Sunteți pe pagina 1din 7

Chestionarul A.I.S.S. - determinaţi nivelul conduitei de risc.

Testul lui Arnet, AISS - The Arnett Inventory of Sensation Seeking, măsoară o

dimesniunea temperamentului conceptualizată de M.Zuckermann definită ca Sensation

Seeking, SS. Această dimensiune, aşa cum o reţine testul acesta, este descriptibilă în esenţă

ca: nevoia pentru experienţe şi senzaţii variate, noi, complexe şi dorinţa de a-şi asuma

riscuri fizice şi sociale de dragul unor asemenea experienţe (1979).

Cercetările au demonstrat relaţia dintre SS şi: comportamentele de risc, practici de

condus periculoase, o diversitate de experienţe sexuale, utilizarea alcoolului, utilizarea

drogurilor, implicarea în infracţiuni minore.

Baza biologică a fost determinată printr-o serie de cercetări, descoperindu-se

corelaţii între tendinţa de SS şi creşterea răspunsurilor neurologice, precum şi nivelele

crescânde de testosteron. S-a cercetat, de asemenea, rolul socializării în modularea tendinţei

biologice naturale de a căuta senzaţii.

Tendinţa spre căutarea senzaţiei este modelat

ă prin două tendinţe, respectiv două

subscale ale chestionarului, intensitate şi noutate. Aceste tendinţe pun în joc măsura în care

conduita persoanei este influenţată de nevoile legate de intensitatea stimulului şi, respectiv,

de nevoile legate de ineditul şi noutatea stimulului. Aceste scale au fost dezvoltate pe baza

teoriei de mai sus şi itemii au fost selectaţi pe baza analizei factoriale.

S-au dezvoltat cercetări pentru a demonstra comportamentul în viaţa reală a

persoanei a celor doi factori ai SS par să coreleze cu comportamente sociale precum:

atingerea unor poziţii de lider (intensitatea crescută a experienţei trăite), felul profesiunii

alese de individ, (profesiile diferă din perspectiva gradului de noutate şi intensitate pe care

îl implică); realizările înalte din unele domenii ( plăcerea pentru intensitate poate fi

reflectată în abilitatea de a rămâne echilibrat în situaţii înalt stresante, iar dorinţa pentru
noutate poate fi exprimată ca o gândire creativă, divergentă.

Testul se poate lucra individual sau colectiv. Administrarea durează maxim 10 minute.

Testul A.I.S.S.

Vă rugăm, pentru fiecare întrebare, să indicaţi care tip de răspuns vi se aplică cel mai

bine:

4: "Mă descrie cel mai bine"

3: "Mă descrie relativ"

2: "Nu mă descrie prea bine"

1: "Nu mă descrie deloc".

În final veţi aduna notele înscrise în dreptul fiecărui item.

Itemii testului

1. Îmi imaginez ce interesant ar fisă mă căsătoresc cu cineva dintr-o ţară străină.

2. Când apa e foarte rece, prefer să nu intru în ea, chiar dacă e o zi dogoritoare.

3. Dacă trebuie să aştept la o coadă lungă, de obicei am răbdare.

4. Când ascult muzică, îmi place să fie dată tare!

5. Când pornesc într-o călătorie îmi place să-mi fac cât mai puţine planuri dinainte şi să

iau lucrurile aşa cum vin.

6. Nu mă uit la filmele despre care se spune că sunt înfricoşătoare sau cu mult suspans.

7. Cred că este distractiv şi excitant să mă produc sau să vorbesc în faţa unui grup.

8. Dacă m-aş duce într-un parc de distracţii, mi-ar place să merg pe role sau alte vehicule

rapide.

9. Mi-ar place să călătoresc în locuri străine şi îndepărtate.

10.
Niciodată nu mi-ar face plăcere să joc jocuri de noroc pe bani, chiar dacă mi-aş putea

permite acest lucru.

11. Mi-ar fi plăcut să fiu unul dintre exploratorii unui pământ necunoscut.

12. Îmi place un film în care sunt o mulţime de explozii şi urmăriri cu maşini.

13. Nu-mi plac mâncărurile extrem de fierbinţi şi condimentate.

14. În general, lucrez mai bine sub tensiune.

15. Îmi place adesea să am televizorul sau radioul deschis în timp ce fac altceva, cum ar fi

citit sau curăţenie.

16. Ar fi interesant de văzut un accident de maşină.

17. Când eşti la restaurant, cred că este cel mai bine să comanzi un fel de mâncare

cunoscut.

18. Îmi place ce simt când stau la marginea unui loc înalt şi privesc în jos.

19. Dacă ar fi posibil să vizitez luna sau o altă planetă pe gratis, aş fi printre primii care s-ar

înscrie.

20. Îmi dau seama cât de excitant trebuie să fie să te afli în plină lupt

ă în timpul unui război.

Grila

Scala de noutate are itemii: 1,3,5,7,9,11,13,15,17,19

Scala de intensitate: are itemii: 2,4,6,8,10.12.14.16.18.20

Punctare. La însumarea punctelor pentru aceste întrebări veţi avea grijă să inversaţi notele

la itemii următori: 2,3,6,10,13,17 unde cheia este inversată (deci dacă aţi dat nota 4,

adunaţi 1, dacă aţi dat nota 3 adunaţi 2, dacă aţi dat nota 2 adunaţi 3, dacă aţi dat nota 1

adunaţi 4).

Pentru scalele de câte 10 itemi puteţi obţine o notă între 10 (minim) şi 40 maxim.
Pentru scala în întregime puteţi obţine un punctaj între 20 şi 80 de puncte (minimum: 20

puncte - maximum: 80 puncte).

Pentru a constitui un etalon se calculează media şi abaterea standard pentru întreg lotul de

subiecţi pe care aplicaţi testul.

Se aplică formula T pentru etalonarea în norme standard:

T = 50 + 10 / abaterea standard x (nota brută - media)

Interpretare:

Astfel, se poate vedea pentru fiecare subiect dacă nota sa este deasupra sau dedesuptul

mediei în ceea ce priveşte întreaga dimensiune, sau impulsul spre noutate, sau impulsul spre

intensitatea stimulului.

Orientativ, pentru o notă la scalele mici peste nivelul 30, puteţi considera că tendinţa este

evidentă

şi, poate deveni o tendinţă accentuată. Acelaşi lucru, pentru nota generală dacă

depăşeşte 55 – 60 de puncte.

Aplicaţie: Concepte caracteristice

interrelaţii dinamice, termen aplicabil oricărui tip de relaţii umane în care mai multe

aspecte se întrepătrund şi interrelaţionează astfel încât schimbarea care apare la o persoană

va avea efecte asupra celeilalte persoane; dinamic este un termen care în mod specific se

referă la motivaţie (R.S.Woodworth), procese inconştiente (S.Freud, C.G.Jung) şi câmpuri

complexe de forţă psihologică (K.Levin).

normal, în sens larg se referă la ceea ce derivă dintr-o normă; în sens psihologic specific, se

referă la condiţia psihologică de non-boală, absenţă a tulburărilor mentale, a retardului

mintal sau a altor disfuncţii psihologice

organizarea trăsăturilor, un termen care se referă la un set ipotetic de interrelaţionări între


diferitele trăsături de personalitate ale unei persoane

patern, termen apropiat de cel de structură, de formă, configuraţie, tip, model, schemă,

matrice. Indică atât structura organică, fizică, cât şi cea comportamentală.

prognoză, o predicţie privind cursul sau rezultatul unui proces, fie el psihologic,

educa

ţional, metodologic, etc.

scală, în sens general, orice procedură sau instrument folosit cu scopul dea aranja obiectele

sau evenimentele în serii progresive; astfel ca în fiecare caz în parte există o regulă pentru a

permite atribuirea unui număr sau unei valori obiectelor sau evenimentele scalate. În mod

specific, indică un instrument de testare care are itemii sau sarcinile aranjate de-a lungul

unei dimensiuni; dimensiunea poate fi una dintre mai multe, precum cea a dificultăţii (de

exemplu în scalele de inteligenţă), sau preferinţei (ca de exemplu în scalele de atitudini). O

scală psihologică specifică un sistem de măsurare a unei variabile psihologice. Orice scală

necesită un număr de calităţi: printre acestea validitatea semnifică faptul că instrumentul

măsoară corect obiectul studiat, într-o modalitate specifică. validitatea se poate obţine şi

comparând cu o altă scală. Validitatea externă se obţine prin compararea cu un criteriu

extern. Fidelitatea implică de exemplu, omogenitatea itemilor scalei, posibilitatea de a

replica rezultatele în timp sau cu o formă paralelă. Principalele erori metodologice decurg

din lipsa de adecvare a instrumentelor alese în raport cu prezumţia teoretică a unui studiu

sau din inferarea unor concluzii abuzive plecând de la rezultatele codate. Standardizarea

scalelor psihologice a introdus un progres metodologic important pentru evaluarea

personalităţii. (DP 85)

tendinţe sau trăsături bazale, faimoşii superfactori ai personalităţii apar aici ca dispoziţii

psihice fundamentale. Între aceste tendinţe bazale din care fac parte trăsăturile de

personalitate şi biografia obiectivă a persoanei, care include comportamentele specifice, nu


există o legătură directă.

timie, situaţia globală a stării de spirit, care corespunde unor combinaţii între mai multe

dimensiuni emoţionale.

trăsătură accentuată, caracteristicile specifice accentuării se manifestă ca invarianţi

operaţionali; vor genera manifestări pregnante - în termeni normativi - nu numai în raport

de "media" dar şi de "abaterile de la medie". Limitele dintre normal, în termeni cantitativi,

tendinţa spre "mediu", accentuat şi dizarmonic nu sunt fixe iar delimitările specifice se

realizează în funcţie de intensitatea, constanţa şi gradul de socializare al manifestării care

exprimă trăsătura accentuată, independent de împrejurările exterioare.

trăsătură, în genere o caracteristică rezistentă care poate servi ca explicaţie pentru

regularităţ

ile comportamentale observate la acea persoană, pentru ceea ce este consistent în

comportamentul ei. Trăsătura este o entitate teoretică care este folosită pentru a explica

consistenţele comportamentale ale persoanei sau diferenţele dintre consistenţele

comportamentale a mai multor persoane; în acest sens, este incorect să utilizăm termenul

pentru a desemna aceste aspecte comportamentele în sine. (DP 85)

trăsături de temperament, trăsături ce descriu stilul general al de comportament al unui

individ ca răspuns la mediu

Test de autoevaluare

Alegeţi varianta corectă care completează formulările de mai jos:

1. Perspectiva fundamentală asupra temperamentului consideră acest tip de caracteristici

comportamentale ca exprimând componenta................................ a personalităţii.

a. dinamică-energetică b. afectiv-motivaţională c. intelectiv-voliţională d. perceptiv-

stimulatorie
(Răspunsul corect este a)

2. Chestionarul de personalitate Kulman-Zuckerman este cunoscut ca:

a.„big five” în domeiul personalităţii b. „big five” în domeniul temperamentului c. „big

five” de tip nonverbal

(Răspunsul corect este b)

Bibliografie

Minulescu M., (2005), Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de personalitate. Editura

Fundaţiei România de Mâine

Bibliografie suplimentară:

Zuckerman M, 1979, Sensation seeking: Beyond the Optimal Level of Arousal, Erlbaum,

Hillsdale New Jersey

Zuckerman M., Kuhlman D.M., Joireman J., Teta P., Kraft M, 1993, A comparison of the

three structural models for personality: The big three, the big five and the alternative five,

Journal of Personality and Social Psychology, 65, 757 – 768

Zuckerman M., 1994, Behavioral Expressions and Biosocial Bases of Sensation Seeking,

Cambridge Univ. Press

www.testcentral.ro