OBSERVAREA APETITULUI SI A MODULUI IN CARE BOLNAVUL RESPECTA

PRESCRIPTIILE MEDICALE

Apetit – pofta de mancare.

Inapetenta – lipsa poftei de mancare a bolnavului fata de anumite alimente.

Anorexie – scaderea sau lipsa poftei de mancare.

Scop: observarea apetitului urmareste descoperirea si combaterea inapetentei sau

anorexiei bolnavului. Astfel: bolnavii cu cancer gastric refuza carnea de vaca; in faza
preicterica a hepatitei virale, bolnavii refuza grasimile; apetitul exagerat sau polifagia este
specifica diabetului; apetitul preferential apare in cazul unor carente in organism (de ex.:
calciu la gravide).

Pentru combaterea anorexiei si inapetentei bolnavului, se procedeaza astfel:

1.               Se verifica daca inapetenta bolnavului este totala sau repulsia lui se manifesta
numai fata de alimentele din regim in comparatie cu cele preferate.

2.               Se asigura servirea mesei intr-un cadru cat mai estetic.

3.               Bolnavii inapetenti se alimenteaza la intervale de 2-3 ore, cu portii mici.

4.               Se servesc bolnavului lichide reci, usor acidifiate cu lamaie, alternandu-le

pentru a asigura o variatie cat mai mare.

5.               Bolnavului inapetent nu i administreaza alimente hiperzaharate (gustul dulce

provoaca relativ repede o senzatie de plenitudine si favorizeaza adesea diaree).

6.               Profitand de setea bolnavului, i se vor oferi elemente nutritive  sub forma

lichida (de ex. laptele, sucurile de fructe vor fi imbogatite cu praf de lapte, cacao, galbenus de
ou, preparate de zahar ridicand astfel valoarea calorica a alimentelor introduse).

7.               Se asigura necesitatile calorice (2500-3000 calorii/zi) prin administrarea de

preparate lichide hipercalorice.

8.               In momentul in care apetitul incepe sa revina, se administreaza bolnavului o

alimentatie solida (4-5 mese).

9.               Se va urmari ca bolnavul sa consume numai alimente conforme prescriptiilor

medicale.

10.            Incalcarea prescriptiilor medicale va fi comunicata medicului.

 CALCULAREA RATIEI ALIMENTARE

Una din cele mai importante sarcini ale îngrijirii bolnavului este alimentaţia. Asigurarea aportului
caloric necesar pentru susţinerea forţelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat
pentru asigurarea condiţiilor de vindecare şi administrarea alimentelor  pe cale naturală sau artificială,
constituie sarcini elementare ale îngrijirii oricărui bolnav spitalizat.
 Alimentatia rationala= aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului, diferentiate
dupa varsta, munca, stare de sanatate sau de boala, stare fiziologica
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor
functiilor organismului in conditii normale:
-glucide(hidrati de carbon)
-proteine
-lipide
-vitamine
-apa si saruri minerale
 Ø Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului- cele necesate cresterii la copii sau cele
necesare refacerii peirderilor prin consum la adult
-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal, cresterii la copii
si celorlalte functii
-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente, transformarea bolilor acute in boli cronice si
aparitia recidivelor
-consolidarea rezultatelor terapeutice
 v Calcularea ratiei alimentare 
Definitie–proportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h
Ratia alimentara se calculeaza in functie de :
varsta,
sex,
greutate corporala,
munca prestata,
stare de sanatate sau boala
Conditii 
ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ
sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului
se masoara in calorii
ratia minima medie pentru organismul in repaus este 1600calorii
calculul se face in functie de sex, greutate, activitate
Necesar caloric/24h
In functie de activitate:
in repaus absolut-25 calorii/kg corp
in activitate minima-35-40cal/kg corp
in activitate medie-40-45 cal/kg corp
In activitate intensa-45-60cal/kg corp
In functie de varsta:
plus 20-30%pentru copii
minus 10-15%pentru varstnici
Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare
+30%
Un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de
temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)
In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii
Un bolnav in repaus  absolute la pat necesita 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu greutatea de
60kg necesita 1500cal/24h 
Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:
1g glucide=4,1calorii
1g proteine=4,1 calorii
1g lipide=9,3 calorii
Continutul ratiei echilibrate:
400g glucide-6g/kgcorp
70g lipide-1g/kg corp
70g proteine-1g/kgcorp
Echilibrul intre principiile nutritive
50-55% hidrati de carbon
10-15% proteine
30-40% lipide
Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animal
40% protein de origine animala
60%proteine de origine vegetala
35%lipide de origine animala
65%lipide de origine vegetala
Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg
corp/24h);70g proteine in 24h(1g/kg corp/24h) 
v Intocmirea foii de alimentatie zilnica
 Foaia de alimentative zilnica= document in care se centralizeaza regimurile alimentare zilnice
prescrise de medic fiecarui bolnav, in scop terapeutic.
 Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe; asistentele de salon raporteaza numarul de
regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.
 Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetice pe clinica si trimite foaia de
alimentatie la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.
 Foaia de alimentatie se intocmeste in fiecare zi.

Clinica CHIRURGIE

FOAIE DE ALIMENTATIE
 

Pentru
Ziua…………..luna…………..anul…………
…
   
Regim Nr portii Observatii referitoare la
hrana din ziua precedenta
Hidric 10  

Hidrozaharat 10

Semilichid 3

Renal 5

Cardiovascular 5
Diabet 5

Mixt 20

1000calorii 2

Total  60
Medic …   Asistenta sefa ….

v Regimurile dietetice
 Alimentatia dietetica= contribuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.
 Regimurile dietetice sunt variate, in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun
 Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :
        - hipocalorice         -hipercalorice      
 Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.

Regimurile dietetice urmaresc:

ü  punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
 regim de crutare a intestinului gros – in dizenterie
  regim de crutare a mucoasei bucale – stomatita
 regim de crutare a stomacului – gastrita, ulcer gastric
 regim de crutare a ficatului – hepatita, ciroza
  regim de crutare a rinichiului – nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;

ü  echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

 in colita de fermentatie – regim bogat in proteine;
 in colita de putrefactie – regim bogat in carbohidrati;
  in insuficienta cardiaca – restrictie de lichide

ü  compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:

 se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante;

ü  satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

 in boli infectioase – regim bogat in vitamine;
 afectiuni osoase – regim bogat in calciu;
 in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – regim bogat in proteine;   

ü  indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali( mucus, puroi)- se pot indeparta
cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;

v Regimurile alimentare
Hidric Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta
Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si
degresate din carne,apa fiarta si racita 
Hidro-zaharat Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala
acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor
infectioase Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de
compot,zeama de orez 
Semilichid Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza
hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard
Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe
coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente 
Lactat Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile
dupa hemoragie digestiva superioara; alimente permise:1000-2000ml
lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana 
Lacto-fainos Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac
Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de
vegetarian legume,smantana,frisca,fainoase 
Hepatic Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic
Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba
prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-
30g/zi
 
Renal Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala
Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude
coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de
vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare 
Cardio- Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in
vascular a doua saptamana de boala;.alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba
fiarta,salata de sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de
tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g 
Diabet Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;
 alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;
 necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei
 
Hipocaloric Indicatii –obezitate,hipertensiune arteriala
Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de vaci,carne
alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente

 v Modurile de alimentatie a bolnavului

 În funcţie de starea pacientului, alimentarea se face:

 activ – pacienta mănâncă singură în sala de mese sau în salon
 pasiv – pacientei i se introduc alimentele în gură
 artificial – alimentele sunt introduse în organism în condiţii nefiziologice.

Alimentarea activă se poate face

 în sala de mese,
 în salon;
 la masă sau la pat.

    În sala de mese aerisită, curăţenia trebuie să fie desăvârşită; porţiile aranjate estetic sunt aşezate pe
mese mici (4 persoane). Se invită pacientii la masă, se invită să se spele pe mâini. Felurile de mâncare
se servesc pe rând, vesela folosită se ridică imediat. Nu se ating alimentele cu mâna.
Se observă dacă pacientul a consumat alimentele; în caz contrar se află motivul şi se iau măsuri.

    În salon, la masă: se îndepărtează tot ce ar putea influenţa negativ apetitul pacientului (tăviţă,
scuipători, ploscă). Se invită pacientul să se spele pe mâini, se ajută să se aşeze la masă; servirea
mesei se face ca în sala de mese.

    În salon, la pat: se pregăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă. Se aşază pacientul în
poziţie confortabilă, este invitat să se spele pe mâini, asistenta servindu-i materialele necesare şi
protejând lenjeria de pat cu muşama. Se adaptează masa specială la pat şi se serveşte masa la fel ca în
salon la masă.

  Alimentarea pasivă - Când starea generală a bolnavilor nu le permite să se alimenteze singuri,

trebuie să fie ajutaţi.
Vor fi hrăniţi bolnavii:
-          imobilizaţi
-          paralizaţi
-          epuizaţi, adinamici
-          în stare gravă
-          cu uşoare tulburări de deglutiţie
Pregătire materiale:
-          tavă
-          farfurii
-          pahar cu apă sau cană cu cioc
-          şervetel
-          cană de supă
-          tacâmuri
Pregatire pacient:
 se aşază în poziţie semişezând cu ajutorul rezemătoarelor de pat sau în decubit dorsal cu capul
uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutiţia
 i se protejează lenjeria cu un prosop curat
 se protejează cu un prosop în jurul gâtului
 se adaptează măsuţa la pat şi i se aşază mâncarea astfel încât să vadă ce i se introduce în gură
Servirea mesei:
 asistenta se aşază în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna
 verifică temperatura alimentelor(pacienţii în stare gravă nu simt temperatura, nici gustul
alimentelor), gustând cu o altă lingură
 îi serveşte supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
 supraveghează debitul lichidului pentru a evita încărcarea peste puterile de deglutiţie ale
pacientului
 este şters la gură, i se aranjează patul
 se îndepărtează eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la
formarea escarelor
 schimbă lenjeria dacă s-a murdărit
 acoperă pacientul şi aeriseşte salonul
 strânge vesela şi o transportă la oficiu
 se încurajează pacientul în timpul alimentaţiei, asigurându-l de contribuţia alimentelor în
procesul vindecării
 se stimulează deglutiţia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
 se oferă pacientului cantităţi nu prea mari deoarece, neputând să le înghită, ar putea să le
aspire
De evitat!
- servirea alimentelor prea fierbinţi sau prea reci
- atingerea alimentelor care au fost în gura pacientului

  Alimentarea artificială înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloace

artificiale.
Se realiz. prin următoarele procedee:
 sondă gastrică sau intestinală
 gastrostomă
 clismă
 parenteral
Scop:
-  hrănirea pacienţilor inconştienţi
-  cu tulburări de deglutiţie
-  cu intoleranţă sau hemoragii digestive
-  operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
-  cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
-  în stare gravă; negativism alimentar 
Alimentarea prin sondă gastrica 
Materiale necesare:
-          de protecţie: aleză, prosoape
-          sterile: sondă gastrică sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensă hemostatică
-          nesterile: pâlnie, tăviţă renală
-          bulion alimentar: să nu prezinte grunji, să fie la temperatura corpului, să aibă valoare calorica
Pregatirea pacientului ( vezi  sondaj gastric)
Execuţie
-          în caz de stază gastrică, se aspiră conţinutul şi se efectuează spălătură gastrică
-          se ataşează pâlnia la capătul sondei şi se toarnă lichidul alimentar 200-400 ml până la 500 ml,
încălzit la temperatura corpului
-          se introduc apoi 200-300 ml apă şi o cantitate mică de aer pentru a goli sonda
-          se închide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor în faringe de unde ar putea
fi aspirate determinând pneumonia de aspiraţie – complicaţie gravă
-          se extrage sonda cu atenţie

DE  ŞTIUT : 
la pacienţii inconştienţi cu tulburări de deglutiţie sau care trebuie alimentaţi mai mult timp pe
această cale, sonda se introduce endonazal
sondele de polietilen se menţin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind
traumatizante (produc escare ale mucoaselor)

raţia zinică se administrează în 4-6 doze foarte încet, de preferinţă cu aparatul de perfuzat
utilizând vase izoterme

Alimentarea prin gastrostomă 

 deschiderea şi fixarea operatorie a stomacului la piele în scopul alimentării printr-o sondă în
cazul în care cale esofagiană este întreruptă
 în cazul stricturilor esofagiene, după arsuri sau intoxicaţii cu substanţe caustice, când
alimentaţia artificială ia un caracter de durată  şi nu se poate utiliza sonda gastrică, alimentele vor fi
introduse în organism prin gastrostomă
 în stomă, este fixată o sondă de cauciuc prin intermediul căreia alimentele sunt introduse cu
ajutorul unei seringi sau prin pâlnie
 respectându-se aceleaşi principii se introduc şi aceleaşi amestecuri alimentare ca în cazul
alimentaţiei prin sondă gastrică
 alimentele vor fi introduse în doze fracţionate la intervale obişnuite, după orarul de alimentaţie
al pacienţilor, încălzite la temperatura corpului
 cantitatea introdusă o dată nu va depăşi 500 ml
 după introducerea alimentelor sonda se închide pentru a împiedica refularea acestora
 tegumentele din jurul stomei se pot irita sub acţiunea sucului gastric  care se prlinge adesea pe
lângă sondă, provocând uneori leziuni apreciabile
 de aceea, regiunea din jurul fistulei se va păstra uscată, acoperită cu un unguent protector şi
antimicrobian, pansată steril cu pansament absorbant

Alimentarea prin clismă

 se poate asigura hidratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de timp
 deoarece în rect nu sunt fermenţi pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluţii
izotonice, substanţele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacţie
 alimentarea se face prin clisme picătură cu picătură cu soluţie Ringer, glucoză 47‰ cu rol
hidratant
 vezi pregătirea şi efectuarea clismei
 în locul irigatorului se foloseşte un termos

Alimentarea parenterală
Materile necesare:
 dezinfectante - alcool iodat
 materiale pentru puncţia venoasă: de protecţie- pernă elastică pentru sprijinirea
braţului, muşama, aleză;
 pt. dezinfecţia tegumentului tip I (cu tamponul îmbibat în
alcool se badijonează tegumentul timp de 30 de sec.)
 instrumentar şi materiale sterile - seringi şi ace de unică
folosinţă(se verifică integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizării, lungimea şi diametrul acelor) -
în funcţie de scop; pense, mănuşi chirurgicale, tampoane
 alte materiale- garou sau bandă Esmarch, fiole cu soluţii
medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală
 perfuzor = trusă de perfuzie (ambalat de unică întrebuinţare)
 pompă de perfuzie automată- cu reglare programată a volumului şi ratei de flux
 robinete cu două sau mai multe căi
 branulă(cateter i.v.)
 fluturaş
 benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) şi a tubului perfuzorului de pielea
bolnavului

Se face cu substanţe care:

v  Au valoare calorică ridicată
v  Pot fi utilizate direct de ţesuturi
v  Nu au proprietăţi antigenice
v  Nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor
 Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone : glucoză 10-20-33-40% , fructoză 20% ,
soluţie dextran , hidrolizate proteice
 Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii / 24h şi a raţiei de lichide
în care pot fi dizolvate principiile nutritive
 Nevoia de lichide este completată cu ser fiziologic sau sol. glucozate şi proteice
 Alimentarea parenterală se face ca şi hidratarea
 Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului, de la
50ml/h la 500ml/h