Sunteți pe pagina 1din 19

Ministerul Educaţiei Naționale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OLIMPIADA
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
17 martie 2019
Clasa a V-a

Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Partea I (20 de puncte)


Citeşte cu atenţie textul următoare, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerinţele date.

După fuga şi spaima din timpul nopţii, iată că pisica albastră Mira se trezeşte de dimineaţă
într-o vizuină cu patru ochi.
De fapt, nu vizuina are ochi: doi sunt ai unei pisici mari, roşioare, cu botul lunguieţ acoperit
cu fire scurte de blană albă şi cu o coadă lungă, bogată. Iar, cu ceilalţi doi ochi, o priveşte o făptură
mică şi strălucitoare, ce stă într-o colivie împletită din fire subţiri de lăstari de-un verde crud.
⸺ Hmmm, s-a trezit, şopteşte pisica roşioară către fiinţa cea mică din colivie, ce pare să fie un
fel de gâză. Lic, te rog să luminezi mai tare, fiindcă vreau să o văd mai bine pe musafira noastră. [...]
Pisica albastră auzise că aici, în pădure, trăiesc tot felul de sălbăticiuni fioroase, dar ea îşi
alungă acum orice teamă, căci pisica roşioară continuă să o privească prietenos, analizându-i
îndeaproape făptura.
⸺ Este un pui de pisică gri, spune apoi scurt roşioara către creatura luminoasă.
Mira tresare nemulţumită la auzul acestor cuvinte:
⸺ Eu sunt o pisică albastră, corectează ea vorbele de dinainte ale roşioarei, considerând că
aceasta este probabil o sălbăticiune care nu distinge prea bine culorile.
⸺ I-auzi, licuriciule Lic, se amuză roşioara, ea este o „pisică albastră”… Ei bine, poate că,
dacă lumina ta ar cădea dintr-o altă parte, mai potrivită, ne-am convinge şi noi de acest aspect,
mai adaugă ea poznaş.
De fapt, roşioara se lămurise dintr-o privire cum stă treaba cu puiul acesta de pisică,
deoarece îşi aminteşte că, la vremea când fusese pui, şi ea își imaginase că este o vulpe albă, precum
mătuşa sa, Rona, care trăieşte departe-departe într-un tărâm al zăpezilor veşnice.
Iar roşioara o priveşte acum pe Mira cu mult drag, gândind cât de frumoasă este copilăria,
cea care ştie să ţeasă visurile. [...]
⸺ Bine, să acceptăm culoarea aceasta, îi spune îngăduitor gazda, zâmbind complice către
licuriciul Lic. Iar eu, pisică albastră, sunt vulpea Iva, se prezintă ea cu mândrie. [...]
⸺ Dar ce cauţi tu în pădure, pisică albastră? o întreabă apoi Lic cu glasul lui subţire. Voi
pisicile locuiți în orășel și stați în case, ocrotite de oameni.
⸺ Eu am venit în pădure, ca să-l caut pe Vrăjitor [...], mărturisește cu sinceritate Mira.
Roxana Vornic, Pisica albastră și pădurea vrăjită

1. Transcrie două cuvinte/structuri care se referă la spațiul desfășurării acțiunii. 4p.


2. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia se află varianta corectă de răspuns: 4p.
[…] roşioara se lămurise dintr-o privire cum stă treaba cu puiul acesta de pisică, deoarece:
a) în pădure, trăiesc tot felul de sălbăticiuni fioroase;
b) la vremea când fusese pui, şi ea își imaginase că este o vulpe albă;
c) o priveşte o făptură mică şi strălucitoare.
3. Ordonează enunţurile următoare, în ordinea apariţiei lor în fragment. 4p.
a) Voi pisicile locuiți în orășel și stați în case, ocrotite de oameni.
b) stă într-o colivie împletită din fire subţiri de lăstari de-un verde crud.
c) Mira tresare nemulţumită la auzul acestor cuvinte.

Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a V-a


Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
4. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, scrierea cu literă mare a substantivului Vrăjitor din secvența: Eu
am venit în pădure, ca să-l caut pe Vrăjitor. 4p.
5. Motivează, în 50 – 60 de cuvinte, de ce se amuză roşioara. 4p.

Partea a II – a (20 de puncte)


Citeşte cu atenţie textul următoare, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerinţele date.
Descriere fizică
Pisica Albastru de Rusia are blana argintie, mătăsoasă și atât de densă încât stă ridicată pe
corp. Poți, la propriu, să desenezi forme pe blana ei și modelul va rămâne acolo până când vei
netezi blana. Pisica Albastru de Rusia are ochii verzi-smarald, fiind singura pisică cu această
culoare a ochilor. Pernuțele de la picioare sunt de culoare mov, în timp ce la restul raselor de
pisici sunt roz sau gri.
Pisica Albastru de Rusia are încă o trăsătură unică: blana dublă îi dă un aspect extrem de luxos
și chiar dacă e scurtă, necesită îngrijire pentru a o face să arate bine.

Comportament și personalitate
Pentru cei care sunt atrași de frumusețea fizică a pisicii Albastru de Rusia, găsesc dispoziția
acestei modeste pisici la fel de interesantă. Este tăcută, curată, jucăușă și iubește compania
familiei. În ciuda naturii timide, pisica Albastru de Rusia este devotată și iubitoare cu stăpânii.
Este o pisică inteligentă, pentru că deschide uși și cunoaște multe trucuri. Este sensibilă la
atmosfera din casă și pisica Albastru de Rusia va face pe clovnul pentru a liniști un copil care
plânge sau te va mângâia pe față ca să-ți alunge singurătatea. Se înțelege bine cu copiii și alte
animale de companie.
Pisica Albastru de Rusia este o pisică blândă, binevoitoare, rezervată, chiar absentă, când sunt
străini prin preajmă. Când este cu familia, este afectuoasă și jucăușă. Pisica Albastru de Rusia
este o pisică activă, însă nu în modul enervant. Cel mai mult îi place să petreacă timp prinzând
jucăria preferată sau să urmărească raze de lumină.
Este o rasă care se distrează singură, însă prefera ca stăpânul său să fie implicat în joc. Când
ești acasă, pisica Albastru de Rusia te va urmări peste tot, fiind o tovarășă discretă, însă mereu
prezentă. Colțurile gurii ușor ridicate fac ca pisica Albastru de Rusia să pară mereu zâmbitoare.
Acestei pisici îi place rutina și îi displace mediul schimbător, mai mult decât celorlalte pisici.
Pisica Albastru de Rusia este politicoasă, tăcută și manierată. Este ușor s-o înveți să rămână în
afara zonei de acțiune, spunând un simplu „Nu”, însă pisica Albastru de Rusia interpretează
politețea în două sensuri și se poate simți jignită că ai făcut-o să pară prostuță. Poți să ai
încredere că știe când râzi de ea și nu va uita prea curând acest lucru.

Condiții de viață
Pisica Albastru de Rusia este o pisică atât pentru interior, cât și pentru exterior, însă cele mai
multe dintre exemplare se bucură să-și petreacă timpul în apartament. Poate rezista la
temperaturi scăzute datorită stratului dublu de blană care protejează corpul.

Prietenie cu omul
Distrează-te cu noul animal de companie! Pisica Albastru de Rusia este una dintre cele mai
bune rase de pisici pentru familia ta, pentru că este foarte iubitoare și afectuoasă. Pisica
Albastru de Rusia arată foarte multă dragoste stăpânului și familiei sale. Este, însă, timidă și
anti-socială cu străinii.
Pisica Albastru de Rusia, www.zoo.ro

1. Transcrie, din text, două secvențe care cuprind caracteristici fizice ale pisicii Albastru de
Rusia. 4p.
2. Precizează două caracteristici ale comportamentului pisicii față de stăpân și față de membrii
familiei acestuia. 4p.

Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a V-a


Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
3. Scrie, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia se află informația corectă, privind detaliul fizic ce
determină înfățișarea mereu zâmbitoare a pisicii, așa cum apare aceasta în textul dat: 4p.
a) are ochii verzi-smarald;
b) colțurile gurii sunt ușor ridicate;
c) are blana argintie, mătăsoasă.
4. Notează motivul pentru care pisica o face, uneori, pe clovnul. 4p.
5. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, modul în care pisica se comportă cu străinii. 4p.

Partea a III-a (50 de puncte)


1. Numește un element comun, de conținut, identificat în cele două texte. 5p.
2. Transcrie, din primul text, cinci substantive proprii. 5p.
3. Alcătuiește un enunț cu un cuvânt care denumește o regiune geografică, identificat de tine în al
doilea text. 5p.
4. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: De fapt, nu vizuina are ochi. 5p.
5. Construiește un dialog, de 8 – 10 replici, dintre doi copii de vârsta ta care discută despre
comportamentul pisicilor față de om. 15p.
6. Scrie o compunere narativă, de 100 – 150 de cuvinte, cu titlul Eu am venit în pădure, ca să-l caut
pe Vrăjitor, în care să prezinți o întâmplare imaginară cu o pisică Albastru de Rusia, pe care tocmai
ai primit-o în dar de ziua ta. 15p.

Notă!
În cazul cerințelor care solicită formularea răspunsurilor sub formă de enunț sau de text, se
vor puncta conținutul și redactarea răspunsului (registrul de comunicare, stilul și vocabularul
adecvate; coerența textului; respectarea normelor de ortografie și de punctuație).

Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a V-a


Pagina 3 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OLIMPIADA
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
17 martie 2019
Clasa a V-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.


• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem.
• Totalul este de 100 de puncte.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

Partea I (20 de puncte)


1. transcrierea oricăror două cuvinte/structuri care se referă la spaţiul acțiunii (de exemplu: într-o vizuină, în
pădure, într-o colivie etc.) 2x2p=4p.
2. răspuns corect: b); 4p.
3. răspuns corect: b), c), a); 4p.
4. – explicarea scrierii cu majusculă: explicarea nuanțată şi convingătoare, cu exemple din text – 3 p.;
explicare convingătoare, fără exemple din text – 2p; încercare de explicare – 1p. 3p.
– încadrarea în numărul de cuvinte 1p.
5. – motivarea răspunsului: motivare nuanțată şi convingătoare, cu exemple din text – 3 p.; motivare
convingătoare, fără exemple din text – 2p; încercare de motivare – 1p. 3p.
– încadrarea în numărul de cuvinte 1p.

Partea a II – a (20 de puncte)


1. transcrierea oricăror două secvențe care cuprind caracteristici fizice (de exemplu: ochii verzi-smarald;
blana dublă) 2x2p=4p.
2. precizarea oricăror două caracteristici ale comportamentului (de exemplu: afectuoasă; jucăușă)
2x2p=4p.
3. litera corespunzătoare răspunsului corect este: b). 4p.
4. notarea motivului pentru care pisica o face uneori pe clovnul (pentru a liniști un copil care plânge) 4p.
5. – explicare clară, nuanțată, cu exemple din text – 3p.; prezentare adecvată, nuanțată, fără exemple din text – 2p;
încercare de prezentare, schematism – 1p. 3p.
– încadrare în numărul de cuvinte – 1p. 1p.

Partea a III-a (50 de puncte)


1. numirea corectă a elementului comun identificat (de exemplu: pisica) 5p.
2. transcrierea corectă a oricăror cinci substantive (de exemplu: Mira, Lic, Rona, Iva, Vrăjitor) 5x1p.=5p.
3. – alcătuirea corectă a enunțului, conform cerinței 4p.
– respectarea normelor de ortografie și punctuație (0-1 greșeli – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1p.
4. – explicare clară, nuanțată – 4p.; explicare schematică – 2p; încercare de explicare – 1p. 4p.
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație în scrierea enunțului (0-1 greșeli – 1 p.; 2 sau mai
multe greșeli – 0 p.) 1p.
5. – respectarea trăsăturilor textului dialogat (mărci ale subiectivității, mărci ale oralității, structura textului,
etc.): în totalitate – 4p; parțial – 2p. 4p.
– prezentarea expresivă și nuanțată a conținutului de idei – 6p.; prezentarea conținutului de idei – 4p.; ezitare
în rezolvarea sarcinii – 1p. 6p.
– coerența textului, succesiunea logică a ideilor 1p.
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate 1p.
– respectare normelor de ortografie: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– respectare normelor de punctuație: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– încadrarea în numărul de cuvinte 1p.

Universul cunoașterii prin lectură – clasa a V-a Barem de evaluare și de notare


Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
6. – relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a faptelor: în totalitate – 4 p.; parțial – 2 p. 4p.
– prezentarea contextului spațio-temporal: adecvat și nuanțat – 4 p.; schematic – 2p. 4p.
– adecvarea conținutului la cerință: în totalitate – 2 p.; parțial – 1 p. 2p.
– coerența textului, succesiunea logică a ideilor 1p.
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate 1p.
– respectare normelor de ortografie: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– respectare normelor de punctuație: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– încadrare în numărul de cuvinte 1p.

Notă!
În cazul cerințelor care solicită formularea răspunsurilor sub formă de enunț sau de text, se vor puncta
conținutul și redactarea răspunsului (registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate; coerența
textului; respectarea normelor de ortografie și de punctuație).

Universul cunoașterii prin lectură – clasa a V-a Barem de evaluare și de notare


Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OLIMPIADA
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
17 martie 2019
Clasa a VI-a

Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Partea I (20 de puncte)


Citeşte cu atenţie textul următoare, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerinţele date.

De trei zile se pusese zăduf mare. Şi mai înainte s-a aprins cerul senin şi dogorea văzduhul, dar, din
când în când, tot mai isca o aripă de boare şi adia prin cuptorul lui iulie. […]
Era încă devreme, dar năduful era înăbuşitor. Uliţele erau pustii. Peste sat, linişte mare şi
un fel de ceaţă alburie, care de trei zile se tot îndesa în înălţimi, cât nu se mai vedea seninul curat,
ci unul spălăcit de tot. […]
Azi bătrânul nu aţipise prea mult pe podmol*, sub streaşina casei. Aerul era mai greu, mai
înecăcios ca ieri şi alaltăieri. Se ridică el cu greu de pe podmol, făcu câţiva paşi în curte, puse
palma streaşină şi cercetă cu băgare de seamă cerul, mai ales către apus. Şi, după multă căutare,
descoperi, în sfârşit, ce căutase zadarnic de două zile: chiar la apus, pe culmea Măgurii mari, se
pusese o pată mare, întunecată, care părea că creşte mereu.
⸺ Azi, cât ce trece de amiazi, vine potopul, măi Petrişor. Dă fuga în grădină şi adă
mohorul** pe care l-am cosit, azi-dimineaţă, pentru viţei şi du-l în şură, să nu-l ude.
⸺ Da’ chiar plouă, moşule?
⸺ Plouă! Şi încă ce ploaie! Potop o să vie. Bine-i că se dezleagă, în sfârşit, încuietorile
cerului; numai să nu bată gheaţa.
Când se întoarse nepotul din grădină, bătrânul era în casă, în camera de dinainte, şi-i dădu
cele două nuci şi mărul.
⸺ Încă nu plouă, moşule, da’ soarele abia se mai vede din ceaţă.
În vreme ce vorbi, muşcă din măr şi se gândi că moşul are de bună seamă o ascunzătoare
aici, în ladă sau în vreo laviţă.
⸺ Încă nu plouă, că mai întâi trebuie să se adune furtuna cu puterile ei în jurul sâmburelui
celui negru de la asfinţit, când porneşte să vină în galopul cel mai mare, să-l ajungă pe Sântilie***
cu trăsnetele lui. […] Ploaia se descărcă dintr-una peste tot satul, răpăitoare, bubuitoare,
vâjâietoare, asurzitoare. Nu erau picuri nici de gheață, nici de ploaie, ci sfori groase, întinse, care
împânziră în câteva clipe văzduhul, din cer până în pământ, întunecând lumea.
Copilul rămase cu gura căscată; nu mai auzise, nu mai pomenise așa furtună. […]
După ce răpăi și vui vreo jumătate de ceas, ploaia încetă dintr-odată, așa cum se și pornise.
Ion Agârbiceanu, Ploaie cu şiroaie

* podmol – prispă de pământ (în text);


**mohor – plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze ascuțite și cu flori galbene-ruginii, dispuse în
spice, folosită ca nutreț;
***Sântilie – numele popular al unei sărbători creștine celebrate la 20 iulie (Sf. Ilie).

1. Transcrie două cuvinte/structuri care se referă la atmosfera dinaintea dezlănțuirii ploii. 4p.
2. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia se află varianta corectă de răspuns: 4p.
Copilul rămase cu gura căscată când:
a) s-a aprins cerul senin şi dogorea văzduhul;
b) sfori groase, întinse împânziră văzduhul;
c) năduful nu era înăbușitor.

Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a VI-a


Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
3. Ordonează enunţurile următoare, în ordinea apariţiei lor în fragment. 4p.
a) Nu erau picuri nici de gheață, nici de ploaie, ci sfori groase, întinse.
b) Uliţele erau pustii.
c) Soarele abia se mai vede din ceaţă.
d) Aerul era mai greu, mai înecăcios.
4. Transcrie patru verbe la modul indicativ, timpul imperfect. 4p.
5. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, motivul pentru care bătrânul afirmă că va veni potopul. 4p.

Partea a II – a (20 de puncte)


Citește cu atenţie textul următoare, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerințele date.

Furtunile sunt fenomene meteo care aduc cu ele o frumusețe deosebită într-un peisaj.
Totodată, furtunile pot fi periculoase și zgomotoase. Indiferent de situație, furtunile se întâmplă pe
tot globul, însă sunt favorizate de aerul cald încărcat cu vapori de apă. De aceea, sunt mai frecvente
vara.
Iată câteva curiozități despre furtuni pe care e posibil să nu le știi:
1. Există un lac în Venezuela, lacul Maracaibo, unde fulgeră pentru aproximativ 10 ore în
fiecare noapte, timp de 140 – 160 de nopți pe an. Asta înseamnă că acolo există mai
mult sau mai puțin 1.2 milioane de fulgere în fiecare an.
2. În orice moment din zi, există aproximativ 2000 de furtuni cu descărcări electrice (tunete
și fulgere) pe întreaga planetă.
3. Furtunile de ploaie sunt de întindere mică, însă sunt periculoase datorită rafalelor de
vânt și fulgerelor.
4. Majoritatea furtunilor nu durează mai mult de 30 de minute din punctul de vedere al
ploii abundente. Fulgerele și tunetele se pot observa pe o perioadă mai îndelungată de
timp.
5. O furtună poate avea vânt atât de puternic încât să provoace o altă furtună la sute de
kilometri depărtare.
6. Distanța unui fulger poate fi determinată estimativ, numărând secundele dintre
observarea fulgerului și auzirea tunetului și transformând numărul secundelor în
kilometri.
7. Între momentul evaporării și momentul în care revine pe pământ sub formă de ploaie,
un vapor de apă poate călători mii de kilometri.
8. Un nor cumulus (norul alb, pufos, cu aspect de vată) are o durată de viață de
aproximativ 15 minute.
www.bunadimineata.ro

1. Menționează un motiv pentru care furtunile sunt mai frecvente vara, așa cum reiese din
fragmentul dat. 4p.
2. Transcrie, din text, secvența care arată cum poate fi determinată distanța unui fulger. 4p.
3. Scrie, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este menționată varianta care conține informația
corectă, conform textului dat: 4p.
a. Majoritatea furtunilor durează mai mult de 30 de minute din punctul de vedere al ploii
abundente.
b. Un nor cumulus are o durată de viață de aproximativ 15 minute.
c. Un vapor de apă nu poate călători mii de kilometri.
4. Precizează câte furtuni cu descărcări electrice se produc pe întreaga planetă, în orice moment al
zilei. 4p.
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, de ce crezi că furtunile pot fi periculoase, folosind informațiile
din text. 4p.

Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a VI-a


Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Partea a III-a (50 de puncte)
1. Numește un element comun, de conținut, identificat în cele două texte. 5p.
2. Transcrie, din primul text, un enunț interogativ. 5p.
3. Formulează, sub formă de enunț, câte o idee principală din fiecare text-suport. 5p.
4. Explică ce este un nor cumulus, valorificând informațiile din textul de la Partea a II-a. 5p.
5. Motivează, într-un text de 80 – 100 de cuvinte, părerea pe care o ai despre comportamentul
bunicului. 15p.
6. Scrie o continuare a primului fragment, într-o compunere narativă, de 150 – 200 de cuvinte,
folosind și informații din cel de-al doilea text. 15p.

Notă!
În cazul cerințelor care solicită formularea răspunsurilor sub formă de enunț sau de text, se
vor puncta conținutul și redactarea răspunsului (registrul de comunicare, stilul și vocabularul
adecvate; coerența textului; respectarea normelor de ortografie și de punctuație).

Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a VI-a


Pagina 3 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OLIMPIADA
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
17 martie 2019
Clasa a VI-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.


• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem.
• Totalul este de 100 de puncte.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

Partea I (20 de puncte)


1. transcrierea oricăror două cuvinte/structuri care se referă la atmosfera dinaintea dezlănțuirii ploii (de
exemplu: năduful era înăbușitor, peste sat; liniște mare etc.) 2x2p=4p.
2. răspuns corect: b); 4p.
3. răspuns corect: b), d), c), a); 4p.
4. transcrierea oricăror patru verbe la modul indicativ, timpul imperfect (de exemplu: isca, îndesa, nu se
(mai) vedea, era) 4x1p.=4p.
5. – explicarea motivului: explicarea nuanțată şi convingătoare, cu exemple din text – 3 p.; explicare
convingătoare, fără exemple din text – 2p; încercare de explicare – 1p. 3p.
– încadrarea în numărul de cuvinte 1p.

Partea a II – a
1. menționarea corectă a unui motiv (de exemplu: furtunile sunt favorizate de aerul cald încărcat cu vapori
de apă). 4p.
2. transcrierea secvenței corespunzătoare: Distanța unui fulger poate fi determinată estimativ, numărând
secundele dintre observarea fulgerului și auzirea tunetului și transformând numărul secundelor în kilometri
4p.
3. litera corespunzătoare răspunsului corect este: b). 4p.
4. precizarea corectă a informației: aproximativ 2000 de furtuni cu descărcări electrice (tunete și fulgere).
4p.
5. – prezentare clară, nuanțată, cu exemple din text – 3p.; prezentare adecvată, nuanțată, fără exemple din
text – 2p; încercare de prezentare, schematism – 1p. 3p.
– încadrare în numărul de cuvinte – 1p. 1p.

Partea a III-a
1. numirea corectă a elementului comun identificat (de exemplu: fenomenul natural – furtuna) 5p.
2. transcrierea corectă a oricărui enunțul interogativ (de exemplu: Da’ chiar plouă, moşule?) 5p.
3. – formularea ideilor principale, sub formă de enunț 2x2p.=4p.
– respectarea normelor de ortografie și punctuație (0-1 erori – 1 p.; 2 sau mai multe erori – 0 p.) 1p.
4. – explicare clară, nuanțată, cu exemple din text – 4p.; explicare adecvată, nuanțată, fără exemple din text – 2p;
încercare de explicare, schematism – 1p. 4p.
– respectarea normelor de ortografie și punctuație în scrierea enunțului (0-1 erori – 1 p.; 2 sau mai multe
erori – 0 p.) 1p.
5. exprimarea unei păreri clare, nuanțate – 4p.; prezentare ezitantă, banală – 2p. 4p.
– motivarea părerii: adecvat și nuanțat – 4 p.; schematic – 2 p. 4p.
– formularea unei concluzii adecvate 2p.
– coerența textului, succesiunea logică a ideilor 1p.
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate 1p.
– respectare normelor de ortografie: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– respectare normelor de punctuație: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– încadrarea în numărul de cuvinte 1p.

Universul cunoașterii prin lectură – clasa a VI-a Barem de evaluare și de notare


Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

6. – relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a faptelor: în totalitate – 4 p.; parțial – 2 p. 4p.
– valorificarea textului de la Partea a II-a: adecvat și nuanțat – 4 p.; schematic – 2p. 4p.
– adecvarea conținutului la cerință: în totalitate – 2 p.; parțial – 1 p. 2p.
– coerența textului, succesiunea logică a ideilor 1p.
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate 1p.
– respectare normelor de ortografie: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– respectare normelor de punctuație: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– încadrare în numărul de cuvinte 1p.

Notă!
În cazul cerințelor care solicită formularea răspunsurilor sub formă de enunț sau de text, se vor puncta
conținutul și redactarea răspunsului (registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate; coerența
textului; respectarea normelor de ortografie și de punctuație).

Universul cunoașterii prin lectură – clasa a VI-a Barem de evaluare și de notare


Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OLIMPIADA
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
17 martie 2019
Clasa a VII-a

Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Partea I (20 de puncte)


Citeşte cu atenţie textul următor, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerinţele date.

Grădina este plină de taina fericirii


Și nu e fir de iarbă de-alt fir neîndrăgostit;
E mai, când nu e frunză să n-aibă al iubirii
Fior nedeslușit.

Micsandra spre rozetă se pleacă fermecată,


Garoafa râde-n soare cu roșul ei mănunchi,
Iar vița se ridică pe măr, amorezată
De verdele său trunchi. […]

Din totul se înalță un cântec către soare


De dragoste nespusă, de dulci îmbrățișări,
O falnică poemă de strofe arzătoare,
De tainice oftări.

Ascultă: e grădina întreagă, ce unește


Simțirea ei suavă cu cântecul din noi,
Și cerul din adâncu-i de aur ne privește
Zâmbindu-ne prin foi.
Alexandru Macedonski, Între frunze

1. Transcrie, din text, două personificări. 4p.


2. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia se află varianta corectă a tuturor cuvintelor
din șirul: 4p.
a) fericirei, înalță, înbrățișări, soare;
b) fericirii, înnalță, îmbrățișări, soare;
c) fericirii, înalță, îmbrățișări, soare;
d) fericirii, înnalță, îmbrățișări, suare.
3. Aranjează secvențele următoare în ordinea apariției lor în text: 4p.
a) simțirea ei suavă;
b) taina fericirii;
c) o falnică poem;
d) cu roșul ei mănunchi.
4. Explică, în 70 – 100 de cuvinte, semnificația enunțului: Şi nu e fir de iarbă de-alt fir
neîndrăgostit. 4p.
5. Descrie, în 100 – 200 de cuvinte, floarea pe care tu o consideri cea mai frumoasă. 4p.

Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a VII-a


Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Partea a II – a (20 de puncte)


Citeşte cu atenţie textul următor, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerinţele date.
Celebre, delicate și deseori înflorind prin grădini fără să știi că te bucuri de frumusețea unor
anemone, aceste flori aparțin de familia Ranunculaceea, gen de plante care cuprinde aproximativ 120
de specii de flori. Numite și floarea Paștelui, pentru că nu înfloresc niciodată mai devreme de 15 martie
și nici după 10 mai (perioada limită în care cade Paștele), toate florile din specia anemone sunt
originare din regiunile montane din jurul Mării Mediterane. Speciile de anemone se remarcă prin
culorile lor foarte intense, de la roșu la albastru și galben viu. Botanistul John Gerarde, primul care a
clasificat și a stabilit detalii despre anemone, în 1597, consemna faptul că petalele florilor roșii de
anemone erau folosite pentru vopsirea ouălor de Paște.
Toate speciile de anemone sunt flori perene, au nevoie de un sol reavăn, bogat în humus, bine
drenat și de locuri parțial umbrite. Rădăcina este un rizom, iar tulpina simplă, cu frunze pețiolate, se
termină de obicei cu o singură floare. Specific anemonelor este discul auriu înconjurat de petale late.
Plantarea se face toamna, iar rizomii trebuie rehidratați înainte. Florile nu cresc foarte înalte, în funcție
de specie variind de la 10 la 30 de centimetri înălțime. Culorile variază foarte mult de la specie la specie,
practic culoarea anemonelor variind de la alb la violet închis, de la roz la roșu intens.
Toate soiurile (cu mici și rare excepții) înfloresc primăvara, iar vara plantele intră în repaus
vegetativ. Temperatura preferată este de 10 grade Celsius în timpul creșterii, iar la înflorire trebuie să
fie de circa 14-15 grade Celsius. Excesul de căldură face să scadă numărul de flori. Semințele de
anemone au vitalitatea foarte redusă și trebuie semănate imediat după recoltare. La maturare, fructul –
care are forma de capsulă – plesnește și atunci semințele se pot aduna înainte de a fi împrăștiate de
vânt. Udarea se face moderat, pe toată perioada de vegetație. Tuberculii se pot scoate din pământ după
uscarea frunzelor, vara, sau se lasă în sol, fără a fi udați. Drenajul solului în acest caz este foarte
necesar, pentru că rizomi putrezesc foarte ușor. Sunt zeci de legende în jurul acestor flori, dar
remarcabilă este gingășia lor, care face ca toate soiurile de anemone să merite să fie cultivate în grădini.
Deși rezistă puțină vreme, iar perioada de înflorire este scurtă, delicatele flori de anemone sunt o
bucurie în plus pentru perioada sărbătorilor Pascale.
www.casa-gradina.ro
1. Precizează numele și specialitatea cercetătorului care a clasificat, pentru prima dată, anemonele. 4p.
2. Prezintă motivul pentru care anemonele sunt numite și ,,florile Paștelui”. 4p.
3. Alege litera căreia îi corespunde afirmația corectă, având ca reper informațiile din textul dat:
a) Florile cresc foarte înalte.
b) Specific anemonelor este discul roșiatic înconjurat de petale mici și înguste.
c) Semințele de anemone au vitalitatea foarte redusă.
d) Plantarea (anemonelor) se face primăvara devreme. 4p.
4. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația enunțului: Toate speciile de anemone sunt flori perene. 4p.
5. Descrie, în 90 – 120 de cuvinte, o grădină cu flori, în timpul primăverii. 4p.

Partea a III – a (50 de puncte)


1. Precizează o idee comună celor două texte. 5p.
2. Transcrie, din textul de la Partea a II-a, un enunț care surprinde o trăsătură specifică anemonelor.
5p.
3. Prezintă, în 40-60 de cuvinte, modul în care sunt folosite anemonele în vopsirea ouălor de Paște,
așa cum reiese acest aspect din text. 5p.
4. Menționează, într-un enunț, care este temperatura optimă înfloririi anemonelor. 5p.
5. Exprimă-ți opinia, într-un text de 150 – 250 de cuvinte, despre importanța florilor în viața omului,
raportându-te la ambele texte. 15p.
6. Redactează o compunere narativă, de 200 – 250 de cuvinte, cu titlul Grădina și taina fericirii. 15p.

Notă!
În cazul cerințelor care solicită formularea răspunsurilor sub formă de enunț sau de text, se
vor puncta conținutul și redactarea răspunsului (registrul de comunicare, stilul și vocabularul
adecvate; coerența textului; respectarea normelor de ortografie și de punctuație).
Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a VII-a
Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OLIMPIADA
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
17 martie 2019
Clasa a VII-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.


• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem.
• Totalul este de 100 de puncte.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

Partea I (20 de puncte)


1. transcrierea oricăror două personificări (exemple de răspuns: Garoafa râde; cerul ne privește ş.a.)
2x2p=4p.
2. răspuns corect: c); 4p.
3. răspuns corect: b), d), c), a); 4p.
4. – explicarea enunțului dat: explicare nuanțată, adecvată – 3 p.; explicație ezitantă, banală – 1p.; 3p.
– încadrarea în numărul de cuvinte 1p.
5. – descriere clară, nuanțată – 3p; descriere banală, lipsită de originalitate – 1p.; 3p.
– încadrarea în numărul minim de cuvinte 1p.

Partea a II – a

1. precizarea numelui și a specialității: John Gerarde, botanist. 2x2p=4p.


2. prezentarea motivului (de exemplu: numele de floare a Paștelui se datorează faptului că anemonele nu
înfloresc niciodată mai devreme de 15 martie și nici după 10 mai (perioada limită în care cade Paștele).
4p.
3. litera corespunzătoare răspunsului corect este: c). 4p.
4. – explicare clară, nuanțată – 3p. (de exemplu: secvența precizează perioada de înflorire a anemonelor,
aceasta fiind doar în timpul primăverii, deși pot exista și rare excepții, în timp ce pe timpul verii nu vor mai
apărea inflorescențe etc.); explicare cu ezitări, banală – 1p.; 3p.
– încadrare în numărul de cuvinte – 1p. 1p.
5. – descriere clară, nuanțată – 3p; descriere banală, lipsită de originalitate – 1p.; 3p.
– încadrarea în numărul minim de cuvinte 1p.

Partea a III-a
1.precizarea ideii comune celor două texte: prezentarea florilor 5p.
2.transcrierea enunțului despre trăsătura caracteristică: Specific anemonelor este discul auriu înconjurat de
petale late. 5p.
3. – prezentare clară, nuanțată (de ex.: Datorită perioadei timpurii de înflorire, în lunile martie – mai,
perioadă ce coincide cu aceea a sărbătorilor pascale, dar și pentru faptul că petalele florilor roșii de
anemone au culoare intensă, aceste flori erau folosite pentru vopsirea ouălor de Paște etc.) – 4p.; prezentare
banală, ezitantă – 2p.; 3p.
– respectarea normelor de ortografie și punctuație (0-1 erori – 1 p.; 2 sau mai multe erori – 0 p.) 1p.
– respectarea numărului de cuvinte 1p.
4. – menționarea temperaturii optime înfloririi anemonelor (14-15 grade Celsius). 3p.
– respectarea normelor de ortografie și punctuație în scrierea enunțului (0-1 erori – 1 p.; 2 sau mai multe
erori – 0 p.) 1p.
– formularea răspunsului într-un enunț 1p.

Universul cunoașterii prin lectură – clasa a VII-a Barem de evaluare și de notare


Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
5. exprimarea unei opinii clare, nuanțate (de ex.: puritatea, prospețimea și frumusețea florilor au inspirat
oamenii de-a lungul timpului; florile i-au însoțit în toate momentele importante ale vieții, atât în bucurii, cât și
în dureri; i-au învățat să strălucească, indiferent de vitregiile vieții ș.a.) – 4p.; prezentare ezitantă, banală – 2p.
4p.
– susținerea opiniei: adecvat și nuanțat – 4 p.; schematic – 2 p. 4p.
– formularea unei concluzii adecvate 2p.
– coerența textului, succesiunea logică a ideilor 1p.
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate 1p.
– respectare normelor de ortografie: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– respectare normelor de punctuație: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– încadrarea în numărul de cuvinte 1p.

6. – relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a faptelor: în totalitate – 4 p.; parțial – 2 p. 4p.
– precizarea contextului spaţio-temporal: adecvat și nuanțat – 4 p.; schematic – 2p. 4p.
– adecvarea conținutului la cerință: în totalitate – 2 p.; parțial – 1 p. 2p.
– coerența textului, succesiunea logică a ideilor 1p.
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate 1p.
– respectare normelor de ortografie: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– respectare normelor de punctuație: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– încadrare în numărul de cuvinte 1p.

Notă!
În cazul cerințelor care solicită formularea răspunsurilor sub formă de enunț sau de text, se vor puncta
conținutul și redactarea răspunsului (registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate; coerența
textului; respectarea normelor de ortografie și de punctuație).

Universul cunoașterii prin lectură – clasa a VII-a Barem de evaluare și de notare


Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OLIMPIADA
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
17 martie 2019
Clasa a VIII-a

Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Partea I (20 de puncte)


Citeşte cu atenţie textul următor, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerinţele date.

În câmpie zăpezile pieriseră, iar pe Dunăre, două turme de capre băteau cu frunţile în gheaţă.
Piticul veni, ţinând calul de căpăstru, şi îngenunche pe ultima treaptă a scărilor, lângă cele patru
luntri pe care le scosese din adăpost şi le reparase cu o zi înainte bunicul băiatului.
— Domnule, spuse el, am ordin să mergi cu noi, să-ţi arătăm de unde vine primăvara.
— Sunt gata, spuse băiatul şi se urcă în şaua sub care ţinea ascunse coperţile abecedarului.
Şi când să pornească, se opri să întrebe:
— Dar, dumneata, domnule pitic, cum ai să te ţii de noi?
— Nicio grijă, […] mai bine fac tumbe. Pe unde mă răstorn eu, creşte iarba. Uite… şi,
azvârlindu-se în mâini, făcu un salt de vreo douăzeci de metri, şi-n urma lui crescu o pajişte cu
iarbă fragedă şi cu ghiocei violeţi.
Băiatul râse, apoi calul lui zbură spre grind şi acolo el se înclină în faţa lunii şi ea-şi flutură
părul blond, lung până la coapse, şi-ntinzând mâna, îl mângâie pe obraji. Stelele, vreo două mii
sau mai multe, se mişcară, sunându-şi cerceii de cleştar, şi el se găsi dintr-odată în mijlocul lor, şi
ele începură să cânte un cântec minunat, şi steaua lui verde, aceea cu care vorbea în fiecare seară,
înainte de culcare, veni şi i se aşeză pe umeri şi-i spuse:
— Tu eşti prietenul meu, dar nu ştiu cum te cheamă.
— Bănică, răspunse băiatul, dar nu mai avu timp să-i spună şi altceva, fiindcă luna întinse
braţele şi porni, în zbor, spre valea cu migdali şi smochini, şi ei toţi trebuiră s-o urmeze.
Şi pe unde treceau, gheaţa se rupea, stuful se ridica şi începea să se legene şi de sub frunzele
vechi se deştepta iarba.
Valea cu migdali era largă – sus, în muchea malului, era un zid de sălcii, dincolo de el o vie
îngropată şi, mai departe, câmpia cu grâu – şi luna, scuturându-şi voalul, făcu să se întindă o
lumină neînchipuită, caldă şi primitoare, şi-i făcu semn lui Bănică să vină lângă ea. El o privi şi i
se păru că ea n-are trup, că e făcută numai din raze.
─ Aici, vorbi ea, în migdalii şi în smochinii ăştia sunt închise bucuriile primăverii. Eşti primul
om care vede cum le dau drumul să umple câmpiile şi munţii.
Şi zicând, se apropie de-un migdal, îl sărută şi trunchiul se desfăcu şi din el, ca dintr-o lădiţă
vrăjită, ieşiră o puzderie de fluturi: albi, roşii, galbeni, care se răspândiră în lumină, tulburând-o
cu aripile ca-ntr-un vis. Şi fiecare migdal arunca în înălţimi multicolore roţi de fluturi.
Bănică, pe calul lui de lemn, privea şi râdea şi ochii lui albaştri scânteiau de bucurie.
─ Acum, spuse luna, o să dau drumul păsărilor, şi-şi trecu mâna peste creştetul smochinilor,
şi o mulţime fără seamăn de păsări ţâşni […] în văzduh.
Erau atât de multe, încât stuful se încâlcea sub trecerea lor. Şi toate ciripeau gălăgioase şi
înghiţeau lacome aerul rece, tulburător al nopţii de la Dunăre. Stele şi păsări şi fluturi, într-un
amestec nemaipomenit, se roteau între hotarele văii. Luna, în picioare pe un dâmb, era cea mai
frumoasă dintre toate fetele câte sunt.
─ Acum să se deschidă florile, spuse ea, şi dintr-odată toţi copacii înmuguriră şi crengile se
acoperiră cu flori alb-liliachii prin care începură să umble albinele.
Fănuş Neagu, Covorul violet

Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a VIII-a


Pagina 1 din 3
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

1. Transcrie, din text, două cuvinte/structuri care se referă la spaţiul desfășurării acţiunii. 4p.
2. Notează pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este scrisă afirmația corectă, aşa cum apare
aceasta în textul dat. 4p.
Bănică:
a) o privi şi i se păru că ea are trup de frunze;
b) pe calul lui de lemn, privea şi plângea;
c) privea şi râdea şi ochii lui albaştri scânteiau de bucurie.
3. Aranjează propoziţiile următoare în ordinea apariţiei lor în fragmentul dat: 4p.
a) eşti primul om care vede cum le dau drumul să umple câmpiile şi munţii;
b) se apropie de-un migdal, îl sărută şi trunchiul se desfăcu;
c) gheaţa se rupea, stuful se ridica şi începea să se legene;
d) el o privi şi i se păru că ea n-are trup, că e făcută numai din raze.
4. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia enunţului: luna, scuturându-şi voalul, făcu să se
întindă o lumină neînchipuită, caldă şi primitoare. 4p.
5. Descrie, în 50 – 100 de cuvinte, natura în timpul nopţii, valorificând informaţiile din textul-suport.
4p.
Partea a II – a (20 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerinţele date.
După „Mărțișor”, „Babe” și „Moși”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am
pășit în anotimpul primăverii, deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem
de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se
produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de
zero grade. După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată
de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea
duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a
axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe
sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptică (ce marchează de
fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23°27'. La momentul
echinocțiului de primăvara, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a
sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie
mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea
duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care
putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii
Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în
punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest. Începând de la aceasta dată, durata zilei
(față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până
la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară. Evident, descrierea de mai sus
este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul
trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul
toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar
în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Echinocțiul de primăvară, www.astro-urseanu.ro

1. Menționează data în jurul căreia se produce anual echinocțiul de primăvară. 4p.


2. Transcrie, din text secvența care explică ce reprezintă punctul vernal. 4p.
3. Precizează un fenomen care generează inegalitatea duratei zilelor și nopților în timpul anului. 4p.
4. Scrie, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia se află afirmația corectă, așa cum apare în
textul dat. 4p.
a) Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera boreală a sferei cerești în cea australă;
b) Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală;
c) 45° reprezintă valoarea maximă a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii.
5. Prezintă, în 40 – 60 de cuvinte, două efecte generate în natură de începutul primăverii
astronomice, valorificând textul dat. 4p.
Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a VIII-a
Pagina 2 din 3
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Partea a III-a: (50 de puncte)

1. Numește o sărbătoare populară de la începutul lunii martie. 5p.


2. Precizează ce eveniment astronomic are loc la data de 21 iunie. 5p.
3. Transcrie secvența din text care explică termenul eliptica. 5p.
4. Menționează fenomenul în timpul căruia longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea
de zero grade. 5p.
5. Exprimă-ți opinia, într-un text de 100 – 150 de cuvinte, despre influența primăverii în viața
omului, valorificând ambele texte. 15p.
6. Redactează o compunere narativă, de 150 – 250 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare
imaginară petrecută într-o zi polară. 15p.

Notă!
În cazul cerințelor care solicită formularea răspunsurilor sub formă de enunț sau de text, se
vor puncta conținutul și redactarea răspunsului (registrul de comunicare, stilul și vocabularul
adecvate; coerența textului; respectarea normelor de ortografie și de punctuație).

Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură Clasa a VIII-a


Pagina 3 din 3
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OLIMPIADA
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
17 martie 2019
Clasa a VIII-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.


• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem.
• Totalul este de 100 de puncte.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

Partea I (20 de puncte)


1. transcrierea corectă a oricăror două cuvinte/structuri care se referă la spațiul desfășurării acțiunii (exemple
de răspuns: sus, în muchea malului, Valea cu migdali) 2x2p=4p.
2. răspuns corect: c); 4p.
3. răspuns corect: c), d), a), b); 4p.
4. – explicarea enunțului dat: explicare nuanțată, adecvată – 3 p.; explicație ezitantă, banală – 1p.; 3p.
– încadrarea în numărul de cuvinte 1p.
5. – descriere clară, nuanțată – 3p; descriere banală, lipsită de originalitate – 1p.; 3p.
– încadrarea în numărul minim de cuvinte 1p.

Partea a II-a (20 de puncte)

1. menționarea datei (20 martie) 4p.


2. transcrierea aspectului care explică ce reprezintă punctul vernal (La momentul echinocțiului de primăvara,
Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când
Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc.)
4p.
3. precizarea corectă a fenomenului (de exemplu: mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească,
determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa) 4p.
4. litera corespunzătoare răspunsului corect: b) 4p.
5. – prezentare clară, nuanțată – 3p.; prezentare schematică – 2p; încercare de prezentare, răspuns ambiguu – 1p.
3p.
– încadrare în numărul de rânduri 1p.

Partea a III-a
1. numirea corectă a unei sărbători populare (de exemplu: Babele, Mărțișor, Moși) 5p.
2. precizarea corectă a evenimentului astronomic (solstițiul de vară) 5p.
3. transcrierea corectă a secvenței: pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare
numit ecliptică (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de
23°27' 5p.
4. menționarea fenomenului (echinocțiul de primăvară). 5p.

5. exprimarea unei opinii: în mod clar, nuanțat – 4p.; ezitant, banal – 2p. 4p.
– susținerea opiniei: adecvat și nuanțat – 4 p.; schematic – 2 p. 4p.
– formularea unei concluzii adecvate 2p.
– coerența textului, succesiunea logică a ideilor 1p.
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate 1p.
– respectare normelor de ortografie: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– respectare normelor de punctuație: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– încadrarea în limita minimă de rânduri 1p.

Universul cunoașterii prin lectură – clasa a VIII-a Barem de evaluare și de notare


Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

6. – relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a faptelor: în totalitate – 4 p.; parțial – 2 p. 4p.
– precizarea contextului spaţio-temporal: adecvat și nuanțat – 4 p.; schematic – 2p. 4p.
– adecvarea conținutului la cerință: în totalitate – 2 p.; parțial – 1 p. 2p.
– coerența textului, succesiunea logică a ideilor 1p.
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate 1p.
– respectare normelor de ortografie: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– respectare normelor de punctuație: 0-1 greşeli – 1p.; peste 2 greşeli – 0p. 1p.
– încadrare în limita minimă de rânduri 1p.

Notă!
În cazul cerințelor care solicită formularea răspunsurilor sub formă de enunț sau de text, se vor puncta
conținutul și redactarea răspunsului (registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate; coerența
textului; respectarea normelor de ortografie și de punctuație).

Universul cunoașterii prin lectură – clasa a VIII-a Barem de evaluare și de notare


Pagina 2 din 2