108 CURENTE CULTURALE/LITERARE IN SECOLUL AL XIX.LEA...

Clutindu-qi avatarurile, Dionis se cautl pe sine ca esen[i, avAnd conqtiintra Structura gi comp,.
Eternului din fiinla sa, a c[rui chemare o aude obsesiv. Pentru a se descoperi, : .:du-se in patru cal:..
personajul va parcurge inevitabilul traseu iniliatic, depXgind etape, incercAnd fascinalia - --:to semnificativ : .. l
absolutului aproape atins gi amlrlciunea egecului. Ca in cazul oriclrei experienle "'Ar1tt str recapete rr::.
-::.:rnta la intenlia sa :
unice, finalul acesteia este definitiv. Deposedarea de tablou, pierderea cIrtrii semnifici _

imposibilitatea de a repeta experimentul gi tentalia de atingere a limitei ultime a :: Llpugneanu, amen::;

gAndirii, a cunoa$terii. Aventura oniric[ a insemnat certitudinea cd eroul nu-gi va ---apul lui Moloc \ rer:.
dep6gi condilia, a$a cum nici avatarurile sale nu au frcut-o. $i constat[rile sunt -:.rtd Ia curte peflrrll ; _
valabile pentru intreaga specie uman[, prins5 implacabil intre dureroasele limite . Dopesc gi eu" - Ct-'. ..

spatriale gi temporale. -::rintrd, dupd o criza :

Subiectul respecti r.,
. :aJ, deoarece expoz::: _

Nuvela istoricd *:oloare ileosebit5. A;:.-

:;:lile echilibrului 5i . :
Costache Negruzzi, Alexandru Ldpugneanul. Expoziliunea il prez ::.-_
lpostaza despotului intre istorie gi ficliune : -a tronul, dupl ce l-" :-
- .:rilof, doinnitorul es:-
,,Alexandru Ldpusneanul esteo prozd, citt se poate de tipic romanticd", observi : .Jo[e. Personajele sec,:
Nicolae Manolescu in Istoria criticd a literaturii romAne, iar Eugen Blajan. :.ncioc 5i Stroici, cei ,.
raportAnd oryra la contextul epocii in care a fost scrisd, este de plrere c[, ,,prin Intriga este determi:.
viziunea reali3lE a trecutului istoric, prin relieful uimitor al caracterelor gi prin -:funSUl ferm: ,,Daca , .
viguroasa sa constructrie'epico-dramaticf,, Alexandru Ldpugneanul se situeazi - :ubesc pre voi (...r S=
printre marile realizdri aitistice ale literaturii p"a$pptiste" (Nuvele istorice). ',:irf,pt".
Nuvela Alexandru Ldpugneanul apare in revista Dacia literard, in anul 1840. Se conrureazd deja lir:.-
-o-ilustr;e
fiind prima nuveii istofice-ioma;easc5,"tti-$i a direcliilor^ tematice " -:-rcrat cu boierii ce i se _

deschise de ,,Intioductia"lfi Mihail Kogllnicehnu pentru innoirea literaturii.

-
- ::rea;deciqi{a tr[dare.
- .rotdrdrea lor de a-l in::
- Tematiea r.ruvelei este una istoric[, nuan(atd ins[ cu aspecte care fin de psihologia
esfdSurarea a{1fu t,
fl*une qi de cea a conducltorului: dreptatea, setea de putere, raporturile cu poporul
D nt -
'.ruI incepe qirul rlzbu:-
:.qi cu boierii, atitudinea in fala morlii etc.
-lunare. Capitolul al d,
Timpul $i
$etiUl r1rll--g.aleggli:lrS.p-*d"e-timirrre si suslinute prin date concrete. ' : intervenlia domnile;
trimilAnd cltre istoria unei_dpmnii.."zbuoiur*ate.din"-"sredievafltatea romdneascd -
' -r:ne$te promisiunea unu-
intoarcerea lui Llpuqneanu pentru a doua sa domnie, intre anii 1564 qi 1569, lz
Tecuci, granifiltliflfr$Muiii'eiiie $r'IVfoIUOvE in Iagi gi in Cetatea Hotinului. .\l rreilea capitoleons::
- .iespearian5", cu aspe:
Sursele de inspira[ie sunrteptezenrat'e*te L.eJgp-llgul Tdrii NlpWovei (pdr1i1e
--rrd a istoriei noasrre i=
semnate de Grigor"aUrectre-9i-Miron-Coslin), dq Si. o
-cronic[ mai
p-g1ip cunoscut:
.:nte gi ura explodau i:.
a lui"Niioiae Cbbtin. Se addugl tradilia orili, destul de bogat[, daci avem in veder.
.,aturii romdne de la or,
personalitatei eiiiaorOiriai[ a domniiorutui. Se poate- vorbi-cle o contaminare .
-.sr moment al subiecrulu-
surselor, de amplificlri qi seleclii, de introducerea unor personaje imaginare, flr:
::. a personajului princi:
sxactitate istoric[, dar cu intenlia de a crea o imagine plauzibill'gi semnificativi
" Primul este discursul ro:
Evqlui Mediu romAnesc. Sunt a$a-numitele licenle istorice, prer"nte gi Ia algi autor
:rii la osplful de la cune
din spagiul european, precum Alexandre Dumas sau Walter Scott. -:rei gi a eviden[ia pregn.
 ROMANTISMUL 109

tii-s! ',::uctura gi compozifia nuvelei sunt riguroase gi coerente, episoadele gru-

pe:- rr,, in patru capitole ce au concentrarea actelor unei piese de teatru gi cAte un
- --se
-
nali 'emnificativ: ,,Dacd voi nu mI vrefi, eu vd vreu" - cuvintele domnitorului
iery ---.: sd recapete tronul Moldovei, un rlspuns sugestiv la sfatul boierilor de ai
dtui r-,"-:: l& intenlia sa; ,,Ai sI dai sam[, DoamnI" - replica vlduvei unui boier ucis]
net -.1:'r5neanu, ameninlare directl la adresa doamnei Ruxanda, sotia domnitorului ;f
<'i r* -:-. lui Moloc vrem" - r6spunsul mullimii asuprite, apdsattr de sf,rdcie gi biruri.)
sr.]3 :- : .a curte pentru a cere inlelegere gi dreptate ; ,,De mtr voi scula, pre multi alrf
-Eniri
t,,:esc gi eu" - cuvintele de amenintrare ale lui Ldpugneanu, aflat pe patul df
:-:l5, dup[ o criztr misticl in care ceruse sI fie ctrluglrit.
i"rbiectul respecte momentele clasice ale naraliunii, deqi intr-un mod dispropqr;
-j. deoarece expoziliunea este, g3f,ep-U{g rqdqs4, -p_e=94!g-p}_L9tUl:gulgr_u1qqpt9_g
: ,are iieosebit[. Actriunea este prezentat[, intr-un crescendo dramatic, urmlrind
. - .le echilibrului
echilibrutui gi
si ale simetriei compoZiitionale;--.-*-.- - -
:-:70zitiunea il ptezintd pe A!-exa.qd1y-L4ppq.tqqfU_qqv9!i!_i!
Alexa I4qldsys* pentru a-s i
.: ::onul, iiupe'"Ce i-a invins pe gtefan Tomga. inl5turat de la domnie prin trld[rile

'-.-oi,"Oomiiiibrul este int6mpinat de aceqtia la granil[, pentru a fi convins sI

en'i - .--.:e.
Personajele secundare sunt vornicul Mo1oc, postelnicul Veveri[I, spltarul
'---.:loc
rjar- Ai Stroici, cei care ii spun: ,,Norodul nu te vrea, nici nu te iubegte".
Pnr ':riga.es!9-9q! fnir-rati de.hot[r6rea lui Llpugnealu .dg_A,_I-e"veni la tron. de-".-'
:
prtu. -
-xul ferm : ,,Dacd voi nu mI vre1i, eu vd -v*reu- (,-,) St,.-da"cd:oi;u fia iuUili,
azt -:esC l;re voit(::.l.3tdii irt"..fuai OegraUe-gi va intoarce Dundrea cursul
", j
--i:ipt".
340_ >: contureaztr deja liniile conftictului syglggllll jg!II*!3I$!g![@i&gdal,
trirre - .:rat cu'boierii ce i se opnri.-Ddtt-il,ifidste tfigu$,to., dlspus la compromis cu
- -:ea; deci*gi-L{tridare, tll_eri|bo"ig_f"q$p_amiocVi-srroici rffiintfiil-c5nsedvenli
)gB :,:tdrArea lor de a-l infrunta oe Ldousneanu.
!ru[ )esfdsurarea dfiitrnii acfi.rH;;adat aspecte epice, fapte semnificative. Dom- ;
:11 incepe girul rlzbunlrilor, pedepseqte, ,,taie" boierii, trezind ura gi dorinla de
-:.rnare. Capitolul al doilea, inventat de Negruzzi, aduce unele note romantice
E. *:- intervenfia domnilei Ruxanda pentru a-l indupteca pe LIpugn&nu. Aceasta
I- -::este promisiunea unui ,,leac de fric5".
la
\ltreilea-capirof lrtntsr;iaoia?aff CffilViilmtnurutzlMr**w:tahtilc-t_getragedie'
-.:espeariand", cu aspectul lui,,mai intdi festiv, apoi sAngeros", cu,,atmosfera
ile *-rE a istoriei noastre feudale", in tradilia
mt ,,dramei romantice", unde ,,pasiunile
..:nte gi ura explodau in scene de un spectaculos macabru" (G. Cilinescu, Istoria
:TE
.'aturii romhne de la origini pAnd fu prezent). Exist5 trei episoade care alc[.tuiesc
a
":si moment al subiectului, fiecare cu o funcgie anume in conturarea acflunii gi, mai
rI :s. & pe$onajului principal.
a
Primul este discursul rostit de domnitor la slujba de la Mitropolie, prin care invitd
r].
. ::rii la ospltul de la curte, o scen6 fictiv[, inventatd de autor pentru a da dramatism

:crei gi a evidenlia pregnant tr6slturile protagonistului. imbrdcat ,,cu toat5 pompa

110 cURENTE cULTURALE/LTTERARE iN sgcot-ul AL xrx-LEA

domneasc5", L6pugneanu ascultd cu smerenie slujba, se inchin[ la icoane gi igi cer. ,-:.-^.andru L;:.,-
iertare pentru sAngele vlrsat, moment al disimullrii supreme. ' ---.r impetuc.-.
Al doilea moment este reprezentat de masacrul de la palat, in timpul ospllulu , --toare in1e.e:-
care aduce moartea celor 47 de boieri. Amplificarea epic5 a faptului mentionat i: .:i;e shakes:::--
cronicl este sus(inut[ gi prin posibile surse str[ine : Lucregia Borgia gi Ramiro Ortiz - :riul de la ;"::
Legenda celor Sapte infanli de Lara. Cruzimea gi sarcasmul cu care se prezini. hedomini ;=.,
piramida de capete a$ezate dup6 ranguri gi demnit[1i, tabloul luptei boierilor pe viat " ,:-ng faptele. '. -:
gi pe moarte au ceva din grandoarea picturilor romantice ale lui Delacroix s Jomplexital.=
G6ricault. Notalii succinte prezintf, reactiile individuale, iar folosirea imperfectulu ' -:illaote. Este : - "

= :isur5. Uni,=
cu sens durativ spore$te impresia de mf,cel cumplit.
Epilogul capitolului il reprezint[ scena sacrificlrii lui Mo1oc. Masa de lIrani s - ;ruzimea :.:.=
tArgoveli se adun[ Ia palat, nemulgumitl gi agitatil Dialogul domnitorului cu Molc: -::..ric, apeten:: .

accentueaz[ dramatismul scenei, des5vArgind tristrturile de caracter ale lu - :::tJd, Prin ;".:
Llpugneanu - luciditatea, cruzimea, sadismul, in opozitrie cu umilintra gi lagitate. ' ::-.rzitor. Per.: ..-
:----
boierului. Prin fbrmula rdmasd celebrl ,,pro$ti, dar multri", eroul puncteazE rolr- ' :::-:die, igi asc *:.:
mullimii in istorie, dreptul gi posibilitatea acesteia de a acliona devastator. Mogc: " -:.ire$te efec:-..
este predat multrimii, ca pedeapsf, pentru trldare, fIrX ca sabia domnitorului sI se : ::singatf," (ept::
mAnjit de sAnge, dupE cum acesta ii promisese la intoarcerea in 1ar5. '--"r atmosfere:.
Deznoddmdntul rezolvd, conflictul gi creeazl o simetrie sugestiv[ cu primu " ": minutul a::.
capitol, prezentand moartea lui Llpugneanu, otrtrvit de Spancioc qi Stroici, c- -:in pe sine ;. :
complicitatea doamnei Ruxanda gi a mitropolirului Teofan. Cadrul sinistru al cet5l: ":,irArgit.
Hotinului, boala domnitorului redati pe un ton sobru, stilul evocator creeazl atmc- i;ena-cheie -:
sfera unui final de tragedie. in ,,delirul frigurilor", eroul se simte vinovat de cruzimii. '- -: in lumina. ::
slvArgite gi ii cere mitropolitului s5-l cilugireasc5. CAnd iqi revine, igi pierc.
controlul, ii amenin(d pe toti: ,,M-afl popit voi, dar, de m[ voi scula, pre mulli ar:
' Jin jur, car.::
.-.rificativ, ca:; :
sd popesc gi eu". ingrozit5, doamna Ruxanda accepd sfatul lui Spancioc Ai ii pun. --.: familia gi ::
otravl in bf,utur5. Scena este durd, chinurile fiinlei sunt cutremurltoare: ,,S. --_:a el, dar. n;:,
zvdrcolea in spasmele agoniei ; spume ftcea Ia gur6, dinlii ii scrAgneau gi ochii sa ; :1.1I9& geSrurl. - .
sAngerali se holbaserS", pAnI cAnd ,,igi dete duhul in mdinile cll5ilor lui". obi:-.-
:-.Jotriva
G. C[linescu este de pdrere cd ,,grotescul situaliei domnului cllugdrit ftrI s[ vre. , :-neascf,". .. , :
aruncd o luminl de farsl tragicl asupra acestui final, in care, in cele din urm5, doa: r ,;t!3 mor?le f . :
qn biet trup omenesc se luptl cu moartea" (Istoria literaturii romAne de la origir. Dialogul esr:', .

pdnd in prezent). Personajul se confrunt[ in final cu dugmanii sf,i. Negruzzi modific: "- nrjloc indir;:,
detaliile din cronicd gi ii plstreazl in vialI pe Spancioc Ai Stroici. .: .lnii, cum su:.,
Personajele operei sunt grupate etic $i estetie, in centru nuvelei situAndu-s. ;
-randa privinc .:
Alexandru Ldpugneanu, eroul romantic surprins in situalii exceptionale, constru:: . ...letargie" r.:.
prin antitezd cu alte personaje. Traiectoria sa umanl este plini de neprevlzu: =iescul
junghr ..
spectaculoasd, atipicd, iar personalitatea ii este redatd in lumini gi umbre, pe baz. !: m[-ntorc I \1.
unor contradictrii ce-l unicizeazd,. Dacd Ia inceputul nuvelei eman[ fo4I, inteligenga Caracterizare .
autoritate despotic[, la sfArgit se prSbugegte, rdmAnAnd ,,un biet trup omenesc ce s. ..:ropolitul Te::,
lupt[ cu moartea" (G. Cilinescu, Istoria literaturii romdne de la origini pdnd i, -:plit este or:.-
prezent). Criticul Liviu Leonte afirm[, ca argument al romantismului operei, ci -: rnitorul esre .. -
-EA... ROMANTISMUL 11I

la icoane gi igi cere -llexandru LdpuSneanul este o adevtrratl drami, cu un conflict violent dezvoltat
---:r-o impetuoas[ progresiune, traversatl de explozii pasionale, pe un fond de
in timpul ospdtrului -:ritoare inlelegere a istoriei. Monstruoase Si totodatl veridice, ca in dramele
prului menlionat in .,:orice shakespeariene, personajele sunt simple instrumente ale destinului, fiecare
gia gi Ramiro Ortiz. .- rolul de la care nu s-a putut sustrage" (Constantin Negruui).
lu care se prezinta Predomini caracterizarea indirectl, realizatd prin variate mijloace, dintre care se
ei boierilor pe viap :--.iing faptele, vorbele, gesturile gi relaliile cu celelalte personaje. -- .f
e lui Delacroix gi Complexitatea si individualizarea acestuia se susfin printr-o serie de trlsltur{
rsirea imperfectului :=gnante. Este domnitorul autoritar, ferm in decizii, cu o voinld puternici gi ambilie
:e mlsur[. Unica ra[iune a revenirii la domnie este rdzbunarea trldlrii suferite, de
. Masa de firani qi . :i cruzimea actelor sale gi modul tiranic de a conduce Fra. ipocrizia, talentull,
initorului cu Motroc gi j
-
=roric, apetenta pentru spectacol arta disimuldrii sunt vizibile in discuriul d-iq
e caracter ale lui : -'ericd, prin care boierii, degi m-fctt*
:milinla gi lagitatea rsonajul disociazl perfect gindurile de vorbe qi, prin inteligenld gi
rul puncteaztr rolul :efrdie, igi ascunde planurile de rlzbunare. Ca un adevlrat actor, regizeaz[ scena,
r devastator. Moloc ---:riregte efectele auditoriului, igi controleaz[ miqc[rile gi roste$te cuv6ntarea
rmnitorului str se fi -:aqf,ntat5" (epitet ce anticipeaz5 finalul gi marcheazl subiectivitatea naratorului)
Fra, -::-o atmosferl premonitorie, notat[ de narator printr-o insertrie subiectiv5 : ,,Spun
:eestivd cu primul ""i. in minutul acela el era foarte galben la fatri gi ci racla sfAntului ar fi treslrit".
:roc qi Stroici, cu i::pAn pe sine gi pe discurs, eroul dovedeqte inteligenlS, tact gi un echilibru interior
:i sinistru al cettrtii ::savlrgit.
ator creeazl atmo-
{:ena-cheie in construclia personajului o reprezintd uqiderea boierilor, care \
:"novat de cruzimile :-:e in lumintr, prin tehnica basoreliefului, cinismul, sAngele rece, dispregul fa15 dd
..-:ry
ievine, igi pierde -:: din j[f,caracterul diabolic. De asemenea, finalul reprezintd un alt moment
:ula, pre mulli am c:nificativ, care pune irtr-o iu*ina grotEA ifguia erb:ului,:burfiiins ameriniaror-gi
rancioc Ai ii pune ;iic familia'gi pecei-prezengi: ',,olegi1i I C[ pre rcfi vA omor !" $i clutd o armd p{
emur[toare: ,,Se .:gd el, dar, negdsind dec6t potcapul, il ilVArli cu mdnie iri'eapul unui cdlug5r".\
;neau gi ochii sii ;:uJarea gesturilor qi a mimicii personajului (,,SAngele intr-insul incepu a fierbe",
.ilor lui".
\
--npotriva obiceiului sdu, Ldpugneanu, in ziuaaceea, era imbr[cat cu toati pompa
:e5rit feri sI vrea :::measc[", ,,...era foarte galben la fa15...") reprezint[ observatrii fine ce trimit la
e din urmI, doar :)enla moralS gi psihologicl a acestuia.
ine de la origini
)
Dialogul este viu, dinamic, schimburile tlioase de replici reprezint5, de asemeneag
egntzzi modifici -:- mijloc indirect de caracterizare, mai ales in momentele de maximd tensiune alb
":;iunii, cum sunt intAlnirea cu boierii, de la Tecuci, rug[mintea adresattr de doamnL*
elei situAndu-se i;xanda privind incetarea crimelor, episodul anterior sacrificf,rii lui Mo1oc, trezirea
:onale, construit :.: ,,letargie" din final. Astfel, unele replici sunt memorabile: ,,Nu-mi voi spurca;
cie neprevlzut, :ejescul junghi in s6ngele cel p6nglrit al unui tiran ca tine", ,,Progti, dar mul1i... ",
umbre, pe baza .Str m[-ntorc? Mai degrabE-gi va intoarce Dun[rea cursul inddrdpt...".
'4i, inteligenll, Caracterizarea directd ia forma portretului fdcut de celelalte personaje, cum este
! omenesc ce se uI:tropolitul Teofan, care, adresAndu-se doamnei Ruxanda, exclam[:
"C55! $i
crigini phnd fu ;-nplit este omul acesta, fiica mea,,.", sau tAn[ru] boier Stroici, pentru care
ului operei, ctr ::nnitorul este ,,un tiran cu sAnge pAnglrit".
tt2 cURENTE CULTURALEiLITERARE iN spcolut- AL xIx-LEA...

Actele domnitorului, campania de ucidere a boierilor trtrd[tori, iertarea pe care c Limbajul plastrc.
cere cu prefdcutd poclinl[, leacul promis gi oferit delicatei sale so[ii, aruncarea lui ::rzuluiser5",,.si i--
Moloc in mijlocul multrimii dezl[nguite, blasfemia de pe patul de moarte contureazi rcdrii. CAteva erp::,
agadar, direct qi indirect, imaginea unui tiran al epocii medievale. -rniclresc, nuanlanl
Autorul creeazd, un personaj istoric memorabil, un erou romantic contradictoriu Stilul lui Negruzz.
gi complex. Acesta apare ,,ca orice om viu gi intreg gi impresia ultim[ a cititorului e - ;loacele de expres-,
mai putrin a unui portret romantic, cAt a unei puternice crealii pe deasupra oriclrui :.iist-obiectivd qi i:..,
stil de gcoal[", astfel ,,echilibrul intre convenlia romanticd gi realitatea individului e
'iraturii romAne de .-
minunea creatiei lui C. Negruzzi" (G. Cdlinescu, Istoria literaturii romhne de lc Viziunea realistd a:-
origini pdnd tn prezent), -" amatici fac din Aie ,:

Receptarea criticl a personajului relevd, indirect, complexitatea acestuia, datoriu -:re ar fi devenit o s::
interpret[rilor diverse ce i-au fost date. Eugen Lovinescu il numegte ,,tiran gi fioros. -:or prestigiul unei .-:
crunt qi lesne vlrs5tor de sAnge", Zoe Dumitrescu-Bugulenga vede in el ,,un fdtrarnic .:lIuri patetice adan:-
ce nutre$te temeri mistice", iar Gabriel Dimisianu il consider[ ,,un psihopat explozir ".rdini romantice 5i ,_
gi coleric". in sf6rgit, G. Cllinescu igi nuanleazd aprecierile caracterizAndu-l drep: - iini pAnd in pre:e,::
,,damnat, osAndit de providen$ se verse sdnge, un monstru moral dotat cu c
melancolie sangvinar[, coloratl cu mizantropie".
Personajul colectiv este magistral reprezentat in opere. Pentru prima dat5. -:atrul romantic
Negruzzi aduce in scenl o multime de oameni ce se constituie intr-o singurl voce S.
actioneaz[ ,,sinergic". Adunat[ la poarta palatului, mullimea ,,burzuluitI" se agitd la
Repere ale creatie
inceput frrI un scop aparent, in dezordine gi confuzie. intrebali ce vor, oameni.
r5mAn descumpdnili (,,Venise ftr[ sd $tie pentru ce au venit gi ce vrea. lncepu a se . -a sfdrqitul secolu,_.
strAnge in cete, cete, $i a se intreba unii pe allii ce sI cear5"). Glasurile se unes. :.:\'fil[Cea are merir...
pentru a striga: ,,Capul lui Moloc vrem ! ", Mullimea se repede asupra victimei ca ' :lovat curentele li.-:
o,,idr5 cu multe capete (...) Si intr-o clipl il lhcu bucd1i", apoi, cu o magistrale ---riile gi rolurile p= -
surprindere psihologic5, naratorul noteazd, satisfactia incongtientl a acesteia i ,.Sa -.icar plastic 5i d:"-
trdiascl m[ria-sa, vodS ! ", rlspunse gloata. $i multlmindu-se de ast[ jertfe, se -rat, primar al cap:-
imprigtii". -: spirit ales, desc)-...
Arta narativl gi stilul se disting prin fluen1[, verosimilitate gi obiectivitate .:acest sens, critic, .

Naraliunea curge firesc, cronologic, intr-o succesiune clasicl a momentelor, cu : : conjunc(ie de gcn-:
un echilibru dat de viziune gi alternanla registrului dialogat cu cel narativ. Stilu.
-:. de sincronizars .-
este sobru, cu pufine interventrii ale naratorului (,,m6rgavul curtezan", ,,ticd- :ei noastre nrode::.
losul"). ,,Nuvela lui Negruzzi se distinge in primul rind prin vigoarea com- -:ului" (Doina Moc: .

poziliei, (...) expunerea sobr[, puternic dramaticl prin prezenla dialogului s Jebuteazl in anul 1S:
stilizarea expresivl a personajului, chiar a celor secundare..." (Eugen Blajan. ' ::iSii gi Hagi-Tutlo:.
Nuvele istorice). :.rate din viala rur:.
Reconstituirea istoricS, eroul de exceptie, frecvenla antitezei ca procedeu de " .smului gi al natur'.
compozitrie gi construc[ie caracterologici, precum gi cadrul natural argumenteaza - :e gi morale, cAr 5:
romantismul nuvelei. Se adaugd insl cAteva trdsf,furi clasice determinate de echilibru. -,xsiunea de critica .
compoziliei, tonul in general neutru, concizia gi simetria textului, obiectivitatea --r dramafurg, s-a :;
relatdrii. .Lfdrul -, in care c',
 ROMANTISMUL

ea pe care c - nbajul plastic, expresiv, flrl s[ abunde in arhaisme (,,plecard cie fugf,",
runcarea lu ,-:iluiserd", ,,sd nu ne z[pciasc["), asigur[ totugi culoarea local[ qi autenticitatea
3 Contureazi -.:ii. Cdteva expresii populare (,,norod", ,,gloat5", ,,a gugui") se adaugl stilului
- :iresc, nuantand gi potenpnd limbajul.
rntradictoriu !.-1u1 lui Negruzzi ofer6 ,,imaginea exemplard a scriitorului paqoprist, Ia care
;ititorului e ..icele de expresie urmeaz[ linia rafinat6 a gAndirii, oscildnd intre notalia
rcra oric[ru: .:-obiectivd gi intervenlia subiectivS, plind de verv[" (G. CIlinescu, trstoria
:ndividului e '-::urii romAne de la origini pdnd tn prezent).
',.nthne , -ziunea realistl asupra trecutului istoric, reliefui caracterelor, constructia epico-
de lc
.:atic[ fac din Alexandru LdpuSneanul o nuveld memorabil5 a literaturii rorndne,
ria, datorita ---: ar fi devenit o scriere celebr[ ca Si Hamlet , dacd literatura romAn[ ar fi avut in
:an gi fioros. " : prestigiul unei limbi universale. Nu se poate inchipui o mai perfect5 sintezd de
..un fltrarnic
--:i patetice adAnci, cuvinte memorabile, de observatrie psihologicd acut5, de
'-:ini romantice qi intuilie realistS" (G. Cllinescu, Istoria literaturii romAne de la
:pat explozir
zandu-l drep: , ':i pdnd tn prezent).
. dotat cu c

-:3trul romantic. Barbu

prima dat5. $tefinescu Delavrancea
rgurd voce gi
:" se agitl la
lor. oamenii -@Personalitate'complex5$iimpetuoasd,cares.amani-
festat deopotrivE in viala cultural[ qi in cea social-politicl
incepu a se ,: : sfArgitul secolului al XIX-lea gi inceputul secolului XX, Barbu $teftnescu
rile se unesc : :'. r?ocs& are meritul de a fi consolidat dramarurgia istoricd romAneasc6 qi de a fi
a victimei ca - r.Jvat curentele literare noi in proza de la incepurul veacului trecut. Prin toate
o magistrala ---:iile gi rolurile pe care le-a indeplinit in societatea timpului - avocat, ziarist,
esteia : ,,uSI - -.-Jar plastic Ai dramatic, critic literar, nuvelist, dramaturg, orator redutabil,
;td jertft, se :::r -iat, primar al capitalei, senator etc. -, Delavrancea s-a impus ca o voce respectat[

-: spirit ales, deschis noului qi perfect adaptat timpului european modern.

rbiectivitate. ": acest sens, critica literard il considerd ,,tipul scriitorului de la r[scruce de veac,
rrentelor, cu ,: : conjunclie de generalii, de la rXspAntie istoricd. El reprezint[ perfect eclectismul
arativ. Stilul .':. dr sincronizare impetuoasd a literaturii romine cu literatura europeanS, a
zan", ,,ticE- . -ei noastre moderne cu cea universalE, a spiritualit[trii natrionale cu sensul

3oarea com-
*:ului" (Doina Modola Prunea, ,,Prefa16", in Teatru).
lialogului gi )ebuteazl in anul 1885 cu volumul de nuvele Sultdnica, urmat apoi de Trubadurul,
rgen Blajan. '..'.::i1ii gi Hagi-Tudose. Dac[ primul volurn are ecouri romantice, tratand subiecte
-::-rate din via(a ruralS, in urm[toarele volume autonll se dovede$te un adept al
procedeu de ,.-.smului gi al naturalismului, atdt prin tematica avAnd accente patologice, fizio-
.r,eumenteazi .---e gi morale, cAt 9i prin stilul bazat pe observalie gi analiz[ psihologicd, prin
de echilibrul - -.:nsiunea de critic[ social5, prin dezvlluirea lucidl a tarelor societtrtrii timpului.

rbiectivitarea Ja dramaturg, s-2 impus prin trilogia Moldovei - Apus de soare, Vifurul Si
-.:nfdrul -, in care evocd momente gi aspecte semnificative din trecutul tr5rii, in