Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA ‘SPIRU HARET’ BRASOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE


SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

- PSIHODIAGNOZA -
An III, semestrul I

Titular curs,

Lector drd. GABRIELA DIMA

PSIHODIAGNOZA

PERSONALITATII

Modalitati de investigare
a personalitatii
n ă ăţ
Probele prin care se realizeaz investigarea personalit ii sunt extrem de diverse - reflectand
multitudinea de definitii si caracteristici identificate de-a lungul timpului;

n Testele de personalitate au fost create mai tarziu decat cele de inteligenta, dar tot din ratiuni
practice: selectia recrutilor in primul razboi mondial; au aparut primele inventare autoaplicate – interviuri
psihiatrice standardizate - cu intrebari scrise si raspunsuri structurate ‘adevarat’ sau ‘fals’;

n Deasemenea prin functia integratoare pe care o indeplineste personalitatea avea nevoie de


progrese in domeniile subiacente (inteligenta, invatare, memorie, motivatie etc.) pe care le integreaza;

Personalitatea = ‘integrare progresiva, dar niciodata completa

a tuturor sistemelor care privesc adaptarile caracteristice ale unui individ la mediile sale variate’ (Allport,
dupa Clinciu 2005)

Modalitati de investigare a personalitatii


Personalitatea - configuratie unica, relativ stabila de insusiri psihice care sunt definitorii pentru o persoana
si ii confera individualitatea

n Psihodiagnoza distinge niveluri distincte de analiza:

n Comportamentul – abordat de behavioristi, insumeaza manifestarile observabile direct; este cel mai
variabil aspect al personalitatii, dependent de context si situatie; investigat prin testele obiective de personalitate si
abordarile experimentale.

n Trasatura de personalitate – arata tendinta unei persoane de a se manifesta in comportamente


asemanatoare in situatii diferite, variabile; investigate prin chestionarele de personalitate;

n Factorul de personalitate – reuneste un ‘cluster’ de trasaturi ce au tendinta sa se asocieze la majoritatea


indivizilor, dincolo de variabilitatea situatiilor; determinarea factorilor de personalitate se fundamenteaza pe modelul
matematic, statistic (analiza factoriala);

n Tipul de personalitate – este o configuratie care permite clasificarea oamenilor in grupuri; are gradul cel
mai mare de generalitate.
Metode de investigare a personalitatii

n ă ă ş
Metode obiective – cu ajutorul c rora se urm re te cunoa terea direct ş ăa
comportamentului subiectului, a diferitelor lui reac ţii perceptibile (observatia, înregistrări şi măsurători
psihofiziologice);

n Metode subiective, în care subiectul, pentru a fi cunoscut, este pus s vorbeasc ă ă despre sine
sau sa raspunda in scris la anumite intrebari (anamneza, chestionare, scale de apreciere).

n Metodele proiective - se bazează pe ideea că o persoană îşi va "proiecta" propriile


trăsături de personalitate prin stimularea cu o sarcina ambigua; acceseaza nivelele mai profunde ale
personalitatii umane.

n Metode nestructurate – observatia si interviul nestructurat; tehnicile proiective;

n Metode structurate – chestionarele, inventare de personalitate

Chestionare / inventare de personalitate

n ă ă
Chestionarele / inventarele de personalitate sunt m sur ri prin auto-relatare (self-report);

n ţ
Construc ia lor este similar ă cu cea a testelor psihologice, cu diferenţa că răspunsurile se bazează pe
opinii, aprecieri sau atitudini, nu pe informaţii verificabile din exterior.

n ă
Raspunsurile solicitate pot fi: dihotomice (adev rat / fals), cu alegere multipl ă sau forţată din mai multe
ă
variante, cu r spunsuri scalate pe o scală cu trei sau mai multe trepte (ex. de acord, nesigur, în dezacord) sau cu
răspunsuri construite (ca în chestionarele de completare a unor propozi ţii).

Probleme în evaluarea prin chestionare


n ă ţ ă despre ei, sau acurateţea
Intreb rile cele mai frecvente vizeaza încrederea în ceea ce subiec ii relateaz

cu care chestionarele pot relata ceva despre structura personalităţii unui individ; distorsiunile, falsificările

răspunsurilor (faking) sunt de mai multe categorii: răspunsuri specifice dezirabilităţii sociale, obişnuinţe mai
generale de prezentare a imaginii propriei persoane (subapreciere / supraapreciere) care pot cauza distorsiuni
ţ
neinten ionate, lipsa capacit ăţii de autoapreciere, completare la intamplare;

Multe din chestionarele posedă scale pentru detectarea falsificării răspunsurilor (MMPI -"Scală de minciună", EPQ-ul scala
"Lie", CPI-ul "Good Impression", "Well-being" şi "Communality“)

Abordarea factoriala a personalitatii

n Abordarea factoriala a personalitatii

n Modelul teoretic si chestionarele construite de Eysenck

n Modelul teoretic si chestionarele construite de Cattell

Abordarea factoriala a personalitatii

n Analiza factoriala a fost dezvoltata initial ca un mijloc de investigare şi


identificare a factorului general g (Spearman); începând cu Thurstone analiza factorial ă
s-a centrat mai mult pe factorii de grup.

n Metoda s-a generalizat nu numai in studiul inteligentei, ci si al personalitatii si


creativitatii;

n Promotori ai analizei factoriale in studiul personalitatii sunt H.J. Eysenck şi R.B.


Cattell;

n Diferentierile dintre cei doi provin de la tipul de analiza factoriala pe care au


promovat-o:

n Eysenck – metoda ortogonala – factorii se afla in unghi drept, fara sa fie corelati intre ei;
n Cattell – metoda factorilor oblici – factorii de personalitate au o oarecare intercorelatie intre ei
exprimata in axele oblice.

Abordarea factoriala a personalitatii


Specificul metodei analizei factoriale:

n Incepe cu obtinerea unui numar foarte larg de scoruri pentru diferite aspecte ale
comportamentului subiectilor dintr-o populaţie considerabil de mare;

n Se identifica un număr mic de factori bazali care sunt responsabili de


variabilitatea rezultatelor;

n După ce s-au determinat factorii şi semnificaţia acestora printr-un nume sau o


etichetă, se genereaza instrumentele care îl măsoară mai eficient decât determinarile
originale;

n Factorii au niveluri diferite de generalitate: pe lâng ă factorul general există


factorii de grup, factorii specifici şi cei de eroare (Burt, 1941).

Teoria factoriala a lui Eysenck si chestionarele sale

n ă
Eysenck, Hans Jurgen (n. 1916) – psiholog englez, n scut la Berlin; fost profesor de psihologie la
Universitatea din Londra (1955 – 1983);

n Mare parte din munca sa s-a desf ăşurat în domeniul cercetării psihometrice a personalitatii si
inteligentei umane;
n şi de laborator; in viziunea lui
Adept al empirismului a intreprins numeroase studii experimentale
a te baza doar pe chestionare, evaluări sau autoevaluări ale comportamentului înseamnă să depinzi de
date ‘subiective’; sunt necesare informatii factuale, obiective dintr-o varietate de surse: date
ă
anamnestice, biografice, determinari fizice, masuratori fiziologice, autoevalu ri, evaluari ale
ă
comportamentelor f cute de altii (Eysenck, 1953) – abordarea ‘personalitatii intregi’ (dupa Minulescu
2005);

n Preocuparile principale merg spre o fundamentare biologica a comportamentului; adept al


teoriilor genetice care accentueaza rolul innascutului in determinarea diferentelor psihologice dintre
oameni;

Teoria lui Eysenck asupra personalitatii

n ăţ
Eysenck a dezvoltat un model factorial ortogonal tridimensional al personalit ii; cei 3 factori sunt
conceputi ca un continuum de-a lungul caruia se pozitioneaza persoanele, la una din cele doua extreme sau in puncte
intermediare;

n Extraversia (extraversie – introversie)

n Nevrozismul (stabilitate – instabilitate emotională )

n Psihoticismul (adaptabilitate – psihotism)

n Analiza celor trei factori / dimensiuni de personalitate releva ‘tipul de personalitate’ – cel mai
ţ ăă
inalt ca grad de generalitate – definit ca si “constela ii observabile sau sindroame de tr s turi”;

n ă ş ş ă
Prin combinarea factorilor extraversie si nevrotism Eysenck reg se te i d o nou ă întemeiere
tipologiei hipocratice a temperamentelor: coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic
Definirea celor 3 factori ai personalitatii – perspectiva genetica

Cei 3 factori tipologici au o importanta contributie ereditara in gradientul de normalitate – anormalitate;

n ă
Extraversia – introversia, unul dintre conceptele de baz ale teoriei sale a fost teoretizat si impus inca de la inceputul
sec.XX de catre C.G. Jung; Eysenck explica acest construct prin teoria nivelului innascut al excitarii nervoase, controlat de sistemul
reticulat activator ascendent (SRAA):

n ţ ţ
introverti ii se nasc cu un nivel ridicat al excita iei (de aceea evita excitatia)

n extravertii au nevoie de schimb ări mai intense pentru a se declanşa trezirea bioelectrică a creierului (de aceea cauta excitatia).

n Nevrotismul (instabilitatea emotionala) – este legat de sistemul limbic si activarea emotiilor la nivelul sistemului nervos

automat (ariile hipocampice şi amigdaliene ca sediu al emoţiilor); ideea si-a gasit numeroase confirmari ulterioare.

n Psihoticismul – este pus in legatura cu sistemul hormonal androgin, cu glandele ce dezvolta si mentin caracteristicile

masculine (activismul şi agresivitatea); ideea şi-a găsit mai puţine confirmări ulterioare.

Cauzalitatea genetica apare ca ‘predispozanta’, defineste tendintele naturale de a reactiona (aspectele genotipice); se masoara
prin tehnici experimentale, de laborator;

Comportamentul observabil este rezultatul interactiunii cu mediul (aspectele fenotipice) – se masoara prin chestionare.

Istoricul chestionarelor Eysenck


ă ă ţ
Ca baz empiric , studiile sale au inceput in 1940, investiga iile originale identificând doi factori: extraversia (E) si
nevrozismul (N);

n Primul chestionar, Maudsley Medical Questionnaire (MMQ – 1952) cuprindea doar o scar ă de nevrozism
ă ă din 40 de itemi;
alc tuit

n ţ
Maudsley Personality Inventory (MPI – 1959) con inea scala pentru nevrozism şi extraversie;

n ă ă
Eysenck Personality lnventory (EPI – 1964) ad uga: o scar L (Lie), pentru a detecta minciuna,
disimularea, se dezvolta si o forma paralela, limbajul este mai accesibil nivelurilor mai putin educate;

n Eysenck Personality Questionnaire (EPQ - 1979) introduce variabila psihoticismului;

n S-a construit o varianta EPQ pentru varstele 7 – 15 ani cu etaloane diferentiate pe varsta si sex, datorita
diferentelor intre baieti si fete la scalele P – psihoticism (agresivitatea si ostilitatea sunt mult mai asociate cu sexul
masculin), N – nevrozism si L - minciuna (dau scoruri mai mari la fete);

n Varianta romaneasca a testului EPQ a fost experimentat ă în 1990 (Băban, Derevenco şi Eysenck) si
cuprinde 79 de itemi;

Inventarul de personalitate Eysenck - EPI

n EPI masoara personalitatea prin 2 dimensiuni independente una de alta :


extraversia si nevrozismul;

n Chestionarul cuprinde 57 de itemi: fiecare dimensiune se constituie intr-o scala


care cuprinde cate 24 de itemi, la care se adauga o scala de minciuna (Lie) compusa
din 9 itemi;

n Subiectul raspunde la intrebari prin ‘Da’ sau ‘Nu’;

n Cotarea se face dupa grila: se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns identic cu
grila.

n Dispune de forme paralele (Forma A si Forma B) pentru cazurile in care se


doreste retestarea.
Interpretarea scalelor EPI

ş ţ ăă
Scala extraversie – introversie (E) se define te prin intercorela iile dintre tr s turile de afirmare,
sociabilitate, energie de via ţă şi dominanţă.
Notele mari sunt caracteristice extraversiunii, notele mici introversiunii.

ţ
EXTRAVERTUL – este sociabil, ii plac activitatile distractive, are mul i prieteni, simte nevoia de a discuta cu oamenii

şi nu îi place să lucreze de unul singur; işi asumă uşor riscul, îi place aventura şi se expune pericolelor; tinde
spre emoţii puternice, doreşte agitaţia şi este in general impulsiv; ii place să facă glume, este oscilant,

optimist, are tendinţa de a fi agresiv şi işi pierde cu uşurinţă stăpânirea de sine; artistic, înclinat spre

exterior; in creaţia estetică, produce un desen împrăştiat, adesea cu subiect abstract; tip alert, cu iniţiativă şi

bun organizator; tinde să se supraaprecieze şi să accepte doar propriul punct de vedere

ş
INTROVERTUL – este lini tit, retras, introspectiv, are o via ţă interioara bogată; este tipul gânditor, indicat
pentru cercetare, posedă gândire abstractă, dar un spirit de observaţle mal puţin dezvoltat căci este orientat

spre interior şi oarecum rupt de exterior; uşor tensionat, căci îi lipseşte uşurinţa exteriorizării bogatelor

trăiri interioare; in relaţiile sociale este rezervat şi distant, neîncrezător şi planificat (non-impulsiv); inclinat

spre un mod de viaţă ordonat, nu agreează agitaţia, îşi domină agresivitatea şi nu-şi pierde uşor

cumpătul; tinde să se subaprecieze.

Interpretarea scalelor EPI


Scala instabilitate emotionala (nevrotism) – stabilitate (N)

ţ ăă
NEVROTISMUL este caracteristic notelor ridicate; este definit de interrela ia dintre tr s turile de anxietate,

ă ă ţ ţ ţ
depresie, autoapreciere sc zut , timiditate, toate datorate lipsei de control emo ional; reac iile emo ionale

puternice ale instabilului interferă cu adaptarea sa scazuta la evenimentele de viată şi îl conduc spre reacţii

emoţionale iraţionale, adesea rigide


STABILITATEA EMOTIONALA – caracteristica notelor scazute, respectiv lipsei emotionalitatii, apatiei; avem de-a
ţ ţ ţ
face cu persoane extrem de greu de stimulat emo ional, reac iile emo ionale sunt slabe ca intensitate, lente,

intră greu în atmosfera emoţională şi au tendinţa de a reveni la starea de apatie, calm “plat” foarte repede

după activarea emoţională.

Scala de minciuna (L) - afirma comportamente sociale dezirabile, dar pe care marea majoritate a populatiei le
incalca in comportamentul informal; notele mici indica sinceritatea raspunsurilor, in timp ce notele mari sunt
masuri ale raspunsurilor dezirabile, conformiste sau disimulative.

Scala L este orientativa in interpretarea rezultatelor chestionarului.

Tipologia temperamentala
Rezulta din combinarea celor doua scale, astfel:

n Colericul (extravertit şi instabil) - este sensibil, neliniştit, agresiv, excitabil,


impulsiv, activ, optimist;

n Sangvinicul (extravertit şi stabil emoţional) - este deschis, cald, sociabil,


comunicativ, vorbăreţ, plin de viaţă, dinamic, fara griji, cu o aptitudine de lider natural
recunoscută;

n Flegmaticul (introvertit şi stabil) - este foarte calm, liniştit, temperat, controlat,


paşnic, reflexiv, pasiv, grijuliu;

n Melancolicul (introvertit şi instabil) - este liniştit, dar pesimist, sobru, rigid,


temător, nesociabil, cu mari fluctuaţii ale dispoziţiei.

Chestionarul de personalitate Eysenck - EPQ


Include fata de EPI si o a patra scala:
ţ
PSIHOTISMUL - este definit de interrela iile dintre trasaturile de agresivitate, egocentrism,
comportament antisocial şi lipsa de empatie;

ţ ă
Cotele ridicate specifice psihotismului indica tendin a de a produce tulbur ri, a fi solitar, a ar ta ă
cruzime, ostilitate fata de ce ceilalti, preferinta pentru lucruri ciudate şi neobişnuite;

Cotele scazute, specifice adaptabilitatii indica persoane socializate, cu tendinta de a acorda un mare
ţ ţ ţ
respect regulii sociale, conven iilor, drepturilor celorlal i; au nivele de aspira ie adaptate la realitate.

Observatie: desi sunt utilizati termeni psihiatrici, semnificatia lor nu este in acest caz propriu-zis clinica, intrucat se
adreseaza persoanelor normale; din aceast ă perspectivă, doar la o mică proporţie de persoane care prezintă
un nivel înalt de psihotism este posibil să se dezvolte o condiţie psihotică propriu-zisă. Schizofrenia este la un

capăt extrem al dimensiunii psihotism; include de asemenea nivele înalte de criminalitate, psihopatie, tulbur ări
de tip maniaco-depresiv.

Utilitate si calitati psihometrice

n EPI si-a dovedit utilitatea intr-o mare varietate de situatii din


domeniul industrial, scolar, clinic, aplicatii experimentale;

n Elaborarea chestionarelor de personalitate ale lui Eysenck are o


puternică validitate de construct, intrucat pleaca de la o teorie bine
articulată asupra personalităţii;

n Fidelitatea test – retest este buna depasind .85

Teoria factoriala a lui Cattell si chestionarele sale

n Raymond B. Cattell (1905 – 1998) – absolvent al unei facuoltati de chimie (!), doctorand
si asistent a lui Spearman, asociat cu Thorndike, profesor la universitatile din Massachusetts,
apoi al Harvard, Illinois;

n Unul din cei mai prolifici psihologi ai secolului trecut; creatorul a numeroase instrumente
de măsurare a personalitaţii, inteligenţei (culture-free test), motivaţiei, intereselor sau
anxietăţii.
n Perspectiva lui nu vizeaza tipologicul (ca la Eysenck), ci trăsăturile de personaliate
reuniti in factori de personalitate obţinuţi prin aplicarea sistematica a analizei factoriale;

n Cattell a pornit analiza de la cei 4504 de termeni din sfera personalitatii identificati in
dictionarul limbii engleze; dupa o prima triere pe criterii de sinonimie retine 171 de nume de
trasaturi; in urma analizei factoriala repetate a retinut un numar de 12 dimensiuni numite
‘trasaturi sursa primara’ (inclusi in 16PF)

Taxonomia trasaturilor la Cattell

n ăă ăă
Tr s turi de suprafata / tr s turi sursa: este cea mai importanta dintre toate distinctiile; cele
ă
de ‘suprafata’ reprezint clusteri de variabile manifeste, care par a functiona impreuna; trasaturile ‘sursa’
evidentiaza un numar redus de radacini - structura de adancime cu o mare stabilitate in timp;

n ăă ăă
Tr s turi constitutionale / tr s turi modelate de mediu - evidentiaza raportul ereditate-mediu;
distinge ‘trasaturile comune’, date de un fond ereditar si modele sociale comune,si ‘trasaturi unice’, din
afera intereselor si aptitudinilor;

n ăă
‘Tr s turi dinamice’ - cele care il pun pe individ in actiune spre atingerea unui scop; ‘ tr s turi ăă
ăţi’ - care se referea la eficacitatea instrumentelor sale; ‘trăsături temperamentale’ – cele care
abilit
presupun viteză, energie şi reactivite.

Teoria lui Cattell este intre cea a trasaturilor (fapte mai de suprafata) si cea a factorilor
(infrastructura interna a personlitatii)

Chestionarele Cattell

n ş ţ
Cercetând longitudinal i transversal personalitatea, Cattell a eviden iat 6 stadii pe care aceasta le
traverseaza: (1) Mica copilarie, pana la 6 ani, considerata o perioada de formare majora a personalitatii (formarea
deprinderilor bazale, structurarea atitudinilor sociale primare, stabilitatea si forta eului si supraeului, sentimentul de
securitate / insecuritate, atitudinea fata de autoritate si posibila tendinta spre nevrotism); (2) Copilaria, pana la 14
ani, perioada de consolidare, inceputul emanciparii si independentei fata de parinti, tendinta de a se identifica cu cei
din jur; (3) Adolescenta, pana la 23 de ani, cea mai plina de stres si probleme subiective cu transformari ale
trasaturilor de personalitate – unele dispar, altele apar; (4) Maturitatea, 23 – 50 ani, perioada productiva,
personalitatea tinde sa devina stabilizata; (4) Maturitatea tarzie – include schimbari si adaptari in personalitate ca
raspuns la cele fizice, sociale, psihologice; (5) Batranetea, include problematica adaptarii la o serie de pierderi,
obisnuinta cu singuratatea si lipsa securitatii personale.
n In functie de aceste stadii Cattell a construit mai multe instrumente de masura: 16 PF destinat vârstelor

adulte, HSPQ, pentru 12-18 ani, CPQ pentru 8-12 ani şi ESPQ pentru vârste de la 6 – 8 ani; Chestionar de Analiză
Clinic ă (CAQ), chestionar de anxietate etc.

Chestionarul 16 factori primari - 16PF

n Constructia 16 PF (Sixteen Personality Factor Questionnaire) a început în 1949, revizuit in 1972;

n Contine 16 factori majori (trasaturi sursa) si 4 factori de ordinul al doilea – factori secunzi; cei din
urma se justifica datorita corelatiilor dintre factorii majori (care ajung uneori pana la r = .75), si se
calculeaza printr-o formula matematica plecand de la notele standard ale factorilor primari;

n şase forme: câte două forme paralele a 185 de itemi fiecare, pentru trei
Testul este furnizat sub
niveluri diferite ale vocabularului (de la cei evoluaţi până la cei dezavantajaţi cultural, unde se ofera o
caseta audio prin care se administrează auditiv itemii).

n Spre deosebire de MMPI si CPI, 16 PF nu are itemi care fac parte din mai multe scale.

n Raspunsurile la itemi se dau prin alegerea uneia din cele trei variante de reaspuns; scorarea se
face conform grilei cand pe raspunsurile afrimative, cand pe cele negative.

Descrierea factorilor 16 PF primari


FACTORUL A – Schizotimie vs. ciclotimie

n Cote joase (0-3): comportament caracterizat prin schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozan ţă,
răceală şi indiferenţă, suspiciune, rigiditate.

n Cote ridicate (7-10): comportament caracterizat prin ciclotimie: individul este bun, amabil,
ţ ă şi cald; nu rareori aleg profesii
prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilal i, blând, încrez tor, adaptabil
care inseamnă contacte interumane şi o tendinţă spre a se confonna convenienţelor sociale.

FACTORUL B – Abilitate rezolutiv ă generală


n Cote joase (0-3): slabă abilitate mentală, tendinţa de a abandona cu uşurintă, lipsa de interes
pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultur ă în general;

n Cote ridicate (7-10): indică inteligenţa vie, conştiinciozitatea şi perseverenţa în rezolvarea


ţ
problemelor, tendin a de a fi cultivat şi de a gândi în plan abstract, logic.

ţ
Scala nu are corela ii semnificative cu testele de abilit ăţi mentale obişnuite care tipic sunt probe
psihologice in timp limitat.

Descrierea factorilor 16 PF primari


FACTORUL C – Instabilitate emotionala vs.

ţ
stabilitate emo ional ă

ţ
For a eului este definit ă ca şi grad de realizare a integrării dinamice şi a controlului emoţional

n Cote joase (0-3): caracteristici ale unui eu slab: emotivitate, imaturitate afectiv ă, instabilitate;
ţ
individul reac ioneaz ă la frustraţie într-o manieră emoţională, este inconstant în atitudini şi interese,
este excitabil şi hiperreactiv, fuge de responsabilităţi, abandonează uşor, este neliniştit, implicat în
conflicte, agitat, visător; poate fi implicat şi în accidente. La acest pol apar mai dese reacţiile nevrotice
generalizate sub fonna unor tulburări psihosomatice (tulburări digestive, de somn) sau temeri iraţionale
şi comportamente obsesive; în multe cazuri de tulburări de personalilate şi de nevroze – se întâlnesc
cote scăzute ale factorului C.

n Cote ridicate (7-10): caracteristicile unui eu puternic, matur, calm; individul este stabil, constant
ţ
în interese, echilibrat emo ional, chiar flegmatic sau placid; realist, se adapteaz ă faptelor; nu se
manifest ă uşor oboseala nervoasă, nu se amestecă în conflicte.

Descrierea factorilor 16 PF primari

FACTORUL E – Supunere vs. dominan ţă


n Cote joase (0-3): polul comportamentului supus, blând, indică dependenţa, dar şi o naturaleţe
şi o bunăvoinţă caracteristice; o persoană conformistă şi uşor de dominat, suficientă sieşi.

n Cote ridicate (7-10): indică un comportament agresiv, combativ, încăpăţânat, sigur de sine,
ă
afirmativ, sever, chiar dur sau ostil, auster, cu o gravitate afectat ; nonconformist, dornic s ă capteze
ţ
aten ia.

Observatii:

n ă diferenţiere în funcţie de sex: la femei o nuanţă mai marcată


datele empirice arata o relativ
de ipohondrie, prin tendinţa de a atrage atenţia, dar si echilibru social; la barbati o orientare mai
agresiva; la ambele sexe dominanta puternica poate indica comportament antisocial, rebel.

n ţ
Dominan a tinde s ă coreleze cu statutul social, fiind mai ridicată la liderii recunoscuţi.

Descrierea factorilor 16 PF primari


FACTORUL F – Expansivitate vs. nonexpansivitate

Este un constituent important al extraversiei-introversiei

n Cote joase (0-3): comportament moderat, prudent, taciturn, introspectiv cu tendinţa spre
deprimare şi reverie; necomunicativ, mulţumit de sine, legat de valori personale, lent, reflectant; apar
visători, poate îşi rod unghiile; nonexpansivitatea este asociată cu creşterea încărcăturii de anxietate.

n Cote ridicate (7-10): comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viaţă; individul este
ţ ă
guraliv, expresiv, legat de grup, spontan în reac ii; prefera aglomer rile urbane;

Observatii:

n ă influenţa mediului de formare: cei expansivi au avut în general un mediu


Factor care suport
mai facil, mai puţin sever, creator de optimism, dar şi cu aspiraţii mai puţin exigente; nonexpansivii
sunt, în general, crescuţi după norme mai severe si tind spre un plus de modera ţie.

n ă perioada adolescenţei, expansivitatea prezintă o descreştere, cu un declin mai marcat


Dup
pentru perioada lnlrc 17 şi 35 ani.
Descrierea factorilor 16 PF primari

ţ
FACTORUL G – Supraeu slab vs. for a supraeului

Este legat, în principal, de energie şi perseverenţă; conform denumirii, factorul corespunde supraeului
psihanalitic prin accentul pus pe consideraţia faţă de normele morale, tendinţa de a susţine eul şi a
frâna impulsurile idului; se distinge de stabilitatea emoţională măsurată de factorul C prin faptul că
rezultă dintr-o integrare dinamică adecvată de-a lungul vieţii.

n Cote joase (0-3): supraeu slab, lipsa de toleranţă la frustrare, un individ schimbător,
ţ ă
influen abil, cu o emotivitate generalizat , oboseală nervoasă, inconstanţă şi nesiguranţă, care
neglijează obligaţiile sociale; cu dezinteres faţă de normele morale colective; tendinţa spre disimulare,
vagabondaj, incălcare a legii, accese de furie nestăpânite.

n Cote ridicate (7-10): atitudini de conştiinciozitate, perseverenţă, responsabilitate personală;


ă
persoana ordonata, consecventa, atenta la oameni si lucrurile din jur; bun capacitate de concentrare,
reflectâ înainte de a vorbi, prefera compania celor eficienti; este un prognostic bun pentru succesul
profesional; aptitudine pentru rolurile de lider, popularitate.

Descrierea factorilor 16 PF
FACTORUL H – Threctia vs. parmia

ţ
Factor puternic dominat de ereditate, temperament constitu ional; Termenul de ‘threctia’ vine de la
ţ ţ
‘threat’ – amenin are si indica o corela ie ridicata cu reactivitatea ridicat ă a sistemului nervos
autonom fa ţă de ameninţare; timiditate şi sensibilitate la ameninţare; opus, termenul ‘parmia’
indică predominanţă parsimpatică; curaj şi lipsă de sensibilitate;

n Cote joase (0-3): , comportament dominat de tendinţa de repliere asupra propriei persoane;
ţ
prudent, rezervat, distant, contemplativ, cu tendin a de a apare acru, rece, dezinteresat de sexul opus,
moderat şi conştiincios, dar cu interese limitate; absenţă a interesului artistic sau afectiv; tendinţă
spre perceperea rapidă a pericolului.
n Cote ridicate (7-10): sociabilitate gregară, o persoană îndrăzneaţă, căreia îi place să
ă oameni, este activ, curajos, cu interes pentru sexul opus; impulsiv, frivol, neliniştit; nu vede
întâlneasc
uşor semnele pericolului; cu interese artistice şi o bogată rezonanţă emoţională.

Descrierea factorilor 16 PF primari


FACTORUL I- Harria vs. premsia

ţ ţ
- Factor din categoria celor forma i prin influen a mediului si a culturii.

n ‘premsia’ vine de la expresia englez ă ‘protected emotional sensitivity’ - o sensibilitate emoţională


protejată; formare în interiorul unei culturi rafinate, care protejează sensibilitatea şi gustul estetic; ‘harria’ vine de

la ‘hardness and realism’ - indica aspectul de duritate şi realism în mediul de fomare;

n Cote joase (0-3): comportament realist, dar dur; tipul de persoan ă care nu se aşteaptă la lucruri
extraordinare de la ceilalti, se bazează pe sine, are spirit practic şi relativă insensibilitate faţă de alţii, matur

emoţional, aspru, chiar cinic, fără simţ artistic; reprezintă o dominantă comportamentală a durităţii,

masculinităţii şi a spiritului practic.

n ă ă ţ
Cote ridicate (7-10): comportament sensibil la estetic, exigent, dar ner bd tor, relativ imatur emo ional;

caută ajutorul şi simpatia altora, este prietenos, blând, indulgent cu sine şi ceilalţi, dificil de satisfăcut în

probleme de artă, introspectiv, imaginativ si cu o bogat ă viaţă interioară, acţionează prin intuiţie sensibilă;

dornic să atragă atenţia, este neliniştit, chiar ipohondru.

Observatii:

n ţ ă
Diferen iere sexual : femeile şi fetele prezintă în genere cote mai ridicate decât bărbatii sau băietii;

Descrierea factorilor 16 PF primari


FACTORUL L – Alexia vs. protension

n Cote joase (0-3): încredere, adaptabilitate, cooperare; absenta geloziei, invidiei,


o gravitate amabilă, dar plină de spirit; interes faţă de ceilalţi; subiect care se
acomodează uşor, nu caută rivalitate, excelează în munca de echipă.

n Cote ridicate (7-10): reprezintă tensiunea: un mod de a trăi neîncrezător,


înclinat spre gelozie, îndărătnic, suspicios şi timid; relativ rigid, dur şi indiferent faţă
de alţii; apare adesea egocentric, rigid în inter-rela ţii, cu interes mai degrabă pentru
viaţa sa interioara; este un element tensionant în cadrul unui grup/echipe.

Observatie: datele asupra conexiunii dintre L ridicat şi comportamentul paranoid nu


sunt total edificatoare.

Descrierea factorilor 16 PF primari


FACTORUL M – Praxernia vs. autia

n Cote joase (0-3): comportament practic şi constiincios; spirit logic, expresiv, deschis ca interese, dar cu o
relativă lipsă de imaginaţie; ţine la formă, preocupat de a face orice lucru “cum trebuie”; nu acţionează

hazardat, este atent la detalii; este capabil sa-şi păstreze sangele rece în caz de urgenţă sau pericol;

n ţ ţ
Cote ridicate (7-10): ‘nonconven ionalul excentric’: imaginativ, boem, prea pu in preocupat de

ţ
contingen e, adesea original, urmeaz ă calea proprie; mai puţin preocupat de conştiinciozitate, cu un aspect
exterior calm, are ocazionale izbucniri emotive de natură isterică, reacţii emotionale violente.

FACTORUL N – Naivitate vs. subtilitate

Factor care nu afecteaza decisiv comportamentul.

n ăţii, indică un comportament direct, naiv, sentimental, natural, uneori


Cote joase (0-3): polul naivit

stângaci şi neîndemânatic; se interesează de alţii şi este uşor de satisfăcut.


n Cote ridicate (7-10): perspicacitateşi luciditate în opinii, un mod de a fi rafinat, civilizat şi subtil, cu spirit
analitic şi cel mai adesea rece, cu o alură intelectuală, o viziune nesentimentală asupra lucrurilor şi vieţii;

Descrierea factorilor 16 PF primari

FACTORUL O - încredere vs. tendinţa spre culpabilitate

n Cote joase (0-3): comportament calm, cu încredere în sine, senin, eficient, viguros,
uneori chiar brutal, liniştit, rezistent la stres, fără fobii, se angajează în genere în activitati
simple;

n Cote ridicate (7-10): indică lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se
raporta la existenţă; fără încredere în ceilalţi, bănuitor, cu sentimente de culpabilitate;
persoana apare obosită de situaţiile excitante, se simte incapabilă să înfrunte exigenţele
existenţiale cotidiene, se descurajează cu uşurinţă; nu se simt acceptate de grup sau libere
să pariticipe, sunt foarte sensibile la normele de grup; nici nu sunt acceptate u şor de ceilalţi,
din punct de vedere social sunt prost adaptate.

Observatii: s-au obtinut date care permit definirea acestui factor sa ca tendin ţă depresivă,
sensibilitate emoţională, depreciere de sine, chiar nevrotism; clinic, ‘O’ ridicat apare în toate
formele de nevroză, psihoză, tulburări de personalitate.

Descrierea factorilor 16 PF primari


Factorii ‘Q’ - sunt derivati din analiza factoriala asupra celorlalti factori; sunt mai putin clarificati dar au o
buna valoare pronostica atunci cand sunt activi in comportament.

FACTORUL Q 1 – Conservatorism vs. lipsa de respect pentru conven ii ţ

n Cote joase (0-3): polul conservator indic ă un mod relativ necritic de acceptare a normelor;
n ţ
Cote ridicate (7-10): deschis spre nou, inovator, critic, cu un ascu it gust pentru analiz .ă

ţ
FACTORUL Q 2 – Dependen a de grup vs. independenta personal ă
Factor care se manifesta mai ales la nivelul atitudinilor interioare; contribuie la factorul secund introversie.

n Cote joase (0-3): tipul de individ care merge o dat ă cu grupul, caută aprobarea socială, urmează moda;

n ţ ă
Cote ridicate (7-10): persoana ra ional , capabil ă să se decidă singură; in grup tind sa faca remarci
care cel mai adesea sunt soluţii, iar grupul tinde să-i refuze; pot trăi insatisfacţii legate de integrarea în grup.

Descrierea factorilor 16 PF primari


FACTORUL Q 3 -Sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic

ă ţ ţ ă
Factorul depinde de mediu; prezint o corela ie substan ial cu integrarea pulsional ă care vizeaza menţinerea
unei adecvate imagini sine; contribuie la factorul secundar anxietate.

n Cote joase (0-3): prezint ă în principal lipsa de control, emotivitate necontrolată, (asemanator cu factorul D
din H.S.P.Q.),

n ţ ţ ă ţ ă
Cote ridicate (7-10): disciplina de sine, exigen a, voin a dezvoltat ; lideri eficien i, st pâni pe sine.

FACTORULQ4 -Tensiune ergic ă slabă vs.tensiune ergică ridicată

ă ţ
Factor interpretat ca nivel de excitatie, tensiune, datorate pulsiunilor nedesc rcate sau frustra iei.

n ă ş ă
Cote joase (0-3): mod de a tr i destins, calm, non alant, satisf cut de sine;
n Cote ridicate (7-10): încordare, tensiune, excitabilitate şi sentimente de frustrare; comportament neliniştit

fără motiv, iritabil, agitat.

şi Q4 au capacitatea de a diferenţia normalul de nevrotic; contribuie la indicele de


Observatie: clinic factorii O

anxietate generală; Q4 ridicat intalnit în tulburările de personalitate, infirmităţile fizice şi psihoze.

Descrierea factorilor 16 PF secundari


FACTORUL I - Adaptare vs. anxietate

O cot ă ridicată indică o anxietate ridicată; persoana nu este necesar nevrotică, anxietatea poate fi reactivă la o
situaţie, dar indicaţia de neadaptare este precisă; persoana este nesatisfacută de capacitatea sa de a

răspunde cerinţelor vieţii şi a-şi realiza dorinţele; anxietatea puternică perturbă randamentul şi atrage

tulburări psihosomatice.

Ecuatie: 2 L + 3 O + 4 Q4– 2 C – 2 H– 2 Q3 ; la totalul rotunjit se adun ă constanta 34 şi totul se


împarte la 10.

FACTORUL II- Intraversie vs. extraversie

ă ă indică tendinţa spre timiditate şi inhibiţie în relaţiile cu ceilalţi; poate fi defavorabil pentru profesii
Cota sc zut

care cer contacte sociale multiple; poate fi favorabil pentru o munc ă care cere precizie.

Cota crescuta – extraversia - indic ă lipsa de inhibiţie socială şi o ţ


satisfac ie general ă faţă de propria persoană;
favorabil ă în predicţia pentru activitati care cer contacte sociale multiple.
Ecuatie: 2 A + 3 E + 4 F + 5 N – 2 Q2; din total se scade 11; rezultatul se împarte la 1O.
Descrierea factorilor 16 PF secundari
FACTORUL III – Emotivitate vs. dinamism

Cotele scazute – indica o emotivitate difuz ă care poate fi de tip depresiv şi frustrant pentru persoana; sensibil la
ţ ţ
rafinamentele existen ei, are tendin a de a reflecta prea mult, examineaza situatia pe toate fetele inainte de a
trece la actiune, ducand la întârziere;

ă
Cotele ridicate – comportament dinamic, întreprinz tor, decis, competent; actioneaza dupa ce ii este clar, e posibil

sa nu examineze aspectele mai subtile, sau relaţiile umane implicate.

Ecuatie: 2 C + 2 E + 2 F + 2 N – 4 A – 6 I – 2 M ; la totalul rotunjit se adaug ă constanta 69; rezultatul se


împarte la 10.

FACTORUL IV – Supunere vs. independen ţă

ă ţ ţ ă
Cotele sc zute – indica un comportament moderat, pasiv, dependent de ceilal i, cu tendin a de a c uta aprobarea

si sprijinul celor de care are nevoie şi de a-şi orienta conduita în funcţie de cei ce acordă această susţinere;

Cotele ridicate – se manifest ă prin tendinţa spre agresivitate, îndrăzneală, un mod tranşant de a acţiona, ,
ţ
ini iativ ; ă
Ecuatie: 4 E + 3 M + 4 Q1 + 4 Q2 – 3 A – 2 G; rezultatul se imparte la 10.

Chestionarul de personalitate pentru adolescen ţi – HSPQ

n Problema vârstei şi stabilităţii factoriale a constituit un domeniu de


cercetare pentru multe echipe: se releva ca exista trăsături care apar în
adolescenţă, în timp ce alte trăsături dispar şi că unii factori sunt prezenţi
de-a lungul tuturor vârstelor (Cattell& Gruen,1953; Cattell, 1957; Cattell &
Coan,1957; Peterson, 1965; Eysenck, Easting & Eysenck, 1970 dupa
Minulescu 2005).
n HSPQ – (Hight School Personality Questionnaire) contine factorii
masurati de 16 PF cu urmatoarele modificari: lipsesc L, M, N, Q1 si apar
ca factori suplimentari D si J.

Factorii suplimentari in HSPQ


FACTORUL D – TEMPERAMENT FLEGMATIC vs. EXCITABIL

n Cote joase (0-3): conduita placidă, calmă, liniştită, reflexiv, constant, neagitat;

n Cote ridicate (7-10): hiperactiv, excitabil, predispus la gelozie, egocentric, uşor de distras, cu
multe simptome de nervozitate, este posibil sa prezinte un somn agitat; preocupat s ă capteze atenţia
anturajului, este ranit usor de lipsa de atentie; respecta greu constrângerile, care îl fac s ă devină
nervos, impulsiv, necontrolat.

FACTORUL J – ZEPPIA vs. COASTHENIA

n Cote joase (0-3): individul ce se pune în valoare în grup, este viguros, acceptă normele comune,
este adaptabil şi plin de vioiciune.

n Cote ridicate (7-10): persoane individualiste, greu de satisfăcut, suficiente lor însele, acţionând
ă
pe cont propriu, obosite ca neurastenicii, cânt rind totul; au opinii personale diferite de ale grupului,
evită discuţiile pentru a nu intra în conflict; tind să nu uite că au fost nedreptaţite; apare mai pregnant
la sexul masculin şi in comportamentul de tip obsesional-neurastenic.

ţ
Tendin e în dezvoltarea personalit ăţii in adolescenţă

ţ
Tendin e în dezvoltarea personalit ăţii in adolescenţă
ţ
Tendin e în dezvoltarea personalit ăţii in adolescenţă
Chestionarul de anxietate Cattell

n Masoara nivelul de anxietate generala al persoanei si face distinctia între anxietatea


ă
manifest , simptomatic ă şi anxietatea mascată, desfaşurată in mod inconstient;

n Realizeaza distinctia intre un factor general de nevrotism - caracterizat prin defect general de
adaptabilitate, surmenaj, epuizare, rigiditate – si un factor general de anxietate – caracterizat prin
tensiune, iritabilitate, lipsa de incredere in propria persoana, tremurat, simptome psihosomatice;

n ă ă
R spunsurile care indic din punct de vedere psihiatric anxietatea de un fel sau altul, sunt
distribuite printre 6 din cei 16 factori:

n O (pornire spre culpabilitate)

n Q4 (tensiune ergică)

n Q3 (lipsa de integrare )

n C (slăbiciunea eului)

n L (lipsă de securitate paranoică)

n H (timidiate) – nu are corespondent în scară

Descrierea scalelor

n Q3 - Dezvoltarea conştiinţei de sine - indică gradul de integrare (respectiv


neintegrare) în funcţie de dezvoltarea conştiinţei de sine; nota arata masura gradului in care s-a
legat anxietatea cu structurile caracteriale si obisnuintele social acceptate; este o componentă
dependentă de mediu care prin condiţiile sale poate genera sau ameliora o stare de anxietate.

Un om a cărui conştiinţă de sine este slab dezvoltată este un om apatic, nemotivat pentru
participarea activă în relaţiile sociale şi ca atare, nu intra în conflict cu standardele sociale;
de regulă se acceptă ca neintegrat sau nu-şi dă seama de neintegrarea lui.
Descrierea scalelor

n C – Forta Eului - capaciatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile într-un


mod adaptat şi realist; un Eu îngrijorat, cu multă apăsare conţine in germene anxietatea; o alta
explicatie este ca o tensiune anxioasă puternică a cauzat o anumită regresie şi a împiedicat
cresterea normală a EU-lui; psihoticii prezintă o notă C ridicata; C variază în funcţie de
situaţiile specifice unui anumit mediu.

n L – Insecuritate sau tendinţe paranoice - reprezintă propensiunea sau tendinţa


paranoică, transformabilă în sentimentul de insecuritate sociala; Nota L se menţine chiar în
situaţia schimbării cauzelor care au condus la instalarea sentimentului de insecuritate,
suspiciune, persecuţie.

Descrierea scalelor

n O – Înclinarea către culpabilitate – indică propensiunea spre culpabilitate ce se poate


transforma în stare de anxietate depresiva sau in sindrom depresiv; in termenii freudieni poate fi
acoperit prin conceptul de anxietate cauzată de presiunea superegoului; o notă O ridicată trebuie
să reţină atenţia căci are stabilitate chiar in cazul schimbării condiţiilor de mediu.

n Q4 - Tensiunea ergică - se dezvoltă din orice fel de nevoi nesatisfăcute; Q4 ridicat se


exprimă prin hiperemotivitate, tensiune, iritabilitate şi nervozitate, făcând individul ineficent;
este cea mai importantă componentă în structura anxietăţii, pentru faptul că influenţează
randamentul; este un factor de personalitate sensibil la tratament psihoterapeutic şi la ambianţa
sociala.

Observatie: Efectele tratamentului le vedem manifestandu-se asupra factorilor C, Q3 si Q4; Q4 si C


variaza cel mai puternic cu schimbarile situatiei pe termen scurt; O si L raman foarte stabili.

Aplicare si cotare

n Compozitie: chestionarul cuprinde 40 de itemi cu 3 variante de raspuns;

n Aplicare: testul poate fi aplicat individual sau colectiv;


n ă
Instructaj: nu este de dorit a se spune subiectului c este vorba de un test de anxietate, ci un test de
autoanaliza;

n Cotare: se acorda 0, 1 sau 2 puncte pentru fiecare raspuns in functie de grila; exista doua grile de corectie:
pentru nota A si B;

Se obtin 3 note finale:

n Nota A - anxietate voalata, mascata – sume punctelor itemilor 1-20; si nota B - anxietate manifesta, simptomatica -
sume punctelor itemilor 21-40;

n Nota totala de anxietate – suma punctelor A+B; nota bruta standard (A+B) se incadreaza in tabel in coloana stanga
‘nota standard decile’; se incercuieste decila cea mai apropiata (ex.pentru 37 de puncte decila 4); in coloana din dreapta ‘nota
standard in stens’ se trece nota bruta totala transformata prin aplicarea corectiei de varsta.

n Notele obtinute pe cele 5 dimensiuni: Q3, C, L, O, O4 – suma punctelor totalizate pentru fiecare coeficient pe cele 2
pagini; acestor note li se aplica corectia de varsta si sex; noile note brute se transforma in note standard pe baza etalonului;

Interpretarea notelor standard

n Nivelul I – note standard 1-3 - indica personalitate liniştită, flegmatică, tenace, placidă
şi destinsă; apatici (eventual) fara motiv; apţi pentru a suporta sarcini încărcate de momente de
stres cau criză;

n Nivelul II – note standard 4-6 - grad de anxietate mijlociu, normal (putina anxietate);
chiar dacă nu presupune o anomalie psihologică, pot fi continuate investigaţiilor; s-au depistat
cazuri de isterie sau nevroze de angoasa;

n Nivelul III – note standard 7-8 - persoană nevrotică, anxioasă tipică; a fost înregistrat
în multe cazuri de psihoză precoce, care depistate inainte de decompensare au putut fi tratate cu
bune rezultate; necesita sfaturi, psihoterapie;

n Nivelul IV – note standard 9-10 - anxietate puternica / foarte puternica; nota de anxietate
nevrotica care necesita in mod cert interventii de specialitate.