1.

Factori care determina declansarea spontana a travaliului si

maturatia colului
2. Fiziologia contractiei uterine si reglarea sa in cursul travaliului
3. Modificarile colului uterin in cursul travaliului si mecanisamele
fiziologice
4. Fiziologia cardio-vasculara si respiratorie a fatului in utero
5. fenomenele adaptarii fatului la viata de nou nascut la termen
si prematur
Definitii
 Obstetrica este ramura medicinii care se
ocupa cu studiul procreatiei de la fuziunea
gametilor pana la revenirea organismului
matern la starea fiziologica dinaintea sarcinii
care ii permite o noua conceptie; (deci studiaza
fenomenele din timpul sarcinii,nasterii, lehuziei)
 Nasterea:eliminarea spontana a elementelor
ovulare din cavitatea uterina, prin canalul
obstetrical, la sfarsitul evolutiei sarcinii sub
actiunea fortei: contr. Musc uterine+ contr
peretelui abdominal (per 1+2+3)
 Travaliul=expulzia fatului din cavitatea uterina
(include poerioada 1+2 a nasterii
Factori care determina
declansarea spontana a
travaliului si maturarea colului
Factori materni
Factori fetali
Factori anexiali
Factori care determina declansarea
spontana a travaliului si maturarea colului
 Factori materni:
 Teoria genetica: functia ciclica a HT matern prezinta
un bioritm scurt-menstrual-28 zile si un bioritm lung
gestational-280zile
 Teoria imunologica: fatul si anexele sunt cunoscute
ca hemialogrefe si rejetate
 Sist oxitocina-oxitocinaza: spre termen ↑secr HT de
Oxt ; ↓secr de oxitocinaza; ↑rec la oxitocina
 ↓fluxul sgv uterin→hipoxie→↑Pg, Oxt,
catecolaminele
Factori care determina declansarea
spontana a travaliului si maturarea colului
Factori materni:
 Corp uterin:
○ Mec structural: spre termen: dezv fibrelor musculare
netede:
 ↑aparatul contractil
 ↑sinteza enzimelor necesare contractiei
 ↑influxul de ca++
 ↑jonctiunile permeabile
○ Mec reflex: Th distensiei uterine
Reynolds:distensie→hipoxie relativa→irita rec
uterini→reflex Ferguson→eliberare de oxt
Factori care determina declansarea
spontana a travaliului si maturarea colului
 Factori materni:
 Col uterin:
○ Mec structural: maturatia colului:
 Invazia matricei colului cu PMN , MF→eliberare de enzime ce
degradeaza trama colagenica
 Edem prin depolimerizarea MPZ din SF
○ Mec reflex: excitarea mecanica a colului: eliberare de
OXT prin reflex Ferguson; eliberare de Pg care
declanseaza contractia uterina
 Teoria uterotoninelor/uterotropinelor:
○ ↓factorii inh: Progesteron, oxitocinaza
○ ↑factorii activatori:E2, oxitocin, Prostaglandine, eliberate
de HT-Hf sau fat-anexe
Factori care determina declansarea
spontana a travaliului si maturarea
colului
 Factori fetali: exista conceptii care neaga
rolul fatului in declansarea travaliului (fatul
mort si retinut)
 Hipocrate: miscarile active fetale, senzatia de foame
–declanseaza travaliul
 Azi: senescenta placentara↓aportul de O2, elemente
nutritive→↑activit fetala→declansare travaliu
 CSR fetala-prin sinteza de pregnenolon –s/DHEA-S-
elibereaza PG E2; PG F2alfa; OXT
 Fetii anencefali, agenezia de CSR fetala prelungeste
declansarea nasterii
 ↓beta endorfinelor care inhiba sinteza de OXT
 ↓prolactinei fetale care ↓PG
Factori care determina declansarea
spontana a travaliului si maturarea
colului
 Factori anexiali (fatul nu exista fara
anexe, dar anexele evolueaza si pe fat
mort)
 Schimbarea rap E2/progesteron
 E2:hiperplazia, hipertrofia, metaplazia fmn
○ ↑rec OXT
○ ↑sinteza proteinelor contractile in fmn
○ ↑rec adrenergici
○ ↑sinteza PG
○ ↑sinteza altor factori paracrini cu rol in travaliu
Factori care determina declansarea
spontana a travaliului si maturarea
colului
 F anexiali: progesteronul:
 ↓maturarea colului prin blocarea cel NK,
limfocite CD8, T
 ↓sinteza conexinei 43 din JP
 ↓rec OXT
 ↓rec adrenergici
 ↓sinteza de PG
 ↓raportul Na/K
Factori care determina declansarea
spontana a travaliului si maturarea
colului
 F anexiali: prostaglandinele:
 ↑calciul liber intracelular
 ↑nr rec OXT
 ↑nr jonctiunilor permeabile
 Determina maturarea cervicala
 Serotonina-MAO
 HA-histaminaza
 Acetilcolina-colinesteraza
 Oxitocina-oxitocinaza
 Ruperea membranelor stimuleaza CU prin efect local:
mularea uterului pe prezentatie; corioamniotita asociata-
modif de PH
 Fibronectina
 Activina a
 Citokinele: Il1, 6 TNF alfa-↑sinteza de PG
Factori implicati in declansarea
nasterii
Fiziologia contractiei uterine
 CU reprezinta forta motrice ce permite
dilatarea colului si progresia mobilului
fetal in cursul travaliului, de-a lungul
filierei pelvi-genitale
Fiziologia contractiei uterine
 Corpul uterin-modificari in timpul sarcinii:
 Lungimea:↑6-8cm (uter negravid)→36cm la termen (↑cu
4cm/luna)
 Latimea: ↑4-5cm(uter negravid)→20cm la termen
 Grosimea: ↑2cm (uter negravid)→5cm (la termen) secundar
hipertrofiei, apoi 8-10mm (la fundul ut si 5-7mm (la niv
segmentului)sec distensiei
 Capacitate: 2-4cm3(uter negravid→5l la termen
 Greutate: 50g (uter negravid)→800-1200g la termen
 Forma:piriforma(uter negravid)→sferica (trim1)-ovoidala cu
axul mare longit (la termen)
 Consistenta:ferm elastica (uter negravid)→pastoasa (primele
saptamani)→conversie l5: elastica, renitenta, contractila
 Directie: anteversie anteflexie (uter negravid)→↓anteversia,
inclinare la dreapta-rotatie stanga-dreapta
 Rap cu org vecine: ant: vezica , epiplon, anse; postLcoloana,
mari vase; sup: colon transvers, splina, ficat, v. biliara
Fiziologia contractiei uterine
 Corp uterin :structura:
 Seroasa: hipertrofie, aderenta la nivelul corpului uterin,
clivabila la nivelul istmului
 Musculoasa: str: ext:fascicul longit ansiform; mijl-
plexiform; int circular
○ Modificari:
 Hipertrofia, hiperplazia, metaplazia fmn
 Fmn isi modifica dimensiunile: lungime=50µ→250µ; diametru:2-
4µ→5-10µ; rap fmn:t conj:1/4→1/1
 Str:↑cant acto-miozina,↑substratul emnergetic→↑rec oxt→↑jonct
permeabile; ↑organitele intracelulare :mitocondrii, ribozomi, RE,
ap Golgi; ↑cant H2O, K, Ca, Mg
 ↑act contractila20uM<30sapt→50uM 30-37sa→100-250uM la
termen (contractii Braxton Hicks)
 Mucoasa:stroma:
○ edematiere-cel deciduale
○ Tubi glandulari-comprimati de cel deciduale
○ 3 str: bazal, ovular, parietal
 Vascularizatia:фvenos x3; фarterial x2
Fiziologia contractiei uterine-
istmul uterin
 In l6 se transforma in segment inferior
sub actiunea presiunii exercitate de
elementele ovulare
 >28 sapt: palcenta jos
inserata→placenta praevia
Fiziologia contractiei uterine-
istmul uterin
 Lungime: 0,5-1cm (uter negravid)→8-10cm la termen
 Grosime: 5-8mm
 Forma: calota deschisa superior, colul plasandu-se pe
convexitatea inferioara
 Consistenta: moale (s Hegar)
 Limite: inf: OE cervical;
 Superior:
○ Limita intre peritoneul aderent si clivabil
○ Inelul muscular Bandl
○ Sinusul venos coronar Krantz
○ Limita de insertie a aparatului de sustinere cervical
 Rapoarte: cu vezica/rectul prin fundurile de sac
corespunzatoare
 Structura:fmn/f conj=1/12(uter negravid)→1/8(sarcina)
 Mucoasa:se transforma in caduca, dar fara a asigura
placentatia
Fiziologia contractiei uterine-
colul uterin
 Dimensiuni, forma-constante
 Consistenta:ramolire-semnul Tarnier
 Culoare: roz palid→rosu violaceu
 Structura:90% t conj si 10% t muscular→sub actiunea
relaxinei, E2, catre termen asistam la depolimerizarea SF si
degradarea tramei colagenice→dilatarea OI→asocierea la
segmentul inferior alcatuind regiunea cervico-
segmentara→stergere→dilatare
 Mucoasa: exocol: ↑nr de straturi/modif de forma, coloratie
celulara/patr.cel str bazal in corion
 Endocol:gl endocervicale se hipertrofiazasi secreta mucus,
realizand la nivelul OE un dop gelatinos cu rol protector
 Vascularizatie: colul devine”corp cavernos”
 FCH: ↓indicele acidofil <10%, I cariopicnotic<15-20%, apar celule
naviculare
 Colposcopie: aspecte noi: deciduoza colului, polip decidual,
exteriorizarea epit glandular in afara canalului endocervical
Dilatarea colului uterin in cursul
travaliului
 Viteza de dilatare a colului difera functie de:
 Momentul travaliului:grd de dilatare ↓la inceput, ↑la sfarsit
 Primipare<multipare
 Starea membranelor: rupte/intacte
 Orientarea colului:din pozitia posterioara catre centrul vaginului
 Raportul in timp dintre stergere si dilatare: pt dg de travaliu
importanta e stergerea si nu dilatarea; ex:
○ La multiparele la termen colul poate fi dilatat dar nu sters
○ La primipare: scurtarea/stergerea/dilatarea au loc succesiv
○ La multipare: scurtarea/stergerea/dilatarea au loc simultan; aici
dilatarea poate incepe din ultimile sapt de sarcina si sa preceada
stergerea
 Dilatarea colului uterin in
cursul travaliului
 ↓consistenta=maturatie,ramolire→↑distensibilitatea
 Scurtare/stergere:de la lungime 3-4cm→stergere cu
inglobare in segmentul inferior→col redus la OE
 Dilatare:deschiderea circulara a orificiului uterin de la 2cm la
10cm(dilatatie completa)
Dilatarea colului uterin in cursul
travaliului
Faza travaliului Viteza de dilatare col Viteza de dilatare col
primipare multipare
F de acceleratie 1,2cm/h 1,5cm/h
F de panta maxima 3,5cm/h 5,7cm/h
F de deceleratie 1cm/h 2cm/h
 Fiziologia fatului in utero la
sfarsitul sarcinii
 Fatul in utero se gaseste in conditii
privilegiate:
 Pulmonul este in repaus, aparatul digestiv, rinichii
sunt in semirepaus
 Circuitul cardio-vascular prezinta sunturi,circulatia
pulmonara e scurtcircuitata, (de aceea, anomalii
cardiace grave sunt compensate relativ in utero si
se decompenseaza abia dupa nastere)
 schimburile metabolice sunt realizate prin
placenta
 Mentinerea temperaturii e asigurata de schimburile
termice care se fac prin placenta
Adaptarea fatului la travaliu
 In cursul nasterii fatul e supus la diferite
tipuri de agresiuni:
 Contractiile uterine intrerup temporar
circulatia placentara
 Fortele mecanice care se exercita pe fat sau
cordon
 Modificarile metabolice materne
Adaptarea noului nascut la
viata extrauterina
 Dupa nastere fatul trebuie sa se
adapteze la noi conditii de viata:
 Anumite adaptari: pulmonara, cardio-
vasculara trebuie sa fie imediate pentru a
asigura supravietuirea
 Alte adaptari: digestiva, termica, energetica,
renala, se stabilesc mai lent, in cateva zile
Adaptarea aparatului respirator
 In expulzie , toracele fetal e comprimat-eliminarea a 20ml
lichid pulmonar
 Dupa expulzie toracele isi reia volumul
 Prima picatura de aer la nivelul faringelui-declanseaza
reflexul respirator
 Intrarea aerului in alveolele pline cu lichid-efect de spuma
 Bulele tapiteaza alveolele-mentinerea unui volum gazos
intraalveolar
 Secr de adrenalina fetala din travaliu suprima secretia de
lichid pulmonar, favorizand resorbtia
 Surfactantul tapeteaza peretele alveolar si prin efect
tensioactiv, mentine deschise alveolele pulmonare
 Aerul incarcat cu O2, ajunge in alveole, peretele alveolar
permitand schimburile gazoase la acest nivel
 La primele respiratii presiunea in pulmon creste de la -40
la +100mmHg-risc de pneumotorax spontan
Adaptarea aparatului cardio-
vascular
 Disparitia placentei
antreneaza
↑rezistentelor sistemice
fara ↑presiunii arteriale
 Presiunea in artera
pulmonara devine
inferioara presiunii
aortei→canalul arterial
se inverseaza (stanga-
dreapta), apoi se inchide
 Sangele trece din aorta
in artera pulmonara
Adaptare digestiva
 Enzimele digestive apar din luna a 5-a de
viata intrauterina, cu exceptia amilazei
 Din primele ore de viata, un reflex de
frecare, produs de contactul mama-copil,
stimulat de olfactie si recunoasterea vocii
mamei, permite depistarea mamelonului si
suptul;
 Util, pt ca colostrul contine anticorpi,
substante necesare dezv neurologice, iar
suptul intretine secretia lactata
Adaptare renala
 In utero, placenta joaca rol de organ excretor;
fatul poate trai in utero fara rinichi sau cu
rinichi anormali(sdr Potter, rinichi polikistici)
 Mezonefrosul se formeaza de la 5 saptamani;
 Debitul sangvin renal e limitat prin presiuinea
arteriala fetala redusa→un filtrat glomerular
minim
 Urina reprezinta un ultrafiltrat hipoton care
participa la formarea lichidului amniotic
 Dupa nastere, presiunea si debitul in artera renala
↑, diureza ajunge la 30ml/kg/24h
Modificari neurologice
 In timpul vietii fetale, sistemul nervos este
supus unei maturari independente de conditiile
de viata, de patologia materna sau fetala, de
factorii nutritionali
 La nastere, nou nascutul prezinta caractere de
imaturitate: dominanta SNVegetativ, facandu-l
foarte dependent de nevoile alimentare si de
somn
 Dependenta mare intre supt si respiratie
 Nou nascutul face gesturi involuntare
 Dobandirea maturitatii fetale, va permite
realizarea reactiilor motorii complexe