Sunteți pe pagina 1din 1

Balada din Albania

Ca Dumitru-n albanime
Mai viteaz nu era nime,

Nici la brat mai viguros,


Nici la umblet mai frumos :
Era inger la iubire,
Zmeu era la razboire ;
Intre fete curcubeu,
La batai trasnet si leu.

El cu dragii sai tovarasi


La razboi pornit-a iarasi,
Dar pe drumul lat si-ntins
L-a cuprins un dor pe cale :
Dorul Angelinei sale.
Si el zice catre frati :
Dragii mei ! Voi m-asteptati,
Pana-n seara, pana-n noapte,
Pane maine-seara poate,
Pan ma duc la draga mea
Caci nu pot de dor de ea !
Astfel zise lin si bland
Si-apoi pleaca suierand
Pe poteca mult batuta,
Care duce la paluta !
La palat daca-a sosit
Portile-nchise-a gasit.
Ce-i aceasta ? Niciodata
N-a fost poarta sub lacata,
Si-acum pentr-ntaia oara
Geme poarta sub zavoara ? !

S-ar putea să vă placă și