Explorarea esofagului

♦ Explorarea radiologică a esofagului poate fi :

● fără substanţă de contrast = radiografie toracomediastinală simplă când,

▪ pot apare:

- lărgirea mediastinului - în dilataţiile mari esofagiene;

- nivel hidroaeric mediomediastinal

●cu substanţă de contrast:

▪ cu simplu contrast:

- mai frecvent în cazul pacienţilor cu corpi străini retenţionaţi;

▪ cu dublu contrast:

- trebuie efectuată :

▫ în ortostatism;

▫ în decubit dorsal;

▫ în decubit ventral;

- este explorarea de elecţie în patologia esofagiană;

- se depistează marea majoritate a leziunilor;

♦ Ecografia convenţională sau/şi endoscopică

● se folosesc la depistarea:

▪ refluxului gastroesofagian;

▪ eficienţei procedeelor chirurgicale antireflux;

▪ tumorilor mai sus de joncţiune esogastrică;

♦ Endoscopia digestivă superioară

● este o metodă < invazivă decât examenul radiologic;

● aduce informaţii imagistice despre leziunile esofagiene;

● are scop:
 ▫ explorator;

▫ terapeutic;

● permite:

▫ prelevarea de fragmente pentru HP;

▫ extragerea corpilor străini;

▫ polipectomie;

▫ bandarea varicelor esofagiene;

♦ Manometria esofagiană

● constă în măsurarea presiunii intraesofagiene

● este utilă în:

▫ acalazia;

▫ esofagita de reflux, e.t.c.;

♦ pH-metria

● măsoară pH-ul esofagian;

● se poate efectua fie:

▫ într-o determinare unică;

▫ în cadrul unei monitorizări pe un interval de 24 de ore;

Explorarea stomacului

Explorările paraclinice în leziunile gastrointestinale

 Examenul radiologic baritat:

● pune diagnosticul în 80% din cazuri;

● nu poate evidenţia leziunile superficiale;

● evidenţiază greu ulcerul esofagian inferior;

● există două tipuri de semne:

  3.antru gastric;12 pilor;6 bulb;5.DII

► semne directe

● reprezentate de nişă = retenţia substanţei baritate la nivelul ulceraţiei;

● văzută din profil în afara conturului gastric sub mai multe forme:

▫ nişă mică triunghiulară;

▫ nişă de talie medie;

▫ nişă pediculată (pseudodiverticul al micii curburi);

▫ nişă Haudec cu trei nivele:

- bariu;

- lichid;

- aer;

▫ nişă gigantă de peste 5 cm;

● în incidenţa de faţă realizează aspectul de nişă în ‫״‬cocardă‫;״‬

►semne indirecte

● mai puţin relevante în ulcerul gastric;

● în dreptul leziunii localizate pe mica curbură => incizura spastică a marii curburi = degetul care arată
ulcerul;

● convergenţa pliurilor mucoasei gastrice către ulcer;

● aspect de treflă;!!!!!

● deformare a bulbului - în ulcerul duodenal;

► poate să facă diagnosticul diferentiat între:

● ulcer gastric - tumoră gastrică ulcerată;

 Endoscopia gastrică

● examen modern;

● completează examenul radiologic;

● permite biopsia;
 ● evidenţiază leziunea în 97% din cazuri;

 Studiul secreţiei gastrice

● mai importantă în ulcerul duodenal decât în cel gastric;

 Infecţia cu Helicobacterpylori

● Helicobacterpylori = bacil spiralat gram (-);

● recunoscută ca o cauză majoră de apariţie a bolii ulceroase;

● este şi factor de risc în apariţia unei leziuni gastrice maligne;

● asociată cu:

▪ gastrita atrofică;

▪ ulcerul gastric;

▪ ulcerul duodenal;

▪ cancerul gastric;

● este prezentă la 90% din bolnavii cu ulcer duodenal;

● terapia antimicrobiană =» un procent mai mare de vindecări decât prin administrarea de antagonişti
de receptori H2;

● este eradicată prin tratamentul cu bismut;

● bolnavii trataţi cu bismut au un procent mai mic de recidivă a bolii;

● infecţia cu Helicobacter - contactată în copilărie, din apă şi alimente;

● persistă toată viaţa dacă nu este tratată;

● evidenţierea prezenţei bacilului se face prin:

♦ identificare pe ţesut prelevat din biopsia de mucoasă gastrică prin:

▫ coloraţie Giemsa;

▫ cultivare din materialul bioptic;

♦ testul ureazei;

♦ test serologic (anticorpi IgG);

♦ identificarea ADN-ului din salivă sau scaun;

Explorarea intestinului subtire

MIJLOACE DE EXPLORARE PARACLINICE

Radiologice – pot fi:

■ examinarea standard:

● cu substanţă baritată administrată fracţionat;

● se urmăreşte progresia ei în intestin;

■ duodenografia hipotonică

● foloseşte glucagon=»paralizie temporară a duodenului;

● favorizează vizualizarea mucoasei duodenale;

● se referă numai la duoden;

■ enteroclazis

● reprezintă intubaţia şi infuzia intestinului subţire cu substanţă de contrast;

● necesară patologiei aflate sub unghiul Treitz;

● permite identificarea tumorilor mici;

● poate identifica locul sângerărilor intestinale în 20% din cazuri;

■ Computer-tomografia abdominală:

● este o metodă mult utilizată;

● permite diagnosticul formaţiuni tumorale în proporţie de 97%; ●

permite diferenţiere:

- formele benigne ≠ cele maligne;

■ Computer-tomografia cu emisie de pozitroni (PET):

● urmăreşte vizualizarea metabolismului accentuat de glicoliza specifică ţesutului

neoplazic;

● este folosită cu predilecţie în cazul recidivelor locale;

● are două limite:

▪ nu poate diferenţia:
 ¤ ţesutul malign/inflamaţia acută;

¤ invazia în ţesuturile vecine;

■ Endoscopia

● dintre metodele endosccopice se folosesc:

►Endoscopia împinsă = push endoscopy;

● foloseşte:

▪ un endoscop lung;

▪ un colonoscop pediatric;

▪ examinează intestinul subţire sub unghiul lui Treitz;

► Sonda enteroscopică:

- foloseşte un endoscop cu dimensiuni reduse;

- nu permite biopsia ci numai vizualizarea;

►Endoscopia percutană

▪ poate fi:

▫ anterogradă - accesul se realizează prin stomac;

▫ retrogradă - accesul se realizează prin cec;

■ Arteriografia:

● în cazul unei sângerări în lumenul intestinal;

● vizualizarea substanţei de contrast în lumenul intestinal;

■ Echografia;

■ RMN:

● se folosesc mai puţin datorită gazelor intestinale;

■ Laparoscopia diagnostică