CINEMATICA MIŞCĂRII
ABSOLUTE A PUNCTULUI
(R) z
( ) n t
k
O P
i
i
b
r
k z
j y
O
x i
i
x y P
Fig. 1.1
r x( t ) i y( t ) j z( t ) k r ( t ), t [ t 0 , t f ] . (1.3)
i i i . (1.4)
x cos ; x 2 y 2 ;
y
y sin ; arctg ; (1.7)
x
z ; z.
(R) y n
i t
( )
i
P
r y
j i
i x
O i
x
Fig. 1.2
– 14 –
x x( t ), y y( t ), (1.9)
r x( t ) i y( t ) j r ( t ), (1.10)
( t ); ( t ), (1.11)
r OP i r ( t ), (1.12)
respectiv,
x cos ; x 2 y 2 ;
y (1.13)
y sin ; arctg .
x
1.2.1. Traiectoria
1.2.2. Viteza
r r ( t ), t [ t 0 , t f ],
Fig. 1.3
– 16 –
r r ( t t ) r ( t )
v med . (1.14)
t t
Vectorul viteză medie v med are acelaşi suport ca vectorul PP '
şi sensul său este cel al mişcării punctului.
Prin viteză instantanee a punctului P se înţelege vectorul v
către care tinde viteza medie v med când intervalul de timp t tinde
spre zero
r dr
v lim v med lim r. (1.15)
t 0 t 0 t dt
Rezultă că vectorul viteză instantanee v la momentul t a
punctului este egal cu derivata întâia a razei vectoare a punctului în
raport cu timpul
v r . (1.16)
1.2.3. Acceleraţia
Fig. 1.4
În intervalul de timp t , viteza punctului P variază cu mărimea
vectorială v
v v ( t t ) v( t ) . (1.17)
v v ( t t ) v( t )
amed am . (1.18)
t t
Vectorul acceleraţie medie are aceeaşi direcţie cu vectorul v
adică este orientat spre interiorul concavităţii traiectoriei.
Vectorul acceleraţie instantanee a punctului P este vectorul a către
care tinde acceleraţia medie amed când intervalul de timp t tinde
spre zero
– 18 –
v v( t t ) v( t ) dv
a lim lim v , (1.19)
t 0 t t 0 t dt
dv d2 r
a v r.
dt dt 2
a v r. (1.20)
dr d 1
, . (1.21)
ds ds Rc
s s( t ), t [t 0 , t f ] ,
Viteza
Expresia vitezei se obţine prin derivarea vectorului de poziţie
r în raport cu timpul, ţinând cont că acest vector depinde de timp
prin intermediul funcţiei s = s(t) , adică r r (s( t ))
– 20 –
dr dr ds
v r s . (1.22)
dt ds dt
Proiecţiile vitezei pe axele triedrului lui Frenet şi mărimea
(modulul) vitezei au expresiile
v v s v
v : v v 0 , cu v s . (1.23)
v v 0
O
s(t) b
( )
P
r r (s( t ))
v
y
O
a t
x n
Fig. 1.5
Acceleraţia
Pentru a determina expresia acceleraţiei, se derivează în
raport cu timpul expresia vitezei dată de relaţia (1.22)
– 21 –
dv d
a v s s s .
dt dt
Ţinând seama de relaţia (1.21)2 în derivarea versorului
d d ds 1
s , (1.25)
dt ds dt Rc
s 2 v2
a s v a a . (1.26)
Rc Rc
a a s v
s 2 v2
a : a a . (1.27)
R c R c
a a 0
Vectorul acceleraţie este conţinut în planul determinat de axa
tangenţiaIă şi axa normală principală, adică în planul osculator.
Mărimea acceleraţiei are expresia
2
s 2 v4
a a2 a2 s 2 v 2 . (1.28)
Rc R c2
Componentele acceleraţiei
- acceleraţia tangenţială
a s v , (1.29)
dv
Dacă a 0 , rezultă v const. (scalarul vitezei nu se
dt
modifică), deci punctul P are o mişcare uniformă (parcurge arce
egale în intervale egale de timp).
- acceleraţia normală
s 2 v2
a , (1.30)
Rc Rc
v2 1
a v 0, a 0, deoarece 0 pentru R c . (1.31)
Rc Rc
v a v ( a a ) v a v a v a ( v ) ( v ) v v
d v2
v a v v . (1.32)
dt 2
va
cos( v a ) (1.33)
v a
B a v a B B
v v
( ) ( ) a 0 ( )
a a a a a
a
a. b. c.
Fig. 1.6.
Cazul I, corespunde situaţiei când vectorii viteză şi acceleraţie
formează un unghi ascuţit, ∢ ( v, a ) , adică
2
v a v v 0, (1.34)
v2 v 02
a a , (1.37)
Rc Rc
s 3 v3
v a s 0 0 ;
2 Rc Rc
s s / R c 0
3 3
s v
va ,
Rc Rc
v2
a ,
Rc
va
a . (1.39)
v
2
s 2 v4
a a2 a2 s
2 v 2 ,
Rc R 2
c
rezultând
v2
Rc = . (1.40)
a2 - v 2
Traiectoria
În cazul mişcării spaţiale, prin eliminarea timpului din ecuaţiile
de mişcare anterioare, se obţin ecuaţiile a două suprafeţe a căror
intersecţie este curba (Γ) (Fig. 1.7) ce reprezintă traiectoria punctului
F1( x, y, z ) 0
( ) : . (1.41)
F2 ( x, y, z ) 0
Fig. 1.7
Viteza
Expresia analitică a vectorului viteză instantanee, în reperul
cartezian Oxyz, are forma
dr d
v r ( x i y j zk ) x i y j z k. (1.44)
dt dt
Proiecţiile vitezei pe axele de cordonate au expresiile
v x v i x
v : v y v j y . (1.45)
v z v k z
Mărimea (modulul) vitezei se calculează cu formula
v v 2x v 2y v 2z x 2 y 2 z 2 . (1.46)
v x i y j ;
v x x
; (1.48)
v y y
v x 2 y 2 .
Acceleraţia
Expresia analitică a acceleraţiei instantanee, în reperul Oxyz,
are forma
d
a v r ( x i y j z k ) x i y j z k. (1.49)
dt
a x a i x
a : a y a j y . (1.50)
a z a k z
ax ay az
cos( a, i ) ; cos( a, j) ; cos( a, k ) . (1.52)
a a a
a x i y j ;
a x x
; (1.53)
a y y
a x 2 y 2 .
a s v ; v x 2 y 2 z 2 ,
a a 2 a 2 . (1.55)
va
a ,
v
i j k
v × a = x y z = yz i + zx
- zy j + xy
- xz k
- yx
x
y
z
– 30 –
şi
( x 2 y 2 z 2 )3 / 2
Rc . (1.57)
( y z z y) 2 ( z x x z) 2 ( x y y x) 2
( x 2 y 2 )3 / 2
Rc . (1.58)
x y y x
– 31 –
P : { ( t ); ( t )}; t [ t 0 , t f ].
y
v i
( )
P i
r
j
a y
O
i
Fig. 1.8
Sistemul de axe P , corespunzător coordonatelor polare,
conţine următoarele axe (Fig. 1.8):
- axa radială, coliniară cu raza polară , de versor i consi-
derat în sensul creşterii razei polare;
- axa transversală, perpendiculară pe axa radială, cu versorul
i orientat în sensul creşterii unghiului .
În timpul mişcării punctului P, versorii i şi i îşi schimbă
orientarea, deci nu sunt vectori constanţi; aceasta înseamnă că
derivatele lor în raport cu timpul vor fi diferite de zero.
– 32 –
Traiectoria
a). Pentru determinarea traiectoriei se elimină timpul t din
ecuaţiile de mişcare (1.11)
( t ); ( t )
f (, ) 0 , (1.61)
Coordonatele
Timpul punctului Poziţia
t punctului
( t ) ( t )
t0 ( t 0 ) ( t 0 ) P0
t1 ( t 1 ) ( t 1 ) P1
(1.63)
....
....
....
....
tf ( t f ) ( t f ) Pf
Viteza
Pentru calcularea vitezei instantanee se aplică formula (1.16),
adică v r, cu r OP i r ( t ), rezultând relaţia
dr d
v r ( i ) i i . (1.64)
dt dt
v = ρ i ρ + ρφ i φ . (1.65)
v v 2 v 2 2 2 2 . (1.67)
Acceleraţia
Pentru determinarea expresiei analitice a acceleraţiei
instantanee se aplică formula (1.20), a v r, rezultând
d
a v ( i i ) i i i
i i .
dt
Ţinându-se seama de derivatele în raport cu timpul ale
versorilor axelor polare, adică de relaţiile
i i , i i ,
relaţia anterioară devine
a i 2 i .
i i i
a a 2 a 2 (
2 ) 2 (2
) 2 . (1.71)
şi
i i i
va
0 (2
) ( 2 ) i ,
2
2
0
cu
v a (2 2 ) .
) (
Rezultă expresia
3
2 2 2
Rc . (1.73)
(2 2 )
) (
– 36 –
z
i k i
P
( ) v
i
r(t)
z
k
j a y
O
i P3
P2
P1
x
Fig. 1.9
i k i k 0. (1.74)
r OP OP1 P1P i zk r ( t ), t [ t 0 , t f ] .
( t ); ( t ); z z( t ); t [ t 0 , t f ].
Traiectoria
Pentru a obţine ecuaţia analitică a traiectoriei punctului P, se
elimină timpul t din cele trei ecuaţii de mişcare şi se obţin două
suprafeţe
F1(, , z ) 0 şi F2 (, , z ) 0, (1.75)
Viteza
Expresia analitică a vitezei instantanee în sistemul de
coordonate cilindrice P se obţine prin derivarea în raport cu
timpul a vectorului de poziţie r dat de relaţia r i zk r ( t ) , ţinând
cont de derivatele versorilor i i , i i , i k 0
dr d
v r ( i zk ) i i z k . (1.76)
dt dt
Proiecţiile vectorului v pe axele sistemului de coordonate
cilindrice:
v v i ( viteza radială)
v : v v i ( viteza transversală) . (1.77)
v z v k z ( viteza pe axa cotelor )
v v 2 v 2 v 2z 2 2 2 z 2 . (1.78)
– 38 –
Acceleraţia
Expresia analitică a acceleraţiei instantanee în sistemul de
coordonate P se obţine prin derivarea în raport cu timpul a
vitezei dată de relaţia (1.76)
dv d
a v ( i i z k )
dt dt
i i i
i i z k.
a a i 2
a : a a i 2 . (1.80)
a z a k z
a a 2 a 2 a 2z (
2 ) 2 (2
) 2 z 2 . (1.81)
– 39 –
Fig.1.10
d
, (1.84)
dt
se numeşte viteză unghiulară, iar derivata de ordinul doi
d d2
, (1.85)
dt dt 2
se numeşte acceleraţie unghiulară.
Fig. 1.11
a) în coordonate polare
r i R i ;
b) în coordonate naturale
r r (s( t )).
Viteza punctului P
a) în coordonate polare
dr d
v r i R i R i ;
(R i ) R
dt dt
b) în coordonate naturale
dr d r ds
v r s v R .
dt ds dt
v v i 0
v: , (1.87)
v v i R
Acceleraţia
a a R R
R a
a: 2 2 . (1.93)
a a R R a
a a 2 a 2 a 2 a 2 R 2 4 . (1.94)
cu
0 ,
0;
h
tg . (1.98)
2R
– 45 –
Fig. 1.12
h
z PP AP tg R tg (R tg ) , (1.99)
2
ultima expresie rezultând prin considerarea şi a relaţiei (1.98).
În baza precizărilor de mai sus, rezultă următoarele ecuaţii
parametrice în coordonate cilindrice ale mişcării punctului
material pe elicea de pas constant
h
R const., ( t ), z (R tg ) . (1.100)
2
Fig. 1.13
h
v i i z k R i (Rtg ) k R i k.
2
Proiecţiile vitezei acestui punct material pe axele de
coordonate cilindrice, în condiţiile (1.100) de mişcare, au următoarele
expresii
v v i 0
v : v v i R , (1.101)
v z v k (R tg ) (h / 2)
– 47 –
R
v v 2 v 2 v 2z R 1 tg 2 . (1.102)
cos
z
Fig. 1.14.
2
a a 2 a 2 a 2z R (1 tg 2 )
2 4 R 2
4 . (1.104)
cos
h
x R cos , y R sin , z (R tg ) . (1.105)
2
v x v i x R sin
v : v y v j y R cos (1.106)
v z v k z (R tg ) (h / 2)
v x 2 y 2 z 2 R sin 2 cos 2 tg 2
(1.107)
R
R 1 tg 2 ,
cos
2
2 (1 tg 2 ) 4 R
R 2
4 ,
cos
– 50 –
R R
v , v ,
cos cos
(1.110)
2
a R 2
4 ,
cos