Sunteți pe pagina 1din 19

1) Tumorile maligne linguale – caractere clinice

♦Caractere clinice
-tumorile maligne ale limbii au o evolutie relativ asimptomatica in debut, dar sunt foarte
invazive putand sa se ajunge la adenopatii cervicale destul de precoce
-ca si debut, se prezinta sub forma unor leziuni ulcerative pe un fond leucoplazic, eritroplazic
sau leuco-eritroplazic
→sunt nedureroase initial (dar prin suprainfectare pot sa doara)
→fundul ulceratie (‘podeaua’ inauntrului ei) are aspect granular si este acoperit de
sfacele necrotice sau cruste hemoragice
→marginile ulceratiei sunt rulate spre interior (versantul extern este neted, congestiv
si cel intern e anfractuos)
→baza ulceratiei este mai extinsa in tesuturile invecinate
→baza prezinta si o consistenta ferma si limite imprecise
-alta forma de debut poate sa fie cea forma nodulara, intraparenchimatoasa
→in contextul in care tumora are inceput la nivelul glandelor salivare mici
-formele de debut se localizeaza frecvent la nivelul marinii laterale a acesteia, pe fata ventrala
si in santul pelvilingual
-in perioada de stare ajung la forma ulcero-distructiva (cel mai frecvent)
→in aceasta stare, leziunea este de tip ulcerativ cu margini neregulate, evazate si
reliefate
→fundul ulceratiei este murdar si acoperit cu sfacele fibrino-leucocitare
→sub aceste sfacele se gasesc muguri carnosi, unii cu aspect hemoragic
→leziunea este fetida si sangereaza la cele mai mici traumatisme (datorita
suprainfectarii)
→la nivelul leziunii, regiunea este tumefiata, infiltratul nu poate fi delimitat in
extinderea lui si exista si dureri la presiune
-pe parcursul evolutiei, limba isi pierde mobilitatea si are tendinta de fixare (fibrozarea
marginilor plagii)

2) Tumorile maligne linguale – diagnostic diferential


♦Diagnostic diferential
-ulceratii traumatice
→se vindeca
-aftele bucale
→extrem de dureroasa spontan si la palpare si dispare dupa 7-10 zile
-ulceratia tuberculoasa
→dureroasa spontan, baza este supla la palpare
→in jurul leziunii se gasesc granulatiile galbui ale lui Trélat
-sifilisul primar
→ulceratie cu fund neted, curat, baza are o induratie limitata
-tumori benigne
→bine delimitata si nu infiltreaza structurile adiacente
-chisturi ale planseului bucal
→evolutie mai indelungata si consistenta moale
-litiaza canalului Wharton
→colica salivara (la orarul meselor)
→se elimina puroi la presiune pe glanda submandibulara
→caruncula linguala aspect inflamator
-abcesul limbii, lojei sublinguale, submandibulare si flegmonul planseului (
→evolutie rapida
→semne celsiene si stare generala alterata
3) Tumorile maligne jugale – caractere clinice
♦Caractere clinice
-in general debuteaza pe “linia alba” (intre comisura labiala si trigonul retromolar), cel mai des
pe fondul unei leucoplazii preexistente
→debutul poatea sa fie sub forma ulcerativa, vegetanta (difuza pe fondul unei
leucoplazii verucoase → evolueaza spre carcinom verucos)
→forma vegetanta poate avea aspect pseudopapilomatos, care este usor de confundat
cu o tumora benigna
→forma nodulara este mai rara si apare in cazul debutului la nivelul glandelor salivare
minore
-in perioada de stare, tumorile se pot prezenta sub forma ulcerativa cu caracter infiltrativ
→se poate si sub forma vegetanta: aici tumora se extinde in suprafata si profunzime si
are un aspect conopidiform
-prin extinderea tumorii in profunzime, aceasta infiltreaza muschiul buccinator si tegumentele,
ducand la un aspect caracteristic de “coaja de portocala” si evolueaza spre ulcerarea tegumentului

4) Tumorile maligne jugale – diagnostic diferential


-ulceratii traumatice
→se vindeca, au margini netede, fundul ulceratiei este acoperit de depozite fibrinice
-aftele bucale
→extrem de dureroasa spontan si la palpare si dispare dupa 7-10 zile
-ulceratia tuberculoasa
→baza indurata, fund murdar (uneori cazeos)
→dureroasa spontan, baza este supla la palpare
→in jurul leziunii se gasesc granulatiile galbui ale lui Trélat
-sifilisul primar
→ulceratie cu fund neted, curat, baza are o induratie limitata
-tumori benigne
→bine delimitata si nu infiltreaza structurile adiacente, dar greu de diferentiat (mai
ales de fibrom, botriomicom, papilom)
-litiaza canalului Stenon
→colica salivara (la orarul meselor)
→se elimina puroi la presiune pe glanda submandibulara
-abcesul genian, adenita geniana
→evolutie rapida
→semne celsiene si stare generala alterata

5) Tumorile maligne de planseu oral anterior – caractere clinice


♦Caractere clinice
-debutul, ca la limba, este sub forma unor leziuni ulcerative pe un fond de leucoplazie,
eritroplazie sau leuco-eritroplazic
-nedureroase, dar poate sa apara daca se suprainfecteaza leziunea
-majoritatea tumorilor la nivelul planseului bucal sunt situate paramedian, in portiunea
anterioara a acestuia (sub forma ulcerativa, mai rar proliferativa)
-ulceratia in faza de debut este similara cu caracterele clinice ale limbii
→fundul ulceratiei cu aspect granular, acoperit cu tesut necrotic sau cruste hemoragice
→marginile ulceratiei rulate spre interior (versant extern neted, congestiv si versantul
intern anfractuos)
→baza ulceratiei este mai extinsa in tesuturile invecinate si are o consistenta ferma si
limite imprecise
-in perioada de stare, tumorile maligne ale planseului bucal se prezinta cel mai des sub forma
ulcero-distructiva (dar apare rar, in schimb, la limba apar mai des)
→forma ulcero-distructiva
→poate sa aiba aspectul unei “carti deschise” deoarece prezinta un caracter
“versatil” (invadeaza regiuni anatomice adiacente in asa fel incat este greu de precizat punctul de
plecare initial)
→prezinta caracterele specifice a formei ulcero-distructive ale tumorilor
maligne orale, adica: leziune de tip infiltrativ, margini neregulate, evazate si reliefate; marginile
ulceratiei sunt rulate spre interior si prezinta versantii (extern neted, congestiv si intern ulcerat,
anfractuos); fundul ulceratiei este murdar si acoperit de sfacele fibrino-leucocitare, sub care se gasesc
muguri carnosi; baza ulceratiei este de consistenta crescuta si se intinde in profunzime fara limite
precise; regiunea este tumefiata si pacientul acuza dureri la presiune; durerile pot fi si spontane,
accentuate in timpul actelor fiziologice (masticatie, fonatie, deglutitie)

6) Tumorile maligne de planseu oral anterior – diagnostic diferential


♦Diagnostic diferential
-ulceratii traumatice
→se vindeca
-aftele bucale
→extrem de dureroasa spontan si la palpare si dispare dupa 7-10 zile
-ulceratia tuberculoasa
→dureroasa spontan, baza este supla la palpare
→in jurul leziunii se gasesc granulatiile galbui ale lui Trélat
-sifilisul primar
→ulceratie cu fund neted, curat, baza are o induratie limitata
-tumori benigne
→bine delimitata si nu infiltreaza structurile adiacente
-chisturi ale planseului bucal
→evolutie mai indelungata si consistenta moale
-litiaza canalului Wharton
→colica salivara (la orarul meselor)
→se elimina puroi la presiune pe glanda submandibulara
→caruncula linguala aspect inflamator
-abcesul limbii, lojei sublinguale, submandibulare si flegmonul planseului
→evolutie rapida
→semne celsiene si stare generala alterata

7) Tumorile maligne de comisura intermaxilara (trigonul retromolar) – caractere clinice


♦Caractere clinice
-debutul poate fi sub forma de mica ulceratie (sau fisura a mucoasei) sau vegetanta (mai rar),
sau chiar sub forma unui nodul (daca tumora are punct de plecare din glandele salivare minore din
aceeasi zona)
→prezinta caractere specifice: apare pe fond de leuco-, eritroplazie, tumefiere, si apare
si durerea
-in perioada de stare forma cea mai frecventa este cea ulcero-distructiva, mai rar ulcero-
vegetanta
→prezinta un aspect exofitic, lobulat, adesea cu zone ulcerative intinse
-exista si multe tulburari asociate, cum ar fi:
→trismusul, prin care se confirma infiltrarea tumorii la nivelul muschilor ridicatori ai
mandibulei
→durerea este prezenta, tulburari in masticatie si deglutitie, hipersalivatie reflexa si
halena fetida
-de asemenea, adenopatia cervicala este precoce
→din cauza faptului ca tumora este situata mai posterior, aceasta va avea un caracter
foarte limfofil, ganglionii limfatici fiind invadati de clonele tumorale mai repede

8) Tumorile maligne de comisura intermaxilara (trigonul retromolar) – diagnostic diferential


♦Diagnostic diferential
-ulceratii traumatice
→etiologie cunoscuta
→prezinta tendinta de vindecare
-leziuni specifice
→sancrul sifilitic
→sancrul tuberculos
-tumori benigne
→nu infiltreaza tesuturile adiacente
→nu redau adenopatii
-abcesul maseterin
→etiologia mai usor de precizat si este si prezenta
→semnele celsiene la nivelul abcesului
→stare generala alterata

9) Tumorile maligne a bazei limbii – caractere clinice


♦Caractere clinice
-

10) Tumorile maligne a bazei limbii – diagnostic diferential


♦Diagnostic diferential
-

11) Tumorile maligne a valului palatin – caractere clinice


♦Caractere clinice
-debutul tumorilor maligne ale valului palatin se face prin:
1)Leziuni ulcerative
-intinse in suprafata sau sub forma unui nodul, care nu modifica initial mucoasa supraiacenta,
dar o deniveleaza datorita unei cresteri lente
-aceste leziuni atrag atentia si asupra prezentei leucoplaziei sau eritroleucoplaziei
2)Forma nodulara
-apare in contextul unui carcinom adenoid chistic
-este situata de obicei paramedian
-prezinta un relief mamelonat, bine conturata si are o baza larga de implantare
3)Forma vegetanta
-este mai rara si apare de obicei prin ulcerarea unei forme nodulare

-in perioada de stare se va intalni una din urmatoarele forme clinice


1)Forma ulcero-distructiva
-situata de obicei in zona mediana a valului palatin
-prezinta toate caracterele ulceratiilor maligne
2)Forma ulcero-vegetanta
-are o baza larga de implantare (deoarece evolueaza mult mai lent decat forma ulcero-
distructiva)
-aspect conopidiform
3)Forma infiltrativa
-prezinta aspectul unei infiltratii difuze a palatului moale

-este afectata functionalitatea mai ales in perioada de stare prin


→durere
→sialoree reflexa
→odinofagie
→reflux oro-nazal
→pierderea flexibilitatii palatului moale (fibrozarea la margini)
→rinolalie
→halena fetida

12) Tumorile maligne a valului palatin – diagnostic diferential


♦Diagnostic diferential
-

13) Tumorile maligne de mezostructura (sinus maxilar) – caractere clinice


♦Caractere clinice
-primele semne care sunt evidentiabile si care atrag atentia sunt secretii serosanguinolente sau
seropurulente pe una din narine asociate cu durerea si mobilitatea dentara
-in perioada de stare tumora erodeaza peretii ososi ai sinusului maxilar, invadand vestibulul,
mucoasa palatina sau jugala
-tumora are un aspect ulcero-vegetant
→are tendinta de a invada fosele nazale, orbita, spatiul pterigomaxilar sau baza
craniului
-prin rinoscopia anterioara se poate observa prezenta a mai multor muguri carnosi tumorali in
meatul mijlociu
-un semn caracteristic este hipoestezia nervului infraorbitar
-printr-un examen radiologic se evidentiaza voalarea omogena (innegrirea) sinusului maxilar
unde sunt prezente si distructii osoase cu contur neregulat, zimtat, fara limite precise

14) Tumorile maligne de mezostructura (sinus maxilar) – diagnostic diferential


♦Diagnostic diferential
-sinuzita odontogena
-osteita
-osteomielita maxilarului superior
-tumora cu mieloplaxe
-sarcoame

15) Tumorile maligne de mandibula – caractere clinice


♦Caractere clinice
-la debutul tumorii apar dureri nevralgiforme si mobilitate detara (fara senme dento-
parodontale), de asemenea pot exista si tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior
-in perioada de stare exista o deformare a corticalei vestibulare, avand o suprafata neregulata
si osul deformat cu o consistenta variabila
-dupa ce tumora s-a exteriorizat prin os si periost, aceasta se extinde in partile moi de
vecinatate
→masa tumorala are un aspect vegetant, conopidiform si ocupa vestibulul sau santul
mandibulolingual
-tumora sangereaza spontan la cele mai mici traumatisme si provoaca tulburari functionale in
masticatie, deglutitie si fonatie
-durerile sunt intense si iradiaza in hemicraniu
-din punct de vedere radiologic, pot exista aspecte diverse
♣In procesele distructive osteolitice se evidentiaza zone de radiotransparenta difuza si
stergerea desenului trabecular; conturul osos este deformat si corticala prezinta distructii pe arii intinse
♣In procesele distructive osteogene apar imagini de radioopacitate neomogena cu
caracter neregulat

16) Tumorile maligne de mandibula – diagnostic diferential


♦Diagnostic diferential
-sarcomul Ewing
-abcese
-tumori maligne ale fibromucoasei acoperitoare
-tumori benigne cu aceeasi localizare
17) Tumorile maligne de suprastructura – caractere clinice
♦Caractere clinice
-clinic, ele debuteaza cel mai frecvent in unghiul supero-intern al sinusului maxilar sau in
celulele etmoidale anterioare
-afecteaza orbita, sinusul maxilar si fosa nazala unilaterala prin caracterul invaziv
-semnele de debut sunt sinuzale, oculare sau asociate
→semnele sinuzale sunt: prezenta de secretii serosanguinolente sau seropurulente pe
una din narine si sunt asociate cu dureri si mobilitate dentara
→semnele oculare sunt: diplopie, exoftalmie, diminuarea acuitatii vizuale, amauroza

18) Tumorile maligne de suprastructura – diagnostic diferential


♦Diagnostic diferential
-
19) Tumorile maligne a mucoasei gingivale – caractere clinice
♦Caractere clinice
-formele de debut ale tumorilor maligne la nivelul mucoasei gingivale sunt:
1)Forma ulcerativa
-la pacientul edentat, tumora poate sa debuteze sub forma unei ulceratii superficiale
nedureroase sau discret dureroase (este asemanatoare cu leziunile cauzate de o proteza instabila)
-leziunile maligne de la acest nivel sunt asezate intr-o arie leucoplazica

2)Forma vegetanta (cel mai adesea cu aspect papilomatos)


-la pacientul dentat, aceasta forma de debut apare la nivelul unei papile interdentare
-tumora are o baza mica de implantare, dar pe parcurs se mareste si devine infiltrativa si fixata
de substratul osos (fibrozarea structurilor dintre os si tumora)
-prin evolutie se va ajunge la mobilizarea dintilor subiacenti, datorita proliferarii tumorale de-a
lungul ligamentului parodontal
-forma nodulara si vegetanta la nivelul crestei edentate poate sa deformeze creasta alveolara si
sa induca instabilitatea protezelor dentare

-in perioada de stare a tumorilor maligne a mucoasei gingivale, acestea se pot manifesta sub
forma de:
1)Forma ulcero-distructiva
-pe langa tumefiere, durere si zona eritematoasa, extensia procesului tumoral este rapid (in
suprafata si profunzime) si invadeaza osul subiacent, de cele mai multe ori prin spatiul parodontal
-prin enzimele eliberate de clonele tumorale se va forma o osteoliza secundara, care ia aspect
crateriform si poate fi acoperit de un tesut de granulatie sau poate fi descoperit
2)Forma ulcero-vegetanta
-in aceasta forma, tumora prezinta un aspect exofitic (exteriorizat), conopidiform cu distructie
osoasa subiacenta

-in ambele forme in perioada de stare, bolnavii prezinta mobilitate dentara accentuata fara o
cauza odonto-parodontala, instabilitate si/sau disconfort la purtarea protezelor mobile si de asemenea
dificultati in timpul actelor fiziologice (masticatie, fonatie, deglutitie)
-tumorile maligne ale gingivomucoasei mandibulare sunt mai limfofile decat cele de la nivelul
maxilarului (clonele tumorale ajung mai repede in nodulii limfatici submentali, submandibulari, etc.)
20) Tumorile maligne a mucoasei gingivale – diagnostic diferential
♦Diagnostic diferential
-ulceratii mecanice, herpetice sau aftoase
-ulceratii specifice (din infectii specifice)
-tumori de granulatie nespecifice: epulide
-tumori benigne ale mucoasei crestei alveolare
-tumori benigne sau maligne cu debut endoosos

21) Adenopatiile metastatice laterocervicale – caractere clinice (557)


22) Adenopatiile metastatice laterocervicale – diagnostic diferential (561)
23) Adenopatiile metastatice laterocervicale – tratament si caractere clinice (557)

24) Genele oncosupresoare a tumorilor maligne (538)


-genele oncosupresoare au capacitatea de supresie a diviziunii celulare normale (mitotica) si se
afla in celulele normale/sanatoase
-oncogenele sunt create prin alterari genetice (date de mutatii sau deletii) ale genelor
antioncogene
→prin acest fapt se pierde functia de inhibare a diviziunii celulare
→se formeaza o capacitate promotoare a diviziunii celulare incontrolate
-prezenta a unei singure gene supresoare (dintr-o secventa de ADN sanatos) este indeajuns
pentru a limita dezvoltarea tumorii maligne
→capacitatea de supresie este pierduta in momentul in care copiile ADN sunt alterate
prin deletii/mutatii
-gena p53 (un “lant”/”portiune” din ADN situata pe cromozomul 17) este cea mai importanta
gena antioncogena deoarece codifica proteina p53, aceasta avand un rol antioncogen prin functia ei de
reparatie a ADN-ului
→aceasta gena induce apoptoza (programmed cell death) si oprirea inmultirii celulare
cand ‘detecteaza’ erori, iar prin absenta/lipsa functiei ei, celulele se divid incontinuu si apare o
proliferare anormala si incontrolabila de celule cu acelasi material genetic (lipsa genei
oncosupresoare) alterat rezultand o tumora maligna

25) Invazia locala a tumorilor maligne (539)


-se realizeaza prin capacitatea celulelor tumorale de a strabate tesuturile adicente spre a ajunge
la o sursa mai facila de transport (calea hematogena sau limfatica)
-celulele prezinta mecanisme de adeziune care impiedica diseminarea clonelor tumorale prin
mecanisme de adeziune intercelulara homotipice (N-CAM, E-caderine), heterotipice (V-CAM) sau
adeziunea celulei fata de matricea extracelulara (integrine)
-la nivelul mucoasei orale, celulele tumorale au proprietatea de a produce dezechilibre intre
adeziunile celulare (descrise anterior) prin faptul ca secreta proteaze (mecanismele de adeziune sunt
bazate pe functia proteinlor)
→proteazele sunt: serina, cisteina, matrix metalloproteinase (MMP2, MMP9)

26) Metastazarea tumorilor maligne (541)


-metastazarea tumorilor maligne reprezinta capacitatea celulelor tumorale, detasate de locatia
lor pirmara, de a ajunge (prin transport hematogen sau limfatic cel mai des) intr-o zona diferita a
corpului unde vor putea sa prolifereze si sa produca o tumora secundara
→pot ajunge in ganglionii limfatici loco-regionali sau la alte tesuturi sau organe
-deindata ce clonele tumorale au contact cu un vas sanguin sau unul limfatic, celulele tumorale
intra in acel vas, initiindu-se metastazarea
-un element clinic foarte important este cat de profunda este tumora (mai important decat
intinderea ei in suprafata), deoarece cu cat este mai profunda, cu atat poate sa ajunga sa metastazeze
mai repede
-tumorile maligne de forma ulcero-distructiva au o capacitate metastatica mult mai crescuta
decat forma ulcero-vegetanta (aceasta se dezvolta exofitic – spre exterior)
-metastazarea loco-regionala a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale apare in general prin
diseminare limfatica (prin ganglionii limfatici a regiunii cervico-faciale)
→in schimb, metastazarea la distanta este mai frecventa pe cale hematogena (sau
mixta uneori) si destinatia finala sunt organe tinta: plaman, ficat, SNC, etc.

27) Factorii de risc locali a cancerului oro-maxilo-facial (545)


Factorii de risc locali sunt:
♣Tutunul
→mestecarea tutunului
→fumatul activ
→fumatul pasiv
♣Alcoolul
♣Factori dentari
→sepsis-ul dentar
→igiena orala deficitara
→microiritatiile cronice asupra mucoasei orale (obturatii, dinti cu margini
anfractuoase, lucrari protetice incorect adaptate)
♣Radiatiile solare
→UVA
→UVB sunt factori de risc major pentru tumorile maligne ale buzelor si
tegumentelor si sunt filtrate in mica masura de nori
→UVC cele mai nocive, dar sunt filtrate in totalitate de straturile de ozon
♣Carcinogeni neidentificati asociati cu o anumita ocupatie
→agricultori, constructori, cei care lucreaza in fabrici sau cu diferite substante
chimice, mineri, etc.
♠Agenti infectiosi
→candida albicans prin producerea de nitrozamine contribuie la inducerea
unor modificari displazice la nivelul mucoasei orale
→HPV (necesara asocierea infectiei HPV cu alti factori de risc)

→virusul herpes simplex (numai in interrelatie cu fumatul)


28) Factorii de risc generali a cancerului oro-maxilo-facial (547)
Factorii de risc generali sunt:
♦Varsta
→prin depresia imunitara si incetinirea proceselor metabolice, care de altfel ar
“curata” corpul
♦Factori nutritionali
→deficitele vitaminice pot lasa in urma un teren susceptibil pentru
transformarea maligna a tesuturilor de la nivelul cavitatii orale, de exemplu: deficitul cronice de fier si
avitaminozele A induc modificari ale structurii si functiilor epiteliului mucoasi orale
♦Deficitul imunitar
→imunodepresia HIV: pacientii cu SIDA au o tendinta accentuata in
dezvoltarea limfoamelor non-hodgkiniene si a sarcoamelor Kaposi
→imunosupresia medicamentoasa: pacientii care iau imunosupresoare (pentru
transplante de organe de exemplu) au un risc de 20-50 de ori mai mare de dezvoltare a unei tumori
maligne (limfomul este cel mai frecvent, urmat de carcinoame)
♦Alti factori de risc
→expunerea la radiatii ionizante (radioterapia constituie un factor de risc in
aparitia unei tumori secundare metacrone)
→expunerea la substante carcinogene (nichel, crom, azbest, arsenic, etc.)

29) Controlul oncologic preventiv – zone orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne (549)
Zonele de maxim risc sunt:
-buza
-mucoasa jugala
-marginile laterale ale limbii
-fata ventrala a limbii
-planseul bucal
-palatul moale
-pilierul amigdalian anterior
-plica glosoepiglotica
-regiunea retromolara

30) Leziuni cu potential de malignizare a cavitatii orale (549)


Leziunile cu potential de malignizare sunt:
♦Fibroza submucoasa orala
-se manifesta (subiectiv) prin stomatopiroza, senzatia fiind accentuata la contactul
mucoasei cu condimente; obiectiv sunt evidentiate vezicule, petesii, melanoza si uneori zone
ulcerative; de asemenea se asociaza cu xerostomie
-principalul factor etiologic local este mestecatul tutunului (implicat in factori de risc
local in trasnformarea maligna)
-leziunea apare in unele cazuri in acelasi timp cu o forma de leucoplazie
-fibroza submucoasa orala prezinta un foarte mare risc de malignizare

♦Candidoza cronica hiperplazica (“leucoplazia candidozica”)


-factorul etiologic este candida albicans
-candida are capacitatea de a cataliza producerea de nitrozamine endogene (au caracter
carcinogen), producand modificari displazice la nivelul mucoasei orale
-din punct de vedere clinic se pot evidentia pete albicioase aderente la mucoasa
-destul de des se asociaza cu leucoploazia sau leucoplazia patata
-exista un risc destul de ridicat de malignizare

♦Disfagia sideropenica (Sindromul Plummer-Vinson, Sindromul Patterson-Kelly)


-etiologia este reprezentata de anemia sideropenica (deficitul de fier)
-clinic, pacientul prezinta mucoasa linguala atrofica, depapilata, neteda de culoare
rosie
→de fapt, toata mucoasa prezinta caractere similare asociate cu senzatia
subiectiva de arsura locala (stomatopiroza), la fel si odinofagie sau disfagie
-se asociala si cu cheiliga angulara
-riscul de malignizare nu este foarte mare
♦Lichenul plan
-etiologia este incerta
-lichenul plan idiopatic (independent de alte afectiuni ale organismului) are doua
forme: reticulat si eroziv (acesta avand potential de malignizare)
-lichenul plan eroziv prezinta urmatoarele caractere clinice: prezenta unor leziuni
eritematoase, atrofice extinse ale mucoasei orale (in special jugale), leziunile au un aspect ulcerat in
zona centrala, iar periferic zone albicioase cu aspect striat
-risc de malignizare scazut

♦Glosita sifilitica
-agentul etiologic este Treponema Pallidum
-glosita luetica atrofica se manifesta prin afectarea papilelor filiforme linguale (acestea
se atrofiaza difuz), asociata cu senzatia de xerostomie, stomatopiroza, parestezii sau dureri la nivelul
limbii
-sansele de malignizare sunt discutabile deoarece s-ar presupune ca aparitia unei
tumori maligne la nivel lingual sa fie din cauza tratamentului medicamentos antiluetic (sarurile
metalelor grele sau arsenicul)

31) Leziuni premaligne a cavitatii orale – caractere clinice (551)


♦Leucoplazia
-se prezinta ca fiind o pata sau un placard alb, mai mare de 5mm, dur, bine delimitat,
de forma neregulata, aderent de mucoasa (nu poate fi indepartat) si care nu poate fi incadrat in nicio
alta entitate patologica
-leucoplazia reprezinta o modificare a structurii epiteliului, adica ingrosarea sa prin
keratinizarea straturilor superficiale
→uneori pot exista atipii celulare (care pot duce la malignizarea sa in
evolutie)
-este de mai multe feluri: leucoplazia omogena, nodulara (granulara, verucoasa),
verucoasa proliferativa
-factorii care contribuie la aparitia leucoplaziei sunt aceeasi factori de risc incriminati
si pentru aparitia tumorilor maligne

♦Leucoplazia omogena
-in general este manifestarea clinica a unei displazii de gradul I (usoara) sau II
(moderata) a mucoasei orale, prezentand un caracter reversibil
→deci leucoplazia omogena este considerata o leziune cu potential de
malignizare, si nu premaligna
-la examenul obiectiv se prezinta ca o pata alba sidefie nereliefata, cu aspect neted,
care la palpare nu prezinta niciun fel de rugozitati
-1/3 din leucoplaziile reversibile se remit dupa indepartarea factorilor de risc
♦Leucoplazia nodulara
-clinic se prezinta ca un placard leucoplazic, dar de mici dimensiuni, cu suprafata
neregulata, papilara, veruciforma
-leucoplazia nodulara este o forma rara, dar este o leziune premaligna deoarece prin
evolutie poate sa se manifeste sub forma unui carcinom verucos

♦Leucoplazia verucoasa proliferativa


-este expresia clinica diplaziei de gradul III (forma severa, precedata de transformarea
maligna) a mucoasei orale
→uneori se asociaza cu candidoza
-la examenul obiectiv se prezinta ca placarde leucoplazice multiple, slab delimitate
(deci aproapiate una de cealalta), cu suprafata anfractuoasa si rugoasa (spre deosebire de forma
omogena), prezentand si tendinta de extindere progresiva
-evolutia sa este pre un carcinom verucos si pot fi observate si focare eritroplazice, caz
in care evolutia este spre u carcinom spinocelular

♦Eritroleucoplazia (leucoplazia patata)


-se manifesta clinic prin zone displazice de gradul III, peste care se pot observa
multiple zone de neoplazie intraepiteliala
→exista placarde leucoplazice, care alterneaza cu pete rosii de eritroplazie
→petele albe sunt expresia displaziei, iar zonele rosii sunt
reprezentate de focarele de neoplazie intraepiteliala

♦Eritroplazia
-se prezinta sub forma unei pete rosii cu aspect catifelat, care nu poate fi indepartata
prin stergere si care nu se poate incadra in nicio alta entitate patologica
→rareori se prezinta izolata, cel mai frecvent asociindu-se cu leucoplazia
-eritroplazia este manifestarea obiectiva displaziei severe (de gradul III) si
carcinomului in situ, reprezentand o forma de debut a tumorilor maligne a cavitatii orale

32) Leziuni premaligne a cavitatii orale – atitudinea terapeutica (553)


-in cazul in care se identifica o leziune a mucoasei orale, al carei aspect este ulcerat sau similar
debutului unei forme de cancer, se va incerca identificarea unui posibil factor cauzal (de obicei
traumatic)
→pe langa incercarea identificarii unui factor cauzal, se va aplica un preparat topic cu
continut antibiotic si antiinflamator pe o perioada de 10-14 zile
-dupa acesti pasi exista mai multe posibilitati in continuare:
a)Leziunea se vindeca in totalitate
-in acest caz, pacientul este dispensarizat
b)Leziunea se vindeca, dar revine la aceeasi forma, in acelasi loc dupa o scurta perioada de timp (si
nici nu se identifica un factor cauzal al ulceratiei)
-pacientul va fi trimis intr-un serviciu de chirurgie oro-maxilo-faciala sub suspiciunea unui
debut de tumora maligna
c)Leziunea nu se remite si nici nu s-a gasit un factor cauzal
- pacientul va fi trimis intr-un serviciu de chirurgie oro-maxilo-faciala sub suspiciunea unui
debut de tumora maligna

33) Forma ulcero-distructiva a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale – caractere clinice


-forma ulcero-distructiva este prezenta in perioada de stare a tumorilor
-la examenul obiectiv se poate observa faptul ca:
→leziunea este de tip ulcerativ (liza tisulara cu lipsa de substanta), margini neregulate,
evazate (cu tendinta de extindere in suprafata si profunzime) si reliefate
→marginile ulceratiei sunt rulate spre interior (versantul extern este neted si
congestiv, iar versantul intern este ulcerat si anfractuos)
→fundul ulceratiei este murdar (flora saprofita prezenta favorizeaza fetiditatea si
suprainfectarea plagii), acoperit cu sfacele fibrino-leucocitare
→sub depozitele fibrino-leucocitare se gasesc muguri carnosi, unii dintre ei cu aspect
hemoragic
→tesuturile implicate in ulceratie sangereaza la cele mai mici traumatisme si are un
caracter fetid, suprainfectat
-ulceratia prezinta o baza tumorala de consistente crescuta, intinzandu-se in profunzime, fara
limite precise
→in jurul leziunii, regiunea este tumefiata, infiltratul este extins mai mult sau mai
putin, iar bolnavul acuza dureri la presiune (compresiunea mucoasei adiacente din cauza tumefierii si
fibrozarii leziunii la periferie)
-durerile initial sunt de intensitate moderata si se resimt doar in actele functionale cand este
necesitata miscarea mucoaselor/limbii prin tractiunea muschilor
→pe parcurs acestea pot deveni si spontane si accentuate si mai mult de actele
fiziologice (masticatie, deglutitie, fonatie)
→daca tumora se afla pe limba, in evolutie, aceasta isi pierde mobilitatea prin
afectarea musculaturii destinate mobilizarii ei, avand si tendinta de a se fixa

34) Forma ulcero-vegetanta a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale – caractere clinice (553)


-forma ulcero-vegetanta apare pe un fond ulcerativ ca o masa cu aspect conopidiform,
exteriorizat, cu margini reliefate sub forma unui burelet
→nu este la fel de agresiva ca si forma ulcero-distructiva, deoarece aceasta are
tendinta de a evolua in exterior (exofitic), nu in profunzime ca si prima
-suprafata tumorala arata ca si o formatiune strabatuta de santuri dispuse haotic, fiecare avand
o profunzime variabila unul fata de celalalt
→santurile prezente sunt acoperite partial de depozite fibrino-leucocitare, murdare si
fetide
-baza de implantare a tumorii este dura (caracteristica tumorilor maligne ale partilor moi),
infiltrativa, fara limite precise si fixata la mucoasa
→ de obicei baza de implantare este mai extinsa decat cum apare la examenul clinic
-zona peritumorala este congestiva si tumefiata

35) Forma infiltrativa difuza a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale – caractere clinice (554)
-acestea sunt forme mai rare ale tumorilor maligne la nivel oro-maxilo-facial
-apar prin evolutia difuza a formelor cu debut intraparenchimatos la nivelul limbii
-clinic, acestea deformeaza regiunea in care se afla in totalitate (datorita unei evolutii
infiltrativ-difuze, treptate)
→prin evolutie, acestea se exteriorizeaza prin mucoasa si cauzeaza producerea de
zone ulcerate ce altereaza cu zone tumorale infiltrative
-prin palpare se poate observa ca are o consistente ferma, fiind prezenta o simptomatologie
dureroasa, spontana si accentuata de actele functionale

36) Leziuni cu potential de malignizare ale buzei (556)


Leziunea cu potential de malignizarea la nivelul buzei este reprezentata de cheilita actinica
-etiologia cheilitei actinice este expunerea cronica si prelungita la radiatiile solare, aparand la
persoanele de peste 45 de ani cu o frecventa de 10 ori mai mare la barbati ca la femei
-se localizeaza in special la buza inferioara deoarece este mai expusa la radiatiile solare decat
cea superioara
→apare pe fondul unei atrofii variabile a rosului buzei
→nu exista o delimitare certa intre tegument si rosul buzei
-obiectiv se pot observa la nivelul vermilionului (limita intre rosul buzei si tegument) zone
rosietice sau albicioase (sau alternante intre acestea)
-pot aparea zone ulcerative pe fondul cheilitei actinice, acesta reprezentand un semn de
evolutie spre tumora maligna de tip carcinom spinocelular

37) Forme anatomo-clinice de debut ale cancerului de buza (556)


♦Forma ulcerativa
-este cea mai frecventa forma de debut al tumorilor maligne de la nivelul buzelor
-clinic se manifesta prin aparitia unei mici ulceratii paramediene, le nivelul rosului de buza,
uneori pe fondul unei cheilite actinice

♦Forma superficiala
-la debut apare ca o zona albicioasa, ingrosata, care poate evolua spre:
→o leziune cu aspect verucos
→o ulceratie ce se acopera rapid cu cruste hemoragice, fara tendinta de vindecare
-este forma de debut specifica buzei

♦Forma vegetanta
-apare ca o leziune proeminenta, burjonata de aspect conopidiform
→suprafata este brazdata de santuri cu aspect ulcerativ-fisular, alternand cu zone
ulcerative
→sangereaza spontan sau la palpare
→baza leziunii este ferma si fara limite precise

38) Leziuni cu potential de malignizare tegumentare (556)


♦Keratoza actinica
-etiologia keratozei actinice este expunerea prelungita si agresiva la soare
→persoanele cu un ten deschis la culoare sunt mult mai susceptibile
→apare dupa 40 de ani in special si afecteaza cel mai frecvent sexul masculin
-se localizeaza cel mai adesea la tegumentele cervico-faciale, deoarece acestea sunt cel
mai mult expuse la soare (dar se poate si pe pielea scalpului la cei care sufera de alopecie sau pe
membrele superioare expuse indelungat)
-din punct de vedere clinic, se prezinta sub forma unor placarde de dimensiuni
variabile, acoperite cu cruste subtiri, usor reliefate, de culoare albicioasa/cenusie/maronie
→aceste placarde sunt inconjurate de o zona eritematoasa
-este analogul cheilitei actinice de la nivelul rosului buzei

♦Keratoacantomul
-leziune limitata intre benign si malign
-etiologia keratoacantomului este de tip viral (subtipuri diferite de HPV contribuie la formarea
acestei leziuni), asociata si cu o predispozitie genetica
→apare mai frecvent la barbati
-clinic, keratoacantomul are o crestere rapida (ajunge la 1-2cm in cateva saptamani)
→initial formatiunea are o consistenta elastica, este neteda, rotunda cu aspect de
papula sau macula
→in evolutia lui, acesta se infunda in centru si se acopera cu cruste; la indepartarea
crustelor se poate observa un crater acoperit de un strat cornos gros (keratocite moarte), dand un
aspect similar unei veruci vulgare
-acesta poate sa aiba o vindecare spontana, lasand in urma o cicatrice sau se poate transforma
malign intr-un carcinom spinocelular

♦Nevul melanocitic
-poate fi dobandit sau congenital
Dobandit
-este reprezentat de o proliferare localizata a structurilor tegumentului
-cel mai adesea se afla pe tegumentele cervico-faciale, mai mult la sexul feminin
-clinic poate sa arate ca o leziune cu aspect de macula (pata), aproape neteda sau usor reliefata,
bine delimitata cu dimensiuni reduse (mai mici de 1cm); are o culoare bruna sau negricioasa sau poate
sa nu fie pigmentata deloc
→alteori poate sa aiba un aspect de formatiune reliefata, sesila, cu aceleasi caractere si
culoare
-are un potential de transformare in melanom, extrem de redus, in contextul in care exista
traumatizari repetate asupra lui

Congenital
-prezinta caractere similare, dar poate avea dimensiuni mult mai mari si un risc de malignizare
mai semnificativ (5-10%)

39) Leziuni cu potential de malignizare tegumentare


40) Investigatii paraclinice in stabilirea diagnosticului in cancerul oro-maxilo-facial – enumerare
(562)
♦Metode chirurgicale
-biopsia
→excizionala
→incizionala
→prin aspiratie cu ac fin
-citologia exfoliativa

♦Metode de colorare vitala


-coloratia cu albastru de toluidina
-testul cu acridina
♦Metode imagistice
-radiografii
-CT
-RMN
-metode ultrasonice
-endoscopia tripla
♦Alte metode
-flow-citometria
-markeri tumorali

41) Biopsia – clasificare, metode (562)


Biopsia reprezinta o metoda de investigatie paraclinica al carei scop este sa stabileasca diagnosticul
histopatologic al unei tumori
-este de mai multe feluri:
♦Biopsia excizionala
-se practica la formatiunile tumorale mai mici sau egale cu 1cm, localizate superficial sau
profund, in partile moi sau osoase
-portiunea excizionata trebuie sa contina si tesut patologic si tesut sanatos (parte situate la
minim 5mm de marginile leziunii)
-profunzimea la care se practica extirparea trebuie sa respecte limitele de siguranta oncologica
(margini libere negative)

♦Biopsia incizionala
-trebuie sa cuprinda zona cea mai suspicioasa a leziunii, la fel si o portiune din mucoasa
normala adiacenta
→pentru a indeplini acest deziderat, este necesara evitarea zonelor de tesut necrozat
sau zonele suprainfectate (sa nu se genereze confuzii in privinta diagnosticului)

♦Biopsia prin aspiratia cu un ac fin


-se foloseste in cazul adenopatiei cervicale sau pentru o masa (prezumtiv) tumorala cervicala
-pentru aceasta metoda este nevoie de o seringa speciala cu vacuum si un ac fin
→consta in punctia transcutanata a formatiunii suspectate de malignitate
→dupa ce nodulul a fost punctionat, produsul biologic va fi transferat de pe ac pe
lama de microscop
-prin aceasta metoda, se pot face diagnostice de certitudine a urmatoarelor tipuri de leziuni:
♣Infectioase
♣Tumori benigne
♣Tumori maligne
♣Leziuni specifice

42) Biopsia – contraindicatii (562)


Contraindicatii
-leziuni acute cu caracter inflamator
→intarzie vindecarea, risc de suprainfectare
-leziuni vasculare (hemangiom)
→risc de hemoragie masiva
-tumori parotidiene
→risc de lezare a nervului facial
-leziuni provocate de traumatisme recente
→se stie agentul etiologic, nu se justifica biopsia
-leziuni osoase radiotransparente (hemangiom osos, chisturi suprainfectate, etc.)
→laborioasa crearea accesului
→se poate efectua biopsia in timpul/dupa procedura chirurgicala cu scop
curativ
-zone anatomice cu risc vital
-pacienti cu alergii la anestezice locale
-pacienti care iau medicatie anticoagulanta

43) Teste bazate pe colorare intravitala (564)


♦Testul cu albastru de toluidina
-prin acest test, se foloseste o solutie apoasa de albastru de toluidina de concentratie 1%
→aceasta solutie este administrata in zona unde se suspecteaza prezenta posibilei
leziuni maligne
→se lasa 10 secunde, timp in care albastrul de toluidina se leaga de ADN-ul celulelor
superficiale
→dupa cele 10 secunde se fac spalaturi orale cu o solutie de acid acetic de
concentratie 1%
→portiunile de mucoasa care inca raman colorate au rezistat actiunii solutiei de acid
acetic, colorarea fiind proportionala cu cantitatea de ADN din celule si numarul si dimensiunile
nucleilor
-aceasta metoda are doar un caracter orientativ, nu de certitudine, dar este utilizata pentru
→a indica o posibila geneza a unei tumori maligne la nivelul mucoasei orale
→a localiza cu mai multa acuratete zona unde ar fi indicata o biopsie
→tinerea in evidenta a pacientilor care au fost diagnosticati deja cu o tumora maligna,
cu scopul in a depista precoce o posibila tumora secundara
♦Testul cu acridina
-prin aceasta tehnica se poate evalua continutul de ADN al celulelor descuamata din zona
jugala, estimand gradul de legare cu de acridina
-cantitatea de acridina legata la pacientii cu tumori maligne comparat la cei care nu prezinta
cancere este semnificativ diferita

44) Clasificare TNM a tumorilor oro-maxilo-faciale (565)


Se foloseste in momentul in care a fost confirmat faptul ca exista o tumora maligna
T – tumora
N – nodul → adenopatia loco-regionala
M - metastaze
♦c(linic)TNM
-date obtinute prin examenul clinic si cele paraclinice (inaintea unui tratament)
♦p(ost-chirurgical)TNM
-referirea bazata pe confirmarea histopatologica post-chirurgicala
♦r(eclasificare)TNM
-se refera la recidivele, care au aparut dupa un interval asimptomatic

“T” (tumora primara)


Tx: nu poate fi evaluata
T0: nu exista nicio dovada asupra prezentei unei tumori primara
Tis: tumora in situ (carcinom: bazocelular, spinocelular, eritroplazie, etc.)
T1: exista o tumora maligna, dar dimensiunea ei este de 2cm sau mai putin
T2: exista o tumora maligna cu dimensiunile 2-4cm
T3: exista o tumora maligna cu dimensiuni mai mari de 4cm
T4: exista o tumora care invadeaza structurile adiacente (aproape de metastaze si distrugerea
membranei bazale)
→T4a (operabila): tumora maligna s-a extina asupra unor structuri care nu pericliteaza viata
pacientului in eventualitatea unui tratament chirurgical (corticala osoasa, musculatura striata,
tegumente, sinus maxilar, etc.)
→T4b (inoperabila): tumora maligna s-a extins spre formatiuni anatomice unde daca s-ar
interveni chirurgical, ar exista sechele semnificative sau chiar risc vital (lamele apofizei pterigoide,
baza craniului, artera carotida interna, etc.)

“N” (gangionii loco-regionali)


Nx: ganglionii regionali ce nu pot fi palpati
N0: nu exista semne de adenopatie metastatica cervicala
N1: un singur ganglion de aceeasi parte cu tumora (fata de linia mediana), care are un diametru mai
mic de 3cm
N2: unul sau mai multi ganglioni cu un diametru intre 3-6cm
→N2a: un singur ganglion de aceeasi parte cu tumora intre 3-6cm
→N2b: mai multi ganglioni de aceeasi parte cu dimensiuni pana la 6cm
→N2c: unul sau mai multi pe ambele parti fata de linia mediana sau doar pe partea
contralaterala mai mici de 6cm
N3: unul sau mai multi ganglioni cu dimensiuni mai mari de 6cm

“M” (metastazele la distanta)


Mx: nu se poate evalua prezenta metastazelor
M0: metastazele la distanta sunt absente
M1: metastazele la distanta sunt prezente
45) Prognosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale (568)
Se refera la rata de supravietuire a pacientilor care au suferit de cancer in teritoriul oro-maxilo-
facial.
-foloseste ca indice rata de supravietuire la 5 ani
→aceasta rata de supravietuire este de fapt procentul de pacienti (dintr-un lot studiat,
echivalenti statistic), care au supravietuit un interval mai mare sau egal cu 5 ani de la diagnosticarea
bolii
-se mai foloseste si rata de supravietuire asimptomatica la 5 ani
→inseamna procentul de pacienti (dintr-un lot studiat, echivalenti statistic) la care
dupa un interval mai mare sau egal cu 5 ani, nu se pot evidentia recidivele tumorale sau metastaze
loco-regionale sau la distanta
-se pot realiza estimari ale ratei de supravietuire si la intervale diferite de timp (1 an, 2 ani, 10
ani, etc.)
-aceasta rata de supravietuire este influentata de o multime de factori legati de statusul
pacientului, stilul sau de viata, caracteristicile tumorii primare, prezenta sau absenta adenopatiei loco-
regionale sau a metastazelor

46) Principii generale de tratament in cancerul oro-maxilo-facial (etape) (570)

47) Carcinomul bazocelular al buzei – caractere clinice

48) Melanomul mucoasei orale – caractere clinice (659)


♦Caractere clinice
-melanomul mucoasei orale se manifesta cel mai des la nivelul mucoasei septului nazal
anterior, mucoasa palatului dur, mucoasa crestei alveolare si la nivelul mucoasei jugale
→ca si debut al leziunii, se poate observa o leziune pigmentara discreta la nivelul
acestor mucoase
→pe parcursul evolutiei sale, acesta capata aspectul unui nodul negricios (din cauza
producerii excesive de melanina) sau albastrui, acoperit de mucoasa subtire, dar intacta

49) Carcinomul bazo-celular tegumentar – caractere clinice, clasificare (654)


-este cel mai frecvent tip de tumora maligna tegumentara si are patru forme clinice:
1.Forma superficiala
-are un aspect nereliefat, eczematos, asemanator ca o rana in curs de vindecare dupa ce a picat
coajba
-are o tendinta de extindere in suprafata, fara invazie in profunzime
→de aici se observa ca nu are tendinta de metastazare, decat foarte rar
→daca totusi a metastazat, acesta intereseaza ganglionii regionali, plamanii si oasele
-marginile tumorale au un aspect radiar si pe suprafata leziunii se pot observa zone atrofice si
cicatriceale (ceea ce indica o tumora superficiala multifocala)

2.Forma nodulara
-clinic, aceasta forma pare sa se exteriorizeze avand un aspect reliefat (spre deosebire de forma
superficiala)
-are o culoare roz sau rosiatic (datorita vasodilatatiei capilarelor ce acopera masa tumorala)
-poate sa se ulcereze si sa se extinda in suprafata

3.Forma pigmentara
-se aseamana cu un nev pigmentar (deci are culoare maro inchis spre negru si este de mai mici
dimensiuni) sau melanom malign
-se poate ulcera si aceasta poate sa invadeze structurile in profunzime (spre deosebire de
formele superficiala si nodulara)

4.Forma morphea
-aceasta este greu de observat deoarece are aspect macular, albicios si fara margini bine
delimitate (ceea ce o face sa fie ignorata din moment ce nu are caractere clinice pronuntate)

In formele avansate, acestea se prezinta ca niste leziuni extinse in suprafata care pot fi
ulcerative sau vegetante (dar urmeaza tiparele descrise anterior)

50) Carcinomul spino-celular tegumentar – caractere clinice (656)


♦Caractere clinice
-are un aspect clinic specific ca fiind:
→un nodul subcutanat, care uneori ulcereaza la tegument
→carcinomul spinocelular poate sa apara destul de des pe fondul unei keratoze
actinice
→pe acest fond de keratoza actinica, carcinomul spinocelular se dezvolta printr-o
proliferare papilomatoasa cu margini infiltrative, unde in centrul acesteia se formeaza o ulceratie;
aceasta ulceratie apoi se acopera de cruste si sangereaza usor

51) Melanomul malign tegumentar – factori de risc (659)


♦Expunerea la soare
-daca este intermitenta si excesiva, mai ales in copilarie, constituie un factor de risc
foarte important
-de asemenea si arsurile solare severe din copilarie cresc susceptibilitatea copilului sa
dezvolte un melanom malign in viata adulta

♦Tipul rasial
-caucazienii prezinta o incidenta de 12 ori mai mare decat negri si de 7 ori mai mare
decat hispanicii in ceea ce priveste dezvoltarea unui melanom malign
→acest lucru se datoreaza faptului ca daca o persoana are pielea mai inchisa la
culoare, aceasta pigmentatie serveste un rol protector impotriva efectelor mutagene are radiatiilor
ultraviolete

♦Nevii pigmentari
-prin traumatisme repetate se pot transforma in melanoame maligne (desi este rara
incidenta)
-ca si leziuni pigmentare precursoare: nevii congenitali, nevii displazici, lentigo
maligna

♦Melanoame in antecedente personale


-riscul de aparitie a unui nou melanom (si nu recidiva) este de 5 pana la 9 ori mai mare
la persoanele care au mai avut incidenta in trecut
-acest risc crescut se datoreaza existentei unor nevi displazici ce se transforma malign

♦Melanoame in antecedentele heredo-colaterale


-exista un risc crescut in aparitia unui melanom de 2 pana la 8 ori mai mare la
persoanele cu antecedente heredo-colaterale de melanom
52) Melanomul malign tegumentar – caractere clinice
Prezinta mai multe forme clinice:
♦Melanomul nodular
-este o forma agresiva de melanom, inca de la inceput
-se prezinta ca o formatiune semirotunda la suprafata pielii, de culoare roz-rosu sau maro sau
negru (cel mai adesea), cu dimensiuni de pana la aproximativ 1-2cm
-suprafata sa este reliefata de obicei si uneori este acoperit de depozite alibicioase

♦Melanomul superficial
-clinic se prezinta ca o pigmentare a pielii, de culoare maro spre negru
-marginile nu sunt foarte bine delimitate si are o forma neregulata
-are tendinta de a se extinde in suprafata pe o durata mai lunga de timp

♦Melanomul lentigo maligna


-tumora cu crestere lenta in straturile superficiala ale pielii si apare p un fond de hiperplazie
melanica difuza
-se asociaza frecvent zone de keratoza actinica