Etapele cercetării:

 ciclul preparator :
1. delimitarea domeniului, temei şi problemei;
2. informarea şi documentarea;
3. stabilirea obiectivelor şi ipotezelor;
4. operationalizarea conceptelor şi definirea variabilelor;
5. alegerea/elaborarea metodelor, tehnicilor şi procedeelor;
6. alegerea participantilor/eşantionarea;

 b) ciclul productiv
7. aplicarea metodelor şi recoltarea datelor;
8. prelucrarea şi interpretarea datelor;
9. formularea concluziilor;

 c) ciclul final
10. comunicarea/publicarea rezultatelor şi concluziilor;
11. reluarea întregului ciclu.
- Orice raport trebuie sa contina:
1. Titlul cercetarii – reda ideea principala a studiului in maxim 10-12 cuvinte :
PARTICULARITĂŢI ALE ANXIETĂȚII LA ADOLESCENŢI
2. Se va scrie pe o pagina separata(pagina de garda). + Cuprins
3. Rezumatul – scopul acestuia este de a furniza in 100-120 cuvinte ceea ce contine studiul
o Sunt prezentate problemele investigate, metodele folosite, rezultatele obtinute si
implicatiile lor.
Ex.
În această cercetare se poate regăsi :
- Motivația pentru care am ales acest concept,cel de anxietate.
-Partea introductivă care prezintă : documentarea bibliografică asupra conceptului
ales,definițiile constructului,dimensiuni,forme,teorii și modele,caracteristici, etc.
- Definiții operaționale și realizarea băncii de itemi.
- Partea de metodologie în care sunt,studiile statistice și de validare
-În acest capitol este prezentată toată metodologia cercetării,de la primii pași până la
etapa finală a cercetării. - Concluziile rezultate în urma cercetării. - Etalonarea
- Bibliografie (conform standardelor APA).
4. Introducerea – se prezinta motivul pentru care s-a efectuat cercetarea si se trec in revista
principalele concepte teoretice, gasite in literatura de specialitate, facandu-se referire si la
studii anterioare, pe care autorul le-a cercetat; se expun teoriile de referinta, in ordine
cronologica.
Ex.
Motivul : Mi-am propus investigarea nivelului de anxietate dintre fete si baieti , și cum se
manifestă în rândul adolescenților,prin metoda chestionarului,deoarece din punctul meu de
vedere,aceasta a prins o amploare mare și mi-am dorit să văd în ce fel se manifestă la
respectiva categorie de vârstă a indivizilor.
Ex. Introducere
1. Definiții
Aşa cum au arătat numeroşi autori,anxietatea este o tulburare a afectivităţii manifestată prin
stări de nelinişte,teamă şi îngrijorare nemotivată,în absenţa unor cauze care să le
provoace.Anxietatea se defineşte ca „teamă fără obiect" spre deosebire de fobie care este
„teamă cu obiect”.Deseori anxietatea se manifestă sub forma unei stări de frică cauzată de o
incertitudine în care subiectul are impresia unei nenorociri iminente,care planează
pretutindeni,îl înconjoară,îl pătrunde,dar nu o poate defini şi nici îndepărta.Stările de
anxietate sunt însoţite de fenomene organo-funcţionale ca:jenă precordială,palpitaţii,greutate
în respiraţie,transpiraţie etc.(Paul Popescu-Neveanu, 1978, pp. 55-56) Există mai multe
tulburări de anxietate precum tulburarea de anxietate generalizată,fobia specifică,tulburarea
de anxietate socială,tulburarea de anxietate de separare,tulburarea de panică și muțenia
selectivă.Tulburarea diferă de ceea ce rezultă ca simptome.Adesea,oamenii au mai mult de o
tulburare de anxietate. (Arlington, 2013, pp.189–195.) Cauza tulburărilor de anxietate este o
combinație dintre factorii genetici și de mediu.Printre factorii de risc sunt o istorie de abuz
asupra copilului,istorie familială de tulburări mintale și sărăcia(NIMH., 2016.).Tulburările de
anxietate se întâmplă adesea alături de alte tulburări mintale,precum tulburarea depresivă
majoră,tulburări de personalitate și tulburarea de abuz de substanțe.(Craske, Stein, 2016.)
Pentru a fi diagnosticate,simptomele trebuie să fie prezente cel puțin 6 luni,să fie mai multe
decât ar fi de așteptat de la situație și să diminueze activitatea.(Arlington, 2013, pp.189–195.;
Craske, Stein, 2016.)Alte probleme care ar putea avea ca rezultat simptome asemănătoare
sunt hipertiroidismul,bolile de inimă,utilizarea de cofeină,alcool sau marijuana.(Craske,
Stein,
2016.;A.TESTA,R.GIANNUZZI,S.DAINI*,L.BERNARDINI*,L.PETRONGOLO*,N.GEN
TILON I SILVERI, pp.86–99, 2013.) Fără tratament,tulburările de anxietate tind să
rămână(Arlington, 2013, pp.189–195.; NIMH, 2016.).Tratamentul poate include schimbări în
modul de viață,consiliere și medicație.Consilierea se practică împreună cu terapia cognitiv-
comportamentală.(Craske, Stein, 2016.)Medicația,precum antidepresivele, benzodiazepinele
sau beta-blocantele,pot ameliora simptomele.(NIMH, 2016.).În jur de 12% din oameni sunt
afectați de o tulburare de anxietate într-un an dat,și între 5% și 30% sunt afectați de-a lungul
vieții.(Craske, Stein, 2016.; Kessler; et al. (2007), pp.168–76.) Ele au loc la femei de două ori
mai des decât la bărbați și în general încep înainte de vârsta de 25 de ani(Arlington, 2013, pp.
189–195;Craske, Stein, 2016.). Cele mai comune sunt fobiile specifice, care afectează
aproape 12% și tulburarea de anxietate socială,care afectează 10%.Fobiile afectează în
principal oamenii cu vârsta între 15 și 35 și devin mai puțin obișnuite după vârsta de 55 de
ani.Ratele par să fie mai înalte în Statele Unite și Europa.(Craske, Stein,2016)
2. Clasificare
a) Tulburare de anxietate generalizată Tulburarea de anxietate generalizată este o tulburare
obișnuită,caracterizată prin o anxietate de lungă durată care nu este concentrate pe nici un
obiect au situație.Cei care suferă de tulburare de anxietate generalizată experimentează frică
și îngrijorare constantă non-specifică și devin excesiv de concentrați pe chestiuni
zilnice.Tulburarea de anxietate generalizată se „caracterizează prin îngrijorare excesivă
cronică acompaniată de trei sau mai multe din următoarele simptome: agitație,
oboseală,probleme de concentrare,iritabilitate, tensiune musculară și tulburări de somn”.
(Schacter, D. L., Gilbert, D. T., & Wegner, D.M. (2011).) Tulburarea de anxietate
generalizată este cea mai obișnuită tulburare de anxietate care afectează adulții mai în vârstă.
(Jessica Calleo, Melinda Stanley, 2008.) Anxietatea poate fi un simptom al unei probleme ce
ține de abuzul de substanțe sau medicamente,iar profesioniștii medicali trebuie să fie
conștienți de asta.Un diagnostic cu GAD este dat atunci când o persoană este excesiv de
îngrijorată cu privire la o problemă zilnică timp de șase luni sau mai mult.(Phil Barker,
2003.) O persoană poate fi în situație că are probleme în a lua decizii zilnice și a reține
obligații ca rezultat al lipsei de concentrare și a preocupării legate de griji.(Michael Passer,
Ronald Smith, Nigel Holt, Andy Bremner, Ed Sutherland, Michael Vliek, (2009), p. 790)
Aspectul poate părea încordat,cu multă transpirație a mâinilor,picioarelor și axilelor,( Smitha
Bhandari, 2019.)iar subiecții pot fi înclinați să plângă,ceea ce poate însemna existența unei
depresii.(Michael Gelder, Richard Mayou, John Geddes,2005, p.75). Înainte de a fi dat un
diagnostic de tulburare de anxietate,medicii trebuie să exclude anxietatea cauzată de droguri
și alte cauze medicale.(Varcarolis. E, (2010), p 109.) La copii, tulburarea de anxietate
generalizată poate fi asociată cu dureri de cap,agitație,durere abdominală și palpitații ale
inimii.În mod tipic,începe în jurul vârstei de 8-9 ani.(Keeton, CP; Kolos, AC; Walkup, JT ,
(2009), Pp.171–83.) b) Fobii specifice Singura cea mai largă categorie de tulburări de
anxietate este cea ce ține de fobii specifice, aici fiind incluse toate cazurile în care frica și
anxietate sunt cauzate de o situație sau un stimulent specific.Între 5% și 12% din populația
mondială suferă de fobii specifice.(Phil Barker, 2003.) În mod tipic,suferinzii anticipează
consecințe terifiante de pe urma întâlnirii cu obiectul fricii lor,care poate fi orice de la un
animal la o locație până la o situație particulară.Fobii obișnuite țin de
zbor,sânge,apă,condusul pe șosea și tuneluri. Când oamenii sunt expuși la fobia lor,pot
experimenta tremur, încetinirea respirației sau bătăi rapide ale inimii.
(www.mentalhealth.gov, 2017.) Oamenii înțeleg că frica lor nu este proporțională cu
pericolul potential din momentul respective,dar sunt în continuare copleșiți de el.(Michael
Passer, Ronald Smith, Nigel Holt, Andy Bremner, Ed Sutherland, Michael Vliek, (2009), p.
790.) c) Tulburarea de panică Când are tulburare de panică,o persoană are atacuri scurte cu
teroare și neliniște intense, adesea marcate de tremurat,zguduire,confuzie,amețeală,greață
și/sau dificultăți de respirație. Aceste atacuri de panică,definite de APA(2015)ca frică sau
discomfort ce apare brusc și atinge culmea în mai puținde zece minute,poate dura mai multe
ore.Atacurile pot fi cauzate de stres,gânduri iraționale,frică general sau frică de necunoscut
sau chiar de exericițiu.În orice caz,uneori cauza este neclară,iar atacurile pot apărea fără
avertisment.Pentru a preveni un atac, cineva trebuie să evite cauza.Acestea fiind spuse,nu
toate atacurile pot fi prevenite. Pe lângă atacurile de panică neașteptate recurente,un
diagnostic de atac de panică cere ca atacurile să aibă consecințe cronice: fie îngrijorare cu
privire la implicațiile potențiale ale atacului,frică persistentă cu privire la atacurile viitoare
sau schimbări semnificative de comportament în legătură cu atacurile.
Ca atare,cei care suferă de tulburare de panică experimentează simptome chiar din afara
episoadelor de panică specifice.Adesea,schimbările normale ale bătăilor inimii sunt luate în
seamă de suferindul de panică,făcându-l să creadă că ceva este în neregulă cu inima lui sau
că sunt pe cale să aibă alt atac de panică. În unele cazuri,o conștientizare sporită a
funcționării corpului are loc în timpul atacurilor de panică,unde orice schimbare psihologică
percepută este interpretată ca o posibilă boală ce amenință viața(i.e., ipohondrie extremă).
(University of Pennsylvania, 2015.) d) Agorafobia Agorafobia este o anxietate specifică cu
privire la a fi într-un loc sau situație de unde scăparea este dificilă sau jenantă sau unde
ajutorul poate fi indisponibil.(Craske, 2003;Gorman, 2000.) Agorafobia este puternic legată
de tulburarea de panică și este adesea este stimulate de frica de a avea un atac de panică.O
manifestare obișnuită implică nevoia de a fi în mod constant în apropierea unei uși sau a unei
căi de scăpare.Pe lângă fricile însele,termenul agorafobie este adesea utilizat pentru a face
referire la comportamente evitante pe care suferinzii adesea le dezvoltă. De exemplu, în urma
unui atac de panică din timpul condusului,cineva care suferă de agorafobie poate dezvolta
anxietate cu privire la condusul de mașină și prin urmare va evita condusul.Aceste
comportamente evitante pot avea adesea consecințe serioase și adesea consolida frica pe care
au cauzat-o.(Jane E. Fisher; William T. O'Donohue, 2006, p.754) e) Tulburarea de anxietate
socială Tulburarea de anxietate socială (SAD;cunoscută de asemenea ca fobie socială)descrie
o evitare și frică intensă cu privire la aprecierea publică negativă,jena publică,umilirea sau
interacțiunea socială.Această frică poate fi specifică unor situații sociale particulare(precum
vorbitul în public)sau este experimentată în cele mai multe(sau toate)interacțiuni sociale.
Anxietatea socială manifestă adesea simptome fizice specifice, inclusiv îmbujorarea,
transpirația și dificultatea de a vorbi. La fel ca în cazul tuturor tulburărilor de fobie,cei
suferinzi de anxietate socială vor încerca să evite sursa anxietății lor;în cazul anxietății
sociale, acest fapt e destul de problematic și în cazuri severe poate duce la izolare socială
completă. Anxietatea fizico-socială(SPA)este un subtip al anxietății sociale.Este o
preocupare cu privire la aprecierea corpului cuiva de către alții.SPA este obișnuită în rândul
adolescenților,mai ales a fetelor.(Oxford University Press., 2012, p. 56.) f) Sindromul de
stres posttraumatic Sindromul de stres posttraumatic (PTSD) era considerat altădată o
tulburare de anxietate (în prezent,este inclusă în rândul tulburărilor legate de traume și
stress,potrivit DSM-V)ce apare în urma unei experiențe traumatice.Stresul post-traumatic
poate apărea în urma unei situații extreme,precum războiul,dezastre naturale,violul,situații în
care ești ostatic,abuz asupra copilului,bullying sau chiar un accident serios. Poate fi de
asemenea consecință a unei expuneri pe termen lung(cornice)la factori de stres severi–
(Veterans Affairs Canada., 2006.)de exemplu, soldații care îndură bătălii individuale, dar nu
pot face față unei lupte neîntrerupte.Printre simptomele obișnuite sunt hipervigilența, priviri
retrospective,comportamente evitante,anxietate,furie și depresie.(DSM-IV-TR., 2008-2009.)
În plus,indivizii pot experimenta tulburări de somn.(Shalev, Arieh;Liberzon,Israel;Marmar,
Charles, 2017, pp.2459–2469) Există un număr de tratamente ce formează baza unui plan de
îngrijire pentru cei care suferă de PTSD.Asemenea tratamente sunt terapia cognitive
comportamentală(CBT),psihoterapia, susținerea din partea familiei și prietenilor.(Phil
Barker, 2003.) Cercetările cu privire la sindromul de stress posttraumatic(PTSD)au început
cu veteranii războiului din Vietnam,precum și cu victimele dezastrelor naturale și non-
naturale.Studiile au aflat că gradul de expunere la un dezastru s-a găsit a fi cel mai bun
prezicător al PTSD.(Fullerton, Carol (1997), pp. 8–9.) g) Tulburarea de anxietate de separare
Tulburarea de anxietate de separare(SepAD)este senzația de niveluri excesive și inadecvate
de anxietate cu privire la separarea de o persoană sau loc.Anxietatea de separare este o parte
normală a
dezvoltării la bebeluși și copii și poate fi considerată o tulburare doar dacă este o senzație
excesivă și inadecvată situației.(Siegler, Robert, (2006).) Tulburarea de anxietate de separare
afectează aproximativ 7% din adulți și 4% din copii, dar cazurile din copilărie tind să fie mai
severe;în unele situații,chiar o separare pentru scurt timp poate produce panică.(Arehart-
Treichel, Joan,2006.; Shear, K.; Jin, R.;Ruscio, AM.; Walters, EE.; Kessler,
RC.,2006,pp.1074–1083.) Tratarea timpurie a copilului poate împiedica problemele.Aici
poate fi inclusă antrenarea părinților și a familiei cu privire la cum să trateze o atare
situație.Adesea, părinții vor întări anxietatea deoarece nu știu cum să o trateze cum se cuvine
când se manifestă la copil.Pe lângă antrenamentul părinților și terapia de familie, medicația,
cum sunt SSRI,poate fi utilizată pentru a trata anxietatea de separare.(Mohatt, Justin;
Bennett, Shannon M.; Walkup, John T., 2014., Pp.741–748.) h) Anxietatea situațională
Anxietatea situațională este cauzată de noi situații sau evenimente schimbătoare.Poate fi de
asemenea cauzată de variate evenimente care îl fac pe individ să se simtă incomfortabil.
Manifestarea ei este foarte comună.Adesea,un individ va experimenta atacuri de panică sau
anxietate extremă în situații specifice.O situație care cauzează experimentarea anxietății de
către un individ poate să nu-l afecteze deloc pe alt individ.De exemplu,unii oameni devin
neliniștiți în mulțimi sau spații înguste,situații care le cauzează anxietatea extreme,uneori și
atac de panică.Alții, oricum,pot experimenta anxietate când au loc schimbări majore în viață,
precum a intra la colegiu,căsătoria,nașterea de copii,etc.(www.sound-mind.org, 2012.) i)
Tulburarea obsesiv-compulsivă Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD) este clasificată ca
tulburare de anxietate de ICD-10, dar nu și de DSM-5.A fost anterior clasificată ca tulburare
de anxietate de DSM-IV.Este o condiție în care persoana are obsesii(gânduri sau închipuiri
dezolante,persistente și nepoftite) și compulsii(impulsuri de a îndeplini în mod repetat
anumite acțiuni sau ritualuri),care nu sunt cauzate de droguri sau probleme fizice și care
cauzează suferință sau disfuncție socială.Ritualurile compulsive sunt reguli personale urmate
pentru a ușura anxietatea. TOC afectează aproximativ 1-2% din adulți(ceva mai multe femei
decât bărbați)și sub 3% din copii și adolescenți.(National Collaborating Centre for Mental
Health, 2006.;Soomro, 2012.) O persoană cu TOC știe că simptomele sunt iraționale și se
luptă atât împotriva gândurilor cât și a comportamentului.(National Collaborating Centre for
Mental Health, 2006.; IQWiG, 2015) Simptomele lor pot fi puse în relație cu evenimentele
exterioare de care se tem(bunaoară că casa va arde pentru că au uitat să închidă aragazul)sau
cu grijile că se vor comporta nepotrivit.(IQWiG, 2015) Nu este cunoscută o cauză certă a
TOC,dar factorii comportamentali,cognitive,genetici și neurobiologici pot fi implicați.Printre
factorii de risc sunt istoria familială,a fi singur(deși aceasta poate fi consecință a tulburării)și
clasa socioeconomică mai înaltă sau a nu fi în cadrul unui serviciu plătit.(Soomro, 2012). Din
cei cu TOC,în jur de 20% din oameni o vor depăși,iar simptomele cel puțin se vor reduce
pentru cei mai mulți oameni(cel puțin 50).(Craske, Stein, 2016.) j) Muțenia selectivă Muțenia
selectivă (SM) este o tulburare în care o persoană care este în mod normal capabilă să
vorbească nu vorbește în anumite situații sau către anumiți oameni. Muțenia selectivă
deobicei co-există cu timiditatea sau anxietatea socială.(Viana, A.G.;Beidel, D.C.;Rabian, B.,
(2009), .pp57–67.) Oamenii cu muțenie selectivă stau tăcuți chiar și când printre consecințele
tăcerii lor se numără rușinea,ostracizarea social sau chiar pedeapsa.Muțenia selectivă
afectează în jur de 0.8% din oameni la un anumit punct al vieții lor.(Craske, Stein, 2016.)
3. Cauze
a) Droguri
Anxietatea și depresia pot fi cauzate de abuzul de alcool,care în cele mai multe cazuri se
ameliorează prin abstinență prelungită.Chiar și în cantități moderate,foarte moderate,uzul
continuu de alcool poate crește nivelurile de anxietate la anumiți indivizi.(Evans,
Katie;Sullivan, Michael, 2001, .pp.75–76.) Dependența de cofeină,alcool și benzodiazepine
pot întrăutăți sau cauza anxietate și atacuri de panică.(Lindsay, S.J.E.;Powell, Graham
E.,1998, .pp.152–153.) Anxietatea are loc de obicei în timpul unei faze acute de îndepărtare a
alcoolului și poate continua până la 2 ani ca parte a sindromului de retractare post-acută la în
jur de un sfert din oamenii care își revin din alcoolism.(Johnson, Bankole A., 2011, pp. 301–
303.) Potrivit unui studio din 1988–1990,boala la aproximativ jumătate din pacienții care
primeau servicii de sănătate mintală la o clinică psihiatrică de la un spital britanic pentru
condiții precum tulburări de anxietate precum tulburarea de panică sau fobia socială,a fost
detrminată a fi consecință a alcoolului sau a dependenței de benzodiazepine.La acești
pacienți, o creștere inițială a anxietății a avut loc în timpul unei perioade de retragere urmată
de o încetare a simptomelor de anxietate.(Cohen SI, 1995, pp.73–77.) Consumul de cofeină
poate cauza sau înrăutăți tulburările de anxietate(Scott, Trudy,(2011). p. 59.;Winston AP,
(2005).,pp 432–439.),inclusive tulburarea de panică.( Hughes RN,1996.,pp.36– 42.;Vilarim,
Marina Machado;Rocha Araujo, Daniele Marano; Nardi, Antonio Egidio,2011.) Cei cu
tulburări de anxietate pot avea o mare sensibilitate la cofeină.(Bruce, Malcolm; Scott, N;
Shine, P; Lader, M (1992).; Nardi, Antonio E.; Lopes, Fabiana L.; Valença, Alexandre M.;
Freire, Rafael C.; Veras, André B.; De-Melo-Neto, Valfrido L.; Nascimento, Isabella; King,
Anna Lucia; Mezzasalma, Marco A.; Soares-Filho, Gastão L.; Zin, Walter A. (2007).)
Tulburarea de anxietate indusă de cofeină este o subclasă a diagnosticului DSM-5 pentru
tulburarea de anxietate indusă de substanțe/medicație.Tulburarea de anxietate indusă de
substanțe/medicație se află în categoria tulburărilor legate de vicii și substanțe,chiar dacă
simptomele sunt cauzate de efectele unei substanțe.(American Psychiatric Association,
(2013), pp. 226–230.) Utilizarea marijuanei este asociată cu tulburări de anxietate.În orice
caz,relația precisă dintre uzul de marijuana și anxietate încă nu este suficient de bine
înțeleasă de specialiști.( Kedzior, Karina Karolina;Laeber, Lisa Tabata, 2014,
Pp.136.;Crippa, José Alexandre;Zuardi, Antonio Waldo;MartínSantos, Rocio;Bhattacharyya,
Sagnik;Atakan, Zerrin;McGuire, Philip;Fusar-Poli, Paolo, 2009, pp.515–523.)
b) Condiții medicale
În mod ocazional, o tulburare de anxietate poate fi un efect advers al unei boli endocrine care
cauzează hiperactivitatea sistemului nervos,precum feocromocitomul sau hipertiroidismul.
(Kantorovich V, Eisenhofer G, Pacak K., 2008.;Ulrich Guller, MD, MHS, Joe Turek, MD,
PhD, [...], and Jerome M. Feldman, MD, FACP, 2006;)
c) Stresul
Tulburările de anxietate pot apărarea ca reacție la stresurile din viață precum griji legate de
partea financiară a vieții sau o boală fizică cronică.Anxietatea la adolescenți și adulții tineri
este obișnuită din cauza stresurilor legate de interacțiunea socială, aprecierea celorlalți și
imaginea corporală.Anxietatea este de asemenea obișnuită printre oamenii mai în vârstă ca au
demență.Pe de altă parte,tulburarea de anxietate este uneori diagnosticată greșit la adulții mai
în vârstă atunci când doctorii interpretează greșit simptomele unei indispoziții fizice(de
exemplu,bătăile mai rapide ale inimii cauzate de aritmia cardiacă) ca semne ale anxietății.
( Psychiatric Times, 2008.)
d) Genetică
GAD se transmite în familii și este de șase ori mai întâlnită la copiii cuiva care au această
condiție.În timp ce anxietatea apare ca o adaptare,în timpurile moderne este adesea văzută în
mod negative în contextual tulburărilor de anxietate.Oamenii cu aceste tulburări au sisteme
hipersensibile;prin urmare,sistemele lor tind să reacționeze exagerat la stimulenți aparent
inofensivi. Uneori,tulburările de anxietate li se întâmplă celor care au avut tinereți
traumatizante, demonstrând o răspânidire a anxietății în situațiile când copilul dă impresia că
va avea un viitor dificil.În aceste cazuri,tulburarea apare ca o cale de a prezice că mediul în
care trăiește individul va continua să ridice obstacole.(Patel, G; Fancher,(2005),pp.904–909.)
4. Mecanisme
a) Biologic Nivelurile slabe de GABA,neurotransmițător care reduce activitatea în sistemul
nervos central,contribuie la anxietate.Unele anxiolitice își fac efectul ajustând receptorii de
GABA.( Lydiard,(2003),pp.21–27.;Nemeroff,(2003),pp.133–146.;Enna SJ(1984),pp.15–24.)
Drogurile SSRI,utilizate de obicei pentru a trata depresia,sunt considerate adesea drept
tratament de primă linie pentru tulburările de anxietate.(Prim Care Companion J Clin
Psychiatry., pp.222–228., 2008.) b) Amigdala Amigdala este centrul de procesare al fricii și
anxietății,iar funcția sa poate fi perturbată în caz de tulburări de anxietate.Informația
senzorială intră în amigdală prin nucleurile complexului bazolateral(compus din nucleuri
auxililate de accesoriu,laterale și bazale).Frica legată senzorial de procesele complexe
bazolaterale memorizează și comunică importanța pe care o acordă amenințării memoriei și
procesării senzoriale în diferite locuri din creier,precum cortextul prefrontal medial și
cortexurile cerebrale senzoriale. Un alt domeniu important este nucleul central adiacent al
amigdalei,care controlează anumite reacții manifestare prin frică,prin conexiuni legate de
trunchi cerebral,hipotalamus și cerebel.La cei cu tulburare de anxietate generalizată,aceste
conexiuni funcționl par să fie mai puțin diferite,cu mai multă materie cenușie în nucelul
central.Altă diferență este că suprafețele cu amigdală au o conectivitate descrescută în raport
cu suprafețele cortexului insular și girusului cingular care controlează proemineanța
stimulului general,în timp ce are o conectivitate mai mare cu circuitele cortexului parietal și
prefrontal care susțin funcțiile executive.(Arch Gen Psychiatry., pp.1361–1372., 2009.)
5. Diagnostic
Tulburările de anxietate sunt adesea condiții cronice severe,care pot fi prezente de la o vârstă
timpurie sau să înceapă brusc după un anumit eveniment.Ele au tendința să izbucnească în
perioade de mare stres și sunt frecvent acompaniate de simptome fiziologice precum
cefaleea,transpirația,spasmele musculare,tahicardia,palpitațiile și hipertensiunea,care în
anumite cazuri duc la oboseală.În conversațiile neoficiale,cuvintele „anxietate” și „frică” sunt
adesea folosite în mod interschimbale;în uz clinic,ele au înțelesuri dinstincte: „anxietatea”
este definită ca stare emoțională neplăcută în privința căreia cauza este fie neidentificată ușor
sau percepută ca fiind incontrolabilă sau inevitabilă,în timp ce „frica” este un răspuns
emoțional sau psihologic la o amenințare externă.(World Health Organization, (2009),
Geneva.)
6. Prevenția
Se acordă tot mai multă atenției prevenției tulburărilor de anxietate.Există probe care
sugerează necesitatea utilizării terapiei cognitiv comportamentale and mindfulness
therapy.Începând cu 2013,nu există măsuri oficiale de prevenire a GAD la adulți.(Bienvenu,
OJ; Ginsburg, GS ,2007, ; Clin Psychol Rev,2013, ; J Evid Based Complementary Altern
Med, 2014.)
7. Tratament
Printre opțiunile de tratament sunt schimbările stilului de viață,terapia și medicația.Nu există
semne clare în ce privește dacă terapia sau medicația este mai eficientă;alegerea aparține
persoanei cu tulburare de anxietate și cei mai mulți aleg întâi terapia.(Stein, MB;Sareen, J ,
2015.) a) Stil de viață și dietă Printre schimbările stilului de viață putem numi exerciții, în
privința cărora există demonstrații moderate că pot aduce o anumit ameliorare, regularizarea
programului de somn, reducerea consumului de cofeină și oprirea fumatului. Oprirea
fumatului are beneficii în ce privește anxietatea la fel de mai sau mai mari decât cele aduse
de medicație.Acizii grași polinesaturați omega-3(precum untura de pește)poate reduce
anxietatea,mai ales la cei cu simptome mai semnificative.(Taylor, G.; McNeill, A.; Girling,
A.; Farley, A.; Lindson-Hawley, N.; Aveyard, P. (2014).; Su, Kuan-Pin; Tseng, Ping-Tao;
Lin, Pao-Yen; Okubo, Ryo; Chen, Tien-Yu; Chen, Yen-Wen; Matsuoka, Yutaka J. (2018).)
b) Terapie Terapia cognitive comportamentală(CBT)este eficientă în cazul tulburărilor de
anxietate și este un tratament de primă linie.Se pare că CBT este la fel de eficientă când are
loc prin internet. Cărțile de ajutor pot contribui la tratamentul oamenilor cu tulburări de
anxietate.Programele bazate pe cunoașterea problemei dau impresia că sunt de asemenea
efficiente în privința stăpânirii tulburărilor de anxietate.Este neclar dacă meditația are efect
asupra anxietății,iar meditația transcendentală pare să nu fie diferită de alte tipuri de
meditație. O analiză Cochrane din 2015 a terapiei Morita pentru tulburarea de anxietate la
adulți a constatat că nu este evidență suficientă pentru emiterea unei concluzii.(Olthuis, JV;
Watt, MC; Bailey, K; Hayden, JA; Stewart, SH ( 2016). Wu, Hui; Yu, Dehua; He, Yanling;
Wang, Jijun; Xiao, Zeping; Li, Chunbo (2015).) c) Medicație Medicația include ISRS sau
IRSN ca alegeri de primă linie pentru tratarea tulburării de anxietate generalizată.Nu există
dovezi suficiente că vreun membru al unei clase ar fi mai bun decât altul,iar prețul adesea
duce la alegerea drogurilor. Dacă sunt eficiente,se recomandă să fie consummate cel puțin un
an.Oprirea consumului acestor medicamente are drept consecință un mai mare risc de sporire
a problemelor.Busipronul și pregabalinul sunt tratamente de linia a doua pentru oamenii care
reacționează la SSRI sau SNRI;de asemenea,nu sunt dovezi că benzodiazepinele,inclusiv
diazepam și clonazepam sunt eficiente,dar au căzut în dizgrație din cauza riscului de
dependență și abuz.(Stein, MB;Sareen, J(2015)..; Baldwin, David S; Anderson, Ian M; Nutt,
David J; Allgulander, Christer; Bandelow, Borwin; Boer, Johan A den; Christmas, David M;
Davies, Simon; Fineberg, Naomi, 2014) Medicația trebuie să fie utilizată cu atenție de către
adulții mai vârstnici,întrucât sunt mai înclinați să aibă efecte adverse din cauza problemelor
fizice coexistente.Probleme cu urmarea îndemnurilor medicale sunt mai probabile în rândul
oamenilor mai în vârstă care au dificultăți de înțelegere,vizualizare sau ținere de minte a
instrucțiunilor.(Psychiatric Times,2008.)
8. Prognoză
Prognoza variază în funcție de severitatea fiecărui caz și utilizarea tratamentului pentru
fiecare individ.Dacă acești copii sunt lăsați netratați,se confruntă cu riscuri precum slabe
rezultate la școală,evitarea activităților sociale importante și abuzul de substanțe.Copiii care
au tulburare de anxietate sunt mai înclinați să aibă alte tulburări ca depresia,tulburări de
alimentație,tulburări de deficit de atenție atât legate de hiperactivitate cât și de neatenție.
(Stanford University School of Medicine, Department of Psychiatry and Behavioral Sciences,
(2002)., pp. 555–557.)
9. Epidemiologie
La nivel global,în 2010 erau aproximativ 273 milioane(4.5% din populație) care aveau
tulburare de anxietate.Are loc mai mult la femei (5.2%) decât la bărbați (2.8%).(Vos, T;
Flaxman, AD; Naghavi, M; Lozano, R; Michaud, C; Ezzati, M; Shibuya, K; Salomon, JA;
Abdalla, S; et al., 2010.) În Europa,Africa și Asia,ratele pe viață ale tulburărilor de anxietate
sunt între 9 și 16%,iar ratele anuale sunt între 4% și 7%.În Statele Unite,prevalența de-a
lungul vieții a tulburărilor de anxietate e de aproximativ 29%,iar între 11 și 18% din adulți au
această condiție într-un an dat. Această diferență este afectată de gama de moduri în care
diferite culture interpretează simptomele de anxietate și ceea ce ele consideră a fi un
comportament normativ.În general, tulburările de anxietate reprezintă cea mai răspândită
condiție psihiatrică în Statele Unite, în afară de tulburarea de abuz de substanțe.(Simpson,
Helen Blair, (2010)., p.7.) Asemenea adulților,copiii pot experimenta tulburări de
anxietate;între 10 și 20 de procente din toți copiii vor dezvolta tulburare de anxietate până la
vârsta de 18 ani,anxietatea fiind cea mai obișnuită problemă de sănătate mintală în rândul
tinerilor.Tulburările de anxietate la copii sunt adesea mai greu de identificat decât în cazul
adulților din cauza că mulți părinți întâmpină dificultăți în a face diferența din acestea și
fricile normale ale copilăriei. De asemenea,anxietatea la copii este uneori diagnosticată
greșit ca tulburare cu deficit de atenție sau,din cauza tendinței copiilor de a-și interpreta
emoțiile fizicește(ca dureri de stomac, dureri de cap,etc.),tulburările de anxietate pot fi ințial
confundate cu indispoziții fizice.(Essau, Cecilia A., (2006)., p. 79.; AnxietyCanada, (2019).)
Anxietatea la copii tinde să se manifeste prin probleme ce țin de vârstă,precum frica de a
merge la școală(fără legătură cu bullying)sau lipsa performanțeii suficiente la școală,frica de
respingerea socială,frica că ceva se poate întâmpla persoanelor pe care le iubesc,etc.Ceea ce
face diferența între tulburarea de anxietate și anxietatea normală a copilăriei este durata și
intensitatea fricilor implicate.(AnxietyCanada,(2019).)

5. Metodologia cercetarii – scopul acestui capitol este sa descrie in detaliu cum s-a
desfasurat studiul astfel incat oricine sa poata sa refaca studiul bazandu-se pe informatiile
din acest capitol(fidelitatea cercetarii); acest capitol contine:
o Obiectivul lucrarii – poate fi unic sau poate avea si obiective secundare;
formularea acestuia incepe cu folosirea cuvantului „identificarea(trasaturilor ... )”
Ex. Identificarea trăsăturii de personalitate la adolescenți,anxietatea,dorindu-se
măsurarea nivelului acesteia,constatând dacă exista diferențe semnificative de gen.
o Ipotezele cercetarii – incepe cu sintagma „se prezuma/presupune ca...”

Ex. Se prezumă că există diferențe semnificative a nivelului de anxietate intre fete si

baieti,la categoria de varsta,adolescenți.
o Lotul de participanti – descris in functie de gen, varsta, in general, si in functie
de alte caracteristici, in functie de specificul cercetarii
Ex. Acesta a fost alcătuit dintr-un eșantion de 30 de persoane,cu 14 fete și 16
băieți.Vârstele implicate în această cercetare variază între 14 – 15 ani,la categoria de
vârstă a adolescenților.La cercetare s-a dorit doar măsurarea nivelului de anxietate a
adolescenților din cadrul gimnazial.Nu sunt urmărite alte caracteristici conform unei
cercetări.
o Instrumentele aplicate – se descriu pe scurt chestionarele precizand
autorul/autorii, scalele masurate si modalitatea de interpretare
Ex. Am aplicat un chestionar care cuprinde 60 de întrebări și urmărește evaluarea
trăsăturilor de personalitate(anxietatea).Autorul acestui chestionar,este studentul la
Facultatea de Psihologie si Stiințele Educației,specializarea Psihologie,în anul al II –
lea,Postolache Liviu–Andrei. Testul s-a bazat pe o scală ordinală,scala Likert,cu 5
trepte (1 - Foarte puțin;2 – Puțin;3 - Nici mult,nici puțin;4 – Mult;5 – Foarte mult).Iar
modalitatea de interpretare este interpretarea psihologică.
o Design-ul cercetarii – sunt prezentate etapele de desfasurare
Ex. Prima etapă a avut loc pe data de 10 noiembrie 2019,fiind aplicat un chestionar de
60 de itemi pe un eșantion de 30 subiecți,localizați la Școala Nr.8 Constanța,din ciclul
gimnazial,clasa a VIII –a,din categoria de vârsta a adolescenților,ce variază intre 14 –
15 ani.După ce am aplicat chestionarele,a urmat partea de metodologie. Cea de a doua
etapă a cuprins readministrarea aceluiași chestionar după 3 săptămâni.Acesta
conținând 51 de întrebări,după validarea lui.După recoltarea datelor de care am avut
nevoie,am continuat cu partea metodologică si cea teoretică,spre finalizarea
cercetării.În esență, cercetarea este reflectată de o distribuție normală.
Plus : interpretarea fiecarei histograme d.p.d.v. psihologic,urmata de itemul atasat ei ;
tabelul de normalitate,Tabelul Cota Z ; Tabelul Alpha Cronbach ; Tabelul Spit Half ;
Corelatie ; Nor de puncte.
Ex.Chestionar :
Foart Puți Nici Mult Foarte
e n mult , mult
puțin nici
puțin
1 2 3 4 5
1. Mă simt incapabil de a comunica verbal în anumite
situații sociale.
2. Mă simt obosit în timpul zilei.
3. Am o stare care nu îmi permite să mă relaxez.

4. Adorm foarte greu , mă foiesc și răsucesc în pat.

5. Gândurile negative mă împiedică să mă concentrez.

6. Am căderi de memorie.(lapsus)

7. Consider că totul va merge rău.

8. Simt o stare de tensiune pe o perioadă prelungită de

timp.

9. Am senzații intense și copleșitoare de teamă când

sunt într-o conjunctură nefavorabilă mie.

10. Am bătăi rapide ale inimii când sunt în fața unui

potențial pericol.
11. Mă simt în pericol când se oprește liftul din senin.

12. Respirația îmi este greoaie când sunt în anumite

contexte sociale.

13. Am avut gura uscată când a trebuit să țin un discurs,

chiar dacă m-am hidratat acum ceva timp.
14. Simt o stare de greață când sunt copleșit de stres.
15. Îmi simt inima cum are bătăi anormale când aștept
o notă de la un test.
16. Mă i-a amețeala , din senin , în decursul zilei.

17. Când trebuie să urc pe o scenă , îmi este frică , că

trebuie să vorbesc în fața oamenilor.
18. Orice lucru pe care îl fac , vreau să fie făcut ca la
carte.

19. Verific de mai multe ori dacă am încuiat ușa.

20. Vreau ca totul să fie ordonat în jurul meu.

21. Mă spăl pe mâini excesiv.

22. M-am simțit de parcă nu valorez nimic când am fost
refuzat.
23. Mă îndoiesc de mine că o să iau o notă bună.

24. Mă îngrijorez prea mult pentru lucuri mărunte.

25. Am dificultăți în comunicarea verbală.
26. Mă îmbujorez când îmi este rușine.
27. Am simțit furnicături în corp.
28. Mi s-a zbătut ochiul când am fost nervos.
29. Tresar la un zgomot puternic.

30. Am momente când respir în exces față de necesarul

corpului.
31. Când văd o persoană de care îmi place îmi simt
picioarele moi.

32. Tremur atunci când am nervi.

33. Din cauza oboselii , nu mă pot concentra.

34. Simt că nu mă pot bucura de viață.

35. Mă enervez repede.

36. Mi-a fost teamă că o să pierd controlul asupra

situației.

37. Când dau un test , încep să mă agit excesiv.

38. Îmi simt pulsul cum crește când sunt emoționat.

39. Îmi conștientizez bătăile inimii când vorbesc cu

cineva nou.
40. Am simțit cum stresul îmi afectează corpul.
41. Judec în mod constant , că un lucru , efectuat de
mine , nu a ieșit cum trebuie.
42. Mă întreb pe mine însumi dacă sunt bun pentru o
persoană.

43. Mă doare stomacul într-o situație tensionată.

44. Îmi este frică să zbor cu avionul.

45. Am ca reacție , să tresar la o acțiune făcută de

cineva , din senin , asupra mea.

46. Când sunt speriat , nu-mi pot simți pcioarele.

47. Am experimentat tremurături , atunci când sunt
 foarte emoționat.

48. Dorm în timpul zilei.

49. Mă concentrez mai greu dacă am avut o problemă ,
anterior.

50. Mi-a fost greu să mă calmez în anumite situații.

51. Când sunt foarte stresat și ajung într-un punct critic ,

tremur.

Ex. Histograma
60.Când sunt foarte stresat și ajung într-un punct critic,tremur.

o Cerinte etice – au fost respectate cerintele, au fost protejate datele, au primit

instructajul
Ex. Au fost respectate cerințele,au fost protejate datele,totul fiind păstrat sub
anonimat,folosindu-se doar o codificare a persoanei,prin care persoana să își poată
recunoaște testul,care poate fi observată mai jos:
 Ultima literă a numelui de botez al tatălui( Ex. A ):  Ultima literă a numelui de
botez al mamei( Ex . N ):  Din două cifre,ziua și luna nașterii( Ex. ziua – 07 și luna
– 02 ):  Ultimele două litere din numele străzii de domiciliu ( Ex. NA ):
 Totodată fiind primit și instructajul , acesta fiind modelul prezentat : Instructaj : Mă
numesc Postolache Liviu - Andrei,sunt student la Facultatea de Psihologie si Stiințele
Educației,specializarea Psihologie,în anul al II – lea și desfășor un chestionar privind
evaluarea trăsăturilor de personalitate. Testul este unul individual.Chestionarul
privind evaluarea trăsăturilor de personalitate cuprinde 60 de întrebări.Timpul de
rezolvare este nelimitat.Datele furnizate de dumneavoastră v-or fi confidențiale și v-
or fi utilizate in mod stiințific. Testul se va baza pe o scală ordinală,scala Likert,prin
care se masoară aprecierile dumneavoastră pe care le aveți față de întrebările
redactate.Variantele de răspuns prezente sunt : 1 - Foarte puțin 2 - Puțin 3 - Nici
mult , nici puțin 4 - Mult 5 – Foarte mult
 o Verificarea ipotezelor – se verifica dpdv statistic validitatea ipotezei urmata de
INTERPRETAREA PSIHOLOGICA a rezultatelor ( 1-2 pagini)
a. Ex. Ipoteza enumerată mai sus a fost testată și poate fi regăsită în partea de
metodologie,care să îi poată demonstra validitatea,că există o diferență semnificativă a
nivelului de anxietate la adolescenți.Conform:

Tests of Normality

Kolmogorov-Smirnova Shapiro-Wilk

Statistic df Sig. Statistic df Sig.

TESTARE1 ,069 30 ,200* ,967 30 ,471

TESTARE2 ,090 30 ,200* ,971 30 ,571

*. This is a lower bound of the true significance.

a. Lilliefors Significance Correction

 Unde se pot observa diferențe la sig. la Shapiro-Wilk : Testare 1 (,471) și Testare 2

(,571).În cea de-a doua testare sig. fiind mai mare.
 Amândoua sunt normale deoarece sig > 0,05 (Kolmogorov-Smirnoff).

Descriptives

Statistic Std. Error

TESTARE1 Mean 175,23 8,282

Lower
158,30
95% Confidence Bound
Interval for Mean Upper
192,17
Bound

5% Trimmed Mean 174,28

Median 177,50

Variance 2057,564

Std. Deviation 45,360

 Minimum 102

Maximum 264

Range 162

Interquartile Range 73

Skewness ,205 ,427

Kurtosis -,762 ,833

Mean 148,97 7,782

Lower
133,05
95% Confidence Bound
Interval for Mean Upper
164,88
Bound

5% Trimmed Mean 148,41

Median 145,00

Variance 1816,792
TESTARE2
Std. Deviation 42,624

Minimum 75

Maximum 233

Range 158

Interquartile Range 56

Skewness ,104 ,427

Kurtosis -,465 ,833

o Unde se pot observa diferențe la Testare 1 :

 Skewness
Statistic ,205 Std. Error,427
 Kurtosis

Statistic -,762 Std. Error,833

 o Unde se pot observa diferențe la Testare 2 :
 Skewness
Statistic ,104 Std. Error,427
 Kurtosis

Statistic ,465 Std. Error,833

o Concluzii: principalele constatari fara a folosi terminologia statistica; se continua

discutiile din cadrul ipotezelor precizand impactul pe care il au rezultatele
obtinute; se prezinta modul in care rezultatele obtinute se raporteaza la literatura
de specialitate citata in introducere; se prezinta limitele cercetarii si se incheie cu
un bilant rezumativ.
Ex.
 Conform ipotezei elaborate,s-a validat că există diferențe semnificative a nivelului de
anxietate la adolescenți,prin impactul avut de rezultatele obținute.
 Rezultatele obținute indică că persoanele care au luat parte la această cercetare,prezintă
simptome ale anxietății precum : muțenie selectivă,oboseală continuă,agorafobie,fobii
specifice,tulburarea de panică,anxietate generalizată,etc.
 Limitele cercetării au fost :
- S-a urmărit la eșantionul de 30 de persoane,adolescenți,manifestarea anxietății la această
categorie de vârstă.
- Au fost aleși adolescenți,doarece d.p.d.v emoțional încă sunt în dezvoltare.Având în
vedere măsurarea anxietății lor.Anxietatea fiind un factor care se leagă și de eul spiritual
al subiectului,eul social și eul fizic.
- Tehnica de cercetare aleasă a fost cea a administrării unui chestionar.Subiecții nefiind
influențati de alte variabile perturbatoare,fiecare test fiind aplicat individual.Dacă vreun
subiect a avut vreo nelămurire legată de test,i s-a explicat ce avea nevoie să înțeleagă.
- Fiecare subiect a participat activ la chestionar fiind onest în completarea acestuia.
 În urma aplicării acestui chestionar,s-a fundamentat că adolescenții manifestă simptome
ale anxietății si că există o diferență semnificativă.Unii având un nivel mai ridicat de
anxietate,altii un nivel mediu și alții un nivel scăzut.
 Corelația obținută a fost pozitivă,variabilele corelând între ele.
 Chestionarul aplicat este valid,doarece metoda Spit Half este 0.961 și depășește minimul
de 0.6 pentru a fi valid.Deci testul este reprezentat de o distribuție normală.
 Din chestionarul de tip 1 (first test) au fost eliminate întrebările
59,48,20,40,37,18,45,27,17 ,deoarece sunt nevalide,au avut Cota Z peste limita
permisă(1.96) și nu au îndeplinit cerințele testului de normalitate.
 Chestionarul a pornit cu 60 de întrebări și a rezultat în a avea 51 de întrebări valide
conform explicațiilor citate anterior.
  După perioada de așteptare pentru a aplica retestul,în urma calculelor statistice și de
validare,chestionarul a reieșit ca fiind unul valid,după rezultatul doritt.

o Etalonare

Ex.

Tests of Normality

Kolmogorov-Smirnova Shapiro-Wilk

Statistic df Sig. Statistic df Sig.

TESTARE2 ,090 30 ,200* ,971 30 ,571

*. This is a lower bound of the true significance.

a. Lilliefors Significance Correction

 Conform testului de normalitate distribuția îndeplinește funcția de

normală,deoarece sig > 0,05 (Kolmogorov-Smirnoff).

 Pe baza retestului,este demonstrat că am obținut o distribuție normală,fiind o

curbă simetrică.

Scor F F.C
75 1 1
79 1 2
87 1 3
88 2 5
115 1 6
118 1 7
123 1 8
128 1 9
133 1 10
139 1 11
140 1 12
141 2 14
145 2 16
149 1 17
151 1 18
161 1 19
164 1 20
167 1 21
171 1 22
177 1 23
179 1 24
195 1 25
196 1 26
201 1 27
211 1 28
229 1 29
233 1 30

 Tabelul statistic este corect elaborate și are scopul atins – elaborarea corecta a
curbei simetrice.

CL.NORM INTERVAL %TH %REAL %CUMULAT

I.F.PUȚIN 51-79 6,7% 2,01% 2,01%
II.PUȚIN 80-133 24,2% 7,26% 9.27%
III.MEDIU 134-167 38,2% 11,46% 20,73%
IV.MULT 168-229 24,2% 7,26% 27,99%
V.FOARTE MULT 230-255 6,7% 2,01% 30%

 Primele 2 (I,II) clase rezultă un nivel scăzut al anxietății adolescenților.

 A treia(III) clasă rezultă un nivel mediu al anxietății adolescenților.
 Ultimele 2(IV,V) clase rezultă un nivel ridicat al anxietății adolescenților.

o Bibliografie
Ex.
 1. Arehart-Treichel,Joan.(2006).„Adult Separation Anxiety Often Overlooked Diagnosis”.
„Psychiatric News”(în engleză).
Accesat online pe : https://psychnews.psychiatryonline.org/doi/full/10.1176/pn.41.13.0030
Pentru CĂRȚI – format printat:
1. Paul Popescu-Neveanu.1978.Dicționar de psihologie.București.Ed.Albatros.

o Comunicarea datelor catre supervizorii de lucrare ,pentru mici modificari pe

alocuri.
o Restest.

Exemple preluate din PDF alaturat.