Sunteți pe pagina 1din 5

5.

Realizați o micro-analiză estetică a unui fragment muzical din


repertoriul cunoscut.

Lucrarea pe care doresc să o analizez aparține unui mare compozitor al secolului al


XX-lea, un compozitor român de mare anvergură care s-a făcut remarcat mai ales prin cele
două Oratorii pe care le-a compus, Oratoriul Bizantin de Paști și Oratoriul Bizantin de
Crăciun. Amândouă fiind lucrări de mare amploare. Cu toate acestea, nu o să analizez una
dintre aceste două lucrări, ci una de dimensiuni mai mici. O să analizez „Rugăciunea inimii”
de Paul Constantinescu, varianta pentru cor mixt. Trebuie precizat faptul că aceasta se află și
în varianta pentru cor bărbătesc.
Paul Constantinescu s-a născut la 30 iunie 1909 la Ploiești. A început să studieze
muzica la Ploiești în 1919. Între anii 1929-1933 a studiat la Academia Regală de Muzică și
Artă Dramatică din București. Aici s-a bucurat de îndrumarea unora dintre cei mai mari
profesori români de muzică, Mihail Jora la contrapunct, armonie și compoziție, Constantin
Brăiloiu la istoria muzicii sau Dimitrie Cuclin la estetică muzicală. El își perfecționează
studiile la Viena cu Franz Schmidt și Josef Marx, între 1933-1935.
Paul Constantinescu a fost primit în Societatea Compozitorilor Români în anul 1932,
împreună cu Matei Socor, care va deveni, în 1950, după transformarea societății în Uniunea
Compozitorilor din R.P.R., președintele ei. A avut o viață urmărită de către regimul comunist,
fără dovezi împotriva acestuia. Se stinge din viață la finalul anului 1963, în 20 decembrie.
Creațiile sale se împart în creații pentru teatrul liric, muzică simfonică, vocal-
simfonică, muzică de cameră, pentru pian, corală și vocală.
Paul Constantinescu se caracterizează ca fiind continuatorul concepţiei lui D.G.
Kiriac, de integrare a modurilor bizantine în muzica cultă, utilizate în cadrul unui limbaj
modern, adaptat înnoirilor din muzica europeană. Îngemănează tradiţia (folclorică şi
bizantină) cu inovaţia din domeniul formelor, al scriiturii etc. Obişnuia să-şi reevalueze şi să-
şi recorecteze succesiv partiturile, ceea ce dovedeşte un puternic spirit autocritic. Scriitură
concisă, concentrată, dezvoltări ale discursului muzical lipsite de emfază. Tematism pregnant,
plin de claritate, echilibrat; atenţie prioritară acordată melodiei (influenţele folclorului şi
muzicii bizantine, culturi în esenţă vocale şi monodice). Este atras de genurile populare
vocale (doina, bocetul, balada, cântecul). Totodată a dezvoltat mult muzica corală, vocală și
vocal-simfonică românească prin lucrările sale de amploare.

1
Stilul lui Paul Constantinescu se află într-o oarecare legătură cu Mihail Jora, fiind
contemporani. Alți compozitori care au avut un rol foarte important în dezvoltarea muzicii
corale românești sunt: Ion Cartu, Gheorghe Dima, Gavriil Musicescu sau Gheorghe
Mandicevschi, toți fiind contemporani.
Lucrarea lui Paul „Rugăciunea inimii” putem spune că se încadrează în genul
oratoriului prin tematica pe care o are, cu toate că un oratoriu în adevăratul sens al cuvântului
dispune de o arie mult mai mare.
Oratoriul este o Compoziție muzicală amplă pentru cor, soliști și orchestră, destinată a
fi interpretată în concert, și care ilustrează o acțiune dramatică (inițial cu subiect religios). A
apărut la sfârșitul sec. 16, în Italia. Prima compoziție de acest tip a fost „Reprezentația despre
suflet și trup” (Roma, 1600) de Emilio Cavalieri. Tipul clasic de oratoriu a fost creat de
Haendel, iar Bach l-a ridicat la o măiestrie artistică deosebită. Compozitori care au
scris oratorii: Berthoven, Mendelssohn-Bartholdy, Berlioz, Listz, Dvořák, Haydn, Schumann,
Prokofiev, Honegger, Șostakovici, Franck, Schönberg, Hindemith, Stravinski, E. Elgar,
Penderecki; în muzica românească: P. Constantinescu, Gh. Dumitrescu.
„Rugăciunea inimii” este o lucrare profundă atât din punct de vedere componistic, cât
mai ales din punct de vedere spiritual. Textul acestei opere este mai mult decât un text al
vreunei creații cu caracter religios. Pentru a înțelege puțin textul, consider că este nevoie de
explicare a acestuia și a profunzimii acestuia.
Rugăciunea lui lisus își are obârșia în porunca Sfântului Apostol Pavel care spune
„Rugați-vă neîncetat”. aceasta se rosteşte astfel: „Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”. La început, ea se rostea fără adaosul
cuvântului „păcătosul”, care a fost adăugat mai târziu. Acest cuvânt, ce cuprinde în sine
recunoaşterea şi mărturisirea căderii – bagă de seamă Preacuviosul Nil Sorski – este potrivit
nouă şi bineplăcut lui Dumnezeu, Care a poruncit să înălţăm rugăciuni către El dintru
recunoaşterea şi mărturisirea păcătoşeniei noastre.
„Rugăciunea inimii”, ca lucrare muzicală, ocupă un loc aparte în creația religioasă a
lui Paul Constantinescu, fiind legată de mișcarea spirituală Rugul Aprins de la Mănăstirea
Antim. Originalul acestei capodopere a fost găsit în biblioteca schitului românesc Prodromu,
și a fost redactat cu neume, adică notație psaltică, sub forma unui canon. Varianta în notaţie
psaltică, sub formă de canon, se adaugă celei corale, pentru cor bărbătesc, destinată bisericii
Antim şi datată septembrie 1946, analizată de Stelian Ionașcu.

2
Acest mic oratoriu, în momentul de față are două variante corale, pentru cor bărbătesc
și pentru cor mixt. Varianta pe care o să o analizez în cele ce urmează o să fie cea pentru cor
mixt.
Lucrarea de față este scrisă în re minor. Cum am spus, are forma unui canon, tema
începe la bas, iar pe rând, fiecare voce preia tema. Bas și alto au același ton, re, iar tenorii și
sopranele același ton, sol. Tema are un ambitus de sextă mică (6m), specifică cântărilor
bisericești (Exemplu: „Pe Tine Te lăudăm”, glas V psaltic). Această sextă mică se pliază cel
mai bine pe caracterul acestei piese.
Linia melodică a temei are un mers ascendent cu două mici cadențe pe treapta a II-a

și treapta a V-a . aceste


cadențe sunt marcate de semne de respirație. Prin aceste de respirație, autorul păstrează
profunzimea textului, întrucât Sfinții Părinți împărțeau această rugăciune în mai multe fraze,
și recomandau rostirea ei însoțită de respirație.
În opera de față, rugăciunea este împărțită în trei fraze. Cea de-a treia frază reprezintă
momentul culminant al rugăciunii, implorarea milei divine sau a izbăvirii venită din partea
Divinității sau a lui Dumnezeu, prin expresia „miluiește-ne pe noi”

.
Dacă până în momentul momentul în care am ajuns la a treia parte, linia melodică are
un pronunțat caracter ascendent, odată cu cea de-a treia parte și a atingerea punctului
culminant al temei pe Sib, linia melodică coboară până pe tonică, iar ultima silabă este pe
treapta a II-a din re. Din acest moment, basul are rolul doar de acompaniament, tema se mută
la tenor, dar din sol.

Din punct de vedere melodic, compozitorul a păstrat aproximativ aceleași material


sonor, foarte puțin schimbat. S-a păstrat, de asemenea, și mutarea temei de la o voce la alta
sub forma canonului.

3
Singura inovație adusă este spre finalul piesei prin apariția Si cu alterația becar,
făcându-și apariția acordul major de treapta a IV-a. putem spune că finalul este marcat de o
cadență plagală, IV-I.
Ce mai putem remarca în această operă sunt semnele de intensitate. În majoritatea
timpului, discursul muzical este sub influența piano-ului, ceea ce ajută la păstrarea
caracterului de rugăciune.
Din punct de vedre estetic, lucrarea începe sub auspiciile frumosului, poate chiar a
sublimului, marcat de începutul lin și discursul melodic ușor ascendent care oferă liniștea
sufletească. Înălțarea triumfală este în momentul în care linia melodică de la tenori ajunge în
punctul culminant al temei, mai exact implorarea divinității prin

.
Katharsisului purificator este prezent foarte puțin spre final prin câteva acorduri
majore, Fa și Sol, care oferă omului speranța ca Dumnezeu îi ascultă rugăciunea.

Finalul își păstrează caracterul sublim prin încheierea în minor. Acest final în minor
nu are scopul de a descuraja persoana în a implora Divinitatea, ci are rolul de a conștientiza
omul că viața lui trebuie să fie o rugăciune neîncetată.

4
Bibliografie:
1. Gabriel Banciu, Teoria esteticii. Modul de studiu I, suport de curs AMGD,
Cluj-Napoca, 2018
2. Moldoveanu, Nicu, Istoria muzicii bisericești la români, Basilica, București,
2010.
3. Tatarkiewicz, Wladislaw, Istoria esteticii, vol. 1-4, Ed. Meridiane, București,
1978.
4. https://www.muzicieni-in-arhive.ro/paul-constantinescu-ro.php
5. https://paulconstantinescu.wordpress.com/paul-constantinescu/biografie/
6. https://www.crestinortodox.ro/editoriale/rugaciunea-inimii-125882.html
7. https://doxologia.ro/cuvant-de-folos/sa-ne-rugam-cat-mai-des-cu-rugaciunea-
lui-iisus
8. https://dexonline.ro/intrare/oratoriu/39365
9. https://www.dimacompetition.ro/wp-content/uploads/2017/06/Paul-
Constantinescu-Rugaciunea-inimii.pdf