Metode de hemostaza in epistaxisus posterior

Epistaxisul este definit ca sangerarea nazala ce poate avea originea la nivelul narinelor, a
cavitatii nazale sau a rinofaringelui. Epistaxisul poate aparea spontan, fara a avea o patologie
asociata si uneori poate fi cauzat de suflarea mult prea puternica a nasului. Este produs prin
ruperea unor arteriole subtiri de la nivelul cavitatii nazale si de multe ori, sangerarea este in
cantitate mica si se poate remite de la sine. Epistaxisul este considerat o urgenta medico-
chirurgicala si trebuie tratat cat mai repede, mai ales in cazurile in care hemoragia este medie sau
mare.

Este de 2 tipuri:
•Anterior–pata vasculară Kisselbach,vase mici
•Posterior–partea posterioară a foselor nazale– ramul septal al arterei etmoidale posterioare–
cause sistemice

1. Rinoragia de cauza locala:

• inflamatorie – acuta (in decursul unor boli infecþioase, corpi straini)

– cronica (rinita cronica)

• traumatic – traumatism accidental (leziune de grataj, instilaþii substanþe caustice)

– traumatism prin agresiune, accident rutier (fractura piramidei nazale, fractura nazoetmoidala
etc)

• traumatism chirurgical– (iatrogen)

– intraoperator

– postoperator precoce

– postoperator tardiv (la 3-7 zile po)

– barotraumatism (scafandri)

• tumorala – tumori benigne (granulom, polip sangerand, fibrom rinofaringian, angio-

fibrom/tumori maligne (fose nazale, sinusuri paranazale, nazofaringe)

• idiopatic – epistaxis recidivant intalnit la copil ºi adolescent [2]

2. Rinoragia de cauza generala:

• cauze cardiovasculare: hipertensiunea arteriala, stenoza mitrala, ateromatoza;

• cauze hematologice: perturbarea coagulabilitaþii sanguine

– sindroame hemoragice:

– ereditare: hemofilia

– dobandite: insuficienþa hepatica, tratament cu anticoagulant

– leucemia, politraumatism

• cauze renale: glomerulonefrita

• cauze endocrine: perioada pubertara, perioada menstruala (rinoragie catameniala) in timpul

sarcinii;

• telangiectazia hemoragica ereditara

Epistaxisus posterior, prezinta o frecventa mult mai redusa, in comparatie cu cel anterior,
avand o incidenta de 24%. Aceasta sangerare posterioara este cauzata de incidente suferite la
nivelul plexului arterial sfeno-palatin situate in regiunea posterioara a foselor nazale si al
cadrului coanal. In aceasta regiune, sangerarile sunt mult mai importante cantitativ, iar accesul
este mai dificil.

In functie de localizarea epistaxisului(anterior sau posterior), de cantitatea rinoragiei, de

abundenta acesteia, de varsta pacientului, s-a efectuat tratamentul. Astfel s-au realizat: cauterizari
chimice cu nitrat de argint, cauterizari electrice sau cu radiofrecventa, tamponament anterior( cu
mese sau Merocel), tamponament posterior(cu mese sau balonas), ligaturi de carotida externa si
embolizari ale arterei sfeno-palatine.

Tamponament nazal posterior clasic

Materiale si instrumente necesare:

•manusa,sort,etc.(echipament de protectie)

•sonda Nelaton

•spatula linguala

•un tampon confectionat dintr-o compresa, legat cu un fir de ata chirugicala gros, a carui capete
se lasa lungi(~20cm) peste care se mai leaga o mesa care sa fie cu directia opusa atei. Astfel vom
obtine un “pachetel” de pe care se desprind in directii opuse 2 capete de mesa si 2 capete de ata
chirugicala groasa.

•mese pentru tamponament anterior

•specul nazal si pensa in baioneta

•pensa Pean sau alta pensa care sa ajunga pana in orofaringe pentru a extrage sonda Nelaton.
•Se introduce in fosa nazala care sangereaza o sonda subtire Nelaton a carei capat se extrage prin
gura cu ajutorul pensei. Deca patul sondei se leaga capetele de mesa a tamponului si se retrage
sonda prin nas. Din cavitatea bucala se ghideaza tamponul in rinofaringe cu degetul, avand grija
sa nu se prinda uvula. Atele vor atarna in cavitatea bucala/orofaringe si se vor sectiona la
sfarsitul procedurii. Acestea au scopul de a facilita extragerea tamponului din rinofaringe in
momentul detamponarii.

Se continua cu tamponament anterior dupa care se aseaza un tampon in fata nasului pentua a
ancora mesele si a evita leziunile de decubit.

De mentionat ca aceste manevre descrise anterior se pot asocia pentru a obtine o hemostaza
eficienta.

La sfarsitul tuturor manevrelor de hemostaza se va confectiona un capastru care se fixeaza la

nivelul nasului.

Daca aceste manvere esueaza, se pot recurge la interventii chirugicale pentru oprirea sangerarii.

Tamponament posterior –sonda cu balonas dublu

Materiale si instrumente necesare

-tava renala
-comprese
-sonda cu balonas dublu
-unguent
-seringa de 20 ml cu ser fiziologic
-mesa pentru a fixa sonda

Sonda desfacuta se poate lubrifia pentru o alunecare mai usoara, mai ales daca in urma
rinoscopiei anterioare se constata deviatii septale sau hipertrofie de cornet, pentru a nu forta
inaintarea si a provoca leziuni de mucoasa. Cu miscari fine se inainteaza cu sonda in aceeasi
maniera ca si la introducerea unui burette hemostatic. O data introdus se va umple balonasul
posterior cu ser si prin tractiune se verifica pozitionarea lui in rinofaringe.Daca balonul este bine
pozitionat, se ancoreaza in coana si nu iese la tractiune. Se umple si balonasul anterior cu o
cantitate suficienta de ser pentru a asigura hemostaza prin compresiune. Dupa oprirea
epistaxisului sonda trebuie fixata cu o mesa ca sa nu alunece spre orofaringe.