Sunteți pe pagina 1din 10

Eșecurile gemene: piață – guvern

În economia reală, atât pe piața liberă, cât și la nivel guvernamental pot apărea eșecuri în
alocarea resurselor, care poartă denumirea de „eșecuri gemene”. Aceste eșecuri se pătrund
reciproc, necesitând intervenții atât la nivelul pieței libere, cât și la nivel guvernamental.

La baza economiilor de piață moderne stau piețele libere. Din cea mai simplă definiție
care poate fi dată pieței, reiese că piața este locul de întâlnire a cererii cu oferta în urma căreia
se formează prețul. Piețele libere sunt instituții importante, care semnalizează prin prețurile
formate pe baza interacțiunii dintre forțele piețelor, astfel influențând deciziile luate separat de
multitudinea de agenți economici independeți, care urmăresc realizarea propriilor interese.

Piețele își îndeplinesc funcțiile și sunt eficiente prin următoarele caracteristici:1

 prețurile pieței oferă o cantitate mare de informație despre condițiile de piață în


permanentă schimbare;
 sistemul de piață descentralitat este mai flexibil;
 în economia de piață prețurile se modifică pe măsură ce se schimbă condițiile de pe
piață;
 economia de piață descentralizează puterea și astfel este nevoie de mai puține
constrângeri asupra indivizilor decât în alte tipuri de economii;
 piața liberă face posibilă atât eficiența productivă, cât și eficiența alocativă;
 eficiența productivă – atunci când nu mai există nici o altă alocare a resurselor prin
care să sporim producția dintr-un bun fără a diminua producția din celălalt bun.
Spunem că suntem productivi atunci când ne situăm pe frontiera posibilităților de
producție și nu în interiorul ei;
 eficiența alocativă – o alocare pentru două bunuri este eficientă dacă nu mai există nici
o altă alocare prin care să îmbunătățim situația unui individ fără a o înrăutăți pe cea a
altui individ.

1
Constantin Popescu (coord.), Economia sectorului public, Editura ASE, București, 2011, pag. 101 – 102
Eșecul pieței
Eșecul pieței descrie orice situație în care stimulentele individuale pentru
comportamentul rațional nu conduc la rezultate raționale pentru grup. Pe de altă parte, fiecare
individ ia decizia corectă pentru el, dar care se dovedește a fi greșită pentru grup. În
microeconomia tradițională, acest lucru se prezintă ca un dezechilibru la starea de echilibru,
unde cantitatea furnizată nu este egală cu cantiatea cerută.

Eșecul pieței are loc atunci când există o alocare ineficientă a resurselor pe piața
liberă. Eșecul pieței poate apărea din mai multe motive, cum ar fi monopolul (prețuri mai mari
și mai puține bunuri), externalități negative și bunurile publice (care de obicei nu sunt
distribuite pe o piață liberă).

 Tipuri de eșecuri ale pieței

1. Bunurile publice - reprezintã o marfã sau un serviciu care, oferit unui individ, rãmâne
disponibil şi altor persoane, fãrã cheltuieli suplimentare.2 În cazul acestor bunuri,
eșecul pieței pornește de la faptul că nu sunt definite forte bine drepturile de
proprietate.

Bunurile publice prezintă două caracteristici importante:

a) Nonrivalitate – aceasta înseamnă că în situația consumului unui individ din acest bun,
nu va reduce canitatea disponibilă pentru ceilalți.

 Exemplu: faptul că un individ beneficiază de iluminatul stradal, nu va afecta


cantitatea de lumină disponibilă și pentru ceilalți.

b) Nonexcluziune – înseamnă că nici o persoană nu poate fi exclusă de la consumul sau


utilizarea acelor bunuri.

Exemplu: unui individ care nu și-a plătit impozitele nu i se poate interzice utilizarea
drumurilor publice

2
Bunurile publice şi producţia în sectorul public, articol disponibil la http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/platis/4.htm ,
accesat la 11.03.2017
2. Externalitățile sunt efecte ale unei activități economice ce se resfrâng asupra unei terțe
persoane, exterioară, neimplicată în acea activitate. Externalitățile pot fi pozitive sau
negative.
a) Externalitățile pozitive – apar atunci când consumul sau producerea unui bun
aduce beneficii unei terțe persoane.
 Exemplu: un fermier care cultivă meri aduce un beneficiu unui apicultor.
Apicultorul va avea o sursă bună de nectar pentru a produce mai multă miere.
 Când „consumăm” educație, primim un beneficiu privat, dar, de asemenea, vor
exista beneficii și pentru restul societății: vom fi capabili să educăm alte
persoane și, prin urmare, acestea beneficiază ca rezultat al educației noastre.
b) Externalități negative – apar atunci când consumul sau producerea unui bun
cauzează efecte dăunătoare unei terțe persoane.
 Exemplu: dacă o fabrică produce chimicale din care rezultă poluarea ca efect
secundar, atunci pescarii locali nu vor mai putea prinde pește.
 Utilizarea automobilului pentru a merge la serviciu cauzează poluare și
congestie. Ambele reprezintă costuri externe impuse altor persoane care
locuiesc în oraș.
Pentru a analiza efectele externalităților, se vor defini conceptele: beneficiu individual/
privat, beneficiu social/ al societății, cost individual/privat, cost social/ al societății.
Beneficiul individual/ privat constă în acele satisfacții/avantaje de care se bucură doar
agentul economic care a utilizat bunul respectiv.
Beneficiul social/ al societății este format din beneficiile/ utilitățile resimțite de către
toți membri societății, chiar dacă nu au contribuit în vreun fel la producerea sau consumul
acelui bun.
Bsocial=Bindividual + Baltor membri ai societății
Costul individual/ privat ne arată cheltuielile pe care le suportă agentul economic care
produce bunurile respective.
Costul social/ al societății este reprezentat de către costurile (inclusiv cele de
oportunitate) pe care trebuie să le suporte membri societății, chiar dacă nu sunt implicați în
vreun fel în consumul sau în producerea lui.

Csocial=Cindividual + Caltor membri ai societății


Grafic 1: Analiza externalităților pozitive în consum

Sursa: prelucrare proprie pe baza notelor de curs de Microeconomie Intermediară Aplicată


În cazul acestor externalități Bs > Bi.
Pentru a regla volumul tranzacțiilor pe această piață, statul ar trebui să acorde o
subvenție egală cu Ps – Pi pentru a stimula să se consume Qs.
Grafic 2: Analiza externalităților negative în consum

Sursa: prelucrare proprie pe baza notelor de curs de Microeconomie Intermediară Aplicată

În cazul acestor externalități, Cs > Ci


Poluarea reprezintă un cost impus cuiva; este rezultatul secundar a unei activități de
producție.
3. Monopolul -  John K. Galbraith a definit acest tip de piaţă spunând că „(...)datorită
monopolului şi supremaţiei lui preţurile sunt mai ridicate, iar producţia este mai
scăzută decât în cazul în care vânzătorii ar fi mai numeroşi. Prin urmare consumatorii
plătesc mai mult şi dispun de resurse sau servicii mai puţine decât ar avea nevoie sau
ar fi dorit.”

Cu alte cuvinte, monopolul reprezintă acea situație de piață unde există un singur
ofertant al unui produs care controlează complet o anumită piață. Acesta este singurul care
desfășoară activități de producție în ramura sa de activitate. În situația unui singur
producător, acesta este cel care stabilește prețul, oferta firmei de monpol fiind oferta
agregată de pe piață. Prețul de monopol nu va fi concurat de prețurile mai scăzute ale
rivalilor, din moment ce aceștia nu există. Faptul că există un singur ofertant pe piață duce
la diminuarea bunăstării consumatorului, dar și la sporirea profitului ofertantului.

Eșecul guvernamental
Eșecul statului este un fenomen atât de real precum eșecul pieței. Apare atunci când
intervenția guvernului în economie cauzează o alocare ineficientă a resurselor și un declin
în bunăstarea economiei.

Teoria eșecului guvernamental este adesea comparată cu eșecul piețelor. Eșecul


guvernamental, ca de altfel și eșecul piețelor, nu are în vedere negarea rolului economic al
guvernului în sistemul economic orientat spre piață. În opinia lui Joseph E. Stiglitz,
guvernul are un rol important în economiile moderne, deoarece redresează eșecul piețelor,
redistribuie venitul, acordă asigurări sociale împotriva unor riscuri, cum ar fi șomajul,
aigurările de sănătate.3

Cauze ale eșecului guvernamental:

 Lipsa stimulentelor: în sectorul public, nu există motiv de a face profit,


deoarrece lucrătorii și managerii sunt slab stimulați pentru a îmbunătății serviciile și pentru
a reduce costurile, fapt ce poate duce la ineficiență;
 Interferențe politice – politicienii au în vedere adesea efectele pe termen scurt
decât efectele pe termen lung;
3
Constantin Popescu (coord.), op. cit., pag. 113
 Hazardul moral. Guvernul poate oferi garanții pentru toate depozitele bancare
pentru a proteja sistemul financiar, dar acest lucru ar putea încuraja băncile să își asume
riscuri întrucât acestea știu că pot fi salvate de către guvern;
 Guvernele sunt lente în recunoașterea greșelilor în guvernare, chiar dacă sunt
conștiente de acestea;
 Intervenția guvernamentală nu este un bun lider; guvernul este servit de o
birocrație costisitoare, de aceea este necesară compararea acestor costuri de tranzacție cu
costurile de tranzacției ale pieței;

Exemple de eșecuri guvernamentale în România:

 2009 – 2010: Reducerea temporară a drepturilor salariale ale bugetarilor, în


contextul dificultăților financiare:
- decizia statului de a reduce salariile bugetarilor în anul 2010 cu 25 %, nu s-a dovedit
nici pe departe a avea impactul dorit de a se face economie la bugetul de stat ci, din
potrivă a reprezentat un eșec al guvernului.
- Reducerea cu 25% a fost doar o mostră de masură economică pro-ciclică din partea
guvernanților.
- Pe toată perioada de la începutul anului 2009 pâna în 2012, inclusiv pe segmentul de 6
luni în care a activat reducerea de 25%, cheltuielile totale au crescut (2009 - 89.851,7
mil. lei, 2010 – 10.2627,8 mil. lei, 2011 – 10.6088,7 mil. lei, 2012 – 10.4569,8 mil.
lei)4. Prin urmare economia din reducerea salarială nu a reprezentat o economie ci doar
o rerutare a fondurilor către alte destinații.
 2016: România pierde o invstiție de 500 milioane euro a Daimler în favoarea
Poloniei5
- România pierde investiţii majore pe bandă în favoarea ţărilor vecine, după ce ani la
rândul companiile străine au atras atenţia că fără infrastructură şi fără investiţii majore
în şcoli şi universităţi nu vor veni să construiască uzine şi fabrici importante. La opt

4
„Execuția bugetului de stat pe categorii de venituri și cheltuieli”, rezultate disponibile la
http://statistici.insse.ro/shop/, accesat la 11.03.2017
5
„Un nou eşec: Cum a pierdut România o investiţie de 500 milioane euro a Daimler în favoarea Poloniei”, articol
diponibil la http://www.mediafax.ro/economic/un-nou-esec-cum-a-pierdut-romania-o-investitie-de-500-
milioane-euro-a-daimler-in-favoarea-poloniei-15282702 , accesat la 11.03.2017
ani după ce țara noastră a pierdut investiţia într-o uzină auto, de data aceasta România
a pierdut o investiţie pentru o uzină de motoare.
- Daimler AG, compania care deţine brandul Mercedes-Benz, a anunţat oficial în mai
2016 , că va investi 500 de milioane de euro în construcţia unei noi uzine de motoare.
În cursă pentru această uzină era şi România, unde la Sebeş, Daimler produce prin
compania locală Star Transmission cutii de viteze. Aceasta este cea mai mare
investiţie pe care România în ultimii ani în favoarea unei alte ţări din Europa Centrală.
Noua uzină ar fi asigurat 1.500 de noi locuri de muncă bine plătite.

I. Analiză comparativă. Concluzii

După definițiile exemplificate în capitolele anterioare cu referire la eșecul pieței și


eșecul guvernamental, putem spune că piața este o sferă de activitate în care toate acțiunile
sunt voluntare: comerțul este voluntar, toate transferurile de venit și de avere între oameni
sunt voluntare. Pe de altă parte, guvernul este o sferă de activitate în care totul este
coercitiv. Guvernul pune limite asupra comportamentului din mediul privat și aplică aceste
limite prin amenzi, taxe, închisoare etc.

Oamenii pot face un efort de a influența politicile publice în mai multe feluri: pot
vota, pot contribui cu bani, timp și muncă. Indiferent de ce ar face, politicile publice vor
avea rezultate dacă oamenii ar avea cunoștințe perfecte despre modul în care diferitele
politici publice îi afectează personal, candidații ar avea cunoștințe perfecte despre ceea ce
doresc aleăgătorii și nivelul de sprijin pe care sunt dispuși să îl ofere, iar piața pentru
candidați ar fi perfect competitivă.

În continuare, se pune întrebarea: ce fel de lucruri ar trebui să se lase pe mâinile pieței


și ce fe de lucruri ar trebui supuse reglementărilor guvernamentale? Din moment ce știm că
procesul de luare a deciziilor guvernului este adesea defectuos, concluzia este că lucrurile
ar tebui lăsate pe mâinile pieței.

Despre antreprenoriat se poate spune că reprezintă descoperirea oprtunităților


anterioare neexploatate care ar fi putut face atât de mult bine oamenilor. Fiecare
oportunitate neexploatată poate fi considerată la rândul ei un eșec al pieței. Eșecurile, după
cum am spus anterior, există din cauza informației imperfecte, externalități, monopol etc.
Fiecare de eșec al pieței reprezintă o potențială oportunitate pentru un alt antreprenor de a
se îmbogăți. Nimeni nu s-ar putea îmbogăți copiind ceea ce alții deja fac. Cei care inovează
s-ar putea îmbogăți în cazul în care descoperă „tratamentul” pentru problemele nerezolvate
anterior. Iar antreprenoriatul este o forță naturală într-o economie capitalistă, dinamică.

De asemenea, pot exista și antreprenori politici. Dar nu poate exista o tendință naturală
pentru ei în a ne ghida spre direcția optimului Paretian. Motivul este acela că politicienii,
spre deosebire de antreprenori, nu câștigă din distribuirea surplusului social pe care aceștia
îl creează pentru ceilalți. Aceștia câștigă prin creșterea totalului de voturi.

ALEXANDRU BIANCA

GRUPA 1417