Sunteți pe pagina 1din 87

COLEGIUL DE ȘTIINȚE ”GRIGORE ANTIPA” BRAȘOV

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU DIABET ZAHARAT


INSULINO-DEPENDENT

COORDONATOR : AUTOR:
As. Med. Mândru Maria- Stroie Oana Ștefania
Speranța

ASISTENT MEDICAL GENERALIST


2012

1
CUPRINS

CAPITOLUL I –INTRODUCERE

1.Argumentarea
lucrării.....................................................................................................................................pag
2.Scurt istoric a afecţiunii........................................................................................................pag

CAPITOLUL II –PARTEA GENERALĂ

1.Definiţie................................................................................................................................pag
2.Etiologie...............................................................................................................................pag
3.Clasificare.............................................................................................................................pag
4.Epidemiologie......................................................................................................................pag
5.Anatomie patologică............................................................................................................pag
6.Tablou clinic........................................................................................................................pag
7.Investigaţii...........................................................................................................................pag
8.Diagnostic a)pozitiv..........................................................................................................pag
b)diferenţial.....................................................................................................pag
9.Tratament a)profilactic.......................................................................................................pag
b)igieno-dietetic................................................................................................pag
c)medicamentos................................................................................................pag
d)chirurgical.....................................................................................................pag
10.Evoluţie.............................................................................................................................pag
Complicații........................................................................................................................pag
Prognostic...........................................................................................................................pag
11.Rolul asistentului medical.................................................................................................pag
12.Descrierea a două tehnici...................................................................................................pag

CAPITOLUL III –PARETE PERSONALĂ-STUDIU DE CAZ

A.CAZ I
1.CULEGEREA DATELOR

a) relativ stabile: nume, vârstă, s tarea civilă, sex, religie, ocupaţie, obiceiuri, AHC, AP,
deficite senzoriale, alergii, grup sanguin;...........................................................................pag.
b)variabile: TA, AV, respirație, temperatură, greutate, înălţime, stare psihică, semne şi
simptome...............................................................................................................................pag.
2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR (STABILIREA DIAGNOSTICULUI
NURSING..............................................................................................................................pag.
3.PLANUL DE ÎINGRIJIRE.................................................................................................pag.
4.EVALUAREA CAZULUI.................................................................................................pag.

2
B.CAZ II

1.CULEGEREA DATELOR
a) relativ stabile: nume, vârstă, s tarea civilă, sex, religie, ocupaţie, obiceiuri, AHC, AP,
deficite senzoriale, alergii, grup sanguin;............................................................................pag.
b)variabile: TA, AV, respirație, temperatură, greutate, înălţime, stare psihică, semne şi
simptome................................................................................................................................pag.
2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR (STABILIREA DIAGNOSTICULUI
NURSING.............................................................................................................................pag.
3.PLANUL DE ÎNGRIJIRE..................................................................................................pag.
4.EVALUAREA CAZULUI.................................................................................................pag.

C.CAZUL III

1.CULEGEREA DATELOR
a) relativ stabile: nume, vârstă, s tarea civilă, sex, religie, ocupaţie, obiceiuri, AHC, AP,
deficite senzoriale, alergii, grup sanguin;...........................................................................pag.
b)variabile: TA, AV, respirație, temperatură, greutate, înălţime, stare psihică, semne şi
simptome................................................................................................................................pag.
2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR (STABILIREA DIAGNOSTICULUI
NURSING..............................................................................................................................pag.
3.PLANUL DE ÎNGRIJIRE...................................................................................................pag.
4.EVALUAREA CAZULUI .................................................................................................pag.

CAPITOLUL IV –CONCLUZII............................................................................................pag.
CAPITOLUL V-PROPUNERI..............................................................................................pag.
CAPITOLUL VI-BIBLIOGRAFIE.......................................................................................pag.
CAPITOLUL VII ANEXE.....................................................................................................pag

3
MOTTO:

“ VIATA NU ARE NICI O


VALOARE DACĂ NU POȚI FI DE
FOLOS ALTUIA”

4
Capitolul I
Introducere

5
1. Argumentarea lucrării

Fară nici o îndoială,diabetul zaharat este o boală serioasă,care trebuie sa impună


respect atât cadrelor medicale cât și bolnavilor.Aceasta, deoarece este frecventă și deoarece
deși în multe cazuri la început nu provoacă dureri sau alte semne grave, se poate însoți,dacă
este neglijată de complicații severe (ale rinichilor, inimii, creierului, ochilor etc) care reduc
durata de viață si generează suferințe greu de îndurat.
Despre diabet există foarte multe informații, obținute de-a lungul timpului in urma
unor cercetări îndelungate însă există și foarte multe intrebări care înca nu și-au găsit
răspunsul. Din nefericire aceasta boala nu poate fi vindecată cu metodele și tratamentele
cunoscute in prezent. Nu este încurajator pentru diabetici, dar trebuie știut acest adevăr de
catre noi toți, pentru a o lua foarte in serios încă din momentul diagnosticului, care este de
foarte multe ori tardiv.
Toți bolnavii se intreabă apoi,ce se poate face pentru un tratament cât mai corect și
pentru prevenirea complicațiilor,știut findcă diabetul este nevindecabil. Putem face
multe,cadrele medicale și bolnavii, impreună pentru îmbunatațirea vieții și chiar prelungirea
duratei de viata în multe cazuri. Dar pentru a putea îndeplini aceste scopuri, trebuie să avem
suficiente cunoștiințe despre diabet, de aceea am scris prezenta lucrare, unde împreuna vom
găsi noțiuni teoretice accesibile și îndrumări practice.

6
2. Scurt istoric al afecțiunii
Exista suficiente date care ne fac să fim convinşi că diabetul este vechi de când este şi
lumea.
Primele date scrise despre diabet au aparut in urma cu 3500de ani,cel dintai act fiind
un papirus gasit in Egipt si redactat cu 1500 de ani inaintea lu Hristos.
Desigur ca in acele timpuri stravechi,omenirea nu stia nimic despre cauzele
diabetului.Abia in urma cu peste un secol(1889)doi oameni de stiinta au aratat ca indepartarea
pancreasului la animal a determinat boala.Apoi,distrugerea unor celule din numitele insulele
ale lui Langerhans,celule care produc insulina,a dovedit ca nu intregul pancreas este
raspunzator de diabet,ci doar celulele beta.
Un pas inainte a fost descoperirea insulinei in 1921-1922,de catre savantul roman
Nicolae Paulescu.El este adevaratul descoperitor al acestui medicament deoarece mai tarziu
cu cateva luni Banting si Best au tratat pentru prima data un om cu insulina si anume un copil
de 14 ani cu numele de Leonard Thompson,aflat in coma diabetica.
A fost sa fie ca romanii,popor inzestrat de la natura,sa contribuie la aceasta mare
descoperire a secolului nostru,fapt in sfarsit recunoscut de catre toata lumea.Aceasta lume si
poate destinul,de prea multe ori nerecunoscator cu unii,au facut ca premiul Nobel sa nu le fie
atribuit nici lui Paulescu si nici lui Best.
Aproximativ 2-6% din populatia Europei occidentale si a Americii de Nord este
afectata de aceasta boala. Ingrijorator este faptul ca aproape o treime dintre acesti oameni nu
sunt constienti de existenta bolii. Conform datelor statistice din 1981, peste 3% din populatia
Romaniei suferea la acea data de diabet zaharat. Boala este mai frecvent intalnita la locuitorii
din orase decat la cei de la sate. Statisticile centralizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii
arata ca, in anul 2000, existau in Romania mai mult de un milion de diabetici si se estimeaza
ca pana in 2030 numarul lor se va dubla.

7
Nicolae Constantin Paulescu(1869-1931)

Alte date semnificative:


-1930 incepe productia masiva de insulina;
-1942 apar sulfamidele hipoglicemiante in tratamentul diabetului;
-1946-1953 incepe productia de insuline lente;
-1955-Sangar descopera formula chimica a insulinei,pentru care primeste premiul Nobel in
1958;
-1966-primul transplant de pancreas(pacinet cu diabet insulini-dependent)
-1985-primul Pen(Novopen);
-1991-pana in prezent-perfectionarea sistemeleor de administrare a insulinelor,a sistemelor de
automonitorizare,diversificarea medicatiei antidiabetice injectabile si orale;
(Viorel V. Şerban „Diabetul pe înţelesul tuturor” Editura Excelsior-
Timişoara, 1993, 14 )

8
Capitolul II
Partea generală

9
1.Definiție
”Diabetul zaharat este o boală metabolică cronică ce are drept cauză principală
deficitul absolut sau relativ de insulină și se caracterizează prin perturbarea predominantă a
metabolismului glucidic (scăderea toleranței la glucide),hiperglicemiile pe nemâncate ce
depășesc 120-130mg%,prezența de glucoză în urină alături de afectarea și a celorlalte
metabolisme(lipidic și proteic)”
(Prof. Dr. Doc. IULIAN MINCU,1985,9).

10
2. Etioligie
Dintre cauzele diabetului zaharat mentionam:
 -Ereditatea(transmiterea defectului genetic):detine un rol important,35-40% dintre bolnavi
avand aceasta etiologie,adeseori se gasesc printre rudele bolnavului cu diabet,persoane
care au suferit de aceeasi boala(parinti,unchi,bunici,frati,etc)
 -Alimentatia este aproape unamin acceptat in geneza diabetului zaharat,rolul consumului
exagerat de zahar si dulciuri concentrate;totusi rolul cel mai important,este factorul
supraalimentatiei,indifferent de natura alimentelor
 -Profesiune si mediul,profesiunile cele mai afectate sunt cele de
bucatar,cofetar,ospatar,etc.Sunt predispusi cei cu ocupatii sedentare si cu solicitari
nervoase exagerate(intelectuali,manageri,tehnicieni,oamnei cu functii de
raspundere,etc),de aceea diabetul este mai frecvent intalnit in mediul urban si la barbati.
 -Varsta,in 80% din cazuri,boala apre dupa varsta de 40-5ani,iar copii la varsta pubertatii.
 -Inflamatiile pancreasului(pancreatita acuta-hemoragica,pancreatite cronice)si interventiile
chirurgicale pe pancreas.
 -Infectiile,in special virozele(virozele ar actiona printr-un process autoimun,sunt mai
frecvente la copii)

In geneza diabetului zaharat sunt si unele leziuni ale sistemului nervos,unele traume psihice
puternice,diureticele tiazidice,anticonceptionalele,alcoolismul,fumatul si mai ales
ateroscleroza pancreasului(rol foarte important in diabetu senil)

(Corneliu Borundel “Medicina internă pentru cadre medii” Editura ALL, 2009, 683)

11
3.Clasificare

 Dupa varsta:
-diabetul zaharat juvenile:cu debut intre 0-20de ani.
-diabetul zaharat al adultului tanara:debut intre 20-40ani
-diabetul zaharat de maturitate:debut intre 40-65ani
 Din punct de vedere etiopatogenic:
-diabet ereditar
-diabet neereditar
 Din punct de vedere clinic-terapeutic(dupa OMS):
-diabet de tip I/diabet insulinodependent(20%din cazuri apar sub varsta de 20 de ani)
-diabet de tipII/diabet insulinoindependent(70% din cazuri din cazuri au raspuns pozitiv la
antidiabeticele orale),cel mai frecvent tip de diabet,apare la maturitate sau batranete,da
complicatii cronice mai importante,mai frecvent apare la batranete.
-diabetul zaharat la gravid(diabetu gestational)determina toxemie gravidica,accidente
obstreticale,mortalitate fetala si nonatala crescuta ,nasterea copiilor mari(macrosomi)

(Corneliu Borundel “Medicina internă pentru cadre medii” Editura ALL, 2009, 687)

12
4.Epidemiologie
Importanța diabetului rezultă din:
1) Creșterea prelevanței sale de populație generală la 3-5% din care 90% este de tipul II.
2) Complexitatea îngrijirii, gravitatea complicațiilor, consecințele sociale, profesionale si
familiale.
3) Costul devastator care ajunge la 6-14% din bugetul alocat sănătății în țările europene.
(N. Hâncu, 1999, 216)
Diabetul este o maladie populațională pentru că are o frecvență mare în populația generală.
Tipul II este mai frecvent și atinge o prelevanță de 8% la persoane cu vârsta cuprinsă intre 45
și 55 de ani, deși multe dintre acestea nu sunt cunoscute.Se știe că la fiecare caz de diabet cert
diagnosticat există și unul necunoscut.
Experții OMS au realizat niște estimări cum că în lume era 135 de milioane de adulți cu
diabet(în anul 1995) și că această cifră va crește progresiv în decursul anilor. Această creștere
va afecta țările în curs de dezvolatare, printre care și România.
În prezent în România sunt înregistrate 450000 de persoane cu diabet zaharat.

13
5.Anatomie patologică
Pancreasul este una dintre cele mai mari glande din corp,reprezinta defapt doua glande
intr-una..Prin aspectul exterior si prin structura sa,pancreasul prezinta asemanari cu glandele
salivare,motiv pentru care i s-a dat si numele de „glanda salivara abdominala”.
Forma pancreasului este neregulata.A fost comparat cu un ciocan sau cu o limba de
caine.El este alungit in sens transversal si are o extremitate dreapta mai voluminoasa,iar
portiunea stanga mai subtiata,mai ascutita.Este turtit in sens antero-posterior si este apilicat pe
peretele posterior al abdomenului.
Directia pancreasul are o directie transversala.El nu este insa rectilin,ci usor ascendent
de la dreapta spre stanga.De asemenea,prezinta o curbura cu concavitatea
posterioara,determinata de coloana vertebrala.
Culoarea pancresului ester roz-cenusie,care devine rosie in timpul activitatii,la
suprafata are un aspect lobulat.
Consistenta lui este relativ ferma,dar elastic,ceea ce face ca organele din vecinatate sa-
si lase amprenta pe el.Este friabil,se rupe usor.Pe sectiune are aspect carnos(de aici numele
grecesc pan=tot,intreg si creas=carne).
Dimensiuni lungimea glandei variaza intre 15-20cm;inlatimea 4-5cm(la niveleul
capului) si grosimea 2cm.
Pancreasul este ceva mai voluminos la barbati decat la femei.Ajunge la dimensiunile
cele mai mari pana la 40ani,pentru ca dupa 50 de ani sa descreasca treptat.
Greutatea este in medie de 80 de grame.
(Victor Papilian ”Anatomia omului” Editura ALL, 2006,120)
Aproape toate celulele sale au functie de secretie.El este o glanda endocrina cu
secretie de hormoni,din care insulina este cel mai important,de asemenea si o glanda
exocrine ce isi elimina secretia in intestine(sau in alta cavitate a corpului),mai degraba
decat in sange.
Pancreasul este situate transversal in partea superioara a abdomenului,anterior de
coloana vertebrala,aorta si vena cava.Duodenul incornjoara capul pancreasului,restul
pancreasului fiind constituit din corp si coada,care se intinde mult la stanga coloanei
vertebrale.

14
Unitatea structural de baza a pancreasului sunt acinii,iar printre acini se afla mici
grupe de celule numite Insulele Langerhans;acestea constituie componenta endocrina a
pancreasului ce secreta insulina,de care organismul are nevoie ptr controlul constant al
glucozei;insulele de asemenea mai secreta un hormon denumit glucagon,care are mai
degraba un efect de crestere decat de scadere a nivelului de glucoza in sange.
Scopul insulinei este de a mentine nivelul glucozei din sange in limite normale.Un
deficit al acestui hormon produce diabetul.Daca nivelul glucozei in sange incepe sa
creasca dincolo de anumite limite,Insulele Langerhans raspund prin eliberarea de insulina
in circulatie.Insulina isi exercita efectul permitand glucozei sa treaca din circulatie in
interiorul celulelor pentru a fi utilizata drept sursa de energie.Dar daca insulina este
absenta din sistem,mecanismul de reglare al nivelului glucozei sanguine este
absent,deoarece glucoza din sange nu poate fi convertita in surse de energie pentru
celule,avand drept rezultat diabetul.
(Trevor Weston”Atlas de anatomie” Editura Vox, 2008, 74)

15
6.Tablou clinic
Diabetul zaharat se manifestă foarte variat la bolnavi. La aproximativ jumătate dintre
aceștia, diabetul nu dă nici o tulburare, ceea ce îi face să creadă că sunt perfect sănătoși. În
aceste cazuri, când semnele lipsesc, pacienții nu iau nici o măsură de tratament, ceea ce
duce la complicații ale bolii (tulburări de vedere, arteriopatia picioarelor).
La restul diabeticilor apar unul sau mai multe semne clinice ale diabetului, dintre care cele
mai importante sunt:
-poliuria (eliminarea unei cantități de urină de peste 2 litri în 24 de ore)
-polifagia (foame exagerată)
-polidipsia (senzația de sete intensă)
-scăderea în greutate (slăbire)
-oboseală inexplicabilă permanentă
Manifestări ale complicațiilor:
-tulburarea vederii
-dureri ale membrelor inferioare, îndeosebi ale gambelor
-tulburări genitale
-încetinirea vindecării rănilor
-comă diabetică, care inaugurează boala la un pacinet necunoscut înainte.

 POLIURIA:
Omul sanatos elimina un volum de urina cuprins intre 800-1500ml in 24 de
ore(diureza normala);diabeticul in faza inaintata ajunge sa urineze peste 2000ml,urina
fiind decolorata ,,ca apa”.
Explicatia acestui fenomen este aceea ca cresterea glucozei in sange,peste o limita,face
ca ea sa treaca si in urina.

 POLIDIPSIA:
Prin acest cuvant cu radacina din limba greaca,intelegem senzatie puternica de
sete,adica nevoia uneori foarte chinuitoare de a bea o cantitate mare de lichide,volum
care poate ajunge la multi litri pe zi.
Senzatia de sete se insoteste de regula cu uscaciunea mucoaselor gurii si a buzelor.

16
 POLIFAGIA:
Cuvant care provine de asemenea din limba greaca si inseamna nevoia de a manca mai
mult decat normal;se insoteste adesea de slabirea bolnavului,uneori foarte rapida.

 SLĂBIREA:
Scăderea în greutate apare îndeosebi în cazurile severe ale diabtul zaharat, în special la
copii, tineri dar și la adulți. Slăbirea poate constitui un semn al agravării bolii, în acest
caz fiind însoțită de alte smne ale bolii, cel mai adesea de poliurie și polidipdie. Aici
slăbirea este importantă, se pierd multe kilograme chiar și 10-20 în doar câteva
săptămâni, glicemia este foarte ridicată peste 300-400 mg%, iar insulinoterapia atrage
atenția de câștig în greutate. Slăbirea în greutate se poate datora și altor cauze,
necunoscute bolnavului, cum ar fi: neoplasme, mai ales în pancreas, dar și în alte
organe: hipertiroidim, diaree accentuată etc.

 OBOSEALĂ:
Acest fenomen se mai poate numi și astenie, când o parte dintre bolnavi se plâng de
oboseală, de scăderea forței fizice și a capacității lor de a îndeplini o sarcină pe care
înainte o îndeplineau cu ușurință. Oboseala apare la eforturi musculare obișnuite, dar
poate fi și intelectuală, când pacinenții uită repede, au tulburări de memorie și altele.
Există însă și situații în care glicemia crește puțin peste limita normală, dar oboseala
este exagerată.

(Viorel V. Șerban ”Diabetul zaharat pe înțelesul tuturor” Editura


Excelsior-Timișoara, 1993, 21)

17
7.Investigații
 Examene de laborator ale sangelui:
glicemia:se recolteaza 2ml sange venos intr-o eprubeta cu 4mg florura de sodiu,sau cu
sistem vacutainer(glicemie 80-120mg%)
rezerva alcalina:se recolteaza sange venos pe heparina sau cu sistem vacutainer(normal
27mEq/l)
 Examene de laborator ale urinei:
glicozuria:se recolteaza urina din 24 de ore intr-un borcan curat,gradat;din intreaga
cantitate se trimit la laborator 150-200ml urina;pe eticheta ce insoteste produsul se
noteaza cantitatea de urina/24ore;normal glicozuira este absenta.
dozarea corpilor cetonici:se recolteaza urina din 24 de ore,se trimit la laborator
150ml;prezenta corpilor cetonici in urina se intalneste in coma diabetica si la pacientii cu
varsaturi prelugite.
 Toleranta la glucide:
scop:stabilirea dozei de insulina ce urmeaza a se administra.
-se administrează pacientului timp de 2zile, in alimentatie o cantitate fixa de
glucide(ex.200g)
-zilnic de recolteaza urina din 24 de ore(pentru glicozurie)si sange(pentru dozarea
glicemiei)
-se face media glicozuriei pe cele 3zile si se scade din cantitatea de glucide adminitrate in
24 de ore.
Exemplu:media glicozuriei este 80g/24ore.aceasta se scade din 200g de glucide
administrate zilnic,ceea ce inseamna ca 120g de glucide sunt tolerate,iar 80de g
netolerate.Pentru acestea din urma se administreaza insulina(o unitate pentru 2g de
glucoza din urina)
-daca pacinetul; nu prezinta glicozurie sau 10g/24ore,se considera o buna toleranta la
glucide.

 Examenul fundului de ochi


 Examen neurologic
(Lucreția Tititcă ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistentii medicali”
Editura Viața Medicală Românească, 2007, 412)
8.Diagnostic

18
a) diagnostic pozitiv
Diagnosticul diabetului zaharat se bazează pe prezența sintomotologiei specifice (poliurie,
polidipsie și scaderea inesplicabilă in gerutate)și totodată constatarea unei glicemi plasmatice
crescute în mod evident, mai mare de 200mg/dl, sau pe constatarea cel puțin doua valorii
crescute ale glicemiei bazale ori după TTG.Constatarea unei glicozuri pozitive va creea
suspiciunile diagnosticului , pe când o glicozurie negativă nu exclude diagnosticulul.Nu este
recomandat ca diagnosticul sa se bazeze pe glucometrie individuală. Experții OMS olosesc
mai multe criterii de diagnosticare a diabetului zaharat:
-prezența simtomelor și o glicemie luată în orice moment al zilei, mai mare de 20mg/dl
-o glicemie ≥200mg/dl la două ore dupa 75g glucoză (TTGO)
b) în general dignosticul pozitiv este pus mult prea clar ca să justifice o discuție
extinsă despre diagnosticul diferențiat.Diabetul insipid prezintă glicemia, textul de toleranță la
glucoză normală, clicozuria absentă, poliuria accentuată, iar densitatea urinii cuprinsă intre
1001-1005 îin comparațtie cu densitatea urinii din diabetul zaharat clinic care este de 1030-
1040.Diabetul renel este o tulubopatie,clicozuria nu este prea importantă,clicenia a jeun și
textul de toleranță la glucoză sunt normale.Nu exista convingerea ca diabetul renal are vro
legatură cu dibetul zaharat deoarece nici un caz de diabet renal, în decurs de 10ani nu s-a
transformt in diabet zaharat.
Lactozuria din ultimele luni de sarcină și din primele luni de alăptare este confundată
mult prea des cu clicozuria, astfel se pune un diagnostic grabit și greșit de diabet zaharat ,
ceea ce duce la intreruperea fară motiv a alimentației sugarului. Asadar, ce v-a cere
laboratorului să precizeze daca reacția pozitivă cu Nylander se datorează glucozei sau
lactozei.
Pseudoclicozurile produse de anumite medicamente(mai ales de piramidon)trebuie
avut in vedere pentru a evita astfel erorile de diagnostic.
(Corneliu Borundel “Medicina internă pentru cadre medii” Editura ALL, 2009, 695)

19
9.Tratament
a) profilactic
Prevenţia primară a diabetului zaharat de tip 1 s-a încercat prin mai multe modalităţi:
insulinoterapia preventivă, nicotinamida (o vitamină din grupul B, numită şi vitamina B3) este
un compus natural care, administrat perioade lungi de timp, pare a fi capabil să prevină
instalarea diabetului zaharat de tip 1, la subiecţii predispuşi pentru această boală.
Tratamentul diabetului zaharat de tip 1, deja declanşat, dar aflat în fază subclinică
reprezintă un domeniu de mare interes. În acest sens s-au folosit imunosupresoarele
(azatioprima, ciclosporina, glucocorticosteroizi, ciamexon, etc.) sau imunoregulatoare
(levamisol, dapsone)
b) igieno-dietetic
Regulile de igienă trebuie bine cunoscute de diabetici deoarece nerespectarea sau nu a
acestora depinde apariția unor complicații severe.În general este recomandată:
-curățenia corporală fercventă(baie zilncă cu apă și săpun) urmată de schimbarea lenjeriei de
corp zilnice
-îngrijirea strictă a danturii
-igiena perfectă a organelor genitale,adeseori aceste infecții genitale reprezintă punctul de
plecare ale infecțiilor cu germeni rezistenți,predispuse fiind persoanele obeze.
-cea mai importantă este igiena membrelor inferioare,mai ales în cazul apariției arteritei
diabetice.În acest caz se urmărește echilibrarea diabeticului,renunțarea la fumat obligatoriu,evitarea
încălțămintei strâmte,a ciorapilor cu elastic,evitarea poziției picior peste picior,loviturile la picioare
iar tăiatul unghiilor va fi corect efectuat.În alte cazuri bolnavii vor fi sfătuiți să-și ferească
picioarele de surse de căldură iar în pat își vor schimba fercvent poziția.Își vor spăla zilnic
picioarele cu apă și săpun,uscarea se va realiza prin presare cu un prosop moale iar eventualele
micoze interdigitale vor fi tratate de specialistul dermatolog.După spălare și uscare,picioarele vor fi
pudrate cu talc,în cazul transpirațiilor.Tratamentul aseptic al excoriațiilor și plăgilor este
obligatoriu, gangrena fiind o cauză majoră.
Gangrena diabetică poate fi generată de arteriopatia și de neuropatia diabetică,fiind cea mai
gravă problemă a diabetului.Ea poate fi prevenită contribuind 3 factori:
-factorul neuropat,
-microangiopatia diabetică
-factorul infecțios

20
Gangrena se prezintă sub două forme:
a)gangrena umedă,extensivă,instlându-se brusc în urma suprainfectării unei leziuni
declanșatoare.Bolnavul este febril,starea generală afectată,apare cetoacidoza iar fără cooperarea
dintre diabetolog-chirurg,bolnavul poate muri.
b)gangrena uscată apare pe fondul unei ischemii cronice progresive la nivelul halucelui sau
calcanean,de culoare vinețiu-negricioasă,cu dureri intense ajungând la autoamputație,alteori apare
ulcerul trofic plantar.Tratament:Sulodexid 1 fiolă pe zi în perfuzie,pentoxifilin sau trental în
perfuzie,hemisuccinat de hidrocortizon,xilină intraarterial,antibiotice sau chiar intervenții
chirurgicale.
Împreună cu tratamentul medicamentos,regimul reprezintă condiția esențială menținerii vieții
diabeticului aproape de normal.Principiile generale sunt:
-bolnavul trebuie să-și cunoască foarte bine regimul,conținutul de glucide pentru fiecare
aliment și să-l respecte
-bolnavul trebuie bine instruit asupra conținutului glucidic din alimente.
Bolnavul diabetic trebuie să cunoască cele 3 grupe importante de alimente interzise și
permise:
a)alimente ce nu conțin glucide sau conțin cantități reduse fiind consumate fără restricție
b)alimente bogate în glucide interzise diabeticului
c)alimente cu cantități moderate de glucide consumate numai în cantități stabilite de medic și
cântărite.
d)cantitatea de glucide consumate zilnic să fie apropiată de cea a individului normal,ținând
cont de munca depusă,vârstă și sex
e)rația calorică să corespundă necesarului caloric organismului,raportată la vârstă,esx,stările
fiziologice și munca prestată
f)excluse vor fi glucidele concentrate ca:zahărul,produsele făinoase și zaharoase,etc
g)din alimentație nu vor lipsi proteinele animale cu valoare biologică(lapte, carne,brânză,ouă,
pește) și lipidele vegetale(uleiurile vegetale)
h)pâinea va fi împărțită cu exactitate pe felii și pe mese
i)din alimente nu voe lipsi fibrele,deoarece celulozicele din legume,fructe,cereale și
leguminoasele uscate scad glicemia și previn cancerul de colon
j)mesele vor fi repartizate la ore precise(dimineața,ora 11,prânz,ora17 și seara),ultima masă
servindu-se la ora 22 sub formă de gustare.

21
Prezentăm alăturat foia de regim pentru diabetic, utilizată de centrul antidiabetric si boli de nutriție-
Spitalul N.Păulescu, adaptata unui caz.
TABEL CU REGIMUL DIADETICULUI
Felul alimentar Cantitǎṭi precise
Fără cântar -Carne: vacă,vițel, pasăre, porc, miel slab 300 g sau
(proaspătă sau congelată) șuncă
-Pește: proaspăt sau congelat (sărat,afumat) 400 g sau
-Brânzeturi: telemea, cașcaval, brânză topită 200-300 g
-Grăsimi: unt, untdelemn, margarină
-Smântână: (cremă)
-Legume: varză, varză roșie de Bruxelles, conopidă, spanac, dovleac, 800-1000 g
fasole verde, bame, sparanghel, salată, vinete, roșii, lăptuci, păpădie,
urzici, măceș, ridichi, ciuperci, ardei grași, castraveți, praz, untișor,
ștevie.
-Ouă proaspete foarte moi
Obligatoriu -Fructe proaspete: mere, fragi, căpșuni, zmeură, caise, vișine, cireșe 300-400 g
pe cântar timpurii, pere, portocale, gutui, piersici sau pepene verde(60g)

-Lapte: iaurt, caș, urdă, brânză proaspătă de vaci 500 ml


-Cartofi, orez, griș, paste făinoase cântărite fierte 150 g
-Pâine:g
-mămăligă pripită:g (400 g pentru 100 g
pâine)
-mămăligă tare:g Nu

-Nu se fierb: cartofi, morcovi, sfeclă, țelină sau paste făinoase, în ciorbe
-Nuci, alune Nu
-Bături alcoolice: vin alb, țuică, coniac Ocazional și cu
moderație
-Ceai,cafea neagră Cu zaharină
Interzis Se vor evita: făinoasele, biscuiții, legumele, uscate: fasolea, mazărea,
lintea, bobul, castanele, zahărul, ciocolata,prăjiturile, bomboanele,
dulcețurile, halvaua, rahatul, înghețata, berea, vinul dulce, mustul,
siropurile, strugurii, prunele, miere de albine, cozonacul, bananele,
curmalele,etc.

22
Instrucțiuni speciale;echivalențe:100g pâine =250g cartofi =500g fructe
100g fructe =50g cartofi =20g pâine =250g lapte =120g morcovi sau țelină sau sfeclă
fierte
Conținutul în zahăr a 20g pâine este egal cu zahărul conținut în cantitățile
alimentelor,în locul pâinei pot fi consumate alimentele:
15g făină de grâu;
15g făină de porumb;
86g mămăligă;
18g macaroane firte;
250g lapte;
350g lapte acru sau iaurt;
60g cartofi;
20g mazăre,fasole,linte uscată boabe;
20g pâine = 70gmazăre, fasole, linte, fierte;
120g mazăre verde;
220g fasole verde;
140g mere,pere;
170g portocale;
190g pepene;
225g afine;
135g cireșe,vișine;
130g prune
80g nuci.

Alimentele consumate fără restricție sunt: carnea,peștele de toate sorturile, șunca,


brânzeturile fermentate,ouăle,grăsimile vegetale și animale,legumele cu un conținut mic de
glucide(varză acră,castraveți,spanac,ciuperci,conopidă,etc).Alimentele consumate numai
cântărite sunt:pâinea,fasolea și toate derivatele de cereale,fructele și legumele cu un conținut
mare de glucide,laptele,iaurtul și urda.După conținutul lor glucidic,fructele și legumele se
împart în 4 categorii:
a)un conținut sub 5% glucide: legume (ciuperci, dovlecei, lobodă, roșii, spanac, varză,
ridichi), fructe (pepene,nuci,lămâi)fiind consumate fără restricție și fără cântar.

23
b)conținut de 10% glucide:legume(ceapă,morcov,praz,țelină),fructe(cireșe,
coacăze,portocale) totdeauna cântărite.
c)conținut de 15% glucide:legume(mazăre verde boabe,păstârnac),fructe(dude,
gutui,mure, zmeură ,piersici,vișine)
d)conținut de 20% glucide sunt:legume(usturoi,hrean,cartofi) și fructe (struguri, prune
uscate).

24
Alt tip de regim (INSTITUTUL DE NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE ”N. PĂULESCU”)

Regimul diabeticului
Felul alimentelor Cantități
prescrise
Obligatoriu pe (10%HC) fructe proaspete: mere, fragi, căpșune, 300g/zi
căntar zilnic zmeură, caise, vișine, cireșe timpuri, pere mici verzi,
portocale, mandarine, gutui, piersici, agrișe, avocado,
papaya, afine, dude, mure, nectarine, kiwi sau pepene
verde
(5% HC) pepene verde 500g/zi
(4%HC) lapte: iaurt, caș, urdă, brânză proaspătă de 250g/zi
vaci, sana.
(20%HC) cartofi: orez, griș, paste făinoase cântarite 200g/zi
fiecare sau fasole boabe sau măzare
(50%HC) pâine: g 200g/zi 1-5felii
sau mămăligăpripita (350 g la 100g
pâine)
II Carne slabă (rasol sau grătar): pasăre, vacă, vițel, 300g sau
porc, miel (proaspătă sau congelată), suncă Praga, 150x2
piftie, mezeluri
Pește (rasol sau grătar) :proaspăt su congelat 400g
Brănzeturi: teleme, cașcaval, brănză topită 200-300g
Grăsimi : unt, untedelemn, margarină (fară prăjeli,
făra rântaș)
Smântână: (cremă)
Legume: varză, varză roșie de Bruxelles, conopidă, 600-800g
spanac, praz, dovleac, morcov, țelină, fasole verde,
bame, sparanghel, salată, vinete, roșii, lăptuci, păpădie,
urzici, măceș, ridichi, ciuperci, ardei grași, castraveți,
praz, untișor, ștevie.
Ouă proaspete: moi
Nuci, alune: 5-10/zi (nerecomandate la bolnavii obezi)
Bături alcoolice (vin alb, țuică, coniac) : ocazional 50ml
Ceai,cafea neagră:îndulcite cu zaharină
Sifon, apa minerală

25
Echivalențe (10HC): 100g fructe = 250ml lapte
(10HC): 20g pâine = 50g cartofi

Deci,se consumă cântărite merele de orice fel,portocale,cireșe,morcovi fierți și


cartofi.Strict interzise sunt:strugurii,prunele,perele,crumalele și bananele.Legumele uscate
sunt consumate numai după ce sunt fierte.Zaharul și produsele făinoase se interzic deoarece
cresc glicemia rapid,fiind folosite numai în stări hipoglicemice. Repartizarea glucidelor pe
cele 5 mese reprezintă modul de echilibrare al diabeticului (numai de dietă cu tratament oral
sau insulinic).În cazul dietei se folosește schema de alimentație cu trei mese principale.În
tratamentul cu insulină se vor utiliza două posibilități de administrare:
a)administrarea de insulină românească,dată în 3 prize se efectuează înaintea meselor
bogate în glucide(dimineața,prânz și seara).
b)dacă se folosește insulină semilentă sau lentă,se administrează în două prise(dimineața
și seara),sau într-o singură priză,glucidele fiind repartizate egal în trei mese principale și 2-3
gustări.
Repartiția glucidelor pe procente este asemănătoare adultului normal(15%
dimineața,10% la ora 11;35-40% la prânz;10% la ora 17,20-25% seara și la ora
22,10%).Conținutul în glucide la copilul până la 15-16 ani este recomandat să primească 50%
glucide,20% proteine și 25-30% lipide.Preferabil sunt dietele bogate în glucide,dacă
diabeticul nu este obez va primi o rație calorică similară cu a individului normal,pentru
vârstă,sex,muncă și stare fiziologică.Pentru evaluarea conținutului glucidic al alimentelor este
necesar folosirea cântarului.Pentru ca rația calorică să fie echilibrată nu trebuie să lipsească
niciodată alimentele bogate în fibre,împărțirea pâinii pe felii trebuie făcută cu exactitate.Dacă
diabeticul este obez se vor reduce pâinea și făinoasele,dar nu și grăsimile vegetale.Pentru
obezi sunt necesare:controlul aportului caloric,regim strict dacă este cazul,aport mare de fibre
și mese regulate,iar scăderea în greutate nu este permisă decât cu acordul medicului.Modul de
preparare al alimentelor va fi:
-evitarea zahărului și produselor zaharoase,îndulcirea va fi numai cu zaharină
-prepararea sosului să fie fără făină
-pâinea prăjită să fie cântărită înainte de prăjire
-pastele făinoase în stare crudă conțin multe glucide(75-80%).Prin fierbere se îmbibă cu
apă și-și măresc volumul de 4 ori
-se preferă consumul alimentelor sub formă de soteuri,sufleuri,budinci

26
-proteinele animale sunt obligatorii în regim
-prăjirea este contraindicată,recomandate sunt fierberea și coacerea
Principalele categorii de alimente cu conținut în glucide sunt:
1)alimente cu conținut glucidic mare, intrezise diabeticului sunt: zahăr, miere, malț,
biscuiți, stafide, prăjituri, prune uscate, gem de prune, marmeladă, lapte condensat îndulcit.
2)alimente cu conținut glucidic mare, permise cu limită diabeticului: pâinea albă, pâinea
graham, cartofi, orez,fasole boabe, mazăre boabe, fructe proaspete, sucuri de fructe.
3)alimente permise diabeticului: morcovi, țelină, sfeclă, ceapă uscată, usturoi, legume:
roșii, salată, ardei, varză, vinete, praz, etc, bere, lapte și derivate,carne, pește și derivatele lor.
În stare uscată legumele conțin între 75-90% glucide.Necesarul de alimente consumate
trebuie ales cu atenție: fructele și legumele proaspete(dar nu dulci);alimentele bogate în
amidon – cartofi,pâine,orez și fasole;alimente bogate în găsimi și proteine;fără băuturi
alcoolice și obligatoriu fără dulciuri.Necesare sunt plimbarea,înotul,mersul pe bicicletă ca și
mod de relaxare.
(Corneliu Borundel “Medicina internă pentru cadre medii” Editura ALL, 2009, 699,700, 701,
702, 703, 704, 705)

27
Prezentăm dieta cu 2000kcal și 270HC adaptată unui pacinet normo-poderal cu activitate
medie,insulinodependet:
Rația calorică va cuprinde:
55%HC-1080 kcal-270g
15%P-280 kcal-72g
30%L-669 kcal-70g
Model de dieta pentru primăvară
Dimineața -60g fulgii, 200ml lapte 50
Gustare -40g pâine, omletă 20
-150g grapefuit 10
Prânz -40g pâine, ciorbă de ștevie cu afumătură 35
-șnițel, cartofi noi (200g), salata verde, 34
-100g măr 15
Gustare -40g pâine, 50g șuncă, margarină 20
-150g căpșuni 10
Seara -clătite cu spanac 45
-100g portocale 12
La culcare -20g pâine, 200ml lapte 20
TOTAL 271HC

Model de dieta pentru vară


Dimineața -100g șunca ,pâine , cafea 50
Gustare -40g pâine, roșii umplute cu brănză de vaci 22
-100g caise 11
Prânz -40g pâine, ciorbă țărănească 35
-pește la grătar, cartofi natur (150g) 30
-100g vișine 14
Gustare -40g pâine, omletă 20
-150g grapefriut 12
Seara -30g pâine, pilaf cu carne (150g), salată verde 45
-100g caise 11
La culcare -20g pâine, 200ml sana 20
TOTAL 270HC

28
Model de dieta pentru toamnă
Dimineața -100g pâine șuncă , margarină, rosii 50
Gustare -40g pâine, 200ml lapte 30
Prânz -40g pâine, supă roșii 25
-spaghete cu carne (150g) 35
-100g măr 15
Gustare -40g pâine, brânză vaci cu verdeață si ceapă 22
-100g caise 13
Seara -20g pâine, salată de vinete, ardei copt 10
-cartofi natur (100g) , friptură, salată crudități 20
-70g măr 10
La culcare -20g pâine, urdă 10
-10g măr 15
TOTAL 270HC

Model de dieta pentru iarnă


Dimineața -80g pâine , brânzică de casă 50
Gustare -40g pâine, șuncă 20
-100g portocale 12
Prânz -20g pâine, supă cremă de varzavat 15
-mămăliguța pripită cu brânză 50
-100g portocale 12
Gustare -40g pâine, șuncă, margarină 20
-100g măr 15
Seara -30g pâine, pilaf (150g) cu carne pe pasăre, rosii 45
-150g grapefruit 12
La culcare -20g pâine, 200ml sana 20
TOTAL 271HC

(Rodica Perciun ”Diabetul Zaharat” Editura Saeculum I.O-Bucurețti-2010, 108, 109)

29
c) medicametos
Pentru diabeticul de tip 1,insulinoindependent,insulina este indispensabilă,
administrarea ei fiind prin injecții subcutanate,numai în cazuri speciale indicate de medic se
face intravenos (coma diabetică).Există insuline cu acțiune rapidă și cu acțiune lentă.Se
folosește în special insulina obișnuită cu acțiune rapidă, cristalină sau ordinară ce poartă
numele de Actrapid.În țara noastră se găsesc flacoane cu insulină ce au 5ml și 200 u.i.(unități
internaționale),în alte țări există insuline cu 80 u.i. sau cu 100u.i./ml.Insulina se extrage din
pancreas de vacă.Pe lângă insulina românească care este insuficient purificată există și
insuline pure, numite insuline monocomponente.Acestea nu dau rezistență,nu dau reacții
alergice fiind mai bine suportate, administrate pe cale subcutanată,activitatea hipoglicemiantă
începe la 20-30 minute de la injectare și dispare în 6-7 ore.Pe cale intravenoasă începe imediat
și dispare în 90 de minute.Bolnavul își injectează singur insulina,de 3 ori pe zi cu 15 minute
înaintea fiecărei mese principale (dimineața,prânz și seara),dozele fiind stabilite în funcție de
toleranța la glucide și sunt obligatorii regulile:
a)o unitate internațională de insulină obișnuită echilibrează circa 2g glucoză.Dacă
bolnavul elimină prin urină20g glucoză în 24 ore are nevoie de 10 u.i. insulină.Dacă după 10
u.i.dispare glicozuria,bolnavul este considerat echilibrat.În general,la copii și la adolescenți se
permite o glicozurie de 10-12g în 24 ore,evitând o posibilă hipoglicemie.
b)glicozuria nu este întotdeauna utilă diagnosticului și tratamentului.La vârstnicii care au
complicații renale,tratamentul se realizează numai după valorile glicemiei.
c)repartizarea dozelor de insulină se face diferit în funcție de masă.Odoză de 60 u.i.se
repartizează diferențiat:24 u.i.dimineața,20 u.i. la prânz și 16 u.i.seara.
d)când nevoia de insulină depășește 60 u.i.zilnic,se apelează la insulina cu acțiune lentă
sau prelungită.
Insulinele cu acțiune prelungită,cu activitate medie sunt:
-H.G.Insulin S,cu debut la o oră și dispariția efectului la 12-14 ore
-Komb-Insulin S,cu debut la 45-60 minute și dispariția acțiunii la 9-12 ore
-Insulin semilente M.C.,cu debut la o oră și sfârșit după 12-16 ore
-Rapitard Insulin,cu debut la o jumătate de oră de la administrare și dispariția activității
după 18-20 ore.
Dintre insulinele cu activitate prelungită se folosesc:
-Long-Insulin,cu debut la o oră de la administrare până la două ore și dispariția activității
după 20-24 ore

30
-Insulin Novolente,cu acțiune la o oră jumătate până la două ore și dispariția activității
după 20-24ore.
Dintre insulinele monocomponente(bine purificate) sunt utilizate Mono- component
lent și Monotard M.C.Insulin.
Unele preparate insulinice folosite în practica medicală:
Preparatul:
1) Insuline rapide: insulina cristalină(bovină), Actrapid MC(porcină),
Humilin HM
(umană), Iletin I,II(bovină și porcină).
2) Insuline medii: semilente-MC(porcină), Humulin-N(umană), Insulatard
NPH
(umană).
3) Insuline lente: Monotard-MC(porcină), Lente-MC(porcină), Humulin-L
(umană), Lente-Iletin I,II(porcină), Ultralente-MC(porcine).
4) Amestecuri: Humulin-M 1-5(umană), Mixtard 1-5.

La copii și adolescenți este contraindicat tratamentul cu insulină lentă,aceasta


administrându-se într-o singură priză pe zi.Sunt interzise amestecuri de insulină românească
cu orice tip de insulină,deoarece se inactivează.Flacoanele de insulină sunt păstrate tot timpul
la frigider și la loc uscat.Înainte de administrare,flaconul este încălzit la temperatura
camerei,agitându-se până la omogenizare iar extragerea insulinei se realizează cu 2 ace
sterilizate prin fierbere,introduse în dopul de cauciuc(se dezinfectează cu alcool și se șterge cu
un tampon de vată sterilă,cu apă apoi se usucă).Alcoolul inactivează insulina.Printr-un ac se
extrage insulina,iar prin celălalt pătrunde aerul care înlocuiește conținutul extras. De preferat
este ca după fiecare utilizare,seringa să fie aruncat.Sunt seringi de 1ml,cu 40 gradații(fiecare
gradație corespunde la o unitate internațională) sau 20 gradații(o gradație =2 u.i.).Este normal
să existe atâtea seringi câte injecții se fac.Dacă nu este posibil,seringa se sterilizează numai
prin fierbere o singură dat ă (dimineața ),o dată cu ea și un număr dublu de ace față de
numărul injecțiilor cu insulină efectuate zilnic și un număr triplu de dopuri de vată.Injecțiile
se fac subcutanat,locurile de elecție fiind fața anterioară și latero-externă a
coapselor,jumătatea inferioară a abdomenului(sub ombilic),fețele anterioare și laterale ale
brațelor și regiunile fesiere.Pielea se dezinfectează cu alcool și urmele acestuia se șterg cu un
bușon de vată fiert în apă.Bolnavul se va spăla obligatoriu cu apă și săpun înainte de fiecare

31
injecție,evitând repetarea injectării în același loc.Schimbarea locului de injectare se realizează
periodic după o schemă făcută de bolnavul care-și administrează singur injecțiile.
Accidentele după administrarea insulinei sunt:
 hipoglicemia,
 infecțiile locale (flegmoane) datorate lipsei de asepsie,
 alergie la insulină(reacții locale și generale), înlocuindu-se în această situație insulina
cu forma monocomponentă,
 lipodistrofia fiind hipertrofică(noduli duri și dureroși) sau trofică cu dispariția grăsimii
subcutanate, poate fi combătută prin schimbarea periodică a locului de injectare.
(Corneliu Borundel “Medicina internă pentru cadre medii” Editura ALL, 2009, 705, 706,707)

32
d) chirurgical
În intervenții chirurgicale un diabetic trebuie pregătit prin introducerea în tratament a
insulinei chiar dacă afecțiunea este de tip 2,insulinoindependent.Această modificare a
medicației antidiabetice trebuie aplicată cu 20 ore înaintea intervenției chirurgicale și continuă
încă 24-48 ore postoperator la aprecierea medicului diabetolog.
În mod obișnuit nu prezintă riscuri mari,obiectivul fiind echilibrarea
metabolică.Îngrijirea postoperatorie trebuie realizată cu competență.În timpul operației și
după,chirurgul trebuie pregătit și dotat cu tot arsenalul terapeutic necesar unei intervenții
specifice(sondă vezicală,antidiabetice,heparină).
Transplantul de pancreas prezintă mari riscuri,deci nu este o metodă aplicată curent.
Transplantul de celule beta-pancreatice este o metodă limitată deoarece necesită
tratament imunosuspensor cu efecte secundare și dificultăți în obținerea celuleleor necesare.
Pancreasul artificial este încă în studiu,nu s-a introdus în practică.
Preparatele insulinice noi,doar insulina Lispro verificată,cele cu acțiune prelungită
sunt în studiu.
Stoparea precoce a evoluției diabetului zaharat de tip 1,aceasta fiind o boală
autoimună s-au folosit imuno-suspensoare(Azatioprina,Ciclosprina,Ciamexonal,etc).

(Corneliu Borundel “Medicina internă pentru cadre medii” Editura ALL, 2009,711)

33
10.Evoluție.Complicații.Prognostic

Evoluție
Diabetul zaharat este caracterizat prin hiperglicemie și glicozurie, poliurie,
polidipsie, polifagie și scădere în greutate reprezentând un stadiu foarte avansat al bolii.
Boala evaluează în patru stadii:
a)prediabet sau diabet potențial,încadrându-se persoanele cu ambii părinți diabetici sau
unul din părinti cu rude diabetice,femeile care au născut un copil de peste 4kg,cele cu avorturi
spontane,cu glicozurie și persoanele obeze.
b)diabetul latent corespunde perioadei când testul de toleranță la glucoză și cortizon este
pozitiv cu aspect patologic
c)diabetul chimic,asimptomatic sau subclinic în care curba hiperglicemiei provocate
evidențiază boala
d)diabetul zaharat clinic manifest caracterizat prin hiperglicemi a jeun(pe nemâncate)cu
poliurie,polidipsie,glicozurie și scădere în greutate.Trecerea de la un stadiu la altul poate să nu
apară deloc,să evolueze foarte lent,să fie rapidă sau chiar explozivă.Ultima posibilitate
întâlnită mai ales la copii.

(Corneliu Borundel “Medicina internă pentru cadre medii” Editura ALL, 2009, 689)

34
Complicații
Pot fii acute și cronice. Din prima categorie prezentăm coma-acidocetozică, în
care se descriu trei faze evolutive:
1)Acidocetoza incipientă, când mecanismele de compensare sunt
eficiente. Hiperglicemia poate apărea : în caz de tratament inadecvat, excese alimentare,
neglijarea activității fizice, bolii supraadăugate.În aceste cazurii apar unele simtome:
senzație de sete, de foame, poliurie, oboseală si somnolență, tulburarii de vedere.
De urgență se va testa glicemia.Când celulele nu primesc detulă glucoză, organismul
degradează grasimile pentru a hrani celulele, rezultând corpii cetonici, carea au proprietați
acidifiante.Se acumuleaza corpii cetonici și creste aciditatea sângelul.Fenomenele
se instalează treptat, dar au urmări grave. Coepii cetonici se elimină prin urină și apar:
grețuri, vărsături, stare generală alterată, durerii epigastice, respiratie cu miros de acetonă.
Este o urgență medicală.
Numai 10% din comele diabetului zaharat cetoacidotice evoluează cu pierdere cunoștiintei.
Pot aparea semne digestive (grețuri , vărsături, dureri) care pot mima un abdomen acut;
Se întălnesc in circa 20%din cazuri în prezența unei infecții, terapeutica este normală sau
scăzută.Cand factorul declanșator este cunoscut, se adauga semnele acestuia (I.M.,
pneumonie, AVC)
Cetoacidoza severă: creste glicemia; insulină cu acțiune rapidă, iv, s.c sau i.m după caz,
combaterea tulburărilor acido-bazice cu solutii alcaline, insulina si ser glucozat; rehidratare;
hemisucinat de hidrocortizon , combaterea factorului infecțios.Necesarul de insulină este in
jur de 250U in primele 24 de ore, chiar mai mult la nevoie .La vârstinici obezi se
administrează heparina.
Câteva reguli:urmarirea starii de constiență, monitorizare T.A, a EKG si diurezei,
prevenirea edemului cerebral prin tratament adecvat. Tratarea cauzei.Mortalitatea variază în
spital 0,5%în comele simple și 5-15% în cele complicate.Moartea prin hipopotasemie și
hiperpotasemie este posibilă.Cetoacidoza inaugurală are un prognostic bun.
2)Stare de precoma diabetică.Anorexia este totală, apar grețuri si vărsături, greutate in
epigastru, uneori chie durerii , astenie pronunțată,lentoare pshihică, torpoare, respirație ampla,
profundă si zgomotoasă (Kusmaul).Mirosul respiraței este acetonic(de mere putrede) ,
deschidratarea este pronunțată (limba, mucoasele si piele uscată),iar pierdere in grutate
apreciabilă. Poliuria este abundentă, cu gricozurie si acetonurie prezent.In sânge,
hiperglicemia și cetonemia înregistează valori mari.Hipotermia este prezentă.

35
3)Stadiul de comă diabetică.Toate simtomele din stadiul precedent sunt prezente și mult
accentuate.Bolnavul este palid,respiratia Kusmaul evidentă, apare somnolența si in final
coma.Hipotermia , tulburările deglutiție , deschidratarea, emacierea, cu ochii infundati in
orbite, hipotensiunea arterială, sunt prezente, glicemia depășește 400mg/dl, diureza este
pronunțată,dar in mod obișnuit. Glicozuria este adundentă.Cetonenia si cetonoria sunt
obișnuite.Rezerva alcalină scade iar acidoza metabolică creste.
Hipoglicemia si coma hipoglicemică sunt complicatii secundarea tratamentului cu insulină
de obicei.Acestea apar prin supra dozaj insulinic, fie datorită unui consum insuficient de
glucide, fie unui efort exagerat.La început apar transpirații profunde,amețeli, astenie, foame
exagerată, fenomene care cedează dupa ingestia de glucide sau după administratrea de
glucoză.Daca nu se intervine sau tulburarea este severă, bolnavul devine inconștient, agitat,
prezinta tulburarii neurologice, contracturi, modificarii de reflexe, uneori comă
profundă.Modificarile neurologice pot deveni ireversibile în cazurile grave.Îin formele usoare,
bolnavul poate intreveni singur ingerand zahăr.În formele severe cand nu mai poate inghiți
cazul este de domeniul spitalului, pentru administrare de glucoză i.v.

36
Diagnosticul diferențial între comă hipoglicemică și comă acetoacidozică

Criteriul Comă hipoglicemică Comă acetoacidozică


Cauze Scaderea aportului alimentar Stari infecțioase
Creașterea activități fizice Întreruperea insulinoterapiei
Supradozarea de insulină Intoleranță digestivă
Consum alcool Situatii stresante
Instalare Relativ rapid (ore) sau foarte rapid Lentă , ore sau zile
(minute)
Clinic
Respirația Normală sau stertoroasă Acodotică, de tip Kussmaul
Halenă Nesemnificativă Miros de acetonă
Pielea Umedă, palidă Uscată
Limba Umedă Uscată, prajită
Pupile Midriatică (marită) Normale
Globi oculari Tonus normal Tonus scazut
Musculatura Tonus crescut, contracții, convulsii Hipotoma
Reflexe Exagerate, semne piramidale Normale, slabe,sau absente
(Babinschi bilaterale) (Babinschi indiferent)
Presiunea artelială Ușor crescute sau normale Ușor scazute sau normale
Puls Plin sau normal Slab
Biochimic
Glicozuria Absenta sau salb pozitivă Intensiv pozitivă
Cetonurie Absenta sau salb pozitivă Intensiv pozitivă
Glicemie test Scăzută Crescută
Ph sangvin Scăzut.Normal Scăzută
Leucocitoza Scăzută Crescută

37
Complicațiile cronice sunt foarte numeroase:oculare, renale, nervoase ,hepatice,
vasculare, metabolice, osoase.
1) Complicațiile vasculare pot interesa vasele mici (microangiopatie sau vasele mari
macroangiopatie)
- microangiopatie diabetică include glomeruloscreloza diabetică, retinopatia diabetică,unele
manifestări cutanate siu musculare și probabil o parte dintre manifestările neuropatiei
diabetice.Apare în primii anii de evoluția bolii și reprezintă complicații severe.
Glomeruloscreloza diabetică reprezintă una dintre complicațiile cele mai grave, este
caracteristică diabetului netratat , duce la însuficiență renală.Renitopatia este de ademenea o
complicație foarte gravă care poate duce inevitabil la orbire, poate fii prevenită pri tratameny
corect și la timp.
-macroangiopatie constă in interesarea vaselor mari:apare cardipatia ischemică, infarct
miocardic, ateroscleroza cerebrală (tromboza cerebrală,arteriopatia membrelor
inferioare).Astfel gangrena diabetică este mai frecventă in arteriopatii , mai intinsă și mai
rezistentă.Evoluția se face deobicei către gangrena umedă cu riscul amputației.
2)Complicații infecțioas:furuncule, abceese,tuberculosa pulmonară,infectii genitale si
renale.
3)Complicații oculare:cataracta, retinopatia.
4)Complicații renale :infecții urinare (germenii :colibacilul, stafilococul, proteusul) ,
pielonefrita, nefropatia diabetică, insuficiență renală cronică
5)Complicații nervoase:neuropatie diabetică care se pote manifesta fie sub formă de
tulburării motorii(pareze), fiie senzoriale fie sub formă viscerală.
6)Alte complicații: litiaza biliară, paradontoza etc.
7)Obezitatea nu este o complicație ia fiind una dintere cele mai importate cauze
(80%dintre diabetici au fost sau sunt obezi)
8)Hiperlipoproteinemia, deasemenea, nu este o cauză. Aceasta crește riscul arteroscrelozei
și asociația cu diabetul face ca riscul pentru accidente ischemice , îin special coronariene să
fie mai mare.

(Corneliu Borundel “Medicina internă pentru cadre medii” Editura ALL, 2009, 695, 696, 698,
699)

38
Prognostic
Prognosticul diabeticilor s-a imbunătățit,rata mortalității cauzate de diabetul de tip 2 a
rămas de aproape 5 ori mai mică decât a populației generale.Leziunile renale apar la circa 25% din
pacienți-insuficiența renală reprezentând o cauză majoră de deces.
Prognosticul pentru diabetul de tip 2 este dificil de evaluat deoarece multe din cazuri
rămân nediagnosticate.Deși,rata mortalității crește cu 40% în cazul pacienților cu diabet zaharat de
tip 2,decesul survenind de multe ori prin infarct miocardic sau insuficiență renală.
Scăderea în greutate prin reducerea aportului caloric este factorul principal pentru
ameliorarea bolii,repartiția greutății face posibilă și reapariția bolii.Diabeticii sunt expuși unei
furunculoze simple sau antracide,tuberculozei și denutriției.
Complicațiile cele mai frecvente sunt modificările cronice:afecțiuni vasculare, ale
extremităților,nefropatii și neuropatii diabetice.Cea mai frecventă cauză o constituie afectarea
coroanelor ducând la decesul diabeticului.
După descoperirea insulinei,durata vieții unui diabetic s-a apropiat de durata normală a
unui om sănătos.

39
11.Rolul asistentului medical
Asistenta medicală are un rol foarte important în îngrijire pacientului cu diabet zaharat.
Pentru pacientul tratat ambulatoriu:asistenta îl invită periodic la controale clinice și de
laborator,în cadrul cabinetului medical(glicozurie,glicemie).
Pentru pacientul dezechilibrat,tratat în spital,asistenta:
-asigură un regim alimentar echilibrat,cu scopul de a furniza rația calorică necesară, de a
reduce hipoglicemia și de a menține o greutate corporală stabilă.
-evoluează nevoile cantitative și calitative în funcție de vârstă,sex,stare fiziologică, forma
bolii.
-stabilește rația alimentară cu:proteine 13-15%,lipide 30-35%,glucide 50% în 24 ore la
adult 2/3 glucide complexe cu absorbție lentă și 1/3 glucide simple cu absorbție rapidă,
repartizate pe mese și adaptate la efortul fizic.
-recoltează produse pentru examenul de laborator(sânge,urină).
-administrează medicația prescrisă de medic la orele indicate,în diabetul zaharat de tip
1,insulina ordinară prin injecție subcutanată,în doza recomandată(în funcție de valoarea
glicemiei și glicozuriei) înaintea mesei cu 15-30 minute(de 2-3 ori pe zi înaintea meselor
principale,ținând cont că alcoolul inactivaeză produsul); intavenos, insulina ordinară se
injectează numai în cazul comei diabetice.
-administrează insulina monocomponentă semilentă o dată sau de două ori pe zi la ore
fixe,prin injecții subcutanate.
-respectă cu strictețe măsurile de asepsie.
-alternează locul injecției pentru prevenirea lipodistrofiilor(fața externă a brațului la 1/3
mijlocie,fața antero-exterioară a coapsei și a 1/3 mijlocie,flancurile peretelui
abdominal,regiunea subclaviculară,regiunea fesieră superoexternă).
-în diabetul zaharat tip 2,administrează medicația hipoglicemică pe cale orală, sulfamide
hipoglicemiante sau biguanide și urmărește efectele secundare ale acestora
(grețuri,vărsături,inapetență).
-măsoară zilnic diureza și notează în foaia de observație temperatura.
-măsoară greutatea corporală la interval de 2-3 zile si evaluează manifestările de
deshidratare:aspectul pielii și mucoaselor,pulsul,tensiunea arterială.
-evaluează astenia,epuizarea pacientului și îl ajută în efectuarea îngrijirilor igienice.
-asigură condiții de îngrijire în spital(liniște,permițând repausul fizic și psihic al
pacientului).

40
-explică pacientului normele de viață și alimentație care trebuie să le respecte.
-supraveghează zilnic temperatura corpului,pulsul,tensiunea arterială,notându-le în foaia
de temperatură.
-supraveghează tegumentele bolnave și mucoasele cu manifestări cutanate.
-educă pacientul cu privire la igiena sa personală corporală pentru a preveni
fisurile,escoriații și bătăturile de la nivelul picioarelor.
-sesizează modificările ce pot cauza complicații:transpirații,respirație Kussmaul, coma.
Asiatenta acordă îngrijiri în coma hiperglicemică:
-administrează doza de insulină ordinară recomandată de medic pe cale intravenoasă și
subcutanată la nivelul stabilit.
-recoltează periodic sânge pentru monitorizarea glicemiei,a rezervei alcaline și urină
pentru glicozurie
-monitorizează pulsul,tensiunea arterială,respirația,revenirea conștienței.
-reechilibrează hidroelectrolitic și acidobazic pacientul prin perfuzii cu ser
fiziologic,soluție Ringer sau Fischer și soluție de bicarbonat de sodiu 14g%.
-îngrijește tegumentele și mucoasele pacientului comatos.
Asistenta acordă îngrijiri speciale în coma hipoglicemică:administrează la
recomandarea medicului soluție glucozată 10-20%,250ml pe oră până la revenirea din stare de
comă și reluarea alimentației pe cale naturală,sub controlul glicemiei.
Asistenta educă pacientul pentru prevenirea complicațiilor și îl învață să respecte rația
de glucide în 24 ore cântărindu-și alimentele;îl învață să înlocuiască unele alimente cu
conținut mare de glucide prin altele cu conținut redus pentru a obține senzația de sațietate;îl
învață să-și dozeze insulina,tehnica injecției cu insulină,să mănânce după 15-30 minute de la
administrarea insulinei și să păstreze produsul la o temperatură de 4-7 grade Celsius,dar și să
recunoască cauzele,semnele și complicațiile acute pentru a putea interveni în cazul producerii
lor.
Cauzele hiperglicemiei sunt:abaterile alimentare,episoadele infecțioase,chirur-gicale
sau diferite stări fiziologice.Manifestările hiperglicemiei constau în oboseală,
somnolență,inapetență,grețuri,diaree,piele uscată,respirație Kussmaul, pierderea lentă a
conștienței.
Cauzele hipoglicemiei sunt:excesul de insulină,lipsa controlului glicemiei cu
maifestări de:astenie,amețeli,pele rece,transpirații,hipotensiune arterială,pierderea brus- că a
conștienței,,respirație normală.În acest caz pacientul își poate administra puțină apă îndulcită
iar în formele severe o fiolă de 1mg glucagon.Pacientul își poate verifica glicemia și

41
glicozuria la domiciliu cu ajutorul bandeletelor sau strip-urilor,folosind sânge capilar iar
citirea se face vizual comparându-o cu o scală de culori.
Asistenta sfătuiește pacientul să păstreze evidența permanentă a rezultatelor testelor
efectuate,notând dieta și doza de insulină,îl învață să respecte tratamentul și regimul alimentar
recomandat pentru a avea o viață normală și a fi o persoană activă.Gravida diabetică va fi
îndrumată pentru a fi supravegheată de medicul dermatolog,asistenta medicală,specialistul
obstetrician sau medicul neonatolog.

42
12.Descrierea a doua tehnici
a)Injecţia intramusculară
constituie introducerea unei soluţii izotonice, uleioase sau substanţe coloidale în stratul
muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă
Scop
terapeutic: introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase
Locul de elecţie
-mușchi voluminoși, lipsiți de trunchiuri mari de vase și nervi:
-regiunea superoexternă a fesei,
-fața externă a coapsei, în treimea mijlocie.
-fața externă a brațului, în mușchiul deltoid.
Materiale necesare
-mănuşi chirurgicale, mască
-tăviţă renală
-muşama şi aleză
-casoletă cu tampoane sterile cu vată sau tifon
-alcool
-ace intramusculare
-medicament de injectat
-pensă anatomică sau Pean
Etape de execuţie
1. Pregătirea instrumentelor şi instrumentelor necesare
2. Pregătirea psihică si fizică a pacientului, stabilirea locului injecţiei:
-se anunţă bolnavul şi i se explica necesitatea tehnicii
-se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie şezândă sau în picioare
-se descoperă regiunea aleasă pentru injecţie
-pentru injecţia în regiunea fesieră, se reperează următorele puncte: punctul Smîrnov, la un
lat de deget deasupra marelui trohanter şi înapoia lui; punctul Barthelemy, la unirea treimii
externe cu cele două treimi interne ale liniei care uneşte spina iliacă antero-superioaă cu
extremitatea superioară a şanţului inter-fesier; zonă situată desupra liniei care uneşte spina
iliacă posterioară cu marele trohanter, pentru poziţia şezând, injecţia se efectuează în toată
regiunea fesieră desupra punctului de sprijin.

43
3.Efectuarea injecţiei
- spălarea pe mâini cu apă şi săpun
-dezinfectarea mâinilor cu alcool
-se incarcă seringa cu substanţa de injectat; după verificarea fiolei se elimină bulele de aer
-se schimbă acul indepărtându-l pe cel cu care a fost aspirată substanţa şi se adaptează un ac
potrivit pentru injectiei
-se dezinfectează locul injecţiei cu alcool 70%
-se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura
-se întinde pielea, intre policele şi indexul sau mediul mâinii stângi
-se înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă
-se verifică poziţia acului prin aspirare
-se injectează lichidul
-după injectare se scoate dintr-o dată acul cu seringa
-se masează locul cu un tampon cu alcool pentru a disocia planurile ţesuturilor străpunse
activând circulaţia pentru a favoriza absorbţia
-se aşează bolnavul în poziţie comodă, unde va sta în repaus fizic timp de 5-10 minute
-asistentul se spală pe mâini cu apă şi săpun
4. Reorganizarea locului de munncă
-se aruncă la coşul de menajere deşeurile de la injecţii ( fiole golite, ambalaje)
-seringa, acele, mănuşile se aruncă în recipiente speciale ( infecţioase, inţepătoare)
5. Incidente şi accidente
-durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. Se impune retragerea
acului si efectuarea injecţiei în altă regiune
-paralizia prin lezarea nervului sciatic
-hematom prin inţeparea unui vas
-supuraţie aseprică datorată unor substanţe care nu sunt resorbite
-ruperea acului- se va extrage pe cale chirurgicală
-embolii prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanţe uleioase.

44
b)Injecția subcutanată
constă în introducerea substanțelor medicamentoase lichide în organism, prin intermediul
unor ace care traversează țesuturile, acul fiind adaptat la seringă.
Scop
terapeutic: introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase.
Locul de elecţie
-regiuni bogate în țesut celular lax, extensibil:
-fața externă a brațului,
-fața superoexternă a coapsei,
-fața supra și subspinoasă a omoplatului,
-regiunea subclaviculară,
-flancurile peretului abdominal.
Materiale necesare
-mănuşi chirurgicale, mască
-tăviţă renală
-muşama şi aleză
-casoletă cu tampoane sterile cu vată sau tifon
-alcool
-ace
-medicament de injectat
-pensă anatomică sau Pean
Etape de execuţie
1. Pregătirea instrumentelor şi instrumentelor necesare
2. Pregătirea psihică si fizică a pacientului, stabilirea locului injecţiei:
-se anunţă bolnavul şi i se explica necesitatea tehnicii
-se aşează bolnavul în poziţie şezândă cu brațul sprijinit pe șold sau în picioare
-se descoperă regiunea aleasă pentru injecţie
3.Efectuarea injecţiei
- spălarea pe mâini cu apă şi săpun
-dezinfectarea mâinilor cu alcool
-se incarcă seringa cu substanţa de injectat; după verificarea fiolei se elimină bulele de aer
-se schimbă acul indepărtându-l pe cel cu care a fost aspirată substanţa şi se adaptează un ac
potrivit pentru injectiei
-se dezinfectează locul injecţiei cu alcool 70%

45
-se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura
-se prinde setringa pregătită, ca pe un creion, în mâna dreaptă.
-se face o cută a pielii între indexul și policele mâinii stângi, care se ridică după planurile
profunde.
-se pătrunde brusc, cu forță la baza cutei, longitudinal 2-4cm.
-se verifică poziţia acului prin retragerea pistonului dacă nu s-a pătruns intr-un vas sanguin.
-se injectează lent soluția medicamentoasă, prin apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte
-se retrage brus acul cu seringa și se dezinfectează locul injecției, masându-se ușor, pentru a
favoriza circulația și deci reabsorția medicamentului.
- -asistentul se spală pe mâini cu apă şi săpun
4. Reorganizarea locului de munncă
-se aruncă la coşul de menajere deşeurile de la injecţii ( fiole golite, ambalaje)
-seringa, acele, mănuşile se aruncă în recipiente speciale ( infecţioase, inţepătoare)
5. Incidente şi accidente
-durere violentă prin lezarea unei terminații nervoase
-hematom prin inţeparea unui vas
-ruperea acului.

(Lucreția Titircă ”Tehnici de evaluare și îngrijire acordate de asistenți medicali


Editura Viața Medicală Românească, 2006,151, 155, 156, 157)

46
Capitolul III
Partea personală
Studiu de caz

47
A.Caz I

1.Culegerea datelor
a)Date relative stabile:
Nume: P.
Prenume: C.
Vârsta: 40 ani.
Sex: masculin.
Religie: catolic.
Stare civilă:casătorit,4copii.
Ocupație:pensionar.
Domiciliu: Brașov.
Condiții de viața: corespunzătoare.
Grup sanguin: A.
Rh: pozitiv.
Obiceiuri: -somn: 7-8 ore pe zi(5ore noaptea+1-2 ore atipiri ziua).
-alimentație: bogată in carne și grasimi,săracă în fructe și legume:2mese pe zi+2-3
gustări.
-igienă: duș o dată la 2zile,baie generalizată o dată pe săptămană,cavitate bucală o
dată pe zi.
-consumă zilnic 4 cești de cafea,alcool ocazional la sărbători,a fost fumător 20 de
ani(1 pachet pe zi) de un an a încetat.
-eliminări: scaun normal si micțiuni fiziologice.
AHC: -mama diabet insulino-dependent si bronșita cronică.
-tata a decedat cancer pulmonar.
APP: hipertensiune arterială stadiul II,hernie inghinală oblică externă dreaptă operată la vârsta
de 35 ani.
Alergii: neagă.
Deficite senzoriale: miopie-pacientul poartă ochelari cu lentile biconcave de 2,25 ochi drept si
3,00 ochi stang.

48
b)Date variabile:
T.A: 160/100 mmHg.
A.V: 70b/min.
Temperatura: 37˚C
R: 17resp/min.
Greutate: 105kg.
Talia: 1,75m.
Stare psihică: orientat tempero-spațial.
Data internarii: 02.04.2012

Manifestari de dependența:
-polifagie
-poliurie
-polidipsie
-plagă la membrul inferior stang(la nivelul halucelui)
-hipertensiune arterială 160/100 mmHg

49
2.Analiza și interpretarea datelor(diagnosting nursing)
Nevoi afectate Diagnostice nursing(PES)
1.Nevoia de a bea și a mânca Alimentație inadecvată prin surplus din cauza dezechilibrului
metabolic manifestată prin polifagie și polidipsie.
2.Nevoia de a elimina Eliminare urinară inadecvată calitativ și cantitativ din cauza
valorii crescute a glicemiei manifestată prin poliurie.
3.Nevoia de respira și a avea o bună Circulație inadecvată din cauza supraîncarcării inimii
circulație manifestată prin hipertensiune arterială (TA=160/100mmHg)
4.Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a proteja Altererea tegumentelor din cauza diabetului zaharat manifestată
tegumentele si mucoasele prin plagă la membrul inferior stang(la nivelul halucelui).
5.Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi Ignoranță din cauza lipsei de cunoaștere manifestată prin
sănătatea cunoștiințe insuficiente.

50
3.Plan de îngrijire
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
1.Alimentație Pacientul să nu -evaluez nevoile cantitative și calitative în 02.04.2012-
inadecvată prin mai prezinte funcție de vârsta,sex,stare Pacientul prezintă
surplus. polifagie pe fiziologică,activitatea pacientului,forma polifagie.
toata durata bolii. 03.04.2012-
spitalizării. -stabilesc rația alimentară cu:proteine 13- Pacientul prezintă o
5%,lipide 30-35%,glucide 50%(250- ameliorare.
300grame)/24h la adult 04.04.2012-
-supraveghez și respect orarul meselor:4-5- Pacientul respectă
6mese(3mese principale si 2-3gustări) dieta.
-învăț pacientul să aleagă alimentația în 05-06.04.2012-
funcție de conținutul în glucide: Pacientul nu mai
 alimente interzise:zahăr,produse prezintă polifagie.
zaharoase,fructe
uscate,prăjituri,leguminoase
uscate,siropuri,struguri,prune.
 alimente permise
cântarite:pâine(50%glucide),cartof
i(20%glucide),pastele
făinoase,fructe,legume(cu peste
5%glucide),lapte,brânză de
vaci,mămăligă.
 alimente permise
necântarite:carnea și derivatele din
carne,pestele,ouăle,brânzeturile,sm
ântnâna,untul,legumele cu 5%
glucide(varza,conopida,roșii,fasole
a verde),din alimentația zilnică nu
trebuie să lipsească
oul,carnea,pestele.

51
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
-respect măsurile de asepsie.
-supraveghez alimentele aduse de la
aparținători.
-recoltez sânge pentru examene de
laborator(glicemie,hemoglobină
glicozilată,vsh,uree,creatinină,HLG).
-administrez doza de insulină:
ora 7:00-15U Actrapid
ora 13:00-12U Actrapid
ora 16:00-12U Actrapid
ora 22:00-15U Actrapid.

Pacientul să nu -corectez dezechilibrul hidric, prin 02.04.2012


mai prezinte reducerea aportului hidric de la 3L/zi la Pacientul prezintă
polidipsie pe 2L/zi. polidipsie
toata durata -monitorizez zilnic diureza și o notez in 03.04.2012
spitalizării. foaia de observație. Pacientul nu mai
-fac bilanțul ingesta-excreta. prezintă o sete atât
-ofer pacientului sugestii desprea de intensă.
hidratarea ideală, 1.5-2L/zi, atât in 04-05-06.04.2012
perioada spitalizării cât și după externare. Pacientul nu mai
-monitorizez in permanență funcțiile vitale: prezintă polidipsie.
TA, P, R, T˚C și le notez in foaia de
observație.
-raspund promt la solicitările pacientului.
-încurajez pacientul să iși exprime toate
gândurile în privința problemei de
dependență.
-recoltez sânge pentru probele de
laborator:glicemie, hemoglobin
glocozilată, uree, creatinină, VSH, HLG.

52
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
2.Eliminare urinară Pacientul să nu -fac bilnțul hidric,măsurând cu 02.04.2012-
inadecvată mai prezinte conștiinciozitate ingesta si excreta. Pacientul prezintă
cantitativ si poliurie pe toata -cântaresc zilnic pacientul. poliurie.
calitativ. durata -corectez dezechilibrul hidric,prin 03.04.2012-
spitalizării. hidratarea sau reducerea aportului de Pacientul prezintă o
lichide si electroliți,in funcție de ameliorare.
ionograma serică si urinară. 04.04.2012-
-recoltez urină pentru examene chimice si Pacientul urmeză
bacteriologice. recomandările
-asigur igiena corporal riguroasă. 05-06.04.2012-
-servesc pacientul la pat(când este cazul)cu Pacientul nu mai
urinar și cu basinet. prezintă poliurie.
-schimb lenjeria de pat și de corp,ori de
câte ori este nevoie.

3.Circulatie Pacienta să aiba -măsor T.A și o notez in foia de 02.04.2012


inadecvată . T.A in limite temperatură. Pacientul prezintă o
normale pe tot -administrez medicația prescrisă de T.A=160/100mm/Hg
parcursu medic,enalapril 10mg/zi. 03.04.2012
spitalizării -invăt pacientul: Pacientul prezintă o
să intrerupă consumul de alcool,tutun. T.A=140/80mm/Hg.
să reducă grăsimile și clorura de sodium. 04.04.2012
-aplic tehnici de favorizare a circulației Pacientul prezintă o
,exerciții pasive,active,masaj. T.A=130/60mm/Hg.
05-06.04.2012
Pacientul prezintă o
T.A=120/60mm/Hg.

53
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
4.Alterarea Pacientul să nu -fac toatela plagii zilnic și am grjiă să nu se 02.04.2012
tegumentelor. mai prezinte infecteze. Pacientul prezintă
plagă la nivelul -iau măsuri de prevenire a infecților plagă la nivelul
membrului nosocomiale. membrului stâng.
inferior stâng pe -am grijă ca pacienta să -și efectueze 03.04.2012-
toată durata toaleta corespunzătoare și sâ nu-și producă Pacientul prezintă o
spitalizării. alte leziuni tegumentare. ameliorare.
-supraveghez zilnic tegumentele și 04.04.2012-
mucoasele sesizând modificările cutanate. Pacientul urmează
recomandările.
05-06.04.2012-
Pacientul nu mai
prezintă plagă la
nivelul membrului
stâng.

5. Nevoia de a Pacientul să nu -explorez nivelul de cunoștințe al 02.04.2012-


învăța cum să-ți mai prezinte bolnavului privind boala,modul de Pacientul este
păstrezi sănătatea ignoranță pe manifestare,măsurile preventive și ignorant.
toată durata curative, modul de participare la intervenții 03.04.2012
spitalizării. și la procesul de recuperare. Pacientul urmează
-conștientizez bolnavul asupra propiei recomandările.
responsabilitați privind sănătatea. 04-05-06.04.2012
-oragnizez activități educative, folosind Pacientul nu mai este
metodele de invățământ cunoscute. ignorant.
-stimulez dorința de cunoștere.

54
PROBE DE LABORATOR:
Analize laborator Valori din F.O Valori normale
Urina:
-corpi cetonici absent absent
-densitate 1015 1010-1025
-Ph 5 4,6-8
-proteine absent absent
-glucoză absent absent

Ionogramă Na:140mEg/l Na:135-152mEg/l


K: 5,1mEg/l K: 4,9-5,6mEg/l
Cl: 103 mEg/l Cl: 96-107 mEg/l
Ca:5 mEg/l Ca:4,5-5,5 mEg/l
Calcemie 10mg% 9-11mg%
Sideremie 1,5g/l 0,5-1,8g/l
Colesterol total 250mg/dl 50-200mg/dl
Creatinina serică 1mg/dl 0,50-1,20mg/dl
TGP 20U/L 0,00-41,00U/L
TGO 26U/L 0,00-38,00U/L
Acid uric seric 7,12UM 2,40-8,40UM
Bilirubină totală 0,29mg/dl 0,00-1,00mg/dl
VSH 10mm/1h 5-20mm/1h
HLG:
-hematii 5,40/10□6/uL 4,7-6,1/10□6/uL
-hemoglobină 15g/dl 14-16g/dl
-hematocrit 46% 42-52%
-trombocite 245/10□3UL 150-400/10□3UL
-leucocite 6,20/10□3UL 4-10/10□3UL
Glicemie a jeunè 320mg/dl 80-120mg/dl
Urocultură negativ negativ

55
Monitorizarea glicemiei si glicozuriei:
Data Explorarea Valori din F.O Valori normale
glicemie 270mg/dl 80-120mg/dl
glicozurie prezentă absent
02.04.2012
urocultură absent absent

glicemie 250mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
03.04.2012
urocultură absent absent

glicemie 180mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
04.04.2012
urocultură absent absent

glicemie 150mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
05.04.2012
urocultură absent absent

glicemie 120mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
06.04.2012
urocultură absent absent

56
4.Evaluare caz:
Pacientul în vărstă de 40de ani se internează de urgență în data de 02.04.2012 la Spitalul
Clinic Județean Brașov cu următoarele semne si simtome: hipertensiune arterială, plagă la
membrul inferior stâng, polifagie, poliurie, polidipsie.
Rolul meu autonom constă în:
 asigur un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza rația caloric necesară;
 evaluez nevoile cantitative și calitative în funcție de vârsta ,sex, stare fiziologica,
forma bolii;
 fac bilanțul ingesta-excreta;
 monitorizez greutatea pacientului;
 monitorizez funcțiile vitala si vegetative;
 asigur un climat corespunzător;
 explic pacientului normele de viata și alimentele pe care trebuie să le respecte;
 educ pacientul cu privire la igiena sa personală, corporală, pentru a putea preveni
fisurile, escoriațiile si bătaturile la nivelul menbreleo inferioare;

Rolul meu delegat constă în:


 administrare insulină:
ora 7:00-15U Actrapid
ora 13:00-12U Actrapid
ora 16:00-12U Actrapid
ora 22:00-15U Actrapid
 regim alimentar:200HC / zi

Pacientul se externează cu următoarele recomandari:


-insulinaoterapie.
-dispensarizare.
diabetologică la 6luni.
-automonitorizarea valorilor glicemice .
-dozarea la 3saptămîni a glicemiei.
-efectuarea la 3luni a ionogramei sanguine.

57
B.Cazul II
1.Culegerea datelor
a)Date relative stabile:
Nume: V.
Prenume: O.
Vârsta: 37 ani.
Sex: masculin.
Religie: ortodox.
Stare civilă:casătorit,2copii.
Ocupație:avocat.
Domiciliu:Brașov.
Condiții de viața:corespunzătoare.
Grup sanguin: O.
Rh: pozitiv.
Obiceiuri: -somn: 6-7 ore pe zi(5ore noaptea+1-2 ore atipiri ziua).
-alimentație: 2mese pe zi+2-3 gustări.
-igienă: duș o dată la 2zile,baie generalizată o dată pe săptămană,cavitate bucală o
dată pe zi.
-consumă zilnic 4 cești de cafea,alcool ocazional la sărbători,a fost fumător 8 ani
(1 pachet pe zi) de un an a încetat.
-eliminări: scaun normal si micțiuni fiziologice.
AHC: -mama diabet insulino-dependent si cardiopatie ischemică.
-tata a decedat ciroză hepatică.
APP: apendicectomie la vârsta de 15ani, diabet zaharat insulino-dependent de la 4ani.
Alergii: neagă.
Deficite senzoriale: neagă

58
b)Date variabile:
T.A: 100/50 mmHg.
A.V: 70b/min.
Temperatură: 38˚C
R: 17resp/min.
Greutate: 105kg.
Talia: 1,75m.
Stare psihică: agitat.
Data internarii: 15.05.2012
Diagnostic: diabet-zaharat insulino-dependent

Manifestari de dependența:
-polidipsie
- senzație de foame(postcriză hipoglicemică)
-contracturi musculare
- tegumete palide
- hipotensiune arterială 100/50 mmHg

59
2.Analiza și interpretarea datelor(diagnosting nursing)
Nevoi afectate Diagnostice nursing(PES)
1. Nevoia de a elimina Diaforeză din cauza comei hipoglicemice.
2. Nevoia de respira și a avea o bună Circulație inadecvată din cauza ușoarei come hipoglicemice
circulație manifestată prin hipotensiune arterial(100/50 mmHg
), tegumente palide.
3. Nevoia de a bea și a mânca Alimentatie inadecvată prin surplus din cauza dezechilibrului
metabolic, a scăderii glicemiei manifestată prin polidipsie,
senzație de foame(postcriză hipoglicemică)
4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună Imobilitate din cauza diabetului zaharat manifestată prin
postură. contracture muscular.
5.Nevoia de a evita pericolele Alterarea integritații psihice din cauza spitalizării, a bolii
manifestată prin agitație.

60
3.Plan de îngrijire
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
1.Diaforeză Pacientul să nu -asigur un microclimat 16.05.2012-
mai prezinte corespunzător(T=20˚C,U=40-60%) Pacientul prezintă
diaforeză în -asigur repaus la pat diaforeză, din cauza
decurs de 24 -asigur o îmbrăcăminte lejeră. ușoarei come
ore. -șterg și spăl tegumentele pacientului ori hipoglicemice.
de câte ori este nevoie. 17.05.2012-
-schimb lenjeria de pat și de corp a Pacientul nu mai
pacinetului. prezintă diaforeză.
-invăț pacientul să poarte șosete de bumbac
și să le schimbe frecvent.
-administrez insulina:
ora 7:00-15U Actrapid
ora 13:00-10U Actrapid
ora 16:00-9U Actrapid
ora 22:00-10U Actrapid.

2.Alimentație Pacientul să nu -corectez dezechilibrul hidric, prin 15.05.2012


inadecvată prin mai prezinte reducerea aportului hidric de la 3L/zi la Pacientul prezintă
surplus. polidipsie pe 2L/zi. polidipsie
toata durata -monitorizez zilnic diureza și o notez in 16.05.2012
spitalizării. foaia de observație. Pacientul nu mai
-fac bilanțul ingesta-excreta. prezintă o sete atât
-ofer pacientului sugestii desprea de intensă.
hidratarea ideală, 1.5-2L/zi, atât in 17-18.04.2012
perioada spitalizării cât și după externare. Pacientul nu mai
-monitorizez in permanență funcțiile vitale: prezintă polidipsie
TA, P, R, T˚C și le notez in foaia de
observație.
-raspund promt la solicitările pacientului

61
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
-încurajez pacientul să iși exprime toate
gândurile în privința problemei de
dependență.
-recoltez sânge pentru probele de
laborator:glicemie, hemoglobin
glocozilată, uree, creatinină, VSH, HLG

3..Circulatie Pacienta să aiba -măsor T.A și o notez in foia de 15.05.2012


inadecvată.. T.A in limite temperatură. Pacientul prezintă o
normale pe tot -invăt pacientul: T.A=100/50mm/Hg
parcursu să intrerupă consumul de alcool,tutun. 16.05.2012
spitalizării să reducă grăsimile și clorura de sodium. Pacientul prezintă o
-aplic tehnici de favorizare a circulației T.A=110/50mm/Hg.
,exerciții pasive,active,masaj. 17-18.05.2012
Pacientul prezintă o
T.A=130/60mm/Hg.

4.Imobilitate …………. ………………… ……………….

5. Alterarea Pacientul să nu -ajut pacientul în satisfacerea nevoilor 15.05.2012


integritații psihice. fie agitat pe organismului. Pacientul este agitat.
toată durata -determin pacinetul să participle la luarea 16.05.2012
spitalizării. deciziilor privind îngrijirile. Pacientul urmează
-aplic măsurile de prevenire a recomandările.
complicațiilor septice. 17-18.05.2012
-asigur un mediu de protecție psihică Pacientul nu mai este
adecvat stării de boală a pacinetului,prin agitat.

62
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
înlăturarea excitanților psihici(aplic tehnici
de psihoterapie adecvate)
-asigur condițiile de mediu
adecvate(cameră aerisită,temperatură
adecvată).
-ingurajez pacientul să comunice cu cei din
jur,sa-și exprime
emoțiile,nevoile,frica,opiniile.

63
PROBE DE LABORATOR:
Analize laborator Valori din F.O Valori normale
Urina:
-corpi cetonici absent absent
-densitate 1015 1010-1025
-Ph 5 4,6-8
-proteine absent absent
-glucoză absent absent

Ionogramă Na:140mEg/l Na:135-152mEg/l


K: 5,1mEg/l K: 4,9-5,6mEg/l
Cl: 103 mEg/l Cl: 96-107 mEg/l
Ca:5 mEg/l Ca:4,5-5,5 mEg/l
Calcemie 10mg% 9-11mg%
Sideremie 1,5g/l 0,5-1,8g/l
Colesterol total 250mg/dl 50-200mg/dl
Creatinina serică 1mg/dl 0,50-1,20mg/dl
TGP 20U/L 0,00-41,00U/L
TGO 26U/L 0,00-38,00U/L
Acid uric seric 7,12UM 2,40-8,40UM
Bilirubină totală 0,29mg/dl 0,00-1,00mg/dl
VSH 10mm/1h 5-20mm/1h
HLG:
-hematii 5,40/10□6/uL 4,7-6,1/10□6/uL
-hemoglobină 15g/dl 14-16g/dl
-hematocrit 46% 42-52%
-trombocite 245/10□3UL 150-400/10□3UL
-leucocite 6,20/10□3UL 4-10/10□3UL
Glicemie a jeunè 60mg/dl 80-120mg/dl
Urocultură negativ negativ

64
Monitorizarea glicemiei si glicozuriei:
Data Explorarea Valori din F.O Valori normale
glicemie 60mg/dl 80-120mg/dl
glicozurie prezentă absent
15.05.2012
urocultură absent absent

glicemie 80mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
16.05.2012
urocultură absent absent

glicemie 100mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
17.05.2012
urocultură absent absent

glicemie 120mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
18.05.2012
urocultură absent absent

65
4.Evaluare caz:
Pacientul în vărstă de 37de ani se internează de urgență în data de 15.54.2012 la Spitalul
Clinic Jdețean Brașov cu urmatoarele semne si simtome: polidipsie, contracturi musculare ,
tegumete palide, hipotensiune arterială 100/50 mmHg, senzație de foame(postcriză
hipoglicemică).
Rolul meu autonom constă în:
 asigurarea unui climat corespunzător.
 susținerea psihică a pacinetului.
 explicarea dietei.
 măsurarea zilnică a adiurezei.
 monitorizarea greutății pacientului.
 asigurarea unei igiene riguroase.
 măsurarea zilnică a glicemiei.
 monitorizarea funcțiilor vitale ale pacientului.
 efectuarea bilanțului ingesta-excreta.

Rolul meu delegat constă în:


 administrare insulină:
ora 7:00-15U Actrapid
ora 13:00-10U Actrapid
ora 16:00-9U Actrapid
ora 22:00-10U Actrapid.
 recoltarea sângelui și a urinii pentru examene de laborator.
 regim alimentar:200HC / zi
 În urma obiectivelor, intervenţilor şi a tratamentului administrat, evoluţia pacinetului a
fost favorabilă.

Pacientul se externează cu următoarele recomandari:


-insulinaoterapie.
-dispensarizare.
diabetologică la 6luni.
-automonitorizarea valorilor glicemice .
-dozarea la 3saptămîni a glicemiei.
-efectuarea la 3luni a ionogramei sanguine.

66
C.Cazul III
1.Culegerea datelor
a)Date relative stabile:
Nume: V.
Prenume: M.
Vârsta: 22 ani.
Sex: masculin.
Religie: ortodox.
Stare civilă:necasătorit.
Ocupație:student.
Domiciliu:Brașov.
Condiții de viața:corespunzătoare.
Grup sanguin: AB.
Rh: pozitiv.
Obiceiuri: -somn: 6 ore pe zi.
-alimentație: 2mese pe zi+2-3 gustări.
-igienă: duș o dată pe zi,baie generalizată o dată pe săptămană,cavitate bucală de
două ori pe zi.
-consumă zilnic o ceșcă de cafea,alcool ocazional la sărbători,nu fumează. -
-eliminări: scaun normal si micțiuni fiziologice.
AHC: -mama HTA,hipotiroidism.
APP: amigdalectomie la vârsta de 10ani, diabet zaharat insulino-dependent de la 6ani.
Alergii: neagă.
Deficite senzoriale: neagă

67
b)Date variabile:
T.A: 120/60 mmHg.
A.V: 70b/min.
Temperatură: 37˚C
R: 17resp/min.
Greutate: 69kg.
Talia: 1,75m.
Stare psihică: anxios.
Data internarii: 18.06.2012
Diagnostic: diabet-zaharat insulin-dependent,cu coma acetoacidozică.

Manifestari de dependență(semen și simptome):


-halenă caracteristică
-respiratie Kusmaul(acidozică)
-polidipsie
-anorexie
-poliurie
-tegumente uscate
-limbă încărcată

68
2.Analiza și interpretarea datelor(diagnosting nursing)
Nevoi afectate Diagnostice nursing(PES)
1. Nevoia de respira și a avea o bună Dispnee din cauza creșterii valorilor corpilor cetonici
circulație manifestată prin respiratie Kusmaul, halenă caracteristică.
2 . Nevoia de a bea și a mânca Alimentatie inadecvată prin deficit din cauza comei
acetoacidozice manifestată prin anorexie.
3. Nevoia de a elimina a) Eliminare urinară inadecvată cantitatic și calitativ din
cauza diabetul manifestată prin poliurie.
b) Vărsătura din cauza comei acetoacidozice.
c) Diaree din cauza comei acetoacidozice.
d) Deshidratare din cauza vărsăturilor,a diareei.
4. Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a proteja Alterarea tegumentelor și mucoaselor din cauza deshidratării
tegumentele si mucoasele manifestată prin tegumente uscate și limbă uscată.

5.Nevoia de a evita pericolele Anxietate din cauza spitalizării,a bolii.

69
3.Plan de îngrijire
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
1.Dispnee Pacientul să -asigur un microclimat 18.06.2012
respire normal corespunzător(T=20˚C,U=40-60%) Pacientul prezintă
pe perioada -favorizez poziția pacientului(poziție respirație Kusmaul și
spitalizării. semisezând) halenă caracteristică.
-pregătesc materialele pentru 19.06.2012
administrarea oxigenului. Starea pacinetului s-a
-învăț pacientul să facă mișcări de ameliorat.
favorizare a respirației 20.06.2012
-asigur un aport suficinet de lichide pe Pacientul nu mai
24ore. prezintă respirație
-invăț pacientul să renunțe la obiceiurile Kusmaul,dar halena se
dăunătoare. menține.
-efectuez oxigenoterapie. 21-22.06.2012
Pacientul nu mai
prezintă respirație
Kusmaul și halenă
caracteristică.

2.Alimentație Pacientul să nu -explorez preferințele pacinetuluiasupra 18.06.2012


inadecvată prin mai prezinte alimentelor premise și interzise. Pacientul prezintă
deficit. anorexie în -servesc pacientul cu alimente la o T˚C anorexie.
decurs de 3zile. moderată,la ore regulate și prezentate 19.06.2012
atragător. Gradul de anorexie al
-fac bilanțul lichidelor ingerate și pacinetului este in
eliminate scădere.
-susțin psihic pacientul și îi explic să 20.06.2012
mănânce ce dorește, dintre alimentele Pacinetul nu mai
permise. prezintă anorexie

70
-suprim alimentația per os și alimentez
pacientul parenteral
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
-pev cu SF500ml+sol G5%500ml+8 ui .
pentru tamponare.
- administrez insulină:
ora 7:00-9U Actrapid
ora 13:00-10U Actrapid
ora 16:00-11U Actrapid
ora 22:00-12U Levemir.

3. a)Eliminare Pacientul să nu fac bilnțul hidric,măsurând cu 18.06.2012-


urinară inadecvată mai prezinte conștiinciozitate ingesta si excreta. Pacientul prezintă
cantitatic și poliurie pe toata -cântaresc zilnic pacientul. poliurie.
calitativ. durata -corectez dezechilibrul hidric,prin 19.06.2012-
spitalizării. hidratarea sau reducerea aportului de Pacientul prezintă o
lichide si electroliți,in funcție de ameliorare.
ionograma serică si urinară. 20.06.2012-
-recoltez urină pentru examene chimice si Pacientul urmeză
bacteriologice. recomandările
-asigur igiena corporal riguroasă. 21-22.06.2012-
-servesc pacientul la pat(când este Pacientul nu mai
cazul)cu urinar și cu basinet. prezintă poliurie.
-schimb lenjeria de pat și de corp,ori de
câte ori este nevoie.

b)Vărsătura Pacienul să nu -așez pacientul intr-o poziție 19.06.2012-


mai prezinte conformatbilă,semișezând, șesând sau in Pacientul prezintă
vărsătură în decubit dorsal. Cu capul intr-o parte. vărsături(3alimentare)
decurs de 3zile. -protejez lemjeria de pat cu mușama și 20.06.2012-
aleză Pacientul varsă o
-ajut pacientul în timpul vărsăturilor. singură data pe zi.

71
-învăt pacientul să respire profund.
-ajut pacinetul în îngrijirile igienice
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
-după incetarea vărsăturilor, rehidratez 21.06.2012-
pacientul treptat, cu cantitați mici de Pacientul nu mai
lichide reci, oferite cu lingurița. prezintă vărsături.
-liniștesc pacinetul din punct de vedere
psihic.
-asigur un microcilimat
corespunzător:T=20˚C, U=40-60%
-schimb lenjeria de pat și cea corporal a
pacinetului.
- administrez insulina:
ora 7:00-9U Actrapid
ora 13:00-10U Actrapid
ora 16:00-11U Actrapid
ora 22:00-12U Levemir
-alimentez parenteral pacientul cu sol de
G5% de 500ml+Sf 500ml.
-administrez emetiral la nevoie.
c)Diaree Pacientul sa nu -supraveghez starea pacientului. 18.06.2012
mai prezinte -ofer o alimenatie hidrică. Pacientul prezintă
diaree în decurs -servesc pacinetul cu ceai îndulcit(de diaree(5 scaune)
de 3zile. mușețel,mentă) 19.06.2012-
-curăț și usuc regiunea anală după fiecare Cantitatea, numărul
scaun. scunelor diareice s-a
-efectuez toaleta anusului de mai multe micșorat.
ori pe zi,o dezinfectez cu acid boric 2- 20.06.2012
3%, pentru o igienă riguroasă. Starea pacinetul s-a
-administrez 2tb de Furazolidon. ameliorat.
21.06.2012
Pacientul nu mai

72
prezintă diaree.

PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE


DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
d)Deshidratare Pacientul să nu -liniștesc și susțin starea pacientului. 18.06.2012-
fie deshidratat în -evaluez măsurile de deshidratare: Pacientul este
decurs de 72 de aspectul pielii și al mucoaselor, pulsul, deshidratat.
ore. tensiunea arterial. 19.06.2012-
-ajut pacinetul în îngrijirile igienice. Starea pacientului s-a
-asigur un microclimate adecvat stării de ameliorat.
bine a pacientului(T=18˚C, U=50%) 20.06.2012-
-măsor diureza și o notez în foaia de Pacientul nu mai este
observație, deshidratat.
-efectuez bilanțul hidric dintre cantitatea
de lichide ingerate și cele eliminate.
-pregătesc materialele pentru efectuarea
tratamentului, in condiții de perfectă
asepsie.
-administrez insulina:
ora 7:00-15U Actrapid
ora 13:00-12U Actrapid
ora 16:00-12U Actrapid
ora 22:00-15U Levemir
-perfuzez pacinetul cu SF 500ml+sol
G5% 500ml

4. Alterarea -pregătesc materialele necesare pentru 18.06.2012-


tegumentelor și baia pacinetului. Pacientul prezintă
mucoaselor -ajut pacinetul să își facă dușul complet, tegumente și limbă
în funcție de strarea general a acestuia. uscată.
-învăț pacinetul să își păstreze 19.06.2012-
tegumentele și mucoasele curate. Pacientul prezintă o
-învăț pacinetul să aplice pe piele loțiuni ameliorare.

73
pe bază de glicerină sau de
gălbenele,pentru hidratare.
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
Pacientul sa nu -asigur o temperatură adecvată a 20.06.2012-
mai prezinte camerei(20-30˚C) și a apei(37-38˚C) Tegumentele
tegumente și -învăț pacinetul să se hidrateze pacientului sunt
limbă uscate pe corespunzător. hidratate
durata -evaluez aspectuș pielii și al limbii. corespunzător.
spitalizării. -administrez SF 500ml. 21-22.06.2012-
Pacientul nu mai
prezintă tegumente și
limbă uscată.

5. Anxietate Pacinetul sa nu -ajut pacientul în satisfacerea nevoilor 18.06.2012


mai fie anxios organismului. Pacinetul este anxios.
pe durata -determin pacinetul să participle la luarea 19.06.2012
spitalizări deciziilor privind îngrijirile. Pacientul urmează
-aplic măsurile de prevenire a recomandările.
complicațiilor septice. 20-21-22.05.2012
-asigur un mediu de protecție psihică Pacinetul nu mai este
adecvat stării de boală a pacinetului,prin anxios.
înlăturarea excitanților psihici(aplic
tehnici de psihoterapie adecvate)
-asigur condițiile de mediu
adecvate(cameră aerisită,temperatură
adecvată).
-ingurajez pacientul să comunice cu cei
din jur,sa-și exprime
emoțiile,nevoile,frica,opiniile.

74
PROBE DE LABORATOR:
Analize laborator Valori din F.O Valori normale
Urina:
-corpi cetonici prezent absent
-densitate 1015 1010-1025
-Ph 5 4,6-8
-proteine absent absent
-glucoză absent absent

Ionogramă Na:140mEg/l Na:135-152mEg/l


K: 5,1mEg/l K: 4,9-5,6mEg/l
Cl: 103 mEg/l Cl: 96-107 mEg/l
Ca:5 mEg/l Ca:4,5-5,5 mEg/l
Calcemie 10mg% 9-11mg%
Sideremie 1,5g/l 0,5-1,8g/l
Colesterol total 250mg/dl 50-200mg/dl
Creatinina serică 1mg/dl 0,50-1,20mg/dl
TGP 20U/L 0,00-41,00U/L
TGO 26U/L 0,00-38,00U/L
Acid uric seric 7,12UM 2,40-8,40UM
Bilirubină totală 0,29mg/dl 0,00-1,00mg/dl
VSH 10mm/1h 5-20mm/1h
HLG:
-hematii 5,40/10□6/uL 4,7-6,1/10□6/uL
-hemoglobină 15g/dl 14-16g/dl
-hematocrit 46% 42-52%
-trombocite 245/10□3UL 150-400/10□3UL
-leucocite 6,20/10□3UL 4-10/10□3UL
Glicemie a jeunè 500mg/dl 80-120mg/dl
Urocultură negativ negativ

75
Monitorizarea glicemiei si glicozuriei:
Data Explorarea Valori din F.O Valori normale
glicemie 350mg/dl 80-120mg/dl
glicozurie prezentă absent
18.06.2012
urocultură absent absent

glicemie 500mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
19.06.2012
urocultură absent absent

glicemie 450mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
20.06.2012
urocultură absent absent

glicemie 250mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
21.06.2012
urocultură absent absent

glicemie 150mg/dl 80-120mg/dl


glicozurie prezentă absent
21.06.2012
urocultură absent absent

76
4.Evaluare caz:
Pacientul în vărstă de 22de ani se internează de urgență în data de18.06.2012 la Spitalul Clinic
Jdețean Brașov cu urmatoarele semne si simtome: polipnee, respiratie Kusmaul, polidipsie,
anorexie, poliurie, tegumente uscate, limbă încărcată.
Rolul meu autonom constă în:
 asigurarea unui climat corespunzător.
 susținerea psihică a pacinetului.
 explicarea dietei.
 măsurarea zilnică a adiurezei.
 monitorizarea greutății pacientului.
 asigurarea unei igiene riguroase.
 măsurarea zilnică a glicemiei.
 monitorizarea funcțiilor vitale ale pacientului.
 efectuarea bilanțului ingesta-excreta.

Rolul meu delegat constă în:


 administrare insulină:

ora 7:00-15U Actrapid


ora 13:00-12U Actrapid
ora 16:00-12U Actrapid
ora 22:00-15U Levemir
 administrare: emetiral, furazolidon
 efectuez oxigenoterapie.
 regim alimentar:200HC / zi
În urma obiectivelor, intervenţilor şi a tratamentului administrat, evoluţia pacinetului a
fost favorabilă.

Pacientul se externează cu următoarele recomandari:


-insulinaoterapie.
-dispensarizare.
diabetologică la 6luni.
-automonitorizarea valorilor glicemice .
-dozarea la 3saptămîni a glicemiei.

77
Capitolul IV
Concluzii

78
Diabetul zaharat este o boală metabolică cronică ce are drept cauză principală deficitul
absolut sau relativ de insulină și se caracterizează prin perturbarea predominantă a
metabolismului glucidic (scăderea toleranței la glucide), hiperglicemiile pe nemâncate ce
depășesc 120-130mg%,prezența de glucoză în urină alături de afectarea și a celorlalte
metabolisme(lipidic și proteic).
Cauzele careduc la deficitul insulinei nu sunt pe deplin elucidate, dar primtre cele mai
cunoscute sunt ereditatea, alimentaţia, vârsta, leziunii ale sistemului nervos, infecţiile şi
inflamaţiile pancreasului.
Diabetul zaharat prezintă 2 forme clinice fundamentale: diabet zaharat
insulinodependent tip I şi daibet insulinoindependent tip II.
Diabetul de tip I apare la tinerii sub 30de ani şi prezintă un debut cu trida
,poliurie.polidipsie , polifagie alături de astemie fizică şi scadere în greutate.La început sunt
prezente hiperglicemiile şi cetoadidoza,clicozuria fiind abundentă.Nu poate fii controlată doar
prin regim alimentar, fiind necesară insulino terapie.
Analizele de laborator sunt hotărâtoare în diagnosticul diabetului.Acesta se bazează pe
:-aprecierea semnelor clinice
-masurarea glicemiei,în special cea a jeune
-textele de toleranţă la glucoză
-determinarea glicozuriei şi a corpilor cetonici
Tratamentul igeno-dietetic şi cel medicamentos sunt obligatorii pentru menţinerea
diabetul zaharat ecilibrat.Tratamentul trebuie să fie precoce, imediat de la depistarea bolii,
pentru a prevenii complicaţiile.Fiecare pacient v-aevea propriul său regim, în fucţie de
greutatea şi stadiul îin care se află boala,pentru a ajunge la greutatea ideală. Alimentele vor fii
repartizate în mese mici, câte 5-6pe zi,prima dimineaţa devreme iar ultima seara târziu.
Sunt strict interzise la persoanele diabetice consumul de:produse zaharoase si fructe
bogate în zaharuri.
Alimentele ce se pot consuma fara nici un fel de restricţie: peşte, carne de miel, vaca,
viţel , pasăre, brânzeturi: caş, caşcaval, brânza de vaci, smântâmă, oua proaspete, grăsimii:unt,
margarină.
Alimentele care trebuiesc cântărite zilnic: fructele proaspete, legumele, cartofii,
fasolea,lactatele, produsele de panificaţie.

79
Tratamentul insulinic se va efectua numai în cazul pacienţilor insulino dependent şi
comelor diabetice.

Insulinele sunt de 4feluri:


a) insulină cu acţiune rapidă
b) insulină cu actiune intermediară
c) insulină cu acţiune lentă
d) insulină cu acţiune ultralentă
Este recomandat ca bolnavii diabeticii să respecte regimul alimentar cel
medicamentos şi să încerce să facă exerciţii fizice moderate pentru a stimula acţinea insulinii
şi a alimentaţiei asupra organizmului.
Diabetul zaharat are o evoluţie stadială: pre diabet, dibetul latent , dibetul chimic şi
diabetul zaharat clinic manifest.
Complicaţiile diabetultu sunt nenumărate şi pot fii: acute (cetoacidoza diabetică,
acidoza lactică, hipoglicemiile şi infecţii acute interrecurente) si cronice (retinopatia diabetică,
nefropatia diabetică, neuropatia diabetică, arteroscreloza)
Dacă se vor respecta schemele de tratament (alimentaţia, medicaţia şi exerciţiul fizic)
bolnavii diabeticii vor duce o viaţă normală fără complicatţii.
Am avut în studiu 3cazuri de diabet zaharat cu următoarele caracteristici:
Caz I:
Pacientul în vârstă de 40de ani se internează de urgență în data de 02.04.2012 la
Spitalul Clinic Județean Brașov cu urmatoarele semne si simtome:hipertensiune arterială,
plagă la membrul inferior stâng, polifagie, poliurie, polidipsie.
Rolul meu autonom constă în:
 asigur un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza rația caloric necesară;
 evaluez nevoile cantitative și calitative în funcție de vârsta ,sex, stare fiziologica,
forma bolii;
 fac bilanțul ingesta-excreta;
 monitorizez greutatea pacientului;
 monitorizez funcțiile vitala si vegetative;
 asigur un climat corespunzător;
 explic pacientului normele de viata și alimentele pe care trebuie să le respecte;

80
 educ pacientul cu privire la igiena sa personală, corporală, pentru a putea preveni
fisurile, escoriațiile si bătaturile la nivelul menbreleo inferioare;

Rolul meu delegat constă în:


 administrare insulină:
ora 7:00-15U Actrapid
ora 13:00-12U Actrapid
ora 16:00-12U Actrapid
ora 22:00-15U Actrapid
 regim alimentar:200HC / zi
În urma obiectivelor, intervenţilor şi a tratamentului administrat, evoluţia pacinetului a
fost favorabilă.

Pacientul se externează cu următoarele recomandari:


-insulinaoterapie.
-dispensarizare.
diabetologică la 6luni.
-automonitorizarea valorilor glicemice .
-dozarea la 3saptămîni a glicemiei.
-efectuarea la 3luni a ionogramei sanguine.

Caz II:
Pacientul în vărstă de 37de ani se internează de urgență în data de 15.54.2012 la Spitalul
Clinic Jdețean Brașov cu urmatoarele semne si simtome: polidipsie, contracturi musculare ,
tegumete palide, hipotensiune arterială 100/50 mmHg, senzație de foame(postcriză
hipoglicemică).
Rolul meu autonom constă în:
 asigurarea unui climat corespunzător.
 susținerea psihică a pacinetului.
 explicarea dietei.
 măsurarea zilnică a adiurezei.
 monitorizarea greutății pacientului.
 asigurarea unei igiene riguroase.

81
 măsurarea zilnică a glicemiei.
 monitorizarea funcțiilor vitale ale pacientului.
 efectuarea bilanțului ingesta-excreta.

Rolul meu delegat constă în:


 administrare insulină:
ora 7:00-15U Actrapid
ora 13:00-10U Actrapid
ora 16:00-9U Actrapid
ora 22:00-10U Actrapid.
 recoltarea sângelui și a urinii pentru examene de laborator.
 regim alimentar:200HC / zi
În urma obiectivelor, intervenţilor şi a tratamentului administrat, evoluţia pacinetului a
fost favorabilă.

Pacientul se externează cu următoarele recomandari:


-insulinaoterapie.
-dispensarizare.
diabetologică la 6luni.
-automonitorizarea valorilor glicemice .
-dozarea la 3saptămîni a glicemiei.
-efectuarea la 3luni a ionogramei sanguine.
Caz III:
Pacientul în vărstă de 22de ani se internează de urgență în data de18.06.2012 la Spitalul Clinic
Jdețean Brașov cu urmatoarele semne si simtome: polipnee, respiratie Kusmaul, polidipsie,
anorexie, poliurie, tegumente uscate, limbă încărcată.
Rolul meu autonom constă în:
 asigurarea unui climat corespunzător.
 susținerea psihică a pacinetului.
 explicarea dietei.
 măsurarea zilnică a adiurezei.
 monitorizarea greutății pacientului.
 asigurarea unei igiene riguroase.
 măsurarea zilnică a glicemiei.

82
 monitorizarea funcțiilor vitale ale pacientului.
 efectuarea bilanțului ingesta-excreta.

Rolul meu delegat constă în:


 administrare insulină:

ora 7:00-15U Actrapid


ora 13:00-12U Actrapid
ora 16:00-12U Actrapid
ora 22:00-15U Levemir
 administrare: emetiral, furazolidon
 efectuez oxigenoterapie.
 regim alimentar:200HC / zi
În urma obiectivelor, intervenţilor şi a tratamentului administrat, evoluţia pacinetului a
fost favorabilă.

Pacientul se externează cu următoarele recomandari:


-insulinaoterapie.
-dispensarizare.
diabetologică la 6luni.
-automonitorizarea valorilor glicemice .
-dozarea la 3saptămîni a glicemiei.

83
Capitolul V
Propuneri

84
Pompa cu insulină este un aparat medical miniaturizat utilizat pentru administrarea
subcutanată a insulinei în tratamentul diabetului melitus. Administrarea insulinei cu ajutorul
unei pompe se mai numește și terapia prin infuzie continuă de insulină. Acest aparat purtat de
pacienți este constituit din următoarele componente:
pompa propriuzisă;
rezervorul pentru insulină (în interiorul aparatului);
ecran și butoane pentru introducerea comenzilor
setul elementelor pentru infuzie, ce include o canulă (tub mic și flexibil) pentru inserția
subcutanată și un sistem de tuburi fine din material plastic ce fac legătura între rezervorul de
insulină și canulă.
Pompa cu insulină este o alternativă la multiplele injecții cu insulină, realizate cu
siringi sterile, zilnic, și face posibilă terapia intensivă cu insulină, când e utilizată împreună cu
monitorizarea glicemiei și cu cea a carbohidraților.

Avantajele pompei cu insulină


Utilizarea insulinei cu acțiune rapidă și pentru nevoile de bază oferă o libertate mai mare față
de orarul structurat de alimentare și față de un regim de încercări necesare pentru controlul
glicemiei cu insulină lentă.
În loc de câteva injecții (și înțepături) zilnic, acum ajunge reînoirea canulei o dată la câteva
zile.
Dezavantajele pompei cu insulină
Poate avea loc un un episod de ketoacidoză diabetică, dacă utilizatorul pompei nu primește
suficientă insulină cu acțiune rapidă timp de mai multe ore, ceea ce se poate întâmpla dacă se
descarcă bateria, dacă rezervorul de insulină funcționează gol, dacă tuburile sunt afectate
astfel că insulina se surge afara, în loc să fie injectată înăuntru, sau dacă canula se curbează în
organism, împiedicând pomparea, injectarea. Din acest motiv, utilizatorii pompelor, în mod
tipic, își monitorizează mai frecvent glicemia, ca să evalueze eficacitatea pompării insulinei.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Pomp%C4%83_cu_insulin%C4%83)

85
Capitolul VI
Bibliografie

86
87