Sunteți pe pagina 1din 2

Greșeli manageriale

Prima greșeală pe care cei în funcții de manageri o fac este stabilirea unui tip de comunicare
ineficientă cu subordonații lor. Lipsa de transparenţă, prin care liderii comunică foarte puține
informații, duce întotdeauna la blocaje de comunicare. Iar blocajele de comunicare generează
blocaje de dezvoltare. Pe lângă lipsa de transparenţă, care devine un impediment în comunicare,
şefii îşi închipuie uneori că angajaţii ştiu a citi rapid şi uşor gânduri foarte bine ascunse. Din
păcate se înşeală. Managementul defectuos al comunicării cu angajaţii generează conflicte,
cultură organizaţională şubredă, relaţii de muncă ineficiente şi întotdeauna performanţe
mediocre.

O a doua greșeală ce ar putea fi făcută este să nu stabilească clar responsabilitățile angajaților.


Un angajat bun nu poate face lucrurile bine in fiecare zi daca nu stie exact ce are de facut in
fiecare zi. Daca responsabilitatile fiecaruia nu sunt definite corespunzator, vei primi un sir
nedefinit de scuze pentru lipsa rezultatelor si nu vei fi capabil niciodata sa ii recompensezi pe cei
cu adevarat buni. A defini clar si corect responsabilitatile fiecaruia in echipa este una dintre cele
mai importante sarcini, iar lipsa acestora o greseala care trebuie categoric evitata.

Un alt aspect ar mai putea fi ambiguitatea de rol în cazul angajatului, cu o multimplă


subordonare. Se întâmplă ca acelaşi angajat să aibă unul sau mai mulţi şefi de acelaşi nivel
ierarhic sau de nivel ierarhic diferit, care îşi erodează reciproc autoritatea şi creează confuzie în
responsabilizarea angajatului.
Alte efecte neplăcute ale dublei subordonări: haos al responsabilizării, astfel că nimeni nu este
vinovat de nimic, deşi greşeli există, haos al relaţiilor ierarhice, astfel că nimeni nu face nimic
pentru că, în fond, când sunt mai mulţi şefi, nimeni nu e şef.

O altă atitudine toxică în cadrul organizației este manifestarea dezinteresului față de


subordonați.În momentul în care angajații vorbesc cu tine, managaerul trebuie să–i asculte cu
interes. Trebuie să știe toate plangerile și neînțelegerile pe care ei le au. De asemenea, când un
angajat se va simți neînteles, atât el, cât și compania sa, vor avea mult de suferit. Nu poate trata
oamenii ca pe niște roboti sau ca pe niște numere într-o baza de date, întrucat nu vei avea nimic
de câștigat. Aceștia au sentimente, experiențe și o viața dinamica, iar dacă nemulțumire lor nu
sunt ascultate și nu li se aduc soluții, frustrarea lor va duce la o productivitate mult mai scăzută.

Dintr-o altă perspectivă, o altă greșeală pe care managerii sunt supuși să o facă este lispa de
viziune și orientarea și pe termen lung a planurilor. Unii manageri par a fi blocaţi într-un prezent
perpetuu. Reacţionează strict la ceea ce se întâmplă zi de zi, uită să planifice, să-şi fixeze
obiective, să-şi analizeze şi susţină viitorul.
Gândirea pe termen scurt este cea care asigură adaptarea, deci supravieţuirea. Însă, o afacere
poate creşte doar dacă există o viziune strategică pe termen mediu şi lung.

O altă problemă care poate apărea în relația șef-angajat este faptul că unii dintre manageri  nu
știu să le dea încredere angajaților, să le arate că jobul lor e important. Orice om dorește să fie
apreciat, iar la locul de muncă acest aspect este esențial, în acest mod angajatul va fi motivat să
depună mai mult efort. Dacă managerii au o viziune, un țel care să îi implice și pe angajați, pot fi
siguri că acest fapt le va garanta succesul pe plan profesional.

O greșeală pe care o pot face managerii cu subalternii lor este aceea că nu le oferă un feedback
constructiv. Pentru un manager este importantă abilitatea de a ști să ia masuri într-un mod
diplomat. Consecința de a-l umili pe angajat nu îi va face performanța sau apropierea sa față de
organizație să crească și nu va face decât să afecteze negativ relația dintre cei doi.

O eroare care se mai poate găsi în rândul managerială poate fi faptul că aceștia consideră că sunt
cei mai buni, iar ceilalți nu pot executa anumite sarcini, la fel de bine ca ei. Chiar dacă în
anumite cazuri acest lucru se poate petrece, managerii ar trebui să evite generalizarea acestui
fapt. În acest fel, angajații se vor simți subminați și își vor pierde interesul, văzând că superiorii
lor le preiau din sarcini, pe motiv "că stiu ei mai bine".

Se știe că managerii au un volum mare de muncă, dar este o greșeală să nu își facă timp pentru
echipa lor. Chiar dacă responsabilitățile lor sunt multe și proiecte de finalizat, subordonații săi au
nevoie de ghidaj, instruire și sprijin pentru a-și îndeplini sarcinile. Această greșeală este de
evitat, prin organizarea și programarea unui timp de lucru cu ei, asigurându-te că mesajul că “ușa
ta este mereu deschisă” pentru ei, în cazul unor probleme.

O barieră pe care însăși managerul și-o poate pune în cale este aceea de a fi prea prietenos cu
angajații. Într-adevăr, este un lucru bun ca șeful să se afle într-o relație apropiată cu echipa sa și
să-și desfășoare activitatea într-un mediu armonios, însă uneori, va trebui ca șeful să ia decizii
dure cu privire la persoanele cu care lucrează și unii vor fi tentați să profite de apropierea creată
dacă este prea prietenos. Este nevoie să se păstreze un echilibru între a fi șef și a fi prieten, prin
asigurarea că setează limite clare și afișează permanent corectitudine.