Sunteți pe pagina 1din 45

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

- BUCURESTI -

SECTIA FINANTE, ASIGURARI , BANCI SI


BURSE DE VALORI

PROFESOR COORDONATOR : STUDENTA:


CRISTINA PETRESCU

- 2005 -

1
 SCURTA ISTORIE A BERII

Cea mai veche referire documentara privind aparitia berii in Romania


dateaza din 1402 cand Alexandru cel Bun daruieste manastirii Moldovita o
instalatie de fiert bere. La 3 aprilie 1488 Stefan cel Mare da si el o sladnita
manastirii Putna, indicand si locul de pe Siret unde manastirea putea sa
instaleze sladnita. Constantin G. Simescu defineste sladnitele ca fiind „ mici
fabrici de bere” si afirma ca prezenta sladnitelor in Moldova nu are nimic
surprinzator, deoarece berea era bautura traditionala .
Intr-o scriere din 24 aprilie 1606, se vorbeste despre existenta meseriei
de berar. Berea era un produs preferat mai degraba de calugarii care aveau
legaturi cu vestul Europei, precum si de cei care prin peregrinarile lor prin
Grecia apucasera sa guste bautura parfumata, din cereale, manastirile obtinand
venituri bunicele prin comercializarea acestei bauturi. Datorita faptului ca nordul
Moldovei era plin de sasi, iar acestia erau cienti fideli pentru acest produs,
impunerea berii in fata vinului si a rachiului s-a facut foarte usor. In Tarile
Romane berea a inceput sa se consume destul de mult , dupa venirea soldatilor
austrieci. Acesta este si motivul pentru care prima „berarie” de dimensiuni mai
mari o vom regasi in Timisoara, ea fiind cea mai veche fabrica din lume.
Primul document care atesta existenta acestei fabrici dateaza din 1718,
orasul cunoscand o perioada de inflorire. Atunci s-au construit case si institutii
publice. In primii ani fabrica a fost exploatata de autoritatile militare, mai apoi
fiind inchiriata succesiv mai multor proprietari.
Prin anul 1870 fabrica da faliment. Alex Bayer din Kersice incearca sa
redeschida fabrica, dar tentativa esueaza, iar in 1874 ea este atribuita primei
Case de Economii pentru suma de 200 000 de florini( moneda specifica acelei
perioade).
In anul 1883 fabrica trece in proprietatea firmei „Ignatz si fiii”, firma
care o reconstruieste si modernizeaza.
Cea mai mare fabrica de bere din Romania este Grivita : - Erhaid
Ruther fondeaza in 1869 in apropierea Podului de Pamant aceasta fabrica de
bere. La moartea sa , in 1890 fabrica ii ramane sotiei sale Sofia Ruther. Dupa
15 ani, ea vinde fabrica lui Carl Czell, un industras transilvanean , care o
modernizeaza . datorita acestei modernizari creste productia de bere de la 17 853
hl in 1905, la 67 453 hl in 1910. In timpul primului razboi mondial fabrica va
produce siropuri si suc de tomate. In perioada interbelica, pentru a face fata
concurentei isi deschide depozite in toata tara. Vanzarea berii era sustinuta prin
reclame publicate in ziarele vremii si prin tiparirea de carti postale.

2
Intre 1937 si 1948 fabrica functioneaza sub numele de „Berea Ruther
S.A.”. Dupa 1948 isi schimba numele in Intreprinderea de Bere Bucuresti –
Fabrica Grivita. In 1992 fabrica se asociaza cu firma SEMSA ( Palma de
Mallorca) si isi schimba numele in S.C. Grivita International S.A. . Sortimentul
produs este GAMBRINUS . Cativa ani mai tarziu societatea este preluata de
Brewery Holdings Romania, care mai avea , la aceea vreme fabricile din
Miercurea Ciuc si din Hateg. In noiembrie 2000 fabrica este achizitionata de
Brau Union.
La vremea aceea in Romania, existau 13 fabrici de bere, care produceau
871 hl pe an. Pana in 1960 industria berii s-a dezvoltat prin utilizarea
capacitatilor de productie existente. Abia in 1962 – 1963 s-a inceput constructia
de noi fabrici la Pitesti, Bacau, Constanta si Craiova. In anii ’70 s-au construit
alte 6 fabrici la Reghin, Galati, Miercurea – Ciuc, Iasi, Satu – Mare si Suceava,
urmate de cele de la Hateg, Rosiorii de Vede si Buzau. La inceputul nailor ’80
s-au mai construit o serie de fabrici la Bistrita, Arad, Tulcea, Targu – Jiu si
Turnu – Severin si se vehicula ideea ca fiecare judet sa fie inzestrat cu cate o
fabrica de bere de dimensiuni mici, a carei productie sa raspunda nevoilor
locale. In anii aceia berarii din Romania erau destul de chinuiti, caci cei care
construiau peste tot fabrici de bere nu se gandeau nici o clipa la calitatea apei
care era folosita la producerea berii, astfel ca produsul nu era intotdeauna la
inaltimea asteptarilor clientilor. In anii ’60, intr-o perioada de relaxare a
guvernarii comuniste, consumul de bere cunoaste o crestere accentuata. Berea
devine un produs proletar, pentru ca este foarte ieftina astfel ca orice isi
permitea sa o cumpere.
Acei ani vin , insa, cu un design mai interesant la etichetelor si
capacelor. Nu exista in realitate o concurenta care sa-i impulsioneze pe
producatori astfel incat ei sa lucreze si la imaginea produsului lor. Nici de
reclama nu se putea vorbi in acei ani : se vindea tot pentru ca se producea
destul de putin. Nu existau marci preferate, consumatorul accepta ceea ce se
produce, oricum nu avea posibilitatea de a alega.

3
 TIPURI DE BERE

Berea este o bautura aparte, chiar speciala. O tablita sumeriana de acum 6000
de ani aducea omenirii secretul fabricarii acestei bauturi. Pe vremea aceea insa,
sumerienii nu aveau acces la aceasta licoare aurie. Era o bautura divina si, ca atare, ea
era destinata doar zeitei fertilitatii. Mult mai tarziu, in Evul Mediu, calugarii
consumau bere mai ales in timpul postului, ca inlocuitor al carnii. Prin urmare, berea
este un aliment datorita continutului in glucide, proteine, vitamineleB1, B6, B3, b12,
PP, E, acid folic, nicotinic, potasiu, magneziu etc. Un litru de bere echivaleaza cu ;
jumatate kg de cartofi, 65g unt, 6 oua, 0,75l lapte sau un sfert de paine.
Berea este o bautura alimentara slab alcoolica, nedistilata, obtinuta prin
fermentatia intrerupta a unui must de malt, hamei si apa. Berea contine componentele
nutritive ale maltului si, in plus produsi noi rezultati din fermentatia alcoolica adica
acizi organici: acetic, malic, lactic; aldehide; alcool superior; vitamine hidrosolubile
provenite din drojdie: B1, B2, B6, B12, PP, H; factori de crestere: biotina, inozitol,
acid pentatenic.

Sorturi
1. Bere blonda

Tipuri: slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara, pils


Se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool continut si
fiindca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie.

2. Bere bruna

Tipuri: obisnuita, superioara, porter


Se consuma mai ales in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de
alcool

3. Speciala

Tipuri
1. fara alcool, pentru soferi; are maxim 0,3% alcool
2. hipocalorica, pentru diabetici; are maxim 1% glucide
3. bere cu continut redus de alcool, 1,5 %, pentru tineri
4. dietetica

4
5. nutritiva
6. caramel

Cum se degusta o bere?

Degustarea incepe cu alegerea paharului potrivit:

- cel de tip lalea, cu diametrul superior mai ingust, pentru mentinerea


spumei
- cel lunguiet, pentru berile pils, pentru a scoate in evidenta culoarea
deschisa si perlarea dioxidului de carbon
- paharul de sampanie, pentru berea sampanizata

Se poate bea din halba, doza metalica sau din sticla.


Este foarte important ca paharul sa fie foarte curat si nu contina urme de
grasime, detergent sau agenti de limpezire.
Temperatura: pentru a simti pe deplin savoarea berii aceasta trebuie sa aiba
intre 8 si 13 grade celsius. Berile mai tari pot fi baute la temperaturi cu 2 - 3 grade mai
mari, iar temperatura celor cu putin alcool poate cobori pana la 3 - 8 grade.
Turnarea: spuma dezvaluie multe despre calitatea berii. Pentru a obtine o
spumare perfecta, turnati berea la mijlocul paharului inclinat la 45 de grade. Nu agitati
sticla inainte de desfacere!
Etapele degustarii berii sunt:

- Aprecierea spumei
- Aprecierea culorii
- Aprecierea claritatii si a consistentei
- Mirosirea
- Gustarea

I. Se priveste spuma!

O spuma inalta, cu bule mici, care dureaza multa vreme, este adesea semnul
unei beri de calitate. Daca marimea bulelor nu este uniforma, daca majoritatea lor sunt
mari si chiar mai mult, daca spuma dispare repede exista motive sa credem ca ceva
este in neregula, probabil datorita unei tehnici de fermentare defectuoase sau unor
materii prime de slaba calitate. Daca o spuma initial inalta dispare rapid, acest lucru se
poate datora faptului ca berea a fost servita prea calda sau ca paharul nu a fost bine
spalat si are depozite invizibile de grasime sau detergenti.
Nu toate tipurile de bere au acelasi fel de spuma
- Spuma cremoasa si ferma apare la berile cu mult hamei si bere all-
malt precum pils si Iris stout (bere neagra tare, din orz care nu a fost prajit ). Spuma
unei beri pils bine facuta este ferma, cremoasa si pufoasa "asemeni unui nor". Aceste
lucruri se datoreaza faptului ca tipurile acestea de bere contin cantitati relativ mari de
proteine, care sunt un fel de caramizi pentru spuma. Rasinile amare ale hameiului
consolideaza spuma si ii permit sa se ataseze mai ferm de peretii paharului.

5
- Tipurile de bere nefiltrata au de asemenea o cantitate generoasa de
spuma, datorita fermentarii secundare in sticla. Fermentarea secundara in sticla
presupune incarcarea berii cu o cantitate mai mare de dioxid de carbon, din cauza
urmelor de drojdie ramasa in lichid. Micile bule de dioxid de carbon care se degaja la
desfacerea sticlei, formeaza spuma.
- Berea englezeasca amara, cunoscuta sub numele de ale, formeaza
mai putina spuma datorita nivelului redus de dioxid de carbon. Berea de tip lambic,
dupa numele orasului belgian Leembek, obtinuta din drojdii salbatice prin fermentare
spontana, nu formeaza spuma. In aceasta categorie intra berile faro, gueuze si
framboise. Exceptia este berea la butoi kriek: spuma este de-a dreptul fantastica

Spuma unei beri de calitate trebuie sa fie: alba, densa, cu inaltimea de 30-40
mm, persistenta timp de minim 3 minute, insotita de perlaj constant. Dupa disparitie,
lasa pe pahar o urma alba, dantelata.
Dimensiunea spumei depinde si de modul in care berea este turnata in pahar.

II . Culoarea

Culoarea ne poate oferii informatii asupra maltului folosit. Berea facuta


exclusiv din malt pilsner, are o culoare galbena, in diverse nuante. Tipurile de bere
care contin malt caramelizat sau colorat, adica prajit, au culori de la brun brun-roscat
si rosu, pana la negru opac.

Culoarea berii trebuie sa fie:


- Bere blonda - galben-pai pana la galben
- Bere bruna - brun
- Bere specialitate - galben sau brun, specific

III. Claritate si consistenta


Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal.
Exista insa si sorturi de bere care nu sunt filtrate si care sunt usor tulburi din cauza
drojdiilor inca prezente in ele in momentul consumului. O bere clara se va tulbura pe
masura ce se va invechi. Acest proces este adesea accelerat prin pastrarea berii intr-un
loc prea cald sau expus luminii solare. Racirea la temperaturi foarte joase poate de
asemenea sa tulbure berea, dar acest lucru este reversibil cu incalzirea. Consistenta
berii poate sa ne spuna cate ceva despre continutul ei in alcool. Acest lucru se aplica
mai ales in cazul berilor cu un continut mare de alcool, precum doppelbock. Berea
tare lasa un strat umed pe peretii paharului, atunci cand acesta este invartit usor.
Berea trebuie sa fie:
- Bere blonda - lichid limpede cu luciu caracteristic, fara sediment sau impuritati;
spuma alba si perlaj de dioxid de carbon
- Bere bruna - lichid limpede, fara sediment sau impuritati; spuma si perlaj de dioxid
de carbon
- Bere specialitate - lichid limpede cu luciu caracteristic, fara sediment sau impuritati.
- Berea caramel - lichid opalescent, cu sediment provenit din depunerea drojdiei.

6
IV. Mirosul

Pentru un incepator poate parea ciudat sa-ti bagi nasul in pahar si sa


adulmeci, daca ne gandim ca berea este ceva de baut. Mirosul berii ofera insa
informatii valoroase asupra felului in care a fost fermentata berea, ce fel de hamei s-a
folosit, etc. Simtul nostru olfactiv este foarte sofisticat, omul putand discerne intre
3000 si 4000 de mirosuri diferite.
Dureaza putin pana se invata sa se extraga maximul din aroma unei beri, iar
aici paharele in forma de lalea au avantaje nete.
Mirosul este caracteristic fiecarui tip, placut, fara miros strain (de mucegai,
de acru), avand aroma de hamei si malt. Este periculos sa bem bere cu miros de fenol,
crezol - miros asemanator cu cel din cinematografele de tara care au podelele unse cu
motorina, sau cu mirosul traverselor unse cu gudroane. Berile cu miros de carton ud
sunt vechi. Acest miros se datoreaza patrunderii aerului (oxigenului) in sticla.

V. Gustul

Dupa ce ne bucuram de aroma berii, a sosit sa ii simtim gustul. Luam o


sorbitura zdravana si ne miscam mandibula, pentru ca berea sa vina in contact cu
intreaga limba si cu palatul. Daca inspiram usor in acelasi timp, experienta gustului va
fi maxima.
Mirosul berii poate sa dea cateva indicatii asupra gustului, dar acest lucru nu
inseamna neaparat ca cele doua se suprapun. O bere deschisa la culoare cu un miros
dulce poate avea, de exemplu, un gust proaspat cu o nota de dulceata in planul secund,
dar o bere cu un miros floral de hamei are adesea un gust amar si sec. Cand apreciem
gustul unei beri, e bine sa ne gandim care este cel mai potrivit context pentru a o
degusta. Unele tipuri sunt mai potrivite sa fie baute in cantitati mici, atunci cand
suntem inclinati spre reflectie, pe cand altele sunt facute sa stinga setea atatata de o
masa bogata.
Aroma maltului creeaza corpul gustului, la care participa si dulceata ei.
Dulceata se datoreaza cel mai adesea continutului alcoolic, care, in concentratii mai
mari, exalta diferite substante sapide, subliniind corpul gustului. Obtinerea acestei
calitati este o problema pentru berari, atunci cand fac o bere cu un continut mai redus
de alcool. Gustul amar al hameiului se simte, la majoritatea berilor, in partea a doua a
gustului, desi hameiul aduce si o nota florala in prima parte. Savoarea partii a doua a
gustului, gustul pe care il simtim dupa inghitire, reprezinta o componenta esentiala a
personalitatii unei beri.
Gustul berii trebuie sa fie caracteristic fiecarui tip, amarui, placut, care atesta
prezenta de dioxid de carbon, fara gust strain.
Putem recunoaste o bere alterata dupa gust:
Berea acra este contaminata cu bacterii lactice termostabile.
Berea cu gust de fructe - pere, capsuni, caise, este contaminata cu drojdii
salbatice
Berea cu prea multa spuma

- Temperatura berii este prea ridicata


- Presiunea este prea mare
- Butoiul a fost agitat

7
Berea cu putin dioxid de carbon
- Temperatura este prea joasa
- Presiunea este prea mica
- Paharul prezinta urme de detergenti sau de agenti de limpezire

Bere tulbure
- Berea a stat le o temperatura foarte scazuta sau a inghetat
- Paharul este murdar
- Robinetul sau conductele dozatorului sunt murdare

Bere cu gust neplacut


- Berea a stat la o temperatura prea ridicata si a suferit o a doua
fermentatie
- Paharul sau dozatorul este murdar

Exista patru factori importanti care determina perioada de pastrare a unei


beri: lumina, tipul de sticla folosit la ambalare, temperatura si timpul

- Pentru berile imbuteliate care au fost pasteurizate este de 90 de zile,


dar se recomanda sa fie consumata pana la 60 de zile.
- Pentru berea de butoi, nepasteurizata, perioada de pastrare este de 30
de zile.

Tipul ambalajului ofera informatii pretioase despre calitatea berii

Culoarea ambalajului

Cand ambalajul este facut din sticla verde sau transparenta berea poate sa
dobandeasca un miros neplacut. Cea mai des folosita culoare este cea maro, pentru ca
ea blocheaza cel mai bine lumina. Sticlele transparente sunt mai ieftine si mai usor de
reciclat, dar daca un berar scade costurile folosind ambalaje mai ieftine, din ce alta
parte mai incearca sa economiseasca.
Sticlele in care se vinde de obicei berea sunt maro sau verzi. Studiile au aratat ca
sticlele maro protejeaza mai bine continutul de radiiatiile solare decit cele verzi.
Preferinta consumatorilor se indreapta spre cele verzi, un avantaj al acestora fiind
faptul ca putem vedea mai bine continutul sticlei( bere tulbure sau cu sediment). Daca
berea este expusa la soare preferati sticlele maro. Sticlele de culoare alba protejeaza
cel mai putin continutul. Produsul bun se recunoaste dupa modul de ambalare.
Traditional cel mai bun capac este capsula coroana metalica cu pluta avand la interfata
dintre pluta si bere o foita de aluminiu. In zilele noastre pluta este inlocuita cu plastic.
Dopurile in intregime din plastic sunt inferioare capsulelor metalice.

8
 MARKET OVERVIEW

In anul 2003 in Romania s-au vandut 12,828 milioane hectolitrii cu


11,9% mai mult decat in anul 2002. consumul de bere a fost de 58 l in tara
noastra, iar in tarile Europei Centrale consumul a fost de 100 l per locuitor. La
sfarsitul anului 2003 piata becrii din Romania era dominata de Braun Union cu
o cota de piata de 32,3% din totalul vanzarilor. Braun Uniuon era urmata de
producatorul belgian Interbrew care avea o cota de piata de 15,40% si de
SABMiller Romania cu o cota de piata de 15,30%. Pe locul 4 se afla URBB
(United Romanian Breweries Bereprod) care avea 6,90%cota de piata. Iar pe
locul 5 se gasea Bere Mures cu o cota de piata de 6,50%.
Piata berii in Romania se afla la inceputul anului 2004 pe o curba
ascendenta in ceea ce priveste consumul per locuitor, in contrast cu Europa
Centrala acolo unde consumul a inregistrat o scadere fata de anii precedenti.
In anul 2003 piata berii in Romania a atins cel mai mare volum al
vanzarilor din ultimii 25 de ani – 12,83 mil. hl.
In perioada 1991-1997 piata berii din tara noastra a cunoscut o involutie,
scazand de la 10,5 mil. hl in 1990 la 7,5 mil. hi in 1997. Aceasta scadere s-a datorat
in special conditiilor economice destul de severe, care au facut ca toate bunurile de
larg consum sa aibe o evolutie descendenta similara; in nici un caz motivul scaderii nu
poate fi pus pe seama unei schimbari a comportamentului consumatorului.
Incepand cu anul 1997 piata berii a cunoscut un trend ascendent pana in anul
2000. A urmat apoi o scadere in anul 2001, dupa care piata si-a reluat trendul
ascendent pana in anul 2003.

Anul Volumul pietei berii (hl) %

1997 7.506.149
1998 10.121.950 +34.8
1999 10.963.814 +8.3
2000 12.088.045 +10.2
2001 11.277.379 -7.8
2002 11.473.633 +1,7
2003 12.828.222 +11,9

9
Concurentii de pe piata berii se impart in trei mari categorii:

1. Companiile multinationale prezente in Romania


2. Producatorii autohtoni care isi distribute produsele la nivel
national
3. Producatorii de bere regionali
4. Producatorii locali

1. Cele patru companii internationale care activeaza la nivel


national si detin aproape trei sferturi (70%) din vanzarile de pe piata
berii, sunt cele care influenteaza in mod decisiv piata, prin distributie la
nivel national, echipe de vanzari experimentate, bugete de marketing
consistente capabile sa sustina marcile, campanii puternice de
comunicare si nu in ultimul rand prin experienta acumulata in domeniul
producerii si comercializarii berii. Cei patru jucatori mari din piata sunt:

 Brau Union Romania (32.20% cota de piata in 2003 si peste 4,15 mil. hi
vanduti).

 Compania de Bere Romania (componenta a grupului Sab-Miller, a avut


15,30% cota de piata in 2003 si aprox. 1,99 mil. hi vanduti).
Grupul SAB-Miller a achizitionat in anul 2004 producatorul regional de bere
Aurora Brasov, companie a carei cota de piata a fost la sfarsitul anului 2003 de
5,2 % ( 664 OOO hl vanduti). Deci CBR este parte integranta a grupului
SABMiller , in al carui portofoliu se gasesc brandurile : Pilsner Urquell,
Miller si Nastro Azzuro. Compania mai detine 4 fabrici de bere in
orasele Cluj, Timisoara, Buzau si Brasov. Principalele marci sunt Ursus
Premium Pils, Ursus Dark, Timisoreana ( Clasic Premium , Lux Premium
Pils, Club XXI Premium), Keller, Holsten si Miller.

 Interbrew Romania (15,40% cota de piata in 2003 si aprox. 1,94 mil. hi


vanduti). Compania ocupata locul 2 pe piata berii din Romania. Are 3
fabrici de bere la Blaj (Bianca), la Baia-Mare (Proberco) si la Ploiesti
(IEB). Principalele marci sunt Stella Artois, Stella Artois fara alcool,
Hopfen Konig, Efes Premium Pils si Efes Extra, Beck’s, Bergenbier,
Bergenbier fara alcool, Bergenbier Dark, Noroc, Hoegarden, Caraiman si
Aramia. Interbrew Romania este subsidiara grupului InBev, format in
anul 2004 atunci cand Interbrew Romania si Companhia de Bebidas das
Americas (AmBev) au fuzionat. La nivel mondial principalele branduri
ale grupului sunt Stella Artois, Brahma si Beck’s .

10
 United Romanian Breweries Bereprod (producatorul brandului Tuborg a
vandut in anul 2003 aproximativ 881.200hl si a avut o cota de piata de 6,9%).
URBB este cunoscuta pe piata berii ca Tuborg Romania, avand o fabrica
ce produce anual 750 000 hl la Bucuresti. In anul 2003 a vandut 881.261 hl.
Principalele branduri din portofoliul acestui producator sunt: Tuborg (Strong
Royal Export, Christmas Brew si Gold Label De Luxe), Skol, Carlsberg,
Guiness si Kilkenny. URBB este parte a grupului danez Carlsberg Breweries,
care comercializeaza la nivel mondial brandurile Carlsberg si Tuborg.

2. Producatorii autohtoni care isi distribuie produsele la nivel


national - aceasta categorie este alcatuita din Bere Mures si European
Food (jucator intrat pe piata la sfarsitul anului 2003)

3. Producatorii de here regionali - acopera prin distributie mai multe


judete si pot fi numiti "urmaritori", fiind destul de puternici pentru a
prelua sau a incerca sa absoarba noutatile introduse de producatorii
national! si a-i imita. Cel mai puternic concurent este Bere Mures SA
care a vandut in anul 2003, 835 272hl. Alti concurenti de a caror pozitie
trebuie sa se tina seama la nivel regional sunt: Robema SA din Rosiori,
Trei Stejari din Sibiu, Ardealul din Aiud, Bermas Suceava si Martens
Galati.

4. Producatorii de bere locali - produc la scara mult mai mica, in


general bere din categoria ieftina, si se rezuma la o distributie la nivelul
unui judet.

11
 COMPANII PRODUCATOARE
DE BERE IN ROMANIA

 BRAU UNION

 UNITED ROMANIAN
BREWERIES BEREPROD S.R.L.

 INTERBREW

 SOUTH AFRICAN BREWERIES


INTERNATIONAL

 AURORA S.A.

12
13
Profilul
Companiei

BRAU UNION ROMANIA este liderul incontestabil al pietei romanesti de


bere, detinand in anul 2003 o cota de piata de 32.3%. Compania a fost Tnfiintata in
ianuarie 1998 ca subsidiara a grupului BBAG. In mai 2003, grupul BBAG a devenit
parte a grupului Heineken. Grupul nou creat prin integrarea operatiunilor din Europa
Centrala ale Heineken cu cele ale grupului BBAG, purtand numele de BRAU
UNION, a devenit lider pe piata berii din Europa Centrala.

BRAU UNION ROMANIA produce in prezent in sase fabrici de bere,


situate in Arad, Craiova, Constanta, Miercurea Ciuc, Bucuresti si Hateg. In fiecare
dintre cele sase fabrici s-au derulat in ultimii ani importante programe de
retehnologizare. Investitiile realizate au vizat cresterea capacitatii de productie si
imbunatatirea calitatii berii pentru a atinge standardele inalte de calitate ale grupului.

Incepand din anul 1997, cand a fost achizitionata prima fabrica de bere, si
pana in prezent, peste 100 de milioane EUR au fost investiti in Romania. BRAU
UNION ROMANIA are la nivelul intregului grup 2 000 de angajati iar vanzarile
anuale, in 2003, au fost de 4,15 miloane de hectolitri de bere.

BRAU UNION ROMANIA a primit in 2003 certificatul pentru Sistemul de


management al Calitatii in conformitate cu cerintele ISO 9001 : 2000, in urma
auditului de certificare efectuat de Lloyd's Register Quality Assurance. Certificatul
pentru Sistemul de management al Calitatii este acordat Sediului Central de la
Bucuresti si fabricilor BRAU UNION ROMANIA de la Miercurea-Ciuc, Hateg si
Bucuresti (Grivita). Procesul de implemenatere a sistemul si in celelate trei locatii

14
detinute de companie (Craiova, Constanta si Arad), este in derulare si urmeaza sa fie
finalizat in primul trimestru al anului 2004.

Fabrici de Bere

Cele sase fabrici de bere care intra in componenta grupului BRAU UNION
ROMANIA se completeaza reciproc, nu doar din punctul de vedere al marcilor pe
care fiecare le produce, ci si din punct de vedere geografic. Date fiind suprafata
extinsa a Romanies si infrastructura actuala, sinergiile geografice permit eficientizarea
productiei si a distributiei.

Fabrica din Arad a fost achizitionata de grupul BBAG in ianuarie 1997. La


inceputul anului 1998, Arbema a primit licenta pentru fabricarea berii Kaiser, o marca
reprezentativa a grupului, cunoscuta si apreciata in Europa. A urmat, in 2000,
acordarea licentei pentru producerea marcii Schlossgold - bere fara alcool.

La Craiova se alfa una dintre cele mai mari fabrici de bere din Romania,
avand o capacitate de productie de 700.000 de hectolitri/an. BBAG a achizitionat
pachetui majoritar de actiuni al fabricii din Craiova in mai 1997. In 1998, la Craiova a
inceput producerea marcii Golden Brau, in prezent cea mai bine vanduta marca de
bere din Romania. Una dintre primele linii de imbuteliat doze de bere din Romania a
fost instalata la Craiova in mai 2000.

Preluarea pachetului majoritar de actiuni al fabricii din Constanta, de catre


BBAG, a avut loc in septembrie 1997. Aceasta preluare a permis demararea unui
important program de investitii. La sfarsitul programului de retehnologizare,
capacitatea de productie a fabricii de la Constanta a atins 550.000 de hectolitri/an.

Fabrica din Miercurea Ciuc este parte a grupului BRAU UNION


ROMANIA din anul 2000. Ca rezultat al investitiilor recente, de aproximativ 20 de
milioane USD, fabrica de bere din Miercurea Ciuc este cea mai mare din Romania,
avand o capacitate de productie de 1.500.000 hectolitri/an. Fabrica de la Miercurea
Ciuc a primit in anul 1998 premiul pentru excelenta in afaceri.

15
Grivita Bucuresti este una dintre cele mai vechi fabrici de bere din
Romania. Desi au trecut peste 130 de ani de la infiintarea sa, fabrica Grivita nu numai
ca face fata ultimelor cerinte in domeniu, dar se numara printre cele mai mari si
performante fabrici de bere din tara.

Pachetui de actiuni al fabricii din Hateg a fost preluat de BBAG in 2000.


Programele de investitii realizate in cadrul fabricii din Hateg au urmarit cresterea
calitatii produselor si eficientizarea procesului de productie. Capacitatea actuala a
fabricii este de 550.000 de hectolitri/an.

Marc
i
Cele mai importante active ale companiei sunt marcile sale. BRAU UNION
ROMANIA investeste continuu in dezvoltarea si consolidarea marcilor din portofoliu.

Avantajul competitiv al BRAU UNION ROMANIA consta in abilitatea de a


oferi, la nivel national, un potrofoliu extins de marci, in conditiile in care fabricile de
bere isi mentin pozitia dominanta detinuta pe pietele locale.

In fiecare segment de piata, BRAU UNION ROMANIA are eel putin una sau
doua marci puternice, dezvoltate in ultimii ani. Consumatorii de bere au gusturi si
preferinte diferite. Printr-o pozitionare foarte clara a marcilor, compania este in
masura sa ofere fiecarui consumator exact ceea ce el sau ea isi doreste.

Portofoliul companiei include marci Internationale, nationale si regionale.


Marcile Internationale sunt Gösser, Kaiser si Schlossgold, produse sub licenta in
Romania. Marcile nationale de bere produse si distribute de companie sunt: Silva,
Ciuc, Golden Brau si Bucegi. La nivel regional, compania distribuie marci precum:
Gambrinus, Arbema, Regun, Harghita si Hategana.

Eforturile companiei se concentreaza in directia calitatii, a serviciilor pentru


client! si a competitivitatii. Compania activeaza pe o piata puternic concurentiala care
include companii nationale si internationale. Ca lider de piata, BRAU UNION
ROMANIA are o responsabilitate speciala: aceea de a fi un 'jucator1 corect si de a
ridica in mod continuu calitatea produselor si serviciilor pe care le ofera.

16
Gut. Besser. Gösser.

Berea Gosser este varful de


lance al portofoliului de marci BRAU
UNION ROMANIA. Gosser este
fabricata la Miercurea Ciuc si este o bere
destinata segmentului de top al pietei.
Marca se adreseaza cunoscatorilor carora
le place sa guste o bere speciala si sa-i
aprecieze calitatile exceptionale si
savoarea subtila.

Berea Gosser are o traditie de


secole in Austria, unde este
marca nr. 1 in ceea ce priveste imaginea
si vanzarile. lata de ce, pentru austrieci
Gosser este sinonim cu bere.

Berea Gosser este produsa din


ingrediente de cea mai buna calitate,
respectand cu strictete cele mai inalte
standarde de fabricatie austriaca. Atentia
marita acordata detaliilor se manifesta in

17
aceeasi masura in crearea ambalajului si designul sau: sigiliul de pe gatul sticlei
simbolizeaza garantia grijei cu care sunt selectionate ingredientele iar verdele special
si embosul asimetric pentru eticheta amintesc de formele naturale sculptate de apa in
natura.
Gosser este o bere blonda cu o concentratie de alcool de 5,3% si un extract
primar de 12,1 °P.
Ambalaje: sticla personalizata de 0,5 I si 0,33 I , doza de 0,5 I si butoi de 30

I.

Iei Kaiser, esti Kaiser

Kaiser este o marca


Premium, international recunoscuta, produsa in
traditia maestrilor berari austrieci pentru oameni
puternici, care stiu sa aprecieze gustul unei beri
de calitate.

Incepand din anul 1998, Kaiser se


produce sub licenta si in Romania. Kaiser este
berea care iti transmite forta, curaj, incredere si te
mentine mereu in centrul universului tau de
prieteni.

Ambalaje: sticla personalizata de 0,5 I,


doza de 0,5 I si butoi de 30 I.

18
Satisfactie fara alcool!

Speciala, atat prin ingredientele de calitate folosite,


cat si prin tipul ei aparte, de bautura non-alcoolica,
Schlossgold ofera solatia vesnicei dileme: bere la volan?
Oameni cu simtul raspunderii, care doresc sa ramana
stapani pe situatie in orice conditii, cei care beau
Schlossgold au la indemana gustul si racoarea unei beri
bune, chiar in momentele in care, dintr-un motiv sau altul,
nu pot consuma alcool.

19
Schlossgold poate fi bauta la sticla personalizata de 0,5 I cu eticheta
termosensibila si la doza de 0,5 I.

Remarcabila este zona termosensibila de pe eticheta sticlei: tiparit cu o


cerneala speciala, cuvantul "SATISFACTIE" apare doar cand temperature sticlei este
intre 4°C si 6°C, cea mai potrivita pentru consum!

Silva. Recunoaste valoarea.

Silva este berea romaneasca originala, de cea mai buna calitate, care isi trage
seva din valorile autentice si traditiile romanesti. Silva imbina experienta cu inovatia,
traditia cu inspiratia, priceperea cu legenda, pentru ca fiecare sa se bucure de o bere
premium cu adevarat buna.
Gustul fin se
datoreaza materiilor prime de
cea mai buna calitate. Silva
are aroma mai puternica de
hamei si prospetime de lunga
durata datorita unei mai
intense impregnari cu dioxid
de carbon. Silva se produce in
doua sortimente: Silva
Original Pils - bere blonda
(concentratie de alcool -
5,1%) si Silva Strong Dark
Beer - bere bruna
(concentratie de alcool - 7%).
Ambalaje: sticla de 0,5 litri,
sticla de 0,33 litri, doza de 0,5
litri si butoi de 30 de litri.

20
Silva si Comitetul Olimpic Roman (COR) au incheiat recent un parteneriat
oficial pentru sprijinirea eforturilor COR de dezvoltare a Miscarii Olimpice romanesti.
Contractul a fost incheiat pentru o perioada de trei ani (2002 - 2005) si prevede
sustinerea financiara de catre Silva a activitatilor sportive ale Comitetului Olimpic
Roman si ale Fundatiei Olimpice Romane.
Un punct central al contractului il constituie sprijinirea activitatilor de
pregatire a Echipei Olimpice a Romaniei pentru participarea la Jocurile Olimpice de
la Atena, din vara anului 2004.
Ambalaje: sticla personalizata de 0,5 I si 0,33 I, doza de 0,5 I si butoi de 30 I.

Ciuc. Inca una si ma duc!

Produsa inca din 1975 la Miercurea Ciuc,


berea Ciuc se remarca printr-un gust unic, natural si
distinctiv, conferit de puritatea apei din zona, de
calitatea foarte buna a maltului si a hameiului.
Produsa la standarde internationale, Ciuc este
in prezent liderul pietei romanesti de bere la butoi.
In 1999, Ciuc Premium s-a relansat in forta
prin introducerea unei sticle cu un design modern si o
campanie de imagine care declara deschis ca Ciuc este
o bere pe gustul celor tineri. Mai mult, este o bere atat
de buna incat nu iti mai vine sa o lasi: "Ciuc. Inca una
si ma due!"
In toamna anului 2000, Ciuc a lansat spotul
"Petrecerea", apropiindu-se si mai mult de tinerii anului
2001, de stilul lor de viata si de distractiile lor preferate.
Ciuc Premium a devenit liantul grupurilor
vesele si exuberante, o marca a spontaneitatii si
vivacitatii.

21
Ciuc Premium este o bere blonda, de tip Premium Pils, care se situeaza
printre primele cinci marci de bere eel mai bine vandute din Romania. Ciuc se
produce si in varianta Ciuc Black - bere bruna.
Ambalaje: sticla de 0,5 I si 0,33 I, doza de 0,5 I, butoi de 50 I pentru Ciuc
Premium si butoi de 30 I pentru Ciuc Black.

Nu te mai saturi de bere!

Lansata in 1998, Golden Brau devine


lider de piata in doar doi ani si isi mentine in
continuare aceasta pozitie de succes. Secretul?

Identificarea ei cu un mod de viata simplu,


dar dinamic si in acelasi timp accesibil
consumatorilor de bere din Romania. Cei care beau
Golden Brau sunt tineri, optimisti, stiu sa se distreze
si se descurca in orice imprejurare. Ei apreciaza
calitatea berii si accesibilitatea ei.

Gustul placut, fin, usor amarui,


prospetimea, calitatea constanta, imaginea moderna
sunt doar cateva dintre caracteristicile marcii
Golden Brau cu care si-a facut multi prieteni pe
piata romaneasca. Berea are un aspect limpede, cu
un luciu caracteristic si perlaj de dioxid de carbon,
avand o spuma alba si densa ce lasa o urma
dantelata pe pahar. Culoarea galbena reflecta auriul
campului de spice de grau in arsita verii.

Indicele de dioxid de carbon creaza


senzatia de vioiciune si de racoros, senzatie atat de
cautata de consumatorii de Golden Brau.
Concentratia de alcool este de 4,4% si EP 11°P.

22
Golden Brau a cucerit medalia de aur in cadrul editiei din 2003 a World
Selection of Beer, distinctia confirmand calitatea acestei beri care, de trei ani de zile,
este cea mai bine vanduta marca pe piata berii din Romania.

Ambalaje: sticla de 0,5 I, doza de 0,5 I si butoi de 50 I.

Impreuna, la bine si la rau!


Bucegi a fost fabricate pentru prima data
la Reghin in 1984 si a devenit repede cea mai
apreciata marca de bere romaneasca. FaptuI ca era
produsa in toate fabricile importante din tara,
inclusiv pentru export, a facut din Bucegi cea mai
puternica marca nationala.

Relansata cu succes in februarie 2002,


Bucegi a devenit repede una din marcile principale
din portofoliul Brau Union Romania. Lansarea sticlei
Euro de 0,5 litri a fost urmata la scurt timp de
introducerea ambalajului PET. Acest lucru a facut
din Bucegi o marca foarte puternica in segmentul de
bere economica, ajungand chiar lider in segment in a
doua jumatate a anului 2003.

Bucegi este si isi doreste sa ramana o marca


simpla, familiara. Cel mai important lucru pentru
marca este apropierea de consumatorii sai, langa care
doreste sa fie alaturi si la bine si la rau. Nu in ultimul
rand, puterea de-a face haz de necaz, atat de
caracteristica romanilor, este o valoare a marcii care
incearca sa-i ajute pe consumatorii de Bucegi sa
treaca peste problemele zilnice. Orice s-ar intampla,
noi sa fim sanatosi!

Bucegi este produsa la Bucuresti, Arad,


Craiova, Constanta, Miercurea Ciuc si Hateg. Bucegi
este o bere blonda de larg consum, cu o concentratie
de alcool de
234,2% si un extract primar de 10 P.
Ambalaje: sticla 0,5 I, doza de 0,5 I si sticla
de plastic (PET) de 0,5 I, 1 I si 2 I.
Compania UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L.
produce berea Tuborg si Skol si importa Huiness si KilKenny.
Ponderea pe piata romaneasca este de 5,5%.
Aceasta societate este parte a grupului Carlsberg din Danemarca.
Fabrica Tuborg Romania a fost constriuta in 13 luni, ea fiind data in
folosinta in anul 1997. pentru construirea acestei fabrici s-au cheltuit 55 de
milioane dolari, iar pentru fabricarea celor 2 marci Tuborg si Skol, se foloseste
apa extrasa de la 220 metri adancime. In aprilie 2000 a fost data in folosinta o
linie de imbuteliere de doze, cu o capacitate de 20 000 de doze pe ora.

La acea vreme, un mic grup de intreprinzatori a ridicat in portul din


Copenhaga prima fabrica de bere Tuborg. Alegerea locatiei nu a fost intamplatoare, ci
a vizat facilitarea transportului catre diferitele colturi ale lumii, o deschidere catre
exporturi, neobisnuita pe atunci. Numele de Tuborg este o derivare lingvistica a lui
Thuesborg, primul proprietar al fabricii din Danemarca.

Celebru pentru sloganul sau "Stagnarea inseamna recesiune", Philip W.


Heymann, a fost unul dintre fondatorii Tuborg. Motto-ul sau a devenit parte integranta
a filozofiei brand-ului alaturi de atitudinea pozitiva si inovatoare imprimata de acesta.
In 1970, Tuborg a fuzionat cu Carlsberg, brand-ul Tuborg fiind acum parte integranta
a Carlsberg Breweries.

Berea Tuborg este una dintre cele mai bine vandute bauturi in peste 70 de tari
din intreaga lume, Romania ocupand locul sase in topul vanzarilor alaturi de
Danemarca, Turcia, Suedia, Germania, si Italia.

Tuborg in Romania

In anul 1998, prima sticla de bere Tuborg "Made in Romania" a iesit pe


poarta fabricii din Bucuresti si... in mai putin de sase ani, fabrica de bere Tuborg a
atins o capacitate totala de productie de un milion de hectolitri de bere anual.

Dar Tuborg nu si-a asumat numai misiunea de a dezvalui consumatorului din


Romania arta de a face bere. Pentru ca Tuborg iubeste frumosul, la intrarea de Est a
Bucurestiului s-a intamplat o poveste de Andersen al zilelor noastre, scrisa si desenata
in spatiu de opt artisti si un Mecena, langa un pahar de bere buna.

In curtea Fabricii Tuborg s-au inaltat, o data cu fructele colorate ale


solstitiului, lucrari de arta ambientala care semnalizeaza, pe aglomerata artera a
Estului, un focar de creativitate, de energie si de generozitate a jocului de schimb intre
valori economice, simbolice si comunicationale.

25
"Tuborg este o marca a individualitatii si libertatii prin excelenta, tocmai de
aceea am lasat artistilor libertate totala de exprimare: ei sunt maestri in sculptura, noi
suntem maestri in producerea unei beri de calitate, asa ca nu am avut nici o interventie
directa in ceea ce priveste continutul lucrarilor."
Isaac SHEPS - Presedinte URBB. Dar sa revenim la arta de a face bere. Produsele
Tuborg sunt recunoscute de catre iubitorii de bere pentru calitatea premium si aroma
speciala, aceeasi in intreaga lume, iar continutul de alcool al acestora variaza de la
tara la tara, adaptandu-se la preferintele locale. Tuborg a devenit astfel singurul
producator care isi imbuteliaza dozele la propria linie. In anul 1999 Tuborg a
investit in publicitate circa 1 million de dolari, conform lui Shachar Shaine,
director de marketing.

Cele mai importanta marci sunt Tuborg , Skol si Carlsberg.

 1880 anul in care a fost lansat brandul Tuborg


 Tuborg este present in aproape 70 de tari
 Cele mai mari volume vandute sunt inregistrate
in Danemarca, Turcia, Suedia, Germania, Italia si
Romania

 Skol a fost lansata in Europa in anul 1964;


 Este o bere prezenta in 31 de tari;
 Este cea mai bine vanduta bere in Brazilia;
 Vanzarile sale o aduc pe locul 3 in topul celor
mai vandute beri din lume ;
 Consumatorii tinta sunt sociabili, inovativi si
mereu printre prieteni.

 Prima bere Carlsberg a fost imbuteliata in anul


1847 in Copenhaga, Danemarca
 Carlsberg este o marca internationala de top,
consumata in peste 150 de tari din intreaga lume,
din Statele Unite in Japonia si din Danemarca in
Australia

26
27
Compania INTERBREW ROMANIA este cel mai mare producator de
bere din Beligia, al patrulea ca marime din Europa, popular pentru marcile :

 Hoegganden
 Bellevue
 Jupiter
 Stella Artois

Compania este prezenta in 60 de tari, linia strategica fiind consolidarea


si dezvoltarea pietelor importante ca : Belgia, Olanda, Franta si intarirea prezentei
sale in Europa Centrala si de Est.
Grupul are 8 000 de angajati, produce 7 milioane de hectolitrii de bere
pe an si are un venit de 48,7 miliarde de franci belgieni.
Compania a intrat pe piata romanesca in anul 1994 prin achizitionarea
a 51% din actiunile fabricii Bianca Interbrew Bergenbier din Blaj. Investitia
initiala a fost de 10 milioane dolari. In acelasi an, compania a scos pe piata
romaneasca merca Bergenbier.

In anul 1954 Interbrew a semnat un accord de parteneriat cu Proberco


Baia – Mare , pentru a produce Hophen König, aceasta fiind prima marca de
bere straina fabricate in Romania.
Acum se fabrica patru marci de bere :

 Stella Artois - categoria Premium International


 Beck’s – categoria Premium International
 Bergenbier – bere de larg consum
 Brahma - categoria Premium International

Concurentul pe termen lung al acestei beri este Gambrinus, dar si


Heineken, dar si alte marci regionale produse de Timisoara, Azuga, Margineni.
In prezent , face parte din Compania de Distributie National S.A., alaturi de
S.C. Bianca Interbrew Bergenbier S.A. si S.C. Proberco S.A. .
Interbrew este din 1998 sponsor al echipei nationale de fotbal.

28
 Daca berea Heineken este cea mai
internationalizata din lume, Stella Artois
ocupa pozitia 5 ;
 Este vanduta in aproximativ 80 de tari din
intreaga lume ;
 Bazele acestui brand au fost puse inca din
anul 1366, insa denumirea finala a fost
stabilita in anul 1927, atunci cand a fost
lansat cu ocazia Craciunului (Stella – se
traduce ca stea in latina, iar Artois – Sebastian
– este numele maestrului berar care a adus o
contributie decisiva la gustul pe care
produsul il are astazi)

 Compania „Gambrinus” a fost fondata de


Carlo Alvarez in 1986, cel care a inceput ca
un simplu importator de bere in sud-estul
SUA
 Ei spun ca au continuat sa aiba succes deoarece
s-au bazat pe 4 idealuri : pasiune, dedicatie,
persistenta si creativitate
 Compania „Gambrinus” si-a creat moto-ul
propriu : „Berea aduce bucurie lumii intregi”

 Bergenbier a fost lansata in Romania in anul


1995 
 Ocupa o pozitie pe podiumul celor mai bine
vandute beri din Romania alaturi de Golden
Brau si Burger
 Este sponsorul principal al echipei nationale
de fotbel a Romaniei

29
Beck's

Beck’ s este berea numarul 1 exportata din


Germania . ea se vinde in mai mult de 125 de tari si
face parte din categoria Premium International. Astfel
este singura bere din Germania care are statutul de
« Bere Internationala », ea emanand un sentiment de
libertate, siguranta, deschidere catre lumea intreaga pe
langa gustul ei autentic german, pur si proaspat.
Compania care exporta cel mai mult Beck’s
este INTERBREW ROMANIA.
INTERBREW ROMANIA are un portofoliu
de mai mult de 200 de marci, cele mai importante
fiind Stella Artois, Brahma si Beck’s. in companie
lucreaza 77 000 de oameni in mai mult de 32 de tari
in America, Europa si Asia. In 2004 compania a
realizat un profit de aproximativ 8.57 mld de €.
Stica cu gatul lung si verde a devenit ,
specifica acestei beri , insuflandu-i o anumita
personalitate – o bere superioara, de calitate germana .
Beck’s este facuta dupa legea berii germane
pure, ceea ce inseamna ca numai orzul, drojdia de
bere si apa sunt folosite pentru a o fabrica.
Optimismul nesfarsit al calitatii produsul
Beck’s si personalitatea marcii ce o caracterizeaza
sunt factorii cheie ce stau in spatele acestui succes
continuu , al berii, in lumea intreaga.
Marca Beck’s se conecteaza cu consumatorii
printr-o comunicare distincta si eleganta, prin
proprietatile unice, incluzand si cheia berii Beck’s –
« cheie » care se gaseste pe eticheta induce
consumatorilor idees ca pot sa-si descopere propriile
destine si pot afla drumul spre distractie.

30
Brahma

Brahma este cea de-a 8 bere


recunoscuta din lume si una dintre cele mai
bine vandute beri in Brazilia. Este marca cel
mai mult aleasa de milioane de brazilieni ,
fiind lider si in alte mari orase.
Succesul berii , din Brazilia, s-a
raspandint si in alte parti din America
Latina, fiind vanduta acum in alte 7 locuri
importante, printre ele ar fi Ergentina,
Venezuela si Paraguay.
Cea mai importanta marca din piata
braziliana a fost creata in 1888. In ciuda
relatiei apropiate si de lunga durata cu
consumatorii, berea continua sa-si schimbe
personalitatea si aspectul pentru a ramane
alegerea principala a consumatorilor
brazilieni, cei ce apreciaza distractia, viata pe
plaja, fotbalul si carnavalul.
Berea prezinta puritate si da o
racoare corpului mai ales in momentele
fierbinti dar si in alte locuri – la bar , la
restaurant, acasa, sau la orice alta masa , ea
fiind combinata cu deliciile unice bucatariei
braziliene.
In ceea ce priveste comunicarea cu
consumatorii , ea se face prin fotbal sau
activitati diverse pe plaja. Brahma este
detinatoarea unei proprietati unice si anume
carnavalul, o adevarata traditie in Rio de
Janeiro, una dintre cele mai populare , mai
atractive si mai vizionate parade ale anului.

31
Heineken

Compania Heineken a inceput


ca o familie si este inca o familie.
In 1970 exista o stransa
competitie intre companii, astfel ca
Heineken nu s-a axat numai pe bere,
dar a invesit si in restaurante,cafenele
si hoteluri.
Cu toate ca se extindea din
ce in ce mai mult, berea Heineken a
ramas totusi straina si distanta in
Europa. In 1954 Alfred Heineken
cumpara majoritatea actiunilor din
aceasta companie si incepe o
modernizare radicala. Totusi pentru a fi
recunoscuta si in Europa Alfred
Heineken elboreaza o strategie si
incepe sa produca bere numai in
tarile europene.
Heineken reuseste prin multe
achizitii sa ocupe un loc important pe
piata europeana in anii ’80. Ea devine
astfel o bere foarte intalnita in
restaurantele din Dublin si Geneva.
Din anul 1990, Heineken a
devenit cea de-a doua companie mare
din lume, avand o marca international
si fiind vanduta in mai mult de 170
de tari.
In 9 iulie 2000, Heineken
primeste premiul pentru cei mai
inteligenti producatori. Acest premiu
prestigios era acordat o data la 2 ani
unei anume companii, pentru prestatia
extraodinara pe care a avut-o.

32
33
Compania S.A.B. ( South African Breweries International ) a intrat pe
piata berii din Romania in 1996 prin preluarea companiei Brau A.G. , companie
care detine in Romania fabricile Pitbier din Pitesti si Ursus din Cluj.La aceste
fabrici se mai adauga fabrica Vulturul din Buzau si Timisoara.
Brendurile oferite de acest producator sunt :
 Ursus - a fost pozitionata initial ca fabrica de bere
regionala, dar acum este dezvoltata ca marca nationala.
Ursus este prima companie care a produs berea pils in
Romania si in 1998 a introdus pe piata autohtona sticla
NRW standard numita dupa abrevierea unei regiuni din
Romania
 Keller
 Timisoreana
 Inceputurile berii Ursus se inregistreaza in 1878.
La aceasta data, fabrica de bere din Cluj producea
deja bere sub blazonul ursului. In perioada
interbelica, in anul 1929, fabrica de bere din Cluj
urma sa poarte numele nou infiintatei
intreprinderi "Ursus - Fabricile de Bere Unite din
Cluj". In perioada nationalizarii, in anul 1948,
Ursus a primit denumirea "Fabrica de Bere
Inainte" - Cluj". Dupa lucrarile de investitii din
1958, modernizarea a mers in pas cu
imbunatatirea procesului de productie. In aceasta
perioada, s-a implementat si procesul de
pasteurizare a berii.
 In 1994 se lanseaza berea Ursus Premium Pils in
sticla Euro, aceasta fiind prima bere romaneasca
ce poarta denumirea de "Premium", dar si prima
bere romaneasca a carei imagine publicitara a fost
sustinuta de reclama TV.
 In 1995 se lanseaza Ursus Pils care avea sa
inlocuiasca Berea Blonda Speciala. Fabrica de
bere Cluj a fost prima fabrica din Romania care a
produs bere Pils. Anul 1996 aduce o alta premiera
nationala, Ursus Premium Pils devenind prima
bere romaneasca ambalata in doza.
 In 1996, South African Breweries din
Johanesburg preia S.C. Ursus S.A. Aceasta
achizitie a insemnat o noua strategie care a facut
din Ursus una dintre cele mai bine vandute beri de
pe piata romaneasca.

34
35
Cel mai mare producator cu capital integral romanesc este Aurora S.A.
din Brasov. Dupa investitii si modernizari masive fabrica a ajuns la o
capacitate de productie de 680 000 hl pe an. Aurora mai dispune si de o
fabrica de malt de 5 000 de tone pe an. Tot aceasta companie produce si capse
pentru bere. Marcile pe care le comercializeaza sunt :

 Aurora Premium
 Aurora
 Ciucas

Marca Aurora este considerata un produs de lux, iar Ciucas un produs


de larg consum. In perspective, compania intentioneaza sa-si imbutelieze
produsele si in doze metalice de 0.33 si 0.5 ml.
Aurora are un sistem de distributii direct,indirect si regional de
distribuitori. Compania isi promoveaza produsele prin publicitate mass-media si
prin intermediul metrialelor promotionale la punctele de vanzare.
Al doilea producator regional autohton este SA Satu – Mare, care
produce marcile:

 Sailer Pils
 Sailer Export
 Sailer Dock

Marcile sunt promovate la locul vanzarii.

Dupa preluarea de catre SABMiller a fabricii din Brasov,se vehicula zvonul


ca berea Aurora ar putea sa dispara de pe piata. In cel mai scurt timp, era posibil ca
romanii sa nu mai gaseasca in rafturile magazinelor marca de bere Aurora , marca
produse la Fabrica de bere Aurora, din Brasov. Holdingul SABMiller era, oficial, noul
proprietar al fabricii din Brasov, prin achizitionarea a 99,58 la suta din pachetul de
actiuni al companiei, iar noul proprietar avea in vedere anumite modificari in
portofoliul de produse al fabricii.
Aurora a fost ultima mare fabrica independenta de bere.
Fabrica Aurora are o capacitate de productie de 680.000 hl de bere anual si
vanzari de 650.000 hl. Cota de piata cumulata a celor trei produse - Ciucas, Cerbul,
Aurora - este de 5,2 % . In prezent, holdingul SABMiller detine o cota de piata de 17-
19 la suta, iar, prin preluarea fabricii de la Brasov, reprezentantii companiei
previzioneaza o cota de piata de 25-27 % .

36
 CONCURENTA PE PIATA
BERII

Datorita marilor companii in Romania nu exista un conportament


anticoncurential , deoarece acestea vin cu strategii foarte bine conturate.
Majoritatea companiilor impun distribuitorilor preturi de lista, asa ca
fiecare sortiment se vinde cu un pret acceptabil si practicat de toti distribuitorii
acelor companii (Daca un distribuitor pune un pret mai mare risca sa piarda
contractul de distributie).

De exemplu:

Compania Brau Union aloca pe judetul Dambovita 100 de vitrine


frigorifice si 200 de dozatoare .
Compania S.A.B. ( South African Breweries International ) aloca pe
judetul Dambovita 250 de vitrine frigorifice si 400 dozatoare

 
Ca un raspuns la aparitia pe piata a marcilor scumpe de bere internationala,
Efes Vitanta a inceput, acum 5 ani, producerea unui nou tip de bere - "Vitanta
Premium". Aceasta este destinata consumatorilor pretentiosi, amatorilor de bere
selecta, celor cu venituri mari. Este un sort de bere de elita, cu un gust de neuitat
pentru adevaratii cunoscatori ai acestei licori. Ea provine din maiestria berarului de a
imbina tehnologia cu experienta si materiile prime de cea mai buna calitate. De
asemenea, in reteaua de comert se bucura de succes si berea "Starii Melnic".
Deocamdata aceasta bautura este importata de la companionii nostri care fac parte din
grupul Efes Brevery, dar in viitorul apropiat se preconizeaza faptul ca o s-o fabrice
chiar in intreprindere.
Concurenta este destul de apriga pe piata berii fiecare incercand sa
surprinda fie cu un nou produs, fie cu un pret atractiv, fie un design nou.
Adevarata concurenta se gaseste pe piata de retail si de horeca , unde
majoritatea companiilor aloca materiale promotionale.

37
 VANZARILE PE PARCURSUL
ANILOR

In anul 1985 romanii consumau 44,4 litri de bere / locuitor.


In anul 1990 cnsumul scazuse la 43,54 litri/ locuitor, iar anul 1997 a
fost cel mai slab pentru cei din Romania , pentru ca atunci s-au consumat doar
34 litri/locuitor.
Piata berii din Romania si-a inceput redresarea in anul 1998. redresarea
nu era o intamplare, deoarece piata romaneasca a fost invadata de berile de
calitate : zeci de sotimente, zeci de marci, diferite tipuri de bere si o seama de
berari de talie mondiala isi disputa interesul consumatorilor romani.
Femeile sunt consumatoare de bere intr-un numar mult mai mare decat
barbatii, peste 83% dintre ele declarandu-se cliente fideli ale acestui produs.
Motivatiile pentru care romanii beau bere sunt diferite:

 51,41% - pentru ca adora gustul ei amarui si racoros


 25,57% - pentru ca vara o bere este necesara
 14,60% - pentru ca nu dauneaza sanatatii

In realitate, sortimentele de bere sunt foarte diferite. Puteti savura berea
blonda sau bruna, dulce sau amara, dar si berea facuta din orz sau din griu. Gustul
berii depinde de multi factori, inclusiv de calitatea apei, tipului de malt, tehnologia
utilizata, dar si de varietatile de drojdie folosite la fermentare.
Unul dintre cele mai cunoscute sortimente este berea pilsner (sau pils, o bere
clasica, de culoare aurie. Acest tip de bere este produs de mii de fabrici din intreaga
lume. Totusi, berea pilsner originala e cea facuta in orasul Plzen, sau Pilsen, din
Republica Ceha. Secretul consta nu numai in tehnologia folosita, ci si in materia
prima ce intra in componenta berii: apa moale, malt de calitate superioara si un
anumit tip de drojdie de bere.
Alt sortiment deosebit de apreciat e berea alba, o bere facuta din griu, foarte
populara in Germania. Berea porter e o bere fermentata, tare, din malt prajit, foarte
inchisa la culoare. Berea stout e o bere neagra, tare, renumita in Irlanda si in lume
datorita familiei Guinnes, fiind o varietate a traditionalei beri porter.
Alt detaliu important pentru iubitorii de bere este modul in care e servita: la
sticla, la cutie sau la halba ori direct din butoi. Americanilor le place ca berea sa fie
foarte rece. Altii prefera sa o bea la temperatura camerei sau putin mai rece, servita
din butoaiele in care e tinuta in pivnita.

38
Studiile arata ca romanii prefera sa bea bere la terase sau in
restaurante si mai putin acasa , specialistii considerand segmentul „consum la
domiciliu” ca fiind insuficient exploatat, de aceea recomanda studierea
posibilitatii de a aproviziona populatia cu bere la domiciliu, pe baza unor
comenzi prealabile saptamanale.
Livrarile de bere ale anului 2000 au crescut cu 11% fata de anul
anterior. Dar , dupa cum reiese din analizele comandate de Asociatia Berarilor
din Romania, dorinta romanilor de a bea bere este in continuare influentata de
anotimp.
Consumul anual de bere este de aproximativ 12 milioane de hectolitri,
surprinzator piata berii a scazut cu 5% pe primele sapte luni ale anului in
conditiile in care se preconizau cresteri - principalul motiv fiind vremea
nefavorabila.
Industria berii a dat pana acum cele mai multe si cele mai mari
tranzactii de achizitii si fuziuni din Romania. Piata berii a ajuns foarte
aglomerata , consumatorii fiind bombardati cu o multitudine de marci. Se
necesita structurarea pietei in patru segmente :
 Popular sau discount
 Premium local
 Premium sub licenta
 Super – premium

Berea Populara reprezinta 45% din piata , dar in ultimii ani a


inregistrat o scadere, pe fondul cresterii pentru produsele din segmente inalte.
Segmentul de premium local sau mainstream reprezinta 50% din piata.
Din aceasta categorie facand parte urmatoarele marci :

 Bergenbier
 Hophen König
 Golden Brau
 Ciuc
 Silva etc.

Producatorii de bere pentru a-si atinge vanzarile dorite, incheie contracte


de distributie pentru toate zonele din Romania. Berea pleaca de la un
producator numai printr-un distribuitor, isr distribuitorul o comercializeaza catre
piata de retail (magazine).

De exemplu:

39
In Dambovita compania Brau Union a incheiat contracte de distributie
pe o perioada indelungata (5 ani) cu 2 firme : S.C. OLCO SRL si S.C. ALNI
SRL.
Aceste firme care sunt acceptate de producatori , trebuie sa ofere
suport logistic , eclipsa de vanzari.
Cele 2 firme distribuitoare isi formeaza la randul lor canale de
distributie pentru a ajunge catre toti clientii de retail.

en-gross

consumator
distribuitor

magazin

In Romania numai firmele distribuitoare pot comercializa berea direct


de la producator.
Contractele de distributie sunt destul de diferite pentru firmele care
distribuie berea , ei asumandu-si anumite riscuri, cum ar fi target - ul impus de
producator , ambalajul pierdut , etc.
Platile de fac de la distribuitori la producatori numai pe baza de file
C.E.C. , la un termen stabilit de ambele parti in contractul de distributie, iar
distribuitorul incaseaza file C.E.C. de la cei ce lucreaza en-gross sau numerar
de pe piata de retail.

40
COTA DE PIATA IN TOTAL VANZARI

-SEGMENTUL HORECA-

BRAU UNION ROMANIA-- 34,3 --


COMPANIA BERII DIN ROMANIA- 20,87 –
INTERBREW-- 17,05 –
UNITED ROMANIAN
BREWERIES BEREPOD-- 6,75

TOTAL---- 79 -------

- SEGMENTUL RETAIL -
BRAU UNION ROMANIA-- 33,88 --
COMPANIA BERII DIN ROMANIA-12,35–
INTERBREW-- 17,76 –
UNITED ROMANIAN
BREWERIES BEREPOD-- 7,48

TOTAL---- 82,8 ----

41
CUPRINS

1 Scurta istorie a berii……………………...pg.2

2 Tipuri de bere……………………………..……pg.4

3 Market overview…………………………..pg.9

4 Companii producatoare de bere in Romania

4.1 Brau Union ………………………...pg.13


4.2 United Romanian Breweries
Bereprod S.R.L ………………….…pg.24
4.3 Interbrew Romania………………….pg.27
4.4 South African Breweries
International…………………….…..pg.33
4.5 Aurora S.A……………….………...pg.35

5 Concurenta pe piata berii…………….…..pg.37

42
6 Vanzarile pe parcursul anilor………….…...pg.38

7 Contents …………………………………...pg.43

8 Bibliografie………………………………...pg.44

CONTENTS

1 Short history of bier………………….…....pg2

2. Tips of bier………………………………..pg4

2 Market overview…………………………...pg9

3 Companies that produce bier in Romania

3.1 Brau Union ………………………....pg13


3.2 United Romanian Breweries
Bereprod S.R.L ………………….…pg24
3.3 Interbrew Romania……………….…pg27
3.4 South African Breweries
International…………………….…..pg33
3.5 Aurora S.A……………….………...pg35

43
4 Competition on the market bier ……….…..pg.37

5 The sellings over the years..………….…...pg.38

6 Bibliography ……………………………...pg44

BIBLIOGRAFIE

 „Ghidul berii 2001 - 2002” - Editura RAO , Bucuresti, 2001

 „Ghidul berii 2003” - Editura RAO, Bucuresti , 2003

 „Ghidul cocteilurilor 2005” - Editura RAO , Bucuresti , 2005

 A. Voiculescu - „Berea preparata in gospodarie ”, Editura


Alex – Alex , Bucuresti, 2003

 I. Burlacu - „Savoare la ceai si bere ”, Editura Alex- Alex,


Bucuresti, 2003

44
 C. Mereuta - „Analiza nodala a sistemului de companii”,
Editura Economica, Bucuresti, 2004

 L. Balcerowicz - „Economia pietei libere”, Editura Compania,


Bucuresti, 2004

45