TEMA 2

METODOLOGIE PSIHOLOGICĂ

„DefiniŃia unei ştiinŃe

trebuie să conŃină informaŃii, fie şi
într-o formulare generală, despre
obiect, metode, legi, finalitate.”
M. Zlate (2000, p. 38)

GHID DE STUDIU

• Metodologie, metodă, tehnică şi procedeu de cercetare în

psihologie.
• Criterii de clasificare a metodelor de cercetare în
psihologie (caracter, scop, controlul variabilelor implicate, natura
relaŃiei cercetate).
• Metode principale de cercetare în psihologie:

observaŃia;

experimentul;

convorbirea/interviul;

metoda biografică;

analiza produselor activităŃii;

metodele psihometrice;

modelarea şi simularea;

studiul de caz.
• Metode statistice în psihologie: descriptive, corelaŃionale,
inferenŃiale.
• Strategii de cercetare în psihologie:

strategii descriptive, strategii corelaŃionale şi
strategii experimentale;

strategii nomotetice şi strategii idiografice
(cantitative – calitative, statistice - clinice);

24

strategii „istorice”, „anistorice” şi „unitare”.
• Studii complexe în psihologia dezvoltării: transversale,
longitudinale, secvenŃiale.
• Ipotezele unei cercetări; ipoteze cauzale, ipoteze
descriptive
• Variabile; tipuri de variabile:
♦ continue şi discrete (categoriale)
♦ independente, dependente, moderatoare;
♦ variabile predictoare, variabile rezultat;
♦ străine, confundate;
♦ calitative, cantitative;
♦ cvasi-independente (variabile etichetă sau
clasificatorii);
♦ variabile paricipant, variabile cercetător;
• Validitatea unei cercetări:
♦ validitate de conŃinut;
♦ validitate de construct;
♦ validitate internă;
♦ validitate externă;
♦ validitate ecologică.
• Controlul variabilelor străine:
♦ eliminare,
♦ menŃinere constantă,
♦ neutralizare.

25
26
27
 Caseta 2.1. Terminologie sumară utilizată în cercetările
experimentale

Cu precizarea că asupra experimentului vom reveni într-un

capitol următor, definim sumar termenii utilizaŃi în cercetările
experimentale pentru a le diferenŃia de cele descriptive şi
corelaŃionale.
• Variabilă independentă (VI) Variabila manipulată,
introdusă, creată de cercetător
şi care produce o modificare de
comportament la participanŃi.
• CondiŃie (a VI) (modalitate, Mărimea, intensitatea
nivel) cantitatea, categoria VI care se
aplică participanŃilor.
• Variabilă dependentă (VD) Efectul, schimbarea în
comportament ca urmare a
aplicării VI.
• Variabilă independentă reală Variabila independentă care ne
permite să repartizăm aleator
participanŃii într-un grup
experimental.
• Variabilă cvasi-independentă O variabilă care nu ne permite
să repartizăm aleator
participanŃii într-un experiment
(variabilă etichetă,
clasificatorie).
• Repartizare aleatoare Repartizarea aleatoare (proba-
bilistă) a participanŃilor în
grupurile cuprinse în
experiment.

28
 RelaŃie cauză – efect?

Da Nu

Variabilă independentă RelaŃie?

manipulată? PredicŃie?
Da Nu Da Nu

Experiment Experiment Cercetare Cercetare

provocat invocat corelaŃională descriptivă

Figura 2.1. Diagrama de determinare a tipului de cercetare

Caseta 2.2. Ipotezele unei cercetări

• O ipoteză este o tentativă de explicare a anumitor

comportamente, fenomene sau evenimente.
• Cercetătorul nu trebuie să caute cu orice preŃ confirmarea
ipotezei, ci să culeagă date care să confirme sau să infirme
ipoteza.
• Sursele ipotezelor sunt multiple: observaŃii, studii de caz
etc. Ipoteza se formulează ca atare după parcurgerea
literaturii de specialitate relaŃionate cu subiectul cercetat.
• Ipoteza/ipotezele determină caracteristicile cercetării ce
urmează a fi efectuate: participanŃi, instrumente, plan,
proceduri, analiza şi prelucrarea datelor, concluzii.

29
• O ipoteză trebuie să fie testabilă, precisă, raŃională, clară
şi concis formulată cu privire la relaŃia/diferenŃa dintre
variabile şi să definească respectivele variabile în termeni
operaŃionali/ măsurabili; cu alte cuvinte, ipoteza trebuie să
arate în mod clar cum se măsoară variabilele şi relaŃia
dintre ele.
• O ipoteză inductivă este o generalizare bazată pe
observaŃii.
• O ipoteză deductivă derivă dintr-o teorie ştiinŃifică;
ipoteza deductivă urmăreşte să sprijine, să extindă sau să
contrazică teoria.
• O ipoteză cauzală conŃine o relaŃie cauză-efect; o ipoteză
descriptivă anticipează o serie de caracteristici/proprietăŃi.
• Ipoteza specifică exprimă relaŃia/diferenŃa aşteptată între
variabile (ceea ce se aşteaptă cercetătorul să obŃină prin
colectarea şi analiza datelor).
• O ipoteză nondirecŃională (bidirecŃională) specifică doar
faptul că o relaŃie/diferenŃă există; o ipoteză direcŃională
(unidirecŃională) indică şi natura relaŃiei/diferenŃei.
• Ipoteza de nul se referă la faptul că între variabile nu
există nici o relaŃie/diferenŃă; orice relaŃie identificată este
întâmplătoare.
• O cercetare care stabileşte ce variabile sunt relaŃionate,
într-o manieră oarecare, este la fel de utilă ca şi o
cercetare ce stabileşte ce variabile nu sunt relaŃionate.

30
 Caseta 2.3. Sursele variabilelor străine (surse de erori) într-o
cercetare

• Variabilele participant Caracteristicile personale

ale participanŃilor, altele decât
cele luate în studiu şi care pot
influenŃa răspunsurile lor.
• Variabile cercetător Caracteristicile şi
comportamentele cercetătorului,
altele decât cele recomandate/
dorite pentru obiectivitatea
cercetării şi care pot influenŃa
reacŃiile participanŃilor (ton,
voce, consemne implicite etc.).
• Variabile ambientale Aspecte ale ambianŃei care
pot influenŃa scorurile.
• Variabile ale măsurării Aspecte ale stimulilor
prezentaŃi sau ale procedurilor de
măsurare utilizate şi care pot
influenŃa scorurile.

31
 ÎNTREBĂRI, EXERCIłII ŞI APLICAłII PRACTICE

2.1. AnalizaŃi conceptele: metodologie, metodă, tehnică,

procedeu de cercetare.

2.2. EnumeraŃi criteriile de clasificare a metodelor de

cercetare în psihologie şi clasificaŃi metodele prezentate în ghidul de
studiu în funcŃie de unul din criteriile enumerate.

2.3. CompletaŃi Tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Tabel rezumativ privind cercetarea în psihologie

Întrebările Metode şi/sau

Scopul cercetării
relevante strategii utilizate
Descriere

PredicŃie

Control

ExplicaŃie

2.4. Care este întrebarea generală pe care trebuie să ne-o

punem cînd evaluăm o cercetare/un studiu?

2.5. Care din următoarele afirmaŃii este adevărată?

a) Folosirea adecvată (gradul de adecvare) a unei metode
de cercetare este determinată de problema de cercetat şi de
contextul cercetării.
b) Experimentele bune implică un mare număr de
participanŃi.
c) Experimentul trebuie desfăşurat în laborator pentru a
asigura controlul experimental.
d) Studiul de corelaŃie nu este o cercetare psihologică
bună.
32
 e) Studiile de caz sunt alese din comoditatea găsirii
numărului corespunzător de subiecŃi.
2.6. O cercetare condusă într-un ambient natural (non-
artificial) se numeşte:
a) Studiu de caz;
b) Studiu de teren;
c) Cvasi-experiment;
d) Cercetare corelaŃională;
e) Studiu observaŃional.

2.7.
a) CaracterizaŃi metodele statistice folosite în cercetările
descriptive şi argumentaŃi utilitatea lor.
b) CaracterizaŃi metodele statistice folosite în cercetările
corelaŃionale şi argumentaŃi utilitatea lor.
c) CaracterizaŃi metodele statistice folosite în cercetările
experimentale şi argumentaŃi utilitatea lor.

2.8. ComparaŃi strategiile de cercetare în psihologie (pe

cuplurile prezentate în ghidul de studiu).

2.9. În Figura 2.1. este prezentată o clasificare a strategiilor de

cercetare în psihologie.
a) AnalizaŃi fiecare strategie.
b) ArgumentaŃi necesitatea folosirii mai multor tipuri de
metode într-o cercetare psihologică.

33
 SituaŃia Subiectul în
trecută prezent
Comportament
prognozat

SituaŃia
prezentă

a) Strategia istorică

InformaŃii
psihometrice

Subiectul în
prezent
Comportament
prognozat
SituaŃia
prezentă

b) Strategia anistorică

InformaŃii
psihometrice

SituaŃia Subiectul
trecută în prezent
Comportament
prognozat
SituaŃia
prezentă

c) Strategia unitară
Figura 2.1. Strategii de cercetare în psihologie (Cronbach).

2.10. În Figura 2.2. sunt prezentate, succint, cele două

orientări (strategii, abordări) majore în cercetarea
psihologică/psihologie, iar în Tabelul 2.2. o descriere metaforică,
reciprocă, a acestora (Meehl, 1954). Care credeŃi că sunt cauzele
disputelor „cantitativ-calitativ” în psihologie?

34
 Figura 2.2. Abordarea cantitativă şi abordarea calitativă în
psihologie.

Tabelul 2.2. Strategii (abordări) în psihologie.

Abordarea calitativă Abordarea cantitativă

(clinică) este: (statistică) este:
Partizanii dinamică, globală, plină mecanică, atomistă,
abordării de semnificaŃii, subtilă, aditivă, artificială,
calitative simpatetică structurată, arbitrară, nereală,
(clinice) organizată, bogată, incompletă, fără viaŃă,
spun că: profundă, naturală, reală, pedantă, forŃată, statică,
complexă, vie, concretă superficială, rigidă,
etc. sterilă etc.
Partizanii metafizică, mistică, vagă, operaŃională,
abordării subiectivă, neştiinŃifică, comunicabilă, obiectivă,
cantitative fără fidelitate şi fidelă, validă, riguroasă,
(statistice) validitate, particulară, testabilă ştiinŃifică,
spun că: neverificabilă, primitivă, precaută, verificabilă
preştiinŃifică, verbalistă, matematică, realistă
intuitivă, necontrolabilă, raŃională etc.
lipsită de precauŃii etc.

2.11. a) Ce se înŃelege prin cercetări descriptive?

b) Care sunt avantajele şi dezavantajele lor?

35
 c) Cum influenŃează aceste avantaje şi dezavantaje
concluziile cercetătorului?

2.12. CaracterizaŃi pe scurt fiecare tip de strategie de cercetare

în psihologie şi prezentaŃi pe scurt avantajele şi dezavantajele
fiecăreia:
a) strategia descriptivă;
b) strategia corelaŃională;
c) strategia experimentală.

2.13. În ce constă fidelitatea unei cercetări?

2.14. În ce constă validitatea unei cercetări?

2.15. În ce constă validitatea internă a unei cercetări?

2.16. În ce constă validitatea externă a unei cercetări?

2.17. În ce constă validitatea ecologică a unei cercetări?

2.18. Ce este o variabilă?

2.19. A.
a) Ce este o variabilă străină şi cine o produce?
b) Care este diferenŃa dintre o variabilă străină sistematică şi
una nesistematică?
c) Cum influenŃează o variabilă străină relaŃia din eşantion?
d) Cum influenŃează o variabilă străină interpretarea
rezultatelor?

2.19.B. Ce este o variabilă străină?

a) O variabilă care nu poate fi niciodată manipulată.
b) O variabilă care nu poate fi niciodată controlată.
c) O variabilă care nu poate fi niciodată măsurată.

36
 d) O variabilă care influenŃează/denaturează interpretarea
rezultatelor.
e) Niciunul din răspunsurile de mai sus.

2.20. Cum sunt controlate variabilele străine într-o cercetare?

2.21. Ce este o variabilă continuă? Dar o variabilă discretă

(categorială)?

2.22. Măsurările produc rezultate nominale, ordinale, de

interval şi de raport. Care dintre ele sunt variabile calitative şi care
sunt cantitative?

2.23. Pentru fiecare din cele de mai jos identificaŃi câte trei
variabile predictoare:
a) anxietate;
b) satisfacŃie în muncă;
c) stimă de sine.

2.24. De ce repartizarea aleatoare într-un eşantion controlează

acŃiunea variabilelor controlate ce Ńin de participanŃi?

2.25. Într-un experiment se studiază influenŃa

culorilor/stimulilor vizuali asupra memorării. Studiul cuprinde patru
grupuri de participanŃi, fiecare în alt laborator. În fiecare laborator
culoarea stimulilor vizuali este aceeaşi, diferită de culorile din
celelalte laboratoare. De asemenea, în fiecare laborator se asigură un
alt fundal sonor: fie un alt tip de muzică, fie aceeaşi muzică la altă
intensitate.
În acest studiu, muzica poate constitui o variabilă străină/
confundată. Cum controlăm această variabilă străină, respectiv
muzica:
a) prin eliminarea sa?
b) mentinând-o constantă?
c) neutralizând influenŃa sa?
37
 2.26. Un grup de experŃi apreciază calităŃile fizice ale unor
fete pentru a fi selecŃionate într-un concurs de frumuseŃe.
Organizatorii au programat fetele pentru interviu astfel: cele
considerate de ei mai drăguŃe au fost programate dimineaŃa; cele
considerate mai puŃin drăguŃe – după-amiaza. Cineva a reclamat însă
faptul că experŃii erau mai bine dispuşi, mai joviali etc. dimineaŃa şi
că acest lucru influenŃează aprecierile lor.
a) Cum numim variabila legată de starea de spirit a
experŃilor?
b) Care sunt cele două tehnici pe care le putem folosi aici
pentru a neutraliza influenŃa stării de spirit a experŃilor.

2.27.
a) De ce creşterea validităŃii interne a unei cercetări tinde să
scadă validitatea sa externă?
b) De ce creşterea validităŃii externe a unei cercetări tinde să
scadă validitatea sa internă?

2.28.
a) Ce este o ipoteză?
b) Care este diferenŃa dintre o ipoteză cauzală şi o ipoteză
descriptivă?
c) Mai jos sunt prezentate două ipoteze A şi B, una fiind
cauzală, cealaltă fiind descriptivă. PrecizaŃi care ipoteză este
cauzală şi care este descriptivă şi argumentaŃi opŃiunea.
A. „Schimbarea canalelor TV este produsă de conŃinutul
plictisitor al reclamelor”.
B. „Schimbarea canalelor TV este mult mai frecventă atunci
când cineva se uită la TV singur decât atunci când sunt prezenŃi şi
alŃii”.
d) Care este diferenŃa dintre ipoteză şi predicŃie?

2.29. Care sunt caracteristicile unei ipoteze ştiinŃifice?

38
 2.30. Care este principalul avantaj al experimentului în raport
cu cercetările de tip corelaŃional?

2.31. Care sunt principalele dezavantaje ale cercetărilor

exprimentale?

2.32. Care este diferenŃa dintre o cercetare experimentală şi o

cercetare corelaŃională?

2.33. ComparaŃi metodele descriptive (nonexperimentale) cu

metodele experimentale din punct de vedere al:
a) validităŃii interne şi validităŃii externe;
b) posibilităŃii de a testa/verifica o ipoteză descriptivă sau o
ipoteză cauzală

2.34. Pentru cercetările următoare – fiecare prezentată prin

întrebarea/chestiunea pe care încearcă să o rezolve – indicaŃi tipul:
descriptivă, corelaŃională, experimentală, cvasiexperimentală.
a) Cum utilizează timpul de lucru profesorii de liceu?
b) Care este relaŃia între inteligenŃă şi stima de sine?
c) Care este relaŃia între anxietate şi randamentul şcolar?
d) Efectele tipului de instructaj – generalizat versus
personalizat – asupra rapidităŃii formării deprinderilor motrice.
e) Efectul regimului educaŃional din familie asupra maturizării
psihosociale a adolescenŃilor la sfârşitul liceului.
f) Ce efect are faptul că mama lucrează (este angajată într-o
firmă, organizaŃie etc.) asupra absenteismului şcolar?
g) Cum vor vota cetăŃenii din ConstanŃa la următoarele alegeri
prezidenŃiale?
h) Efectul cantităŃii de alcool consumate asupra timpului de
reacŃie.
i) Efectul genului (sexului) asupra rapidităŃii formării
deprinderilor tehnice.
j) Efectul întăriri pozitive asupra atitudinii faŃă de şcoală.

39
 k) Utilitatea unui test de aptitudini cognitive pentru a
prognoza succesul într-o probă de învăŃare.
l) Ce părere au părinŃii despre actuala durată a anului şcolar în
învăŃământul preuniversitar.

2.35. Pentru a testa ipoteza potrivit căreia consumul zilnic de

vin roşu previne afecŃiunile cardiace au fost selecŃionate persoane în
vârstă care nu au consumat deloc vin roşu în viaŃa lor, apoi altele
care au consumat câte un pahar zilnic şi altele care au consumat câte
două pahare. Ulterior li se determinat starea sănătăŃii cardiace.
a) Ce tip de cercetare este aceasta?
b) Ce termen folosim pentru a ne referi la cantitatea de vin
băută zilnic?
c) Cum denumim cantităŃile de vin pe care le examinăm?
d) Cum numim starea de sănătate cardiacă a participanŃilor?
e) Câtă încredere putem avea în concluzia potrivit căreia
consumul de vin roşu reduce afecŃiunile cardiace? De ce?
2.36. Cum putem transforma cvasi-experimentul din exerciŃiul
de mai sus într-un studiu de corelaŃie?

2.37. Cu referire la Caseta 2.3., identificaŃi câte trei variabile

din fiecare categorie – participanŃi, cercetător, ambient, măsurare –
care pot fi variabile străine într-o cercetare.
Pe baza cunoştinŃelor de până acum şi pe baza celor
achiziŃionate la alte discipline indicaŃi cum pot fi controlate
variabilele străine într-o cercetare (definiŃi obiectivul cercetării)

2.38. În exemplele de mai jos treceŃi denumirea tipului de

cercetare specific variabilelor prezentate.

a)

Variabilă independentă Variabilă dependentă

Cercetare de tip .......

40
 b)
Variabilă predictoare Variabilă rezultat
Cercetare de tip .........

2.39. Un cercetător emite ipoteza că studenŃii mai relaxaŃi şi

mai calmi au rezultate mai bune la un test de atenŃie. Pentru a
influenŃa/modifica dispoziŃia lor, studenŃii sunt testaŃi pe rând într-un
laborator cu pereŃi roşii, apoi în altul cu pereŃi albaştri şi apoi în unul
cu pereŃi verzi.
a) Cum denumim variabila referitoare la culoarea pereŃilor?
b) Cum denumim variabila referitoare la performanŃă
(rezultatele la test)?
c) Cum denumim variabila referitoare la dispoziŃia (mai
relaxată sau nu) a studenŃilor?

2.40. Care din următoarele nu constituie un avantaj al

studiilor corelaŃionale?
a) Permit cercetătorilor să examineze un număr de
variabile diferite în acelaşi timp.
b) Permit cercetătorilor să examineze relaŃia dintre
variabile în ambiente naturale.
c) Permit cercetătorilor să facă predicŃii bazate pe relaŃia
observată între variabile.
d) Permit cercetătorilor să explice relaŃia observată între
variabile.
e) Sunt mai convenabile decât metoda experimentală.

2.41. De ce metodele non-experimentale: observaŃia,

anchetele pe bază de interviu/chestionar etc. sunt preferate în
anumite domenii ale psihologiei?
a) Costă mai puŃin decât un experiment.
b) Ne permit să identificăm relaŃiile cauză - efect.
c) Sunt mai ştiinŃifice decât alte metode.
d) Pentru că este imposibil să manipulăm variabila
independentă care ne interesează.
41
 e) De regulă nu este necesară selecŃia aleatoare a
participanŃilor.

• Fiecare din următoarele cercetări (2.42 – 2.48) are o

ameninŃare potenŃială la adresa validităŃii interne. Pentru fiecare să
se indice variabila confundată/variabilele confundate şi felul în
care pot fi eliminată/eliminate. (La răspunsuri vor fi analizate doar
variabilele confundate).
2.42. Un tânăr economist, angajat la departamentul de
marketing al unei companii producătoare de sucuri, organizează o
cercetare pentru a vedea dacă sucul produs de compania sa este
preferat celui produs de alte firme. El a inscripŃionat pe paharele ce
prezentau sucul firmei sale litera „M”, iar pe paharele ce conŃineau
sucurile firmei concurente litera „A”. ParticipanŃii trebuiau pur şi
simplu să spună ce băutură preferă.
Cercetarea a arătat că majoritatea participanŃilor a preferat
băutura „M”. De ce însă nu putem concluziona că populaŃia preferă
realmente băutura „M” şi nu „A”?

2.43. Cercetătorii au selecŃionat aleator un eşantion de studenŃi

(băieŃi), fiecare participant urmând să joace rolul unui specialist în
angajări pentru funcŃii de conducere. StudenŃii au primit câte două
evaluări ale solicitanŃilor, ei trebuind să decidă care dintre cei doi
solicitanŃi este mai potrivit pentru o anumită funcŃie de conducere.
Evaluările primite de studenŃi erau echivalente, numai că una avea
ataşată fotografia unui bărbat, iar cealaltă a unei femei.
Cercetătorii au stabilit că există diferenŃe semnificative între
deciziile luate de studenŃi în raport cu genul solicitanŃilor.
De ce totuşi nu putem concluziona că deciziile studenŃilor nu
au fost influenŃate de genul solicitanŃilor?

2.44. Doi cercetători testează ipoteza potrivit căreia

practicarea exerciŃiilor fizice reduce depresia. Au fost alcătuite
aleator două eşantioane de femei depresive (nivel de instruire: studii
medii), fiecare eşantion fiind supus unei alte VI: un eşantion a fost
repartizat VI „exerciŃii fizice” (exerciŃii aerobice la o sala din oraş,
42
de două ori pe săptămână timp de 10 săptămâni), celălalt eşantion
fiind repartizat/supus VI „relaxare” (participantele au urmărit acasă
filme relaxante la video, exact în intervalul de timp şi pe perioada
când celălalt grup efectua exerciŃiile fizice). Deşi rezultatele au
arătat că eşantionul „exerciŃii fizice” a arătat un nivel de depresie
mai redus la sfârşitul celor 10 săptămâni, de ce cercetătorii nu pot
afirma cu certitudine, în cazul de faŃă, că exerciŃiile fizice reduc
depresia?

2.45. Mai mulŃi cercetători testează ipoteza potrivit căreia

spunerea unei minciuni influenŃează calităŃile vocii. ParticipanŃii au
fost distribuiŃi aleator în două grupuri: primul grup urmăreşte un
film placut, atractiv, iar cel de-al doilea – un film plicticos, insipid.
Tuturor participanŃilor (ambelor grupuri) li s-a cerut la terminarea
vizionării să spună că filmul urmărit a fost plăcut, atractiv;
participanŃii din grupul al doilea au fost deci obligaŃi să mintă.
Analiza vocii a arătat că participanŃii care au urmărit filmul plicticos
l-au descris cu o voce semnificativ mai ridicată decât a celor care au
urmărit filmul atractiv. De ce însă cercetătorii nu pot afirma cu
certitudine, în urma acestui experiment, că spunerea unei minciuni
produce diferenŃe în calităŃile vocii?

2.46. Un cercetător studiază fenomenul „frecvenŃa expunerii”

pentru a vedea dacă oamenilor le plac mai mult lucrurile pe care le
văd mai des. Într-o primă fază, cercetătorul prezintă participanŃilor o
listă cu 20 de cuvinte.
După o săptămână participanŃii s-au întors în laborator pentru
a doua fază a experimentului; li se spune că la sfârşitul sesiunii
experimentale vor trebui să spună în ce măsură le-au plăcut
cuvintele prezentate în urmă cu două săptămâni, după care sunt
distribuiŃi aleator în două grupuri: primului grup i se prezintă vechea
listă, celui de-al doilea – o nouă listă cu 20 de cuvinte.
Deşi rezultatele arată că participanŃii preferă semnificativ
cuvintele văzute de două ori (prima listă), de ce nu putem spune în
cazul de faŃă că frecvenŃa expunerii duce la preferinŃă?

43
 2.47. Un profesor de liceu vrea să demonstreze că implicarea
părinŃilor îi ajută pe elevi să înveŃe mai bine. El a selecŃionat aleator
jumătate din băieŃii şi jumătate din fetele din clasa sa prin care a
trimis părinŃilor câte o scrisoare în care le cerea acestora să dedice
mai mult timp zilnic lucrului cu copii lor la matematică.
La sfârşitul anului şcolar profesorul a constatat că elevii ai
căror părinŃi primiseră scrisoarea au obŃinut note semnificativ mai
bune la teză.
De ce însă nu putem conchide că notele mai bune s-au datorat
implicării părinŃilor?

2.48. Într-o mare uzină s-a desfăşurat o cercetare pentru a

determina influenŃa unor stimulente asupra performanŃelor în
muncă. Două secŃii similare au fost alese pentru studiu. În prima,
experimentatorii le-au vorbit muncitorilor despre cercetare şi le-au
spus că vor primi fiecare o recompensă săptămânală dacă
performanŃa individuală creşte cu 10%. În cealaltă secŃie nu s-a făcut
nici o menŃiune despre cercetare.
Deşi s-a constat că în prima secŃie performanŃele au crescut
semnificativ, de ce cercetătorii nu pot afirma că în cazul de faŃă
recompensa a fost aceea care a dus, cu certitudine, la creşterea
performanŃei?

2.49.
a) Ce este cercetarea de arhivă?
b) Ce este cercetarea ex post facto?
c) Care sunt slăbiciunile majore ale cercetărilor de la punctele
a) şi b)
d) De ce totuşi sunt utilizate cercetările de la punctele a) şi b).

2.50.
a) Ce este un studiu transversal?
b) Ce este un studiu longitudinal?
c) Ce este un studiu secvenŃial?

44
 2.51. Un cercetător a obŃinut un prag de semnificaŃie mai mare
decât pragul fixat (0.05), respectiv p=0,18. Ce trebuie făcut în acest
caz?

2.52. Cercetătorii care acceptă existenŃa percepŃiei

extrasenzoriale (ESP) argumentează că motivele pentru care alŃii nu
au găsit o confirmare concludentă a acesteia rezidă în faptul că
aceştia din urmă nu cred că astfel de puteri mentale există. Ce regulă
a ştiinŃei este încălcată pentru acest argument?

2.53. În Tabelul 2.3. sunt prezentate datele brute rezultate

dintr-o cercetare complexă privind satisfacŃia în viaŃă la anumite
nivele de vârstă Ńinând cont şi de starea materială.
1. Ce tip de cercetare este cea prezentată mai jos?
2. Să se calculeze şi să se reprezinte grafic (grafic cu bare)
frecvenŃele (numărul de cazuri) pentru variabilele gen şi oraş.
3. Să se calculeze media, mediana, modul, amplitudinea şi
abaterea standard pentru variabilele cantitative.
4. Să se traseze curbele distribuŃiilor pentru variabilele
cantitative.
5. Să se aleagă procedeele de calcul adecvate şi să se calculeze
corelaŃiile:
a) vârstă – satisfacŃie;
b) vârstă – venit;
c) satisfacŃie – venit;
d) gen – satisfacŃie;
e) gen – venit;
6. Să se aleagă procedeele de calcul adecvate pentru a vedea
dacă există diferenŃe semnificative între cele patru oraşe din punct
de vedere al satisfacŃiei şi veniturilor.

45
 Tabelul 2.3. Datele brute rezultate dintr-o cercetare privind
satisfacŃia în viaŃă
Participant Gen Oraş Vârstă Satisfac- Venitul
Ńia lunar
1 B ConstanŃa 31 70 280
2 F ConstanŃa 19 68 370
3 B ConstanŃa 34 78 430
4 F Braşov 45 90 870
5 F Iaşi 57 80 900
6 B Braşov 26 75 430
7 F Timişoara 19 95 260
8 F ConstanŃa 33 91 640
9 B Timişoara 18 74 180
10 F Braşov 20 10 290
11 B Iaşi 47 90 530
12 F ConstanŃa 45 82 2800
13 F Braşov 63 98 870
14 F Timişoara 37 95 440
15 F Braşov 38 85 470
16 B ConstanŃa 24 80 310
17 B ConstanŃa 18 60 280
18 B Braşov 40 33 430
19 F ConstanŃa 29 96 870
20 F Iaşi 31 80 900
21 F Timişoara 25 95 260
22 F ConstanŃa 32 99 640
23 B Timişoara 33 34 530
24 B Braşov 22 55 430
25 F ConstanŃa 52 41 370

Note:
• Gen: B – bărbaŃi, F – femei;
• SatisfacŃie: valorile mari indică un grad ridicat de
satisfacŃie şi invers;
• Venitul: euro/lună în ultimii trei ani.
46
 2.54. ConsultaŃi revista The „Black Sea” Journal of
Psychology (numerele 1-4) şi alegeŃi una din cercetările publicate:
a) La ce tip de cercetare: descriptivă, corelaŃională sau
experimentală se referă articolul respectiv.
b) Ce variabile sunt măsurate în cercetarea respectivă?
c) Cercetarea cercetată este fundamentală sau aplicativă?
d) Care sunt cele mai importante rezultate ale cercetării?
e) Ce limite are cercetarea studiată?

2.55. EmiteŃi trei ipoteze privind relaŃiile dintre variabile

comportamentale, funcŃie de interesele de cercetare proprii. Pentru
fiecare relaŃie arătaŃi prin ce tip de cercetare – descriptivă,
corelaŃională, experimentală – pot fi testate ipotezele respective. Ce
avantaje sau dezavantaje veŃi avea utilizând respectivul tip de
cercetare?

47