Sunteți pe pagina 1din 7

PERSPECTIVE ALE FUZIUNILOR ȘI ACHIZIȚIILOR BANCARE.

CONCURENȚA BANCARĂ .
1.Evoluții ale M&A la nivel european

Nivelul sporit de fragmentare al sistemului bancar, numărul mare de bănci și nivelul mediu al concentrării
bancare au constituit premise ale operațiunilor de consolidare bancară care s-au derulat în ultimele două
decenii.

tranzacții M&A în interiorul unei țări


tranzacții M&A în cadrul zonei euro
tranzacții M&A efectuate de bănci din zona euro
cu bănci din afara zonei euro
tranzacții M&A efectuate de bănci din țări non-UE
cu bănci din zona euro
tranzacții M&A efectuate de bănci din zona euro
cu bănci din afara UE
tranzacții M&A efectuate de bănci din țări non-UE
cu bănci din afara UE

În cadrul sistemului bancar din Europa de Vest, principalele operațiuni de consolidare au avut ca
actori băncile populare de mică dimensiune sau cooperativele de credit (băncile cooperatiste) din
Italia și Germania.

Consolidarea bancară din Germania a implicat și operațiuni între bănci de economii și


cooperative de credit. Din această perspectivă se așteaptă astfel de concentrări bancare și la
nivelul sistemelor bancare din Elveția, Spania și Luxemburg.

Deși la începutul anului 2019 se lansase dezbaterea despre fuziunea Deutsche Bank –
Commerzbank, după o testare aprofundată, consiliile de administrație ale celor două bănci au
ajuns la concluzia că această tranzacție nu ar oferi suficientă valoare adăugată, motiv pentru care
s-a renunțat la inițiativă.

2.Marile grupuri bancare din Europa Centrala si de Est

În ceea ce privește Europa centrală și de est, unele mari bănci occidentale și-au
dezinvestit afacerile din regiune situație care a creat oportunități de creștere pentru alți
jucători.
Se conturează tendința ca guvernele să vândă marile bănci de retail, deschizând piețele
către investitorii străini. Băncile cu un nivel ridicat al creditelor neperformante constituie, cel
mai adesea, ținte pentru fuziuni și achiziții, deși s-au realizat eforturi pentru curățarea
bilanțurilor acestora de activele neperformante.

Gradul de atractivitate al unui sistem bancar pentru inițierea eventualelor operațiuni


de fuziuni și achiziții este reprezentat de gradul de penetrare al activelor bancare, care
reprezintă total active bancare /cap de locuitor.
Din această perspectivă, conform raportului Deloitte (2018) privind sistemul bancar din
Europa Centrală și de Est, sistemele bancare din această regiune pot fi grupate astfel:
-grupul țărilor cu un nivel redus al acestui indicator dar cu potențial de creștere, include
România, Serbia și Bulgaria;
-grupul țărilor cu un nivel sporit al gradului de pătrundere al activelor bancare include Lituania,
Ungaria, Slovacia, Polonia, Letonia;
-grupul țărilor cu un înalt nivel al gradului de pătrundere al activelor bancare format din
Republica Cehă, Estonia și Slovenia.

Prezența grupurilor bancare străine în Europa centrală și de est este redată în tabelul 1 de mai
jos. Grupul Raiffeisen este prezent în 8 țări din regiune, Unicredit deține sucursale și filiale în 7
țări iar Erste, Intensa Sanpaolo, Societe Generale și OTP sunt prezente în 6 țări din regiune.

Tabel 1.Repartiția marilor grupuri bancare în țările din Europa centrală și de Est
Grup PO CZ SLK UN RO SLV CR BG SB Activ total Cotă
bancar deținut în de
regiune piață în
(mld. regiune
Euro) (%)
Erste 2 1 4 1 3 7 99,9 11,2
KBC 1 4 3 3 91 10,2
Unicredit 4 2 4 3 1 1 2 68,4 7,7
Raiffeisen 7 5 3 5 3 5 5 3 65 7,3
Societe
14 3 2 2 6 4 61,1 6,8
Generale
OTP 8 1 8 4 2 5 48,1 5,4
Intesa
2 7 11 4 2 1 38,2 4,3
Sanpaolo
Santander 2 36 4
Commerz
3 11 34,1 3,8
bank
ING 4 29,2 3,3
BNP
5 17,2 1,9
Paribas
BCP 6 16,9 1,9
Citibank 8 10,3 1,1
Legendă: PO – Polonia, CZ – Cehia, SLK – Slovacia, UN – Ungaria, RO – România, SLV – Slovenia, CR –
Croația, BG – Bulgaria, SB - Serbia
Sursa: Deloitte, CEE banking M&A dynamics remain stable. Multiple factors to further boost consolidation,
December 2018

3.Perspective ale M&A la nivel european

Potrivit raportului Băncii Centrale Europene privind supravegherea bancară la nivelul


sistemului bancar european, în contextul Uniunii Bancare Europene se preconizează continuarea
procesului de consolidare prin fuziuni și achiziții transfrontaliere.
Exista incertitudini cu privire la reglementarea operațiunilor M&A și lipsa unui cadru
juridic armonizat la nivelul țărilor din zona euro.
Legislațiile naționale care reglementează M&A sunt diferite, ceea ce antrenează costuri
sporite ale operațiunilor transfrontaliere precum și obstacole și bariere culturale și lingvistice.

Factori care stimulează și frânează M&A


La nivelul sistemului bancar european, factorii determinanți ai procesului de M&A sunt
reprezentați de contextul economic, financiar și de reglementare al țărilor de rezidență. Acesta poate
acționa atât ca factor catalizator, stimulator al operațiunii de M&A, cât și ca factor inhibitor .
În măsura în care obstacolele și provocările vor fi atenuate, există premisele unei
consolidări transfrontaliere pe termen lung.

În prezent, cadrul de reglementare și contextul economic nu favorizează operațiunile de


mare amploare, cu atât mai puțin de anvergură transfrontalieră. Tranzacțiile vor fi puține și vor
viza operațiuni M&A între bănci de dimensiune mică sau medie din același sistem bancar.

BCE se implică în supravegherea operațiunilor de fuziuni bancare atunci când operațiunile


se derulează între bănci cu dimensiune semnificativă sau atunci când se realizează o achiziție a
unei participații calificate ori crearea unei bănci noi.
Din această perspectivă, BCE evaluează viabilitatea și sustenabilitatea operațiunilor de
fuziuni și achiziții, pentru a se asigura că noua entitate va fi în măsură să respecte toate cerințele
prudențiale în viitorul apropiat.

4.Perspective ale operațiunilor de fuziuni și achiziții la nivel global


La nivel global, piața fuziunilor și achizițiilor a fost dominată de Europa și America atât
din punct de vedere al numărului, cât și al valorii tranzacțiilor.

Tabel 2. Dinamica tranzacțiilor M&A la nivel global


Criteriu Regiune 2014 2015 2016 2017
America 40 46 30 41
Valoarea Europa 31 30 35 40
tranzacțiilo Asia-
26 23 25 15
r Pacific
(% în total Africa,
tranzacții) Orientul 3 2 10 4
Mijlociu
America 44 46 41 51
Europa 30 30 31 25
Numărul Asia-
21 20 23 21
tranzacțiilo Pacific
r (%) Africa,
Orientul 5 4 5 3
Mijlociu
Sursa: EY (2018)

Băncile mai mari urmează a se concentra pe activități de bază și pe operațiuni locale,


îndepărtându-se de țările unde sunt implementate reglementări mai stricte. Pe de altă parte, se
estimează că băncile de talie mică și mijlocie vor cumpăra sucursale de la băncile mai mari care
se retrag de pe unele piețe, la un nivel redus al prețului.

Ca tendință la nivel global, trebuie remarcată orientarea marilor bănci spre piețele emergente,
zona Asia-Pacific rămânând cea mai atractivă regiune economică la nivel global, cu
influențe semnificative asupra altor regiuni în curs de dezvoltare. Consolidarea clasei de mijloc
din țările emergente duce la creșterea cererii de produse bancare, ceea ce determină un interes
crescut pentru această regiune.

5.Concurența bancară

Un sistem bancar concurențial, cu un număr mare de bănci este mai eficient și contribuie la
creșterea economică. În industria bancară este importantă competiția întrucât maximizează
eficiența și bunăstarea socială.
Sistemele bancare cu un număr redus de bănci practică rate de dobândă reduse la depozite și
ridicate la creditele bancare, ceea ce implică o competiţie redusă şi efecte negative asupra
clienţilor.

Principalele provocări ale autorităților în domeniul concurenței bancare sunt antrenate de


posibilitatea clienților de a-și schimba banca și de efectele mega-fuziunilor în care statul devine
participant.
Referitor la gradul de mobilitate al clienților, acesta este în general redus, clienții dovedind
o inerție datorată costurilor ridicate ale schimbării băncii. Costurile de comutare a clienților
continuă să reprezinte o sursă importantă de putere a băncilor, având efecte asupra concurenței
prin blocarea clienților în cadrul aceleiași instituții bancare. Prin promovarea unei educații
financiare în rândul clienților bancari și prin creșterea transparenței, autoritățile pot facilita
mobilitatea clienților bancari și portabilitatea conturilor bancare.
Indicatori ai concurenței bancare

Pentru a cuantifica comportamentul băncilor implicate în operațiuni de fuziuni și achiziții, precum


și modificările structurale ale pieței, este necesară cunoașterea indicatorilor care dau măsura concurenței
bancare, întrucât pe măsură ce dimensiunea băncilor crește, cu atât acestea sunt mai predispuse să se
angajeze în comportamente anticoncurențiale. Gradul de concentrare al pieței bancare se analizează pe
baza următorilor indicatori:

 indicele IHH - Herfindahl-Hirschman Index


 indicele Hannah and Kay (IHK)
 curba concentrării pieţei
 cota de piață a primelor 3 (C3%) sau 5 (C5%)
Măsurarea concurenței pe piața bancară se realizează prin indicatorul H statistic care poate avea
valori mai mici sau egale cu 1, cu următoarea semnificație:

 pentru H ≤ 0, se manifestă o competiţie de monopol,


 pentru 0 < H < 1, se manifestă o competiţie monopolistică,
 pentru H = 1, pe piața bancară se manifestă o competiţie perfectă).
Valorile mai mari ale indicatorului H statistic sunt asociate cu sisteme bancare mai competitive.

Măsurarea puterii de piață se efectuează prin indicatorul Lerner index, cu valori cuprinse între 0 și
1, valorile mai mari ale indicelui Lerner indicând o concurență bancară mai redusă.

Măsurarea elasticității profiturilor în raport de costurile marginale se realizează prin indicele Boone a
cărui valoare negativă reflectă un nivel mai mare al concurenței.

Evoluții ale indicatorilor de concurență bancară


La nivelul Uniunii Europene, analiza indicatorului H statistic a pus în evidență faptul că
pentru noile state care au aderat la UE în perioada 2001-2009, valoarea medie a indicatorului a
fost de 0,7994 ceea ce semnifică o piață cu competiție monopolistică, în timp ce pentru vechile
țări membre ale UE nivelul este de 0,6519 (Andrieș, Căpraru 2012). Competiția sporită la
nivelul noilor state membre este pusă pe seama reformelor adoptate în procesul de tranziție din
anii 90 și al eforturilor de aderare la Uniunea Europeană.
De asemenea, un studiu (Căpraru, Pintilie 2017) realizat pe cazul țărilor din UE pentru
perioada 2005-2015 a evidențiat valori diferite ale competiției bancare între țări, pe baza
indicatorilor Lerner index și Boone. Potrivit interpretării valorilor indicelui Lerner, puterea de
piață a băncilor a fost sporită în Suedia, Lituania, Letonia, Bulgaria, Cehia, Grecia și Malta, ceea
ce semnifică faptul că pe aceste piețe competiția bancară a fost mai redusă. Un studiu comparativ
realizat la nivel regional (Coccorese, 2014) indică cel mai ridicat nivel al Lerner Index în Asia
Centrală și Africa Mijlocie, cu valori ale indicatorului de 0,30 - 0,35 ceea ce exprimă o piață
neconcurențială, cu mare putere de piață a băncilor. La polul opus, sistemele bancare din Europa
de Vest și Asia de Sud prezintă valori reduse ale Lerner Index, indicând o competiție sporită a
piețelor bancare.

Indicele Lerner (1994-2012)