Anatomia si biomecanica centurii

scapulare
La nivelul centurii scapulare intalnim trei articulatii:
1. Articulatia sterno-claviculara 2. Articulatia acromio-claviculara

3. Articulatia scapulo-toracica

ANATOMIA ARTICULATIEI CENTURII SCAPULARE

1. Articulatia sterno-claviculara
a. Generalitati
Denumirea corectă este de articulaţie sterno-costo-claviculară, deoarece la alcătuirea ei participă
suprafeţele articulare ce aparţin sternului, claviculei şi cartilajului primei coaste.

ANATOMIA ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

b. Suprafetele articulare
La nivelul acestei articulatii exista 3 suprafeţele articulare:

 incizura claviculara (la nivelul unghiului supero-lateral pe manubriu)

 fata articulara claviculara alcatuita
din doua mici suprafete:
FATA ARTICULARA
• orizontala ce corespunde unei fete CLAVICULARA
articulare aflate pe marginea superioara
a carilajului primei coaste

• verticala corespunzatoarea
manubriului

 discul articular – apare in cauza

incongruentei suprafetelor articulare

FATA ARTICULARA INCIZURA

CLAVICULARA CLAVICULARA

ANATOMIA ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

b. Suprafetele articulare
La nivelul acestei articulatii exista 3 suprafeţele articulare:

 incizura claviculara - este concava in plan frontal so convexa in plan sagital diametrul
sagital fiind mai mic decat cel al fetei articulare coresupnzatoare de pe clavicula
 fata articulara claviculara alcatuita din doua mici suprafete:
• orizontala ce corespunde unei fete articulare aflate pe marginea superioara a
carilajului primei coaste
• verticala corespunzatoarea manubriului
 discul articular – apare in cauza incongruentei suprafetelor articulare. Este mai
gros la periferie, unde adera de capsula si mai subtie central. Este asezat in plan
sagital, impartind cavitatea articulara in doua segmente: medial si lateral

CLAVICULA
DISC
ARTICULAR

MANUBRIU
PRIMA
COASTA

ANATOMIA ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

c. Mijloacele de unire
 Capsula articulara – are forma de manson si este intarita de ligamente
 Ligamentul sterno clavicular anterior – intre extremitate mediala a caliculei si fata anterior
a manubriului sternal
 Ligamentul sterno clavicular posterior
 Între suprafeţele articulare ale sternului şi claviculei, care sunt incongruente, se interpune
un menisc, aşezat vertical.

ANATOMIA ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

c. Mijloacele de unire
 Ligamentul interclavicular – alcatuit din fibre asezate intre clavicula si incizura jugulara a
manubriului si din fibre ce unesc intre ele extremitatile mediale ale caviculelor
 Ligamentul costoclavicular – intre fata inferiorara a claviculei si cartilajul primei coaste -
extrinsec
 Sinoviala - captuseste capsula si se insera pe marginea cartilajelor articulare, ea avand
doua compartimente meniscosternal si meniscoclavicular

LIG.
LIG. DISC Sinoviala meniscoclaviculară
STERNOCLAVICULAR și compartimentul
INTER ARTICULAR
CLAVICULAR meniscoclavicular

LIG.
LIG.
COSTOCLAVICULAR
COSTOCLAVICULAR
Sinoviala meniscosternală și
compartimentul meniscosternal

ANATOMIA ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

b. Biomecania articulatiei sterno-claviculare
La nivelul articulaţiei sterno-claviculare, se pot executa următoarele mişcări:

 Proiecţie înainte – miscarea este limitata de lig:

• Costoclavicular
• Sterno-clavicularul anterior prin tensionarea lui
• Sterno-clavicularul posterior

 Proiecţie înapoi - miscarea este limitata de lig:

• Sterno-clavicularul anterior
• Sterno-clavicularul posterior

 Ridicare – miscarea este limitata de lig:

• Costo-clavicular
• Muschiul subclavicular

 Coborâre – miscarea este limitate de lig:

• Sterno-clavicular superior
• Interclavicular
• contactul cu prima coasta

 Rotatie inainte / inapoi

BIOMECANICA ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

b. biomecania articulatiei sterno-claviculare
 mişcarea de proiecţie înainte, extremitatea sternală a claviculei se deplasează anterior, în
timp ce extremitatea acromială se deplasează posterior
 mişcarea de proiecţie înapoi, deplasarea extremităţilor claviculei se produce în sens invers
 mişcarea de ridicare, extremitatea sternală a claviculei se deplasează cranial, în timp ce
extremitatea acromială se deplasează caudal
 mişcarea de coborâre, deplasarea celor două extremităţi claviculare se produce în sens
invers

În articulaţia sterno-claviculară poate

avea loc şi o mişcare complexă, care
rezultă prin trecerea extremităţii sternale
a claviculei, prin toate cele patru poziţii
menţionate mai sus.
În timp ce extremitatea sternală descrie o
mişcare de circumducţie, extremitatea
acromială descrie acelaşi tip de mişcare,
dar cu amplitudine mai mare şi în sens
invers. Prin această mişcare,
extremitatea acromială a claviculei, se
poate deplasa în sens cranial şi caudal,
pe o distanţă de aproximativ 10 cm.

BIOMECANICA ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

Muşchii motori ai articulaţiei sterno-claviculare:
1. Muşchii ridicători ai claviculei: capătul clavicular al sternocleidomastoidianului şi
trapezul.

M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN (CAP CLAV) M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN

M.TRAPEZ CLAVICULA M. M.TRAPEZ CLAVICULA M.

SUBCLAVICULAR SUBCLAVICULAR
M.PECTORALUL M.PECTORALUL
MARE MARE

M. DELTIOD M. DELTIOD

MUSCHII ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

Muşchii motori ai articulaţiei sterno-claviculare:
2. Muşchii coborâtori ai claviculei: deltoidul, pectoralul mare.

M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN

M.TRAPEZ CLAVICULA M. M.TRAPEZ CLAVICULA M.

SUBCLAVICULAR SUBCLAVICULAR
M.PECTORALUL M.PECTORALUL
MARE MARE

M. DELTIOD M. DELTIOD

MUSCHII ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

Muşchii motori ai articulaţiei sterno-claviculare:
2. Muşchii coborâtori ai claviculei: subclavicularul.

CLAVICULA
M. SUBCLAVICULAR

M.TRAPEZ

M.PECTORALUL
MARE

M. DELTIOD

MUSCHII ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

Muşchii motori ai articulaţiei sterno-claviculare:
3. Muşchii proiectori înainte ai claviculei: deltoidul, muşchiul pectoral mare.

M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN

M.TRAPEZ CLAVICULA M. M.TRAPEZ CLAVICULA M.

SUBCLAVICULAR SUBCLAVICULAR
M.PECTORALUL M.PECTORALUL
MARE MARE

M. DELTIOD M. DELTIOD

BIOMECANICA ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

Muşchii motori ai articulaţiei sterno-claviculare:
3. Muşchii proiectori înainte ai claviculei: subclavicularul.

CLAVICULA
M. SUBCLAVICULAR
M.TRAPEZ

M.PECTORALUL
MARE

M. DELTIOD

BIOMECANICA ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

Muşchii motori ai articulaţiei sterno-claviculare:
4. Muşchii proiectori înapoi ai claviculei: capătul clavicular al sternocleidomastoidianului şi
trapezul.

M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN (CAP CLAV) M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN

M.TRAPEZ CLAVICULA M. M.TRAPEZ CLAVICULA M.

SUBCLAVICULAR SUBCLAVICULAR
M.PECTORALUL M.PECTORALUL
MARE MARE

M. DELTIOD M. DELTIOD

MUSCHII ARTICULATIEI STERNO-CLAVICULARE

1. Articulatia acromio-claviculara
a. Generalitati - articulatia dintre acromion si clavicula

b. Suprafete articulare
Articulaţia acromio-claviculară se realizează între acromion şi extremitatea acromială a claviculei.

Fata articulara de pe acromion (ovalara, cu

axul mare oreintat sagital)
Fata articulara de pe extremitatea laterala a
claviculei (convexa)
Discul articular este situat intre detele
articulare, fiind mai gros superior si lateral
CL
AC
IVU
LA AC
RO

N CL
AC
M
IO
IO
OM
R IVU
N
AC
LA DISC
ARTICULAR

FATA ARTICULARA

ANATOMIA ARTICULATIEI ACROMIO-CLAVICULARE

 c. Mijloace de unire
Capsula articulara – se insera la periferia suprafetelor articulare
Ligamentul acromioclavicular – situat superior, este gros
Ligamentul cocacoclavicular – este situat intre procesul coracoid si fata inferiora a teimii
laterale a claviculei avand doua parti
Ligamentul trapezoid – situat anterolateral, orientat sagital
Ligamentul conoid – situat postero-medial, turtit in plan frontal

Ligamentul coraco-acromial are forma triunghiualra, cu baza spre fata laterala a proceslui
cocaciod si varful spre acromion
Sinoviala (simpla sau dubla, cand articulatia este separata de discul articular)
Ligamentul transvers superior - intre baza procesului coracoid si parte superiora a incizurii
scapualre.
Ligamentul transvers inferior - intre marginea laterala a scapulei si marginea posterioara a
caviatii glenoide.

ANATOMIA ARTICULATIEI ACROMIO-CLAVICULARE

Capsula articulara – se insera la periferia suprafetelor articulare

ANATOMIA ARTICULATIEI ACROMIO-CLAVICULARE

Ligamentul acromioclavicular – situat superior, este gros

LIG.
ACROMIOCLAVIC

LIG.
ACROMIOCLAVIC

ANATOMIA ARTICULATIEI ACROMIO-CLAVICULARE

 Ligamentul cocacoclavicular – este situat intre procesul coracoid si fata
inferioara a treimii laterale a claviculei avand doua parti
Ligamentul trapezio – situat anterolateral, orientat sagital
Ligamentul conoid – situat postero-medial, turtit in plan frontal

LIG. TRAPEZOID
LIG. CONOID
LIG. TRAPEZOID
LIG. CONOID

ANATOMIA ARTICULATIEI ACROMIO-CLAVICULARE

 Ligamentul coraco-acromial are forma triunghiulara, cu baza spre fata laterala a
proceslui cocaciod si varful spre acromion

LIG. LIG.
CORACO-ACROMIAL CORACO-ACROMIAL

ANATOMIA ARTICULATIEI ACROMIO-CLAVICULARE

b. Biomecania articulatiei acromio-claviculare
La nivelul articulaţiei acromio-claviculare se pot efectua mişcări de alunecare. permitand
totuşi scapulei să efectueze mişcări foarte ample. Mişcările de alunecare se efectuează în jurul
unui ax biomecanic orientat în sensul celor două ligamente extraarticulare extrinseci, ale
articulaţiei acromio-claviculare, ligamentul trapezoid şi ligamentul conoid.
Aceste două ligamente au un rol
deosebit în limitarea mişcărilor ce se pot
realiza în articulaţia acromio-claviculară.
Ligamentul conoid limitează mişcarea
extremităţii acromiale a claviculei, în sens
cranial şi posterior, iar ligamentul trapezoid,
limitează mişcarea aceleiaşi extremităţi, în
sens cranial şi anterior. Rolul biomecanic al
articulaţiei acromio-claviculare, în cadrul
articulaţiilor centurii scapulare, este acela de
“modelator”. Ea atenuează transmiterea
mişcărilor claviculei către scapulă, creând
astfel posibilitatea unei deplasări optime a
omoplatului pe torace.

ANATOMIA ARTICULATIEI ACROMIO-CLAVICULARE

 3. Articulatia scapulo-toracica
a. Generalitati
Nu este o articulaţie propriu-zisă (pseudoarticulatie) dar este denumită aşa de unii autori, datorită
importanţei funcţionale deosebite a spaţiului dintre scapulă şi torace, care joacă rolul unei adevărate
articulaţii.

Este reprezentată de spaţiul anatomic care se

găseşte între faţa anterioară a scapulei şi faţa postero-
laterală a peretelui costal, între coasta II – VII.
În acest spaţiu, între planurile musculare ce
acoperă faţa anterioară a scapulei şi faţa postero-
laterală a peretelui costal, se găseşte un ţesut
conjunctiv lax, care are rolul de a facilita alunecarea
scapulei faţă de peretele toracic, în timpul mişcării de
“basculă” a omoplatului.

ANATOMIA ARTICULATIEI SCAPULO-TORACICA

 a. Biomecanica articulatiei scapulo-toracica
Cum din punct de vedere anatomic, scapula se articulează cu clavicula şi prin intermediul ei cu
sternul, dar în acelaşi timp se articulează şi cu humerusul, rezultă că în cazul limitării amplitudinii mişcărilor
în articulaţia scapulo-humerală, datorită unor modificări patologice la nivelul ei, mişcările în această
articulaţie pot fi compensate în anumite limite, datorită existenţei articulaţiei scapulo-toracice.

Scapula poate efectua o mişcare complexă de rotaţie, numită “bascularea scapulei”. Ea se poate
realiza asociind mai multe mişcări:
- Ridicare – coborare
- Deplasare laterala - mediala
- Rotatie externa - interna
ROTATIE
RIDICARE/COBORARE LATERALA/ MEDIALA
EXTERNA/ INTERANT

ANATOMIA ARTICULATIEI SCAPULO-TORACICA

 a. Biomecanica articulatiei scapulo-toracica
În primul caz, (rotaţie externă - ridicare – deplasare laterală ) vârful inferior al scapulei se
deplasează către lateral, vârful supero-extern către cranial şi marginea medială a scapulei se îndepărtează
de coloana vertebrală.
În al doilea caz, (rotaţie internă - coborâre – deplasare medială) mişcările celor trei repere anatomice
amintite mai sus, se produc în sens invers.
Aceste mişcări se efectuează în jurul unui
ax biomecanic antero-posterior, situat în
apropierea unghiului supero-intern al scapulei.
Primul tip de mişcare complexă este
realizat mai ales de fasciculele superioare ale
muşchiului trapez, de muşchiul romboid şi de
muşchiul unghiular.
Al doilea tip de mişcare complexă este
realizat de fasciculele inferioare ale muşchiului
trapez, de muşchiul dinţat mare şi de muşchiul
dorsal mare. Amplitudinea mişcării de basculă a
scapulei, mai precis a unghiului inferior este de
aproximativ 45 grade.

ANATOMIA ARTICULATIEI SCAPULO-TORACICA