Sunteți pe pagina 1din 69

Institutul European din România

STUDII DE STRATEGIE ŞI POLITICI


(SPOS 2009)

SINTEZE
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

ISSN 1843-1372
© INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA, 2010
Bd. Regina Elisabeta 7-9 Bucureşti, sector 3, România
Telefon: (4021) 314 26 96; Fax: (4021) 314 26 66 E-
mail: ier@ier.ro; Website: www.ier.ro

DTP: Monica Alexandra Dumitrescu


Print: Alpha Media Print, www.amprint.ro
Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 313
Cuvânt înainte

Programul de cercetare-dezvoltare destinat studiilor de strategie şi politici (Strategy


and Policy Studies – SPOS), lansat de Institutul European din România în 2006 pentru
sprijinirea României în exercitarea atribuţiilor sale de stat membru al UE, a fost continuat
în anul 2009 printr-o nouă serie de studii.

Temele abordate au răspuns unor cerinţe diverse, de mare actualitate din perspectiva evoluţiilor
economiei şi societăţii româneşti, fiind rezultatul unui proces de consultare, atât a documentelor
programatice naţionale şi europene, cât şi a nevoilor instituţionale aşa cum sunt ele percepute de
reprezentanţii administraţiei centrale prezenţi la reuniunile de coordonare ale afacerilor europene.

Studiile furnizează elemente de fundamentare ale principalelor direcţii de acţiune în vederea


aducerii la îndeplinire a unor măsuri adoptate pe plan european (Finanţe publice - Introducerea
unui cadru fiscal-bugetar pe termen mediu; Viitorul resurselor proprii ale Comunităţilor
Europene, prin prisma implicaţiilor asupra contribuţiei României la bugetul UE şi Impactul
implementării pachetului energie-schimbări climatice asupra economiei româneşti), precum şi
perspective ale politicilor româneşti de promovare a unor măsuri de reformă naţională în context
european (Flexicuritatea şi dialogul social în România – perspective privind implementarea
principiilor flexicurităţii în întreprinderile româneşti, respectiv Îmbunătăţirea competenţelor
profesionale în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor).

Sperăm ca demersul nostru să reprezinte o contribuţie reală la fundamentarea documentelor


programatice menite să ghideze evoluţia României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Gabriela Drăgan
Director general al Institutului European din România
CUPRINS

Studiul nr. 1
Finanţe publice: introducerea unui cadru fiscal - bugetar
pe termen mediu............................................................................................................................7

Studiul nr. 2
Viitorul resurselor proprii ale Comunităţilor Europene, prin prisma
implicaţiilor asupra contribuţiei României la bugetul UE................................17

Studiul nr. 3
Flexicuritatea şi dialogul social în România – perspective privind
implementarea principiilor flexicurităţii în întreprinderile româneşti.......29

Studiul nr. 4
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale în rândul
absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor......................................................39

Studiul nr. 5
Impactul implementării pachetului energie-schimbări climatice
asupra economiei româneşti.............................................................................................57
Finanţe publice: introducerea unui cadru fiscal- bugetar pe termen mediu

Studiul nr. 1

FINANŢE PUBLICE: INTRODUCEREA


UNUI CADRU FISCAL - BUGETAR PE TERMEN MEDIU

Autori*: Prof. univ. dr. Moisă ALTĂR (coordonator)


Prof. univ. dr. Lucian Liviu ALBU
Conf. univ. dr. Ciprian NECULA
Lector univ. drd. Gabriel BOBEICĂ

Actuala criză economico-financiară a atras atenţia atât la nivel european


cât şi în plan naţional asupra necesităţii de a spori calitatea finanţelor publice,
având în vedere faptul că finanţele publice reprezintă un vector menit să
asigure redresarea economică şi relansarea creşterii. Un factor esenţial
pentru asigurarea unei eficienţe sporite a politicilor fiscal-bugetare e
reprezentat de creşterea continuă a calităţii finanţelor publice.
Studiul „Finanţe publice: introducerea unui cadru fiscal - bugetar pe termen
mediu” abordează aceste aspecte din perspectiva necesităţii adaptării sistemului
fiscal-bugetar la contextul actualei crize economice şi financiare. Lucrarea de faţă
face o serie de recomandări cu privire la măsurile care trebuie adoptate în
perioada următoare. Politica fiscal-bugetară a României trebuie să se bazeze pe
respectarea principiului transparenţei, a principiului responsabilităţii, a principiului
eficienţei şi să asigure stabilitatea poziţiei fiscale a ţării. În acelaşi timp, politica
fiscal-bugetară trebuie să asigure echitatea socială, respectiv maximizarea
eficienţei sociale a resurselor bugetare utilizate.
În vederea creşterii calităţii guvernanţei fiscale, se impune adoptarea de urgenţă a
unor măsuri instituţionale şi legislative, cum ar fi: o nouă lege a responsabilităţii fiscale,
elaborarea unei strategii fiscale pe termen lung, trecerea la o programare bugetară

* Moisă ALTĂR, profesor universitar, cu experienţă în realizarea de proiecte internaţionale şi în cadrul


participării la elaborarea modelului RQM (Romanian Quarterly Model), utilizat de Ministerul Finanţelor în
analiza deciziilor fiscal-bugetare.
Lucian Liviu ALBU, profesor universitar şi director al Institutului de Prognoză Economică, având o
experienţă vastă în domeniul cercetării în numeroase proiecte de macroeconomie şi prognoză
economică, desfăşurate la nivel naţional şi internaţional.
Ciprian NECULA, Conf. univ. dr. la Academia de Studii Economice Bucureşti, Catedra de Monedă, cu
experienţă în cadrul a numeroase proiecte de cercetare în domeniul politicii fiscale şi al prognozei
macroeconomice şi autor de publicaţii de specialitate.
Gabriel BOBEICĂ, Lector univ. drd. la Academia de Studii Economice Bucureşti, participant la
numeroase proiecte de cercetare ca membru în colectivul de cercetare şi autor al unor publicaţii de
specialitate în domeniul politicii monetare şi al modelelor econometrice.

7
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

multi-anuală prin implementarea unui cadru bugetar pe termen mediu, introducerea


unor reguli fiscale stricte, înfiinţarea unui consiliu fiscal independent, etc.
Temele tratate de studiu pot fi rezumate sub forma unor întrebări
fundamentale, care sunt abordate în cadrul analizei, cum ar fi:

1. Ce elemente sunt importante în 2. De ce factori depinde


asigurarea calităţii finanţelor publice? sustenabilitatea politicii fiscale?
În cuantificarea calităţii finanţelor Conceptul de sustenabilitate se referă
publice se ţine seama de următoarele la implicaţiile viitoare ale politicilor fiscale
elemente principale: curente, mai precis, la oportunitatea ca
• mărimea sectorului public Guvernul să promoveze în continuare
• nivelul şi sustenabilitatea actualele politici fără a periclita
poziţiei fiscale solvabilitatea bugetară. Evoluţia ponderii
• structura şi eficienţa cheltuielilor datoriei publice în PIB este elementul cheie
publice al sustenabilităţii politicii fiscale. Astfel,
• structura şi eficienţa sistemului politica fiscală se consideră a fi sustenabilă
veniturilor bugetare atunci când ponderea datoriei publice în
• guvernanţa finanţelor publice PIB este finită şi pieţele financiare sunt
Pentru cuantificarea nivelului fiecăruia dispuse să absoarbă nivelul datoriei
dintre cele cinci elemente constitutive contractate de către Guvern. Sectorul
pentru conceptul de calitate a finanţelor public este solvabil atunci când valoarea
publice, experţii Comisiei Europene au actualizată a surplusurilor primare viitoare
selectat dintr-un număr de 400 potenţiali este egală cu valoarea curentă a datoriei
indicatori, 66 de variabile semnificative. publice.
Selecţia s-a făcut utilizând o serie de Aceasta implică o valoare nulă pentru
teste statistice şi econometrice. datoria publică pe termen lung. Sau,
În iulie 2009, membrii Grupului de lucru echivalent, sectorul public nu poate fi un
privind calitatea Finanţelor Publice au debitor net în termeni de valoare
publicat o serie de rezultate privind mărimea actualizată. Aceasta reprezintă o condiţie
indicatorilor de eficienţă şi clasificarea pe strictă pentru solvabilitate, care impune
baza acestora a statelor membre UE. O ca la un anumit moment în viitor balanţa
atenţie deosebită merită acordată primară să devină pozitivă.
indicatorului de guvernanţă publică, care
include la rândul său trei variabile. Acestea 3. De ce sunt importante
vizează existenţa şi calitatea unui cadru regulile fiscale?
bugetar pe termen mediu (CBTM); regulile de Atractivitatea regulilor fiscale
politică bugetară şi fiscală utilizate pe plan ca modalitate de a limita derapajele
naţional şi existenţa unui consiliu fiscal guvernelor în ceea ce priveşte cheltuielile
independent reglementat printr-o lege şi deficitele bugetare se datorează
adoptată de Parlament. aparentei simplităţi a unui cadru fiscal

8
Finanţe publice: introducerea unui cadru fiscal- bugetar pe termen mediu

bazat pe reguli. O dată ce regula fiscală decât veniturile. Deoarece elasticitatea


este adoptată, performanţa guvernului în cheltuielilor bugetare în raport cu
respectarea acesteia este relativ uşor de modificarea PIB este inferioară celei a
evaluat. Nu se poate stabili, însă, fără veniturilor, creşterea cheltuielilor din
echivoc eficacitatea unei reguli fiscale. perioadele de expansiune economică
Aceasta în principal deoarece variabilele va conduce, în perioadele de
fiscale reacţionează nu numai la măsurile recesiune, la deficite excesive.
de politică macroeconomică, ci, mai ales, Un argument în plus pentru limitare
la evoluţiile variabilelor macroeconomice: discreţiei fiscale prin introducerea unui
PIB, rata ocupării, rata inflaţiei etc. Astfel, cadru bazat pe reguli este necesitatea
aparenta conformare la o regulă poate să coordonării politicii fiscală cu cea
fie, în realitate, rezultatul unor condiţii monetară. Dacă obiectivele de politică
economice favorabile. macroeconomică sunt diferite (de exemplu:
Argumentele în favoarea constrângerii banca centrală este preocupată de rata
gradului de discreţie al politicii fiscale se inflaţiei, în timp ce autoritatea fiscală
bazează pe trei tipuri de efecte adverse doreşte un nivel al producţiei superior celui
ale politicii guvernamentale: (a) deficite potenţial), competiţia dintre autoritatea
excesive; (b) creşterea continuă a fiscală şi cea monetară conduce la niveluri
variabilităţii şi (c) prociclicitatea politicii de echilibru pentru inflaţie şi producţia
fiscale. Beneficiile stabilirii restricţiilor agregată diferite de cele optime.
asupra comportamentului politicii fiscale În sens larg, regulile fiscale se referă
evoluează în jurul a două teme majore: la totalitatea elementelor legislative şi
disciplină fiscală şi coordonarea dintre procedurale pe baza cărora se
politica monetară şi cea fiscală. fundamentează politica bugetară. Într-
Deficitele excesive. Creşterea datoriei un sens mai restrâns, regulile fiscale
publice în multe ţări industrializate după stabilesc obiective sau plafoane numerice
anii ‘70 a adus în atenţie orientarea pentru agregatele bugetare: venituri,
guvernelor către deficitele sporite şi cheltuieli, deficit bugetar, deficit bugetar
îndatorarea excesivă. Datoria publică se ajustat ciclic, datorie publică etc. Kopits
acumulează tranzitoriu deoarece guvernele şi Symansky (1998) înţeleg prin regulile
nu internalizează costul datoriei adiţionale fiscale constrângerile permanente asupra
şi amână ajustările fiscale care ar trebui să politicii fiscale, exprimate în termenii unui
urmeze unei evoluţii ciclice. Răspunsul indicator sintetic al performanţei fiscale.
politicii fiscale la fluctuaţiile economice După cum remarcă Ayuso-i-Casals et al.
trebuie să fie contraciclic: excedent bugetar (2007), această definiţie exclude
în perioadele de expansiune şi deficit obiectivele fiscale revizuibile periodic,
bugetar în cele de recesiune. De multe ori, incluse în majoritatea cadrelor bugetare
însă, politica fiscală este prociclică, în pe termen mediu (CBTM) care
perioadele de expansiune economică funcţionează în ţările europene.
cheltuielile crescând mai mult

9
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

Setul de reguli fiscale aplicate în practica Europene sunt definite la nivel supra-
economică este destul de vast, diferenţele naţional prin Pactul de Stabilitate şi
dintre acestea manifestându-se sub trei Creştere. O regulă fiscală eficientă
aspecte: agregatul fiscal ţintit, gradul de trebuie să fie bine-proiectată (definită
acoperire şi designul instituţional. Regulile clar, simplă, transparentă, consistentă
fiscale care au drept obiectiv principal şi flexibilă), să permită implementarea
consolidarea disciplinei fiscale stabilesc limite efectivă (prin înglobarea mecanismelor
pentru deficitul bugetar sau pentru datoria de respectare ex ante şi ex post şi a
publică. Regulile care au ca obiect cheltuielile posibilităţilor de monitorizare eficientă)
sau veniturile urmăresc re-echilibrarea şi să fie aplicabilă (în ceea ce priveşte
structurii bugetului, stăvilirea creşterii decizia, amendarea şi sancţiunile).
necontrolate a unor categorii de cheltuieli etc. Criteriile menţionate anterior au fost
Regulile fiscale pot acoperi întreg sectorul dezvoltate pentru a evalua calitatea
guvernamental, sau o componentă a regulilor fiscale interne, la nivel naţional.
acestuia, cum ar fi cea a asigurărilor sociale. Pentru a fi aplicabile la nivel supra-
Un sondaj realizat în 2006 de către Grupul de naţional, modul de proiectare şi
lucru asupra calităţii Finanţelor Publice implementare a acestora trebuie modificat
(Working Group on the Quality of Public în ceea ce priveşte cel puţin două privinţe:
Finances – WGQPF) din Cadrul Comisiei • respectarea suveranităţii
Europene a arătat că aprox. 2/5 dintre naţionale şi a subsidiarităţii. Regulile
regulile fiscale în vigoare în ţările membre ale fiscale trebuie să fie cât mai neutre în
Uniunii Europene se referă la deficitul raport cu preferinţele sociale ale ţărilor,
bugetar, 1/4 la datoria publică, 1/4 la eterogene la nivelul EU. Aceasta
cheltuielile guvernamentale şi 1/10 la împiedică adoptarea regulilor care –
veniturile bugetare. În cadrul aceluiaşi sondaj explicit sau implicit – includ referiri la rolul
s-a observat că cele mai multe dintre regulile şi mărimea sectorului public în economie;
referitoare la deficitul bugetar şi la datoria • realizarea de compromisuri între
publică se aplică asupra bugetelor regionale diversele criterii, cum ar fi simplitate
şi locale, în timp ce majoritatea regulilor şi flexibilitate, simplitate şi adecvare,
privitoare la cheltuieli au ca obiect guvernele flexibilitate şi aplicabilitate.
centrale şi sectorul protecţiei sociale. Două O regulă fiscală eficientă trebuie să ia
treimi dintre regulile referitoare la cheltuieli în considerare deficitul ex post şi nu ex
definesc plafoane pentru nivelul sau ratele de ante; să nu se poată suspenda temporar
creştere ale acestora în termeni nominali, sau abroga prin majoritatea simplă a
restul de o treime fiind definite în termeni reali legislativului; să fie impusă de către o
sau ca procent în PIB. autoritate transparentă, independentă
politic şi nepartizană; trebuie să ofere
Regulile fiscale funcţionează la nivel acces liber la informaţii tuturor părţilor
naţional, dar şi supra-naţional. Regulile potenţial afectate pentru a indica
fiscale pentru ţările membre ale Uniunii nerespectarea regulilor fiscale; iar

10
Finanţe publice: introducerea unui cadru fiscal- bugetar pe termen mediu

în cazul încălcării trebuie să prevadă Filozofia care stă la baza Pactului de


sancţiuni substanţiale. Stabilitate şi Creştere este aceea a
armonizării taxelor: statele membre ale UE,
4. Care este rolul mecanismului după atingerea obiectivelor pe termen
stabilizării automate în cadrul mediu, trebuie să lase stabilizatorii
sistemului fiscal – bugetar? automaţi să funcţioneze în mod liber.
Setul de reguli fiscale la nivelul Uniunii Aceştia reprezintă mijloacele naturale de
Monetare Europene (UME) se bazează pe reducere a variaţiilor în activitatea
funcţionarea stabilizatorilor automaţi economică. Având în vedere argumente
(respectiv modificări cu caracter ciclic ale precum problemele de sincronizare,
veniturilor şi cheltuielilor publice) ca ireversibilitate şi incertitudinea modelelor,
instrument principal al stabilizării fiscale. O utilizarea măsurilor discreţionare de politică
dată ce ţările membre au atins poziţiile fiscală în scopul stabilizării trebuie să se
fiscale pe termen mediu, definite conform limiteze la situaţii excepţionale:
Pactului de Stabilitate şi Creştere. Regulile recesiuni accentuate, risc al ridicat
de politică fiscală bazate pe funcţionarea supraîncălzirii economiei sau accelerarea
stabilizatorilor automaţi prezintă o serie de inflaţiei. Nereuşitele politicii economice
avantaje evidente. Veniturile şi cheltuielile sporesc, de obicei, fluctuaţiile economice.
publice conjuncturale cum ar fi cheltuielile Politica fiscală discreţionară trebuie să se
cu ajutorul de şomaj amortizează utilizeze foarte rar pentru stabilizare, fiind
fluctuaţiile economice fără întârzieri în imposibil să se elimine deciziile eronate şi
obţinerea informaţiilor şi în implementare. lipsa de sincronizare. Aceasta se
Mai mult, impactul stabilizatorilor automaţi datorează, în general, întârzierilor în luarea
este de scurtă durată, iar dacă aceştia deciziilor şi a gradului mare de incertitudine
operează simetric pe durata ciclului economic în ceea ce priveşte şocurile care afectează
nu contribuie la deteriorarea poziţiei economia. Mecanismele de transmisie
bugetare structurale. (atât pe partea cererii, cât şi a ofertei)
Utilizarea stabilizatorilor automaţi ca trebuie considerate cu mare atenţie chiar şi
regulă, respectiv a măsurilor discreţionare în cazurile excepţionale în care se are în
ca excepţie generează întrebări privind vedere utilizarea politicii discreţionare.
stabilizarea automată. În acest sens, este Faptul că politica fiscală acţionează atât
interesant de văzut dacă este suficientă prin canale ale cererii agregate, cât şi prin
magnitudinea actuală a stabilizatorilor cele ale ofertei agregate are un rol
automaţi? Presupunând că politica important asupra eficienţei cu care se
monetară este optimă, este suficientă răspunde diferitelor şocuri. Această
acţiunea stabilizatorilor automaţi pentru a afirmaţie este valabilă atât pentru
aduce fiscalitatea la un nivel optim, atât la stabilizatorii automaţi, cât şi pentru politica
nivel naţional cât şi în zona Euro? discreţionară.
Stabilizatorii automaţi acţionează
întotdeauna în direcţia stabilizării?

11
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

5. De ce este important Pactul • elemente de ordin punitiv care


de Stabilitate şi Creştere în permit, în eventualitatea nerespectării
sistemul fiscal european? criteriului de 3%, să se solicite statelor
Pactul de Stabilitate şi Creştere are o membre să ia măsuri corective şi, dacă
componentă preventivă şi una corectivă. este cazul, să se impună sancţiuni.
Aspectul preventiv al PSC priveşte Fiecare stat membru trebuie să
stabilirea şi realizarea corespunzătoare a înainteze Consiliului ECOFIN şi
obiectivelor bugetare pe termen mediu. Comisiei informaţiile necesare în scopul
În esenţă, latura preventivă a PSC constă realizării supravegherii multilaterale
în realizarea unei politici fiscale cât la intervale de timp regulate sub forma
mai aproape de optim, care să garanteze programelor de stabilitate, care trebuie
stabilitatea, dar să ofere, în acelaşi timp, să includă: obiectivul pe termen mediu
suficient spaţiu de manevră stabilizatorilor al poziţiei bugetare aproape de echilibru
automaţi. Componenta corectivă constă sau în surplus, principalele ipoteze cu
în reguli simple, care să conducă la un privire la evoluţiile economice anticipate
minim de disciplină fiscală şi la ancorarea şi variabilele economice importante,
anticipărilor. descrierea măsurilor de politică bugetară
Din punct de vedere formal, Pactul de şi economică ce urmează a fi luate sau
Stabilitate şi Creştere se bazează pe: propuse a fi luate în scopul atingerii
• angajamentul politic al tuturor obiectivelor programului de stabilitate
părţilor implicate (Comisie, state membre, şi o analiză asupra modului în care
Consiliu) de a implementa pe deplin şi din principalele ipoteze economice afectează
timp procesul de supraveghere bugetară; poziţia bugetară şi a datoriei publice.
• elemente de ordin preventiv, prin Statele membre ale Uniunii Europene, dar
intermediul cărora se asigură supravegherea care sunt în afara uniunii monetare trebuie
permanentă a deficitelor bugetare în scopul să trimită programe de convergenţă care
evitării depăşirii valorii de referinţă de 3%. au un conţinut similar cu programele
În acest scop, a fost adoptată reglementarea de stabilitate. Informaţiile cu privire la
Consiliului 1466/97 pentru consolidarea traiectoria nivelului surplusului/ deficitului
supravegherii multilaterale a poziţiilor guvernamental, a datoriei publice şi a
bugetare şi coordonarea politicilor principalelor ipoteze economice utilizate
economice. Această reglementare prevede sunt furnizate anual şi cuprind elemente
prezentarea de către toate statele membre privind situaţia din anul curent, cel
a programelor de convergenţă şi stabilitate precedent, dar şi cel puţin din următorii
care sunt examinate de Consiliu. Consiliul trei ani.
trebuie să emită un semnal de avertizare Implementarea PSC a fost marcată de o
timpurie (en. early warning signal) cu serie de dificultăţi, care au condus, în cele
scopul prevenirii apariţiei unui deficit din urmă, la revizuirea acestuia in anul
excesiv; 2005:

12
Finanţe publice: introducerea unui cadru fiscal- bugetar pe termen mediu

• gradul de asumare politică a Creştere sunt sintetizate în Tabelul 2.5.2.


Pactului din partea statelor din lucrare.
membre a scăzut, existând în În ceea ce priveşte dimensiunea
unele ţări o contradicţie evidentă preventivă, obiectivul bugetar pe termen
între angajamentele bugetare şi mediu se stabileşte în funcţie de situaţia
acţiunile concrete realizate economică şi fiscală concreta a fiecărui
pentru atingerea ţintelor; stat membru. Astfel, ponderea curentă a
• a fost relativ dificil să se stabilească datoriei publice în PIB, rata de creştere a
obiective bugetare clare şi PIB potenţial şi sustenabilitatea finanţelor
verificabile care să ia în considerare publice se vor analiza pentru fiecare
condiţiile economice implicite; economie în parte. Li se va permite astfel
• au existat ţări membre care nu au ţărilor caracterizate printr-o pondere
pus în practică politici bugetare redusă a datoriei publice în PIB şi printr-o
sănătoase în perioadele de creştere rată ridicată de creştere a PIB potenţial
economică susţinută, ceea ce a să aibă deficite structurale reduse.
condus la deteriorarea deficitelor Conform PSC revizuit, obiectivul pe
structurale şi la reducerea spaţiului termen mediu trebuie să urmărească trei
de funcţionare în mod simetric a scopuri (Comisia Europeană, 2006):
stabilizatorilor automaţi în perioada • să ofere o marjă de siguranţă
de încetinire economică ce a urmat; pentru respectarea limitei de 3%
• mecanismele şi procedurile PSC din PIB a deficitului bugetar;
au funcţionat necorespunzător • să asigure evoluţia rapidă către
în anumite momente critice. o situaţie sustenabilă;
În urma dificultăţilor în implementare, • luând în considerare primele două
Pactul de Stabilitate şi Creştere a suferit scopuri, să lase suficient spaţiu de
reforme în patru direcţii: (a) o mai mare manevră unor eventuale măsuri de
concentrare asupra datoriei publice şi a politică bugetară, ţinând cont, de
sustenabilităţii acesteia; (b) redefinirea exemplu, de necesităţile legate de
obiectivele pe termen mediu specifice investiţiile publice.
fiecărei ţări; (c) luarea în considerare a mai De asemenea, Pactul revizuit permite
multor factori şi circumstanţe şi (d) acţiunile şi diferenţierea proceselor de ajustare ale
preventive timpurii. Cum unele dintre cele diferitelor ţări către obiectivul pe termen
mai vehemente critici aduse Pactului vizau mediu. În ceea ce priveşte dimensiunea
lipsa de argumente economice în sprijinul corectivă, noul Pact modifică chiar şi cu
regulilor fiscale adoptate şi implementate, mai puţină stricteţe condiţiile în care
noul Pact reformat oferă o atenţie sporită depăşirea plafonului de 3% din PIB se
circumstanţelor economice naţionale atât poate considera excepţională. Procedura
în dimensiunea sa preventivă cât şi în cea de deficit excesiv nu mai este liniară şi
corectivă, punitivă. Principalele modificări există posibilitatea repetării anumitor paşi
aduse Pactului de Stabilitate şi în situaţia unor evoluţii economice

13
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

adverse. Modul de funcţionare a PSC acestui depozit nu poate depăşi totuşi


prezintă un interes sporit pentru situaţia limita de 0,5% din PIB. Acest depozit
fiscală actuală şi viitoare a României. se transformă efectiv în amendă,
dacă procedura de deficit excesiv nu
6. Ce sunt procedurile de deficit a fost corectată în termen de doi ani.
excesiv şi care sunt implicaţiile acestora?
Articolul 104 din Tratatul CE prevede că 7. Cum se poate caracteriza
statele membre trebuie să evite deficitele atitudinea politicii fiscale în România?
bugetare excesive, definite prin utilizarea ca Conform ultimei variante a Programului
limită a valorii de referinţă de 3% şi prevede de Convergenţă (Guvernul României,
procedura care urmează să fie adoptată 2009) strategia bugetară a României
la nivelul Uniunii pentru identificarea şi pe termen mediu este construită astfel
evaluarea deficitelor excesive, inclusiv în încât deficitul bugetar structural să fie în
ceea ce priveşte posibilitatea aplicării de 2012 egal cu 0,9% din PIB. Atingerea
sancţiuni financiare. Pactul de Stabilitate obiectivului pe termen mediu urmează să
şi Creştere (PSC) detaliază procedura se realizeze prin adoptarea unei politici
de deficit excesiv, prevăzând calendarul fiscale restrictivă, justificată atât prin lipsa
şi termene-limită în interiorul cărora spaţiului de manevră în domeniul fiscal,
Consiliul ECOFIN trebuie să decidă dar şi prin necesitatea corectării unor
asupra existenţei procedurii de deficit dezechilibre macroeconomice.
excesiv, plecând de la rapoartele pregătite În decursul perioadei 2005-2008,
de Comisie şi de la opiniile elaborate de caracterizată prin expansiunea cererii,
Comitetul Economic şi Financiar. În cazul atitudinea de politică fiscală în România
existenţei deficitului excesiv, Consiliul, la a fost mai degrabă pro- decât contra-
propunerea Comisiei, face recomandări ciclică. Oportunităţile oferite de nivelul
pentru statul membru vizat şi stabileşte un PIB peste potenţial nu au fost exploatate
termen limită pentru adoptarea de măsuri de către autoritatea fiscală pentru a reduce,
concrete în vederea eliminării deficitului prin consolidarea cheltuielilor, deficitul
excesiv. structural.
Tratatul prevede, de asemenea, Atitudinea pro-ciclică a politicii fiscale
posibilitatea aplicării de sancţiuni ţării care a fost recunoscută şi de către BNR ca
nu corectează deficitul bugetar excesiv. un risc major la adresa procesului de
Sancţiunile constau, într-o primă etapă, dezinflaţie (a se vedea Raportul asupra
în depunerea unui depozit nepurtător inflaţiei al BNR din august 2007) şi a stat
de dobândă la Comisia Europeană cu o la baza recomandărilor Comisiei Europene
componentă fixă egală cu 0,2% din PIB (Comisia Europeană, 2007, 2008a, 2008b)
şi o componentă variabilă calculată în în direcţia unei politici contra-ciclice.
funcţie de mărimea deficitului. Mărimea

14
Finanţe publice: introducerea unui cadru fiscal- bugetar pe termen mediu

8. De ce este necesară coordonarea unică. În timp ce prescrierile numerice


politicii monetare cu politica fiscală? ale Tratatului constituie un dispozitiv de
Comportamentul autorităţii fiscale poate selecţie pentru membrii zonei euro,
afecta capacitatea autorităţii monetare de scopul Pactului de Stabilitate şi Creştere
a-şi atinge ţinta de inflaţie. Spre deosebire, este să asigure disciplina fiscală la
însă, de interacţiunile cauzate de restricţia nivelul Uniunii Monetare Europene.
intertemporală de buget, interacţiunile
strategice dintre autorităţile monetară şi 9. Care au fost efectele politicii
fiscală sunt consecinţa diferenţelor dintre fiscal - bugetare din anul 2008
modurile în care cele două autorităţi îşi pentru anul 2009?
definesc obiectivele. Funcţiile de pierdere Efecte externe
corespunzătoare pot diferi prin variabilele • Depăşirea plafonului de 3% din
pe care le includ, prin valorile obiectivelor PIB pentru deficitul bugetar admis
pentru aceste variabile sau prin ponderile conform Pactului de stabilitate şi
acordate acestor obiective. creştere, ceea ce pune România în
Politicile monetară şi fiscală sunt situaţia de a i se aplica procedura de
instrumente fundamentale pentru deficit excesiv;
atenuarea ciclurilor economice. Într-o • Reducerea ratingului suveran
uniune monetară politica monetară este de către agenţiile internaţionale
centralizată, în timp ce politicile fiscale de rating sub categoria de grad
sunt independente, realizându-se la investiţional (minim BBB-)
nivel naţional Această asimetrie în cu consecinţe negative asupra
delegarea politicilor între autorităţile costurilor aferente finanţării
naţionale şi supranaţionale, combinată externe la nivel guvernamental.
cu interacţiunile naturale care există • Lipsa de predictibilitate a politicii fiscal-
între politicile monetare şi fiscale ridică bugetare şi derapajul bugetar major
probleme practice de implementare a de la sfârşitul anului trecut au
politicii fiscale în acest cadru. condus la erodarea încrederii
Uniunea Monetară Europeană (UME) investitorilor străini în perspectivele
este o zonă monetară în care statele economiei româneşti. În ultima parte
suverane au în mare măsură autonomie a anului trecut, fluxul de investiţii
fiscală, dar în care politica monetară este străine a scăzut de la 963 milioane
gestionată de o autoritate monetară unică. euro în octombrie la mai puţin de
UME este construită pe fundamentul 400 milioane euro în decembrie
disciplinei fiscale. Autonomia bugetară a
statelor membre UME este subiectul a Efecte interne
numeroase reglementări ale Tratatului de • Obligaţii neonorate ale administraţiei
la Maastricht şi ale PSC. Tratatul stabileşte centrale şi locale către agenţii economici
norme referitoare la deficitul bugetar şi la de 7,7 miliarde lei, echivalentul a 2,1
datoria publică pentru aderarea la moneda miliarde euro (1,5% din PIB) care au

15
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

condus la o restrângere artificială a de pe pieţele financiare internaţionale,


volumului de activitate, îndeosebi, în restrângerii lichidităţii la nivel global
ramura construcţii. Aceasta este una şi creşterii randamentelor obţinute la
din cauzele pentru care, spre exemplu, emisiunile de titluri de stat în lei
lucrările de construcţii s-au majorat în • Necesitatea ajustării cheltuielilor
noiembrie doar cu 13,4%; publice şi a deficitului bugetar în
• Creşterea cu 16,4 miliarde lei a condiţiile unui mediu economic dificil
datoriei publice guvernamentale la • Lipsa de absorbţie a fondurilor
30 noiembrie 2008 faţă de sfârşitul europene. Spre exemplu, neefectuarea
anului 2007 ca urmare a finanţării unui plăţilor în agricultură din avansul
deficit bugetar mult mai mare decât primit de la UE a făcut ca o suprafaţă
cel estimat, în condiţiile turbulenţelor importantă să nu fie cultivată.

16
Viitorul resurselor proprii ale Comunităţilor Europene, prin prisma
implicaţiilor asupra contribuţiei României la bugetul UE

Studiul nr. 2

VIITORUL RESURSELOR PROPRII ALE


COMUNITĂŢILOR EUROPENE, PRIN PRISMA
IMPLICAŢIILOR ASUPRA CONTRIBUŢIEI ROMÂNIEI
LA BUGETUL UE

Autori*: Napoleon POP (coordonator)


Niculae DONE
Mihai DIMITRIU

Acest studiu, dedicat reformării bugetului Uniunii Europene este de sine stătător,
nu este un follow-up la eventuale studii anterioare, deşi autorii s-au inspirat din
demersuri de cercetare similare, şi nu continuă o eventuală serie de analize din
domeniu pentru a da o secvenţialitate unei preocupări care, prin documentarea
făcută, se pare că a devenit debordantă la nivelul Uniunii Europene. Conform
obiectivelor fixate şi termenilor de referinţă ale acestui studiu - care nu poate fi
considerat decât unul de etapă, autorii şi-au propus să formuleze repere de sprijin a
judecăţilor care trebuie să fundamenteze poziţia naţională în procesul de reformare a
bugetului Uniunii Europene (BUE), proces care va avea efecte implicite asupra
mecanismului viitor de construire a perspectivei financiare a UE.
Bugetul comunitar, prin valenţele sale de forţă financiară în promovarea
politicilor comunitare la care contribuie şi de care beneficiază România ca
Stat Membru, este unul dintre principalele instrumente de promovare a
interesului naţional. Credem că este o obligaţie a autorităţilor naţionale de a fi
vocale prin iniţiativă, poziţie, contribuţie şi consens, în eforturile de a valorifica
oportunitatea şi provocarea procesului de reformă a BUE.
Urmărind scopurile practice de a furniza elementele necesare pentru Grupul
de lucru inter-instituţional constituit pentru formularea poziţiei României în
contextul reformei BUE (GII), de la bun început trebuie să insistăm pe liniile de
forţă ale exerciţiului de reformare a bugetului de comunitar, desprinse din sinteza
consultărilor publice. Astfel, adaptarea bugetului Uniunii la o lume în schimbare
rapidă are ca singură opţiune validă reforma acestuia, iar în favoarea acestui
demers s-au exprimat aproape toţi contributorii.

* Napoleon POP este director al Centrului de Cercetări Financiare şi Monetare “Victor Slăvescu” şi
membru al Consiliului de Administraţie al BNR.
Niculae DONE este consultant în cadrul KPMG, având o experienţă bogată pe probleme de fiscalitate,
inclusiv în cadrul Ministerului Finanţelor Publice din România.
Mihai DIMITRIU este director adjunct al Centrului de Cercetări Financiare şi Monetare “Victor Slăvescu”
şi autor a numeroase lucrări privind politica financiar- monetară.

17
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

Obiectivele politicilor comune au nevoie continuă şi în creştere de resurse


financiare. Acestea sunt considerabile, însumând peste 100 miliarde de euro în
valoare absolută, dar numai cca. 2,5% din cheltuielile publice cumulate ale Statelor
Membre sau ceva peste 1% din PIB UE total. Reformarea bugetului comunitar
trebuie deschisă oricăror idei noi care focalizează cheltuielile pe provocările
viitoare şi nu pe frustrările trecutului. Acest lucru înseamnă acceptarea
modificării centrului de greutate a execuţiei bugetului - lucru în desfăşurare - pe
noile priorităţi semnalate deja de statele membre şi care converg spre aspectele de
competitivitate, mediu şi energie. Aşezarea Uniunii în noul format - 27 de membri -
care determină configurarea noului cadru financiar multianual, reclamă criterii de
performanţă a funcţionării actualului sistem de resurse proprii ale bugetului, mai
echilibrate şi mai transparente, cu eliminarea sistemului de corecţie, ascunzând un
hăţiş de negocieri care nu-şi mai au justificare la nivelul Uniunii. Dinamismul
timpurilor reclamă şi revederea raportului stabilitate versus flexibilitate
operaţională mai mare în execuţia bugetului, respectiv depăşirea rigidităţii
capitolelor de cheltuieli, prin care să se reducă diferenţele dintre alocările angajate şi
cele de plătit.

1. Ce urmăreşte şi ce implicaţii Obiectivul reformării BUE este


are reformarea bugetului Uniunii circumscris necesităţii dezvoltării unei
Europene? viziuni strategice de maximizare a
Punctul iniţial al reformei BUE este valorii adăugate pe care o poate genera
legat de începutul cadrului financiar execuţia eficientă a bugetului comunitar.
multianual 2007-2013 (în decembrie Acest lucru a fost evidenţiat şi cu
2005, cu prelungirile până la mijlocul prilejul conferinţei cu tema „Reformarea
anului 2006), când Consiliul European, bugetului, schimbarea Europei”, din 12
de la nivelul şefilor de stat şi guvern, noiembrie 2008, având la bază documentul
a invitat Comisia Europeană să facă o pregătit de Secretariatul General şi DG
evaluare sub multiple aspecte a veniturilor Buget al Comisiei Europene, respectiv
şi cheltuielilor bugetului comunitar. „Raport de consultare, reforma bugetului
Rezultatele acestei evaluării au fost pentru o Europă în schimbare: rezumat al
diseminate în anii 2008-2009. contribuţiilor” (datat 3 noiembrie 2008).
Comisia Europeană a lansat o consultare Viziunea strategică a reformării BUE
publică a tuturor celor interesaţi, la nivel este condiţionată de coeziunea ei cu
local, regional şi naţional. Contribuţiile principiile fundamentale care călăuzesc
acestora urmează să ajute Comisia în integrarea europeană, ca o construcţie
elaborarea unei „Cărţi Albe” privind închegată, solidă şi devotată cetăţenilor
reforma BUE, ce urmează să devină obiect comunităţii europene:
al dezbaterilor statelor membre.

18
Viitorul resurselor proprii ale Comunităţilor Europene, prin prisma
implicaţiilor asupra contribuţiei României la bugetul UE

(i) axarea bugetului pe politicile (i) identificarea şi susţinerea la


care răspund cel mai bine provocărilor Bruxelles a acelei variante a reformei BUE
prioritare cu care se confruntă Uniunea în care România îşi regăseşte opiniile şi
Europeană; implicit interesele sale;
(ii) alinierea completă la mecanismul (ii) conservarea poziţiei de beneficiar
subsidiarităţii şi proporţionalităţii; net;
(iii) optimizarea eficacităţii, eficienţei, (iii) încorporarea cât mai rapidă
şi întărirea răspunderii în execuţia a principiilor bugetului comunitar în
bugetului. modul de construire a bugetului naţional,
Aceleaşi principii se constituie şi în din perspectiva atât a unei mai bune
obiective ale reformei BUE, contribuţiile compatibilităţi pe obiective, cât şi a
la viziune urmând să ajute la selecţia continuităţii facile a contribuţiei financiare
noilor măsuri care pot traduce mai bine şi a României la BUE.
mai fluid în viaţă valorile UE, în condiţiile Legitimizarea în plan naţional
unei Europe în schimbare ca urmare a a modificării resurselor financiare
noilor provocări. constituind contribuţia României la BUE
Analiza documentelor dedicate reformat, presupune implicit o mai mare
reformei BUE atrage atenţia asupra unui transparenţă a utilizării fondurilor alocate
fapt esenţial, respectiv acela că implicaţiile sau a beneficiilor nete probabile ale
modificării resurselor BUE sunt profunde, acestora, care este de dorit să ajungă până
iar importanţa lor trebuie tratată în raport la nivelul cetăţeanului.
cu specificul şi performanţele naţionale
instituţionale, incluzând mecanismele şi 2. Care sunt principalele concluzii ale
funcţionalitatea acestora, caracteristice Comisiei Europene privind rezultatele
României. consultărilor publice?
Din acest considerent, reforma BUE La sfârşitul anului 2008, Comisarul
trebuie privită ca o oportunitate de pentru programarea financiară şi buget,
evaluări şi recomandări de corecţie care Dr. Dalia Grybauskaite, a prezentat
să ajute la reducerea, în final, a efectelor principalele concluzii generate de
negative ale impactului cantitativ asupra consultările publice pe marginea reformei
contribuţiei României la resursele BUE. Participarea la aceste consultări s-a
reformate ale BUE. concretizat prin contribuţiile oficiale, pe
Privită ca oportunitate, reformarea bază de chestionar, ale Statelor Membre,
BUE, respectiv impactul acesteia asupra dezbaterea directă a problematicii reformei
contribuţiei financiare a României la BUE de către peste 2000 de persoane din
bugetul comunitar, trebuie să genereze 20 de state membre ale UE şi cca. 300
decizii politice interne cu privire la cel de contribuţii concrete cu referiri la o
puţin trei aspecte importante: diversitate de aspecte legate de reformă.

19
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

Consultările publice converg către rând, pe dinamica viitoarelor destinaţii


mesaje comune, relativ puternice: ale cheltuielilor BUE:
(i) BUE este instrumentul principal - În sensul creşterii: cheltuieli
prin care Uniunea poate face faţă pentru asigurarea competitivităţii, pe
schimbărilor observabile la nivelul baza îmbunătăţirii cercetării şi inovaţiei;
continentului; cheltuieli pentru protecţia mediului
(ii) modernizare rapidă a BUE este şi reducerea efectelor schimbărilor
şansa Uniunii pentru a găsi soluţii la noile climaterice, susţinerile optând pentru
riscuri şi provocări; fonduri directe mai multe; cheltuieli pentru
(iii) valoarea adăugată de execuţia energie, cumulând aspecte de securitate
BUE este parametrul esenţial al eficienţei în aprovizionare, vizând promovarea
cheltuielilor comunitare la nivel european; proiectelor de interconectare alternativă.
(iv) este preferabilă respingerea - În sensul scăderii: cheltuielile
conceptului de „juste retour” atunci pentru agricultură, condiţionat de
când se evocă orientarea cheltuielilor continuarea alinierii lor la obiectivele
BUE, acesta devenind un obstacol, chiar comune, în paralel cu reducerea alocărilor
insurmontabil, pentru orice dezbatere de la sub forma de ajutoare directe.
care se aşteaptă o finalitate; - În sensul menţinerii: sprijin
(v) provocările la care trebuie să în continuare pentru cheltuielile care
răspundă UE - care ar trebui reflectate operaţionalizează principiul coeziunii,
conceptual şi operaţional în modul de cu observaţia că sunt necesare modificări
abordarea al BUE - sunt reprezentate ale politicilor de punere în practică:
de schimbările climaterice, necesitatea concentrarea fondurilor pentru cele mai
creşterii competitivităţii UE într-o puţin dezvoltate state sau regiuni ale
economie globalizată, asigurarea Uniunii şi asigurarea unei mai rapide
securităţii în aprovizionarea cu energie, convergenţe economice a statelor membre.
inegalităţile care există între ţări şi regiuni, Noile orientări ale cheltuielilor BUE,
îmbătrânirea populaţiei, factorii externi pornind de la restructurarea priorităţilor
care exercită presiuni sau se constituie în obiectivelor politice comune, vor
ameninţări la adresa UE. configura în mod corespunzător resursele
Sinteza acestor mesaje şi a ordinii actuale, noi şi alternative de finanţare
provocărilor din punct de vedere al viitoare a bugetului comunitar. Cea mai
importanţei lor la nivelul Comisiei importantă susţinere o capătă ideea că
Europene - în contextul preocupărilor resursele financiare ale BUE trebuie să
pentru restructurarea resurselor financiare rezoneze cu noile obiective ale politicilor
ale BUE rezultate din Raportul de Uniunii Europene. Dar, asta nu înseamnă
Consultare şi Raportului Final al London implicit acceptarea facilă a unor creşteri
School of Economics and Political Science cantitative semnificative ale veniturilor
(29 aprilie 2008) - pune accentul, în primul BUE, fie în mod absolut, fie ca procent din
PIB-ul total al UE.

20
Viitorul resurselor proprii ale Comunităţilor Europene, prin prisma
implicaţiilor asupra contribuţiei României la bugetul UE

Pe fondul ideii de coerenţă a finanţării (ii) structură simplificată, ceea


cu anvergura politicilor angajate de ce echivalează cu integrarea tuturor
Uniune prin consensul Statelor Membre, cheltuielilor în buget;
se disting tendinţe de conservare şi /sau (iii) responsabilitate întărită a
de restructurare a resurselor financiare Statelor Membre, care ajung să
ale BUE: continuarea susţinerii gestioneze, în final, 80% din
resurselor proprii tradiţionale (RPT) ale resursele redistribuite prin BUE;
BUE, catalogarea contribuţiilor (iv) mai mare flexibilitate în execuţia
determinate pe baza venitului naţional bugetului, pentru a se conferi BUE o mai
brut ca fiind cele mai sigure, eliminarea mare viteză de reacţie, prin cheltuieli, la
treptată a contribuţiilor determinate pe provocările unei Europe în schimbare.
baza valorii adăugate, acceptarea de
resurse alternative cu examinarea 3. Care sunt scenariile de
aplicabilităţii acestora în funcţie de reformare a BUE?
evoluţia în priorităţile politicilor UE şi a Scenariile de reformare a resurselor
impactului lor instituţional şi legislativ. proprii în sens larg ale BUE, aşa cum
Corelat cu reforma resurselor au fost formulate în Raportul Final al
financiare ale BUE a fost tratat Comisiei Europene, elaborat inclusiv pe
mecanismul de corecţie/compensare, baza Raportului prezentat de echipa de
care trebuie aplicat uniform, eliminat sau la London School of Economics and
curăţat de privilegiile câştigate de unele Political Science, ne îndreaptă atenţia
State Membre, inclusiv sub influenţa unor spre o grupare a implicaţiilor posibile
presiuni politice naţionale exercitate în ale reformei resurselor proprii în funcţie
circumstanţe în prezent modificate. de următoarele:
Sinteza concluziilor consultărilor (i) instrumentele de fundamentare ale
publice pe tema resurselor de finanţare resurselor proprii;
a BUE nu exclude relevanţa opiniilor (ii) nivelul suficient sau insuficient
exprimate cu privire la eficienţa BUE. al veniturilor BUE;
Legat de acest aspect, cu atât mai mult (iii) repartizarea contribuţiilor la
cu cât conceptul de „juste retour” se BUE între Statele Membre;
doreşte a fi eliminat, trebuie menţionată (iv) mecanismele de corecţie/
diversitatea de mijloace exprimate prin compensare;
care bugetul comunitar poate căpăta (v) aspecte instituţionale;
mai mare eficacitate şi eficienţă. Ele (vi) stabilitatea Tratatului Uniunii.
pot fi concentrate pe patru direcţii: Indiferent din ce punct de vedere vom
(i) transparenţă sporită, cu privi aceste aspecte - ca domenii, principii,
semnificaţia unui acces public facil la criterii etc. - ele constituind subiecte de
informaţiile care privesc formarea şi negociere între Statele Membre ale UE,
execuţia BUE; prima conotaţie a implicaţiilor reformei
resurselor proprii ale BUE este şi pentru

21
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

România de natură politică, pentru că carbon), ar urma să furnizeze o


vizează acţiunea politică pentru a accepta, contribuţie de 25% din totalul resurselor
respinge sau a susţine un scenariu sau o de venituri ale BUE; (iii) resursa bazată
variantă combinată a acestora. pe VNB ar urma să crească progresiv.
Cele cinci scenarii, care se doresc Scenariul 3 - Reforma minimă 2020
să fie o succesiune construită pe fondul - priveşte termenul lung, dar, sub
soluţiilor şi a aplicabilităţii lor în timp, aparenta comparabilitate sau similitudine
sunt denumite în ordine: Reforma pe fond privind resursele cu scenariul
minimă 2013, Resursele proprii 1, el postulează progresele pe partea de
comunitare 2013, Reforma minimă cheltuieli ale BUE, în sensul că principiul
2020, Resursele proprii comunitare teritorial al pachetelor de cheltuieli nu mai
2020, Taxarea prin reprezentare. rămâne prioritar, ceea ce amendează
Scenariul 1 - Reforma minimă 2013 abordarea conceptului de „juste retour”,
- practic nu aduce modificări esenţiale acesta pierzându-şi rolul de principiu
actualului sistem de resurse la veniturile esenţial. Modificările menţionate ar aduce
BUE, ce este fondat pe două resurse în prim plan principiul abilităţii sau
- Resurse proprii tradiţionale (RPT) capacităţii de a plăti ca argument al
şi resurse bazate pe Venitul naţional creşterii veniturilor la BUE.
brut (VNB) - exceptând faptul că Argumentul pentru efortul unor plăţi
resursa bazată pe TVA devine a doua progresive, în sfera contribuţiilor
ca importanţă după cea bazată pe naţionale, este inspirat din atributul tipic
VNB şi cu tendinţă de a fi abolită. de progresivitate al unui sistem fiscal,
Scenariul 2 - Resurse proprii care legitimează de o altă manieră
comunitare 2013 - asumă deja ideea principiul egalizării contribuţiilor. Şansa
că pentru următoarea perspectivă acceptării scenariului 3 în această formă
financiară pe termen mediu, statele este dată de creşterea corespunzătoare
membre trebuie să decidă două lucruri: a ponderii cheltuielilor pentru bunuri
(i) să înceapă să asigure Resurse publice la nivelul UE, în contrast cu
proprii comunitare autentice (RPCA) scăderea cheltuielilor de tip redistributiv
pe partea de venituri ale BUE, fără a fi teritorial.
excluse RPT din contribuţiile naţionale; Scenariul 4 - Resurse proprii comunitare
(ii) să păstreze ne-alterate toate 2020 - pleacă de la necesitatea de a alinia
elementele de construcţie ale BUE. problematica BUE la stadiul actual al
Cele două precizări privind deciziile integrării politice, observând că istoria
statelor membre cu referire la scenariul integrării europene a fost dominată mai
2 comportă următoarele completări de degrabă de schimbări în direcţia creşterii
interpretare cantitativă: (i) RPT urmează numerice a membrilor sau a domeniilor
să-şi reducă ponderea; (ii) instrumentele de obiect al integrării - incremental changes -
tip non-taxe asupra veniturilor, principial decât de avansări semnificative instituţionale
taxe de zbor şi/sau de mediu (emisii de - big institutional leaps.

22
Viitorul resurselor proprii ale Comunităţilor Europene, prin prisma
implicaţiilor asupra contribuţiei României la bugetul UE

Scenariul propune evoluţia către un de redistribuire, deci cu avantajul unei


buget autentic al UE care reflectă tipul de arondări reale a tuturor partenerilor
sistem de integrare reprezentat de însăşi conceptului de „juste retour”. Rămân
UE, aşa cum se prezintă acum. Ca interesante de semnalat principiile de
urmare, se propune o combinare a fundamentare ale acestui scenariu, care
contribuţiilor Statelor Membre cu taxe şi ar trebui să elimine rezistenţa statelor
non-taxe prelevate direct la nivel de UE, membre la necesităţile de creştere
asimilând un puternic caracter comunitar ale părţii de venituri ale BUE.
- common European character - cum ar fi Astfel, sursa primordială a veniturilor
licitarea licenţelor de mediu sau BUE va consta din RPCA, singure sau în
preluarea veniturilor din emisiunea combinaţie resursele de tip taxe şi non-
monetară a Băncii Centrale Europene. taxe la nivel UE ar trebui să asigure un
Scenariul 5 - Taxarea prin reprezentare - nivel suficient de finanţare a marii părţi din
priveşte dincolo de anul 2020, în vederea cheltuielile BUE, regulile de echilibrare a
eliminării tuturor obstacolelor din calea unui bugetului trebuie relaxate sau, în cel mai
sistem bugetar comunitar autentic la nivel de bun caz, cel al păstrării sursei reziduale de
UE, ceea ce sugerează un scenariu pe echilibru să rămână contribuţia bazată pe
termen şi mai lung decât a fost definit iniţial VNB cu evoluţie regresivă.
în raport cu perioada de referinţă a actualei De asemenea, principiul progresivităţii
reforme a BUE. Din acest punct de vedere, resursei reziduale, bazate pe contribuţia
scenariul 5 implică în mod necesar schimbări din VNB, ar trebui să fie admis în schema
în tratat sau reforme instituţionale, similare cu de redistribuire echitabilă inter-state ale
cele procesate în cadrul Tratatului de la Uniunii a presiunii financiare între
Lisabona, chiar cu privire la BUE. Legat de contribuţiile naţionale, ceea ce înseamnă
acest ultim aspect, este de menţionat însăşi din punct de vedere al impactului cantitativ
percepţia autorilor că scenariul 5 implică noi al scenariului - cu acceptarea îmbunătăţirii
posibile dificultăţi ale unor proceduri privind obligatorie a armonizării BUE cu o creştere
construcţia şi operaţionalizarea bugetului semnificativă a bunurilor publice şi
comunitar, dar soluţionarea lor constă tocmai politicilor comune europene în paralel cu
în implementarea pe etape a reformelor BUE valoarea adăugată - că statele membre
sugerate de scenariile trebuie să accepte şi o creştere a
contribuţiilor naţionale bazate pe VNB.
anterioare. Această creştere, dezirabilă din punct de
Elaboratorii acestui scenariu afirmă vedere al scenariului, ar putea ajunge la
că el ar putea asigura cu adevărat un 2,0 - 2,5% din VNB, cifră recunoscută ca
buget autentic la nivelul UE, ca fiind extrem de ambiţioasă chiar de către
instrument de implementare a politicilor autorii scenariului.
şi scopurilor comune, eliberat de practicile

23
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

4. Care ar fi implicaţiile pentru Ca urmare, răspunsurile României la


România şi contribuţia sa financiară? chestionar o plasează printre multele
Reforma BUE, conform chestionarului ţări care nu sunt pe deplin mulţumite
adresat administraţiilor Statelor Membre de actuala structură bugetară, conform
ale UE cu privire la resursele proprii însăşi expresiei utilizate de Comisia
ale Uniunii, pare să fie numai aparent Europeană în „Raportul de Consultare”.
un demers tehnic, limitarea la această De asemenea, multitudinea de
înţelegere simplistă fiind nu numai răspunsuri negative sau de aprecieri de
înşelătoare, ci şi dăunătoare. Deşi România incorectitudine cu privire la mecanismele
este stat membru al UE, ea rămâne o ţară de corecţie, de compensare şi egalizare,
emergentă şi încă în tranziţie din punct denotă practic o opoziţie a României exact
de vedere al consolidării şi maturităţii faţă de decizii anterioare ale UE cu privire
democraţiei şi economiei de piaţă, valori la operaţionalizarea BUE, decizii cu o
pentru care acţiunea politică rămâne în mare încărcătură politică. Reformarea în
prim plan. Din această perspectivă, orice aceste domenii necesită tot o acţiune
demers aparent tehnic are încă nevoie politică.
de un puternic sprijin politic. Deşi există asigurări ale elaboratorilor
România, cu puţina sa experienţă celor 5 scenarii că acestea urmează
de Stat Membru al UE, nu a putut un design corect al unor căi coerente
interveni practic cu nimic la convenirea de reformare a resurselor financiare
ultimului cadru financiar multilateral. ale BUE pe parcursul schimbărilor
Acest lucru este principalul argument propuse, principiul status quo-ul îl
pentru a vedea implicaţiile multiple ale vom constata numai în scenariile 1 şi 3.
reformei BUE pornind de la scenarii Scenariile 2 şi 4, şi într-o ultimă instanţă
relativ coerente. De asemenea, simpla chiar scenariul 5, se bazează pe reducerea
observare a răspunsurilor administraţiei ponderii contribuţiilor naţionale şi
României la chestionar aduce argumente înlocuirea lor cu RPCA.
asupra întâietăţii implicaţiilor politice În toate aceste scenarii ar trebui
prin simplul considerent că evaluarea întrezărită o posibilă soluţie ideală pentru
calitativă a criteriilor de performanţă ale un mix de diferite resurse din venituri care
actualului sistem de resurse proprii, aşa să asigure un impact de redistribuire lin,
cum sunt grupate în chestionarul adresat fără convulsii şi contraste, pe perioada
administraţiilor Statelor Membre, se trecerii spre taxe sau non-taxe la nivel UE,
concentrează pe calificative aparţinând corelat cu introducerea unui mecanism
diapazonului mediu, din care extremele automat de egalizare pe partea de venituri
de evaluare cu conotaţia de dezacord ale BUE.
total şi neaplicabilitate sau irelevanţă Cele 5 scenarii de reformare a BUE
au fost eliminate. ne atrag atenţia şi asupra complicaţiilor

24
Viitorul resurselor proprii ale Comunităţilor Europene, prin prisma
implicaţiilor asupra contribuţiei României la bugetul UE

unor schimbări, chiar graduale, generate formulate de România. Este de subliniat,


de o opţiune sau alta, ce trebuie să ca o concluzie a studiului, că predominanţa
menţină funcţionalitatea la scara UE prin conservatorismului în zona RP, în general
mecanismele actuale sau reconfigurate la şi al RPT, în special, cuplată cu vehemenţa
nivel naţional. Invitaţia în sine spre resurse solicitării eliminării mecanismelor de
autentice ale BUE ne ridică problema corecţie - egalizare (dacă se poate cât mai
asanării efectelor disparităţilor economice repede), este oarecum în contradicţie cu
existente, de tradiţie şi cultură economică aşteptările foarte mari privind necesitate
între Statele Membre, chiar reformarea unei mai mari relevanţe a principiului
BUE putând fi o soluţie în acest sens. valorii adăugate a execuţiei BUE, unde
În acelaşi timp, nu poate fi trecută cu Comisia constată un grad semnificativ de
vederea opinia cu privire la o posibilă convergenţă spre principalele „provocări
orientare a reformei sistemului de resurse politice”, ca efecte al globalizării. Aceste
proprii în sens larg ale BUE pe termen provocări pun la mare încercare
mediu, conform căreia opţiunile înclină spre capacitatea Statelor Membre de a modela
conservarea principiilor în ceea ce priveşte şi gestiona consecinţele globalizării fără
mărimea BUE, suveranitatea fiscală şi instrumentul reprezentat de BUE.
neutralitatea fiscală, în timp ce, pe termen Incidenţa maximă a scenariului 4 este
lung, este de aşteptat soluţionarea eliminării modificarea Tratatului UE. În actualele
complete a mecanismelor de corecţie - condiţii, ar fi preferabil de evitat astfel de
egalizare şi a punerii în evidenţă a unei problemele politice, în opinia autorilor. Se
legăturii mai strânse între reforma veniturilor poate accepta însă că până la o posibilă
şi a cheltuielilor BUE, întru-un context de implementare a scenariului 4 în 2020,
menţinere a performanţelor actuale bune Statele Membre să ajungă la o poziţie
ale unor criterii şi îmbunătăţire a celor comună. Avem în vedere faptul că, în
slabe. ultimii 20 de ani, perioadele de modificare
Compararea acestor poziţii naţionale de a Tratatului UE au fost în medie de 6 ani.
fond cu sinteza opiniilor extrase de O altă implicaţie politică a scenariului
Comisia Europeană din cele cinci scenarii 4, este conferirea Parlamentului
referitoare la reforma resurselor proprii, European a dreptului de a legifera taxe
ne conduce în primul rând la concluzia cu caracter autentic comunitar. Acest
că România se aliniază principial, până drept implică o dezbatere nu prea facilă
la un punct, necesităţii de schimbare, legată de suveranitatea fiscală, în
posibil la un moment mai îndepărtat. condiţiile în care principiul co-deciziei
Însă atractivitatea redusă a introducerii privind puterea de a stabili taxe ar
de noi resurse precum şi concluzia privind rămâne şi la nivelul Consiliului European.
preferinţele favorabile unei simplificări şi Faţă de astfel de complicaţii,
reforme până la eliminarea mecanismelor elaboratorii scenariului 4 admit şi varianta
de corecţie - egalizare, corespund opiniilor modestă de implementare a acestuia fără a

25
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

aduce atingere Tratatului UE, în condiţiile propuneri viabile care să fie asumată de
în care scenariul se va limita la doar trei Comisia Europeană ca o ofertă către Statele
aspecte, respectiv: Membre, pare să fie încă în etapa unor
(i) reducerea resursei pe baza alegeri dificile, vizând: susţinerea generală a
VNB la 50% şi chiar la mai puţin; suveranităţii şi neutralităţii fiscale,
(ii) crearea de RPCA a căror pondere acceptarea actualelor resurse proprii ale
să crească cel puţin până la 50%; BUE, gradele diferite de deschidere şi
(iii) acceptarea unei contribuţii acceptabilitate a eventuale noi resurse de
progresive bazate pe VNB. tipul RPCA, nuanţarea şi specificitatea
Decelăm astfel că implicaţiile criteriilor de bună guvernanţă în colectarea
cantitative ale scenariului 4, ar fi fiscală şi cheltuirea veniturilor BUE.
egalizarea contribuţiilor naţionale cu RPCA. Ne fundamentăm această afirmaţie pe
Prin RPCA ar trebui înţelese resurse faptul că incidenţele reformei BUE pot
derivând din competenţele exclusive ale avea oricând conotaţii legislative şi
UE, ca venituri din politica agricolă instituţionale la nivel naţional şi
comună (PAC) şi politica monetară comunitar, ridicate ca problematică de
comună. Contribuţiile naţionale vor creşte Statele Membre, până a se ajunge la
în raport cu prosperitatea relativă a negocierea pe baza impactului de ordin
fiecărui Stat Membru, ceea ce incumbă o cantitativ a noilor orientări acceptabile în
metodologie de cuantificare a acesteia formarea resurselor financiare ale BUE şi
care ar excede simpla mărime a PIB-ului a sistemului acestor resurse.
unui Stat Membru. Reforma sistemului de RP
Scenariul 5 priveşte perioada de după evidenţiază două direcţii care se
anul 2020. Pe lângă faptul că ia în bucură de un sprijin consistent,
considerare principiile de eficienţă şi conform generalizărilor Comisiei
echitate ale execuţiei unui buget în Europene. Este vorba fie de o evoluţie
accepţiunea unui raport mai vechi care a către un sistem compus numai din RPT
fost eliminat de pe un traseu cu rezultate şi cele bazate pe VNB, fie de o tranziţie
- este vorba de Raportul McDougall al de la sistemul de contribuţii naţionale
Comisiei Europene din 1977 - aduce în spre un sistem bazat pe noi resurse,
discuţie importanţa analizelor alternative, cu caracter autentic comunitar.
economice aprofundate şi practicile Constatăm, astfel, că în paralel cu
bugetare ale federaţiilor existente în susţinerea aproape unanimă a meritelor
lume, fără a solicita - aşa cum a făcut resursei bazate pe VNB, mai ales ca
raportul menţionat - transformarea UE resursă cu nivel suficient, stabilă, de
într-o federaţie, ceea ce este absolut de completare şi egalizare, simplă, echitabilă
neconceput pentru un viitor cât de cât şi transparentă, există şi disponibilitatea de
previzibil. a fi discutate posibile surse alternative
Formularea pachetului de reformare a care să devină ele RP ale BUE, evident
veniturilor BUE, în sensul construirii unei altele decât cele actuale.

26
Viitorul resurselor proprii ale Comunităţilor Europene, prin prisma
implicaţiilor asupra contribuţiei României la bugetul UE

Susţinerea semnificativă a menţinerii taxe pe venitul persoanelor, taxe la dobânzi


RPT din punct de vedere al acceptării lor din venituri sau preluarea veniturilor din
prin prisma criteriilor de performanţă faţă emisiunea monetară a Băncii
de execuţia BUE, este combătută de opinii Centrale Europene.
conform cărora taxele reţinute de state Analiza RPT sau a resurselor
drept contribuţie la BUE au, fie baze alternative capabile să satisfacă în
incorecte de calcul, fie costuri de colectare întregime necesităţile de finanţare ale BUE
ridicate, ceea ce are conduce la nevoia (resursa bazată pe TVA, taxa pe veniturile
de a fi reduse sau eliminate. În acest corporaţiilor, taxe pe combustibilul pentru
context de evaluări, opiniile de scoatere motoare, taxa pe veniturile persoanelor
treptată a resursei bazate pe TVA cu etc.), prin prisma unor criterii de
extinderea probabilă temporară a acceptabilitate la nivel de UE, viabilitate,
resursei bazate pe VNB pentru suficienţă, vizibilitate, atractivitate pentru
necesităţile de compensare capătă factorii politici şi public, nu poate evidenţia
amploare, ca reflex de disponibilitate performanţe predominat bune şi
pentru o reformă minimă a BUE. foarte bune.
O altă concluzie importantă, care nu Ridicarea acestor taxe la nivel de UE
pare să fie lipsită de şanse de pare simplă din punct de vedere tehnic, dar
implementare pe termen lung, este că în este complicată instituţional. Performanţa
conformitate cu numeroase opinii, altele bună generalizată la nivelul de resursă
decât cele guvernamentale, se susţine suficientă ridică probleme poate mai puţin
ideea finanţării unei cât mai mari părţi a îngrijorătoare de vizibilitate, dar criteriile de
BUE cu resurse proprii noi, chiar în sensibilitate a adoptării şi mai ales
spiritul acquis-ului, deşi se recunoaşte punctele slabe contracarează deocamdată,
simultan că ele ar genera probleme prin implicaţiile posibile, performanţelor
tehnice şi politice semnificative. bune la nivelul celorlalte criterii.
Deschiderea spre posibile resurse Tot la nivelul Comisiei, cu precizarea
proprii noi nu întruneşte o adeziune mare predominanţei opiniei administraţiilor
pentru un impozit la nivel de UE, tocmai publice, singurul viitor model de
datorită complicaţiilor instituţionale şi de finanţare a unui BUE reformat, extract al
reglementare suprastatală. Este de scenariilor amintite, ar fi cel bazat pe
menţionat că preocuparea pentru resurse prevalenţa resursei de tip VNB, cu
noi este relativ mai veche, fiind de amintit o eliminarea pe etape a contribuţiei bazate
serie întreagă de rapoarte ale Comisiei din pe TVA şi eliminarea mecanismelor de
perioada 1998 - 2004, care au generat corecţie/egalizare. Acest model pare viabil
încă de atunci o listă de posibile noi pe termen mediu, în raport cu calendarul
resurse, cum sunt: taxa pe mediu, taxa noului cadru financiar multianual. În acelaşi
TVA modulată, accizele pentru tutun, timp, se sugerează că pe termen lung ar
alcool şi uleiuri minerale, taxa pe veniturile putea fi luat în discuţie modelul de
corporaţiilor, taxe pentru telecomunicaţii, finanţare bazat pe resurse alternative,

27
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

după extinderea la maximum a esenţială este, mai ales prin execuţia


resursei bazate pe VNB. BUE, asigurarea unei continuităţi şi
Analiza celor cinci scenarii generalizate chiar întăriri a elementelor de
pe partea resurselor financiare ale BUE solidaritate şi coeziune. Acest lucru i-ar
evidenţiază că acestea reprezintă, probabil permite apropierea mai rapidă de nivelul
proporţional cu ponderile semnificative, mediu de dezvoltare a UE, în condiţiile
aproape întreg spectrul de opţiuni raţionale păstrării unei poziţii de beneficiar net.
legate de reforma resurselor proprii în sens Etapa de configurare a reformei BUE
larg ale BUE. Comparativ cu formulele de ne sugerează focalizarea pe implicaţiile
generalizare a marilor tendinţe extrase din calitative asupra resurselor de constituire
multitudinea de opinii emise, România a veniturilor la bugetul comunitar. În
poate fi pusă în faţa unor opţiuni care se acelaşi timp însă, analiza impactului lor
îndepărtează de la propria viziune cuprinsă cantitativ în raport cu potenţialul propriu
în răspunsurile la chestionar şi chiar de la şi cu beneficiile execuţiei BUE, va ajuta
cea sintetizată la nivel de Comisie. România să contribuie la promovarea
Exerciţiul reformei BUE rămâne incitant unei soluţii de progres a BUE, în
prin detaliile de nuanţă şi accentele pe propriul interes. Pornind de la scenariile
diferenţele dintre ceea ce se doreşte şi prezentate şi de la sinteza tendinţelor
ceea ce se poate face practic, pe termen relevate de acestea la nivelul Comisiei,
mediu şi lung. România, pe lângă o poziţie autorii recomandă iniţierea unei dezbateri
de principiu ancorată actualelor realităţi, naţionale, fiscalitatea rămânând una
are la dispoziţie un evantai de opţiuni dintre problemele de mare sensibilitate,
asupra cărora poate să se exprime. atât pentru administraţie, cât şi pentru
Credem că pentru România, dincolo mediul de afaceri şi cetăţean.
de implicarea în reformarea BUE,

28
Flexicuritatea şi dialogul social în România – perspective privind
implementarea principiilor flexicurităţii în întreprinderile româneşti

Studiul nr. 3

FLEXICURITATEA ŞI DIALOGUL SOCIAL ÎN ROMÂNIA


– PERSPECTIVE PRIVIND IMPLEMENTAREA
PRINCIPIILOR FLEXICURITĂŢII ÎN ÎNTREPRINDERILE
ROMÂNEŞTI

Autori*: Dr. ec. Cătălin GHINĂRARU, C.S. gr.I (coordonator)


Dr. ec. Florin PAVELESCU C.S. gr.I
Dr. jr. Raluca DIMITRIU, Prof. univ.
Autor contributor: Dr. jr. Georgeta MODIGA, Lect. univ

Nimeni nu se mai poate îndoi în acest moment că noi toţi trăim un sau poate
ar fi mai bine spus într-un mare timp al schimbării. Această schimbare a început
acum douăzeci de ani, atunci când regimurile comuniste din Europa Centrală şi
de Răsărit s-au prăbuşit. Atunci s-a prăbuşit şi lumea creată după cel de al doilea
Război Mondial, în a cărei umbră lungă şi nefastă ne-am născut mulţi dintre noi.
În acest mare timp al schimbării, început acum douăzeci de ani, România,
împreună cu celelalte ţări din Estul European, a trecut de la o societate închisă,
totalitară şi de la o economie autarhică, condusă voluntarist şi pe principii stabilite
în vremea primei conflagraţii mondiale, la o societate democratică, bazată pe o
economie capitalistă deschisă, poate mai deschisă chiar decât i-ar fi permis, în
mod normal, nivelul său de dezvoltare. Dar normal poate nu este termenul
potrivit, deoarece aceste timpuri nu s-au încadrat în normalitate, dacă aşa ceva
poate exista istoric şi de ce nu chiar economic şi societal.
Anormalitatea aceasta, însă, a avut şi beneficii şi acestea au fost evidente,
cel mai important dintre ele şi cel fără de care în mod sigur acest studiu şi
această carte poate că nici nu ar fi apărut, fiind evenimentul istoric petrecut în
2007 şi care a fost intrarea României în Uniunea Europeană.

* Cătălin GHINĂRARU, dr.ec, este Secretar Ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în
domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, cercetător ştiinţific gr.1;
Florin PAVELESCU, Dr.ec., este cercetător ştiinţific gr.1 la Institutul Naţional de Cercetări Economice al
Academiei Române, Institutul de Economie Naţională;
Raluca DIMITRIU, Prof. Dr. jr, este cadru universitar titular la catedra de drept a Academiei de Studii
Economice din Bucureşti;
Georgeta MODIGA, Lect. Dr. jr., este cadru universitar titular la catedra de drept a Universităţii
DANUBIUS din Galaţi.

29
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

1. Ce legătură există între parte, să asigure soluţii şi pentru


Flexicuritate şi Uniunea Europeană? perioada de profundă criză economică
La exact cinci decenii de la fondarea prin care omenirea şi Europa trec de
Comunităţilor Europene prin semnarea aproape doi ani de zile.
Tratatului de la Roma, România, ce poartă în O părticică nu neimportantă din
numele ei pecetea Cetăţii Eterne din care acest vizionarism al Strategiei de la
curge întreaga civilizaţie a continentului Lisabona este legat de conceptul
nostru, a revenit în familia europeană, o complex de FLEXICURITATE, deci
familie însă mai mult decât sensibil diferită de de subiectul acestei lucrări.
cea din care România a fost smulsă cu forţa
la finele celui de al Doilea Război 2. Ce este Flexicuritatea?
Mondial. Asupra acestui aspect este bine să Nu ne-am propus şi desigur nici nu
reflectăm, iar, studiul nostru, deşi nu puteam să ne propunem să dăm noi o
are acest obiect, încearcă totuşi cel definiţie a flexicurităţii, fiind convinşi de
puţin să pună (şi) această problemă. altfel că o singură definiţie nu este posibilă
De ce să pună această problemă şi altele sau dacă una ar fi fost posibilă atunci ea ar
pe deasupra însă? Pentru simplul motiv că, putea fi sintetizată de sintagma lui Milton
aproape exact în punctul median al acestor Friedman “there are no free lunches”, ceea
două decenii ce încep cu prăbuşirea ce, în termeni pur economici şi sociali,
comunismului şi se încheie sau reîncep cu înseamnă că nu există şi nu pot exista
intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona niciodată BENEFICII fără COSTURI, după
chiar în zilele în care aceste rânduri sunt cum este de asemenea greu acceptat că
scrise, a fost elaborată ceea ce va rămâne un cost oarecare nu va aduce măcar o
desigur în istoria construcţiei Europene drept fărâmă de beneficiu.
Strategia de la Lisabona, documentul Pe acest fundament am început să
programatic ce a stat la baza viziunii construim demersul nostru, demers pe
Europene de dezvoltare pentru acest deceniu care nu l-am dorit însă o repetare a ceea
din care mai avem un singur an. ce s-a scris despre construcţiile de tip
Desigur Strategia de la Lisabona este flexicuritate din spaţiul European, ci o
copilul unei perioade de extraordinară abordare al cărei centru de greutate să fie
efervescenţă economică, de creştere şi România şi modelul românesc de
dezvoltare, de extindere a Uniunii către flexicuritate, oricât de simplu structurat ar fi
Estul fost comunist, de boom tehnologic, acesta la momentul când am scris şi
de prosperitate, o prosperitate care s-a aceasta din credinţa profundă că, aşa după
extins şi asupra jumătăţii mai sărace a cum trebuie să construim o economie şi o
continentului şi deci inclusiv asupra societate românească în context european,
României, dar, şi aici poate într-o măsură şi aici conceptul de flexicuritate este una
mult mai mare decât am vrea sau am putea dintre cheile de boltă, tot aşa trebuie să
să admitem noi în calitate de contemporani, construim şi o viziune românească asupra
prin vizionarismul său, ea a reuşit, măcar în Europei şi construcţiei europene.

30
Flexicuritatea şi dialogul social în România – perspective privind
implementarea principiilor flexicurităţii în întreprinderile româneşti

3. Care sunt reperele Flexicurităţii dat fiind faptul că Olanda şi Danemarca


pentru întreprinderile româneşti? aparţin variantei nordice a modelului
Pornind de la considerentele de mai social european.
sus am examinat, desigur pentru început, Examinarea celor două modele, danez
modelele consacrate. Trecerea noastră şi olandez, nu putea fi însă decât una
în revistă s-a oprit neapărat asupra critică desigur, întrucât este evident că
celebrului model danez al triunghiului de avem de a face cu modele de dezvoltare şi
aur al flexicurităţii, bazat pe: a) viziuni societale faţă de care România,
flexibilitatea pieţei forţei de muncă, în societatea şi economia ei, sunt foarte
care mobilitatea ridicată a locurilor de departe şi aceasta nu neapărat datorită
muncă şi implicit a lucrătorilor joacă un nefericitei noastre paranteze istorice de
rol important, b) o reţea generoasă şi după 1945-47. De aceea, dacă această
fezabilă de protecţie socială şi c) o trecere în revistă ne-a putut prilejui o
politică activă a pieţei forţei de muncă, revizuire a conceptelor teoretice, precum şi
prin intermediul căreia se reuşeşte să se a sistemelor de măsurare ale acestora, ea
menţină interesul persoanelor care se nu ne-a servit şi nu credem că ne poate
află temporar în şomaj pentru sporirea efectiv servi drept sursă de inspiraţie.
calificării şi evitarea riscului “capcanei Aceasta deoarece FLEXICURITATEA
sărăciei”, care apare de regulă datorită este de tip “open source”! Cu alte cuvinte,
unui nivel ridicat al ratei de înlocuire a fiecare stat membru, întrucât flexicuritatea
salariului de către ajutorul de şomaj. are acum un statut European bine definit,
Totodată, nu am neglijat nici experienţa statut care este întărit în proiectul de
olandeză, poate mai puţin cunoscută, dar Strategie al Comisiei Europene pentru
care, într-o anumită măsură, o precede de deceniul următor, denumit deocamdată
fapt pe cea daneză, deşi aceasta din urmă simplu “EU 2020”1, trebuie, este chiar
se bucură de avantajul de acum consacrat invitat, să îşi definească propriile obiective
al celebrităţii. Reformarea pieţei forţei de de dezvoltare, obiective ce trebuie, pe
muncă olandeze a constituit o etapă lângă încadrarea în temele mari ce vor fi
deosebit de importantă în elaborarea sub definite pentru următorul deceniu de către
aspect teoretic şi implementarea practică a Consiliul European din primăvara lui 2010,
conceptului de flexicuritate. S-a dovedit să ţină cont de situaţia proprie, de nevoile
astfel că anumite principii legate de proprii şi de modul în care viziunea de
flexibilizarea funcţionării pieţei forţei de dezvoltare, tot proprie, se poate articula în
muncă pot fi transplantate dintr-o ţară în cadrul viziunii de ansamblu a unei Uniuni
alta, relativ rapid în contextul unui grad Europene de această dată mult mai bine
ridicat de dezvoltare economică şi a unor structurată decât cea pe care o lăsaseră
similitudini între modelele sociale, tratatele ante-Lisabona.

1 A se vedea “Commission of the European Communities” – Consultation on the future “EU


2020” strategy (working document), Brussels, COM(2009) 647/3;

31
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

Din acest punct de vedere şi având în muncă şi mai ales locuri de muncă cu
minte necesitatea ca FLEXICURITATEA să un conţinut diferit de cel al celor
se poată manifesta şi la noi în deplinătatea pierdute în vâltoarea crizei, locuri de
ei, spre a cita din nou documentul recent muncă capabile să satisfacă cerinţele
al Comisiei, am examinat dispozitivul unei oferte de muncă diferite de ceea
instituţional românesc, aşa cum a rezultat ce am văzut în ultimele două decenii.
el după două decenii de tranziţie de la Plan Am acordat o abordare largă a acestei
la Piaţă şi de efort cu adevărat remarcabil prezentări poate sui generis a lucrării privind
de integrare a României în spaţiul flexicuritatea, pentru că nu ne propunem
european şi în ceea ce este Piaţa Unică totuşi numai să rezumăm ci să şi însumăm
(Single Market), concept economic şi social gândurile noastre referitoare la un concept ce
fundamental al acestuia. Analiza aceasta iată că se găseşte încorporat, ca una dintre
pe care am dorit-o suficient de detaliată nu cheile de boltă ale viziunii strategice
ne prezintă aşa cum ar părea la prima europene pentru deceniul următor, în
vedere un portret dezamăgitor. Dimpotrivă, cuvântul schimbare. Schimbarea aceasta
ea arată că un mare efort de progres a fost este însă şi o schimbare de generaţii. În
făcut, că există elemente aceşti douăzeci de ani o nouă generaţie a
importante pentru demersul necesar ajuns la maturitate şi o nouă generaţie a venit
flexicurităţii şi că, acest concept, considerat pe lume şi bate acum la porţile pieţei muncii.
încă de mulţi ultra-inovator într-o formă sau Aceste generaţii
alta, chiar se poate manifesta şi de fapt se sunt fundamental diferite de cele trecute,
şi manifestă cu adevărat. Există însă şi incluzând între acestea pe cea a autorilor
numeroase sechele pe care nu aveam, nu acestui text. Diferenţa fundamentală a fost
puteam să le înlăturăm şi care, ar putea, în dată tocmai de schimbare, de schimbarea
condiţiile în care efectele crizei care nu a fost incrementală, ci RADICALĂ!
economice mondiale (spre a nu folosi O schimbare ce a permis acestor generaţii
aici termenul de “depresiune”, poate mult ce fac şi vor face parte din oferta de muncă
prea dur dar după părerea noastră foarte ce va experimenta flexicuritatea în
potrivit!) se vor manifesta sau mai bine deplinătatea ei (“at its full”), să fie mult mai
spus, spre a fi mai optimişti, vor reverbera bine informate şi mai bine educate decât
pentru un oarecare timp de aici încolo, să cele ce le-au precedat. În consecinţă
ne facă această ieşire din criză cu mult mai întrebarea legitimă şi la care într-un fel sau
anevoioasă. Aici trebuie neapărat să rupem altul încercăm şi noi să răspundem în
cu trecutul şi să inovăm. Ceea ce va veni capitolele ce tratează problematica
după criză va depinde crucial de inovare şi FLEXICURITĂŢII la nivel macro şi micro
inclusiv de inovare instituţională. Altfel, economic este: Va fi oare cererea de
locurile de muncă pierdute nu numai că nu muncă la nivelul aşteptărilor acestei
vor putea fi recuperate, căci asta s-ar putea oferte? Va reuşi ea să aducă acele locuri
întâmpla oricum dar, s-ar putea să fie de muncă pe care o ofertă mult mai bine
extrem de greu să generăm noi locuri de pregătită le caută, le doreşte şi în fine,

32
Flexicuritatea şi dialogul social în România – perspective privind
implementarea principiilor flexicurităţii în întreprinderile româneşti

şi poate nu în ultimul rând, se vor mai Dezechilibrul despre care discutăm


putea genera echilibrele de piaţa muncii la şi care este deja vizibil, aduce cu sine
nivel pur naţional sau ele se vor transfera necesitatea unor tranziţii extrem de rapide
la nivelul Pieţei Unice în timp ce la pe piaţa muncii, introduce în realitatea
tradiţionalul nostru nivel naţional va trebui de zi cu zi a vieţii noastre un traseu puţin
să ne obişnuim cu PERPETUITATEA obişnuit până astăzi, un traseu nelinear
DEZECHILIBRULUI? al vieţii şi mai ales al vieţii active. Acest
Aici rezidă în opinia noastră forţa traseu nelinear ce îl va duce pe individ
conceptului de FLEXICURITATE şi mai înainte şi înapoi, dacă putem spune
ales necesitatea de a încerca cel puţin ca acest lucru, deci de la şcoală la muncă
acesta să fie adus la deplinătate. şi de la muncă.... înapoi la şcoală, nu
Care este însă răspunsul pe care noi va însemna comoditate. Dimpotrivă el
încercăm să îl dăm? Unul simplu, deşi va semnala, va fi manifestarea la nivel
poate oarecum deconcertant, cel puţin micro, a unui dezechilibru. Dezechilibrul
pentru cei din generaţia autorilor şi a celor la nivel individual va avea corespondent
de până la ea: Echilibrul la nivelul pieţelor şi la nivel de întreprindere. Modul în
naţionale ale muncii este un concept al care întreprinderile operează azi, nu va
trecutului şi de el va trebui să uităm2. mai fi probabil posibil şi asta în foarte
Dezechilibrul la nivelul pieţelor naţionale, scurt timp. Aceasta nu înseamnă desigur
mult prea mici în toate statele membre că întreprinderile vor trece de la gândire
practic pentru jocul economic global va pe termen scurt, speculativă şi dedicată
deveni regulă, şi de aici necesitatea de a aproape exclusiv profitului, la una pe
flexibiliza, deci de a face ceea ce în limbajul termen lung, dedicată dezvoltării durabile,
pieţelor financiare, chiar dacă mult prea prevenirii schimbărilor climatice etc., aşa
hulite astăzi, înseamnă LEVERAGE, cum probabil că ar vrea unii să creadă,
concomitent cu un efort continuu şi mai ales după lecţia aspră a crizei. Nu,
câteodată poate greu de suportat, de nici pe departe! Dimpotrivă. Inovaţia,
securizare socială sau tot în limbajul atât cea tehnologică cât şi cea financiară,
pieţelor financiare, de HEDGING. chiar reglementate mai atent, vor deveni
Între leverage-ul flexibilizării şi mult mai dinamice şi mai ales mai agile.
hedging-ul pe care neapărat trebuie să îl Programarea, business-planning-ul pe
facem pentru securizare, ceea ce acum ne termen scurt şi chiar foarte scurt vor fi
poate apărea ca o stare de dezechilibru, cu din ce în ce mai necesare pentru că firma
care repetăm, va trebui să ne obişnuim, îşi va trebui să-şi flexibilizeze operaţiile
găseşte deplinătatea practică conceptul de pe o piaţă al cărei echilibru nu va mai fi
FLEXICURITATE. unul local, parohial, predictibil, ci unul
continental, global, impredictibil.

2 Aceasta nu este o simplă speculaţie academică. Ea se bazează pe rezultatele unui exerciţiu de anticipare a cererii
şi ofertei de calificări la nivel European, la care autorul acestor rânduri ia parte, în cadrul unui proiect finanţat de către
Centrul CEDEFOP şi ale cărui rezultate vor fi făcute publice cel mai probabil în primele două luni ale anului 2010;

33
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

Echilibru impredictibil, iată ceva nou! Da, - un sistem de pensii conceptual cel
acest ceva nou şi aceasta încercăm de puţin bine structurat dar minat în fapt de
asemenea să o spunem atunci când ne existenţa a numeroase politici de tip pro-
aplecăm asupra implicaţiilor actualei crize ciclic, ceea ce pune sub semnul întrebării
asupra modului în care va trebui să regândim atât gradul de adecvare a beneficiilor în
economia şi piaţa românească a muncii şi viitor cât mai ales sustenabilitatea şi
mai ales asupra modului în care va trebui să robusteţea sistemului. Această insecuritate
regândim ceea ce am construit până în privind evoluţia componentei de securitate
prezent pentru flexicuritate, va deveni parte a pe termen lung subminează orice încercare
realităţii curente. Până nu demult, eram de a realiza politici care să abordeze
obişnuiţi cu un fel de corelaţie inversă care în munca din perspectiva întregii vieţi (a life-
sine părea şi ea un echilibru predictibil. Când time appropach to work);
piaţa îşi întărea rolul, statul şi-l diminua şi... - un sistem de indemnizaţie de
viceversa, atunci când statul îşi întărea rolul, şomaj ce nu încurajează tranziţiile din
piaţa se retrăgea. Acest joc a fost până acum şomaj în ocupare, are o legătură foarte
parte a ciclului economic. S-ar putea însă să slabă cu baza de contribuţie, deşi are o
nu mai fie aşa. Criza actuală ne-a arătat că finanţare preponderent contributivă şi
trebuie concomitent întărite mecanismele nu poate juca rolul de stabilizator
pieţei şi că în nici un caz nu trebuie recăzut în automat în perioade de criză;
capcana protecţionismului dar, pe de altă - o panoplie de măsuri active
parte, trebuie să întărim şi capacitatea şi rolul neadecvată unei economii de piaţă
statelor, a căror forţă extraordinară poate şi emergente, gestionată rigid la nivel
trebuie să fie pusă la lucru în sprijinul central, fără implicarea actorilor locali şi
cetăţenilor şi întreprinderilor. În acest mod, regionali şi care şi-a dovedit deja
dezechilibrul despre care vorbeam poate fi ineficienţa şi mai ales neatractivitatea;
făcut suportabil. Acesta este de fapt la - un sistem de formare profesională
nivel macro jocul de leverage şi hedging, de în plină dezvoltare, foarte dinamic, axat pe
flexibilitate şi securitate despre care vorbim. individ şi efortul individual care, însă, are
Va fi uşoară însă trecerea la acest model, nevoie de forme şi metode inovative de
va fi greu să facem această tranziţie? sprijin din partea puterii publice, având un
Răspunsul este iarăşi după noi foarte clar: potenţial ridicat de a juca rolul de
NU! Va fi o nouă încercare a cărei reuşită stabilizator automat în perioade de criză/
este ca întotdeauna nesigură. inversiune a ciclului economic;
- o modalitate foarte rigidă de
4.Ce este specific sistemului reglementare a contractelor de muncă
românesc actual de Flexicuritate? cu durată determinată şi a celor atipice,
Principalele caracteristici a ceea ce ce rigidizează la maximum piaţa muncii
am putea numi un rudiment de model şi generează prin ea însăşi efecte de
naţional de flexicuritate sunt în prezent: accentuare a pantei, fie ea ascendentă,
fie descendentă a ciclului economic;

34
Flexicuritatea şi dialogul social în România – perspective privind
implementarea principiilor flexicurităţii în întreprinderile româneşti

- aranjamente instituţionale în ceea totodată şi gol, FLEXICURITATEA, în


ce priveşte disponibilizările colective deplinătatea ei, creează condiţiile pentru
calculate după practica europeană în ca sindicalismul, negocierea colectivă şi
domeniu şi respectând condiţionalităţile cea individuală sau reprezentarea de tip
minimale ale reglementărilor europene în non-sindical să îşi găsească fiecare locul
materie. Deşi procedural rigide, pe fond său, nişa sa şi să poată participa la acel joc
ele sunt de fapt suficient de flexibile, permanent de leverage şi hedging, deci de
prevederile legate de compensaţiile flexibilizare şi securizare. Sprijinul statului
financiare fiind de fapt lăsate la însă, în acest proces, este şi rămâne
latitudinea partenerilor sociali. esenţial pentru că, aşa cum în economie el
Rezultă din cele de mai sus că, deşi a este “the lender of last resort” spre a-l cita
realizat progrese însemnate în aceste pe Walter Bagehot, tot aşa, în societate,
două decenii de liberalizare economică şi pentru că FLEXICURITATEA este un
integrare europeană, totuşi, economia şi concept ce transcende economicul pur, el
piaţa românească a muncii nu au reuşit să- este, spre a-l cita de data aceasta pe
şi creeze ceea ce s-ar putea numi un Victor Place “promoteur et surveillant”.
model naţional de flexicuritate, nu au reuşit Integrarea Europeană a României a
să structureze dialogul social în această reprezentat un scop asumat conştient de
direcţie, cu rezultanta că aranjamentele către întreaga naţiune română şi numai
actuale sunt prea puţin flexibile, pe de o aşa s-a putut ajunge la realizarea sa. Mai
parte, iar pe de altă parte, oferă un grad departe, în decada care urmează, va trebui
încă insuficient de securitate. Toate să stabilim noi obiective spre a putea astfel
acestea contribuie la vulnerabilizarea canaliza energiile naţionale. Dacă unul
economiei româneşti, fapt ce a devenit dintre aceste scopuri este şi ar trebui după
vizibil odată cu izbucnirea crizei economice părerea noastră să fie şi acela de a crea o
globale, în fapt o a doua Mare Depresiune piaţă a muncii care, deşi nu capabilă să
a capitalismului contemporan. asigure un echilibru convenţional, va fi în
măsură să ofere acel joc de leverage şi
5. Care este rolul dialogului hedging care să o facă astfel parte a unui
social în dezvoltarea Flexicurităţii? echilibru de tip nou, continental, specific
Avem nevoie de dialog şi mai ales de Pieţei Unice, atunci, avem nevoie de un
acea formă a dialogului pe care o denumim plan sau măcar de schiţa lui. De aceea, ne-
DIALOG SOCIAL. În deplinătatea ei, am permis ca în ultima parte a studiului
FLEXICURITATEA nu este altceva decât o nostru să propunem un astfel de plan pe
formă extrem de sofisticată, adecvată unei care l-am intitulat AGENDA pentru viitor.
lumi a dezechilibrelor, a dialogului între Un viitor pe care l-am văzut atât în
actorii principali ai pieţei muncii. Departe perspectiva mai apropiată dar pe care ne-
de a semnifica moartea sindicalismului, am permis să îl proiectăm şi pe un orizont
dispariţia negocierilor colective ori altele mai îndrăzneţ, generaţional. Acest viitor va
asemenea, ce sună catastrofic dar trebui, după părerea noastră, să permită

35
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

indivizilor şi firmelor să poată exploata încadrare credem noi, deşi poate aparent
oportunităţile Pieţei Unice şi pe cele ale artificioasă, demonstrează totuşi mai mult
economiei globalizate, ceea ce înseamnă că decât convingător, după aproape o decadă
va trebui să le permită un grad cât mai ridicat de când vorbim despre FLEXICURITATE,
de expunere. Acest grad ridicat de expunere, pe de o parte, că avem de a face cu un
expunere la riscul de piaţă desigur, va trebui concept care nu este doar economic aşa
însă contrabalansat, şi aici va fi punctul cum am mai spus, dar şi societal, iar pe de
extrem de dificil al abordării, de realizare a altă parte, că a-l aduce la deplinătatea lui,
acelui tip de securitate care, chiar în condiţii a-l lăsa de fapt să se îndrepte natural către
de dezechilibru, de non-linearitate, de deplinătatea lui, nu înseamnă nicidecum a
tranziţie practic perpetuă, să îi ofere împinge societatea, economia, piaţa
individului şi firmei, deci şi cererii şi ofertei, muncii, firma şi mai ales pe individ către un
acel spaţiu de securitate, de protecţie, din “schlacht des vernichtung” ci, dimpotrivă,
care să îşi poată relua traiectul de piaţă şi să este una dintre modalităţile clare prin care
poată inova în continuare. Aici se se poate realiza conceptul de
concentrează de fapt, se subliniază, acel rol EMPOWERING. Altfel spus, este
triplu al statului de “lender/ borrower of last modalitatea, calea europeană prin care
resort, PROMOTEUR et surveillant” ca să fiecare, dar realmente fiecare, îşi poate
îmbinăm astfel ambele citate de mai sus. găsi locul pe piaţa muncii, în economie şi
Agenda noastră în acest sens, încearcă să nu în ultimă instanţă în societate, este
ofere câteva soluţii prin care potenţialul poarta (“gateway-ul” dacă vreţi!) prin care
indivizilor şi al firmelor să fie stimulate, chiar se face trecerea de la Europa în care
şi în condiţii de oarecare austeritate bugetară, fiecare îşi ştia bine locul, la Europa în care
concomitent cu o potenţare a rolului statului, fiecare îşi creează propriul său loc!
nu însă în calitatea sa tradiţională de Studiul supune atenţiei două scenarii
alternativă la piaţă, ci în calitate de partener posibile pentru constituirea unui Model
al pieţei. Românesc de Flexi-Securitate, ancorat
în ceea ce ar putea reprezenta o
6. Ce scenarii se întrevăd pentru viziune Europeană post-criză. Ele au
evoluţia flexicurităţii în România? capacitatea de a influenţa Agenda
Viziunea Europeană pentru decada ce Flexi-Securităţii în România pe termen
urmează plasează conceptul de mediu - AGENDA 2015-2020, precum
FLEXICURITATE şi mai ales necesitatea şi pe termen lung, AGENDA 2030.
asigurării unei deplinătăţi a penetrării Primul Scenariu, cel pesimist,
acestuia în toate mecanismele societăţii şi presupune că, datorită dezechilibrelor
economiei în general şi ale pieţei muncii în acumulate în anul 2009 şi deciziilor
special, în cadrul unei teme extrem de eronate de politică economică din trim.1,
generoase, cea care se referă la creşterea, va fi necesară o consolidare a datoriei
la potenţarea rolului indivizilor în cadrele suverane în anul 2010, cu consecinţa
unor societăţi incluzive. Această simplă pierderii unei bune părţi din
competitivitatea

36
Flexicuritatea şi dialogul social în România – perspective privind
implementarea principiilor flexicurităţii în întreprinderile româneşti

externă. În cadrul acestui scenariu vom rămâne oarecum sustenabilă, ceea ce ar


asista la o politică de ajustare de tip presupune un comportament oarecum mai
deflaţionist, axată pe ţinerea sub control a relaxat. Desigur însă şi în acest scenariu
cererii agregate, inclusiv şi mai ales prin componenta de securitate socială ar trebui
promovarea unor politici fiscale restrictive să fie menţinută la un nivel diluat, salariile
şi îngheţarea salariilor. Pe piaţa muncii ar avea creşteri mărunte, iar ocuparea s-ar
efectul va fi menţinerea unor rate ridicate menţine cel mult la nivelul actual. În aceste
ale şomajului şi a unor rate ridicate de condiţii, probabil că s-ar putea produce o
inactivitate. Acesta va fi preţul plătit spre a flexibilizare a pieţei muncii, oricum
se menţine o relativă stabilitate a cursului măruntă, întrucât poziţia insider-ilor ar
de schimb, a se preveni fuga capitalurilor şi rămâne forţă pe o piaţă anemică, probabil
îngheţarea totală a creditului precum şi a cu multă inactivitate. Retranşarea
menţine un minim de funcţionare a statului componentei de securitate ar mări şi mai
(posibil însă cu momente de sincopă). mult atracţia muncii fără forme legale, ceea
Acest scenariu presupune în planul flexi- ce conduce automat la o creştere a
securităţii o accentuare a dimensiunii de rigidităţii, de natură a anula orice câştig de
flexibilitate ca urmare a crizei de locuri de flexibilitate ce s-ar putea obţine ca urmare
muncă precum şi diluarea componentei a relaxării reglementărilor privind
de securitate cu posibila diminuare contractele de muncă ori disponibilizările
drastică a componentei administrate public a colective.
acesteia, fără însă ca aceasta să fie neapărat Agenda 2030 va potenţa componenta
compensată de cea privată. Cu tot programul de securitate a modelului naţional de
de austeritate apreciem că, fie şi în acest FLEXI(SE)CURITATE, fără a afecta însă
scenariu, adoptarea monedei euro nu va componenta de flexibilitate.
putea avea loc înainte de 2016-17, tocmai În ambele scenarii însă, AGENDA
spre a se putea realiza consolidarea 2015-2020 şi AGENDA 2030, politicile
completă a datoriei suverane şi a se re- active ar fi operate la un nivel destul de
asigura echilibrele macro-economice. scăzut ca urmare a nevoii de prezervare a
Este posibil ca, prin aplicarea unui astfel resurselor bugetare, după cum, de
de model de flexi(se)curitate, România să se asemenea, politicile de încurajare a
apropie de fapt mult de modelul anglo-saxon formării profesionale ar fi limitate. Practic în
de piaţă, discreditat la acest moment, dar continuare efortul pe zona formării
singurul posibil pentru o economie şi profesionale ar rămâne la nivel de individ.
un stat cu resurse limitate. Ar fi continuat deci pattern-ul actual.
Cel de al doilea scenariu, pe care îl vom Întrebarea finală însă, care poate
numi, eufemistic desigur, optimist, ar apărea, nu doar la cel care va citi ceea ce
presupune că de la mijlocul anului 2010 ar noi autorii am scris, ci şi, credem noi, la
avea loc o revenire economică, în coadă oricine dintre cei care au o cunoaştere cât
practic (“trailing”) revenirii economice de cât mai profundă a realităţii româneşti
globale, dacă aceasta se confirmă şi contemporane, este dacă România, cu

37
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

economia ei încă rudimentară, cu o ar putea să fie oferit de cuvintele rostite


societate încă incomplet închegată şi de către un european, prieten sincer al
vindecată de relele celor 45 de ani de românilor, consulul Franţei la Iaşi din
comunism, poate aspira măcar către perioada Unirii Principatelor, Victor
transpunerea în realitate a unor astfel de Place: ”L’essentiel este de commencer,
concepte evident proprii unor economii mult avec un but determinee... Le reste se
mai avansate şi unor pieţe sofisticate. développe de lui même, et s’il arrive
Răspunsul la această ultimă întrebare que des obstacles imprévus
noi autorii nu îl ştim şi deci nu îl putem da, surgissent, il arrive aussi, par
dar, credem că nu întâmplător poate, acest compensation, qu’on découvre encore
an 2009 este şi acela în care aniversăm plus de ressources sur lesquelles on
150 de ani de la apariţia pe harta Europei, ne comptait pas”3.
prin voinţa liberă a românilor, a României Cu aceste cuvinte şi în numele nostru,
Moderne. De aceea, poate că un răspuns al celor patru autori ai acestui studiu, nu
la întrebarea noastră şi a dumneavoastră pot decât să va urez o lectură plăcută a
studiului.

3Acest mic citat face parte dintr-un Memoriu adresat de către V. Place Domnitorului Al. I Cuza în luna noiembrie
1859, intitulat “Idées Générales pour servir a la réorganisation des Principautés Unies de Moldavie et de la Valachie”.
Documentul este destul de puţin cunoscut şi face parte din colecţia privată a autorului acestui text.

38
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor

Studiul nr. 4

ÎMBUNĂTĂŢIREA COMPETENŢELOR
PROFESIONALE ÎN RÂNDUL ABSOLVENŢILOR ŞI
TINERILOR: O ŞANSĂ PENTRU VIITOR

Autori*: Prof. univ. dr. Valentina VASILE (coordonator)


Prof. univ. dr. Gabriela PRELIPCEAN
Conf. univ. dr. Daniel Mihail ŞANDRU

Integrarea rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii şi învăţarea pe tot parcursul


vieţii reprezintă elemente cheie pentru ocupare performantă, în locuri de muncă
noi, pentru dezvoltarea segmentului pieţei muncii specifice economiei cunoaşterii,
pentru susţinerea dezvoltării unei economii mai ecologice şi mai competitive, într-
o societate incluzivă (EU 2020). Mobilitatea şi adaptabilitatea crescută a tinerilor,
bazată pe cunoştinţe si competenţe actuale şi permanent actualizate reduce
pierderile de capital uman prin şomaj pe termen lung şi/sau ocupare în locuri de
muncă ce nu corespund cu profilul profesional dobândit prin educaţie.
Educaţia devine o necesitate evidentă pentru o viaţă productivă şi plină de satisfacţii
contribuind la progresul economic şi social al ţării şi indivizilor (Population Reference
Bureau, 2009). Piaţa defineşte nevoia de pregătire iar calitatea educaţiei se certifică pe
piaţă prin utilizarea/valorizarea cunoştinţelor, competenţelor şi aptitudinilor. Sunt
necesare noi competenţe cheie pentru o lume digitală nouă, nu doar pentru a dobândi
abilităţi profesionale, tehnice dar si pentru o mai profundă înţelegere a oportunităţilor,

* Valentina VASILE, doctor în economie, profesor universitar şi cercetător ştiinţific gradul I, director ştiintific la Institutul de
Economie Naţională al Academiei Române şi profesor asociat la Universitatea Petru-Maior din Tirgu Mureş şi Universutatea
Petrol şi Gaze din Ploieşti. Are o bogată experienţă ca cercetător în economie. Este un specialist recunoscut în ţară şi în
străinătate şi a participat la elaborarea a numeroase studii şi cercetari interdisciplinare. Domenii principale de cercetare:
economia muncii, migraţie, politici sociale, educaţie, macroeconomie.
Gabriela PRELIPCEAN este doctor în economie, profesor universitar la Universitatea „Ştefan cel Mare” din
Suceava. Domenii de interes: economie internaţională, economia riscurilor şi a crizelor economico-financiare,
economia evenimentelor asimetrice, extreme şi rare (catastrofe naturale şi terorism), învăţământ superior,
regionalizare şi clusterizare, migraţie. Stagii de cercetare în străinătate în calitate de bursier Fulbright, IZA,
NEC, Tempus, Guvernul României ş.a.. Visiting professor la University of Sussex, Marea Britanie, Institut for
the Study of Labor, Bonn, Universitatea Bari şi Universitatea Modena, Italia. Are o bogată activitate publicistică
şi de cercetare, recunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
Daniel-Mihail ŞANDRU este conf. univ. dr. la Univesitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” şi cercetător
ştiinţific gr. II la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, fiind şeful Centrului de Studii de
Studii de Drept European (CSDE). În cadrul activităţii publicistice, este redactor şef la Revistei Române
de Drept Comunitar (Wolters Kluwer), publicând studii şi volume în domeniul dreptului european.

39
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

provocărilor şi chiar a atitudinii faţa de unele probleme etice generate de noile


tehnologii ( Jan Figel, 2007, Key competences for lifelong learning) 4.
Lucrarea de faţă „Îmbunătăţirea competenţelor profesionale în rândul absolvenţilor
şi tinerilor: o şansă pentru viitor”, fără a avea o abordare comprehensivă a
domeniului vine să completeze tematica studiilor elaborate de IER în ultimii ani legate
de educaţie şi problemele resurselor umane şi ale pieţei muncii, punând accentul pe
importanţa, coerenţa şi interdependenţa politicilor pe piaţa educaţiei şi piaţa muncii.
Studiul este realizat într-o abordare multidisciplinară, juridică, economică şi
educaţională, porneşte de la o diagnoză a procesului de formare a competenţelor
profesionale, evidenţiază măsura în care mecanismele, instrumentele şi politicile
actuale din domeniul educaţiei răspund nevoilor actuale şi de perspectivă ale
pieţei muncii, măsura în care practici curente la nivel naţional/european pot
contribui la apropierea cererii şi ofertei de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi, în
condiţiile creşterii dinamicii incorporării de noi tehnologii în producţie şi în viaţa
cotidiană, a adâncirii procesului de integrare europeană şi al globalizării.
Studiul, în fundamentarea propunerilor de măsuri şi politici are în vedere coordonarea cu
tendinţele şi orientările la nivel european cu privire la dezvoltarea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: Youth Strategy–2010-2018, EU 2020 Strategy, Key
competences for lifelong learning, European reference framework, 2007 etc.

1. Care sunt principalele paliere diplomelor şi certificatelor în sistemul


de analiză ale sistemului românesc naţional şi optimizarea legislaţiei naţionale.
de educaţie şi formare? Se au în vedere dezvoltările recente în
Studiul, în structura sa prezintă cadrul plan legislativ şi instituţional la nivelul UE şi
legislativ naţional în domeniul formării şi faptul că adâncirea procesului de integrare
dezvoltării competenţelor profesionale în europeană6 influenţează şi chiar
rândul absolvenţilor şi tinerilor, evidenţiază „modelează” sistemele naţionale de
particularităţile faţă de sistemul european dezvoltare a competenţelor profesionale,
şi prevederile Strategiei Lisabona5. modificând perspectivele de abordare a
Se analizează impactul recunoaşterii acestui proces.

4Competenţele sunt definite ca o combinaţie de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini adecvate unui context dat.
Competenţele cheie sunt acelea necesare tuturor indivizilor pentru dezvoltare şi implinire personală,
cetăţenie activă, incluziune socială şi ocupare (Key competences for lifelong learning, European
reference framework, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2007
5 Strategia Lisabona (sau Agenda Lisabona/Procesul Lisabona) reprezintă un set de obiective, domenii prioritare de
acţiune, ţinte şi măsuri, pentru orientarea politicilor europene de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă
către realizarea obiectivului strategic al Uniunii Europene de a deveni cea mai competitivă şi dinamică economie
bazată pe cunoaştere. Strategia Lisabona a fost adoptată de către Consiliul European extraordinar de la Lisabona,
din 23-24 martie 2000 şi reînnoită de către Consiliul European de la Bruxelles din 22-23 martie 2005. http://www.mae.
ro/index.php?unde=doc&id=34943; http://ec.europa.eu/growthandjobs/objectives/ index_en.htm
6 În preambulul Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene se subliniază că şefii de stat şi de
guvern sunt „hotărâţi să promoveze dezvoltarea celui mai ridicat nivel de cunoştinţe pentru popoarele lor
prin extinderea accesului la educaţie şi prin actualizarea permanentă a cunoştinţelor”

40
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor

Un alt palier al analizei are în vedere 2. Care este situaţia de facto a


gradul de coerenţă şi compatibilitatea prezenţei tinerilor în sistemul de
dintre sistemul de educaţie în ansamblul educaţie în raport cu celelalte state
său (formală / informală / nonformală, membre ale Uniunii Europene?
public şi privat etc) şi cerinţele de educaţie Mai puţin de jumătate din tinerii din
şi formare ale pieţei muncii. Pornindu-se de România se mai regăsesc în sistemul de
la identificarea resurselor şi a motivaţiei educaţie la vârsta de 19 ani (similar cu
investiţiei în formare şi perfecţionare Bulgaria, Austria, Suedia, Regatul Unit şi
profesională din partea stakeholder-ilor se Croaţia), pe când la nivel european
subliniază factorii de susţinere/stimulare, media este de peste 60%, fetele având o
factorii de risc şi se fac propuneri de prezenţă mai însemnată în sistemul de
îmbunătăţire a sistemului învăţării educaţie cu pana la 10 pp (la finele
permanente din perspectiva beneficiilor pe educaţiei obligatorii, situaţie similară cu
care le produc în plan economic, social, cea din Irlanda şi Islanda). Rata de
cultural etc. (performanţa economică, activitate este mult redusă în România
reducerea riscurilor sociale, dezvoltare pentru tinerii de 15-29 ani faţă de media
culturală etc). UE, respectiv sub 50% comparativ cu
Pe baza analizei procesului de 58% in medie la nivelul UE in anul 2007
formare a competenţelor profesionale în (situaţie similară cu a Bulgariei, Cehiei,
România, a adaptării sistemului naţional Italiei, Lituaniei, Luxemburgului, Ungariei
la cerinţele europene şi ţinând seama de şi Turciei), in condiţiile în care tări
exigenţele/ provocările în domeniu în precum Danemarca, Olanda, Islanda şi
condiţiile noilor tehnologii şi a procesului Elveţia înregistrează rate de activitate în
globalizării economice se evidenţiază în rândul tinerilor de peste 70%.7
ce măsură actualul sistem se adresează
pieţei muncii, nevoilor curente şi viitoare, 3. Care sunt principalii factori care au
susţine schimbarea şi adaptarea sau influenţat reforma sistemului educaţiei
menţine/ conservă disfuncţionalităţile. naţionale pe întreaga perioadă a
Particularităţile României în plan tranziţiei şi sub multiplele sale aspecte?
european şi decalajele în domeniul Principalii factori care au influenţat
învăţării si a prezenţei pe piaţa muncii pe reforma sistemului educaţiei naţionale
de o parte şi potenţialul de capital uman pe pe întreaga perioadă a tranziţiei şi
de altă parte au reprezentat principalii sub multiplele sale aspecte sunt:
parametri de definire si construcţie pentru • dinamica economiei şi schimbările
modelul propus pentru un sistem integrat al structurale, preponderent ca reacţii de
educaţiei permanente - modern, flexibil, răspuns, de adaptare pe termen mediu la
incluziv şi înalt performant, deschis pieţei cerinţele unei pieţe încă slab performante,
muncii şi cetăţeniei active. volatilitatea creşterii economice şi lipsa
unei coerenţe a dezvoltării economice pe

7 Youth in Europe, Eurostat, 2009

41
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

termen lung, a specializării şi creşterii înalt calificată (brain drain). În prezent


competitivităţii pe activităţi şi ramuri; proporţia tinerilor până la 15 ani în total
• îmbătrânirea demografică ca populaţie este de 27% la nivel mondial, şi
urmare a reducerii natalităţii şi doar 15% în România şi la nivel european,
migraţiei, în special a tinerilor; iar a bătrânilor (persoane de 65 de ani şi
• nevoia racordării la Aria peste) de respectiv 8% comparativ cu 15%
europeană a educaţiei şi a asimilării (în România şi 16% la nivel european) 8.
acquis-ului comunitar în domeniu; După 1992 segmentul de populaţie de 15-
• internaţionalizarea educaţiei 24 de ani scade, trendul va continua şi în
universitare şi introducerea procesului următorii ani, astfel încât contingentele de
Bologna într-un sistem educaţional slab absolvenţi vor fi tot mai reduse, iar pe piaţa
performant şi prea puţin orientat spre muncii va intra un număr tot mai mic
cererea viitoare a mediului de afaceri şi a de tineri.
sistemului CDI, pentru promovarea Mobilitatea persoanelor si lipsa
excelenţei certificate de practica ofertei de locuri de muncă atractive dupa
economică şi participarea la dezvoltarea absolvire alimentează fluxurile migraţiei
cercetării fundamentale şi aplicative. pentru muncă, conducând la comprimarea
dimensiunii intrărilor pe piaţa muncii
4. Care este modelul tânărului – atât sub aspect cantitativ, dar mai
absolvent de astăzi în viziunea ales calitativ.
echipei de autori? Un factor stimulativ pentru continuarea
Modelul tânărului absolvent de astăzi pregătirii îl reprezintă accesibilitatea
reprezintă rezultatul unui sistem educaţional tinerilor pentru a doua facultate şi
in degradare sub aspect calitativ, al actului următoarele şi posibilitatea studiilor în
educaţional, al finalităţii educaţiei, în special paralel la mai multe facultăţi şi/sau pe
pe seama slabelor sau insuficienţei trepte educaţionale (studii universitare, a
complexului de competenţe necesare doua facultate şi masterat etc). Decizia de
mediului de afaceri, în societatea cunoaşterii. continuare a studiilor este determinată în
În timp ce la nivel mondial numărul tinerilor multe cazuri şi de dificultatea de a ocupa
creşte, România, alături de Europa, un loc de muncă după absolvirea unui ciclu
îmbătrâneşte. Nevoia de educaţie şi de învăţământ secundar sau terţiar, şi este
performanţa reală în rândul tinerilor care deseori aleasă ca o alternativă la şomaj şi
rămân pe piaţa naţională a muncii este cu ca o modalitate de a mări şansele de
atât mai mare cu cât România se confruntă ocupare prin dobândirea mai multor
pe piaţa globalizată cu state tinere, din punct specializări sau profesii. Din păcate,
de vedere demografic şi/sau capabile să formalismul şi dinamica redusă a adaptării
atragă forţă de muncă curriculumului la nevoile viitoare ale

8 http://www.prb.org/Publications/Datasheets/2009/2009wpds.aspx

42
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor

pieţei muncii generează absolvenţi cu şi societăţii româneşti9. Există doar studii


cunoştinţe şi competenţe neadecvate fragmentate, la nivel de universităţi
pieţei. individuale, fără o încercare de agregare
Prin urmare, tânărul absolvent dispune de a rezultatelor. Modulul suplimentar de
cunoştinţe şi competenţe care, funcţie de anchetă specializat pe această problemă
profilul profesional sunt mai apropiate sau nu (anexă la Ancheta AMIGO a INS) care se
de cerinţele pieţei muncii, pot fi chiar repetă la un interval de cca. 10 ani oferă
supracalificaţi în domenii de nişă pentru care informaţii insuficiente pentru a susţine
piaţa naţională nu oferă oportunităţi de fundamentarea de strategii şi politici de
ocupare. Este mobil, flexibil, deschis pentru apropiere şi compatibilizare între oferta
completarea pregătirii (teoretice şi/ sau sistemului de educaţie şi cererea pieţei
practice) dar şi critic la oferta pieţei muncii muncii.
naţionale şi caută locuri de muncă (în ţară Tinerii care intră pe piaţa muncii după
sau în străinătate) care să-i permită accesul absolvirea învăţământului secundar sau
în carieră şi satisfacţii personale, inclusiv superior locuiesc cu preponderenţă în
pecuniare. Piaţa naţională căreia i se mediul urban iar bărbaţii sunt mai
adresează este însă prea rigidă şi restrictivă numeroşi; accesibilitatea învăţământului
şi nu susţine integrarea treptată, din perioada superior este mai mare pentru cei aflaţi în
pregătirii şcolare mediul urban, oportunităţile sunt mai
– parteneriatul şcoală- mediul de aproape de beneficiar şi deseori, restricţiile
afaceri este deficitar sau pentru unele financiare sunt cele mai importante.
domenii/ profesii/specializări lipseşte. Încă diploma este mai importantă decât
competenţele şi cunoştinţele probate, mai
5. Care este situaţia curentă a analizei ales în sectorul public. Mediul de afaceri
tranziţiei de la şcoală la viaţa activă? devine treptat tot mai rigid din acest punct
Nu există studii sistematice şi chiar de vedere şi solicită dovedirea la angajare
o bază de date naţională a monitorizării a certificării profesionale prin competenţe,
inserţiei socio-profesionale a iar în lipsa acesteia, angajarea se face pe
absolvenţilor pe piaţa muncii în primii un loc de muncă ce solicită pregătire
ani, cu evidenţierea disfuncţionalităţilor inferioară şi/sau se compensează deficitul
de previziune a conţinutului educaţional de cunoştinţe cu FPC [Formare
şi nici un sistem de indicatori adecvat, Profesională Continuă] la locul de muncă
care să permită o evaluare a impactului Nivelul relativ ridicat al ratei şomajului
sistemului universitar asupra economiei tinerilor evidenţiază necesitatea unei

9Ordin nr. 6012/21.11.2008 pentru aprobarea Metodologiei şi a instrumentelor de lucru privind studiile
de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ superior din România
http://www.edu.ro/ index.php/articles/11137. Motivaţia apariţiei ordinului: 1. necesitatea monitorizării
inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor; 2. intenţia MECT de aplicare a metodologiei prin intermediul
unui proiect pilot iniţiat prin POSDRU. Grupul ţintă este reprezentat de absolvenţii instituţiilor de
învăţământ superior de stat şi private, la un an şi la cinci ani de la absolvire, dar numai pentru
universităţile participante la implementarea studiului. Instrumentul de lucru: chestionarul.

43
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

legături mai strânse între sistemul de O altă cauză care a dus la această situaţie
educaţie şi formare şi piaţa muncii. o reprezintă percepţia greşită privind
Finalizarea şi aplicarea metodologiilor utilitatea învăţării - lipsa de importanţă pe
de monitorizare a inserţiei absolvenţilor care o dau studenţii şi chiar unii profesori
diferitelor forme de învăţământ educaţiei, aceştia, considerând că reuşita
(profesional, liceal, superior) este o în viaţă ţine numai de “relaţiile” pe care le
prioritate, cât şi dezvoltarea unor sisteme ai, de abilitatea de a te descurca prin orice
mai flexibile şi eficace de organizare mijloace şi nu de competenţe, abilităţi,
a practicii elevilor/studenţilor. Nu în talent, cunoştinţe etc.
ultimul rând este de aşteptat o analiză Pe de altă parte, mai există ideea că
mai atentă a competenţelor pe care pentru a reuşi în viaţă trebuie să termini
angajatorii din România le consideră o facultate, indiferent care şi indiferent
importante pentru succesul companiilor dacă înveţi ceva sau nu. Cauzele sunt
lor şi adaptarea ofertei educaţionale multiple, de la „exemple” din perioada de
şi de formare la aceasta, actualizarea tranziţie, până la deficienţele sistemului
periodică a standardelor ocupaţionale şi de educaţie în ansamblul său, construit
de pregătire profesională şi a curriculum- pe structuri profesionale învechite, unde
ului educaţional, în strânsă dependenţă cu nu există sau este deficitară îndrumarea/
dinamica schimbărilor de pe piaţa muncii. consilierea profesională corespunzătoare a
elevilor în funcţie de abilităţile personale
6. Care sunt cauzele decalajului şi necesităţile societăţii. Apar astfel
numeric şi structural însemnat între absolvenţi in număr mare în domenii
rezultatul educaţiei pentru formarea suprasaturate şi se adâncesc deficitele
profesională şi nevoia de pe piaţa muncii acolo unde este nevoie. Un exemplu: în
naţionale? Bucureşti, 60% din planul de şcolarizare
Decalajul numeric şi structural pentru anul şcolar 2008-2009 a fost
însemnat între rezultatul educaţiei pentru proiectat în filiera teoretică, pentru un
formarea profesională şi nevoia de pe piaţa segment de joburi în piaţa muncii de 15-
muncii naţionale este amplificat în unele 20%, în timp ce pe filiera tehnologică şi de
domenii de libera circulaţie a persoanelor şcoală profesională vor învăţa 30% dintre
(atractivitatea unor locuri de muncă elevi, pentru un segment de joburi de 80%
mai bine plătite, nu neapărat în acelaşi în piaţa muncii.
domeniu de pregătire), astfel încât apare Nu se practică, cu mici excepţii,
un deficit semnificativ de personal calificat pregătirea forţei de muncă pe bază de
în domenii precum construcţii, industrie, contract de şcolarizare între unităţi de
servicii, inclusiv medicale, în timp ce pe învăţământ şi agenţi economici sau
piaţa muncii europene concetăţenii noştri consilii locale, pentru că nu există un cadru
prestează preponderent munci slab/ne legislativ atractiv corespunzător. Ca atare,
calificate. şi numărul absolvenţilor învăţământului

44
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor

superior (la fel de deficitar structurat pe de variată. În acest context, elaborarea unui
profesii şi competenţe) urmează o schemă a plan de acţiune pentru sprijinirea creşterii
distribuţiei pe profesii departe de nevoia participării adulţilor la învăţare se impune cu
pieţei muncii, crescătoare, pe ansamblu, însă prioritate, dat fiind că suntem departe şi de
în proporţii/structuri diferite, volatile. ţinta inferioară propusă de România prin
Remarcăm deci “efectul de contagiune”, SFPC pentru 2010, de 7% (ţinta europeană
potrivit căruia candidatul optează pentru o pentru 2010 este de 12,5%). Prin POSDRU
specialitate funcţie de nivelul de salarizare pe se propune ca acest procent să crească la
domenii, sfaturile părinţilor, “unde merg mai 15% până în 2013, deşi performanţele
mulţi colegi”, specializări mai accesibile etc., anterioare fac dificilă atingerea acestei ţinte
neavând la dispoziţie un sistem de (Comisia Europeană propune o ţintă medie a
informare adecvat privind crearea de noi participării adulţilor la educaţie pentru anul
locuri de muncă, fundamentat pe aşteptările 2020 doar cu 2,5 puncte procentuale mai
de dezvoltare economică şi socială, pe ridicată decât cea pentru 2010, adică la
strategii pe domenii de activitate etc. 15%). Exigenţe sporite revin sistemului de
formare continuă a adulţilor, în condiţiile în
7. Care este situaţia sistemului care aproape un sfert din tinerii de 18-24 de
de formare profesională continuă ani părăsesc şcoala fără a avea competenţe
în România? de bază şi calificările necesare pentru a
România a făcut progrese în restructurarea ocupa un loc de muncă11. S-au făcut paşi
sistemului de formare profesională continuă, importanţi pe linia asigurării, de exemplu, a
înregistrând o creştere a participării la celei de-a doua şanse la educaţie, sau a
cursurile de FPC de la 0,9% în 1999 la 1,6 în extinderii serviciilor de consiliere, însă sunt
2004, 1,3%10 în 2005 si 1,5 în 2007. Fără o necesare soluţii de diversificare a ofertei de
lege specifică, acest tip de educaţie se formare şi a furnizorilor de educaţie de bază
realizează relativ haotic şi nu există o a adulţilor, pentru o mai bună adaptare la
coordonare interministerială pentru a crea o particularităţile şi nevoile de învăţare ale
reţea performantă de colaborare. Agenţii de acestora si apropierea de cererea pieţei.
piaţă specializaţi în oferta de FPC sunt Totodată, firmele se confruntă tot mai
autorizaţi pe fiecare curs în parte, însă durata acut cu nevoia corelării schimbărilor
cererii de formare poate fi destul tehnologice cu pregătirea personalului12.

10 Vezi “Raportul asupra progresului înregistrat în vederea atingerii obiectivelor Lisabona cu privire la
Educaţie şi Formare, Indicatori şi ţinte, 2008” - SEC(2008) 2293, Comisia Europeană; Brussels (date
EUROSTAT).
11 Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, http://www.cdep.ro/interpel/2007/r3085B.pdf
12 Nevoia de FPC a fost determinata în principal de absorbţia de către firme a progresului tehnologic şi non-
tehnologic. Situaţia dinamicii firmelor din punct de vedere al schimbărilor tehnologice este percepută diferit în funcţie
de regiuni, domeniu de activitate şi mărimea întreprinderilor. Pe total ţară, 42% dintre reprezentanţii firmelor cred că,
la nivelul propriilor firme au avut loc importante schimbări în ultimii 5 ani în plan tehnologic şi non-tehnologic. Cele
mai semnificative schimbări tehnologice şi de organizare a muncii s-au înregistrat în firmele mari (cu peste 50
angajaţi). (Formarea profesională continuă în procesul dezvoltării tehnologice din economia românească - RAPORT
– Observatorul naţional al ocupării şi formării profesionale a forţei de muncă, Direcţia programe şi strategii de forţă de
muncă, Bucureşti, Aprilie 2007 http://209.85.129.132/search?q=cache:XV9qWjg5bH0J:www.mmuncii.ro/pub/
imagemanager/images/file/Rapoarte-Studii/120407raport.pdf +ponderea salariatilor +la+formare+profesionala+con
tinua&cd=1&hl=ro&ct =clnk&gl=ro

45
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

Chiar şi în condiţiile restrictive ale crizei 1,3 ori comparativ cu 1999, durata medie
economice actuale, FPC rămâne un pe participant s-a înjumătăţit (44,1 ore faţă
factor important de relansare economică de 72,7 ore) şi 69,9% din timpul astfel
a agenţilor economici. Cu toate acestea, alocat s-a derulat în cadrul programului de
România înregistrează o investiţie scăzută lucru.
a companiilor în formarea/ perfecţionarea Pe lângă oferta din întreprinderi,
profesională continuă (doar 0,3% în sistemul de servicii de FPC este dificil
200713), învăţarea continuă a forţei de de comensurat cantitativ şi calitativ.
muncă fiind considerată de către firme, mai Ofertanţii de servicii sunt diverşi, de
mult o cheltuială şi nu o investiţie durabilă la instituţii de învăţământ formal, până
cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung. la agenţi economici specializaţi şi
Deşi, prin contractul colectiv de muncă instituţii ale societăţii civile, aparţinând
unic la nivel naţional se prevede realizarea atât mediului public, cât şi celui privat.
unui Plan de formare profesională a Instituţiile de învăţământ sunt centrate pe
personalului şi implementarea acestuia, educaţia iniţială, iar oferta este prea puţin
practic, doar un număr redus de firme diversificată şi adaptată nevoilor adulţilor
(40,3% în 2005) oferă FPC salariaţilor lor. şi angajatorilor. La nivel postuniversitar,
Preocuparea întreprinderilor pentru a oferi universităţile se focalizează mai degrabă
FPC angajaţilor este invers proporţională pe oferta de mastere şi doctorate, şi
cu clasa de mărime. Dacă 71% din prea puţin pe oferte modulare, flexibile,
întreprinderile cu 1000 angajaţi şi peste punctuale de perfecţionare de-a lungul
au oferit FPC, dintre cele mici cu 10-19 carierei profesionale. Instituţiile specializare
angajaţi au oferit formare continuă doar în servicii de FPC, ca operatori pe piaţa
10,7%. Doar 68,8% au oferit FPC prin specifică sunt centraţi în special pe
cursuri (externe şi interne) şi 81,7% au oferta de învăţare pentru formare/
apelat la alte forme, respectiv pregătire, perfecţionare profesională şi pentru
instruire sau experienţă practică la locul cererea pe termen scurt, pe actualizare
de muncă, rotirea personalului la locuri de cunoştinţe, dobândire de competenţe
de muncă diferite, schimb de experienţă, şi abilităţi generale şi specifice generate
pregătire la distanţă, etc14. Rata de de modificările din conţinutul locurilor
participare la cursurile de FPC a fost de muncă. Deoarece FPC trebuie să
de 26,4% pe total unităţi publice (22% ofere posibilitatea unei adaptări rapide la
persoane sub 25 de ani), şi de 32,3% cerinţele în continuă schimbare ale pieţei
pentru cei din unităţi private (respectiv, muncii, diversificarea şi creşterea calităţii
35,6%)15. Deşi durata medie a cursurilor ofertei de formare profesională trebuie să
de formare continuă a crescut în 2005 de fie o preocupare permanentă.

13 Anuarul Statistic al României 2008, INS


14 Caracteristici ale formării profesionale în întreprinderile din România, 2005, INS Bucureşti, 2007
15 Caracteristici ale formării profesionale în întreprinderile din România, 2005, INS Bucureşti, 2007

46
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor

La inserţia pe piaţa muncii, absolvenţii şi eficienţa, impactul acestora. Anchetele


formării iniţiale au dificultăţi de adaptare la statistice privind FPC ale INS [Institutul
condiţiile de muncă. În general, calificările Naţional de Statistică], evidenţele ANOFM
obţinute permit absolvenţilor să practice (AJOFM) privind educaţia profesională a
mai multe ocupaţii, însă pentru a fi capabili şomerilor, statistica autorizării de cursuri
să se adapteze cerinţelor unui anumit a CNFPA precum şi evidenţele fiecărui
loc de muncă/ ocupaţie, aceştia trebuie formator nu oferă o imagine de ansamblu
să fie incluşi în programe de tranziţie de închegată şi coerentă. În plus, instituţiile
la şcoală la locul de muncă. Programele aparţinând altor structuri (universităţi
existente nu sprijină suficient inserţia populare, ONG-uri, etc.) oferă doar
efectivă a absolvenţilor pe piaţa muncii, informaţii sporadice şi parţiale, iar
iar „învăţarea prin muncă” şi consilierea în cunoştinţele şi competenţele dobândite
carieră nu corespund în suficientă măsură pe aceste căi nu sunt recunoscute decât
cererii de muncă. La rândul său, nici oferta în măsura în care beneficiarii solicită
de FPC, deşi mai aproape de cererea reală, certificarea acestora în centrele de evaluare
nu este suficient de dezvoltată şi adaptată. de competenţe profesionale existente în
Din perspectiva transparenţei şi prezent.
accesibilităţii informaţiilor cu privire Analiza sistemului actual de formare
la ofertele şi ofertanţii de FPC, putem profesională pentru absolvenţii intraţi
afirma că s-au făcut paşi importanţi, astfel pe piaţa muncii sau în vederea inserţiei
de baze de date fiind gestionate şi de acestora este sprijinită de cadrul de
CNFPA [Consiliul Naţional de Formare reglementare existent16 şi de interesul
Profesională a Adulţilor] şi de ANOFM crescut al adulţilor pentru utilizarea
[Agenţia Naţională pentru Ocuparea programelor de formare profesională, în
Forţei de Muncă]. Chiar şi ofertanţii de special în rândul persoanelor tinere pre-
FPC au propriile lor baze de date. Însă calificate, care se dovedesc mai deschise
nu există în prezent un sistem integrat, la reorientarea profesională.
o reţea de gestionare a unei baze de date Sistemul este însă deficitar în privinţa
(indicatori statistici şi informaţii), sau flexibilităţii şi capacităţii sale de a răspunde
mecanisme de urmărire sistematică şi cererii pieţei în continuă schimbare, a
integratoare a ofertei şi cererii de formare, dezvoltării/adaptării cadrului naţional
la nivel naţional, regional, local, pe al calificărilor, precum şi a cadrului de
meserii, profesii, categorii de cunoştinţe, certificare a competenţelor şi abilităţilor
competenţe etc. astfel că la nivel naţional, de către furnizorii de pregătire în sistemul
nu se cunosc dimensiunile reale ale cererii de pregătire profesională continuă; slabei
şi ofertei de servicii de FPC şi nici calitatea adaptări a ofertei de formare continuă

16Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor; Metodologia certificării formării


profesionale a adulţilor; Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de
calificare; Procedura de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale,
care reglementează evaluarea şi certificarea competenţelor dobândite pe cale non formală şi informală.

47
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

la cerinţele solicitate la angajare şi la este pârghia pentru creşterea flexibilităţii şi


locul de muncă; adecvării insuficiente a adaptabilităţii la noile provocări, iar
calificărilor şi competenţelor la nevoile parteneriatul (autoritate publică centrală şi
pieţei muncii; capacităţii limitate de locală, indivizi, comunitate, mediul privat)
răspuns a sistemului de formare continuă reprezintă factorul de susţinere a noilor
prin cursuri autorizate la cerinţele pieţei absolvenţi în vederea inserţiei pe piaţa
muncii determinate de apariţia unor noi muncii şi a găsirii unui loc de muncă adecvat
ocupaţii datorită duratei mult prea mari a propriilor aspiraţii profesionale. Chiar dacă
elaborării standardelor ocupaţionale şi a acestă nevoie este conştientizată la nivel de
procedurilor prea complicate. unitate, restricţiile financiare severe şi
Dezvoltarea cadrului naţional al reducerea drastică a cererii de bunuri şi
calificărilor, precum şi a cadrului de servicii face dificilă, deseori chiar imposibilă
certificare a competenţelor şi abilităţilor de pe termen scurt investiţia în resursele umane
către furnizorii de pregătire în sistemul de prin educaţie. Precarizarea ocupării, dublarea
pregătire profesională continuă, inclusiv în şomajului în mai puţin de un an şi
ceea ce priveşte certificarea competenţelor perspectiva continuării creşterii ratei
în meserii tradiţionale ar permite creşterea şomajului spre 10% determină mai degrabă
participării tinerilor la formare continuă comportamente de adaptare (inclusiv
(pentru inserţie pe piaţa muncii pentru cei acceptarea temporară a reducerii salariilor şi
calificaţi, pentru continuare/certificare concediul neplătit forţat) decât
studii pentru cei ce au abandonat avansarea de resurse pentru formare/
şcoala). Necesitatea/acceptarea nevoii perfecţionare profesională a căror rezultate
de schimbare a întreprinderilor implică şi se pot transforma în productivitate, venituri
adaptare, actualizare de cunoştinţe, salariale şi/sau profit pe termen mediu.
competenţe, abilităţi, respectiv corelarea
nevoii de pregătire a personalului cu 9. Care sunt beneficiile majore ale
schimbările tehnologice si deci, adaptare educaţiei permanente pentru muncă?
inclusiv a tinerilor absolvenţi - sistemul Educaţia permanentă pentru muncă
actual de educaţie iniţială nu anticipează generează un impact pozitiv asupra
nevoile de formare ale pieţei muncii ci le societăţii, producând beneficii superioare
urmează şi deseori inerţia schimbărilor/ câştigurilor în plan individual prin
lipsa de flexibilitate/adaptare determină externalităţi pozitive pe termen mediu şi
creşterea nevoii de FPC pentru tinerii lung. Beneficiile se distribuie în societate
(nou) intraţi pe piaţa muncii. pe următoarele rute/canale:
a) economic. Impactul educaţiei pentru
8. Finanţarea formării profesionale piaţa muncii este cel mai semnificativ şi
continue – soluţie generatoare de produce efecte de antrenare: creşte
profit sau de pierderi? performanţa în muncă, sporeşte
În condiţiile crizei economico- capacitatea de a genera şi utiliza progresul
financiare, investiţia în educaţie şi FPC tehnologic şi nontehnologic, mediul

48
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor

economic devine mai creativ, dinamica profesional şi remunerative stabilizează


reînnoirii ofertei de bunuri şi servicii creşte forţa de muncă prin oportunităţile de
ca si varietatea şi calitatea acestora, performanţă profesională, dezvoltare a
este stimulat permanent mediul de afaceri carierei şi confort financiar necesar la
şi competitivitatea amplifică şi diversifică început de drum – întemeierea unei familii,
nevoi noi pentru educaţie şi inovare. Forţa achiziţia de bunuri mobile şi imobile,
de muncă, în special tinerii absolvenţi sunt finanţarea consumului cultural şi de
flexibili la schimbare, chiar o generează şi recreere etc. Investiţia în educaţie se
sunt mai inventivi în găsirea de noi soluţii, reîntoarce în sistemul economiei naţionale
metode, instrumente, proceduri de generând resurse pentru o finanţare mai
realizare a obiectivului general al oricărei bună a învăţării permanente pentru
afaceri/activităţi – satisfacerea unei nevoi; generaţiile prezente şi cele viitoare;
b) al promovării politicilor. Progresul e) cetăţenie activă. Educaţia
tehnologic şi societatea cunoaşterii pentru participarea la satisfacerea cererii
generează nevoia de specialişti de înaltă economice, sociale, culturale interne
performanţă, cu gândire critică, (şi internaţionale) creează premizele
competenţe de comunicare şi implicare de extindere a implicării active şi în
în implementarea şi evaluarea măsurilor, afara locului de muncă, la
politicilor, strategiilor; promovarea principiilor cetăţeniei
c) incluziune socială. Educaţia active, şi de aici beneficii publice
permanentă pentru piaţa muncii sporeşte însemnate deşi dificil de comensurat;
şansele de ocupare, asigură egalitatea f) colaborare internaţională.
de oportunităţi, restricţionează şi chiar Dobândirea de cunoştinţe şi competenţe
împiedică promovarea discriminărilor de cheie, comune la nivel european şi
orice gen pentru ocupare şi participare la apropierea tehnologică pe de o parte şi
viaţa societăţii. Oportunitatea crescută procesul Bologna, Agenda Lisabona şi
pentru ocupare reduce/elimină construirea Ariei europene a cercetării pe
ameninţarea sărăciei (rata sărăciei celor de altă parte conduc la colaborare şi
de 16-24 de ani este de 21% in anul acceptarea multiculturalităţii.
2007, cu 4 pp mai redusă decât media Efectele menţionate aduc beneficii
naţională, date Eurostat), este factor al non-materiale însemnate, dezvoltă o
bunăstării şi dezvoltării umane şi nouă cultură a învăţării şi a vieţii active,
instrument de schimbare a culturii, într-o anumită măsură pregătesc forţa de
inclusiv a culturii muncii; muncă pentru o economie globalizată,
d) reducere a migraţiei pentru muncă competitivă şi „training demand
şi a fluxurilor de brain drain. Adaptarea intensive” şi generează competenţe
învăţării la nevoile locale, naţionale şi specifice economiei cunoaşterii.
crearea de locuri de muncă atractive

49
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

10. Care sunt principalii indicatori şcolarizării de la educaţia gimnazială


prin care se măsoară beneficiile la cea liceală (Training and Learning
educaţiei pe piaţa muncii? for Competence, CEDEFOR; 2001)
Beneficiile educaţiei pe piaţa
muncii se pot măsura prin indicatori 11. Cine sunt în România
de impact precum: principalii stakeholderi în sistemul
- creşterea marginală a salariului educaţiei pentru piaţa muncii ?
individual pe seama majorării duratei medii Actorii implicaţi în sistemul de educaţie
a şcolarizării. Cercetări recente sugerează pentru piaţa muncii includ: instituţii de
că pe întinsul Europei un an de şcolarizare învăţământ, operatori de piaţă pentru
în plus măreşte nivelul salariului individual formare continuă, angajatori, beneficiari.
cu aproximativ 6,5% şi cu până la 9% în Piaţa muncii are nevoie de forţă de
ţările cu structuri de salarizare mai puţin muncă care dispune de un bagaj de
rigide. În legătura strânsă, pozitivă, dintre cunoştinţe adecvat fiecărui domeniu al
educaţie şi salarizare, educaţia liceală ştiinţei şi de competenţe şi abilităţi pentru
constituie un prag de la care orice educaţie valorificarea acestora, respectiv
suplimentară atrage o anumită recompensă competente cheie, comune şi specifice (în
specială (Education at a glance, cazul personalului de înaltă specializare) 17.
OECD,2002.) Acestea sunt necesare pentru a înţelege şi
- reducerea şomajului. Evidenţele au utiliza tehnologiile şi procedurile non-
arătat, de asemenea, că rata şomajului tehnologice, de a lucra în condiţii de
scade odată cu nivelurile de învăţământ respectare şi dezvoltare a relaţiilor
superior, acesta reducând costurile sociale industriale moderne. Chiar şi în cazul
implicate. Este evident că rata angajării muncitorilor necalificaţi, competenţele
creşte odată cu nivelul de educaţie atins cerute de piaţa muncii se schimbă şi
(Eurostat, Ancheta asupra forţei de muncă, perfecţionează permanent şi ţin atât de
citată în Action Plan on Skills and Mobility, educaţia de bază obligatorie (competenţe
Comunicatul Comisiei COM(2002) 72). de a citi, scrie şi comunica) cât şi specifice
- Creşterea profitabilităţii. societăţii cunoaşterii (folosirea de servicii
Comparând ratele estimate ale beneficiului ITC, lucrul în echipă etc).
la diferitele stadii ale sistemului de Principalii stakeholderi în educaţia
educaţie, reiese că educaţia liceală devine pentru viaţa activă din sistemul naţional
nivelul de bază al educaţiei pentru actual sunt:
societatea cunoaşterii. Este evident că a) instituţiile de învăţământ public
durata (şi astfel costurile) perioadelor de şi privat care oferă atât educaţie iniţială
şomaj scad substanţial, odată cu creşterea cât şi formare profesională continuă.

17 Calitatea în educaţie se defineşte în sens larg prin relevanţa profilului competentelor absolvenţilor
pentru piaţa muncii. Cunoştinţele şi competenţele se pot dobândi deopotrivă în sistem formal, informal şi nonformal
şi, de regulă sunt certificate şi recunoscute prin procese de evaluare – examenele şi testele/aplicaţiile practice finale,
după absolvirea unor cursuri, sau prin proceduri de evaluare/certificare ale instituţiilor abilitate.

50
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor

Educaţia pentru piaţa muncii nu este doar specificul activităţii din firmă. De regulă,
responsabilitatea sistemului de educaţie acest tip de formare este recunoscut doar
secundară şi terţiară, prin toate formele sale. la nivel de firmă sau grup de firme sau
Învăţământul obligatoriu este primul pas în asociaţii patronale. Dacă formarea s-a
dobândirea unor cunoştinţe, competenţe realizat într-o firmă multinaţională sistemul
şi abilităţi – de regulă cele de bază şi de recunoaştere a formării poate fi mai
care reprezintă suportul pentru asigurarea larg, respectiv în cadrul întregii reţele
accesibilităţii în formele superioare de internaţionale a entităţilor dependente de
educaţie care formează şi pregătesc firma mamă – firme multinaţionale, lanţuri
absolventul pentru o profesie/meserie. comerciale etc;
Beneficiarii preponderenţi ai sistemului d) instituţii de certificare a
sunt tinerii, înainte de a intra pe piaţa muncii competenţelor dobândite în sistem informal
sau, dacă avem în vedere continuarea şi nonformal. În România, cunoştinţele şi
studiilor, absolvenţii care s-au integrat pe competenţele dobândite pe aceste căi nu
piaţa muncii şi care, în paralel îşi continuă sunt recunoscute decât în măsura în care,
pregătirea. Diplomele şi certificatele beneficiarii solicită certificarea acestora
obţinute sunt recunoscute de Ministerul în centrele de evaluare de competenţe
Educaţiei şi, în funcţie de domeniu, pot profesionale existente. In perioada 2004-
avea şi recunoaştere internaţională, la 2007, cele 42 de centre de evaluare de
nivelul UE şi nu numai, prin mecanismele competenţe dobândite în sistem non-formal
de recunoaştere/echivalare existente; şi informal existente au acordat un număr
b) operatori de piaţa pentru FPC, de 6050 de certificate.
care pregătesc/perfecţionează forţa de Sistemul de certificare permite şi asigură
muncă pentru ocupare. Tinerii utilizează o relativă standardizare şi economiseşte
această formă de pregătire pentru timp şi resurse, evitând parcurgerea unor
completarea cunoştinţelor şi cu deosebire cursuri pentru cunoştinţe/competenţe
a competenţelor necesare ocupării. Profilul deja deţinute de respectivele persoane.
formării este cu preponderenţă practic Unii specialişti consideră că acest sistem
şi asigură perfecţionare/specializare de certificare forţează spre uniformizare
în domenii înguste. Diplomele sunt şi afectează diversitatea (Fried, Glass,
recunoscute de Ministerul Muncii şi permit and Baumgartl 2007). Alţii, apreciază ca
angajarea pe un loc de muncă adecvat în reprezintă o formă de acceptare a diversităţii
România (şi nu numai, dacă sunt perfectate şi un pas spre realizarea unui sistem coerent
acorduri de recunoaştere reciproca de de învăţare permanentă, deschis şi flexibil,
calificări şi competenţe); adaptat condiţiilor prezente când e-learning-
c) angajatorii, care, prin pregătire ul ca şi e-munca devin forme comune de
la locul de muncă sau cursuri externe pregătire/ocupare şi răspund tendinţelor de
oferite de furnizorii de formare acreditaţi internaţionalizare a pieţelor şi libertate de
din piaţă asigură formare targhetizată pe circulaţie a forţei de muncă.
anumite competenţe şi particularizată la

51
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

Instituţiile de formare, indiferent de instituţiile de învăţământ permite nu doar


forma de organizare sau de proprietate, sprijinirea reciprocă pentru formarea unei
acţionează pe piaţa educaţiei în forţe de muncă adaptată nevoilor viitoare
complementaritate, dar şi în competiţie cu de ocupare în mediul de afaceri (educaţie
ceilalţi furnizori de formare. practică), dar şi sprijină şi susţine
Performanţa şi calitatea furnizorilor de activitatea de CDI la nivel de firmă (ce
formare se defineşte atât prin indicatori poate fi o continuare firească a cercetării
cantitativi – număr cursuri, număr din instituţiile de învăţământ sau din
absolvenţi, ponderea absolvenţilor (re) cadrul proiectelor de cercetare dezvoltate
ocupaţi după finalizarea cursurilor etc. - prin reţele de cercetare);
cât şi prin determinări calitative – gradul b) parteneriat între absolvent şi
de răspuns la cerinţele pieţei, capacitatea angajatorul potenţial, caz în care suportul
de adaptare la piaţă şi de satisfacere a financiar şi pregătirea practică în firmă
cererii de formare (market oriented and facilitează nu doar învăţarea ca proces,
demand responsive), dinamica reînnoirii dar şi permite ocuparea imediată şi
curriculei, reforma metodelor de învăţare, valorificarea mai bună a cunoştinţelor
capacitatea de dezvoltare la cursanţi a şi competenţelor dobândite (pregătirea
aptitudinilor şi competenţelor pentru este pliată pe nevoile particulare ale
viaţă (soft skills deemed necessary to be angajatorului, ceea ce implicit generează
productive in today’s world). Mai mult, valoare adăugată sporită la nivelul locului
atingerea standardelor de performanţă de muncă, imediat după absolvire şi
definite la nivel naţional/internaţional a angajare).
absolvenţilor constituie un indicator de În România, ambele forme de
performanţă de piaţă pentru furnizorul de parteneriat sunt mult prea slab dezvoltate
formare. în comparaţie cu nevoile, în special la
nivelul învăţământului secundar. Starea
12. Care sunt principalele forme de permanentă reformă a sistemului
ale parteneriatului pentru învăţarea de educaţie şi volatilitatea ridicată în
orientată spre cerinţele pieţei muncii? mediul de afaceri asociată cu insuficienţa
Parteneriatul pentru învăţarea orientată resurselor financiare disponibile şi lipsa
spre cerinţele pieţei muncii îmbracă mai instrumentelor financiare de suport au
multe forme, între care cele mai relevante frânat dezvoltarea unui sistem coerent
pentru tematica studiului de faţă sunt: şi performant de pregătire a tinerilor
a) parteneriat şcoală/furnizor de şi absolvenţilor pentru piaţa muncii. educaţie –
mediul de afaceri – cercetare. În ansamblul sistemului naţional actual
Competitivitatea în etapa actuală are pierderile sunt semnificative si includ:
doi piloni semnificativi pentru sistemul costuri financiare paralele şi deseori
de educaţie şi anume cunoştinţele supradimensionate în raport cu rezultatele
şi capacitatea de aplicare a acestora aşteptate şi valoarea adăugată generată
în practică. Colaborarea firmelor cu în mediul de afaceri; destructurare a

52
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor

pieţei muncii, mobilitate internă dar mai - parcursul educaţional - creşterea


ales externă pieţei naţionale a muncii capacităţii elevilor de a-şi valorifica
cu pierderea/nevalorificarea investiţiei abilităţile şi cunoştinţele - învăţarea să
publice în educaţia tinerilor absolvenţi; includă cunoştinţe şi competenţe într-o
costuri suplimentare pentru adaptare sferă curriculară largă şi flexibilă care
la cerinţele pieţei muncii (şomaj de să ofere posibilitatea alegerii adecvate
inserţie asociat cu formare profesională); a profesiei sau parcursului educaţional
descurajare în plan individual a tinerilor după absolvirea învăţământului de
absolvenţi în legătură cu şansele de bază, obligatoriu; promovarea educaţiei
ocupare şi dezvoltare a carierei; o vocaţionale adaptată nevoilor pieţei
perspectivă ambiguă a evoluţiei cererii muncii;
viitoare a pieţei muncii cu impact negativ - finanţarea adecvată şi eficientă a
atât asupra direcţiilor de dezvoltare a sistemului educaţional şi promovarea de
învăţământului, dar şi asupra orientării politici targhetizate, funcţie de beneficiari
profesionale a tinerilor, cu deosebire după şi nevoile pieţei muncii şi/sau dezvoltării
absolvirea învăţământului obligatoriu. locale, educaţia fiind un factor de
prevenire/reducere a sărăciei; promovarea
13. Care sunt principalele direcţii în unor scheme de finanţare performante, în
care trebuie acţionat pentru a adapta parteneriat, cu diversificarea surselor de
sistemul educaţiei la nevoile pieţei finanţare şi asocierea de stimulente fiscale;
muncii şi pentru a creşte calitatea aplicarea unor metodologii adecvate
sistemului? de stabilire a costurilor cu educaţia pe
Adaptarea sistemului educaţiei beneficiar, niveluri de pregătire, forme si
la nevoile pieţei muncii şi creşterea specializări avându-se în vedere raportul
calităţii sistemului presupune eforturi în optim dintre formarea teoretică şi cea
următoarele direcţii principale: practică, performanţe instituţionale etc.
- reforma curriculară şi a metodelor de - mai strânsa colaborare a
învăţare/predare pentru dobândirea nu învăţământului vocaţional cu mediul de
numai de cunoştinţe dar şi de competenţe afaceri pentru a asigura nevoia de forţă
şi abilităţi compatibile cu cererea de muncă de nivel mediu de pregătire în
pieţei muncii; nevoia ca instituţiile de primul rând în plan local şi naţional;
învăţământ să promoveze programe -dezvoltarea antreprenoriatului în
educaţionale permanent actualizate, educaţie cu menţinerea standardelor de
adaptate în primul rând cererii interne calitate recunoscute şi necesare pentru
şi compatibile cu standardele europene; asigurarea punţilor de legătură cu educaţia
dezvoltarea economiei cunoaşterii presupune europeană şi internaţională;
ca educaţia terţiară să devină un important - diversitate a metodelor de predare
factor de creştere economică şi promovare şi a tehnicilor de învăţare, adaptarea
a rezultatelor CDI în mediul economic şi acestora la particularităţile formării şi
social; categoriile de beneficiari. Aceasta implică

53
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

şi perfecţionarea profesională a cadrelor şi asumată de societatea civilă. Pactul


didactice şi a formatorilor, dar presupune naţional pentru educaţie defineşte
şi schimbarea culturii învăţării – abordare finalitatea dorită a educaţiei – generarea
interdisciplinară în loc de tratare exclusiv sustenabilă a unei reurse umane naţionale
disciplinară, flexibilitate în învăţare, înalt competitivă, pregătită pentru cererea
lucrul în echipă în detrimentul studiului actuală şi viitoare a pieţei muncii. În acest
individual, învăţare practică (participare context în opinia noastră, construcţia
la proiecte de cercetare, intership) viitoare a şcolii româneşti trebuie să aibă
în completarea cursurilor teoretice, în vedere următorii parametri:
examinare prin proiecte aplicative în locul - cuplarea şcolii cu realitatea
celor clasice (pentru demonstrarea înţelegerii economico-socială, a societăţii, respectiv
cunoştinţelor şi dobândirea competenţelor), formarea, la generaţiile tinere, a unui
utilizarea metodelor moderne de informare comportament autentic bazat pe valori,
şi a băncilor de date, a bibliotecilor printr-un echilibru înţelept între
virtuale etc (Hagmann and Almekinders cunoştinţele, deprinderile şi aptitudinile
2003; Savery and Duffy 2001; World dobândite în şcoală18;
Bank Institute 2007). - compatibilizarea ciclurilor de
- autonomia, transparenţa, responsabilitatea învăţământ cu cerinţele unei educaţii
şi competiţia sunt elemente ce pot contribui moderne şi cu Cadrul European al
la asigurarea calităţii actului educaţional, calificărilor; apropierea curriculei şcolare
recunoaşterea acesteia în practică prin de cerinţele pieţei muncii (cunoştinţe,
ocupare şi productivitate deprinderi, competenţe) prin asigurarea
educaţiei teoretice şi a celei practice
14. Care sunt coordonatele în sistem de complementaritate, prin
reformei învăţământului românesc din cooperare între sistemul de educaţie
perspectiva pregătirii tinerilor pentru (formală, informală, nonformală) cu
piaţa muncii? mediul de afaceri şi social;
Nevoia de reformă reală, consistentă - centrarea curriculumului pe
şi bine ancorată la nevoile naţionale, cele 8 categorii de competenţe-cheie19
în context european a fost recunoscută stimularea asimilării în perioada educaţiei

18 Pactul Naţional pentru Educaţie completat de societatea civilă


19 Cele 8 categorii de competenţe-cheie sunt: de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie
internaţională; competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale (de utilizare a
tehnologiei informaţiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme); competenţe axiologice sau de valorizare
(necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaţa socială); competenţe pentru managementul vieţii
personale şi al evoluţiei în carieră; competenţe antreprenoriale; competenţe de expresie culturală; competenţe de a
învăţa pe tot parcursul vieţii. Absolvenţii învăţământului obligatoriu vor dobândi aceste competenţe la nivel de bază,
iar absolvenţii de liceu – la nivel avansat. Pe baza acestor competenţe se va putea stabili clar profilul de formare (=
ce vrem să ştie elevul) pentru fiecare ciclu de studii. Pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ, conţinuturile
de învăţare se vor organiza în aşa fel, încât să contribuie coordonat la formarea competenţelor menţionate. Criteriul
principal de evaluare şi aprobare a unui manual şcolar va fi legat de măsura în care contribuie la formarea
competenţelor menţionate. Se va crea o bancă de itemi, cu funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori ca, în
notarea la clasă, să evalueze competenţe, nu informaţii.

54
Îmbunătăţirea competenţelor profesionale
în rândul absolvenţilor şi tinerilor: o şansă pentru viitor

obligatorii a competenţelor digitale 20 de către elevi a capacităţii de utilizare/


care deja reprezintă un avantaj valorificare a cunoştinţelor nu doar de
comparativ al tinerilor pe piaţa muncii memorare a acestora; un raport
în detrimentul, uneori a experienţei în funcţional între acumulare de cunoştinţe,
muncă a generaţiilor mature/vârstnice; dobândire de competenţe şi abilităţi de
- dezvoltare de politici educaţionale bază; schimbarea radicală a tehnologiei
în sistem de coparteneriat între şcoală, predării; perfecţionarea resurselor umane
comunitatea locală, mediul de afaceri şi din sistemul de educaţie şi creşterea
corelate cu orientările naţionale în eficienţei acestora;
domeniul educaţiei şi învăţării continue; - evaluarea calităţii învăţământului
- acreditarea şcolilor ca centre din România cel puţin pe baza liniilor
de educaţie permanentă; europene (obiective măsurabile şi
- centrarea educaţiei pe standarde; ghiduri de implementare, care
beneficiar şi adoptarea principiului să prevadă implicarea beneficiarilor;
“finanţarea urmează elevul”; resurse adecvate; mecanisme şi proceduri
- asigurarea de sisteme de finanţare de feed-back; transparenţa; o coordonare
mixte public/privat şi promovarea unui adecvată şi corelată european pentru a
sistem fiscal care să stimuleze investiţiile asigura coerenţa şi capacitatea de analiză
personale şi corporatiste în formarea pe tot sistemică; un proces de cooperare între
parcursul vieţii; promovarea unor sisteme formarea iniţiala şi continuă, implicând
de finanţare stimulative pentru personalul de beneficiarii relevanţi la nivel comunitar,
predare, adaptate nevoilor de modernizare a naţional şi european; priorităţi comunitare;
instituţiilor de învăţământ, suficiente pentru diseminarea exemplelor de bună practică);
a asigura materialele didactice necesare - stimularea întoarcerii tinerilor care
pentru orele de teorie şi pentru aplicaţiile au studiat în străinătate pentru ocuparea
practice. acestora în domenii şi instituţii
- îmbunătăţirea actului învăţării publice/private care asigură produse/
atât sub aspectul metodelor de predare servicii cu valoare adăugată şi contribuie la
cât şi din punct de vedere al dobândirii creşterea competitivităţii (“brain regain”).

20Tinerii din Europa cu vârste între 16 şi 24 de ani reprezintă populaţia expertă în folosirea tehnicilor multimedia
moderne. Potrivit unui raport publicat de Comisia Europeana privind competitivitatea UE în domeniul
telecomunicaţiilor digitale, aceasta pătură va dicta viitoarele reguli de joc pe pieţele europene. Viviane Reding,
comisarul european pentru telecomunicaţii, considera ca această generaţie va fi noua forţă economică. “Mai bine de
70% din tineri folosesc capacităţile moderne date de Internet. Noi i-am numit pe aceştia generaţia digitala (n.r. digital
natives), termenul incluzând persoanele care s-au născut în această eră şi care au început să folosească Internetul
imediat ce au devenit consumatori activi pe pieţele europene”, spune Reding. România ocupa una din ultimele poziţii
privind rata de penetrare a internetului broadband, cu 10,7%. Interesant este faptul ca Polonia, Slovacia şi Bulgaria
se află în spatele ţării noastre cu o rată de penetrare de 9,6%, 9,6%, respectiv, 9,5%. Cel mai mare grad de
penetrare al internetului broadband din UE-27 este de 37,4% si se găseşte în Danemarca. Potrivit purtătorului de
cuvânt al Comisiei Europene, Martin Selmayr, Uniunea Europeana surclasează SUA. Pe de alta parte insa,
investiţiile din cercetare în tehnologiile multimedia moderne sunt mult mai mici faţă de cele din SUA şi Japonia
(Generaţia digitală va fi următoarea forţă economică, D.M. - 05.08.2009, http://www.baniinostri.ro/IT-C/Generatia-
digitala-va-fi-urmatoarea-forta-economica--a1450.html)

55
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

15. Ce lipseşte în prezent în privinţa nevoii de învăţare pe tot parcursul vieţii


pregătirii tinerilor pentru piaţa muncii? şi cu deosebire pe durata vieţii active.
Principala lipsă o reprezintă viziunea Unele competenţe ce vor fi cerute în viitor
integratoare a abordării educaţiei pentru de piaţa muncii pot fi anticipate, altele nu.
piaţa muncii şi inconsistenţa sistemului De aceea, educaţia pentru piaţa muncii se
legislativ, institutional şi de politici pentru bazează pe patru piloni şi anume: a)
promovarea acesteia. Este nevoie de a dobândirea de competenţe generice în
defini şi implementa efectiv un model educaţia secundară, ca bază pentru
integrat de educaţie pentru piaţa muncii. continuarea educaţiei în formele
O reforma profundă, de esenţă a sale superioare;
sistemului de educaţiei, cu realizarea b) promovarea unei flexibilităţi
unui reţele coerente de învăţare crescute în finalizarea programelor
permanentă, prin instituţii şi forme de educaţie vocaţională şi tehnică
educaţionale diverse, presupune un efort prin consolidarea specializărilor
conjugat al statului şi al mediului privat înrudite cu sfera largă de aplicare pe
pentru susţinerea schimbărilor asumate. activităţi şi domenii;
Definirea clară a finalităţii educaţiei şi a c) orientarea educaţiei secundare
responsabilităţii sistemului public de a şi terţiare pe cererea estimată de
dezvolta sisteme educaţionale adaptate strict profesii şi meserii şi îmbunătăţirea
nevoilor pieţei muncii vs susţinerea educaţiei sistemului de informare a părinţilor şi
pentru dezvoltare umană pe termen lung. O elevilor/ studenţilor asupra opţiunilor
orientare exclusiv într-o singură direcţie nu posibile ale parcursului educaţional;
este posibilă, însă prin masuri temporare d) dezvoltarea în complementaritate
targhetizate se poate accentua o latură sau a unui sistem de educaţie a adulţilor uşor
alta. Este însă evident că educaţia trebuie sa accesibil pentru tinerii absolvenţi pentru
fie promovata sistemic, pornind de la completarea educaţiei pe componente
recunoaşterea punctuale/specifice (World Bank 2008b).

56
Impactul implementării pachetului energie-schimbări climatice
asupra economiei româneşti

Studiul nr. 5

IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PACHETULUI ENERGIE-


SCHIMBĂRI CLIMATICE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI

Autori*: Prof. univ. dr. ing. Aureliu LECA (coordonator)


Prof. univ. dr. ing. Virgil MUŞATESCU Conf.
univ. dr. ec. Dorel Mihai PARASCHIV
Lector univ. drd. ec. Roxana VOICU-DOROBANŢU
Lector univ. drd. ec. Ana Maria MARINOIU

Orice strategie care are drept obiectiv realizarea unei creşteri sustenabile pe
termen lung nu mai poate fi concepută în lipsa unei regândiri fundamentale a
modului în care este abordat fenomenul schimbărilor climatice precum şi a relaţiei
dintre acest concept eterogen şi modalităţile prin care este asigurat necesarul de
energie.
Pachetul legislativ „Energie - Schimbări Climatice”, prezentat de Uniunea Europeană
în anul 2008, în cadrul angajamentelor asumate în domeniu, se înscrie într-o serie de
măsuri aflate la confluenţa unor factori economici, sociali şi politici complecşi, atât la nivel
naţional cât şi la nivel internaţional, măsuri care sunt însă inspirate din filosofia
soluţionării agendei globale de mediu şi energie prin acorduri şi angajamente
internaţionale. În ceea ce priveşte România, studierea efectelor estimate ale
implementării acestui pachet legislativ şi formularea de recomandări avizate în vederea
minimizării eventualelor consecinţe negative şi a realizării ajustărilor necesare în plan
economic trebuie să constituie baza oricărui demers decizional.

* Aureliu LECA, profesor dr. ing., şeful Catedrei UNESCO, Energie-Mediu, Universitatea Politehnică Bucureşti; autor
şi coautor a 32 de cărţi şi manuale în domeniul energiei; Preşedinte - Director General al Regiei Autonome de
Electricitate - RENEL (1990-1998); membru al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (din 1997); distins de
Preşedintele României cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Cavaler (2000).
Virgil MUŞATESCU, profesor dr. ing., Catedra UNESCO, Energie-Mediu, Universitatea Politehnica
Bucureşti; Project Officer în cadrul unor proiecte în domeniul energiei dezvoltate de BERD; Senior
Expert în programul regional finanţat de USAID şi Hellenic Aid pentru promovarea resurselor
regenerabile de energie; Preşedinte al Asociaţiei de Politici Energetice din România; autor şi coautor a
numeroase cărţi şi articole în publicaţii de specialitate în domeniul energiei.
Dorel Mihai PARASCHIV, conf. univ. dr. ec., Academia de Studii Economice, Bucureşti; Director adjunct al
Institutului Naţional de Dezvoltare Economică; Consultant şi consultant evaluator pentru Institutul Băncii
Mondiale, Washington D.C., Organisation Internationale de la Francophonie, Paris, British Council.
Roxana VOICU-DOROBANŢU, lector univ. drd. ec., Academia de Studii Economice, Bucureşti;
Consilier al Vice-Preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Consultant în cadrul unor
firme internaţionale şi membru în diverse echipe de realizare a unor proiecte de cercetare-dezvoltare.
Ana Maria MARINOIU, lector univ. drd. ec., Academia de Studii Economice, Bucureşti; Consilier în
cadrul Direcţiei Evaluare şi Analiză Programe, Guvernul României, Cancelaria Primului-Ministru; autor a
numeroase articole în publicaţii de specialitate.

57
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

1. Cum limităm costurile Schimbările Climatice şi Protocolul


acţiunilor globale privind combaterea de la Kyoto, recunosc însă implicaţiile
schimbărilor climatice? economice deosebite ale reducerii
Analize de un impact semnificativ emisiilor, şi propun soluţii în vederea
la nivel ştiinţific mondial, precum reducerii costurilor asociate acestor
cel de-al Patrulea Raport al Panelului reduceri. Constituind o legătură de piaţă
Interguvernamental privind Schimbările între stabilirea pentru fiecare ţară a unei
Climatice, publicat în 2007, sau Raportul cote maxime de emisii de gaze cu efect de
Stern privind aspectele economice seră (GES) pentru perioada 2008-2012, pe
ale schimbărilor climatice, din 2006, de o parte, şi asigurarea necesarului de cote
demonstrează imperativul unor la nivel global, pe de altă parte, două dintre
acţiuni imediate la nivelul comunităţii „mecanismele Kyoto flexibile” propuse
internaţionale în sensul combaterii de Protocol, respectiv Mecanismul de
fenomenului schimbărilor climatice. În Dezvoltare Curată (Clean Development
timp ce temperatura medie la nivel global Mechanism-CDM, pentru proiectele
a crescut cu 0,76°C în ultimii 100 de ani, desfăşurate în ţările în curs de dezvoltare),
în Europa încălzirea fiind peste medie, în şi Implementarea în Comun (Joint
jur de 1°C iar estimările indică creşteri Implementation-JI, care vizează proiectele
între 1,1 şi 6,4 °C ale temperaturii medii din ţări industrializate care şi-au asumat
la nivel global în acest secol, schimbările obiective Kyoto), permit comercializarea
climatice reprezintă o provocare fără emisiilor: ţările care emit mai puţin pot
precedent pentru economie, pierderile de vinde cota nefolosită altor ţări care emit
natură economică rezultate din dezastrele mai mult, iar ţările industrializate pot
climatice dublându-se în ultimii 20 de realiza o parte din angajamentul lor
ani, până un cuantum de aproximativ 8,5 privind reducerea emisiilor investind în
miliarde euro anual. proiecte de economisire a emisiilor în ţări
Raportul dintre costurile asociate în curs de dezvoltare. Costurile asociate
în prezent unui răspuns ferm, rapid şi angajamentului sunt astfel reduse, fiind
robust oferit acestui fenomen, extrem promovat transferul tehnologiilor avansate
de costisitoare, şi riscurile prefigurate în către ţările în curs de dezvoltare şi către
viitor relativ la schimbările climatice au economiile în tranziţie.
determinat necesitatea de a ridica bariere România, care a semnat Protocolul în
normative în calea încălzirii globale, 1999, printre primele state din lume, s-a
astfel încât aceasta să fie menţinută la angajat să reducă totalul emisiilor de GES
un nivel relativ sigur, de circa 2°C peste cu 8% sub nivelul anului ales ca referinţă,
temperaturile din perioada pre-industrială. 1989, reducere care urmează a fi atinsă în
Măsurile internaţionale promovate în anii perioada 2008-2012, prima perioadă de
‘90 în acest sens, precum Convenţia Cadru angajament a Protocolului.
a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind

58
Impactul implementării pachetului energie-schimbări climatice
asupra economiei româneşti

2. Cum susţine Uniunea Europeană Din cauza unor specificităţi naţionale


acţiunile privind combaterea în abordarea prevederilor schemei, care
schimbărilor climatice? au determinat, spre exemplu, conturarea
Uniunea Europeană (UE) şi-a asumat la unor perspective critice privind existenţa
nivel internaţional un rol foarte important unui fenomen de supra-alocare, în primele
în domeniul protejării climei prin două faze de implementare a schemei
stabilirea, în 2007, a trei obiective majore: s-a putut observa o afectare a regulilor
reducerea, până în 2020, cu cel puţin concurenţiale pe piaţa internă. Acest lucru
20% a emisiilor de GES la nivelul UE; a condus la o diminuare a eficacităţii
creşterea, în acelaşi interval de timp, cu măsurilor de mediu, precum şi la crearea
20% a ponderii energiilor regenerabile în unei probleme majore de credibilitate
totalul consumului energetic, şi creşterea a schemei, în condiţiile în care firme
eficienţei energetice cu 20%. din sectoarele sau statele membre care
Operaţionalizarea acestor obiective implementează corect cerinţele pot suferi
este realizată cu ajutorul schemei pierderi de profitabilitate şi/sau cotă de
de comercializare a certificatelor de piaţă importante în competiţia cu firme
emisii (European Union Emission din zone care nu pun în aplicare politici
Trading System-EU ETS), o schemă de mediu.
de tipul cap and trade („plafonează şi Finalul anului 2012 marchează atât
comercializează”), care acoperă astăzi încheierea primei perioade de angajament
toate cele 27 state membre ale UE fiind a Protocolului de la Kyoto cât şi debutul
motorul pieţei globale a carbonului. celei de-a treia perioade a schemei (Phase
Schema europeană este integrată în III), aferentă intervalului 2013-2020. În
angajamentele internaţionale prevăzute această perioadă, la nivel european este
în Protocolul de la Kyoto, instalaţiile prevăzută stabilirea unui singur nivel
care intră sub incidenţa schemei putând maximal de certificate de emisii, alocările
utiliza creditele de emisii de la majoritatea de certificate urmând să fie făcute în
tipurilor de CDM şi de la proiectele de JI. baza unor reguli armonizate (numărul
Schema EU ETS funcţionează prin total de alocări va scădea anual, liniar
alocarea (la nivel de stat membru şi, cu un factor de 1,74%). Începând din
ulterior, de sector de activitate şi instalaţii, 2013, certificatele de emisii urmează să
în baza unui Plan Naţional de Alocare) facă obiectul procedurilor de licitaţie,
şi comercializarea certificatelor de alocarea gratuită a acestora fiind păstrată
emisii de GES în cadrul UE, un certificat într-o anumită proporţie numai în vederea
reprezentând dreptul de a emite o tonă contracarării riscurilor de relocare a
de CO2 echivalent. În perioada a doua a emisiilor („carbon leakage”). În plus, în
schemei (Phase II), 2008 – 2012, UE timp ce instalaţiile mai mici de 25000 t
trebuie să reducă emisiile de GES cu 8% vor ieşi de sub incidenţa schemei, sectorul
faţă de nivelul anului 1990. aviaţiei va face obiectul acesteia începând

59
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

din 2012, în perioada a treia fiind Pachetul prevede, de asemenea,


prevăzută şi includerea în schemă a altor măsuri pentru realizarea unui cadru comun
sectoare şi gaze cu efect de seră (de ex. pentru promovarea energiei din surse
emisiile de CO2 din petrochimie). regenerabile (RES), cu obiective naţionale
obligatorii privind ponderea globală a
3. Ce conţine Pachetul Energie- energiei produse din surse regenerabile în
Schimbări Climatice al UE? cadrul consumului final de energie.23 În
Pachetul legislativ „Energie - ceea ce priveşte tehnologia captării şi
Schimbări Climatice” a fost agreat de şefii stocării geologice a dioxidului de carbon
de stat şi de guvern în cadrul Consiliului (CCS), pachetul instituie un cadru juridic
European din decembrie 2008 şi adoptat pentru stocarea geologică sigură din
de către Parlamentul European la finalul punctul de vedere al mediului al acestor
aceluiaşi an. Prin criteriile şi ţintele emisii, cu menţiunea că statele membre
prevăzute, pachetul repartizează între îşi rezervă dreptul de a determina zonele
statele membre cele trei obiective majore de pe teritoriul lor în care pot fi selectate
ale UE asumate în 2007. siturile de stocare.24
În ceea ce priveşte sectoarele ETS, În cadrul pachetului sunt stabilite
pachetul prevede extinderea schemei de standarde de performanţă pentru maşinile
comercializare a certificatelor de emisii de noi, de la care au provenit aproximativ
GES prin introducerea altor sectoare/ 12% din emisiile de CO2 ale UE în anul
categorii de instalaţii şi a altor tipuri de 2007, respectiv o ţintă medie de 120
GES.21 Pentru sectoarele non-ETS, în grame de CO2/km pentru noile vehicule
pachet este prevăzută distribuirea efortului de pasageri până în 2012, (comparativ
de reducere între statele membre, prin cu actualul nivel de 160 grame de
stabilirea unor ţinte diferenţiate, între -20% CO2/km), în perioada 2012-2018 fiind
şi +20%, context în care pentru România prevăzută o amendă de 5 euro pe
este prevăzută o limită a emisiilor pentru maşina nou înregistrată, pentru primul
anul 2020 de +19%.22 gram de CO2 ce depăşeşte obiectivul.25

21 Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de


modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de
comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră.
22 Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind
efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte
angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020.
23 Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea
utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi
2003/30/CE.
24 Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind
stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum
şi a Directivelor 2000/60/ CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului
(CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului.
25 Regulamentul nr. 443/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 de
stabilire a standardelor de performanţă privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării
integrate a Comunităţii de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele uşoare.

60
Impactul implementării pachetului energie-schimbări climatice
asupra economiei româneşti

Calitatea combustibilului este semnal fals pe piaţă, aceasta din urmă


reglementată în ceea ce priveşte stabileşte fiind condusă de producătorii de stat şi
o ţintă de reducere cu 10% a emisiilor de nu, cum este firesc, de consumatori.
gaze cu efect de seră produse într-un ciclu Electra şi Hidroenergetica. Argument
de viaţă în 2020, petrolul putând avea un împotrivă, din perspectiva Pachetului
conţinut mai mare de bio-combustibil Energie-Schimbări Climatice
pentru a face posibile aceste reduceri de Recenta reorganizare a sistemului
emisii de GES.26 energetic românesc, prin înfiinţarea a
două companii energetice naţionale,
4. România: un cadru legislativ Electra S.A. şi Hidroenergetica S.A., nu
şi instituţional optim în domeniul poate fi coerentă cu principiile Pachetului
energiei şi mediului? legislativ Energie-Schimbări Climatice.
Atât în perspectiva procesului de Poziţia de oligopol a celor două
aderare la UE, cât şi, ulterior, în virtutea companii, care va duce în scurt timp
atribuţiilor de stat membru, în România la înlăturarea unora dintre actorii din
cadrul legislativ aferent sectorului energiei segmentul de piaţă specific, ar putea fi
şi mediului a fost adaptat legislaţiei acceptată în măsura în care cele două
comunitare în domeniu, în timp ce, în companii ar putea genera resurse financiare
paralel, au fost operate modificări şi în importante pentru investiţii viitoare în
ceea ce priveşte cadrul instituţional. sector, îmbunătăţind astfel tehnologia şi
Cu toate acestea, implementarea eficienţa. Sâmburele funcţional al celor
legislaţiei în domeniu, dar şi două companii este reprezentat însă de
logica restructurărilor realizate în complexurile energetice care folosesc
sector, demonstrează încă prezenţa lignitul autohton. Licitaţiile desfăşurate
disfuncţionalităţilor. În unele cazuri, post-2012 pentru alocarea certificatelor de
acestea apar ca urmare a ingerinţei emisii, precum şi sprijinirea zonei de surse
factorului politic într-un sector naţional regenerabile prin scheme suport de ajutor
strategic. Un exemplu în acest sens de stat vor diminua importanţa centralelor
este decizia Autorităţii Naţionale de pe cărbune şi le vor mări costurile. Din
Reglementare în domeniul Energiei această perspectivă, este greu de presupus
(ANRE) de a impune preţuri reglementate că cele două mari companii naţionale
coborâte la producătorii de energie (în îşi vor putea asuma rolul care justifică
special, termo), pentru a nu creşte preţul înfiinţarea lor, respectiv acela de actori
energiei electrice la consumatorii finali, puternici pe piaţa internă europeană.
o practică prin care ANRE transmite un

26Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a


Directivei 98/70/CE în ceea ce priveşte specificaţiile pentru benzine şi motorine, de introducere a unui
mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de modificare a Directivei
1999/32/CE a Consiliului în ceea ce priveşte specificaţiile pentru carburanţii folosiţi de navele de
navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 93/12/ CEE.

61
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

Retehnologizare sau proiecte eficienţei, cât şi cel al condiţiilor de mediu,


greenfield în sectorul energetic proiectele greenfield pot fi considerate o
românesc? opţiune mult mai bună decât cea a
În contextul implementării Pachetului retehnologizării în sectorul energetic.
Energie-Schimbări Climatice, în ceea ce
priveşte sectorul energetic se conturează 5. Efectele pozitive ale implementării
fie opţiunea retehnologizării grupurilor Pachetului Energie - Schimbări Climatice
existente, fie construirea unor grupuri noi şi În ceea ce priveşte economia
performante. Deşi la prima vedere, o românescă, pot fi menţionate o serie de
creştere de eficienţă la producători beneficii ale implementării pachetului
determină automat o scădere a preţului de energie-schimbări climatice, care privesc
producţie, trebuie luat în considerare un oportunitatea de implementare a unor măsuri
fenomen similar celui de evoluţie a tarifelor de retehnologizare direcţionate înspre
de distribuţie în companiile de distribuţie creşterea eficienţei economice, nu doar
privatizate, şi anume faptul că pentru a către reducerea efectelor de mediu,
creşte eficienţa grupurilor de producere oportunitatea asanării economiei de companii
este nevoie de investiţii, care în primul energointensive ineficiente, cu instalaţii cu
moment vor conduce la o creştere a durată de viaţă depăşită sau oportunitatea
preţului. În plus, din perspectiva reducerii creşterii economice sustenabile şi a reducerii
emisiilor de GES, există opinii conform dependenţei de anumite pieţe externe, astfel
cărora montarea instalaţiilor de de-NOx şi încât să se reducă vulnerabilitatea la
de-SOx va constitui un factor benefic. Cu modificările economiei mondiale. În plus,
toate acestea, trebuie reţinut că doar efecte pozitive pot fi identificate în mod direct
reducerea de CO2 se încadrează în acest la nivelul mediului înconjurător (cantitatea de
domeniu şi aceasta poate fi obţinută, în deşeuri redusă, calitatea aerului crescută)
primul rând, prin creşterea eficienţei dar şi în ceea ce priveşte gradul
(emisiile fiind direct proporţionale cu
combustibilul consumat). În acest context, de sănătate al populaţiei.
răspunsul la întrebarea retehnologizare vs. Efecte la nivel macroeconomic
proiecte greenfield pleacă de la faptul că, în Implementarea Pachetului Energie-
condiţiile actuale, emisiile rezultate ar Schimbări Climatice va determina apariţia
creşte preţul de producere cu circa 20-25 unor avantaje comparative pentru anumite
euro/MWh, dacă nu sunt alocate scutiri sau tipuri de industrii determinate de realocarea
subvenţii pentru emisii. Creşterea de marginală a resurselor dinspre sectoarele
eficienţă, în cazul retehnologizării grupurilor care finanţează (plătesc costul) către
existente, este de câteva procente şi, sectoarele care beneficiează de
oricum, insuficientă pentru a ajunge la intervenţie. Principalul impact al acestei
randamentele noilor tehnologii. În acţiuni nu va consta decât în realocarea
consecinţă, dacă se ia în calcul şi costul resurselor dinspre sectoarele poluante către
investiţional, atât cel aferent creşterii cele mai puţin poluante.

62
Impactul implementării pachetului energie-schimbări climatice
asupra economiei româneşti

Alte două efecte estimate privesc, ridicat de emisii, generat de o dezvoltare


pe de o parte, creşterea investiţiilor excesivă în ultima perioadă, comparativ
determinate de finanţări de la bugetul de cu România, care a înregistrat o reducere
stat, de accesarea unor programe care a emisiilor de GES şi va trebui să reducă
alocă finanţare pentru aceste acţiuni sau mai mult în perioada post-2012.
de atragerea de surse private, şi, pe de
altă parte, creşterea valorii adăugate, 7. Implementarea Pachetului înseamnă
determinată de transferul cererii către preţuri mai mari la facturile pentru
industrii „verzi”, ceea ce ar putea energie?
determina o creştere a gradului de ocupare Pachetul Energie-Schimbări Climatice,
în domeniu. prin prevederile severe pe care le
În afara acestora, în contextul conţine, va produce o creştere apreciabilă
implementării pachetului pot fi menţionate a preţurilor energiei şi, ca urmare, a
avantajele determinate de momentul de reducerii suportabilităţii lor de către
penetrare a unei pieţe străine - primul intrat toţi consumatorii. Cei mai afectaţi vor
sau deschizătorul de drumuri în competiţie fi consumatorii vulnerabili, care, în
cu „urmăritorul”. Piaţa românească însă, cazul României, reprezintă un segment
ţinând seama de condiţiile şi barierele important al populaţiei, în condiţiile
existente, cum ar fi economii mari de în care un procent destul de ridicat din
scală, birocraţie, infrastructură învechită populaţie suferă de aşa-numita „sărăcie
şi slab dezvoltată etc., nu prezintă o mare energetică”. În lipsa unei strategii
atractivitate pentru investitorii străini, guvernamentale clare în vederea protecţiei
chiar dacă este o piaţă relativ nouă. sociale în domeniul energiei (care ar putea
privi măsuri precum folosirea tarifului
6. Este totuşi România dezavantajată binom sau instituirea unui sistem unitar de
de condiţiile implementării Pachetului? asistenţă socială pentru energie),
În condiţiile în care Comisia consideră efectele sociale pot fi dramatice.
drept an de referinţă pentru ţintele de
reducere a emisiilor anul 2005, statele 8. Emisiile de gaze cu efect de
membre nu pornesc de la acelaşi nivel cum seră provenind din sectoarele ETS
s-a întâmplat pentru prima perioadă de Focus: sistemul energetic
angajament a Protocolului de la Kyoto, Sectorul cu cel mai mare număr de
având în vedere că o serie de state instalaţii incluse în ETS, energia, este
membre precum Spania şi Portugalia au unul dintre cele mai importante sectoare
avut posibilitatea să-şi crească emisiile de strategice pentru o economie naţională.
GES în prima perioadă de angajament cu În prezent, pentru România, distribuţia
25% şi respectiv 27%, depăşind chiar acest producţiei de energie pentru prima parte
obiectiv, iar prin selectarea anului de a anului 2009, este: 40% energie hidro,
referinţă 2005, aceste state membre sunt 37% energie provenind din
combustibili
avantajate pentru că pleacă de la un nivel solizi, 14% energie nucleară, 8%
energie

63
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

din combustibili gazoşi şi 1% energie De menţionat faptul că termocentralele au


din combustibili lichizi. echipamente învechite, cu durata de viaţă
Evoluţia cererii de energie şi a depăşită, în care investiţiile făcute până în
resurselor energetice primare pe plan acest moment au fost de reabilitare/
internaţional impune eliminarea scenariilor reparaţie şi nu de modernizare.
care au ca bază un preţ scăzut al energiei
pe termen lung. Îmbunătăţirea eficienţei 9. Emisiile de gaze cu efect de seră
energetice, creşterea ponderii surselor provenind din sectoarele NON ETS
regenerabile şi diversificarea surselor şi Focus: transporturile
rutelor de alimentare cu energie primară Începând cu 2013, aviaţia va fi inclusă
reprezintă priorităţi pentru ţările în categoria sectoarelor ETS, însă
importatoare de energie. Prin includerea procentul de emisii adus de aceasta în
costurilor de mediu aferente producerii economia românească este relativ redus.
energiei electrice din surse convenţionale, Extrem de important pentru sectorul
Comisia Europeană estimează pe termen transporturilor a fost programul de înnoire a
lung o dublare a costului producerii parcului auto, început în 2005 şi care
energiei electrice din cărbune sau petrol şi continuă şi în prezent, program care a
a creşterii cu 30% în cazul folosirii gazelor permis retragerea din circulaţie a unui
naturale drept combustibil. număr important de autovehicule
Sectorul energetic reprezintă o sursă de poluatoare. Acest lucru a venit să reducă
poluare importantă, ca urmare a extracţiei, parţial efectele creşterii numărului de
prelucrării şi arderii combustibililor fosili. În autovehicule, precum şi emisiile aduse în
anul 2005, din arderea combustibilului pentru traficul zilnic de lipsa unei infrastructuri
producerea de energie au rezultat circa 88% rutiere adecvate. În măsura în care
din emisiile totale la nivel naţional de NOx, programul va continua şi după 2013, el va
90% din cele de SO2 şi 72% din cantitatea de permite menţinerea unui procent ridicat de
pulberi în suspensie evacuate în atmosferă. autovehicule performante din punctul de
Emisiile de GES se află într-o legătură direct vedere al impactului asupra mediului.
proporţională cu creşterea producţiei în Mai mult, România poate face eforturile
sector, în măsura în care nu se fac investiţii de susţinere a producţiei de autovehicule,
de retehnologizare, în vederea creşterii cu accent pe automobilele eficiente din
eficienţei instalaţiilor. Cel mai mare procent punctul de vedere al emisiilor. Astfel, pe de o
de emisii (în reducere totuşi faţă de 1989), parte, se susţine o industrie cu potenţial de
este dat de emisiile din sectorul energetic cu creştere, mai ales în zona de piaţa a
combustibil automobilelor produse în România (preţ
solid, respectiv termocentralele cu iniţial scăzut, cheltuieli mici de întreţinere),
cărbune. Acest lucru vine să susţină ideea cu efecte sociale şi financiare pozitive, iar,
conform căreia energia este sectorul ETS pe de altă parte, se permite reducerea
cu cel mai mare impact şi cu un procent de emisiilor prin oferta de automobile eficiente.
emisii mare, provenit din termocentrale. De asemenea, o

64
Impactul implementării pachetului energie-schimbări climatice
asupra economiei româneşti

altă modalitate de reducere a emisiilor în factori, dintre care cel mai important este
sectorul transporturilor este utilizarea de costul de realizare şi funcţionare, iar un alt
biocombustibili, în prezent, fiind aplicată element de luat în considerare este costul
o reglementare ce obligă producătorii de carbonului şi impactul acestuia asupra
motorină, începând cu 2007 să includă economiilor naţionale, astfel încât să existe
un procent de 2% de biodiesel, iar cu justificarea utilizării unei tehnologii
iulie 2009 un procent de 4%, în condiţiile costisitoare.
în care România trebuie să producă cel O modalitate de finanţare a proiectelor
puţin 100 000 tone de biodiesel anual. orientate pe tehnologia CCS este apelarea
Pe termen mediu şi lung, eficientizarea la alocările gratuite pentru statele membre
transporturilor din punctul de vedere al recent intrate în cadrul EU ETS. Acest
emisiilor de carbon poate fi îndeplinită deziderat este de aplicat şi în România,
doar prin implementarea unor standarde unde este necesară identificarea acelor
de reglementare, corelate cu amenzi proiecte de captare şi stocare a carbonului
şi bonusuri la nivel naţional. adecvate şi cu un randament crescut,
determinarea zonelor geologice în care
10. Cum putem promova tehnologia stocarea este propice, cu costuri reduse,
captării şi stocării carbonului (CCS)? determinarea modalităţilor de transport
Procesele de captare şi stocare a emisiilor optime în vederea asigurării securităţii
de carbon se presupune că au un randament transportului, dar şi reducerea costurilor.
de reducere a emisiilor de 90%, pentru
centralele electrice cu combustibili fosili, precum 11. Utilizarea surselor regenerabile
şi pentru procesele industriale. Având în (SRE)
vedere statutul de tehnologie pilot, în faza România are un potenţial specific
demonstrativă, fără un debuşeu comercial, important pentru cinci surse de energie
costurile sunt în prezent prohibitive, chiar şi regenerabilă: energie eoliană, energie
comparate cu punerea în funcţiune a unei solară, hidroenergie, biomasă şi energie
centrale standard la nivel de BAT27. Aşadar, geotermală. Potenţialul eolian tehnic
pentru o centrală electrică, cu durata de viaţă amenajabil este estimat la 8 TWh/an, dar
depăşită şi cu tehnologie învechită, este de gradul de utilizare a acestuia este extrem
preferat o investiţie greenfield într-o nouă de scăzut, România situându-se în 2006,
centrală, cu cea mai bună tehnologie cu o putere instalată de 3 MW (în prezent 6
disponibilă, decât investiţia într-o instalaţie de MW), pe ultimul loc într-un clasament al
captare şi stocare a carbonului. Ca orice statelor europene în care sursele de
tehnologie nou implementată, utilizarea sa pe eneregie eoliană însumau la acea dată 48
scară largă va depinde de o serie de 062 MW. Potenţialul energiei geotermale
este apreciat la un nivel de circa 7 PJ, care

27 BAT – acronim, „Best Available Technology”, cea mai performantă tehnologie disponibilă la un
moment dat într-un domeniu.

65
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

cuprinde însă şi cota de folosire a căldurii necesare pentru aplicarea Directivei.


geologice folosită prin utilizarea pompelor Diferenţa dintre cele două valori de
de căldură. În domeniul pompelor de referinţă (17,8% în 2005, respectiv 24% în
căldură, se estimează un potenţial de piaţă 2020) trebuie acoperită prin noi investiţii,
însumând 100 MW cu o valoare totală de o estimare grosieră (care ţine seama de
circa 350 milioane euro. structura probabilă a surselor regenerabile
O sursă considerată tradiţională în la nivelul anului 2020 şi ia în considerare
România este biomasa, care este o resursă investiţiile specifice ale noilor obiective,
destul de abundentă estimată la peste 15 cu cifre bazate pe indicatorii propuşi
milioane tep echivalent , în timp ce pentru de Agenţia Internaţională de Energie)
încălzirea tuturor spaţiilor din România, se ajunge la valori de 1,3 miliarde euro
inclusiv în zona rurală, au fost consumate pentru un potenţial de piaţă de circa 8 000
circa 7 milioane tep/an la nivelul anului MW numai pentru energia eoliană.
2006. Programe precum „Rumeguş 2000”, În contextul impactului asupra
derulat în cinci localităţi din România şi altor ramuri ale economiei, ramura
dedicat folosirii biomasei pentru centrale construcţiilor va fi îndeosebi afectată, prin
termice au demonstrat viabilitatea utilizării stabilirea unor condiţii speciale începând
acestei resurse. din 2015 privind clădirile nou construite
Energia hidro rămâne să participe sau modernizate începând de la arhitectură
cu o cotă importantă în mix-ul de surse până la asigurarea cu instalaţii de încălzit,
regenerabile prin cele două componente respectiv climatizat, folosind surse
ale sale, hidro de putere (>10 MW), regenerabile.
respectiv microhidro (<10 MW). Pentru Impactul asupra consumatorilor se
centralele hidro de putere, simularea va manifesta prin cotele obligatorii de
realizată de Comisia Europeană pentru surse regenerabile din consumul de
România anului 2020 arată o participare electricitate şi prin noile preţuri care
cvasiconstantă, la nivelul celei din prezent, conţin internalizările specifice surselor
deoarece practic creşterea de putere regenerabile, conform mecanismelor de
instalată, minus retragerile din funcţiune, sprijin adoptate. Un element adiacent
se vor situa la aproximativ acelaşi nivel acestui impact ar fi şi creşterea inevitabilă
cu noile investiţii. a subvenţiilor destinate categoriilor
Impactul economic al Directivei sociale vulnerabile, mai ales în perspectiva
2009/28/CE acceptării serviciului energetic ca serviciu
Efectele implementării Directivei sunt de interes public. Conform datelor
complexe şi pot influenţa însăşi bazele ANRE, numai simplul impact al preţului
viitoarelor strategii de dezvoltare a certificatelor verzi aferente cotelor impuse
României. În acest sens, poate fi considerat de surselor regenerabile în perioada 2008 –
impactul asupra sistemului energetic 2012, se preconizează o creştere a preţului
naţional care implică nevoia de resurse energiei electrice la consumatorii finali
financiare care să acopere investiţiile între 2,59 şi 5,78 euro/MWh, respectiv

66
Impactul implementării pachetului energie-schimbări climatice
asupra economiei româneşti

la nivelul anului 2016 o mărire a specific de energie pentru încălzirea


preţului marginal al energiei electrice clădirilor a scăzut continuu, în
produse la nivelul sistemului energetic ansamblu cu până la 60-65%. Pentru
naţional cu circa 27 euro/MWh. comparaţie, în timp ce pentru clădirile
din România, consumul specific mediu
12. Eficienţa energetică anual de energie este de circa 390
Eficienţa energetică şi conservarea kWh/(m2/an), acest indicator pentru ţările
energiei joacă al doilea rol ca importanţă în UE este de 220 kWh/(m2/an).
atingerea ţintelor de stabilizare climatică în În cazul României, potenţialul naţional
modele propuse pentru perioada până la de economie de energie şi de reducere
2030. Însă, cu cât intervalul de timp creşte, a emisiilor de CO2 prin reabilitarea
impactul eficienţei energetice devine mai termică a clădirilor este evaluat la 19,7
redus în comparaţie cu furnizarea de miliarde kWh/an (respectiv 1,7 milioane
energie „decarbonată”. Marele avantaj al tep/an) şi 4,1 milioane tone CO 2/an.
acestei soluţii îl reprezintă însă necesarul Valorificarea acestui potenţial se poate
redus de finanţare, aceste măsuri face prin realizarea „Programului
reprezentând practic cea mai ieftină naţional de reabilitare termică a
modalitate de reducere a emisiilor de clădirilor”, recuperarea costului
CO2. De exemplu, dacă ar fi realizate doar reabilitării fiind estimată a se realiza
investiţiile eficiente din punctul de vedere al într-o perioadă de 8-12 ani, din
investiţiilor în domeniul clădirilor, ele pot reducerea consumurilor energetice.
asigura aproximativ 40% din necesarul de
reducere a emisiilor până în anul 2030 13. Concluzii şi recomandări
pentru un scenariu care presupune 1. Se propune înfiinţarea unui
limitarea încălzirii la 3°C. „Institut Naţional de Planificare
Acest lucru este cu atât mai important Strategică” în subordonarea Guvernului,
pentru economiile considerate încă în al cărui rol principal va fi elaborarea
tranziţie, inclusiv pentru România, care propunerilor şi urmărirea strategiilor de
nu au capacitatea de implementare a dezvoltare economică şi socială a
măsurilor care solicită investiţii mari, României, în corelare cu capacitatea de
ceea ce influenţeaza esenţial costul suport a capitalului natural pe termen
carbonului pe o piaţă extinsă. mediu şi lung, coordonarea programelor
În ceea ce priveşte preocupările pentru sectoriale interdependente şi asigurarea
reducerea consumului de energie prin coerenţei programelor guvernamentale
reducerea pierderilor, trebuie menţionat că, şi a celor cu finanţare comunitară.
după criza petrolului din 1973, toate ţările 2. Se propune înfiinţarea
din Europa de Vest au trecut la realizarea „Ministerului Energiei şi Resurselor” ca
unor programe naţionale de modernizare structură instituţională guvernamentală,
termică, efectuate în etape succesive de-a responsabilă cu elaborarea politicii
lungul a 15 – 20 ani. Ca urmare, consumul energetice naţionale, a politicii,

67
– Studii de strategie şi politici (SPOS 2009) –

instrumentelor şi mecanismelor din costuri, respectiv, un cadru instituţional


domeniul resurselor energetice primare, şi o legislaţie adecvate perioadei care
inclusiv a resurselor regenerabile, se parcurge, management performant şi
importul de resurse, a producerii şi personal calificat.
utilizării eficiente a energiei, a impactului 6. Înfiinţarea unui organism neutru,
energiei asupra mediului, în scopul nonpolitic de supraveghere a pieţei de
asigurării securităţii energetice energie, cu atribuţii care urmează a fi
naţionale, dezvoltării energetice durabile stabilite, care să înlocuiască ANRE.
şi suportabilităţii costurilor energiei. 7. Promovarea folosirii surselor
3. Strategia energetică a României pe regenerabile de energie prin: Regândirea
termen mediu şi lung va trebui să raspundă întregii strategii energetice a ţării pe
cu soluţii concrete tuturor obiectivelor intervalul 2010-2020; instituirea unei
asumate în calitate de stat membru. Mai entităţi, de dorit în cadrul Agenţiei
mult, Guvernul va trebui să unească de Reglementare (actualul ANRE), care
strategia energetică cu cea de mediu într-un să monitorizeze atingerea ţintelor
document comun, coerent concertat pe intermediare şi a celei finale pe baza
cerinţele pachetului legislativ. urmăririi certificărilor de origine realizate
4. Pentru a contracara potenţialele prin proceduri clare.
relocalizări de producţie şi transformarea 8. Cu privire la asigurarea
pieţei naţionale într-o piaţă eminamente implementării corecte a noului pachet
de consum, cu efecte sociale devastatoare, se legislativ se poate avea în vedere,
recomandă o serie de măsuri, cuprinse elaborarea unei strategii naţionale
într-o strategie naţională clară: coerente cu privire la „energia verde”.
retehnologizarea industriilor, cu accent pe 9. Creşterea eficienţei energetice şi
utilizarea celor mai bune tehnologii reducerea consumului final de energie
disponibile şi pe creşterea eficienţei reprezintă, cu siguranţă, un obiectiv
productive, nu numai pe metode de reducere prioritar, care satisface integral toate
a emisiilor de carbon; crearea unui sistem cerinţele pachetului legislativ energie-
de analiză, cercetare şi diseminare cu schimbări climatice. Ca urmare, trebuie
competenţe în domeniu; crearea unui acordată o atenţie deosebită
sistem de finanţare a activităţilor necesare următoarelor măsuri: ameliorarea
pentru implementarea pachetului energie- cadrului legislativ şi de reglementare;
schimbări climatice; introducerea de întărirea rolului Agenţiei Române de
măsuri cu privire la fiscalitate şi aspectele Conservare a Energiei (ARCE) de
financiare ale pachetului energie- promovare a programelor naţionale şi a
schimbări climatice. proiectelor guvernamentale de eficienţă
5. În condiţiile unor obiective energetică; recapitalizarea Fondului
ambiţioase şi a unor restricţii financiare Român de Eficienţă Energetică (FREE).
majore, trebuie promovate măsurile fără

68
Impactul implementării pachetului energie-schimbări climatice
asupra economiei româneşti

10. Reducerea emisiilor de dioxid de între marii şi micii consumatori conform


carbon şi a celorlalte gaze cu efect de modelelor din UE; Introducerea tarifului
seră reprezintă obiectivul principal al binom pentru furnizarea gazelor
pachetului energie-schimbări climatice. În naturale şi a căldurii, ca garanţie a
acest sens, se consideră în cazul recuperării investiţilor şi a funcţionării pe
României adoptarea următoarelor măsuri: timpul verii a operatorilor de încălzire.
concentrarea acţiunilor atât interne, cât 13. Având în vedere obligaţiile care
mai ales externe, ale statului pentru revin României în cadrul pachetului
diversificarea surselor de alimentare cu energie-schimbări climatice,
gaze naturale; gândirea programului de dezvoltarea programului nuclear se
reabilitări din centralele termoelectrice justifică prin reducerea dependenţei ţării
folosind lignit, în corelare şi cu programele de sursele externe de energie primară.
de realizare a instalaţiilor de desulfurare; 14. Renunţarea la noua structură
reevaluarea oportunităţii continuării propusă pentru sistemul energetic.
privatizării în sistemul energetic, având în 15. Creşterea absorbţiei fondurilor
vedere faptul că investiţiile mari necesare structurale menite a îmbunătăţi
pentru întregul pachet nu pot fi acoperite factorii de mediu.
de stat, şi, de aceea, ele vor fi probabil 16. Ţinând seama de cele de mai sus, se
realizate de sectorul privat sau prin
impune realizarea unei strategii naţionale
parteneriat public–privat; realizarea unui
unitare în România cu privire la creşterea
studiu de evaluare a potenţialului ţării
gradului de ocupare a forţei de muncă în
noastre în privinţa captării şi stocării de
domeniul energetic şi al altor sectoare care
CO2 şi de stabilire a modalităţilor de vor fi afectate în urma implementării
folosire a acestui potenţial. măsurilor în domeniul schimbărilor
11. Reabilitarea termică a clădirilor. climatice. Strategia trebuie să aibă la bază
12. Considerarea cogenerării prin politici în concordanţă cu strategia Lisabona
adoptarea unor măsuri deosebite în acest şi să cuprindă acţiuni cu privire la:
domeniu, între care: elaborarea unei asigurarea realocării persoanelor
strategii naţionale în domeniul încălzirii disponibilizate în cadrul aceluiaşi sector,
locuinţelor, a eficienţei energetice şi a asigurarea de linii directoare privind
folosirii energiilor regenerabile; organizarea şi implementarea unor cursuri
Diferenţierea preţului gazelor naturale de reconversie profesională etc.

69