Analiza Diamant pentru sectorul construcțiilor

Mediul concurențial:
Număr relativ mare de agenți economici;
Oligopolizarea pieței de către 5-7 producători mari;
Capacitatea relativ mică a pieței, populația RM fiind în continuă descreștere;
Concurența puternică, pe alocuri neloială;
Atractivitatea scăzută a sectorului pentru noi actori.

Factorii de producție:
Forţă de muncă relativ ieftină, dar în unele cazuri necalificată (în rândul executanților);
Existenţa infrastructurii şi facilităţilor necesare;
Potenţial tehnico-tehnologic;
Capacităţi manageriale relativ înalte (dar care nu sunt valorificate de către întreprinderile de
construcții la justa valoare);
Surse financiare reduse.

Parametrii cererii:
Cererea este în strictă corelație cu nivelul și etapa de dezvoltare a economiei întregii țări, iar
atunci cînd aceasta se confruntă cu o criză (așa cum e situația în ultimii 3 ani, inclusiv în prezent)
sectorul construcțiilor este afectat printre primele, respectiv avem o descreștere a cererii pe piața
imobiliară de aproximativ 5% anual. Ca o remarcă, atunci când se atestă o situație de descreștere a
cererii și respectiv a prețurilor pe acest sector, populația de rând și cei de la guvernare ar trebui să-și
pună careva întrebări și să întreprindă măsuri de redresare a situației economice, fiind prezente acele
semnale alarmante;
Diversificare și accent pe calitate (numărul membrilor familiilor, posibilitățile financiare și
respectiv cerințele față de o proprietate imobiliară diferă extrem de mult
Puterea de cumpărare scăzută a populației din țară.
Ramurile înrudite și de suport:
Industria prelucrătoare;

Ramura metalurgică;

Industriile care produc semifabricate de orice tip (materiale lemnoase, betoane, mase polimerice,
armături etc.);
 Asociațiile de investiții imobiliare;
Băncile și firmele de natura creditelor ipotecare;
Alte companii de construcții din sectorul dat.

Guvernul:

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor împreună cu Ministerul Economiei și

Infrastructurii care propun spre examinare Parlamentului proiecte noi de legi (ex. Legea Nr. 163 din
09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea Nr. 131 din 03.07.2015
privind achizițiile publice, Legea Nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcții), normele de
construcții moldovenești (NCM-urile), standardele de construcție rusești (СНИП-urile) – toate
acestea alcătuiesc cadrul legal și reglementează activitatea întreprinderilor de construcții, iar dacă
latura formală ar fi unica viabilă la noi în țară, atunci situația din sectorul construcțiilor ar fi una cu
totul diferită.

Concluzie: Mediul concurențial este unul specific, în care intrarea noilor actori pe piață nu este
limitată (oamenii întotdeauna au avut nevoie de un acoperiș deasupra capului), însă nici o
dezvoltare rapidă și durabilă din start nu va fi posibilă din cauza impedimentelor din partea firmelor
care deja activează având în spate un bagaj mai mare de experiență (aici apare termenul de efect de
experiență, dar nu implicit și efectul de scară) și relații „bune” cu autoritățile publice. Dezvoltarea
factorilor de producție ar reprezenta într-adevăr un avantaj pentru RM prin prisma forței de muncă
ieftine și într-o oarecare măsură calificate (de la specialiști la manageri - capacități manageriale bine
dezvoltate deși neapreciate din cauza surselor de finanțare scăzute), dar totuși nivelul tehnico-
tehnologic este încă unul care lasă de dorit. Există o conlucrare eficientă cu ramurile înrudite dat
fiind faptul necesității asigurării cu foarte diverși factori de producție. Parametrii cererii sunt într-o
măsură oarecare stabili, deși trendul este unul negativ deoarece la momentul, din cauza situației
economico-financiare a Republicii Moldova, populația nu este gata să scoată din bugetul propriu o
sumă destul de impunătoare pentru apartamente atunci când nu sunt satisfăcute alte necesități mai
primordiale și evident dacă acele economisiri au avut loc a fi.