Prof.

'univ, EDMOND NICOLAU EUCLID 227

Alexondrio
9i gcoolo sq motemoticd
Euclid
Aiexandria era o mare capitald, constituitd la inceputurile
secolului al III-lea de c6tre Ptolemeu I, cdruia iL revine,
dupd dizolvarea imperiului lui Alexandru Macedon,
Egiptut.
P utini oameni de qtiinld au avut parte de o glorie atit de Fiind de la inceput sub o covirEitoare infiuenli a civili-
statornicd ca aceea a lui Euclid. La mai bine de 2 0O0 de zaliei in plind inflorire a Greciei sfirqitului secolului al
a"i aupa moartea sa, la inceputul. secoluluicea trecut, Iugrd- IV-lea, Alexandria a devenit repede cel mai rnare centru
rii" mitetui geometru erau ionsiderate ca de mai rigu- comercial Ei megtegugdresc al Iumii greceEti, Ei curind
rouri- Ao"ttinE qtiinlificd elaboratd cdtre om' principalul centru Etiinlific al lumii. Atena va rdmine cu
-vreodatd studiazi apanajul filozofiei.
M;i;;it;hiar,'astdzi, in multe !dri, geometria se
il-il;;; *"aiL a"pi o metode -c,are iqi.. are originea la Euclid lasd Atena pentru Alexandria. Ea poseda o biblio-
Euciid, iar in manualele d9 Scoald s.e gdsesc numeroase tecii celebrS, care Ia un moment dat insuma 200 000 de
f.A;;"i; care pot.fi considerate traduceri din Elemen'te' volume. Istoria consemneazd cd atunci cind biblioteca
dui6 cum se nurnegte principala sa lucrare' principald din Bruhion atinse numdrul de 400 000 de
volume, s-a creat o bibiiotecd-filiald la Serapeion (tem-
i;-ill"si timp, istorii nu r+e-a tr.ansqit -ul19Xp"-,iiTl9 piul lui Serapis). Prima biblioteci pieri in fldcdri cind Ce-
despre viala sa; nu se cunoaqte nici anul naqterrr, nlcr cel zar cuceri Alexandria. Iar biblioteca-filiald se imbogdli
eti" doar c5'Euclid a trait ininAlexandria, apoi cu biblioteca regilor din Pergam, pe care Antoniu
"iil"rtiiliri.-si,
importint centru cultural din Egiptul antic anii timp^ul-lui
o darui Cleopatrei.
il66;" I, a cdrui domnie s-i intins intre 306 qi
ps_lingd Biblioteca din Alexandria, Ptolemeu I 'a infiiritat
i{iti.;.". Cuc[d a trdit deci in epoca cunoscutd sub nu-
qi Muzeul, unde filozofi, savanli Ei poeli locuiau qi luau
mele de eleni'sm. masa impreund. Aceasti asociatie
constd in aceea cd a reuqit
itt;;it;i a"ot"rit al lui Euclidgeometriei ne spune Strabon
de pe pozilii. noi' avea un fond financiar comun qi -un qef numit de rege.
sd iealizez" o pr"r"rrtare a -Muzeul era de fapt o adevdratd fundalie, care a contii*
i; ;;;;-;a"varurite geometri-ce nu mai sint inEiruite Ia
simple, buit . muit la propdqirea Etiinlei in epoca elenisticd. Aici
i"ti-pLt", uneori fdib demonstralii, ca
i?glli^"ll^- au activat mulli oameni de seamd ca: Euclid, creatorul
pirice, ci sub formd de teoreme expuse in mod slstematrc' geometriei qtiinlifice, cea mai mare autoritate matematicd
h""""gi"a dintr-un numdr, minim de adevdruri fundamen- a timpului; Apollonios din Pergam, celebru prin studiul
tut" e ariome qi admise fird demonstralie' .Pentru conicelor; Nicomah, sistematizatorul aritmeticii; Eratos-
"-n*it in xtorii qtiinlgi 1q?"" ,astfel un sistem de
ptil;;;tt tene, iare a rndsurat raza Pdmintului qi a determinat in-
cunostinte expuse deductiv.'uuclid este deci intemeietorul clinarea eclipticii; Aristarh, cunoscut prin incercarea de
;;;;i;;'"*iohafire in stiinld, astdzi de o importanld ca-
a misura distanla de la Pdmint la Soare; Hiparh, care a
;il;il;";"-ui i" difeiitelefi, de exemplu,
domenii ale matematicii, dar
in unele ra- determinat durata anului Ecolar Ei a descoperit precisia echi-
5i il uii" Jo-u"ii, cum ar
nocfiilor; Erastil Ei Herofil, care au pus bazele anatomiei.
muri ale Itzrclt'
 FIGURI ILUSTRE ALE ANTICHITATII EUCLID 229

Miniqturd din Practico iiiffi Epoca alexandrind a intrat in istoria Etiinlei in special
oeometrioe. Mqnuscrisdin prin nivelul deosebit pe care l*a atins matematica in acea
iec' Xll. Uno dintre fe' i+
epocd, matematica alexandrind. depdEind cu mult cele
meile incoronote repre-
zintd ostronomio. Eo line
t:ff mai inalte realizdri anterioare ale egiptenilor, babiionieni-
in mino stingd o Plonis' tor qi chiar ale grecilor in acest domeniu.
lerd gi cu dreoPto orotd Pe atunci matematica era impdrlitd in aritmeticd Qi geo-
cerul. Ceolsltd rePrezintd metrie, pe de o parte, qi in lo$isticd qi geodezie, pe de -altd
geometrio gi line in mind parte: in limbajul epocii primele doua discipline consti-
un rulou cu Elementele lui
Euclid. tuiau matematica purd, iar ultimele, matematica apli.
cat6. Era o impdrlire cunoscutd incd de la Platon qi Aris-
totei, prin car6 matematica aplicatd era trecutd in rindul
meqtequgurilor. DeEi Arhimede qi Heron doi reprezen-
tanli de seamd ai culturii alexandrine -s-au opus aces-
tei impdrliri, in secolele urmdtoare ea a-devenit o tradilie,
,care, din anumite motive. a fost ddundtoare dezvoltdrii
stiinlei.
Indiscutabil cd Euclid a reuEit sd dea prima expunere sis-
tematicd a intregii geometrii. Insd istoiia matematicii con-
semneazd cd qi inainte de Euclid au existat astfel de in-
cercdri.
In vechile culturi orientaie se cunoEteau numeroase ade-
vdruri geometrice, dar acestea erau mai degrab6. rezulta-
tul experienlei decit a1 unui studiu deductiv. Aici nu apare
necesitatea demonstrSrii tuturor adevdrurilor matematice.
Dupd cum remarce Engels, la Alexandria, pentru prima UnuI din primii invdlali greci care introduce in modt sis-
Aat^a din qtiinla inilial5 hediferenliata Ei care reunea filo-
tematic demonstralia in geometrie este Thales. Un text
zofia, malematica Ei qtiinlele naturii, incep sd se separe antic informeazi. cE" Thales a intrecut in demonstralii ma-
gi tematice pe to{i invdlalii egipteni cu care stabilise con-
Etiin{e de sine stdtdtoare, ca: astronomia, matematica tact. Aceasta ar-atd pe de o parte cd Thaies era un bun
mecanica, germeni ai Etiinlelor naturii exacte qi sistema'
,cunoscdtor al metodelor de demonstrare, dar in acelaqi timp
tice (F. dngels, Anti-Diihring, ed. a 3-a, E.S.P.L.P., Bucu-
reqti, 1955, p. 21). ca metoda demonstrdrii era cunoscutd Ei de cdtre alte po-
poare in afara grecilor. Se qtie, de asemenea, cd qi Pitagora
Dezvoltarea qtiittl"tot a fost provocate de cerinlele practice
ale societdlii'din'perioada alexandrind' La aceasta in Ale- a demonstrof teorema care ii poartd numele, deci metoda
xandria contribuii insl qi faptul cd gtiinla era subvenlio- demonstrdrii adevdrurilor geometrice era cu mult ante-
natS de cdtre dinastia trtolemeilor, care tindea spre o im.i-
rioard lui Euclid.
talie de paradd a culturii clasice greceEti qi egiptene' In Mai mult chiar, Hipocrate din Chios, intre anii 450 Ei 430
acelaEi timp, ei comandau construirea unor edificii md- i.e.n., a incefcat sd expund principalele cunogtin{e mate-
rete, ceea au asemenea, a dus la imbogSlirea cunoEtin- rnatice intr-o anumitd succesiune logicd. Proclus (filozof
"u, Ei la acumularea de experienld tehnicS' <lin Alexandria, 412-584 e.n.) afirma cd ,,el a fost intr-
telbr stiintifice
230 FIGURI ILUSTRE ALE ANTICHITATII
'EUCLID 231
adevdr primul despre care se vorbeqte cd ar fi alcatuit in TotuEi, lui Euclid ii revine meritul de a fi redactat primul
adevdr Elemente". tratat complet de geometrie inleleasd in sens moddrn.
lncercdri asemdndtoare s-au intreprins apoi in secolul al
IV-lea i.e.n., de cdtre Leon qi de Teudius din Magnezia.
Tot Proclus citeazd in aceastd. ordine de idei qi numele
lui Hermotin din Colofon, Eudoxiu qi Teetet, precizind
cd ,,Euclid pd,stra multe din lucrurile gdsite de Eudoxiu, Elementele
perfeclionind ceea ce fusese inceput de Teetet, qi demonstr5
mai riguros ceea ce fusese demonstrat mal slab inain- Elementele iui Euclid cuprind 18 pdr{i, denumite cdr{i.
tea sa". Xn principal, ete se ocr-rpd de propiietdlire figurii;" g;-

ffi
rnetrice plane,- dar gi de numerele pozitive qi intregi [nu_
enerele naturale) Ei frac{ii; de asemenea, se studiaid md_
A;##
*;l##,i*+ .
$+g
r,#*a*
rimile geometrice incomensurabile, Ei se examine azd, po-
ziJia reciprocd gi mdrimea suprafe{elor qi volumeior. ^ In
* :t#S'*# ;i::i E.lemente'se pun deci bazele-planimetriei, stereometriei
ffi*,A&**l ,W**, : qi aritmeticii.
._rpo,w dr Fentru a ne face o idee de ansamblu asupra Elementelor,

ffi
B iii le putem considera ca fiind formate din pitru pdrli. prima
#*,tl-x#@*srrwed*B,wa:tg*r cuprinde
-primele Ease cdrli
'
gi se divide in trei secliuni, qi
Id\A'i*44ttd6d $ SW*d-' anume: demonstrarea proprietd{ilor figurilor plane (cdr_
ffiffi { :,'
W-e d"?*sydl4t*ti4y eegu
{ile. I-IV); teoria proporfiilor in geneial (carfea a V_a);
'i{e*ryry***:qW*W-@,",
*i#S @&h
a_plicarea teoriei proporliilor la figuriie plane (cartea i
w*s#$e{ :fffi:ffiM,.i \rl-a). Partea a doua o alcdtuiesc cdrlile ViI, VIII gi IX qi
ipqry'. '*#-e#M: c cunoscutd, in general, sub numele de aritmeticd, ddba_
sws,#.@
'**ewqs*$rllqwsI*.Ma rece se ocupd de proprietdliie generale ale numerelor.
,*Mem Partea a treia este formatd numai din cartea a X-a, in
care se studiazd mdrimile incomensurabile. Uitima parte
ffi cuprinde cdr{ile XI-X[I, care se ocupd de
- a patra -volume.
suprafele Ei
j Iatd acum gi o analizd mai detailatd a Elementelor.
,W.c L)pera geometricd a lui Euclid incepe prin studierea pro_
Srys--tr lrrietSlilor figurilor geometrice plane. Ana\iza modernd
:rratd cd Ia inceput el studiazd proprietdli in care intervin
:t€fwseryffi
rrumai porliuni finite din plan, iar cind trece la studiul
'$''- ..l :. Pmg!mfi paralelelor se referd la p1anu1 nerndrginit Ei definegte.pa-
;*S din operele
lui Euslid,
mqnuscris
r alelele astfel:
,,paralelele sint dreptele care, fiind in ace-
la;i pian qi fiind prelungite in ambele sensuri nemdrginit,
medievs! rrll se intilnesc intre ele nici de o parte, nici de ceala1td,o.
232 FIGUR| TLUSTRE ALE ANTtCHtTATil
Tot in cartea I el se ocupd de triunghiuri, perpendiculare"
paralelograme, pdtrate gi include Ei dernonstralia teoremei
Iui Pitagora. Dupd mdrturiile unor matematicieni antici,.
demonstralia teoremei lui tritagora asa cum apare in
Eletnente ii aparline lui Euclid. -
- se ocupd de aga-nurnita ,,algebrd geometricS"
Cartea a II-a
a grecilor; cartea a III-a se referd Ia cerc, iar cartea a
IV-a trateazd despre figurile inscrise intr-un cerc sau
circumscrise cercului. Se dau metode privind poligoanele
regulate cu patrll, cinci, Ease Ei 15 iaturi
Ultima problemd apdruse in legdturd cu o problemd de
astronomie, unghiul de inclinare al eclipticii fatd de ecua-
tor" fiind de 23"27', valoare aproximatd prin 1/15 din un-
ghiul complet de 360' (deci prin 24").
trn primele patru cdrli, Euclid studiase probleme legate de
egaiitatea unor segmente gi arii. In urmdtoarele douS in-"d
trece la studiul figuriior proporlionale. (Teoria proporfii-
Ior fusese elaboratd anterior de Eudoxius.) $i Euclid, deE!
se ocupd de teoria proporliilor qi de aplicarea acestei teorii
la planimetrie, nu trateazd niciodatd rapoartele ca nu-
mere, deoarece reprezenta mdrimile prin segmente.
Urmdtoarele trei cdrli ale Elementelor VII, VIII, IX
cuprind problerne de ariimeticd. Se -defineEte unitatea, - l!ticild.
nurndrul Ei diferite tipuri . de numere: pare, impare"
prime, compuse, pdtratice, cubice etc. In aceeaEi parte se
ocupd de progresia geornetricd Ei de teoria nurnerelor
prime.
Meritd sd se sublinieze faptul ci in general, in qtiinld-
grecii antici nu cunogteau Ei nu admiteau infinitul; la
Euclid s9 intilneqte pentru prima datd o afirmalie echi-
valentd cu aceea referitoare Ia infinitatea numerelor na-"
turale.
In qtiinla greacd, numerele se studiau de mai mult timp-
Cu ajutorul ciurului lui Eratostene se poseda qi o metod&
care permitea oblinerea numerelor prime mai mici decit
un numdr dat.
Euclid afirmd cd ,,numerele prime existd in numdr mai
mare decit orice cantitate de numere prime date dinainte""
Demonstralia lui se bazeazd, pe metoda reducerii la ab-
EUCLID 233
surd. Dacd admitem cd d, b, c, sint numere prime, atunci
produsul lor mdrit cu o unitate (abcfl) va fi un numdr
prim, mai mare decit oricare din numerele a, b, c.
Partea a III-a a ElementeZor conline o singurd carte
a X-a. Ea trateazd. o problemS foarte dificilS pentru epoca -
respectivd, Ei anume stabilirea unei clasificiri a numere-
Ior iralionale care se ob{in plecind de ld ecualii pdtratice
;i ecualii bipdtratice cu coeficienfi ralionaii qi care in ace-
Iagi timp se reduc 1a ecua{ii pdtratice.
Examinind ecualiile de tipul ax-x2:b2f4, Euclid de-
monstreazd ci rdddcinile acestei ecualii sint sau nu co-
rnensurabile, dupd curn mdrimea (az_b2) f2 este sau nu
lomensurabila cu o.
Prin studiile sale. Euclid gdseqte in total 13 tipuri de nu-
mere irationale, care sint rdddcini pozitive ale ecua{iilor:
(x2*2ax).(c*bc2):O
(x/" * 23;z)' (cz * bc4;: 0
unde c este un segment ralional, iar a qi Zr coeficienli, re-
prezentali, de asemenea, prin mdrimi geometrice.
tlvident, deoa.rece nu se utiliza pe-atunci o metodd al-
i1ebric5, transcrierea verbaLd a acestor relalii era foarte
lirmdtoarele p6rli ale Ele;mentelor sint consacrate ggo-
metriei in spaliu, stereometriei. Ele sint precedate de o
serie de defini{ii, ca Ei partea corespunzdtoare din plani-
rrretrie.
lluclid" nu dd metode cu care sd se calculeze aria cercului
rau volumul sferei. in general, in cdrlile lui nu se intil-
rresc calcule efectuate cu aproximalie, acestea nefiind in-
cluse ca parte in geometria teoreticd.
Iluclid cunoqtea Ei a studiat Ei cele cinci poliedre regulate.
Astfel, eI s-a ocupat de tetraedru, octaedru, cub, icosaedru
;i dodecaedru.
l)in analiza atentd a Elementelor, compararea acestei opere
<'u altele care ni s-au pdstrat din antichitatea greacd mai
l.impurie, ca gi din mdrturiile nnor contemporani, s-a pu-
,l,ut stabili destul de precis care sint ideile din Elemente
234 FIGURI ILUSTRE ALE ANTICHITATII Euclid in folo
forconului
ce aparlin integral iui Euclid gi care sint pdrlile ce se
datoresc unora dintre inaintas.i.
Concluzia este cd unele fragmente, cum ar fi, de exempluu
cartea a V-a qi inceputul cdrlii a XIII-a, apar{in lui Eu-
doxiu, iar o parte din cartea a X-a lui Teetet.
Degi numai in cazuri rare existd indicalii concrete cd o
propozilie, o teoremd sau demonstrarea unei teoreme se
datoresc lui Euclid, fdrd indoiald ci autorul Elementelor
a fost nu numai un mare geometru in sens clasic
dar qi un remarcabil matematician, in-sensul actual al cu-
-
vintului. Iar lucrarea Elemente este consideratd. ca una :::ii::ilt:

dintre cele mai rdspindite cdr,!i, fiind publicata intr-un i;. t::
ra. :.i,
numdr foarte mare de edilii gi traduceri; pina nu demult
servea incd drept model pentru manualele de geometrie
pentru inv5ldmintul mediu.

Definifii!e, postuloiel e
gi oxiomeie lui Euclid

Pentru a inlc-lege semnificalia Elementelat' lui Euclid.

pentru a pdtnunde esenla acestei opere, e necesar.sd stu-
diem mai amdnunlit inceputul ei, care cuprinde 23 de de-
finilii, 5 postulate qi 19 ,,noliuni comune", redate in parte Fostulate:
in cele ce urmeazd.
1 Se cere de a duce prin orice punct la orice punct o
- dreaptd.
linie
DeJi.nilii: I
f $i de a prelungi, in linie dreaptd qi cu continuitate,
,' -dreaptd limitatd.
l

l
1 Punctul este iucrul care nu are nici o parte. :l - 9i de a descrie un cerc cu orice centru qi orice razd.
2 - Linia este o lungime fdrd ldlime.
I

+ $i toate unghiurile drepte sint egale intre ele.

3 - Extremitd{ile liniei sint puncte. I iy - $i dacd o dreapti care intilnegte doud drepte face
4 - Linia dreaptd este aceea la care toate punctele sini I :ie- aceeagi parte unghiuri interioare, a ciror surnd este
- in mod egal) ia sfoarS.
(sosesc
j rnai micd decit doud unghiuri drepte, cele doud drepte
d
pr"elungite indefinit se intilnesc de aceeaEi parte cu unghlu-
5 Suprafala este lucrul care are nurrlai lungime qi ld- '1 lile a cdror sumd este mai micd decit doui unghiuri
-
!ime. 4
-l , llepte.
I