Universitatea Politehnica Timisoara

Departamentul de Constructii Metalice si

Mecanica Structurilor

TEHNICI
EXPERIMENTALE
Partea I - Captori

Conf. dr. ing. Raul ZAHARIA

Note Curs
Cap. 7 – Programe experimentale
PROGRAME EXPERIMENTALE
FERME METALICE DIN PROFILE CU PERETI
SUBTIRI IMBINATE CU SURUBURI

Cost manopera = 60-80% Cost structura

Cost îmbinări = 50% Cost manopera
⇒ Cost îmbinări = 30-40% Cost structura
RIGIDITATEA AXIALA A IMBINARILOR CU SURUBURI
ALE PROFILELOR CU PEREŢI SUBŢIRI

4500
4000
3500
3000
Incarcare [daN]

2500
2000
1500
1000
500
0
0 1 2 3 4 5 6
Deplasare [mm]
 MODURI DE CEDARE DUCTILE

Plastificarea tablei

Înclinarea / smulgerea şurubului

FERME
 OBIECTIVE

•demonstrarea caracterului semirigid al nodurilor de ferma

•stabilirea de formule de calcul pentru determinarea

rigiditatii axiale si la rotire a îmbinărilor cu şuruburi

•validarea formulărilor teoretice prin testarea la scara 1:1 a

unui tronson de ferma

•determinarea influentei comportării reale a îmbinărilor in

analiza fermelor
 Conţinutul programului experimental

• Încercări pe noduri T

• Încercări pe îmbinări cu un şurub, solicitate la forfecare

• Încercare pe un tronson de ferma la scara 1:1

 INCERCARI EXPERIMENTALE PENTRU
DETERMINAREA RIGIDITATII LA ROTIRE A
NODURILOR DE FERMA
2 inclinometre
1 captor deplasare
1 captor forţa
 CONCLUZII

• Comportarea nodurilor de ferma este de tip semirigid

•Se evidentiaza lunecări importante in curba moment - rotire
• Principala componenta a deformabilitatii nodului este
deformarea locala a găurilor şuruburilor
•Parametrii pentru stabilirea formulei rigiditatii la rotire:
- grosimea profilelor
- diametrul şuruburilor si toleranta găurilor
- numărul si dispunerea şuruburilor
 INCERCARI EXPERIMENTALE PENTRU
DETERMINAREA RIGIDITATII AXIALE ALE
IMBINARILOR CU UN SURUB

3 grosimi tabla, 5 diametre

şuruburi
toleranta găurii = 1mm
tija filetata
Formula rigiditatii axiale ale imbinarilor cu un
şurub, solicitate la forfecare

K =6.8 d [kNm] γR* = 1.25



 5 + 5 −1


t t 
 
 1 2 

Domenii de valabilitate:
•grosimi tabla 2 - 4mm
• şuruburi M8 - M16
• toleranta găurii = 1mm
• tija filetata
 MODEL DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA
RIGIDITATII LA ROTIRE A NODURILOR DE FERMA

M=Fa
F=Kd

Mtot = 2 K d a

tg θ = θ = d / 0.5 a

Knod = Mtot / θ = K a2 Knod= 6.8a d

2

 5 + 5 −1
 
t t 
 
 1 2 
Coeficient de corelaţie ρ = 0.982
STUDIU EXPERIMENTAL AL INFLUENTEI
SEMIRIGIDITATII IMBINARILOR ASUPRA
COMPORTARII STRUCTURII
4 captori deplasare inductivi
4 captori deplasare
potentiometrici
2 inclinometre
 i
i1 4
P4

i i
2 3
R1 R2

P1 P2 P3
 8000
7000
Forta pis ton [daN]
6000
5000
4000
3000 Captor I3
2000 Captor I4
1000
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Deplasare [mm]
 9000
8000
Forta pis ton [daN]

7000
6000
5000
4000
3000 Inclinometru R1
2000
Inclinometru R2
1000
0
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06

Rotire [rad]
MODEL NUMERIC CU SEMIRIGIDITATE
AXIALA SI DE ROTIRE
 9000
8000
7000
Forta pi ston [daN]

6000
5000 Experiment

4000 Knod cu Kaxial

3000 Knod,sec cu Kaxial

2000 Knod fara Kaxial

1000 Knod,sec fara Kaxial

0
0 5 10 15 20 25 30
Deplasare piston [mm]
 CONCLUZII

• Forma triangulata a structurilor de tip ferma, împreuna cu

forţa axiala prezenta in diagonale anuleaza lunecările iniţiale la
rotire
• Lunecările iniţiale pe direcţia axiala a diagonalelor prezintă
importanta semnificativa doar la nivelul deplasărilor
• Rigiditatile la rotire ale îmbinărilor au efect important doar
la nivelul forţei de cedare, nu si asupra rigiditatii de ansamblu
a structurii
• Rigiditatile axiale ale îmbinărilor prezintă o importanta
semnificativa pentru verificarea la starea limita a exploatării
normale, influentand intr-o măsura mai mica starea de eforturi
LUNGIMEA DE FLAMBAJ A DIAGONALELOR FERMEI

µ = 0.5 + 0.14 (η
η1 + η2) + 0.055 (η
η1 + η2)2

Kdiag
η= Kdiag +knod

4EImin
Kdiag = l
Încercarea pe model Scara 1:20
a acoperişului Sălii Polivalente din Craiova

Scopul încercării a fost de a simula in laborator, pe un

model la scara redusa, comportarea structurii reale sub
acţiunea sarcinilor verticale uniform distribuite şi din
aglomerare cu zăpadă.

S-a urmărit si compararea rezultatelor obţinute (săgeţi

şi eforturi) din încercarea experimentală cu rezultatele
obţinute dintr-o analiza cu metoda elementelor finite,
modelul realizat pe calculator fiind identic cu modelul
fizic la scara redusa.
model Scara 1:20
 Bsup=2573.5mm
Binf=2550mm
Linf=4164.5mm
Lsup=4275.6mm
Incărcarea a fost aplicată pe structură în mai multe
trepte, cu ajutorul unor dale de beton, ce realizează
straturile (treptele de încărcare) de grosimi diferite.

Pe structură s-au aplicat 4 tipuri distincte de încărcare,

cu o dispunere uniform distribuită a încărcării sau din
aglomerare.
Achizitia/ prelucrarea datelor s-a realizat cu ajutorul unei
staţii de achiziţie HP, care a citit şi înregistrat pentru fiecare
treaptă de încărcare / tip de încărcare alungirile specifice prin
intermediul a 40 timbre tensometrice şi deplasările în puncte
reprezentative ale structurii prin intermediul a 13 captori de
deplasare potenţiometrici.

Structura s-a încărcat static, iar determinările s-au

efectuat în domeniul elastic.
Captorii de deplasare potenţiometrici utilizaţi au fost de tip
NOVOTECHNIC TRS 100, cu domeniul nominal de
măsurare de 100mm.

Barele pe care au fost amplasate timbrele tensometrice au

fost curăţate până la luciul metalic, iar apoi suprafeţele au
fost pregătite cu substanţe specifice de curăţare, fixare şi
protecţie.

Timbrele au fost legate la staţia de achiziţie / prelucrare date

printr-un montaj în sfert de punte, cu trei fire de legătura,
pentru eliminarea efectului temperaturii asupra rezistenţei
cablurilor de legătură.

Nu a fost necesară efectuarea corecţiei de temperatură cu

timbre de compensare, în montaj în jumătate de punte,
având în vedere că timbrele utilizate au fost de tip
autocompensat la efectul temperaturii. Pe perioada
încercărilor, temperatura medie în laborator a fost de cca.
19C.
CONCLUZII

• Încercările pe modelul fizic scara 1:20 a structurii reale

confirma capacitatea portanta a acestuia pentru
încărcările de calcul adoptate.

• Valorile deplasărilor verticale obţinute experimental

sunt comparabile cu cele obţinute pe cale numerică. In
toate cazurile deplasările obţinute pe cale experimentală
sunt mai mici decât cele obţinute pe cale numerică.
• Eforturile în tălpile transversale inferioare şi superioare sunt
apropiate ca valoare şi, în majoritatea cazurilor rezultatele
obţinute experimental sunt mai mici decât cele obţinute numeric.

• Eforturile în diagonalele de reazem şi cele din câmp sunt diferite în

unele ipoteze de încărcare, ceea ce arata că, local, modelul fizic a
suferit anumite probleme, care pot fi puse în seama prinderii
diagonalelor pe sfere.

• Prinderea diagonalelor de sfere s-a făcut cu o sudură

neuniformă şi datorită temperaturii de sudare materialul s-a
încălzit local, ducând la modificarea proprietăţilor acestuia.

• De asemenea, s-au observat şi excentricităţi, in cadrul

machetei, la poziţionarea diagonalelor pe sfere.
Încercarea pe nod Scara 1:1
 PRESA 1

PRESA 4

PRESA 2

PRESA 3
COPERNICUS “RECOS”

Program exprimental pe 12 imbinari rigla-stalp, pentru

determinarea influentei tipologiei imbinarilor si a
modului de incarcare asupra raspunsului dinamic

Connection Components
(bolts, endplate)

Panel
 F F

F F
a. CONNECTION
c. SHEAR
ELEMENTS b. LOAD-INTRODUCTION

CONNECTION SHEARED PANNEL

 M

Mmax

Mcap

Sj,ini

el u

M
Îmbinări total rezistente

Mp,grindă
A
B

Îmbinări parţial rezistente

D
E
C

θ
Exterior Joint

Interior Joint
 Load

Column

L
Nod exterior

Column

H H

Load
Load
Column

H2
Column

Beam

H1
Beam Beam

L L
L L

Interior incarcat simetric – Interior incarcat antisimetric

exclusiv forte gravitationale – incarcare seism
 Solicitare
Anti-simetrica
Solicitare
Simetrica

Stalp HEB 300 Stalp HEB 300

Grinda IPE 360 Grinda IPE 360

Imbinare Imbinare

1100 1100 1100 1100

suport suplimentar
Seria EP (end-plate) – 4 noduri
2 îmbinări cu placă de capăt şi şuruburi 10.9 de înaltă
rezistenţă (specimenele XS–EP1 şi XS-EP2) încarcate simetric.
2 îmbinări cu placă de capăt şi şuruburi 10.9 de înaltă
rezistenţă (specimenele XU-EP1 şi XU–EP2) încărcate anti-
simetric.
A A

. column

beam
.
.

10M20 gr 10.9

A-A
Seria W (welded) – 4 noduri
2 îmbinări cu grinzile sudate direct pe talpa stâlpului
(specimenele XS–W1 şi XS–W2) încărcate simetric.
2 îmbinări cu grinzile sudate direct pe talpa stâlpului
(specimenele XU–W1 şi XU–W2) încărcate anti-simetric.
B B

. column

. beam

10M20 gr 10.9

B-B
Seria CWP (cover and web plate) – 4 noduri
2 îmbinări cu secţiuni ramforsate, prin plăci sudate pe tălpile
şi inima grinzilor (specimenele XS–CWP1 şi XS–CWP2) -
încărcate simetric.
2 îmbinări cu secţiuni ramforsate, prin plăci sudate pe tălpile
şi inima grinzilor (specimenele XU–CWP1 şi XU–CWP2) -
încărcate anti-simetric.
C C

. column

.
beam

3M20 gr6.6

C-C
 Actuator force and
displacement transducers
Inclinometer
Strain gauge HEB300 300
1 Displacement transducer 150

450
75
5
IPE360 S235

3 6 4
450

S235
450
1 2
Lb=950 300 Lb=950
L/2=1100 L/2=1100
Expresia momentului la fata stalpului:

M=PLb/2

Rotirea nodului:

1  δ1 + δ2 PLb3 PLb 
φG =  − − 
Lb  2 6EIb 2Ghbtwb 

Deformarea panoului de inima:

∆5 + ∆ 6
φP =
2(h − t fb )
 P
9

HEB300
Actuator force and
displacement transducers
Inclinometer

Lc2=920
450
Strain gauge 300

1100
1 Displacement transducer 7 150
75
3
1 5
1

hb=360
IPE360 S235

H=2255
2
2
4 6
Lc1=975

1155
S235

Lb=950 hc=300 Lb=950

10

L/2=1100 L/2=1100
Expresia momentului la fata stalpului:

H
M = ⋅ P ⋅ Lb
L

Deformarea panoului de inima:

γ1
a + b ⋅ (δ1 − δ2 )
2 2
γ=
a ⋅b
γ2
b γ
(a = hc – tfc; b = hb – tfb)

a
Rotirea din elementele de imbinare si talpa stalpului:

φleft
c

δ3 −δ4 δ6 −δ5
φ left
c = φ right
c =
b b
φright
c

Rotirea totala in nod:

φ j ,t = γ + φ c
φleft
j,t φright
j,t
 Energia plastică a fost disipată prin plastificarea
tălpilor stâlpului sau a tălpilor grinzii (prin voalare) până în
preajma cedării finale. Cedarea specimenului s-a efectuat prin
fisurarea şi ruperea sudurii dintre placa de capăt şi talpa
grinzii. În general se poate spune că acest tip de îmbinare are o
capacitate de rotire adecvata şi prezintă o capacitate bună de
disipare a energiei.
 Cedarea a fost de tip fragil, prin ruperea sudurilor
dintre grindă şi stâlp, apoi fisura s-a propagat in panoul de
inima a grinzii.
 Îmbinările cu plăci de ramforsare pe inima şi talpa
grinzii au demonstrat valori mărite ale rigidităţii iniţiale şi ale
rezistenţei. Cedarea plastică s-a produs în grinda metalică, la
extremitatea porţiunii mărite.
 Modul de încărcare (simetric / anti-simetric) afectează
într-un mod semnificativ parametrii de răspuns ai îmbinărilor
grindă-stâlp. Componenta majoră care introduce această
diferenţă este panoul stâlpului la forfecare. Consecintele
incarcarii asimetrice: scade momentul capabil si rigiditatea la
rotire.
INCERCARI EXPERIMENTALE IN REGIM PSEUDO-DINAMIC
STRUCTURA DIN BETON ARMAT CU PLANSEU DALA

8,50 5,20 0,275

7,00 1,50 Elevation 3,95 1,25

views
0,40
0,40
3,20

0,40

0,30
3,20
Cut A- A Cut B- B
10,00
0,30

0,30
0,50
3,60
0,50 0,50
 0.25 1.00 0.25
φ 12 L= 0.50+1.05+0.50
0.15

φ 18 @ 0.125 L=3.00

1.75
P3 P4
0.15

C C

φ 10 @ 0.25 L=2.50

2.80

φ 18 @ 0.125 L=3.00
0.75
P1 P2

φ 12 L=0.50+1.05+0.50
0.15

3.425 3.425 1.50

 0.25 1.00 0.25

φ 18 φ 18 (top & bottom) φ 18

0.16

φ 12 @ 0.125 φ 12 @ 0.125 / 0.25

0.085

φ 12 @ 0.125 φ 12 @ 0.125
South frame North frame
For the first test, a 475 years return period (475yrp) was
considered, with a peak ground acceleration (PGA) of
0.16g.

For the second test, a 2000yrp input motion with a PGA of

0.277g was considered, obtained by scaling the 475yrp
accelerogram by a factor of 1.73.
Numerical results for the 475 years return period earthquake

2
Numerical

EC8 limit
1

0
-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5

Drift [%]
Numerical results for the 2000 years return period earthquake
Numerical results for the 2000 years return period earthquake

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

Drift [%]
 First Test – PsD 475yrp earthquake test

Cracking pattern bellow floors

 First Test – PsD 475yrp earthquake test

Cracking pattern bellow floors

 First Test – PsD 475yrp earthquake test

Cracking pattern above floors

 First Test – PsD 475yrp earthquake test

Cracking pattern above floors

 First Test – PsD 475yrp earthquake test

Cracking pattern at column base

 First Test – PsD 475yrp earthquake test

3
3

2 2
Numerical
EC8 limit
Experimental
1
1
Experimental
Numerical

0 0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 -100 0 100 200 300 400 500
Drift [%] Shear [kN]
 Second Test – PsD 2000yrp earthquake test

Cracking pattern above the floors

 Second Test – PsD 2000yrp earthquake test

Cracking pattern above the floors

 Second Test – PsD 2000yrp earthquake test

Cracking bellow the floors

Second Test – PsD 2000yrp earthquake test
Second Test – PsD 2000yrp earthquake test
Second Test – PsD 2000yrp earthquake test
Second Test – PsD 2000yrp earthquake test
Effective slab width

a2
External
frame
b2

L2
b2
L2/2
a2
Internal
frame
a1
L1/2
b1
L1

a1=b1=L1/4 a2=b2=L2/4
 0.0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500

-0.2
Deformation [%]

-0.4

-0.6

Effective width – test results

-0.8

-1.0

-1.2
5.0
Distance [mm] 4.5

Deformation [%] 4.0

3.5

3.0

2.5

2.0

1.5

1.0

0.5

0.0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500

Distance [mm]
 First Test – PsD 475yrp earthquake test

3 3

2 2
Numerical
Numerical
EC8 limit
Experimental Experimental
1 1

0 0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5
Drift [%] Drift [%]

Without effective width Considering effective width