UTILAJE DE CONSERVARE PRIN

AFUMARE
Cuprins

Introducere

1. Utilaje clasice pentru afumare

2. Incadrarea utilajului intr-un flux tehnologic
3. Prezentarea utilajului si caracteristicile tehnice aferente

Bibliografie

2
 INTRODUCERE

Utilajele din industria alimentară şi alimentaţie publică sunt maşini de lucru utilizate
pentru efectuarea unor operaţiuni diversificate în cadrul procesului de producţie.

Aceste maşini trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:

 realizarea unor operaţiuni de calitate superioară;

 consumuri energetice reduse iar costurile pe unitatea de produs să fie cât mai mici;
 posibilitatea creşterii gradului de automatizare a unor operaţiuni din cadrul proceselor de
producţie;
 creşterea productivităţii muncii;
 deservirea utilajelor să fie cât mai facilă;
 utilajele să fie prevăzute cu aparatură de măsură şi control a funcţionării acestora;
 liniile tehnologice să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să permită blocarea lor în
cazul defectării unei maşini.

Clasificarea utilajelor tehnologice se poate face după următoarele criterii principale:

a). După ciclul de lucru se împart în:

- maşini şi utilaje cu acţiune sau funcţionare continuă;

- maşini şi utilaje cu acţiune sau funcţionare periodică.

b). După tipul acţiunii se împart în:

- maşini şi utilaje cu acţiune mecanică asupra produsului (cu schimbarea formei şi dimensiunilor);
- maşini şi utilaje cu acţiuni fizico-chimice ale produselor).

c) După gradul de automatizare se împart în:

- maşini şi utilaje fără elemente de automatizare la care cea mai mare parte din operaţiuni sunt
realizate prin intervenţia omului (încărcare, descărcare, deplasare, etc);

3
- maşini şi utilaje semiautomate la care procesele tehnologice sunt realizate automat iar procesele
auxiliare (transport, control) sunt realizate manual;
- maşini şi utilaje automate la care atât procesele tehnologice cât şi cele auxiliare sunt realizate
automat.

d) După tipul operaţiunii executate se împart în:

- maşini şi utilaje pentru mărunţire;

- maşini şi utilaje pentru amestecare;
- maşini şi utilaje pentruspălare;
- maşini şi utilaje pentrudozare;
- maşini şi utilaje pentru ambalare;
- etc.

e) După numărul de operaţiuni executate se împart în:

- maşini individuale (care execută o singură operaţiune);

- maşini complexe (care execută operaţiuni complexe).

Tratarea termică prin afumare se foloseşte larg în procesele tehnologice ale

industriei cărnii, cu ajutorul căreia se petrec schimbări fizico-chimice, biochimice,
enzimatice, etc. în produsul, supus afumării. În procesul afumării produsul imprimă
mirosul şi gustul specific şi plăcut. Prin compoziţia chimică şi reacţia sa cu produsele
supuse afumării, fumul are atât o acţiune antioxidantă cât şi una bactericidă.
Efectul antioxidant al unor compuări a fumului se datorează fenolilor care intervin
în reacţiile înlănţuite simultan cu reacţia la radicalii liberi formaţi.
Efectul bactericid depinde de temperatura de afumare, durata procesului şi de
densitatea fumului. Cel mai pronunţat efect se manifestă în cazul afumării calde când
temperatura se situează în jurul valorii de 100 oC. La afumare rece, efectul bactericid îl
exercită doar componentele chimice ale fumului, efectul sterilizator dat de temperatură
fiind nul. Scăderea pH – ului cu 0,4 – 0,5 unităţi contribue la creşterea acidităţii şi la
evidenţierea efectului bactericid.
Instalaţiile de afumare în general sunt alcătuite din următoarele elemente de bază:
generator de fum, incinta de afumare (camera, tunel, turn, etc.) şi echipamentul de
4
 climatizare. După dimensiuni, mod de funcţionare, grad de automatizare şi parametre
de lucru, instalaţiile de afumare pot fi:

- tradiţionale, de dimensiuni mici, fără sisteme de automatizare sau climatizare;

- pentru afumare rece, prevăzute cu linii suspendate de transport şi instalaţie de ventilare;
- de tip turn, cu flux vertical, pentru afumarea şi pasteurizarea produselor;
complexe, pentru afumarea şi pasteurizarea produselor.

1.UTILAJE CLASICE PENTRU AFUMARE

Instalatia de afumare si fierbere este destinata pentru prelucrarea termica a
preparatelor (zvantare, afumare calda si fierberea salamurilor). Regimul de lucru este cu
comanda normala in sarje, fiind automatizate functiile de temperatura si umiditate.
Din punct de vedere constructiv, instalatia de afumare si fierbere este compusa din:
generator de fum, celula de fierbere si afumare, instalatia conductelor si instalatia de
automatizare si control.
La punerea in functiune a generatorului se au in vedere urmatoarele:
 se foloseste rumegusul grosier lipsit de bucati de lemn sau corpuri straine (rumegusul prea fin este
evitat, intrucat poate fi antrenat de fum si poate sa patrunda in conducte);
 inainte de aprinderea rumegusului se deschide apa spre spalatorul de fum, spre umezitorul
de rumegus si apa de racire cenusar;
 la pornire se introduce 5 - 6 lopeti de rumegus direct in vatra prin usa focarului, rumegusul
se aprinde initial cu jar, cat mai aproape de orificiile de insuflare a aerului;
 dupa amorsarea arderii se porneste ventilatorul de aer primar pentru a se asigura o ardere cu
dezvoltare de fum;
 dupa pornirea arderii pe toata circumferinta, se porneste agitatorul de rumegus si se regleaza
dozatorul, astfel ca pe marginea focarului sa se formeze un inel de rumegus de 15—20cm;
 regulatorul de aer se regleaza astfel incat sa se genereze fum fara scantei sau flacara;
 pentru a se realiza o buna generare a fumului, rumegusul se umezeste din cand in cand (cate 2-
3 min.) cu ajutorul stropitorului prevazut in acest scop;
 fumul se aspira spre instalatie ca urmare a depresiunii create de ventilatorul principal;
Celula de afumare si fierbere (fig. 1) constitute partea principala a instalafiei si este
compusa din: corpul celulei 1 prevazut cu izolatie termica si o usa; cale de rulare 3 pentru

5
carucioare 2; tub de insuflare 4 a amestecului de aer, abur, fum; tub de absorbtie 5 si evacuare a
amestecului de aer, abur, fum; elemente de legatura cu instalatia conductelor 6; roata de comanda
7 a clapetelor aer-fum; sesizoare de temperatura si umiditate in panoul de comanda 8. Instalatia
electrica de control si protectie cuprinde: umidometru, termometru cu sonde, ventile
electromagnetice, inregistrator de temperatura.
Celula are peretii dubli, cel din interior fiind confectionat din otel inoxidabil, iar cel din exterior
executat din tabla decapata. Intre cei doi perefi se gaseste un strat de termoizolant.

6
 Fig.1.1. Celula propriu-zisa a instalatiei de afumare INFA

1-corp celula; 2-carucior cu produse; 3-cale ghidare carucior; 4-tub insuflare; 5-tub
evacuate; 6-instalatia conductelor; 7-comanda clapetelor aer-
fum; 8-tablou electric de comanda.

Functionarea instalatiei de afumare si fierbere - inainte de incarcarea celulei

pentru prelucrarea primei sarje de preparate de carne, celula trebuie incalzita timp de
aproximativ 20 minute pana la o temperatura de 75° - 80°C superioara temperaturii de
zvantare si la o umiditate relativa redusa de 10 - 15%. Umiditatea redusa este necesara
pentru a evita prelungirea timpului de incalzire
Celula se considera incalzita cand indicatoarele negre de la termoregulator si
psihroregulator se suprapun peste cele rosii fixate anterior.
Celula fiind incalzita se poate incepe incarcarea. Pentru aceasta se deconecteaza
ventilatorul 9 pentru recircularea aerului, se deschide usa, se introduc carucioarele cu multa
rapiditate, se fixeaza in produs sondele pentru urmarirea temperaturii din interiorul
produsului si se inchide usa etans.

7
 Operatia de zvantare, in functie de produsul supus prelucrarii dureaza 30-60 min.,
dupa care se trece imediat la executarea fazei urmatoare, afumarea calda.
Afumarea calda care dureaza intre 30 si 60 min., in funcfie de produsul prelucrat,
este urmata de faza a treia a procesului, fierberea. Pentru aceasta se inchide clapeta 3 si se
fixeaza indicatorul rosu al psihroregulatorului la umiditate maxima (100%).
Indicatorul rosu al termoregulatorului se fixeaza la o temperatura inferioara (20° - 30°C),
deoarece aburul introdus pentru umezirea aerului provoaca cresterea temperaturii in celula.
Fierberea, in functie de diametrul produsului prelucrat, poate dura intre 15 si 210 minute. Dupa
terminarea fierberii se executa operatia de racire.

Fig.1.2. Schema de functionare a instalatiei de afumare si fierbere:

1-generator de fum; 2-canal de admisie a fumului; 3-clapeta de admisie a fumului; 4-canal de

admisie a aerului proaspat; 5-clapeta de admisie a aerului:6-canal de evacuare; 7-clapeta de
evacuare a amestecului 8-schimbator de caldura; 9-ventilator ; 10-gura de evacuare;11-
clapete de alternare; 12-duze; 13-linie aeriana de transport; 14-carucior pentru produse; 15-
izolatie termica; 16-conducta de evacuare a apei de spalare.

8
 Tehnologia clasica de afumare prezinta o serie de dezavantaje, din punct de
vedere economic, igienico-sanitar si al calitatii produselor finite.
a) Din punct de vedere economic, dezavantajele sunt:
instalatiile sunt costisitoare si ocupa suprafete mari constructive;
productivitatea instalatiilor este scazuta, datorita duratei mari a procesului de afumare;
consum mare de material lemnos, deoarece se utilizeaza partial componentele utile din
fum;
b) Din punct de vedere igienico-sanitar, dezavantajele sunt:
incaperile destinate afumarii semurdaresc usor, necesitand o curatire atenta, care
antreneaza consumuri mari de utilitati ( apa si detergenti ) si personal de igienizare;
incorporarea in produse a compusilor utili din fum nu este posibila fara ca sa se
incorporeze in acelasi timp substante nedorite, in special hidrocarburi policiclice de
tipul 3 -4 benzpirenului care are actiune cancerigena;
c) Din punct de vedere tehnologic, dezavantajele sunt:
produsele afumate nu sunt intotdeauna uniforme in ceea ce priveste calitatea, datorita
variatiei compozitiei fumului ( variatii dictate de producerea fumului in generetor ) si
datorita variatiilor in densitatea fumului debitat in incintele de afumare ( variatii
influentate de constructia instalatiei );nu exista nici posibilitatea evaluarii obiective
rapide a gradului de afumare, de catre operatorul care conduce acest proces

9
 Fig 1.3. Tunel pentru afumare rece

1 - incinta propriu-zisa; 2-rastel; 3-linie suspendata de transport;4-conveier, 5-grup de

antrenare; 6-generator de fum; 7-canal; 8-ventilator axial; 9- conducta; 10- conducta de
admisie; 11-filtru de aer; 12-bateria de racire;13-separator de picaturi;14-bateria de incalzire;
15-ventilator axial; 16-vizor; 17-scara; 18-usa de vizitare; 19-dispersoare tronconice; 20-
conducta

Cotele de gabarit ale acestui tunel sunt : 12 metri lungime ; 2 metri latime ; 3 metri inaltime 

10
 Fig. 1.4. Turn de afumare rece cu conditionarea aerului si a amestecului.

1 – generator de fum ; 2; 5; 9 – canal ; 3 – cos de evacuare ; 4 – agregat de

conditionare 6–
turn de afumare; 7 – agregat de presiune; 8 – cos; 10 – conducta.

Generatorul de fum (fig.2.) este folosit pentru generarea fumului necesar

afumarii preparatelor din carne. Se compune din urmatoarele subansambluri: cadrul
generatorului, cazan de ardere, agitator de rumegus, dozator de rumegus, regulator de aer,
umezilor de rumegus, spalator de fum, panou electric si de comanda, motoreductor.

11
 Fig.2.1. Generator de fum

l-cadru; 2-palnie; 3-arbore agitator; 4-dozator rumegus; 5-cazan de ardere; 6-agitator; 7-stut;
8-lagar arbore; 9-nivelator; 10-regulator de aer; 11-ventilator; 12-colector de film; 13- usa
colectorului de fum; 14-cos de fum; 15-umezitor de rumegus; 16-spalator de fum; 17-
panou electric de comanda; 18-motoreductor.

12
 Fig.2.2. Generator de fum cu rumegus. [1]

1 – compartiment exterior cilindric; 2 – buncar pentru rumegus; 3 – focar; 4 – camera; 5 – conducta

verticala; 6 – palete; 7 – arbore vertical; 8 – palete profilate; 9 –
moto-reductor; 10 – cuplaj; 11 – sertar plan; 12 – conducta
in circuit; 13 – ventilator; 14 – conducta; 15 – compartiment inelar; 16 – valva; 17 – releu electromagnetic;
18;19 – palete profilate; 20 – gura de evacuare; 21 – dispersator; 22 – racord; 23 – sertar; 24 – racord de
legatura;

Spre deosebire de afumatorile traditionale, de capacitate redusa, cele industriale

produc fumul necesar procesului in instalatii speciale numite generatoare de fum. Fumul
astfel obtinut este apoi conditionat si introdus in incinta de afumare.
Obtinerea fumului de calitate, bogat in substante utile de depunere impune
generatoarelor o serie de cerinte dintre care cele mai importante sunt:
- fumul debitat de generator nu trebuie sa contina cenusa si rumegus nears;
- produsele de ardere completa trebuie sa fie diminuate la maximum;
- pentru a se evita condensarea principalelor componente, fumul proaspat se
amesteca imediat cu aer intr-o proportie care sa permita mentinerea temperaturii de
afumare la o valoare optima;
- fumul obtinut sa aiba aceleasi proprietati fizico-chimice, cu posibilitatea reglarii
debitului dupa necesitati;

13
- peretii generatorului de fum trebuie sa fie captusiti pentru a nu permite contactul
direct al hidrogenului cu suprafetele metalice ale acestora. Temperatura ridicata a
metalului scade temperatura de aprindere a hidrogenului si a altor gaze inflamabile
putand genera explozii sau incendii. In cazul in care peretii raman metalici, acestia vor
avea un sistem de racire propriu;
- costul fumului sa fie minim.

Obtinerea fumului in generatoare se face prin:

- arderea incompleta (mocnita) a rumegusului rezultat din mase lemnoase de esenta
tare;
- frecarea prismelor lemnoase cu ajutorul unor discuri sau tambure rotative.
Metodele moderne de afumare utilizeaza fumul lichid, care se obtine in
generatoare de fum prin dizolvarea in apa a substantelor aromatice utile.
Fata de afumarea traditionala gospodareasca, obtinerea fumului cu ajutorul
generatoarelor prezinta o serie de avantaje dintre care cele mai importante sunt:
parametri fizici si chimici ai fumului pot fi controlati si reglati; prin obtinerea fumului in
compartimente separate de incintele de afumare, se asigura un grad de igiena ridicat in
paralel cu eliminarea riscurilor de producere a incendiilor.
Generatorul se compune din compartimentul cilindric exterior 1 in care se
monteaza buncarul pentru rumegus 2 plasat in partea superioara si focarul 3 dispus la
baza acestuia. Camera 4, dispusa in partea laterala a compartimentului cilindric 1 are
rolul de a realiza purificarea uscata si umeda a fumului produs. Rumegusul aflat in
buncarul 2 este introdus prin conducta verticala 5 in focarul 3.
Dirijarea si uniformizarea straturilor de rumegus are loc prin intermediul paletelor
6 rigidizate pe arborele vertical 7. Mentinerea in stare afanata a rumegusului din buncar
este asigurata de paletele profilate 8. Antrenarea intregului ansamblu de agitare si
uniformizare se face de la moto-reductorul 9 prin intermediul cuplajului 10.
Reglarea debitului de alimentare a focarului cu rumegus este realizata de un
sertar plan 11. Focarul propriu-zis are peretii raciti cu apa alimentata prin conducta 12
in circuit deschis. Aerul necesar arderii este asigurat cu ventilatorul 13, fiind dirijat prin

14
conducta 14 in compartimentul inelar 15 al focarului. Instalatia este astfel conceputa
incat aerul sa fie dirijat prin valva 16, comandat de releul electromagnetic 17.
In cazul aprinderii rumegusului cu flacara deschisa, electrovalva comanda
inchiderea alimentarii cu aer a focarului prin oprirea ventilatorului. Umectarea
rumegusului din focar se produce prin introducerea apei de la o conducta cu robinet de
inchidere. Pentru omogenizarea rumegusului in incinta focarului s-au prevazut paletele
profilate 18 si 19 antrenate de acelasi arbore vertical 7.
Cenusa rezultata se elimina prin gura de evacuare 20. Fumul obtinut este
evacuat apoi in camera de purificare 4. Aceasta operatie decurge in doua etape: in prima
are loc o filtrare uscata prin simpla trecere a fumului prin sicane multiple cu rolul de a
micsora viteza curentului de fum si a permite marirea vitezei de depunere a particulelor
grosiere transportate; in cea de a doua etapa se produce filtrarea umeda. Pentru aceasta
fumul este dirijat printr-o perdea de apa distribuita creata de dispersoarele 21.
Apa reziduala este apoi evacuata prin racordul 22. Fumul astfel obtinut este
dozat prin sertarul 23 si evacuat prin racordul de legatura 24 in incinta de afumare.
Pentru a mari rezistenta otelurilor obisnuitela coroziune in atmosfera, in apa, in diferite
medii agresivesau la oxidare la temperaturi mari acestora li se adauga elemente de aliere care sa
favorizeze aparitia unui strat superficial, compact si aderent la oxizi rezistenti la actiunea
chimica a mediului de lucru.

Continutul ridicat in Cr sau in Cr - Ni mareste rezistenta la actiunea chimica a mediului si

otelurile astfel aliate se numesc oteluri inoxidabile sau anticorozive si refractare.

15
 2. . INCADRAREA UTILAJULUI INTR-UN FLUX TEHNOLOGIC

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE A SLANINEI

AFUMATE

1. Pregătirea materiei prime

Materia primă destinată preparării slăninii afumate este slănina de pe spinare şi
de pe părţile laterale, provenită de la porci în vârstă de maximum 1-1/2 ani, tranşată şi
fasonată după răcirea completă, cu o grosime de 2.5 cm. Şoricul trebuie să fie bine
curăţat de păr. La prepararea slăninii afumate nu se foloseşte slănina cu infiltraţii de
sânge,slănina provenită de la vieri, de la masculii castraţi de mai puţin de 6 luni, de la
scroafecu gestaţia avansată, precum şi slănina cu contuzii.Se permite slănina care
prezintă pe suprafaţa urme de carne. La recoltarea slăninii şi la detaşarea ei în timpul
tranşării trebuie să se lucreze cu atenţie, pentru a nu se produce tăieturi transversale sau
oblice. După sortare slănina se lasă să se răcească. Slănina răcită se fasonează în bucăţi
de formă dreptunghiulară sau pătrată cu marginile drepte şi netede, fără franjuri cu o
greutate de minim 0.5 kg
2.Conservare, maturare
După fasonare se sărează uscat prin frecarea cu bucăţi de sare, pe toate
părţile.Operaţia de sărare se face într-un grand. Este de preferat ca sarea să fie sub formă
de uruială, cu bobul de circa 2.5 cm.După frecarea slăninii cu sare, bucăţile se asează în
stivă, pe grătare de lemn curate, care în prealabil au fost presărate cu sare. Înălţimea
stivei poate fi între 1.5 - 2.0 m.După fiecare rând de slănină se presează un strat subţire
de sare, bucăţile de slănină se aşează în stivă astfel încât să nu rămână goluri intre ele.
Slănina se ţine în stivă între 7 şi 21 zile. După 7-10 zile slănina se poate restivui. După
restivuire slănina se scutură de sarea de pe suprafaţă şi se resărează cu sare curată.Sarea
rezultată de la sărarea slăninii nu se mai foloseşte la o noua sărare.
3.Legare, spalare, zvantare
După conservare şi maturare slănina sărată se scutură de sare, se taie în bucăţi
corespunzătoare şi se mai fasonează dacă este cazul. Fiecare bucată se leagă la unul din
capete cu sfoară, făcându-se un ochi dublu.După legare slănina se spală cu apă caldă,

16
 apoi se agaţă pe beţe şi se pune într-un grand cu apă rece, unde se ţine circa 1 oră. Se
scoate din apă, se aşează pe rastele şi se lasă la scurs circa o oră.
4.Afumarea slăninii
Afumarea este operaţia prin care un produs alimentar se supune acţiunii fumului
– aerosol – rezultat din combustia specifică a anumitor materiale lemnoase. Conservarea
este asigurată de unele substanţe chimice prezente în fum, substanţe cu
acţiune bactericidă şi antioxidantă: la afumare are loc şi o aromatizare a produsului
precum şi formarea culorii specifice.
În funcţie de temperatura fumului, afumarea poate fi:
 - hiţuire, când temperatura fumului este mai mare de 100 C, în care caz se realizează şi o
coacere a produsului;
 - afumarea la cald, când temperatura fumului este cuprinsă între 75 şi 85C;
 - afumarea la rece (30 – 40 ° C) aplicată la majoritatea afumăturilor deci si in cazul
slaninei afumate.
Are rolul de a îmbogăţii produsul în substanţe cu acţiune de conservare, în
vederea creşterii gradului de stabilitate al produsului şi de prelungire a duratei de
depozitare. Afumarea la rece se realizează, de regulă, în celule sau tuneluri în care se
admite fumul de la generator, răcit până la 25 ..40 ° C.
Instalaţia modernă de afumare tradiţională (cu fum – aerosol) este formată din două
componente de bază : generatorul de fum şi celula de afumare
Celula de afumare este o incintă izolată cu pereţi dubli din oţel inoxidabil, cu
uşă de acces prevăzută cu garnituri de etanşare şi buloane de strângere, dispozitiv de
suspedare şi ghidare a cărucioarelor, tubulatură de distribuţie a amestecului aer- fum şi
abur în interiorul celulei legate la tubulatura exterioară, gură de evacuare, amestec de
aer  – fum sau abur legate la tubulatura superioară, sesizoare de temperatură şi umiditate
şi ştuţ de evacuare apă uzată.

17
 5.Depozitare

Slanina afumata se depozitează pe rastele în incaperi uscate, curate, bine

ventilate şi întunecoase la temperaturi de maxim 10 ° C

18
 3. PREZENTAREA UTILAJULUI SI CARACTERISTICILE TEHNICE
AFERENTE

Celula de afumare(RAMONT STAR SRL)

Detalii produs
Utilizare

Celula de afumare – fierbere este destinată prelucrării termice a mezelurilor, a cărnii, a

cărnii de pasăre şi a peştelui. Principalele procese sunt: zvantarea, afumarea, fierberea
coacerea şi răcirea. 

Funcţii

- se pot introduce 1,2,3,4,6,8,10 sau 12 cărucioare cu dimensiuni de 1000x1000x2000

mm
- reglajul temperaturii până la 120 grd C
- comandă computerizată-până la 50 de programe 
- diferite modalităţi de alimentare: electrică, cu gaz, cu ulei, cu abur, electrică - abur

Construcţia

Din componenţa structurii fac parte:

• celula termică,

19
• generatorul de fum,
• panoul de comandă cu microprocesor.
Toată structura este realizată din oţel inoxidabil şi anticoroziv. Tavanul şi pereţii celulei
sunt izolaţi termic.

Există posibilitatea de adaptare a celulei la condiţiile locale indicate.

Generatorul de fum

Generatorul de fum este alimentat cu rumeguş de dimensiuni de 3 – 10 mm. Este

prevăzut cu sistem electric de aprindere. Temperatura este controlată de senzor, iar în
cazul aprinderii rumeguşului automat se declanşează sistemul de stingere "pompierul".
Activitatea generatorului de fum este controlată de microprocesor.

Programare
Celulele de afumare sunt dotate cu un dispozitiv de comandă cu microprocesor cu
posibilitatea înregistrării procesului. Aceasta permite programarea utilajului la
temperatura , umiditatea şi durata dorită. Microprocesorul controlează şi dirijează
întregul proces tehnologic care are loc în celulă. Controlează clapetele, aprinderea şi
funcţionarea generatorului de fum. Printre altele există posibilitatea programării:

• temperaturii din produs (baton),

• temperaturii din celulă,
• umidităţii din celulă,
• duratei procesului de lucru a celulei

20
 Celula de afumare ( SC DI- CO TOTAL S.R.L)

Proprietati
 
 prietenos cu mediul, economic si usor de operat
 generator de fum automat
 uscare, prajire, maturare, fermentare and coacere
 proces controlat de microprocesor
 disponibil in diferite marimi si cu in diferite variante de
incalzire
 modular design – instalare cu costuri minime
 also available for overhead rail systems

21
 disponibil de asemenea pentru sisteme de transport
suspendate.
 constructie din otel-inoxidabil si conforma standardelor de
igiena CE.
 usor de curatat datorita sistemului integrat de curatare cu
spuma.
 operatiuni posibile: afumare la cald, afumare la rece,
afumare intensiva

Celula de afumare (RIA DO Trading)

utilajul este folosit pentru fierberea si afumarea

preparatelor din carne si a pestelui.

Celulele de afumare permit urmatoarele operatiuni :

uscare, fierbere, coacere, prajire, rumenire, maturare si
fermentare. 
Constructia este complet din inox tip 1.4301. De
asemenea, are incorporat un sistem propriu de curatire,
sistem de circulatie a aerului pentru a asigura rezultate
uniforme, injectie intermitenta a apei cu instalatie de
control a umiditatii, actionare pneumaticaa clapelor si
etansarea usii cu silicon rezistent la caldura si
grasime. 
Domeniul de temperatura la care lucreaza este de pana
la 150˚ 

Generatorul de fum : 
Constructia este din inox, iar camera de ardere, din inox refractar, bine izolata. Are
aprindere electrica a rumegusului, cu dispozitiv, incorporate, pentru oprirea
impuritatilor si scanteilor. Pentru protectie la supra-incalzire are conexiune la apa rece. 

22
- ventilator de aer : 0,37 kw ; 
- presiune aer : 0,8 – 2,0 bari ; 
- volumul de aer : 110 mc / ora ;

BIBLIOGRAFIE

 BANU, Constantin ; și alții.Tehnologia cărnii și subproduselor.București:

Editura Didactică și pedagogic

 Panturu D.:”Proiectarea Utilajelor in industria alimentara”,

Editura Tehnica, Bucuresti, 1980
 Tisan V.:”Utilaje in industria alimentara”, Editura Risoprint,
Cluj Napoca, 2007

 www.fabricadecarne.ro

23