării grave a unei obligații principale și are
ca efect excluderea din cadrul procedurii de atribuire a acelui operator economic.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a amâna încheierea contractului cu
scopul de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii.
§2. Anularea procedurii de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a
contractului de achiziţie-publică/acordului-cadru în următoarele cazuri:
a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost
depusă nicio ofertă admisibilă;
b) dacă au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi comparate din cauza
modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori financiare;
c) dacă încălcările prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă
este imposibilă încheierea contractului; prin „încălcări ale prevederilor legale” se
înţelege situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire se constată erori sau
omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri
corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor achiziţiilor publice;
d) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestațiilor sau instanţa de judecată

dispune modificarea/eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori
din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, astfel încât nu mai
poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziţiei, iar autoritatea contractantă se
află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze
principiile achiziţiilor publice reglementate de lege;
e) dacă contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită
câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă
majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul şi nu există o ofertă
clasată pe locul doi admisibilă.
Autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire a contrac-
tului de achiziţie publică/acordului-cadru în cazul în care numărul de candidaţi care
îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie este mai mic decât numărul minim
indicat în anunţul de participare (în situația licitației restrânse, a negocierii compe-
titive, a dialogului competitiv și a parteneriatului pentru inovare).
Autoritatea contractantă are obligaţia de a face publică decizia de anulare a
procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, însoţită de
justificarea anulării procedurii de atribuire, prin intermediul Sistemului Electronic de
Achiziţii Publice, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei de anulare.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a amâna încheierea contractului cu
scopul de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii.
Autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a
întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea circumstanţe
artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată
o încălcare a principiului asumării răspunderii.
Secțiunea a 18-a. Informarea candidaţilor/ofertanţilor
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite ofertantului declarat câşti-

gător o comunicare privind acceptarea ofertei sale, prin care îşi manifestă acordul de
a încheia contractul de achiziţie publică/acordul-cadru.
Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la
deciziile luate în ceea ce priveşte rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii, respectiv
atribuirea/încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau admiterea
într-un sistem dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza
oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu
implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua procedura de atribuire, cât
mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la emiterea deciziilor respective.
În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii, autoritatea contractantă are
obligaţia de a cuprinde:
a) fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de
respingere a solicitării sale de participare;
b) fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de
respingere a ofertei sale;
c) fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată
câştigătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate
câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie
contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertantului/ofertanţilor cu care
urmează să se încheie un acord-cadru;
d) fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, informaţii referitoare la
desfăşurarea şi progresul negocierilor şi al dialogului cu ofertanţii.
Oferta admisibilă este oferta care nu este inacceptabilă, neconformă sau neadecvată.
Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă
aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care
nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a
fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această
valoare nu poate fi suplimentată.
Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în
documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înţelegeri anti-
concurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind
neobişnuit de scăzută.
Oferta este considerată neadecvată dacă este lipsită de relevanţă faţă de obiectul
contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanţiale, necesi-
tăţile şi cerinţele autorităţii contractante indicate în documentele achiziţiei.
Solicitarea de participare este considerată neadecvată în situaţia în care candidatul
se află în una dintre situaţiile de excludere prevăzute de lege sau nu îndeplineşte
criteriile de calificare stabilite de autoritatea contractantă.
Autoritatea contractantă are dreptul de a nu comunica anumite informaţii privind
atribuirea contractului de achiziţie publică, încheierea acordului-cadru sau admiterea
într-un sistem dinamic de achiziţii, în situaţia în care dezvăluirea acestora:
a) ar împiedica aplicarea unor dispoziţii legale sau ar fi contrară interesului public;
b) ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator economic,
publice.
Secțiunea a 19-a. Raportul procedurii de atribuire

și dosarul achiziţiei
§1. Raportul procedurii de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi raportul procedurii de
atribuire pentru fiecare contract de achiziţie publică atribuit sau acord-cadru încheiat,
precum şi pentru fiecare sistem dinamic de achiziţii lansat.
Autoritatea contractantă întocmeşte raportul procedurii într-un termen care să nu
depăşească:
a) 60 de zile lucrătoare pentru procedurile: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă,
parteneriatul pentru inovare, concursul de soluţii și procedura de atribuire aplicabilă
în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice;
b) 20 de zile lucrătoare pentru procedurile: negocierea fără publicare prealabilă și

procedura simplificată;
c) 100 de zile lucrătoare pentru procedurile: negocierea competitivă și dialogul
competitiv.
Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate şi cu aprobarea conducătorului auto-
rităţii contractante, această perioadă se poate prelungi o singură dată fără a depăşi
perioada de valabilitate a ofertei, aducându-se la cunoştinţa operatorilor economici
implicaţi în procedură în termen de maximum două zile lucrătoare de la aprobarea de
către conducătorul autorităţii contractante a deciziei de prelungire.
În cazul în care, drept urmare a unei soluţii emise de Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor/instanţa de judecată se dispune reevaluarea ofertelor,
autoritatea contractantă reface raportul procedurii de atribuire într-un termen care nu
poate depăşi 20 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.
Raportul procedurii de atribuire trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
documente/informaţii:
a) denumirea şi adresa autorităţii contractante, obiectul şi valoarea contractului de
achiziţie-publică/acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii;
b) dacă este cazul, rezultatele procesului de calificare şi/sau selecţie a candida-
ţilor/ofertanţilor şi/sau reducerea numărului acestora pe parcursul procedurii de atri-
buire, respectiv denumirea candidaţilor/ofertanţilor calificaţi şi/sau selectaţi şi moti-
vele care au stat la baza acestor decizii și denumirea candidaţilor/ofertanţilor respinşi
şi motivele respingerii;
c) motivele respingerii unei oferte care are un preţ neobişnuit de scăzut;
d) denumirea ofertantului declarat câştigător şi motivele pentru care oferta acestuia
a fost desemnată câştigătoare;
e) în măsura în care sunt cunoscute, partea/părţile din contractul de achiziţie
publică/acordul-cadru pe care ofertantul declarat câştigător intenţionează să o/le
subcontracteze unor terţi şi denumirea subcontractanţilor;
f) justificarea motivelor privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul aplicării
procedurilor de negociere competitivă, dialog competitiv sau negociere fără publi-
carea prealabilă a unui anunţ de participare;
g) justificarea motivelor pentru care autoritatea contractantă a decis anularea
procedurii de atribuire;
h) atunci când este cazul, motivele pentru care au fost folosite alte mijloace de
comunicare decât cele electronice pentru depunerea ofertelor;
i) atunci când este cazul, conflictele de interese identificate şi măsurile luate în
acest sens.
Autoritatea contractantă nu este obligată să redacteze raportul procedurii în
legătură cu contractele subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru, în
situaţia în care acordul-cadru este încheiat cu un singur operator economic sau cu mai
mulți operatori economici, fără reluarea competiției.
Raportul procedurii de atribuire sau orice elemente importante din cuprinsul
acestuia vor fi comunicate Comisiei Europene sau autorităţilor şi instituţiilor publice
competente, la solicitarea acestora.
§2. Dosarul achiziţiei
Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi dosarul achiziţiei publice
pentru fiecare contract de achiziţie publică/acord-cadru încheiat, respectiv pentru
fiecare sistem dinamic de achiziţii lansat.
Dosarul achiziţiei publice se păstrează de către autoritatea contractantă atât timp
cât contractul de achiziţie publică/acordul-cadru produce efecte juridice, dar nu mai
puţin de 5 ani de la data încetării contractului respectiv.
În cazul anulării procedurii de atribuire, dosarul se păstrează cel puţin 5 ani de la
data anulării respectivei proceduri.
Ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziţiei publice are caracter
de document public.
Accesul persoanelor la dosarul achiziţiei publice se realizează cu respectarea
termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la
informaţiile de interes public 1 şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care
aceste informaţii sunt confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprie-
tate intelectuală.
Prin excepţie, după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea
contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o
zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/can-
didat la raportul procedurii de atribuire, precum şi la informaţiile din cadrul docu-
mentelor de calificare, precum și la informațiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau
financiare care nu au fost declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate
sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.
Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de
autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se
limita la următoarele:
a) strategia de contractare;
b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este cazul;
c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
d) erata, dacă este cazul;
e) documentaţia de atribuire;
f) documentaţia de concurs, dacă este cazul;
g) decizia/dispoziţia/ordinul de numire a comisiei de evaluare şi, după caz, a
experţilor cooptaţi;
h) declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate;
i) procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor, dacă este cazul;
j) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
k) DUAE şi documentele de calificare, atunci când acestea au fost solicitate;
l) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite de autoritatea
contractantă;
m) raportul intermediar privind selecţia candidaţilor, dacă este cazul;
n) procesele-verbale de evaluare, negociere, dialog, după caz;
1
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
o) raportul procedurii de atribuire, precum şi anexele la acesta;

p) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
q) contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, semnate, şi, după caz, actele adi-
ţionale;
r) dacă este cazul, contractele atribuite în temeiul unui acord-cadru;
s) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
ş) dacă este cazul, contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, însoţite
de deciziile motivate pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
t) hotărâri ale instanţelor de judecată referitoare la procedura de atribuire;
ţ) documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea
obligaţiilor contractuale de către contractant;
u) dacă este cazul, decizia de anulare a procedurii de atribuire.
În cazul în care autoritatea contractantă aplică procedurile de atribuire prevăzute
de lege prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, utilizează un sistem
dinamic sau o licitaţie electronică, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura
arhivarea documentelor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind
arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.
Capitolul VIII
Executarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru
Secțiunea 1. Subcontractarea
1. În cazul subcontractării, o parte/părți din contractul de achiziție publică vor fi

îndeplinite de operatorii economici subcontractanți. În acest caz, autoritatea contractantă
are obligaţia de a stabili clauze contractuale obligatorii privind cesiunea de creanţă legată
de partea/părţile din contract care sunt îndeplinite de către subcontractanţi.
2. În vederea determinării valorii creanţei, ofertantul are obligaţia de a cuprinde

în oferta sa denumirea subcontractanţilor şi datele de contact ale acestora,
partea/părţile din contract care urmează a fi îndeplinite de către aceştia, valoarea la
care se ridică partea/părţile respective, precum şi acordul subcontractanţilor cu
privire la aceste aspecte.
3. Autoritatea contractantă are obligaţia să efectueze plăţi corespunzătoare

părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi în ofertă,
dacă aceştia solicită, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului
potrivit contractului dintre contractant şi subcontractant în conformitate cu dispo-
ziţiile legale aplicabile, atunci când natura contractului permite acest lucru şi dacă
subcontractanţii propuşi, şi-au exprimat opţiunea în acest sens. În acest mod, vor fi
evidențiate atât partea/părțile din contract îndeplinite de către subcontractanți, cât și
plata/plățile aferente acestora. De menționat că, în orice situație, autoritatea contrac-
tantă nu va efectua plata direct către subcontractant, ci către operatorul economic cu
care s-a încheiat contractul de achiziție publică.
Faptul că plățile se vor efectua corespunzător părţii/părţilor din contract îndepli-
nite de către subcontractanţii propuşi în ofertă nu diminuează răspunderea contrac-
tantului în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziţie
publică/acord-cadru. Altfel spus, contractantul va fi răspunzător pentru modul de
executare a contractului de achiziție chiar dacă o parte/părți ale acestuia au fost
cesionate către subcontractanți.
4. Până cel mai târziu la momentul începerii executării contractului, autoritatea

contractantă solicită contractantului informații despre subcontractanți, respectiv
numele, datele de contact şi reprezentanţii legali ai subcontractanţilor săi implicaţi în
executarea contractului de achiziţie publică, în măsura în care aceste informaţii sunt
cunoscute la momentul respectiv. În legătură cu aceste informații, contractantul are
obligaţia de a notifica autorităţii contractante orice modificări pe durata contractului
de achiziţie publică.
5. Înlocuirea/implicarea subcontractanţilor de către contractant în perioada de

implementare a contractului poate interveni în următoarele situaţii:
a) înlocuirea subcontractanţilor nominalizaţi în ofertă şi ale căror activităţi au fost
indicate în ofertă ca fiind realizate de subcontractanţi1;
b) declararea unor noi subcontractanţi ulterior semnării contractului de achiziţie
publică în condiţiile în care lucrările/serviciile ce urmează a fi subcontractate au fost
prevăzute în ofertă fără a se indica iniţial opţiunea subcontractării acestora2;
c) renunţarea/retragerea subcontractanţilor din contractul de achiziţie publică3.
În cazul înlocuirii/implicării de subcontractanţi de către contractant în perioada de
implementare a contractului, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita pre-
zentarea contractelor încheiate între contractant şi subcontractanţii declaraţi
ulterior, care să conţină obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:
a) activităţile ce urmează a fi subcontractate;
b) numele, datele de contact, reprezentanţii legali ai noilor subcontractanţi;
c) valoarea aferentă prestaţiilor noilor subcontractanţi.
Noii subcontractanţi au obligaţia de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere
prin care îşi asumă respectarea prevederilor caietului de sarcini şi a propunerii tehnice
depuse de către contractant la ofertă, aferentă activităţii supuse subcontractării.
Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanţi, pe durata executării

contractului de achiziţie publică, cu condiţia ca nominalizarea acestora să nu
reprezinte o modificare substanţială a contractului de achiziţie publică, în sensul
1
Această situație nu reprezintă modificare substanţială, aşa cum este aceasta definită la
art. 221 din Legea nr. 98/2016. În această situație valoarea aferentă activităţilor subcontractate
va fi cel mult egală cu valoarea declarată în cadrul ofertei ca fiind subcontractată, la care se
poate adăuga numai ajustarea preţurilor existente în contract, iar obiectul noului contract de
subcontractare nu trebuie să modifice obiectul contractului de subcontractare anterior.
2
În această situație contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanţi pe durata
executării contractului, cu condiţia ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare
substanţială a contractului de achiziţie publică în condiţiile art. 221 din Legea nr. 98/2016.
Această situație nu reprezintă o modificare substanţială, dacă se îndeplinesc următoarele
condiţii cumulative:
a) introducerea unui nou subcontractant nu are impact asupra îndeplinirii criteriilor de
calificare/selecţie sau în privinţa aplicării criteriului de atribuire raportat la momentul evaluării
ofertelor;
b) introducerea unui nou subcontractant nu modifică preţul contractului dintre autoritatea
contractantă şi contractant;
c) introducerea unui nou subcontractant este strict necesară pentru îndeplinirea contrac-
tului de achiziţie publică;
d) prin introducerea unui nou subcontractant nu este schimbat caracterul general al obiec-
tului contractului de achiziţie publică, fapt ce presupune că scopul contractului, precum şi
indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân nemodificaţi.
3
În această situație, în cazul în care un contract de subcontractare este denunţat unila-
teral/reziliat de către una din părţi, contractantul are obligaţia de a prelua partea/părţile din
contract aferente activităţii subcontractate sau de a înlocui acest subcontractant cu un nou
subcontractant.
Executarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru 173
legii1. În această situaţie, contractantul va transmite autorităţii contractante informa-
ţiile privind noii subcontractanți şi va obţine acordul autorităţii contractante în ceea
ce privește implicarea acestora în executarea contractului.
Atunci când înlocuirea sau introducerea unor noi subcontractanţi are loc după
atribuirea contractului, aceştia transmit certificatele şi alte documente necesare
pentru verificarea inexistenţei unor situaţii de excludere şi a resurselor/capabilităţilor
corespunzătoare părţii lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit.
În scopul unei informări complete, autoritatea contractantă are dreptul de a
extinde aplicarea obligaţiei de informare și cu privire la:
a) furnizorii implicaţi în contracte de achiziţii publice de lucrări sau de servicii;
b) subcontractanţii subcontractanţilor contractantului sau subcontractanţii aflaţi pe
niveluri subsecvente ale lanţului de subcontractare.
Secțiunea a 2-a. Modificarea contractului de achiziţie

publică/acordului-cadru
Contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru pot fi modificate, fără organi-

zarea unei noi proceduri de atribuire, în următoarele situaţii:
a) atunci când modificările, indiferent de valoarea acestora, au fost prevăzute în
documentele achiziţiei iniţiale sub forma unor clauze de revizuire clare, precise şi fără
echivoc, care pot include clauze de revizuire a preţului; clauzele de revizuire precizează
obiectul, limitele și natura eventualelor modificări sau opţiuni, precum şi condiţiile în
care se poate recurge la acestea, şi nu pot stabili modificări sau opţiuni care ar afecta
caracterul general al contractului de achiziţie publică sau al acordului-cadru.
b) pentru lucrările, serviciile sau produsele adiţionale din partea contractantului
iniţial, în limita a maximum 50% din valoarea contractului iniţial, care au devenit nece-
sare şi nu au fost incluse în procedura de achiziţie iniţială, iar schimbarea contractantului:
(i) este imposibilă din motive economice sau tehnice, precum cerinţe privind
interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau instala-
ţiile existente achiziţionate în cadrul procedurii de achiziţii iniţiale; şi
(ii) ar cauza autorităţii contractante o creştere semnificativă a costurilor.
Schimbarea contractantului este imposibilă atunci când sunt îndeplinite în mod
- schimbarea contractantului nu poate fi realizată din motive economice sau
tehnice, precum cerinţe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echi-
pamentele, serviciile sau instalaţiile existente achiziţionate în cadrul procedurii de
achiziţie iniţiale;
- schimbarea contractantului ar cauza autorităţii contractante dificultăţi semnifi-
cative sau creşterea semnificativă a costurilor.
1
Art. 221-222 din Legea nr. 98/2016.
c) atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

(i) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o autoritate
contractantă care acţionează cu diligenţă nu ar fi putut să le prevadă;
(ii) modificarea nu afectează caracterul general al contractului;
(iii) creşterea preţului nu depăşeşte 50% din valoarea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru iniţial.
În cazul în care se efectuează majorarea preţului contractului prin mai multe
modificări succesive, valoarea cumulată a modificărilor contractului nu va depăşi cu
mai mult de 50% valoarea contractului iniţial. Autoritatea contractantă nu are dreptul
de a efectua modificări succesive ale contractului de achiziţie publică/acordului-
cadru în scopul eludării aplicării procedurilor de atribuire prevăzute de lege.
Autorităţile contractante care modifică un contract de achiziţie publică/ acord-cadru
au obligaţia de a publica un anunţ în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
şi la nivel naţional, cu respectarea formularului-standard stabilit de Comisia Europeană
în temeiul dispoziţiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 26 februarie 2014.
d) atunci când contractantul cu care autoritatea contractantă a încheiat iniţial
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru este înlocuit de un nou contractant, într-
una dintre următoarele situaţii:
- ca urmare a unei clauze de revizuire sau a unei opţiuni stabilite de autoritatea
contractantă;
- drepturile şi obligaţiile contractantului iniţial rezultate din contractul de achiziţie
publică sunt preluate, ca urmare a unei succesiuni universale sau cu titlu universal în
cadrul unui proces de reorganizare, inclusiv prin fuziune, divizare, achiziţie sau insol-
venţă, de către un alt operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi
selecţie stabilite iniţial, cu condiţia ca această modificare să nu presupună alte modi-
ficări substanţiale ale contractului de achiziţie publică şi să nu se realizeze cu scopul de
a eluda aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege;
- în cazul în care autoritatea contractantă îşi asumă obligaţiile contractantului prin-
cipal faţă de subcontractanţii acestuia, respectiv aceştia faţă de autoritatea contractantă;
e) atunci când modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanţiale.
O modificare a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru pe perioada de
valabilitate este considerată modificare substanţială atunci când, prin această modi-
ficare, contractul/acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanţial
de cele ale documentului semnat iniţial și este îndeplinită cel puţin una dintre urmă-
toarele condiţii:
- modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atri-
buire iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau accep-
tarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la
procedura de atribuire;
- modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de achiziţie publică/acor-
dului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul
de achiziţie publică/acordul-cadru iniţial;
- modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru;
- un nou contractant înlocuieşte contractantul iniţial.
Modificarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru nu poate aduce
atingere naturii generale a contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru.
În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, valoarea modificărilor
se va determina pe baza valorii nete cumulate a modificărilor succesive.
f) atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
- valoarea modificării este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
- valoarea modificării este mai mică decât 10% din preţul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de servicii
sau de produse, sau mai mică decât 15% din preţul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări.
Orice modificare a unui contract de achiziţie publică ori acord-cadru în cursul
perioadei sale de valabilitate altfel decât în cazurile şi condiţiile prevăzute la lit. a)-f)
se realizează prin organizarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu
dispoziţiile legii. În caz contrar, autoritatea contractantă are dreptul de a denunţa
unilateral contractul de achiziţie publică iniţial. Dreptul de denunţare unilaterală al
autorității contractante va fi prevăzut în condiţiile contractuale cuprinse în documen-
taţia de atribuire.
Înlocuirea personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contrac-
tului se realizează numai cu acceptul autorităţii contractante, şi nu reprezintă o modi-
ficare substanţială, aşa cum este aceasta definită în art. 221 din Legea nr. 98/2016,
decât în următoarele situaţii:
a) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu
îndeplineşte cel puţin criteriile de calificare/selecţie prevăzute în cadrul documen-
taţiei de atribuire;
b) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu
obţine cel puţin acelaşi punctaj ca personalul propus la momentul aplicării factorilor
de evaluare.
În aceste situații, contractantul are obligaţia de a transmite pentru noul personal
documentele solicitate prin documentaţia de atribuire, fie în vederea demonstrării
îndeplinirii criteriilor de calificare/selecţie stabilite, fie în vederea calculării puncta-
jului aferent factorilor de evaluare.
Secțiunea a 3-a. Prelungirea duratei contractelor de furnizare

sau de servicii cu caracter de regularitate
Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi durata contractelor de furnizare

sau de servicii cu caracter de regularitate, încheiate în anul precedent şi a căror
durată normală de îndeplinire expiră la data de 31 decembrie, dacă se îndeplinesc, în
mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) în documentaţia de atribuire, elaborată cu ocazia atribuirii contractului iniţial,
s-au prevăzut posibilitatea de suplimentare a cantităţilor de produse şi servicii deja
achiziţionate, precum şi nivelul maxim până la care va fi posibilă o astfel de
suplimentare;
b) în documentaţia de atribuire, precum şi în contract este prevăzută în mod

explicit o clauză prin care dreptul autorităţii contractante de a opta pentru suplimen-
tarea cantităţilor de produse sau de servicii este condiţionat de existenţa resurselor
financiare alocate cu această destinaţie;
c) valoarea estimată a contractului iniţial s-a determinat prin luarea în considerare
a variantei în care autoritatea contractantă optează pentru suplimentarea la nivelul
maxim prevăzut a cantităţilor de produse sau servicii;
d) prelungirea contractului iniţial nu poate depăşi o durată de 4 luni de la data
expirării duratei iniţiale de îndeplinire a acestuia.
Secțiunea a 4-a. Finalizarea contractului de achiziţie publică
Autoritatea contractantă are obligaţia de a emite documente constatatoare care

conţin informaţii referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obliga-
ţiilor contractuale de către contractant/contractant asociat şi, dacă este cazul, la
eventualele prejudicii, după cum urmează:
a) pentru contractele de furnizare atribuite printr-o procedură de atribuire: în
termen de 14 zile de la data finalizării livrării produselor care fac obiectul respecti-
vului contract/contract subsecvent şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la data
expirării perioadei de garanţie tehnică a produselor în cauză;
b) pentru contractele de servicii atribuite printr-o procedură de atribuire, altele
decât contractele de servicii de proiectare: în termen de 14 zile de la data finalizării
prestării serviciilor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent;
c) pentru contractele de servicii de proiectare atribuite printr-o procedură de atri-
buire: în termen de 14 zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul
respectivului contract/contract subsecvent şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la
data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor proiectate;
d) pentru contractele de servicii de supervizare a lucrărilor/dirigenţie de şantier, în
termen de 14 zile de la data emiterii raportului final de supervizare/expirarea duratei
de garanţie acordată lucrării în cauză;
e) pentru contractele de lucrări atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen
de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor
şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie
finală a lucrărilor, întocmit la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor în cauză.
Autoritatea contractantă poate emite document constatator unui subcontractant la
solicitarea acestuia şi numai în cazul prezentării contractului de subcontractare şi a
recepţiilor aferente.
Autoritatea contractantă are următoarele obligaţii:
- să elibereze un exemplar al documentului constatator al finalizării contractantului;
- să păstreze un exemplar la dosarul achiziţiei publice.
Documentul constatator al finalizării contractului poate fi contestat la instanța de
contencios administrativ, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Secțiunea a 5-a. Cazuri specifice de încetare

a contractului de achiziţie publică
Fără a aduce atingere dispoziţiilor dreptului comun privind încetarea contractelor

sau dreptului autorităţii contractante de a solicita constatarea nulităţii absolute a con-
tractului de achiziţie publică, în conformitate cu dispoziţiile dreptului comun, autori-
tatea contractantă are dreptul de a denunţa unilateral un contract de achiziţie
publică în perioada de valabilitate a acestuia în una dintre următoarele situaţii:
a) contractantul se afla, la momentul atribuirii contractului, în una dintre situaţiile
care ar fi determinat excluderea sa din procedura de atribuire potrivit art. 164-167 din
Legea nr. 98/20161;
b) contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit contractantului respectiv, având în
vedere o încălcare gravă a obligaţiilor care rezultă din legislaţia europeană relevantă
şi care a fost constatată printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Autoritatea contractantă introduce dreptul de denunţare unilaterală în condiţiile
contractuale cuprinse în documentaţia de atribuire.
1
Pentru o analiză a motivelor de excludere a se infra vedea Titlul II, Capitolul VII,
Secțiunea a 6-a, §1.
TITLUL III
Achizițiile sectoriale. Particularități
Capitolul I
Entități contractante
Au calitatea de entitate contractantă în materia achizițiilor sectoriale orice entitate

care desfăşoară una dintre activităţile relevante prevăzute la art. 5-11 din Legea
nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale1 şi care se încadrează într-una dintre urmă-
toarele categorii:
a) autorităţi contractante:
(i) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din
componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au
stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice sectoriale;
(ii) organismele de drept public;
(iii) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevă-
zute la pct. (i) sau (ii);
b) întreprinderile publice adică acele persoane juridice ce desfăşoară activităţi
economice şi asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi
de proprietate, a participaţiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în actul
de înfiinţare a întreprinderii respective, influenţa dominantă a unei autorităţi contrac-
tante în sensul lit. a) pct. (i); prezumţia de exercitare a influenţei dominante se aplică
în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi
contractante în sensul lit. a) pct. (i) se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre
următoarele cazuri:
(i) deţin majoritatea capitalului subscris;
(ii) deţin controlul majorităţii voturilor asociate acţiunilor emise de întreprindere;
(iii) pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de con-
ducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;
c) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) şi b) care funcţio-
nează în baza unor drepturi exclusive sau speciale2, astfel cum sunt definite la art. 3
alin. (1) lit. s), acordate de o autoritate competentă.
Prin excepţie, nu constituie drepturi exclusive sau speciale, drepturile acordate
prin proceduri în care s-a asigurat o publicitate adecvată şi în care acordarea
drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective, cum ar fi:
1
Gaze şi energie termică, energie electrică, apă, servicii de transport, porturi și aeropor-
turi, servicii poștale, extracţia de petrol şi gaze naturale, prospectarea şi extracţia de cărbune
sau alţi combustibili solizi.
2
Art. 3 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 99/2016 definește „drepturile exclusive sau speciale”
ca fiind acele „drepturi acordate de o autoritate competentă prin orice act legislativ sau act
administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau
mai multe entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o
astfel de activitate”.
182 Achiziţiile sectoriale. Particularități
- proceduri de atribuire cu publicarea unui anunţ de participare/anunţ de conce-

sionare, prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legea
nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii sau O.U.G.
apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012;
- proceduri prin care se asigură un nivel adecvat de transparenţă prealabilă pentru
acordarea de autorizaţii pe baza unor criterii obiective, prevăzute de Legea energiei
electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, O.U.G. nr. 13/2013 privind serviciile
poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, Legea petro-
lului nr. 238/2004, sau Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European
şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport fero-
viar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 şi
nr. 1107/70 ale Consiliului;
- orice alte proceduri organizate pe baza unor criterii obiective prin care se asigură
un nivel adecvat de transparenţă prealabilă şi pentru care s-a asigurat publicitatea
corespunzătoare.
Capitolul II
Activități relevante
Legea nr. 99/2016 se aplică în cazul următoarelor activități relevante:
1. Gaze şi energie termică

Sunt considerate activităţi relevante în domeniul gazelor şi energiei termice:
a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de
servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de gaze sau
energie termică;
b) livrarea gazelor sau energiei termice prin reţele de natura celor prevăzute la lit. a).
Livrarea gazelor sau energiei termice prin reţele fixe destinate furnizării de
servicii publice de către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă,
nu se consideră a fi o activitate relevantă, dacă sunt îndeplinite cumulativ condi-
ţiile următoare:
a) producerea de gaze sau de energie termică de către entitatea contractantă res-
pectivă este consecinţa inevitabilă a desfăşurării unei alte activităţi decât cele consi-
derate de prezenta lege ca fiind relevante;
b) livrarea gazelor şi energiei termice prin reţele publice este destinată doar
exploatării economice a unei astfel de producţii şi reprezintă maximum 20% din cifra
de afaceri a entităţii contractante, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul
în curs.
2. Energie electrică
Sunt considerate activităţi relevante în domeniul energiei electrice:
a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii
publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de energie electrică;
b) livrarea energiei electrice prin reţele de natura celor prevăzute la lit. a).
Livrarea energiei electrice prin reţele destinate furnizării de servicii publice de
către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, nu se consideră a fi
o activitate relevantă, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile următoare:
a) producerea de energie electrică de către entitatea contractantă respectivă are
drept scop desfăşurarea unei alte activităţi decât cele considerate de prezenta lege ca
fiind relevante;
b) livrarea energiei electrice prin reţele publice depinde doar de consumul propriu
al entităţii contractante respective şi nu a depăşit 30% din producţia totală de energie
a entităţii contractante respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul
în curs.
3. Apă
Sunt considerate activităţi relevante în domeniul apei:
a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de
servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de apă potabilă;
b) furnizarea de apă potabilă unor reţele de natura celor prevăzute la lit. a).
Legea nr. 99/2016 se aplică şi contractelor sectoriale, acordurilor-cadru sau con-
cursurilor de soluţii atribuite sau organizate de entităţi contractante care desfăşoară o
activitate relevantă în domeniul apei şi care au legătură cu următoarele:
a) proiecte de inginerie hidraulică, irigaţii sau drenare, dacă volumul de apă utilizat
pentru furnizarea de apă potabilă reprezintă mai mult de 20% din volumul total de apă
pus la dispoziţie prin astfel de proiecte sau instalaţii de irigare sau drenare;
b) evacuarea sau tratarea apelor uzate.
Furnizarea apei potabile către reţele destinate furnizării de servicii publice de
către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, nu se consideră a fi
o activitate relevantă, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile următoare:
a) producerea de apă potabilă de către entitatea contractantă respectivă are drept
scop desfăşurarea unei alte activităţi decât cele considerate de prezenta lege ca fiind
relevante;
b) furnizarea apei potabile către reţele publice depinde doar de consumul propriu
al entităţii contractante respective şi nu a depăşit 30% din producţia totală de apă
potabilă a entităţii contractante respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani,
inclusiv anul în curs.
4. Servicii de transport
Este considerată activitate relevantă în domeniul transporturilor punerea la dis-
poziţie sau exploatarea reţelelor destinate furnizării de servicii publice în domeniul
transportului pe calea ferată, cu sisteme automate, cu metroul, tramvaiul, troleibuzul,
autobuzul sau pe cablu.
Se consideră că există o reţea pentru prestarea serviciilor de transport, în cazul în
care condiţiile de operare, care pot viza rutele ce urmează a fi deservite, capacitatea
de transport care urmează să fie asigurată sau frecvenţa serviciului, sunt prestabilite
de o autoritate competentă.
5. Porturi şi aeroporturi
Se consideră activităţi relevante în domeniul porturi şi aeroporturi acele activităţi
care presupun exploatarea unui areal geografic în scopul punerii la dispoziţia trans-
portatorilor aerieni, maritimi sau fluviali, a aeroporturilor şi a porturilor maritime sau
fluviale sau a altor terminale de transport.
6. Servicii poştale
Este considerată activitate relevantă în domeniul poştei, prestarea următoarelor
servicii:
a) servicii poştale, respectiv serviciile constând în colectarea, sortarea, transportul
şi livrarea la destinatari a trimiterilor poştale – corespondenţă, cărţi, cataloage, ziare,
Activităţi relevante 185
periodice, colete poştale conţinând bunuri cu sau fără valoare comercială – indiferent
de greutate;
b) servicii de gestiune a serviciilor de curierat, respectiv serviciile care preced şi
urmează expedierii, inclusiv servicii de gestiune a corespondenţei;
c) servicii privind trimiterile poştale neincluse la lit. a), cum ar fi publicitatea
directă prin corespondenţă, care nu poartă adresă;
Prestarea serviciilor prevăzute la lit. b) şi c) intră în categoria activităţilor rele-
vante numai dacă persoana în cauză prestează şi servicii poştale [lit. a)] şi numai dacă
activitatea de servicii poştale nu este direct expusă concurenţei.
7. Extracţia de petrol şi gaze naturale. Prospectarea şi extracţia de

cărbune sau alţi combustibili solizi
Se consideră activităţi relevante acele activităţi legate de exploatarea unui areal
geografic în scopul:
a) extracţiei de petrol şi gaze naturale;
b) prospectării şi extracţiei de cărbune sau de alţi combustibili solizi.
Activităţile legate de exploatarea unui areal geografic în scopul extracţiei de
petrol şi gaze naturale includ producţia de petrol brut sau gaze naturale, precum şi
dezvoltarea infrastructurii corespunzătoare pentru producţia viitoare de petrol brut
sau gaze naturale.
Capitolul III
Alte particularități
Secțiunea 1. Praguri
Procedurile de atribuire reglementate de Legea nr. 99/2016 se aplică în cazul

atribuirii contractelor sectoriale a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau
mai mare decât următoarele praguri valorice:
a) 2.000.114 lei, pentru contractele sectoriale de produse şi de servicii, precum şi
pentru concursurile de soluţii;
b) 25.013.925 lei, pentru contractele sectoriale de lucrări;
c) 4.675.500 lei pentru contractele sectoriale de servicii care au ca obiect servicii
sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 99/2016.
Autorităţile contractante atribuie contractele sectoriale, acordurile-cadru şi organi-
zează concursurile de soluţii care privesc achiziţii sectoriale a căror valoare estimată
este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la lit. a)-c), prin aplicarea
unei proceduri simplificate, cu respectarea principiilor achizițiilor publice.
Prin excepţie, entităţile contractante, altele decât autorităţile contractante, pot
organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-cadru
şi concursurilor de soluţii care privesc achiziţii sectoriale a căror valoare estimată
este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la lit. a)-b) cu respectarea
principiilor achizițiilor publice. Entităţile contractante au dreptul de a achiziţiona
direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA,
este mai mică de 135.060 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a
achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 450.200 lei.
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în
cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei,
respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai
mică de 450.200 lei.
Secțiunea a 2-a. Achiziţii mixte
§1. Achiziţii mixte care cuprind aceeaşi activitate

În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii sectoriale pentru care se
aplică dispoziţiile Legii nr. 99/2016, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile
altor acte normative, iar diferitele părţi ale unui anumit contract mixt sunt în mod
obiectiv separabile, entitatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui
contracte distincte pentru părţile separate şi a atribui un singur contract.
Alte particularităţi 187
În cazul în care entitatea contractantă alege să atribuie contracte distincte pentru
părţile separate, regimul juridic şi actul normativ care se aplica atribuirii fiecăruia
dintre aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcţie de caracteristicile
fiecărei părţi avute în vedere.
În cazul în care entitatea contractantă alege să atribuie un singur contract,
atribuirea contractului mixt se realizează potrivit Legii nr. 99/2016 indiferent de
valoarea părţilor care, dacă ar fi cuprinse în contracte separate, ar fi supuse unui alt
act normativ şi indiferent de actul normativ care s-ar aplica părţilor respective.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente de achiziţie de
produse, lucrări sau servicii, cât şi de concesiuni, dispoziţiile Legii nr. 99/2016 se
aplică atribuirii contractului exclusiv în situaţiile în care valoarea estimată a
părţii/părţilor din contract care reprezintă achiziţie sectorială, este egală sau depăşeşte
pragurile valorice corespunzătoare prevăzute de Legea nr. 99/2016.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 99/2016, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile altor
acte normative, iar diferitele părţi ale unui anumit contract nu sunt în mod obiectiv
separabile, contractul este atribuit potrivit actului normativ aplicabil în funcţie de
obiectul său principal.
Contractele care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie sectorială,
constând în lucrări, servicii sau produse se atribuie în conformitate cu dispoziţiile
legale aplicabile pentru tipul de achiziţie care reflectă scopul principal al contractului
în cauză.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii sociale şi alte servicii
specifice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 99/2016, cât şi alte servicii, precum
şi în cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii, cât şi produse, scopul
principal se determină în funcţie de cea mai mare dintre valorile estimate ale
serviciilor sau produselor respective.
§2. Achiziţii mixte care cuprind mai multe activităţi

În cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi, entităţile contractante pot
alege să atribuie contracte distincte pentru fiecare activitate în parte sau să atribuie un
singur contract. Decizia de atribuire a unui singur contract şi atribuirea mai multor
contracte separate nu poate fi luată în scopul excluderii contractului sectorial sau a
contractelor sectoriale din domeniul de aplicare al Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale sau, după caz, al Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice sau
al Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.
În cazul în care, entităţile contractante aleg să atribuie contracte distincte, regimul
juridic şi actul normativ care se aplică atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte distincte
sunt cele determinate în funcţie de caracteristicile fiecărei activităţi avute în vedere.
În cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi, regimului juridic şi actul
normativ aplicabil se stabilesc în funcţie de activitatea principală. În cazul contrac-
telor în privinţa cărora este în mod obiectiv imposibil să se stabilească activitatea
principală, regimului juridic şi actul normativ aplicabil se stabilesc în funcţie de
următoarele criterii:
a) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate face obiectul Legii nr. 98/2016 privind
achiziţiile publice, contractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 98/2016
privind achiziţiile publice;
b) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate face obiectul Legii nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, contractul se atribuie în confor-
mitate cu Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
c) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate nu intră sub incidenţa Legii nr. 99/2016
privind achizițiile sectoriale şi nici a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice sau
a Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, con-
tractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
TITLUL IV
Achizițiile publice în domeniile apărării
și securității. Particularități
Capitolul I
Domeniul de aplicare
Secțiunea 1. Achiziții publice în domeniile apărării şi securităţii
O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în

domeniile apărării şi securităţii se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie
publică, inclusiv a contractelor sectoriale, şi a acordurilor-cadru atribuite în dome-
niile apărării şi securităţii, care au ca obiect:
a) furnizarea de produse militare, inclusiv orice fel de piese de schimb, compo-
nente şi/sau subansambluri ale acestora;
b) furnizarea de produse sensibile, inclusiv orice fel de piese de schimb, compo-
nente şi/sau subansambluri ale acestora, inclusiv privind infrastructura informatică
critică de interes naţional, având în vedere sensibilitatea informaţiilor vehiculate prin
intermediul acesteia;
c) lucrări, produse şi servicii legate în mod direct de produsele menţionate la
lit. a) şi b), pentru oricare stadiu sau pentru totalitatea stadiilor din ciclul de viaţă al
acestora;
d) lucrări şi servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări şi servicii cu
caracter sensibil, inclusiv privind infrastructura informatică critică de interes naţional,
având în vedere sensibilitatea informaţiilor vehiculate prin intermediul acesteia.
Secțiunea a 2-a. Achiziții publice în domeniul

securităţii nonmilitare
În domeniul specific al securităţii nonmilitare, O.U.G. nr. 114/2011 se aplică

achiziţiilor care au caracteristici similare cu cele ale achiziţiilor din domeniul apărării
şi care prezintă un caracter la fel de sensibil. Aceste condiţii pot fi îndeplinite în
special în domeniile în care forţele militare şi cele nonmilitare îndeplinesc aceleaşi
misiuni şi/sau în cazul în care obiectivul achiziţiilor este de a proteja securitatea
Uniunii Europene şi/sau a statului român în interiorul ori în afara graniţelor acestuia
împotriva unor ameninţări grave provenite de la entităţi nonmilitare şi/sau neguver-
namentale. Acest domeniu poate include, spre exemplu, protecţia frontierelor, activi-
tăţi de poliţie şi misiuni de gestionare a crizelor, protecţia infrastructurilor infor-
matice critice în sectoare de utilitate publică, în condițiile legii.
Capitolul II
Proceduri de atribuire
Secțiunea 1. Proceduri de atribuire. Enumerare
Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică în domeniile apărării şi

securităţii sunt:
a) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are
dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă
dreptul de a depune oferta;
b) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are
dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un
dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să
răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi
să elaboreze oferta finală;
c) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează
consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul,
cu unul sau mai mulţi dintre aceştia.
Negocierea poate fi:
- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
d) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea
contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici.
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau
lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în
lei a 100.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia
se realizează pe bază de document justificativ.
De asemenea, autoritatea contractantă poate aplica și modalitățile speciale de atribuire
a contractelor de achiziție publică, respectiv acordul-cadru și licitația electronică.
Observăm că în domeniile apărării şi securităţii, nu întâlnim achiziții publice prin
procedura licitației publice deschise.
Secțiunea a 2-a. Alegerea procedurii de achiziție
Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică

prin aplicarea procedurilor de licitaţie restrânsă sau negociere cu publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare.
Proceduri de atribuire 193
Procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară, de regulă, în două etape:
a) etapa de selectare a candidaţilor, prin aplicarea criteriilor de selecţie;
b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi, prin aplicarea crite-
riului de atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimen-
tare de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a anunţa această decizie în
Procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare
se desfăşoară, de regulă, în două etape:
a) etapa de selectare a candidaţilor, prin aplicarea criteriilor de selecţie;
b) etapa de negociere a propunerilor de oferte depuse de candidaţii selectaţi.
Prin excepţie, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri,
în următoarele situații, astfel:
1. Dialogul competitiv, dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită;
b) aplicarea procedurii de licitaţie restrânsă sau de negociere cu publicarea prea-
labilă a unui anunţ de participare nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie
publică în cauză.
2. Procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de parti-

cipare, numai în următoarele cazuri:
a) atunci când, în urma aplicării licitaţiei restrânse, negocierii cu publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte, nu a
fost prezentată nicio ofertă sau au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare,
datorită faptului că acestea sunt complet irelevante în raport cu obiectul contractului.
Aplicarea procedurii de negociere în acest caz este posibilă numai după anularea
procedurii iniţiale şi numai dacă cerinţele iniţiale prevăzute în documentaţia de
atribuire nu sunt modificate substanţial; autoritatea contractantă are, în acest caz, şi
obligaţia de a transmite o informare către Comisia Europeană, dacă aceasta informare
este solicitată;
b) atunci când, în urma aplicării licitaţiei restrânse, negocierii cu publicarea preala-
bilă a unui anunţ de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte, au fost
depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme. Aplicarea procedurii de negociere în
acest caz este posibilă numai după anularea procedurii iniţiale şi numai dacă se
respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- cerinţele iniţiale prevăzute în documentaţia de atribuire nu sunt modificate
substanţial;
- autoritatea contractantă invită la negocieri numai şi pe toţi acei ofertanţi care au
îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie în cadrul procedurii anterioare şi care au
depus oferte conform regulilor prevăzute în documentaţia de atribuire;
c) în cazul unei urgenţe care rezultă în urma apariţiei unei situaţii de criză şi care
nu este compatibilă cu perioadele de aplicare a licitaţiei restrânse, a negocierii cu
publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, dialogului competitiv sau cererii de
oferte. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o
194 Achizițiile publice în domeniile apărării și securității. Particularități
perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a
determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ
de participare. În cazuri de forţă majoră sau în cazuri temeinic motivate, autoritatea
contractantă are dreptul de a emite un ordin de începere a furnizării/prestării/exe-
cutării produselor/serviciilor/lucrărilor concomitent cu iniţierea procedurii de nego-
ciere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
d) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei
restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, dialogului
competitiv sau cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă,
determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei
acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Autoritatea contractantă nu are dreptul de
a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face
faţă situaţiei de urgenţă care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publi-
carea prealabilă a unui anunţ de participare. În cazuri de forţă majoră sau în cazuri
temeinic motivate, autoritatea contractantă are dreptul de a emite un ordin de începere a
furnizării/prestării/executării produselor/serviciilor/lucrărilor concomitent cu iniţierea
procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
e) atunci când, din motive tehnice sau pentru motive legate de protecţia unor
drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi atribuit numai unui
anumit operator economic;
f) pentru serviciile de cercetare şi de dezvoltare;
g) atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul
cercetării ştiinţifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice şi numai
dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc
acoperirea costurilor aferente;
h) atunci când este necesară achiziţionarea de la furnizorul iniţial a unor cantităţi
suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii echipamen-
telor/instalaţiilor livrate anterior şi numai dacă schimbarea furnizorului iniţial ar pune
autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care, datorită caracteris-
ticilor tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatibilităţi sau dificul-
tăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere. Durata unor astfel de contracte, precum
şi cea a contractelor reînnoite nu poate fi mai mare de 5 ani, în afara situaţiilor
excepţionale determinate de luarea în considerare a duratei de viaţă preconizate a
oricăruia dintre articolele, instalaţiile sau sistemele livrate şi dificultăţile tehnice pe
care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza;
i) pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, achiziţia
acestora realizându-se ca urmare a tranzacţiilor de pe piaţa la disponibil;
j) atunci când produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoase de la
un operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile, de la un judecător-sindic
care administrează afacerile unui operator economic în stare de faliment sau lichidare,
printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic în stare de faliment sau
lichidare ori printr-o altă procedură similară cu cele anterioare, reglementată prin lege;
k) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/
adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor
circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în
cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;
- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vedere
tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente
majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt
strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care
vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale nu depăşeşte
20% din valoarea contractului iniţial; în cazuri temeinic motivate, ordonatorul
principal de credite poate aproba majorarea procentului până la limita maximă de
50% din valoarea contractului iniţial pe baza unei note justificative în care vor fi
precizate motivele care au condus la depăşirea procentului de 20% şi care este parte a
dosarului achiziţiei publice;
l) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea
contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări, respectiv noi servicii care sunt
similare lucrărilor sau serviciilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial şi
numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii
constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul
atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu
ocazia atribuirii respectivului contract;
- contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit printr-o procedură de cerere de
oferte, de licitaţie restrânsă, de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare sau de dialog competitiv;
- valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea
în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior;
- în anunţul/invitaţia de participare la procedura aplicată pentru atribuirea
contractului iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta
pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare, respectiv noi servicii similare
de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul
procedurii respective;
- autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-un interval
care nu poate depăşi 5 ani de la atribuirea contractului iniţial, în afara situaţiilor
excepţionale determinate de luarea în considerare a duratei de viaţă preconizate a
oricăruia dintre articolele, instalaţiile sau sistemele livrate şi dificultăţile tehnice pe
care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza;
m) în cazul contractelor legate de prestarea de servicii de transport aerian şi mari-
tim destinate forţelor armate sau forţelor de securitate mobilizate sau care urmează a
fi mobilizate în afara graniţelor, atunci când autoritatea contractantă trebuie să
achiziţioneze astfel de servicii de la operatorii economici care garantează validitatea
ofertelor lor doar pentru perioade foarte scurte, astfel încât perioadele de aplicare a
licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare,
dialogului competitiv sau cererii de oferte nu pot fi respectate.
3. Cererea de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contrac-
tului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
a) pentru contractul de furnizare: 443.000 euro;
b) pentru contractul de servicii: 443.000 euro;
c) pentru contractul de lucrări: 5.548.000 euro.
196 Achizițiile publice în domeniile apărării și securității. Particularități
Secțiunea a 3-a. Securitatea informaţiei
În cazul în care participarea la procedura de atribuire sau executare a unui

contract de achiziţii publice/acord-cadru implică accesul sau gestionarea de infor-
maţii clasificate, autoritatea contractantă este obligată să impună în anunţul/invitaţia
de participare şi în documentaţia de atribuire ca ofertantul/candidatul/contractantul/
subcontractantul să deţină autorizaţii în acest sens, eliberate în conformitate cu
legislaţia naţională în domeniu sau recunoscute de Oficiul Registrului Naţional al
Informaţiilor Secrete de Stat – ORNISS, în baza tratatelor, acordurilor sau protocoa-
lelor internaţionale la care România este parte.
Autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor, printre altele, următoarele
elemente:
a) angajamentul ofertantului şi al subcontractanţilor deja identificaţi de a proteja
în mod corespunzător confidenţialitatea tuturor informaţiilor clasificate aflate în
posesia lor sau aduse la cunoştinţa lor pe întreaga durată a contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru, precum şi după rezilierea sau expirarea acestuia, în confor-
mitate cu legislaţia şi actele administrative aplicabile;
b) angajamentul ofertantului de a obţine angajamentul prevăzut la lit. a) din
partea celorlalţi subcontractanţi la care va apela pe durata executării contractului;
c) informaţii suficiente privind subcontractanţii deja identificaţi, care să permită
autorităţii contractante să constate că fiecare subcontractant posedă capacităţile
necesare pentru a proteja în mod corespunzător confidenţialitatea informaţiilor clasi-
ficate la care are acces sau pe care este obligat să le producă în cadrul realizării
activităţilor lor de subcontractare;
d) angajamentul ofertantului de a furniza informaţiile solicitate la lit. c) în ceea ce
priveşte noii subcontractanţi înainte de a le atribui un subcontract.
Autoritatea contractantă este obligată să coreleze termenele procedurii de achi-
ziţie, menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă, cu cele stabilite de legislaţia
naţională în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, astfel încât să asigure
accesul nediscriminatoriu al participanţilor la respectiva procedură.
Secțiunea a 4-a. Securitatea aprovizionării
Autoritatea contractantă precizează în anunţul/invitaţia de participare şi docu-

mentaţia de atribuire aferente unui contract de achiziţii publice/acord-cadru cerinţele
sale referitoare la securitatea aprovizionării.
În acest scop, autoritatea contractantă poate solicita ca oferta să cuprindă, printre
altele, următoarele elemente:
a) o certificare sau documente care să dovedească autorităţii contractante că ofer-
tantul va fi capabil să îşi îndeplinească obligaţiile legate de exportul, de transferul şi
de tranzitul produselor care fac obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-
cadru, inclusiv orice document justificativ primit din partea statului membru sau a
statelor membre implicat(e);
b) indicarea oricărei restricţii impuse autorităţii contractante cu privire la divul-
garea, transferul sau utilizarea produselor şi serviciilor sau a oricărui rezultat al
produselor şi serviciilor respective, care ar rezulta din regimurile de control al expor-
turilor sau de securitate;
c) certificate sau documente prin care să se demonstreze că organizarea şi locali-
zarea lanţului de aprovizionare al ofertantului îi vor permite să respecte cerinţele
autorităţii contractante privind securitatea aprovizionării, cerinţe menţionate în
caietul de sarcini, precum şi angajamentul de a asigura că eventualele modificări care
apar în lanţul său de aprovizionare pe durata executării contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru nu vor influenţa respectarea acestor cerinţe;
d) angajamentul ofertantului de a stabili şi/sau menţine capacitatea necesară
pentru a face faţă unor creşteri ale necesităţilor, impusă de autoritatea contractantă,
ca urmare a unei situaţii de criză, în anumite condiţii care urmează a fi convenite;
e) orice documente justificative primite de la autorităţile naţionale ale ofertantului
referitoare la satisfacerea unor creşteri ale necesităţilor autorităţii contractante, ca
urmare a unei situaţii de criză;
f) angajamentul ofertantului de a asigura întreţinerea, modernizarea şi adaptarea
produselor care fac obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
g) angajamentul ofertantului de a informa în timp util autoritatea contractantă în
legătură cu orice schimbare apărută în organizarea sa, lanţul de aprovizionare sau în
strategia sa industrială, care ar putea afecta obligaţiile sale faţă de respectiva autoritate;
h) angajamentul ofertantului de a pune la dispoziţia autorităţii contractante, în
anumite condiţii care urmează a fi convenite, toate mijloacele specifice necesare pentru
producerea pieselor de schimb, a componentelor, a ansamblurilor, precum şi a echipa-
mentelor de testare speciale, inclusiv desenele tehnice, autorizaţiile şi instrucţiunile de
utilizare, în cazul în care nu mai este în măsură să asigure aceste aprovizionări.
Ofertantului nu i se poate cere să obţină un angajament al unui stat membru care
ar aduce prejudicii libertăţii statului membru respectiv de a aplica, în conformitate cu
dreptul internaţional sau dreptul Uniunii Europene aplicabil, propriile criterii
naţionale de acordare a licenţelor de export, transfer sau tranzit în circumstanţele care
prevalează în momentul deciziei respective de acordare a licenţei.
TITLUL V
Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate
din fonduri europene. Particularități
Capitolul I
Noțiuni generale privind fondurile europene
Politica de coeziune, denumită și politică regională, este una dintre cele mai
importante politici ale Uniunii Europene. Politica de coeziune reprezintă un
ansamblu de activități care au drept scop reducerea inegalităților regionale și sociale
în Uniunea Europeană1.
Politica regională se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană,
sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea
economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții. În perioada 2014-2020,
au fost alocate 351,8 miliarde euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE –
pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective şi a îndeplinirii diver-
selor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE 2 . Obiectivele politicii
regionale sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale: Fondul european de
dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european
(FSE). Acestea constituie împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF),
Fondurile structurale și de investiții europene (ESI)3.
La 6 august 2014, Comisia Europeană a aprobat Acordul de parteneriat al României
pentru perioada de programare financiară 2014-2020 4 . Acordul de parteneriat, care
include cele 5 fonduri evidențiate (ESI), vizează următoarele provocări şi priorităţile
aferente5:
- promovarea competitivităţii şi a dezvoltării locale, în vederea consolidării
sustenabilităţii operatorilor economici şi a îmbunătăţirii atractivităţii regionale;
- dezvoltarea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi
a numărului de absolvenţi din învăţământul terţiar, oferind totodată soluţii pentru
provocările sociale severe şi combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităţilor
defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
1
L. Hooghe, Cohesion Policy and European Integration: Building Multi-level Governance,
Oxford University Press, 1996, p. 3.
2
Comisia Europeană, Introducere în politica de coeziune a UE 2014-2020, iunie 2014 (a se
vedea http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf).
3
A se vedea (http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment-policy/).
4
Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară 2014-2020
(2014RO16M8PA001.1.2), aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din
6 august 2014 (textul integral al acordului poate fi accesat aici: http://www.fonduri-ue.ro/
files/documente-relevante/acord/Acord_de_Parteneriat_2014-2020_RO.pdf).
5
Comisia Europeană, Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014-2020, p. 1
(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/partnership-agreement-romania-summary-aug2014_ro.pdf)
202 Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Particularităţi
- dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât şi în sectorul trans-
porturilor, în vederea sporirii accesibilităţii regiunilor din România şi a atractivităţii
acestora pentru investitori;
- încurajarea utilizării durabile şi eficiente a resurselor naturale prin promovarea
eficienţei energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecţiei
mediului şi a adaptării la schimbările climatice;
- consolidarea unei administraţii publice moderne şi profesioniste prin intermediul
unei reforme sistemice, orientată către soluţionarea erorilor structurale de guvernanţă.
În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ
22,4 miliarde euro în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune),
la care se adaugă încă 106 milioane euro din Iniţiativa privind ocuparea forţei de
muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din FSE). Fondurile alocate
pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a zonelor rurale vor fi suplimentate cu
8 miliarde euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Alocarea pentru Fondul European pentru Pescuit ŞI Afaceri Maritime (EMFF) se
ridică la aproximativ 168 milioane euro1.
Referitor la accesarea acestor fonduri europene, din perspectiva acestei lucrări,
prezintă interes și se impune a se analiza în continuare modalitățile prin care se
realizează achizițiile publice în această materie.
Înainte de a proceda la o analiză a caracterului specific de realizare a achizițiilor
publice în acest domeniu se impune un scurt comentariu referitor la mecanismele de
accesare a fondurilor europene.
Potrivit legislației specifice2, autoritatea de management elaborează:
- „programul operaţional” pe care îl gestionează, în conformitate cu prevederile
regulamentelor Uniunii Europene incidente domeniului de activitate specific;
- „procedurile pentru gestionarea programului operaţional”, în vederea asigurării
îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin și
- „ghidul solicitantului”, în vederea selectării operaţiunilor din cadrul programului
operaţional gestionat.
Dintre aceste documente, „ghidul solicitantului” 3 prezintă relevanță deosebită,
deoarece acest instrument juridic stabilește în concret criteriile de eligibilitate ale
solicitanților, modul de completare a cererilor de finanțare, verificarea, evaluarea,
selecția și contractarea proiectelor etc. Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate4
„ghidul solicitantului însumează toate elementele și aspectele de natură precon-
tractuală necesare pentru nașterea, desfășurarea, modificarea și stingerea unor
1
Comisia Europeană, Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014-2020, p. 4.
2
Hotărârea nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestio-
nare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii
cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu
modificările și completările ulterioare (M.Of. nr. 488 din 3 iulie 2015).
3
Pentru un exemplu, a se vedea Ghidul solicitantului pentru Programul Operațional Regional
(REGIO) 2014-2020 (https://regio.adrmuntenia.ro/ghidul-general/static/1222).
4
M.V. Cârlan, Procedura achizițiilor publice cu referire specială la cele finanțate din
fonduri europene, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2013, p. 91-92.
Noţiuni generale privind fondurile europene 203
raporturi juridice având ca părți o entitate, de regulă, de drept public și eventualii
beneficiari selectați în baza cererilor de finanțare depuse în vederea obținerii de
finanțări din fonduri structurale sau de coeziune necesare derulării proiectelor la care
s-au angajat prin semnarea contractelor de finanțare”.
După semnarea contractului de finanțare, solicitantul – devenit „beneficiar” –
urmează să utilizeze fondurile europene alocate conform destinației stabilite, iar
achizițiile pe care le realizează vor urma, așa cum vom arăta, un regim juridic stabilit
fie de legislația generală privind achizițiile publice, fie de o procedură competitivă.
Capitolul II
Regimul juridic aplicabil
Secțiunea 1. Regimul juridic al Legii nr. 98/2016
Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice se aplică în cazul achiziţiilor de

lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică
de către una ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi
de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori
nu realizării unui interes public. Unul din criteriile de stabilire a domeniului de
aplicare al Legii nr. 98/2016 1 îl reprezintă calitatea de „autoritate contractantă” a
entității juridice care realizează achiziția publică, respectiv:
a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din
componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au
stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;
b) organismele de drept public;
c) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute
la lit. a) sau b).
Cu alte cuvinte, ca regulă, ori de câte ori o entitate juridică are calitatea de
„autoritate contractantă” – subiect de drept public – în sensul legii, se va aplica
regimul juridic al achizițiilor publice reglementat de Legea nr. 98/2016. Cu toate
acestea, cu titlu de excepție, Legea nr. 98/2016 se aplică și pentru atribuirea de către
o entitate juridică fără calitate de „autoritate contractantă” a unui contract, în cazul
în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii2. Astfel:
A. Contract de lucrări
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare de
25.013.925 lei;
c) contractul include una dintre activităţile: lucrări de geniu civil, lucrări de
construcţie pentru spitale, facilităţi destinate activităţilor sportive, recreative şi de
agrement, clădiri ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar şi clădiri
de uz administrativ.
1
Pentru o analiză exhaustivă a domeniului de aplicare, a se vedea supra Titlul II, Capitolul II.
2
Art. 4 din Legea nr. 98/2016.
Regimul juridic aplicabil 205
B. Contract de servicii
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare de
1.000.557 lei;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări (A).
Așadar, în condițiile în care solicitantul/beneficiarul fondurilor europene are
calitatea de „autoritate contractantă” (subiect de drept public) în sensul legii sau
este o entitate juridică fără calitate de „autoritate contractantă” (subiect de drept
privat) care atribuie un contract de lucrări și servicii în condițiile arătate mai sus,
atunci se va aplica regimul juridic general stabilit de Legea nr. 98/2016.
Secțiunea a 2-a. Procedura competitivă
§1. Domeniul de aplicare

Față de cele arătate la Secțiunea 1, per a contrario, Legea nr. 98/2016 nu se aplică
în cazul achizițiilor efectuate de solicitantul/beneficiarul fondurilor europene care
este entitate juridică fără calitate de „autoritate contractantă” (subiect de drept
privat), în următoarele situații:
(i) a unui contract de produse, indiferent de valoare;
(ii) a unui contract de lucrări cu o valoare mai mică de 25.013.925 lei sau a unui
contract de servicii cu o valoare mai mică de 1.000.557 lei;
(iii) contractul de lucrări/servicii nu este finanţat/subvenţionat în mod direct, în
proporţie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de către o autoritate contractantă;
(iv) a unui contract de lucrări cu o valoare egală sau mai mare de 25.013.925 lei
care nu include una din activitățile: lucrări de geniu civil, lucrări de construcţie pentru
spitale, facilităţi destinate activităţilor sportive, recreative şi de agrement, clădiri ale
instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar şi clădiri de uz administrativ;
(v) a unui contract de servicii cu o valoare egală sau mai mare de 1.000.557 lei
care nu are legătură cu un contract de lucrări.
În toate aceste situații se va aplica regimul juridic special prevăzut de Procedura
competitivă aplicabilă solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contrac-
telor de furnizare, servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene1.
Se observă că Procedura competitivă folosește sintagmele de „solicitant”, respectiv
„beneficiar privat” pe care le și definește la pct. 3.2.-3.4.:
- „beneficiar privat” – entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă care
a semnat un contract de finanţare/acord sau care are calitatea de partener în cadrul
unui contract de finanţare/acord;
1
Procedura competitivă aplicabilă solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea
contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene, aprobată prin
Ordinul nr. 1284/2016 al ministrului fondurilor europene (M.Of. nr. 618 din 12 august 2016).
- „solicitant privat” – entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă care
poate depune o cerere de finanţare/aplicaţie în cadrul programelor finanţate din
fonduri europene, devenind beneficiar privat ulterior semnării contractului de finan-
ţare/acordului.
De asemenea, „partenerul” este definit ca o entitate juridică care participă alături
de beneficiarul privat la desfăşurarea activităţilor din cadrul proiectului.
Articolul 5 din Ordinul nr. 1284/2016 stabilește și categoriile de fonduri cărora le
va fi aplicabilă procedura competitivă, respectiv:
a) fondurile europene structurale şi de investiţii 2014-2020, respectiv Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune,
Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime;
b) mecanismele financiare SEE şi norvegian;
c) Programul de cooperare elveţiano-român (PCER) vizând reducerea disparită-
ţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse – obiectivul 1 al ariei
de concentrare 4 „Îmbunătăţirea mediului înconjurător”.
§2. Reguli generale

Procedura competitivă stabilește o serie de reguli generale cu caracter obliga-
toriu pentru solicitanţii/beneficiarii privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare,
servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene:
1. Sunt interzise divizarea în mai multe contracte de valoare mai mică, precum şi
utilizarea unor metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate,
cu scopul de a se încadra sub pragurile prevăzute în lege sau cu scopul de a evita
aplicarea prezentei proceduri.
2. În cazul în care solicitanţii/beneficiarii privaţi se asociază cu o entitate care are

calitatea de „autoritate contractantă”, în înţelesul Legii nr. 98/2006, aceştia au obli-
gaţia să aplice prevederile acestei legi.
3. Solicitantul/Beneficiarul privat va utiliza numai termenii şi definiţiile regle-

mentate prin procedură, în vederea evitării unor confuzii faţă de termenii utilizaţi de
legislaţia aferentă domeniului achiziţiilor publice.
4. Toate documentele achiziţiei trebuie să respecte prevederile din manualul de

identitate vizuală/alte orientări specifice.
5. Toate documentele achiziţiei (inclusiv clarificările) vor fi redactate, respectiv

publicate/transmise de solicitantul/beneficiarul privat în limba română. Dacă se
consideră necesar, documentele achiziţiei pot fi traduse şi într-o altă limbă de către
solicitantul/beneficiarul privat. În această situaţie solicitantul/beneficiarul privat se va
asigura că nu există neconcordanţe între versiunea în limba română şi cealaltă/
celelalte versiune/versiuni. Dacă există traduceri într-o altă limbă, în cazul unui
conflict între versiunea în limba română şi orice versiune într-o altă limbă, va prevala
varianta în limba română.
6. În cazul procedurilor competitive derulate de un solicitant privat, documentele
achiziţiei trebuie corelate cu prevederile din Ghidul solicitantului sau alte reglemen-
tări ale finanţatorului, după caz.
7. În cazul procedurilor competitive derulate în cadrul unui proiect, beneficiarii

privaţi trebuie să coreleze documentele achiziţiei cu clauzele contractelor de
finanţare/acordurilor semnate.
8. În cazul contractelor de finanţare/acordurilor multianuale care se implemen-

tează pe o perioadă mai mare de 1 an calendaristic, beneficiarul privat va alege
modalitatea de achiziţie ţinând cont de valoarea totală a produselor, serviciilor,
lucrărilor care sunt considerate similare ori care se adresează operatorilor economici
ce desfăşoară în mod constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă estimată
pentru întreaga perioadă de implementare a proiectului, fără obligativitatea derulării
unei singure proceduri/achiziţii directe. Dacă va organiza mai multe proceduri/
achiziţii directe, beneficiarul privat se va asigura că aceste activităţi nu vor genera
costuri administrative suplimentare în cadrul proiectului.
9. În cazul în care un beneficiar privat implementează mai multe contracte de

finanţare/acorduri în aceeaşi perioadă, pentru alegerea procedurii de achiziţii în
cadrul unui proiect, valorile estimate din respectivele contracte de finanţare/acorduri
pentru acelaşi tip de produs/serviciu/lucrare nu se cumulează. Ele vor fi estimate
distinct pentru fiecare contract de finanţare/acord în parte.
10. Încadrarea contractelor care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie,
constând în lucrări, servicii sau produse, se stabileşte în funcţie de obiectul principal
al contractului în cauză. Obiectul principal se determină în funcţie de cea mai mare
dintre valorile estimate ale produselor, serviciilor sau lucrărilor respective.
§3. Principiile procedurii competitive

Pe parcursul întregului proces de achiziţie prin procedură competitivă, la
adoptarea oricărei decizii, trebuie avute în vedere următoarele principii:
1. Principiul transparenţei. Prin transparenţă se înţelege aducerea la cunoştinţa

publicului a informaţiilor referitoare la procedura competitivă, astfel încât operatorii
economici care operează pe piaţă să poată participa la competiţie, asigurându-se prin
aceasta promovarea concurenţei.
Acest principiu presupune:
(i) transparenţa la iniţierea procedurii:
- solicitanţii privaţi trebuie să publice un anunţ într-un cotidian/ziar/publicaţie/gazetă
naţional(ă) sau regional(ă), format tipărit sau online, ori pe o pagină web dedicată servi-
ciilor de publicitate, în aceeaşi zi cu transmiterea de invitaţii de participare;
- beneficiarii privaţi trebuie să publice un anunţ însoţit de specificaţiile tehnice
aferente pe pagina web https://www.fonduri-ue.ro.
(ii) transparenţa la încheierea procedurii:
- solicitanţii privaţi trebuie să comunice în scris tuturor ofertanţilor rezultatul
procedurii competitive, în termen de 5 zile calendaristice de la semnarea contractului
de achiziţie;
- beneficiarii privaţi trebuie să completeze informaţiile referitoare la câştigătorul
contractului pe pagina web https://www.fonduri-ue.ro, în termen de 5 zile calenda-
ristice de la semnarea contractului.
Nerespectarea obligaţiilor de mai sus atrage după sine aplicarea unei corecţii
financiare în conformitate cu H.G. nr. 519/20141.
2. Principiul economicităţii prevede minimizarea costului resurselor alocate

pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii cores-
punzătoarea acestor rezultate.
3. Principiul eficienţei presupune asigurarea unui raport optim între resursele

utilizate şi rezultatele obţinute.
4. Principiul eficacităţii vizează gradul de îndeplinire a obiectivelor specifice

stabilite pentru fiecare activitate planificată, în sensul obţinerii rezultatelor scontate.
§4. Evitarea conflictului de interese

Solicitanţii/Beneficiarii privaţi, persoane fizice/juridice, în aplicarea procedurilor
competitive de achiziţie au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita
situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese.
Sunt aplicabile prevederile art. 13 şi 14 din O.U.G. nr. 66/2011 2 . Dacă solici-
tantul/beneficiarul privat constată că se află în una dintre situaţiile menţionate în
1
Hotărârea nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/
corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la O.U.G. nr. 66/2011
privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea
fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora (M.Of. nr. 481 din
28 iunie 2014).
2
Art. 13 prevede: Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a
angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a
cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin
12 luni de la semnarea contractului de finanţare.
(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite
instanţei anularea contractului de finanţare care a fost încheiat, în cazul încălcării preve-
derilor alin. (1).
Art. 14 prevede: Pe parcursul aplicării procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane
fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita
situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care
există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între
membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul
majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.
O.U.G. nr. 66/2011, acesta va menţiona în nota justificativă de atribuire motivele
pentru care respinge oferta respectivă.
Solicitantul/Beneficiarul privat trebuie să includă în dosarul achiziţiei o declaraţie
pe propria răspundere din care să rezulte că nu a încălcat prevederile referitoare la
conflictul de interese, precum şi declaraţia ofertantului câştigător.
§5. Elaborarea specificaţiilor tehnice şi determinarea valorii estimate
5.1. Elaborarea specificaţiilor tehnice

1. Solicitantul/Beneficiarul privat elaborează cerinţele tehnice obiective ce
descriu obiectul achiziţiei pentru a se asigura de îndeplinirea corespunzătoare a
scopului proiectului.
În situaţia în care achiziţia implică transferul unor drepturi de proprietate inte-
lectuală, solicitantul/beneficiarul privat are obligaţia ca prin contractul de achiziţie să
se asigure că la finalizarea acestuia i se vor transfera aceste drepturi (de exemplu, în
domeniul IT – codul sursă etc.).
2. Prin excepţie de la regulă, solicitantul/beneficiarul privat poate atribui

contractul unui anumit operator economic în următoarele situaţii:
a) scopul achiziţiei este crearea sau achiziţionarea unei opere de artă sau unei
reprezentaţii artistice unice;
b) concurenţa lipseşte din motive tehnice;
c) protecţia unor drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală;
d) atunci când produsele care fac obiectul achiziţiei sunt fabricate exclusiv în scop
de cercetare ştiinţifică, experimental, de studiu sau de dezvoltare, iar contractul de
achiziţie nu prevede producţia în serie a unor cantităţi ale produsului în vederea
stabilirii viabilităţii comerciale a acestuia sau recuperarea costurilor de cercetare şi
dezvoltare;
e) atunci când este necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial desemnat ca
urmare a derulării unei proceduri competitive pentru atribuirea unui contract de furni-
zare/servicii/lucrări a unor cantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale
sau extinderii produselor ori instalaţiilor existente şi numai dacă schimbarea contrac-
tantului iniţial ar pune solicitantul/beneficiarul privat în situaţia de a achiziţiona
produse cu caracteristici tehnice diferite de cele deja existente care ar conduce la
incompatibilitate sau la dificultăţi tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere;
f) pentru cumpărarea de produse sau servicii (care îndeplinesc cerinţele tehnice
necesare) în condiţii speciale avantajoase de la un operator economic care încetează
definitiv activităţile comerciale sau care se află într-o procedură de faliment, de
concordat preventiv sau într-o procedură similară.
(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile

solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat
fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.
3. Specificaţiile tehnice trebuie să cuprindă toate cerinţele necesare pentru ela-
borarea ofertei. Solicitantul/Beneficiarul trebuie să elaboreze aceste specificaţii într-o
manieră obiectivă/clară/detaliată pentru a se asigura de îndeplinirea corespunzătoare
a scopului proiectului.
4. Definirea unor cerinţe care indică o anumită origine, sursă, producţie, un

procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă
de fabricaţie, care pot avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori
economici ori a anumitor produse, nu reprezintă o bună practică. Se admite o astfel
de indicaţie în situaţia în care nu se pot descrie obiectiv specificaţiile şi numai înso-
ţită de menţiunea „sau echivalent”.
5. În cazul beneficiarilor privaţi, specificaţiile tehnice prezentate generic în

cererea de finanţare/aplicaţie trebuie detaliate în documentele achiziţiei.
6. În cazul în care se constată că specificaţiile tehnice menţionate în cererea de

finanţare/aplicaţie nu mai sunt actuale, beneficiarul privat trebuie să comunice aceste
aspecte autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de lan-
sarea procedurii competitive, pentru a evalua din timp, împreună cu reprezentanţii
acestor instituţii, un eventual impact asupra clauzelor din contractul de finanţare/
acord şi pentru a lua măsurile care se impun.
7. În cadrul documentului „Specificaţii tehnice” se vor prezenta, în ordinea

priorităţii, elementele de departajare a ofertelor, dacă este cazul.
8. Solicitantul/Beneficiarul privat trebuie să solicite prin documentul „Specificaţii

tehnice” o declaraţia pe propria răspundere din partea ofertanţilor din care să rezulte că
aceştia nu se află în conflict de interese, conform art. 15 din O.U.G. nr. 66/20111. La
finalul procedurii ofertantul câştigător va reînnoi această declaraţie, dacă este cazul.
5.2. Determinarea valorii estimate

1. Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii
competitive şi trebuie să fie valabilă la momentul iniţierii procedurii.
2. Valoarea estimată a achiziţiei se determină pe baza ofertelor de preţ existente

pe piaţă (primite/solicitate/obţinute prin studiu de piaţă etc.) sau pe baza unor infor-
maţii din achiziţiile/contractele anterioare recente, în scopul asigurării rezonabilităţii
1
Art. 15 prevede: La depunerea ofertei în cadrul unei proceduri de achiziţii, ofertantul
este obligat să depună o declaraţie conform căreia nu se află în conflict de interese, aşa cum
este acesta definit la art. 14.
(1) Dacă apare o situaţie de conflict de interese pe perioada derulării procedurii de
achiziţie, ofertantul are obligaţia să notifice în scris, de îndată, entitatea care a organizat
această procedură şi să ia măsuri pentru înlăturarea situaţiei respective.
costurilor estimate, şi va întocmi în acest scop nota justificativă privind determinarea
valorii estimate.
3. În determinarea valorii estimate, solicitantul/beneficiarul privat are obligaţia să

se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor sau lucrărilor
care sunt considerate similare, respectiv care au acelaşi obiect, sau sunt destinate
utilizării identice ori similare ori care se adresează operatorilor economici ce desfă-
şoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă.
4. Prin excepţie de la pct. 3, achiziţiile efectuate înainte de aprobarea contractului

de finanţare de către solicitanţi nu se cumulează cu cele efectuate în timpul derulării
contractului de finanţare.
5. Pentru achiziţiile efectuate în cadrul unui proiect, beneficiarul privat determină

valoarea estimată pentru fiecare achiziţie în parte încă de la momentul depunerii
fişei de proiect/cererii de finanţare/aplicaţiei. În cazul în care există un interval de
timp semnificativ între depunerea cererii de finanţare/aplicaţiei sau aprobarea con-
tractului de finanţare/acordului şi efectuarea achiziţiei, se pot înregistra modificări
(creşteri/diminuări) de preţuri pe piaţă. Din acest motiv, se va verifica actualitatea
valorii estimate a achiziţiei şi, dacă este cazul, se va actualiza această valoare. Verifi-
carea actualităţii valorii estimate se va realiza înainte de publicare, deoarece, în caz
contrar, există riscul depunerii de oferte necorespunzătoare.
§6. Derularea procedurii competitive

6.1. Prospectarea pieţei
I. Publicarea anunţului în cazul solicitanţilor privaţi
1. Solicitantul privat are obligaţia de a publica un anunţ într-un cotidian/ziar/
publicaţie/gazetă naţional(ă) sau regional(ă), format tipărit sau online, ori pe pagina
web dedicată serviciilor de publicitate (nu este vorba despre pagina web proprie a
solicitantului/beneficiarului privat).
2. Publicarea anunţului nu este obligatorie în situaţiile de excepţie când solici-

tantul/beneficiarul privat poate atribui contractul unui anumit operator economic1.
3. Nepublicarea anunţului, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de

prezenta procedură, atrage o corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie.
4. Anunţul va conţine, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

- informaţii generale privind solicitantul (denumirea solicitantului, adresa, datele
de contact, mijloacele de comunicare etc.);
1
Situațiile prevăzute supra §6, 6.1., pct. II din prezenta secțiune.
- denumirea/obiectul şi locul de livrare a produselor/execuţie a lucrărilor/prestare
a serviciilor, după caz;
- tipul şi durata contractului;
- valoarea estimată (se menţionează dacă se poate ajusta preţul contractului);
- data, locul şi ora-limită de depunere a ofertelor;
- eventuale formalităţi care trebuie îndeplinite de operatorii economici în legătură
cu participarea la procedură.
5. Mijloacele de comunicare stabilite în anunţ nu pot fi modificate ulterior

(exemple de mijloace de comunicare: e-mail, fax, poştă etc.).
6. Nu este obligatorie publicarea specificaţiilor tehnice împreună cu anunţul. În

cazul nepublicării specificaţiilor tehnice, solicitantul privat are obligaţia de a
menţiona în anunţ adresa de la care acestea se pot obţine şi de a asigura, la cerere,
accesul imediat şi neîngrădit la aceste informaţii. Totodată solicitantul privat are
obligaţia de a menţine o evidenţă clară a operatorilor economici care au solicitat
specificaţiile tehnice, cu precizarea datelor de identificare a acestora şi data la care au
ridicat aceste specificaţii. Acest document trebuie pus la dispoziţia autorităţilor cu
competenţe în gestionarea fondurilor europene/organismelor cu competenţe în veri-
ficarea fondurilor europene.
7. Pentru a asigura o publicitate suplimentară, solicitantul privat va transmite

obligatoriu, în aceeaşi zi cu publicarea anunţului, şi invitaţia de participare la proce-
dura competitivă către cel puţin doi potenţiali ofertanţi, care activează pe piaţa
relevantă, concomitent cu publicarea acesteia pe pagina de internet a solicitantului,
dacă există. Invitaţia de participare va fi însoţită de specificaţiile tehnice şi trebuie să
conţină cel puţin informaţiile din anunţ.
8. În anunţ/invitaţie se acordă un termen pentru elaborarea şi prezentarea

ofertei, luând în considerare complexitatea contractelor. Pentru contractele de furni-
zare se vor acorda minimum 6 zile calendaristice de la publicarea anunţului/ transmi-
terea invitaţiei, iar pentru contractele de servicii şi lucrări se acordă minimum 10 zile
calendaristice de la publicarea anunţului/transmiterea invitaţiei.
9. La stabilirea datei de prezentare a ofertei nu se iau în calcul ziua de publi-

care/transmitere a anunţului/invitaţiei şi ziua în care se depun ofertele.
10. În cazul în care există solicitări de clarificare din partea operatorilor economici,
răspunsurile vor fi aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi, res-
pectiv prin trimiterea răspunsului către operatorii care au solicitat specificaţiile tehnice
şi către cei cărora li s-a transmis invitaţie de participare, după caz (aceste clarificări nu
se publică, dacă solicitantul a ales să aplice prevederile pct. 6).
11. În situaţia în care intervin solicitări de clarificare care pot duce la modificări/
ajustări ale specificaţiilor tehnice, solicitantul poate să prelungească termenul de
depunere a ofertelor, astfel încât să asigure timpul necesar pentru elaborarea acestora,
cu respectarea condiţiilor de comunicare prevăzute la pct. 10.
12. La finalul procedurii, în termen de 5 zile calendaristice de la semnarea

contractului de achiziţie, solicitantul privat va comunica tuturor ofertanţilor, în scris,
rezultatul procedurii competitive.
13. În cazul în care solicitantul privat nu comunică rezultatul procedurii compe-

titive, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de prezenta procedură, se aplică o
corecţie de 5% din valoarea contractului de achiziţie. Termenul este exprimat în zile
calendaristice şi se calculează din ziua imediat următoare semnării contractului. Dacă
termenul se împlineşte într-o zi nelucrătoare, acesta se încheie la expirarea ultimei
ore a următoarei zile lucrătoare.
II. Publicarea anunţului în cazul beneficiarilor privaţi
1. Beneficiarul privat are obligaţia de a publica un anunţ pe pagina web
www.fonduri-ue.ro, secţiunea „Achiziţii privaţi”, însoţit de specificaţiile tehnice.
2. Publicarea anunţului pe pagina web www.fonduri-ue.ro este asigurată gratuit

de Ministerul Fondurilor Europene.
3. Publicarea anunţului şi a specificaţiilor tehnice nu este obligatorie în situaţiile

de excepţie când solicitantul/beneficiarul privat poate atribui contractul unui anumit
operator economic1.
4. Nepublicarea anunţului pe pagina web www.fonduri-ue.ro însoţit de specifi-

caţiile tehnice, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de prezenta procedură,
atrage o corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie. Nu este suficient să
se menţioneze adresa de la care se pot obţine specificaţiile. Trebuie să se asigure
accesul neîngrădit la aceste informaţii.
5. Aspecte tehnice. Accesarea paginii web:

- În vederea obţinerii dreptului de publicare, beneficiarul privat va solicita
autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene emiterea „codului de
acces şi parolei”, care vor fi utilizate de acesta în vederea publicării anunţului.
- Lista persoanelor de contact din cadrul autorităţilor cu competenţe în gestionarea
fondurilor europene poate fi consultată la adresa: https//www.fonduri-ue/info/lista-
contact.
Limita actuală pentru dimensiunea fişierului ataşat anunţului este de 10 MB.
Pentru fişierele de modificări şi clarificări anexate ulterior publicării, până la data de
expirare a procedurii, este de 2 MB.
1
Situațiile prevăzute supra §6, 6.1., pct. II din prezenta secțiune.
În cazul în care dimensiunea fişierelor ataşate anunţului depăşeşte valorile
menţionate mai sus şi specificaţiile tehnice nu pot fi publicate, beneficiarul privat are
obligaţia de a menţiona în anunţ adresa de la care acestea se pot obţine şi de a
asigura, la cerere, accesul imediat şi neîngrădit la aceste informaţii.
6. Pentru a asigura o publicitate suplimentară, beneficiarul privat poate transmite

în aceeaşi zi cu publicarea anunţului şi invitaţii de participare la procedura compe-
titivă. În acest caz, informaţiile publicate trebuie să fie identice cu cele cuprinse în
invitaţiile de participare. Transmiterea de invitaţii nu este obligatorie. Beneficiarul
privat poate transmite potenţialilor ofertanţi invitaţiile prin intermediul mijloacelor de
comunicare: fax, e-mail, poştă etc.
7. În anunţ/invitaţie se acordă un termen pentru elaborarea şi prezentarea

ofertei, luând în considerare complexitatea contractelor. Pentru contractele de furni-
zare se vor acorda minimum 6 zile calendaristice de la publicarea anunţului, iar
pentru contractele de servicii şi lucrări se acordă minimum 10 zile calendaristice de
la publicarea anunţului. La stabilirea datei de prezentare a ofertei nu se iau în calcul
ziua de publicare/transmitere a anunţului/invitaţiei şi ziua în care se depun ofertele.
8. În caz de clarificări/modificări, în anunţ se va bifa câmpul care anunţă

operatorii economici că s-au adus clarificări/modificări la informaţiile iniţiale.
9. În situaţia în care intervin solicitări de clarificare care pot duce la modifi-

cări/ajustări ale specificaţiilor tehnice, beneficiarul privat poate să prelungească
termenul de depunere a ofertelor, astfel încât să asigure timpul necesar pentru elabo-
rarea acestora, cu respectarea condiţiilor de publicitate.
10. La finalul procedurii, în termen de 5 zile calendaristice de la semnarea

contractului de achiziţie, se va completa anunţul pe pagina web www.fonduri-ue.ro
cu informaţii despre câştigătorul contractului.
11. În cazul în care beneficiarul privat nu completează informaţiile menţionate la

pct. 10, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de prezenta procedură, se aplică o
corecţie de 5% din valoarea contractului de achiziţie. Termenul este exprimat în zile
calendaristice şi se calculează din ziua imediat următoare semnării contractului. Dacă
termenul se împlineşte într-o zi nelucrătoare, acesta se încheie la expirarea ultimei
ore a următoarei zile lucrătoare. Dovada respectării acestor cerinţe de publicitate se
poate prezenta sub formă de print screen (captură de ecran înregistrată în registrul
intern al firmei). Informaţiile pot fi vizualizate permanent pe pagina web
https://www.fonduri-ue.ro.
12. Dacă la momentul publicării anunţului aferent unei proceduri cu mai multe
loturi beneficiarul privat previzionează faptul că pentru anumite loturi contractele de
achiziţie vor fi semnate la intervale de timp mai mari de 5 zile calendaristice
(de exemplu: urgenţa în executarea unui contract în raport cu celelalte contracte,
respectarea unui termen asumat legat de proiect etc.), în scopul evitării corecţiei de
5% pentru nepublicarea informaţiilor privind câştigătorii tuturor contractelor, benefi-
ciarul privat poate publica câte un anunţ de achiziţie pentru fiecare lot în parte,
situaţie în care pentru fiecare lot sistemul electronic va vizualiza o procedură
distinctă. Urmând această cale, anunţul nu va mai fi condiţionat de semnarea contrac-
telor aferente celorlalte loturi.
13. În situaţia în care la momentul publicării anunţului aferent unei proceduri cu

mai multe loturi beneficiarul privat nu a previzionat semnarea contractelor aferente
loturilor la momente diferite, dar se află în situaţia în care contractele se semnează la
intervale de timp mai mari de 5 zile calendaristice, pentru a evita aplicarea corecţiei de
5%, acesta va salva şi imprima un print screen (captură de ecran înregistrată în registrul
intern al firmei) cu care va justifica şi va dovedi faptul că a publicat anunţurile privind
câştigătorul contractului aferent fiecărui lot, în termen. De asemenea, va elabora o notă
justificativă cu privire la motivele care au condus la decalarea datelor de semnare.
Publicarea unor anunţuri diferite pentru loturi nu este considerată divizare artificială a
procedurii, dacă se aplică pentru fiecare lot o procedură competitivă.
6.2. Analiza ofertelor şi elaborarea notei justificative de atribuire

1. Solicitantul/Beneficiarul privat compară ofertele primite prin raportarea lor la
toate cerinţele publicate şi alege oferta care îndeplineşte cerinţele tehnice şi prezintă
avantaje faţă de acestea, la un raport calitate/preţ competitiv.
2. În situaţia în care nu se depune nicio ofertă, procedura competitivă se poate

relua cu respectarea tuturor prevederilor procedurale aferente, după o analiză a
cauzelor care au condus la anularea procedurii.
3. Dacă se depun numai oferte care nu respectă prevederile de la subsecţiunea

„Specificaţii”, procedura se va anula. În acest caz, procedura se poate relua (cu
respectarea tuturor prevederilor aferente procedurii competitive), după o analiză a
cauzelor care au condus la această situaţie.
4. Dacă se primeşte o singură ofertă, solicitantul/beneficiarul privat poate să o

analizeze şi să procedeze la atribuirea contractului de achiziţie dacă oferta respectă
specificaţiile tehnice elaborate.
5. Prezenta procedură nu stabileşte obligativitatea constituirii unei comisii de

evaluare. Prin urmare, se poate desemna o persoană de specialitate care va întocmi şi
semna nota justificativă de atribuire.
6. Solicitantul/Beneficiarul privat nu evaluează ofertele care sunt transmise după

data de expirare (data şi ora din anunţ). Acestea se vor returna nedeschise.
7. Solicitantul/Beneficiarul privat are obligaţia de a pune la dispoziţia reprezen-

tanţilor autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organismelor
cu competenţe în verificarea fondurilor europene, cu prilejul vizitelor la faţa locului,
documentele justificative ale procedurii competitive, inclusiv cele care confirmă data
şi ora la care au fost primite ofertele.
8. Pentru a asigura o justificare corespunzătoare în alegerea ofertei pentru contrac-

tare, se elaborează nota justificativă de atribuire, pornind de la cerinţele solicitate,
detaliind avantajele şi dezavantajele ofertelor primite în raport cu fiecare specificaţie în
parte/celelalte oferte. De asemenea, având în vedere că scopul procedurii este realizarea
optimă a obiectivelor proiectului finanţat, este recomandat ca în notă să se detalieze
modalitatea în care avantajul din ofertă contribuie la realizarea proiectului.
9. În analiza ofertelor se ţine cont de toate cerinţele pe care le-a menţionat solici-
tantul/beneficiarul privat în documentele achiziţiei. Dacă în conţinutul documentului
„Specificaţii tehnice” sunt menţionate şi cerinţe care ţin de verificarea capacităţii
tehnice/financiare a operatorilor economici sau alt tip de cerinţe, acestea vor face
obiectul analizei.
10. În analiza ofertelor nu se pot adăuga alte cerinţe şi nu se poate renunţa la

specificaţiile deja enunţate în anunţ/specificaţii/clarificări/modificări.
11. Dacă solicitantul/beneficiarul privat identifică erori de fond în documentele

achiziţiei care nu au fost clarificate înainte de data de expirare a anunţului, procedura
nu se va încheia cu atribuirea contractului. În acest caz procedura se va anula, se vor
corecta erorile identificate şi se va relua procedura.
6.3. Contestarea
În situaţia în care un operator economic este nemulţumit de modul în care s-a
desfăşurat procedura competitivă, acesta se poate adresa instanţelor de judecată
competente pentru soluţionarea cauzei. În opinia noastră, în această situație urmează
a se aplica procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
și nu procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Național de
Soluționare a Contestațiilor reglementată de Legea nr. 101/2016.
§7. Contractul de achiziţie
7.1. Semnarea contractului de achiziţie

1. Contractul se va semna numai cu operatorul economic desemnat prin nota
justificativă de atribuire.
2. Contractul trebuie să menţioneze datele de identificare ale celor două părţi

semnatare, obiectul, valoarea şi durata contractului. Vor fi prevăzute în mod expres
condiţii referitoare la prestarea serviciilor, execuţia lucrărilor, livrare, montaj, punere
în funcţiune, recepţie, standarde de calitate, service, garanţii, posibilitatea de acordare
a unui avans etc., după caz, conform prevederilor legale aplicabile.
3. Specificaţiile tehnice, clarificările şi oferta aleasă vor fi parte integrantă din
contract, sub formă de anexe.
4. Nu se pot modifica prin contract specificaţiile tehnice şi oferta câştigătoare

care au stat la baza atribuirii contractului.
5. Orice contract semnat în condiţiile legislaţiei naţionale în vigoare începe să pro-

ducă efecte din momentul semnării acestuia de către ambele părţi. Anterior semnării
contractului nu pot fi furnizate produse/prestate servicii/executate lucrări şi nu pot fi
efectuate plăţi. Acelaşi principiu este aplicabil şi actelor adiţionale la aceste contracte.
7.2. Implementarea contractului de achiziţie

1. Se vor respecta întocmai clauzele contractuale asumate.
2. Orice modificare a contractului se consemnează printr-un act adiţional.
3. Scopul actului adiţional trebuie să fie strâns legat de obiectul contractului iniţial.
4. Modificări la contract se pot face doar în perioada de execuţie a contractului.
5. Specificaţiile tehnice/Oferta, care au/a stat la baza semnării contractului de

finanţare/acordului, se pot/poate modifica în cazul produselor, dacă ceea ce s-a
ofertat nu se mai comercializează în mod curent pe piaţă (cu prezentarea unei dovezi
în acest sens) şi dacă produsele se înlocuiesc cu produse cu caracteristici egale sau
superioare din punct de vedere tehnic care nu ridică probleme de compatibilitate, fără
modificarea preţului, cu respectarea prevederilor Ghidului solicitantului şi ale con-
tractului de finanţare/acordului.
6. Orice modificare ce prelungeşte durata de execuţie a contractului trebuie

efectuată astfel încât implementarea să fie realizată înaintea expirării contractului
de finanţare/acordului în cauză, iar plăţile să fie realizate conform regulilor de
eligibilitate stabilite prin contractul de finanţare/acord. În cazul în care durata de
execuţie a constituit un avantaj decisiv în alegerea ofertei câştigătoare, este permisă
prelungirea duratei de execuţie dacă nu este afectat avantajul ofertantului câştigător
faţă de următorul clasat. Dacă este afectat acest avantaj, beneficiarul îşi asumă
aplicarea principiului proporţionalităţii.
7. Aplicarea unei clauze contractuale de revizuire clare, precise şi fără echivoc,

care a fost menţionată de solicitantul/beneficiarul privat în documentele achiziţiei, nu
constituie o modificare contractuală.
8. Solicitantul/Beneficiarul privat nu are dreptul de a efectua una sau mai multe

modificări succesive ale contractului de achiziţie care cumulate au ca efect:
- neaplicarea prezentei proceduri (de exemplu: mai multe achiziţii directe cu
acelaşi obiect care însumate ca valoare conduceau la obligativitatea aplicării unei
proceduri competitive);
- favorizarea ofertantului câştigător (de exemplu: acordarea unui avans care nu a
fost prevăzut de solicitantul/beneficiarul privat în documentele achiziţiei);
- neaplicarea prevederilor din domeniul achiziţiilor publice (de exemplu: prin
modificarea/modificările efectuată/efectuate, noua situaţie creată îndeplineşte condi-
ţiile cumulative din lege).
9. Este interzisă modificarea contractului dacă aceasta conduce la modificări

substanţiale. Sunt considerate modificări substanţiale modificările care:
- schimbă elementele ofertei sau ale achiziţiei, inclusiv ale necesităţilor şi cerin-
ţelor stabilite prin anunţ sau specificaţiile tehnice;
- afectează concurenţa existentă ca urmare a aplicării procedurii competitive
(modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială, ar fi
permis acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi
participanţi la procedură);
- schimbă natura contractului (de exemplu: se modifică obiectul contractului prin
creşterea ponderii serviciilor în raport cu produsele, astfel încât devin aplicabile
prevederile legii prin îndeplinirea cumulativă a condiţiilor).
7.3. Ajustarea preţului

1. Pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie, preţul poate fi ajustat numai
în următoarele situaţii:
a) au avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost
emise de către autorităţile publice locale acte administrative care au ca obiect insti-
tuirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se
reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul
contractului de achiziţie;
b) pe piaţă au apărut anumite condiţii în urma cărora s-a constatat creşterea/dimi-
nuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se
reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul
contractului de achiziţie.
2. Posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie precizată atât în anunţ, cât şi

în contractul încheiat, prin clauze speciale în acest sens.
3. Solicitantul/Beneficiarul privat are obligaţia de a preciza totodată, atât în anunţ,

cât şi în contractul încheiat, şi modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi
utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi
buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri. Lipsa, modificarea sau comple-
tarea respectivelor informaţii/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor referi-
toare la posibilitatea de ajustare a preţului contractului de achiziţie, suplimentarea
preţului contractului putând fi asigurată în acest caz din bugetul propriu, fără a depăşi
pragurile valorice prevăzute de lege.
4. În orice situaţie, preţul contractului nu poate fi ajustat decât în măsura strict

necesară pentru acoperirea creşterii costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul
contractului.
5. Modul de ajustare a preţului contractului de achiziţie nu trebuie să conducă în
niciun caz la depăşirea pragurilor prevăzute în lege sau la anularea/diminuarea
avantajelor competitive menţionate în nota justificativă de atribuire, cu excepţia
cazului prevăzut la pct. 1 lit. a).
§8. Aplicarea principiului proporţionalităţii

8.1. Principiul proporţionalităţii în legislaţia aplicabilă
1. Principiul proporţionalităţii presupune că orice măsură administrativă ce se
adoptă trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în
ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce
priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura
şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiec-
tului/programului respectiv1.
2. Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii

creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului
proporţionalităţii, ţinând-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate,
precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia2.
3. Aplicarea principiului proporţionalităţii se realizează luând în considerare gra-

vitatea abaterii, prejudiciul provocat sau posibil să fie provocat fondurilor europene
şi fondurilor publice naţionale aferente acestora3.
4. Pentru aplicarea principiului proporţionalităţii trebuie îndeplinite cumulativ

două elemente: primul este determinarea gravităţii abaterii şi cel de al doilea se referă
la prejudiciul provocat sau posibil să fie provocat. În funcţie de aceste două elemente
se pot întâlni mai multe situaţii:
a) În funcţie de gravitatea abaterii există:
- abateri cu grad mic de impact;
- abateri cu grad mediu de impact;
- abateri cu grad mare de impact.
În acest caz se menţionează actul normativ nerespectat şi descrierea gravităţii
abaterii.
b) Referitor la prejudiciu, acesta poate fi:
- prejudiciu provocat – calcularea cuantumului (valoarea efectivă) rezultat în
urma abaterii de la prevederile actului normativ;
1
Art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011.
2
Art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011.
3
Partea a 3-a, pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente
reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa
la O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în
obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora, cu modificările și completările următoare (M.Of. nr. 481 din 28 iunie 2014).
- prejudiciu posibil să fie provocat – estimarea valorii ce ar fi rezultat în urma
abaterii de la prevederile actului normativ;
- imposibilitatea de a estima valoarea prejudiciului rezultat în urma abaterii de la
prevederile actului normativ.
8.2. Îndrumări privind aplicarea unitară a principiului proporţionalităţii

Aceste îndrumări nu au aplicabilitate în cazurile de constatare a neregulii şi/sau
fraudei, situaţie în care se vor aplica direct prevederile actelor normative din
domeniul neregulilor/fraudelor.
1. În cazul în care se poate determina prin calcul valoarea prejudiciului sau a
posibilului prejudiciu rezultat din abaterea de la prevederile actului normativ, valoarea
rezultată reprezintă cheltuială neeligibilă/debit. În această situaţie a cuantificării
efective a prejudiciului/posibilului prejudiciu nu este relevantă gravitatea abaterii.
Exemple:
- diferenţa de preţ dintre oferta ce ar fi fost câştigătoare şi oferta declarată câşti-
gătoare (de exemplu: oferta 1-100 lei şi oferta 2-120 lei, se declară greşit câştigătoare
oferta 2 – rezultă valoarea prejudiciului 20 lei, aceasta fiind şi cuantumul corecţiei);
- semnarea unor acte adiţionale, fără justificare, care măresc valoarea contractului
[de exemplu: preţ contract 100 lei mărit (fără apariţia unor situaţii care se încadrează
în regulile de modificare) la 115 lei prin actul adiţional – rezultă valoarea preju-
diciului 15 lei, acesta fiind şi cuantumul corecţiei].
2. În cazul în care nu se poate determina prin calcul valoarea prejudiciului sau a

posibilului prejudiciu rezultat din abaterea de la actul normativ, atunci valoarea
prejudiciului se va calcula prin aplicarea unei corecţii/reduceri procentuale care se va
determina ţinând seama de gravitatea abaterii. Cuantumul corecţiilor/reducerilor
procentuale se va determina, în funcţie de gravitate, după cum urmează:
a) între 1% şi 5% din valoarea contractului în cauză, în situaţia în care abaterea
este cu grad mic de impact;
b) între 6% şi 10% din valoarea contractului în cauză, în situaţia în care abaterea
este cu grad mediu de impact;
c) între 11% şi 15% din valoarea contractului în cauză, în situaţia în care abaterea
este cu grad mare de impact.
Exemple:
- există oferte ce respectă toate specificaţiile tehnice, care se încadrează în
valoarea estimată, dar beneficiarul/solicitantul privat alege o ofertă cu caracteristici
tehnice inferioare – suntem în situaţia unei abateri cu grad mare de impact şi se va
aplica o corecţie/reducere procentuală de 15% din valoarea contractului în cauză;
- există oferte care respectă toate specificaţiile tehnice, dintre care numai unele
depăşesc valoarea estimată, dar beneficiarul/solicitantul privat alege o ofertă cu
caracteristici tehnice corespunzătoare, însă cu o valoare mai mare decât a altor oferte
care au caracteristici tehnice similare sau superioare cu cele solicitate şi care se
încadrează şi în valoarea estimată – suntem în situaţia unei abateri cu grad mare de
impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 15% din valoarea contrac-
tului în cauză (dacă diferenţa nu este plătită din bugetul propriu);
- există oferte ce respectă toate specificaţiile tehnice, care depăşesc valoarea esti-
mată, dar beneficiarul/solicitantul privat alege o ofertă cu caracteristici tehnice
inferioare, care nu depăşeşte valoarea estimată – suntem în situaţia unei abateri cu
grad mediu de impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 10% din
valoarea contractului în cauză;
- nu există nicio ofertă care respectă toate specificaţiile tehnice, dar aceste oferte nu
depăşesc valoarea estimată şi beneficiarul/solicitantul privat alege oferta care respectă
majoritatea specificaţiilor tehnice – suntem în situaţia unei abateri cu grad mic de impact
şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 5% din valoarea contractului în cauză;
- există oferte care respectă toate specificaţiile tehnice, dar care depăşesc valoarea
estimată şi beneficiarul/solicitantul privat alege o ofertă care respectă toate speci-
ficaţiile tehnice, dar depăşeşte valoarea estimată – suntem în situaţia unei abateri cu
grad mic de impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 5% din valoarea
contractului în cauză (dacă diferenţa nu este plătită din bugetul propriu);
- modificarea nejustificată a ordinii de prioritate a elementelor de departajare a
ofertelor faţă de cea publicată de solicitantul/beneficiarul privat în documentele
achiziţiei, situaţie care determină alegerea unei alte oferte câştigătoare decât cea care
ar fi rezultat din aplicarea ordinii de prioritate iniţiale – suntem în situaţia unei
abateri cu grad mare de impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 15%
din valoarea contractului în cauză;
- modificarea justificată a ordinii de prioritate a elementelor de departajare a
ofertelor faţă de cea publicată de solicitantul/beneficiarul privat în documentele achi-
ziţiei, situaţie care determină alegerea unei alte oferte câştigătoare decât cea care ar fi
rezultat din aplicarea ordinii de prioritate iniţiale – suntem în situaţia unei abateri cu
grad mediu de impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 10% din
valoarea contractului în cauză;
- modificarea ordinii de prioritate a elementelor de departajare a ofertelor, situaţie care
nu determină alegerea unei alte oferte câştigătoare decât cea care ar fi rezultat din apli-
carea ordinii de prioritate iniţiale – suntem în situaţia unei abateri cu grad mic de impact
şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 5% din valoarea contractului în cauză.
3. În situaţia unor abateri deosebit de grave, autorităţile cu competenţe în gestio-
narea fondurilor europene pot aplica corecţii/reduceri procentuale cuprinse între 16%
şi 25%, justificând neîncadrarea în situaţiile de la pct. 2.
Exemplu:
- în situaţiile exceptate de la procedura competitivă (concurenţa lipseşte din
motive tehnice) se constată că justificarea excepţiei nu este susţinută de o documen-
tare adecvată (există în mod evident soluţii alternative) – suntem în situaţia unei
abateri deosebit de grave şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de până la
25% din valoarea contractului în cauză.
§10. Achiziția directă

1. Dacă valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât pragurile
valorice prevăzute de lege1, solicitantul/beneficiarul privat achiziţionează direct pro-
duse, servicii sau lucrări:
1
- achiziţie de produse – valoarea estimată este mai mică decât 135.060 lei, exclusiv
TVA;
- achiziţie de servicii – valoarea estimată este mai mică decât 135.060 lei, exclusiv
TVA;
- achiziţie de lucrări – valoarea estimată este mai mică decât 450.200 lei, exclusiv
TVA.
2. Achiziţia se realizează pe bază de documente justificative (de exemplu:

contract, dacă este cazul, comandă, bon fiscal/ factură, ordin de plată, extras de cont,
notă de recepţie, fişă de cont, documente de transport sau altele, după caz).
3. Pentru achiziţia directă nu este obligatorie semnarea unui contract. În cazul în

care solicitantul/beneficiarul privat consideră că pentru predictibilitatea relaţiilor
comerciale are nevoie de clauze contractuale clare, acesta poate semna un contract în
acest sens.
4. Reguli aplicabile:
a) Principiile economicităţii, eficienţei și eficacităţii trebuie respectate indiferent
de valoarea estimată a achiziţiei. Solicitantul/Beneficiarul privat este obligat să
întreprindă toate măsurile pe care le consideră necesare în vederea respectării acestor
principii, incluse în principiului bunei gestionări financiare, pornind de la premisa că
procedează de o manieră similară şi în organizarea activităţii proprii.
b) Achiziţia directă nu trebuie să respecte o procedură şi reguli de publicitate,
respectiv nu trebuie să se publice anunţ pe pagina web www.fonduri-ue.ro/alte forme
de publicitate prevăzute de prezenta procedură.
c) Solicitantul/Beneficiarul privat, înainte de efectuarea achiziţiei directe, va
întocmi o notă privind determinarea valorii estimate, care va include informaţiile
rezultate din cercetarea ofertelor din piaţă (oferte de preţ solicitate, cataloage de
produse etc.).
d) Pentru achiziţiile directe efectuate în cadrul unui proiect, beneficiarul privat
determină valoarea estimată pentru fiecare achiziţie în parte încă de la momentul
depunerii fişei de proiect/cererii de finanţare/aplicaţiei. În cazul în care există un
interval de timp semnificativ între depunerea cererii de finanţare/aplicaţiei sau
aprobarea contractului de finanţare/acordului şi efectuarea achiziţiei, se pot înregistra
modificări (creşteri/diminuări) de preţuri pe piaţă. Din acest motiv, se va verifica
actualitatea valorii estimate a achiziţiei şi, dacă este cazul, se va actualiza această
valoare, înainte de efectuarea achiziţiei.
e) Solicitantul/Beneficiarul privat trebuie să facă dovada realităţii cheltuielii efec-
tuate, inclusiv prin înregistrări contabile. Realitatea cheltuielilor trebuie dovedită şi în
cazul vizitelor la faţa locului efectuate de către autorităţile cu competenţe în gestionarea
fondurilor europene/organismele cu competenţe în verificarea fondurilor europene.
§11. Dosarul achiziţiei

La finalul procedurii se va întocmi dosarul de achiziţie care va conţine următoa-
rele documente:
- specificaţiile tehnice;
- nota privind determinarea valorii estimate;
- dovada anunţului/invitaţiilor/clarificărilor/comunicărilor rezultatului (după caz);
- nota justificativă de atribuire;
- nota justificativă privind decalarea datelor de semnare a contractelor (după caz);
- declaraţii pe propria răspundere din care rezultă că ofertantul câştigător/solici-
tantul/beneficiarul privat nu a încălcat prevederile referitoare la conflictul de interese;
- ofertele originale şi clarificările (după caz);
- contractul de achiziţie;
- actele adiţionale (după caz);
- alte documente relevante, inclusiv documentele care dovedesc realizarea achizi-
ţiei (de exemplu: procese-verbale de recepţie servicii şi lucrări, livrabile, procese-
verbale de predare primire etc.);
- contestaţiile (după caz).
§12. Lista de verificare

Pentru procedura competitivă autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor
europene verifică următoarele elemente:
A. Elaborarea specificaţiilor tehnice şi determinarea valorii estimate
1. Au fost motivate detaliat excepţiile de la publicarea/transmiterea specifi-
caţiilor?
Instrucțiuni:
În cazul în care nu există o motivare care să justifice încadrarea în excepţiile
prevăzute, specificaţiile trebuie să fie obiective şi să se asigure accesul imediat şi
neîngrădit la acestea.
Se verifică dacă s-au motivat detaliat specificaţiile tehnice particulare (dacă este
cazul) pentru încadrarea în excepţiile prevăzute la nivelul prezentei proceduri.
Se verifică scopul achiziţiei.
Sancţiune procedură solicitant privat:
- Nepublicarea anunţului într-un cotidian/ziar/publicaţie/gazetă naţional (ă) sau regio-
nal (ă), format tipărit sau online, ori pagina web de publicitate, concomitent cu transmi-
terea de invitaţii de participare – corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie;
- Specificaţii tehnice care nu au un caracter obiectiv/renunţarea pe parcursul eva-
luării la anumite specificaţii tehnice comunicate – corecţie proporţional cu prejudiciul.
Sancţiune procedură beneficiar privat:
- Nepublicarea anunţului pe pagina web https://www.fonduri-ue.ro, însoţit de
specificaţiile tehnice – corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie (partea
a 3-a pct. 1 din anexa la H.G. nr. 519/2014);
- Publicarea unor specificaţii tehnice care nu au un caracter obiectiv/Renunţarea
pe parcursul evaluării la anumite specificaţii tehnice publicate – corecţie
proporţională cu prejudiciul (partea a 3-a pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014).
2. Valoarea estimată a contractului este mai mică decât pragurile valorice
prevăzute în lege?
Instrucțiuni:
Se verifică dacă valoarea menţionată în nota privind valoarea estimată este mai
mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.
Se verifică dacă valoarea estimată corespunde cu valoarea din contractul de
finanţare/acord, după caz.
Sancțiuni:
- Dacă solicitantul/beneficiarul privat trebuia să aplice prevederile legii şi a
aplicat prevederile prezentei proceduri, se vor aplica sancţiunile prevăzute în anexa la
H.G. nr. 519/2014 (Partea 1 – Achiziţii publice).
- Dacă solicitantul/beneficiarul privat trebuia să aplice procedura competitivă şi a
ales să achiziţioneze direct, fără publicarea unui anunţ, se va aplica o corecţie de 25%
din valoarea contractului de achiziţie, ca urmare a nepublicării anunţului. La fel se va
proceda dacă motivarea încadrării pe excepţiile de la publicare nu este corectă.
3. Contractul nu a fost divizat în mai multe contracte distincte de valoare

mai mică cu scopul de a evita aplicarea prevederilor art. 6 şi art. 7 alin. (1) din
lege/prevederilor prezentei proceduri?
Instrucțiuni:
Se verifică dacă contractul nu a fost divizat, având în vedere scopul şi/sau
obiectul achiziţiei, prin raportare la planul de achiziţii al proiectului, după caz.
Sancțiuni:
- Dacă solicitantul/beneficiarul privat trebuia să aplice prevederile legii şi a
aplicat prevederile prezentei proceduri, se vor aplica sancţiunile prevăzute în anexa la
4. Solicitantul/Beneficiarul privat a ales corect procedura aplicabilă?

Instrucțiuni:
Se verifică dacă s-a ales corect procedura pornind de la valoarea estimată. Dacă
valoarea estimată depăşeşte pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (5) din lege şi nu se
încadrează în prevederile art. 6 din lege, solicitantul/beneficiarul privat trebuia să
aplice procedura competitivă.
Sancțiuni:
- Dacă solicitantul/beneficiarul privat trebuia să aplice prevederile legii şi a apli-
cat prevederile prezentei proceduri, se vor aplica sancţiunile prevăzute în anexa la
B. Prospectarea pieței
1. S-a publicat anunţul?
Instrucțiuni:
În cazul beneficiarilor privaţi se verifică dacă anunţul este postat pe pagina web –
În cazul solicitanţilor privaţi se verifică:
- dacă anunţul este publicat într-un cotidian/ziar/publicaţie/gazetă naţional (ă) sau
regional (ă), format tipărit sau online, ori pe pagina web de publicitate;
- dacă anunţul conţine elementele obligatorii prevăzute în prezenta procedură.
Sancţiune:
- Corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie (partea a 3-a pct. 1 din
anexa la H.G. nr. 519/2014).
2. S-a asigurat accesul neîngrădit la specificaţiile tehnice?

Instrucțiuni:
Nu trebuie să existe obstacole în vizualizarea/comunicarea specificaţiilor tehnice.
În cazul beneficiarilor privaţi se verifică dacă anunţul însoţit de specificaţiile
tehnice este postat pe pagina web – https://www.fonduri-ue.ro.
În cazul solicitanţilor privaţi, unde publicarea specificaţiilor nu este obligatorie, se
verifică:
- dacă s-a menţionat în anunţ adresa de la care acestea se pot obţine;
- dacă s-a asigurat, la cerere, accesul imediat şi neîngrădit la aceste informaţii (se
verifică solicitările de clarificare/eventualele contestaţii etc.).
Se verifică dacă pentru contractele de furnizare s-a acordat un termen pentru ela-
borarea şi prezentarea ofertei de minimum 6 zile calendaristice, iar pentru contractele
de servicii şi lucrări de minimum 10 zile calendaristice.
3. S-a elaborat corespunzător nota justificativă de atribuire?

Instrucțiuni:
Nota justificativă de atribuire a fost completată corespunzător, în sensul că au fost
prezentate avantajele tehnice şi financiare care motivează alegerea ofertei pentru
contractare în raport cu celelalte oferte primite/specificaţiile tehnice.
În situaţiile de excepţie când publicarea anunţului şi a specificaţiilor tehnice nu
este obligatorie, nota justificativă trebuie motivată prin raportare la specificaţiile
tehnice particulare/scopul achiziţiei.
Sancţiune:
- În cazul în care sunt identificate specificaţii tehnice ofertate care nu corespund
specificaţiilor tehnice solicitate se aplică o corecţie conform părţii a 3-a pct. 3 din
anexa la H.G. nr. 519/2014 (proporţional).
C. Semnarea contractului de achiziţie
1. Contractul a fost semnat cu ofertantul menţionat în nota justificativă de
atribuire?
Instrucțiuni:
Se compară cele două documente.
Sancţiune:
- Dacă se schimbă câştigătorul desemnat şi, implicit, oferta câştigătoare aferentă, se va
aplica sancţiunea prevăzută în partea a 3-a pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014.
2. S-a comunicat câştigătorul?
Instrucțiuni:
În cazul beneficiarilor privaţi se verifică publicarea anunţului pe pagina web
În cazul solicitanţilor privaţi se verifică dacă s-a transmis comunicarea.
Sancţiune:
- Dacă în termen de 5 zile calendaristice de la semnarea contractului de achiziţie
nu s-a asigurat transparenţa rezultatului procedurii, se aplică o corecţie de 5% din
valoarea contractului de achiziţie (partea a 3-a pct. 2 din anexa la H.G. nr. 519/2014).
Nu se aplică corecţie financiară în cazul erorilor de tehnoredactare justificate.
3. Contractul este însoţit de declaraţia pe propria răspundere din care

rezultă că nu s-au încălcat prevederile referitoare la conflictul de interese?
Instrucțiuni:
Se verifică existenţa declaraţiilor (declaraţia beneficiarului privat/ofertantului
câştigător).
D. Implementarea contractului de achiziţie
1. Modificările clauzelor contractuale respectă prevederile prezentei proceduri?
Instrucțiuni:
Se verifică respectarea regulilor prevăzute. Se verifică, de asemenea, impactul
modificărilor efectuate (valoarea modificărilor se va determina pe baza valorii
cumulate a modificărilor succesive, dacă este cazul).
Sancţiune:
- Se aplică o corecţie conform părţii a 3-a pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014
(proporţional).
2. Ajustarea preţului s-a realizat cu respectarea prevederilor prezentei pro-

ceduri?
Instrucțiuni:
Se verifică respectarea regulilor cu privire la ajustare.
Sancţiune:
- Dacă nu s-au respectat prevederile, se aplică o corecţie conform părţii a 3-a pct. 3
din anexa la H.G. nr. 519/2014 (proporţional cu prejudiciul).
Capitolul III
Modul de efectuare a achiziţiilor publice în cadrul proiectelor
cu finanţare europeană implementate în parteneriat
Secțiunea 1. Domeniu de aplicare
Modul de efectuare a achiziţiilor în cadrul proiectelor cu finanţare europeană

implementate în parteneriat 1 se aplică beneficiarilor/partenerilor, pentru atribuirea
contractelor de furnizare, servicii sau lucrări aferente:
a) programelor finanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii 2014-2020,
respectiv Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul
de coeziune, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime;
b) programelor finanţate din mecanismele financiare ale Spaţiului Economic
European şi norvegian;
c) Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor
economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse – Obiectivul 1 al Ariei de
concentrare 4 – „Îmbunătăţirea mediului înconjurător”.
Secțiunea a 2-a. Reguli privind efectuarea achiziţiilor
1. În cazul proiectelor implementate în parteneriat constituit din una sau mai

multe „autorităţi contractante” şi una sau mai multe entităţi juridice fără calitatea
de „autoritate contractantă”, parteneriatul respectiv este considerat „autoritate con-
tractantă”2 şi trebuie să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări în cadrul proiec-
tului, conform prevederilor Legii nr. 98/2016.
În acest caz, în cadrul parteneriatului, se va opta pentru una dintre următoarele
modalităţi de organizare a procesului/proceselor de achiziţie:
a) fiecare dintre membrii parteneriatului va derula achiziţiile publice aferente activi-
tăţilor pentru care este responsabil în cadrul proiectului/contractului de finanţare; sau
b) liderul de parteneriat sau unul dintre membrii parteneriatului, autoritate con-
tractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă, va derula toate
achiziţiile publice din cadrul proiectului/contractului de finanţare.
1
Modul de efectuare a achiziţiilor în cadrul proiectelor cu finanţare europeană imple-
mentate în parteneriat, aprobat prin Ordinul comun nr. 6712/890/2017 al ministrului fondu-
rilor europene și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (M.Of. nr. 933
din 27 noiembrie 2017).
2
În baza art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
2. Indiferent de modalitatea de organizare pentru care se optează, parteneriatul
are obligaţia, ca la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a
contractului de achiziţie publică, să se raporteze la modul de calcul al valorii
estimate a achiziţiei astfel cum este acesta reglementat de lege1.
3. Programul achizițiilor publice2 se va realiza după cum urmează:

a) pentru modalitatea de organizare descrisă la regula 1.a), programul respectiv va
fi elaborat de către liderul de parteneriat prin centralizarea achiziţiilor publice
aferente fiecăruia dintre membrii parteneriatului, cu respectarea regulii 2 privind
valoarea achiziției;
b) pentru modalitatea de organizare descrisă la regula 1.b), programul respectiv va
fi elaborat de către partenerul care va derula toate achiziţiile publice din cadrul
proiectului, respectiv lider sau unul dintre membrii parteneriatului, cu respectarea
regulii 2 privind valoarea achiziției.
În ambele situaţii, fiecare dintre membrii parteneriatului contribuie la elaborarea
Programului achiziţiilor publice la nivelul proiectului, prin stabilirea achiziţiilor
publice proprii derulate/avute în vedere în proiect, cu respectarea regulii 2 privind
valoarea achiziției.
4. În cazul proiectelor implementate în parteneriat între o „autoritate contrac-

tantă” şi o entitate juridică fără calitatea de „autoritate contractantă”, pentru
atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru care au ca obiect
servicii sociale şi alte servicii specifice3, se va proceda după cum urmează:
a) membrii parteneriatului care au calitatea de „autorităţi contractante” au
dreptul de a derula propriile proceduri simplificate4;
b) membrii parteneriatului care sunt entităţi juridice fără calitatea de „autoritate
contractantă” au dreptul de a derula procedura competitivă5.
5. În cazul proiectelor implementate în parteneriat constituit din două sau mai

multe entităţi juridice fără calitatea de „autoritate contractantă”, atribuirea contrac-
telor de achiziție se va realiza potrivit procedurii competitive6.
1
Art. 9-25 din Legea nr. 98/2016.
2
Potrivit art. 13 din Normele metodologice, aprobate prin H.G. nr. 395/2016, „în cazul în
care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile
şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligaţia de a elabora distinct pentru fiecare
proiect în parte un program al achiziţiilor publice aferent proiectului respectiv”.
3
Serviciile sociale şi alte servicii specifice prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016.
4
„Procedura simplificată” este reglementată de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și
art. 101 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016. A se vedea
supra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 3-a, §9.
5
„Procedura competitivă” este reglementată de Ordinul nr. 1.284/2016. A se vedea pentru
detalii supra Titlul V, Capitolul II.
6
„Procedura competitivă” este reglementată de Ordinul nr. 1.284/2016.
TITLUL VI
Concesiunile de lucrări și de servicii
Capitolul I
Noțiuni generale
Secțiunea 1. Reglementarea juridică a concesiunilor publice.

Categorii de concesiuni și delimitări
Potrivit art. 136 alin. (4) din Constituția României, „bunurile proprietate publică
sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor
autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea,
ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică”.
Potrivit art. 297 din Codul administrativ 1 „autorităţile prevăzute la art. 287 2
decid, în condiţiile legii, cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de
proprietate publică, respectiv:
a) darea în administrare;
b) concesionarea;
c) închirierea;
d) darea în folosinţă gratuită”.
De asemenea, la art. 866, 871-873, Codul civil cuprinde o serie de prevederi
referitoare la conținutul, exercitarea și apărarea dreptului de concesiune, ca drept real
corespunzător al proprietății publice.
Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii
reglementează regimul juridic al concesiunilor de lucrări și al concesiunilor de servicii.
Legea nr. 100/2016 a fost aplicată prin Normele metodologice de aplicare a preve-
derilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de
servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de
servicii, aprobate prin H.G. nr. 867/20163.
1
Codul administrativ a fost adoptat prin O.U.G. nr. 57/2019 (M.Of. nr. 555 din 5 iulie
2019), cu modificările și completările ulterioare.
2
Potrivit art. 287 din Codul administrativ, „exercitarea dreptului de proprietate publică, cu
excepţia reprezentării în instanţă a statului român prin Ministerul Finanţelor Publice în legă-
tură cu raporturile juridice privind proprietatea publică, se realizează de către:
a) Guvern, prin ministerele de resort sau prin organele de specialitate ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor de resort, după caz, pentru
bunurile aparţinând domeniului public al statului;
b) autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, pentru bunurile aparţinând
domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale.”
3
Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de
lucrări şi concesiunile de servicii, aprobate prin H.G. nr. 867/2016 (M.Of. nr. 985 din 7 decem-
brie 2016).
232 Concesiunile de lucrări și de servicii
În afară de aceste reglementări, care constituie dreptul comun în materie, regăsim

dispoziții speciale referitoare la concesiuni și în alte acte normative cum ar fi: Legea
nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor 1 , Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere 2 , Legea
petrolului nr. 238/20043, Legea minelor nr. 85/20034 etc.
Din cele prezentate până acum putem constata următoarele:
1. Regimul juridic al concesiunilor are o reglementare amplă și bine conturată.
2. Dreptul comun în materie îl constituie:

- art. 866, art. 871-873 C.civ. și O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de
concesiune de bunuri proprietate publică pentru concesiunile de bunuri proprietate
publică,
- Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii
pentru lucrările publice și serviciile publice.
Toate celelalte acte normative constituie dreptul special în materie astfel că, în
raport cu dreptul comun, vor fi aplicabile regulile generalia specialibus non derogant
și specialia generalibus specialibus derogant.
3. Legislația în vigoare distinge între următoarele categorii de concesiuni: de

bunuri proprietate publică, de lucrări și de servicii.
Având în vedere că în prezenta lucrare vor fi examinate doar concesiunile de lucrări
și de servicii, aici vom evoca doar definiția concesiunii de bunuri proprietate publică,
astfel încât să putem realiza delimitările necesare dintre aceste instituții juridice.
Concesiunea bunurilor proprietate publică a fost definită în doctrină 5 ca fiind
„contractul prin care o autoritate publică, dintre cele menţionate în art. 3 din Legea
nr. 219/1998, permite unei persoane fizice sau juridice private să posede şi să folo-
sească, în condiţiile legii şi ale contractului de concesiune, un bun aparţinând
domeniului public ori privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale”. S-a
mai arătat că6 acestei definiții „ar fi util să i se mai adauge şi ideea că scopul unei
astfel de concesiuni este acela al obţinerii unor venituri pentru bugetul public
naţional (de stat sau local), sub forma redevenţei calculate ca şi cota procentuală din
profitul ce va fi obţinut de concesionar, precum şi acela de a realiza interesul public,
de a pune în valoare bunurile avute în vedere”.
1
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru reali-
zarea locuinţelor (M.Of. nr. 163 din 7 august 1991), republicată (M.Of. nr. 3 din 13 ianuarie
1997) și (M.Of. nr. 933 din 13 octombrie 2004), cu modificările și completările ulterioare.
2
M.Of. nr. 182 din 30 iulie 1992, cu modificările și completările ulterioare.
3
M.Of. nr. 535 din 15 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
4
M.Of. nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare.
5
A. Sebeni, Noţiunea contractului de concesiune şi încheierea acestuia, în Dreptul
nr. 8/1999, p. 9.
6
T. Prescure, Despre regimul juridic al contractului de concesiune în dreptul românesc
contemporan, în C.J. nr. 1-2 (16-17), 2004, p. 7.
Noţiuni generale 233
Din punct de vedere legal1, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică
este definit ca fiind „acel contract încheiat în formă scrisă prin care o autoritate
publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane,
denumite concesionar, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi
obligaţia de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevenţe”.
Secțiunea a 2-a. Obiectul, scopul și principiile

concesiunilor de lucrări și de servicii
Potrivit art. 1, obiectul Legii nr. 100/2016 reglementează modul de atribuire a

contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii,
regimul juridic aplicabil acestor contracte, precum şi anumite aspecte specifice în
legătură cu executarea acestora.
Art. 2 stabilește scopul și principiile Legii nr. 100/2016.
Astfel, scopul legii îl constituie:
a) promovarea concurenţei între operatorii economici;
b) utilizarea resurselor în condiţii de eficienţă, economicitate şi eficacitate;
c) asigurarea integrităţii procedurii de atribuire a contractelor de concesiune de
lucrări şi de concesiune de servicii;
d) asigurarea cadrului legal pentru atribuirea contractelor de concesiune de lucrări
şi de concesiune de servicii.
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune de lucrări şi de
concesiune de servicii sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciprocă;
d) transparenţa;
e) proporţionalitatea;
f) asumarea răspunderii.
Din analiza comparativă a acestor prevederi legale cu dispozițiile art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, observăm că principiile conce-
siunilor de lucrări și de servicii sunt identice cu principiile achizițiilor publice. În
ceea ce privește scopurile, Legea nr. 100/2016 prevede mai multe, spre deosebire de
Legea nr. 98/2016 care are unul singur; cu toate acestea, până la un punct, unele din
„scopuri” se confundă cu „principiile” concesiunilor de servicii și de lucrări.
Astfel, scopurile „asigurarea cadrului legal pentru atribuirea contractelor de con-
cesiune de lucrări şi de concesiune de servicii” de către autorităţile/entităţile contrac-
tante [art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 100/2016] și „utilizarea resurselor în condiţii
de eficienţă, economicitate şi eficacitate” [art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 100/2016],
împreună, sunt similare scopului achizițiilor publice, respectiv „asigurarea cadrului
1
Art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 54/2006.
legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de

eficienţă economică şi socială” [art. alin. (1) din Legea nr. 98/2016]. Celelalte
scopuri ale concesiunilor – „promovarea concurenţei între operatorii economici”
[art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 100/2016] și „asigurarea integrităţii procedurii de
atribuire a contractelor de concesiune de lucrări şi de concesiune de servicii” [art. 2
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 100/2016] corespund într-o anumită măsură principiilor
achizițiilor publice, respectiv „nediscriminarea” [art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea
nr. 98/2016] și „asumarea răspunderii” [art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016].
În aceste condiții, comentariile noastre din prezenta lucrare 1 privind scopul și
principiile achizițiilor publice sunt aplicabile mutatis mutandis și în materia conce-
siunilor de lucrări şi de servicii.
În sfârșit, arătăm că, în mod similar materiei achizițiilor publice, și în cazul
concesiunilor principiile sunt izvoare de drept2.
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul I.
2
Art. 1 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 867/2016 prevede că
„în procesul de realizare a concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor de servicii, denumite în
continuare contracte de concesiune, în orice situaţie pentru care nu există o reglementare
expresă, se aplică principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii”.
Capitolul II
Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016
Secțiunea 1. Riscul de operare
1. Unul din criteriile legale în funcție de care se va aplica sau nu regimul juridic al
concesiunilor de lucrări și de servicii, reglementat de Legea nr. 100/2016, este „riscul
de operare”.
Conceptul „riscului de operare” pornește de la premisa că atribuirea unei
concesiuni de lucrări sau de servicii implică întotdeauna transferul către concesionar
a unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu
exploatarea lucrărilor şi/sau a serviciilor respective.
Se consideră că o parte semnificativă a riscului de operare a fost transferată atunci
când pierderea potenţială estimată suportată de concesionar nu este una neglijabilă.
Potrivit legii, riscul de operare este riscul care îndeplineşte, în mod cumulativ,
a) este generat de evenimente care nu se află sub controlul părţilor la contractul
de concesiune;
b) implică expunerea la fluctuaţiile pieţei;
c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în
condiţii normale de exploatare, recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a
costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor.
Riscul de operare poate consta în:
a) fie riscul de cerere – riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile
care fac obiectul concesiunii de lucrări sau de servicii;
b) fie riscul de ofertă – riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor care fac
obiectul concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii, în special riscul că furni-
zarea serviciilor nu va corespunde cererii. Riscul de ofertă poate fi împărţit în riscul de
construcţie şi riscul operaţional legat de disponibilitatea serviciilor atunci când
construcţia şi operarea constituie cele două mari faze ale proiectului de concesiune;
c) fie ambele riscuri, de cerere şi de ofertă.
2. În orice situaţie în care o entitate contractantă intenţionează să realizeze un

proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung, care să cuprindă fie executarea
de lucrări şi operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea şi operarea de
servicii, autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a elabora un studiu de
fundamentare prin care se va demonstra necesitatea şi oportunitatea realizării proiec-
tului în acest mod. Aceste dispoziții se aplică şi în cazul în care proiectul pe termen
lung presupune crearea unei societăţi având ca acţionari operatorul economic, pe de o
parte, şi autoritatea/entitatea contractantă, pe de altă parte.
Prin intermediul studiului de fundamentare, autoritatea/entitatea contractantă are

obligaţia să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi
semnificative a riscului de operare către operatorul economic; astfel, se vor distinge
două situații:
- dacă se constată că o parte semnificativă a riscului de operare va fi transferată
operatorului economic, contractul va fi considerat contract de concesiune, urmând a
se aplica prevederile Legii nr. 100/2016;
- dacă se constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată
operatorului economic, contractul va fi considerat contract de achiziţie publică sau
contract sectorial, după caz, urmând a se aplica prevederile Legii nr. 98/2016 privind
achizițiile publice.
Autoritatea/entitatea contractantă are posibilitatea de a elabora un studiu de
fundamentare a deciziei de concesionare atunci când intenţionează să atribuie un
contract de concesiune cu o durată mai mică de 5 ani, în cazul în care este necesar, în
funcţie de complexitatea contractului.
Studiul de fundamentare trebuie să se axeze pe analiza unor elemente relevante în
care se includ: aspectele generale, fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică şi
financiară, aspectele de mediu, aspectele sociale şi aspectele instituţionale ale proiec-
tului în cauză.
Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să cuprindă o analiză
care să permită definirea şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscu-
rilor de proiect, luând în considerare, totodată, şi variantele identificate de repartiţie a
riscurilor între părţile viitorului contract de concesiune, precum şi analiza privind
încadrarea contractului în categoria celor de concesiune. În scopul realizării acestei
analize, autoritatea/entitatea contractantă poate să utilizeze, ca model, matricea preli-
minară de repartiţie a riscurilor de proiect 1 cuprinsă în anexa nr. 1 la Normele
metodologice aprobate prin H.G. nr. 867/2016.
Rezultatele studiului de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să
justifice necesitatea şi oportunitatea concesiunii şi să demonstreze că:
a) proiectul este realizabil;
b) proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor entităţii contractante;
c) au fost luate în considerare diverse alternative de realizare a proiectului;
d) varianta de realizare a proiectului prin atribuirea unui contract de concesiune
este mai avantajoasă în raport cu varianta prin care proiectul este prevăzut a fi
realizat prin atribuirea unui contract de achiziţie publică;
e) proiectul beneficiază de susţinere financiară, menţionând, dacă este cazul, care
este contribuţia entităţii contractante.
La realizarea studiului de fundamentare trebuie ţinut seama de estimarea
cheltuielilor şi veniturilor pe întreaga durată a unui proiect, la care trebuie luate în
calcul nu numai costurile legate de construcţie, ci şi totalul cheltuielilor şi veniturilor
1
Matricea preliminară de repartiţie a riscurilor reprezintă un instrument pentru reprezen-
tarea, compararea şi, respectiv, ierarhizarea riscurilor pentru un proiect de concesiune, pe baza
unei liste generale de referinţă a riscurilor identificate.
aferente operării şi întreţinerii de-a lungul perioadei proiectului. Estimarea are un
dublu scop:
a) de a furniza o perspectivă atentă asupra tuturor costurilor, veniturilor şi riscu-
rilor care pot apărea pe parcursul duratei de viaţă a proiectului;
b) de a furniza un reper pentru perioada de derulare a contractului de concesiune.
Estimarea costurilor proiectului trebuie începută la o dată de referinţă care este, de
regulă, data demarării procedurii de atribuire a contractului de concesiune, în acest
caz această estimare neincluzând şi costurile deja suportate de autoritatea/entitatea
contractantă, legate de pregătirea proiectului. Prin excepţie, în cazul în care
autoritatea/entitatea contractantă intenţionează recuperarea costurilor deja suportate,
legate de pregătirea proiectului, aceste costuri se includ în valoarea estimată a
proiectului, autoritatea/entitatea contractantă având obligaţia de a le evidenţia în mod
distinct în documentaţia de atribuire. În acest caz, autoritatea/entitatea contractantă
precizează în documentaţia de atribuire şi în modelul de contract obligaţia viitorului
concesionar de a rambursa costurile deja suportate de concedent, legate de pregătirea
proiectului, precum şi condiţiile în care se va realiza această rambursare.
În cazul în care autoritatea/entitatea contractantă achiziţionează, potrivit legii, ser-
vicii de consultanţă în vederea elaborării studiului de fundamentare atunci aceasta, prin
comisia de coordonare şi supervizare, are obligaţia de a lua toate măsurile prin care să
se asigure că elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se reali-
zează la un nivel corespunzător şi că reflectă în totalitate cerinţele şi condiţiile solici-
tate. Principalele atribuţii ale comisiei de coordonare şi supervizare sunt următoarele:
a) facilitarea accesului consultantului la documente, rapoarte, baze de date, măsu-
rători şi, în general, la orice informaţie disponibilă care ar putea servi la elaborarea
studiului de fundamentare a deciziei de concesionare;
b) facilitarea contactelor consultantului cu alte autorităţi/instituţii publice şi/sau cu
persoane de drept privat;
c) analizarea fiecărui raport intermediar şi a raportului final înaintate de consul-
tant şi formularea observaţiilor şi propunerilor de modificare, după caz;
d) avizarea documentelor elaborate de consultant în îndeplinirea activităţilor
desfăşurate în fiecare fază;
e) elaborarea unui raport după finalizarea studiului de fundamentare a deciziei de
concesionare de către consultant şi prezentarea acestuia conducătorului entităţii
contractante în vederea aprobării.
3. Autoritatea/entitatea contractantă determină, pe baza unei analize economico-

financiare, modul în care proiectul ar trebui realizat: fie printr-o concesiune, fie
printr-un contract de achiziţie publică.
Analiza economico-financiară presupune derularea următoarelor etape:
a) întocmirea costului comparativ de referinţă;
b) determinarea structurii preliminare a concesiunii;
c) realizarea analizei economico-financiare.
Alte aspecte specifice, relevante pentru analiza economico-financiară, pot fi:
a) taxa pe valoarea adăugată;
b) costuri suplimentare asociate finalizării lucrărilor înainte de termenul contractual;
c) costul reluării procedurii de atribuire a contractului de concesiune;

d) venituri din refinanţarea proiectului;
e) costuri de monitorizare şi administrare a proiectului;
f) asigurări;
g) rata de discontare.
Secțiunea a 2-a. Pragul valoric şi modul de calcul al valorii

estimate a concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii
Procedurile de atribuire prevăzute de Legea nr. 100/2016 se aplică concesiunilor

de lucrări sau a concesiunilor de servicii a căror valoare, fără TVA, este egală sau
mai mare decât pragul valoric de 25.013.925 lei.
Concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror valoare este mai mică
decât acest prag valoric se atribuie, cu respectarea principiilor generale prevăzute la
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, în condiţiile şi potrivit procedurilor regle-
mentate prin normele metodologice de aplicare a Legii nr. 100/2016. În acest caz se
va aplica o procedură simplificată1.
Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii este cifra
totală de afaceri a concesionarului generată pe durata contractului, fără TVA, în
schimbul lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul concesiunii, precum şi pentru
bunurile accesorii acestor lucrări şi servicii.
Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii se estimează
de către autoritatea/entitatea contractantă înainte de iniţierea procedurii de
atribuire şi este valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire prin transmiterea
spre publicare a anunţului de concesionare.
În cazul în care valoarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii în
momentul atribuirii contractului de concesiune este mai mare cu peste 20% decât
valoarea sa estimată la momentul iniţierii procedurii de atribuire, se va considera că
estimarea valabilă este cea rezultată la momentul atribuirii contractului de concesiune.
Autoritatea/entitatea contractantă calculează valoarea estimată a concesiunii de
lucrări sau a concesiunii de servicii utilizând o metodă obiectivă ce trebuie specifi-
cată în documentaţia de atribuire, prin raportare, în special, la următoarele:
a) valoarea oricărei forme de opţiune sau de prelungire a duratei concesiunii de
lucrări sau a concesiunii de servicii;
b) venitul din achitarea onorariilor şi a amenzilor de către utilizatorii lucrărilor/
serviciilor, altele decât cele colectate în numele entităţii contractante;
c) plăţile sau orice avantaje financiare, sub orice formă, efectuate de către
autoritatea/entitatea contractantă sau de către orice altă entitate publică în favoarea
concesionarului, inclusiv compensaţia pentru respectarea obligaţiei de serviciu public
şi subvenţiile publice de investiţii;
1
Procedura simplificată reglementată de art. 73-75 din Normele metodologice aprobate prin
H.G. nr. 867/2016. A se vedea pentru dezvoltări, infra Titlul VI, Capitolul V, Secțiunea a 2-a, §4.
d) valoarea granturilor sau a oricăror avantaje financiare, sub orice formă, primite
de la terţi pentru executarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii;
e) venitul din vânzarea oricăror active care fac parte din concesiunea de lucrări
sau din concesiunea de servicii, cu respectarea prevederilor legale referitoare la
regimul juridic al bunurilor proprietate publică;
f) valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care sunt puse la dispoziţia concesio-
narului de către entităţile contractante autorităţile/entităţile contractante, cu condiţia
ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor sau furnizarea serviciilor;
g) orice premiu sau plată acordată candidaţilor/ofertanţilor.
Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a utiliza o anumită metodă de
calcul a valorii estimate a unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii
cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege.
Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a diviza o concesiune de
lucrări sau o concesiune de servicii, astfel încât aceasta să aibă ca efect neaplicarea
procedurilor prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor justificate de motive obiective.
În cazul în care o construcţie preconizată sau un serviciu preconizat poate duce la
atribuirea contractelor de concesiune pe loturi separate, valoarea estimată a conce-
siunii de lucrări sau a concesiunii de servicii se determină luând în considerare
valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
În cazul în care valoarea globală estimată a tuturor loturilor este egală sau mai
mare decât pragul valoric de 25.013.925 lei, procedurile de atribuire prevăzute de
lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot.
Secțiunea a 3-a. Revizuirea pragului valoric
Pragul valoric prevăzut de Legea nr. 100/2016 se revizuieşte de către Comisia

Europeană conform regulilor şi procedurilor corespunzătoare prevăzute la art. 9 din
Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
2014 privind atribuirea contractelor de concesiune. De la data intrării în vigoare a
oricărui prag valoric revizuit de către Comisia Europeană conform regulilor şi proce-
durilor corespunzătoare prevăzute la art. 9 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului
European şi a Consiliului, pragul valoric prevăzut de Legea nr. 100/2016 sau orice
prag revizuit anterior se înlocuieşte cu pragul astfel revizuit.
Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice publică pe propria pagină internet
pragul valoric stabilit de către Comisia Europeană conform regulilor şi procedurilor
corespunzătoare prevăzute la art. 9 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului
European şi a Consiliului, la data intrării în vigoare a acestuia.
Secțiunea a 4-a. Reguli de atribuire a contractelor mixte
§1. Contracte mixte

1. Contractele care au ca obiect atât concesiunea de lucrări, cât şi concesiunea de
servicii se atribuie în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 100/2016 aplicabile pentru
tipul de concesiune care caracterizează scopul principal al contractului.
2. În cazul concesiunilor mixte care au ca obiect atât servicii sociale sau alte
servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 3 1 din Legea nr. 100/2016, cât şi alte
servicii, scopul principal al contractului se determină în funcţie de cea mai mare
dintre valorile estimate ale serviciilor respective.
3. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 100/2016, cât şi alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile
altor acte normative, iar diferitele părţi ale contractului sunt în mod obiectiv
separabile, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui
contracte distincte pentru părţile separate şi a atribui un singur contract:
- dacă autoritatea/entitatea contractantă alege să atribuie contracte distincte
pentru părţile separate, regimul juridic şi actul normativ care se aplică atribuirii
fiecăruia dintre aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcţie de carac-
teristicile fiecărei părţi avute în vedere;
- dacă autoritatea/entitatea contractantă alege să atribuie un singur contract
atribuirea contractului mixt se realizează potrivit Legii nr. 100/2016, indiferent de
valoarea părţilor care, dacă ar fi cuprinse în contracte separate, ar fi supuse unui
regim juridic diferit şi indiferent de actul normativ care s-ar aplica părţilor respective.
4. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente de concesiuni,

precum şi elemente de achiziţie publică sau de achiziţie sectorială, contractul mixt se
atribuie în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice,
respectiv ale Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.
5. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 100/2016, cât şi alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile
altor acte normative, iar diferitele părţi ale contractului nu sunt în mod obiectiv
separabile, contractul este atribuit potrivit actului normativ aplicabil obiectului
principal al contractului.
În cazul în care contractul mixt implică atât elemente ale unei concesiuni de
servicii, cât şi elemente ale unui contract de furnizare produse, obiectul principal se
determină în funcţie de cea mai ridicată valoare estimată a serviciilor sau a bunurilor
respective.
1
În anexa 3 din Legea nr. 100/2016 sunt incluse servicii sociale şi alte servicii specifice.
§2. Contracte mixte care implică aspecte legate de apărare sau
securitate
1. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente ale unei concesiuni
de lucrări sau ale unei concesiuni de servicii pentru care se aplică dispoziţiile Legii
nr. 100/2016, cât şi achiziţii sau alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile
O.U.G. nr.

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Dan Cimpoeru Achiziţii Publice. Concesiuni. Parteneriat Public-Privat. Remedii Şi Căi de Atac Ediția A 5-A - Revizuită Și Adăugită

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dan Cimpoeru Achiziţii Publice. Concesiuni. Parteneriat Public-Privat. Remedii Şi Căi de Atac Ediția A 5-A - Revizuită Și Adăugită

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

Achiziţii publice. Concesiuni.

Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac

S-a născut la 28 ianuarie 1968, la Tulcea.

Achiziţii publice. Concesiuni.

Editura C.H. Beck

Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac

Copyright © 2016, 2017, 2018, 2019, 2020 – Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Editura C.H. Beck

TITLUL I. Noţiuni generale ..................................................................................... 1

TITLUL II. Achiziţiile publice ............................................................................... 19

Secțiunea a 7-a. Achiziţii care implică autorităţi contractante

Secțiunea a 14-a. Atribuirea contractelor de achiziţie publică

TITLUL III. Achizițiile sectoriale. Particularități .............................................. 179

TITLUL IV. Achizițiile publice în domeniile apărării și securității.

TITLUL VI. Concesiunile de lucrări și de servicii.............................................. 229

Secțiunea a 5-a. Situaţii speciale .................................................................... 243

TITLUL VII. Parteneriatul public-privat ........................................................... 307

Capitolul VI. Procedura de atribuire a proiectului de parteneriat

TITLUL VIII. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor

TITLUL IX. Remediile și căile de atac ................................................................ 347

Răspunsuri ............................................................................................................. 457

Comisia Europeană a prezentat la 3 martie 2010 Comunicarea intitulată „Europa

publice în domeniile apărării și securității, concesiunile de lucrări și de servicii, reme-

Piața unică – idee fundamentală a arhitecturii europene comunitare – reprezintă

Secțiunea 1. Scurt istoric

În anul 1962, Consiliul de Miniștri a adoptat două Programe Generale pentru

În anul 2004, s-au adoptat Directiva 2004/17/CE a Parlamentului și a Consiliului

va asigura „încurajarea unei utilizări mai extinse a achiziţiilor publice ecologice”1. La

aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de

Secțiunea a 2-a. Perspectivele achizițiilor publice la nivel european

Adoptarea în anul 2014 a celor 3 directive europene nu reprezintă o etapa finală a

achiziţiilor publice strategice pentru a atinge obiective societale, economice şi de

întrucât astfel ar apărea o întreagă gamă de posibilităţi de evaluare îmbunătăţită a

În vechea reglementare – O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

Secțiunea 1. Obiectul achizițiilor publice

Legea nr. 98/2016 reglementează modul de realizare a achiziţiilor publice,

Secțiunea a 2-a. Scopul achizițiilor publice

Secțiunea a 3-a. Principiile achizițiilor publice

§1. Caracterul obligatoriu al principiilor achizițiilor publice

să nu aibă ca efect denaturarea concurenţei şi/sau încălcarea principiilor nediscri-

§3. Tratamentul egal

§4. Recunoaşterea reciprocă

§7. Asumarea răspunderii

Secțiunea 1. Praguri. Revizuirea pragurilor

§1. Situația entității juridice fără calitate de autoritate contractantă

§2. Praguri valorice

1. Procedura „standard” de atribuire

c) 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse

§3. Revizuirea pragurilor

144.000 euro la 139.000 euro. De asemenea, potrivit Comunicării Comisiei Europene cu

Secțiunea a 2-a. Reguli privind modul de calcul

Dată fiind importanța valorii estimate în determinarea procedurii de achiziție,

1. Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV2

2. Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie în funcţie de urmă-