Sunteți pe pagina 1din 56

Anul CVI Nr. 71. 10 LEI EXEMPLARUL Sâmbätä 26 Martie 1938.

REGATUL ROMANIEI

MONITORUL OFICIAL PARTEA I-a


LEGI, DECRETE
JURNALE ALE CONSILIULUI DE MINISTRI, DECIZIUNI MINISTERIALE, COMUNICATE,
ANUNTURI )1IDICIARE (DE INTERES GENERAL).
ABONAMENTE IN LEI
IN TARA
PARTEA I-a salt a II-a Desbahri le
parlament
I an 6 laid 3 lunill lunit sesiune
PUBLICATII IN LEI
.

JURNALELE CONSILIULUI DE MINISTRI


_.,

-
USIA
hoarse m. 0.

Pentru acordarea avantajelor legil - pentru ineurajarea


Particulari . . . . . . . . . . . . . . . 1.800 900 450 150 1.200
. .... .
industriel la industrlasi $ i fabricanil . . . . 3.000 -.
bane . . . . . . . . .... . . ....
Autorititi de Stet, Jude' si co.mune ur-
Autoritifi comunale ramie .
1.500
1 000
750
500
375
250
.-. 1.200
1.200
Idem, la meseriasi $ i mod tarinesti
Schimbitri de nume, incetilenirl
700
1.000 --*

IN STRAINATATE 4 000 - - - 2.400


CITATIILE
Curfilor de Casafie, de Contnri, de Apel $ i TrIbunalelor.
Judecktorillor
-
300
150
Un exemplar din anul curent lei 10 part. I-a I 15 part. II-a 10

atilt trecuti . . . 39 20
PUBLICATIILE PENTRU AMENAJAMENTE DE PADURI
Marl Intro 0 - 10 ha. - --
100
.
.et .tt 100,01- 200 ,,
10,01 20
20,01- 100 ,
200
300--
---
Abonamentul la partea III-a, (Desbateri e parlamentare) pentru sesiunile 1 000
prelungite sau èxtraordinare se socoteste 200 lei lunar (minimum 1 lunii) , 200,01- 500 1.500
2.000
Abonamentele $ i publicatiile pentru autoritilti $ i particularl se plitesc " 500,01-1000 .
anticipat. Ele vor fi insotite de o adresi din partea antorititilor si de o ,
: peste 1000 3.000
cerere timbrati din partea particularilor.
Institufla nu garanteazii transportul ziarulut
PUBLICATII DIVERSE
Pentru brevete de invenfiuni 70 --
Pentru trimiterea chitanfelor sau a ziarului $ i pentru cereri de limurirl , schimbári de name 150
-
- -
petilionaril vortritnite In plus suma de 10 lei spese de biron $ i porto slmplu libera practici profesionali 300
pierderi de acte 100
15
t.AMURIRI: Toate publicafille se milsoarii cu liniametrul corp 10. Linia Diferite pentru autoritil.fi
M. 0. se socoteste aproximativ 6 cuvinte. Wit:dui-11e necomplete se cake-
leazi ca linii intregi.
, particulari
Coni erclale, bilanturi, tabele, citafii de hotiirniele
-
- 17
25

Publicatiile primite Ora la ora 10 dimineata se insereazi In Monitorul Of icial din a treia zi
Toatá corespondenta se va trimite pe adresa : Monitorul Oficial, Bucure§ti I. - Bulevardul Elisabeta, 29
Telegrame : MONITOFICIAL = Telefon 5-1820, 5-1828, 5-1829 = Cont C. E. C. 201

Nr. publicatiei Pagisa


Nr.'pablieatiei SUMARt Pagiait

Mesaje Regale si Comunicate ale Casei M. S. Regelui -1540 Ministerul Apcidirii Nationale 1592
1540 2.121, 2.122, 2.125, .2.150. Retrageri t indeprirfriri
.Dejunul la Nita din seoli 1592
Decrete Regale 1540-1591
Ministera Aerului Marinet 1592
h ist Hun( ii, 0.erotirilor $0- 719. 7-- Rectificare 1592
(Arlo 15401541 1592
Ministerul Lueraritor Publice $ i al Colnunicatiilor
1:081. - Mipare In pèrsonalul tehnie superier ... 1540-1541 1592
9.399. Reetificare
Ministerul Apettyldi Nationale 1541: 1592
Ministerul Mwncii, Santittitii si Oerotirilor Sociale
.373. Rectificriri 1541 1592
166.518: - Numire 'de comisiune ioterimarri
Ministerul Edacatiunti Nationale 1541=1591 Ministerul de Industrie Comert 1592-1593
174. - Programele analitice de materiile de culturg ge- 124.043, 119.641i, 124.129. Nuihiri de comisiuni in-
neualti si a eelor de Specialitate, predate. in gimnaziile terima e 1592-,-1593
si li3eele inchistriale de fete 1541-1591
1.064 Numire in .fUnctiune 1591 Deciziuni si Comunicate al Institutiilor Publice
Autonome 1593
Ministeral Cultelor i Artelor 1591'
Autorizare de a aceepta legat 1591- Regia Autanoim 1 C. F. R. 1593
Modificare- de' t6rif 1593,
- Deciziuni Ministeriale 1591-1593
Ministerul Cultelor si Adelor 1591-1592 Comunicate si Circuläri Ministeriale 159$
11»10, - Infiintriri de parohii 1591-1592 Ministerul Edueatiunii Nationale 1593
12.156, 12.157. - Pensionriri 1592. Posturi vacante rectifieriri de publicriri ca pwituri
Ministerul Agriculturil Pomeniitor 1592 cante 1593
67.765. Efe:etuarea coutestatinnilor lit exeentarea lu- 1593
eriirilor de mAsuriltuare F,;i la. aplicarea liniilor de de- Anunturi Judiciare
faleare 1592 (Teri de schimbare moue 1.593
4.852. - Prelungirea valabilitii permiselOr de Vânii: Or(lonfl jt1(lcc(71c<di
toare 1592
71.843, 61.302. - Nnmiri, dc membri transferilri 1592 Sumarul pal-0i a II-a 1594
1-1144-11-k

www.digibuc.ro
1540 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1988

MESAJE REGALE boeni: din jud. Muscel pe ziva de 1 diei secundari notate in dreptul fie*
COMUNICATE ALE CASEI Aprilie 1938. &Arnie, dupg, cum urmeazg, pe ziva de
D-1 dr: Duinitrescu COnstantin, medic 15 Martie 1938:
M. S. REGELUI
stagier al Cire. Brosegutii Vechi din D-ra dr. Sumea Maria la spitalul de
Comunicat Nr. 37 jud. Storojinet, se transferg in aceeasi boli mintale din Sibiu.
Mare§alul Curtii Regale comu- calitate in postul de medic al Cire. Vo- D-4 dr. Szentpaly Iuliu la spitalul
loca din jud. Cernguti pe zina de 1 Oradea-Mare, sectia dermato-venericg.
nicA urratoarele Aprilie 1938. D-1 dr. Constantineseu Mihail la -Sa-
In zina de vineri 25 Martie D-1 dr. G. E. SolermeSeu, medic defi- natoriul Savadisla", Cluj.
1938 a avut loc la Palatul Regal nitiv al Cire. Pojorâta din judetul D-ra dr. Leza Cornelia la Spitalul
mi dejun la care au luat parte Câmpulung, te transferg in aceeasi ca- de eopii din Arad.
litate in postul de medic al orasului D-1 dr. Mielea Tiberiu 1a Spitalul
Maiestatea Sa Regele. &dine pe zma de 1 Aprilie 1938. epidemic din Tindsoara.
D-1 colonel Bengliu C., prefec- D-1 dr. Dumitru Voiculesen, medic D-1 dr. Faur Emeric Teodor la Spi-
tul jud. Hunedoara ; 'definitiv al Cire. ComAuca din jud. Wu]. de Stet din Thnisoara.
Romanati, se transferg în aceeasi call-
D-1 colonel Ionescu Vasile, pre- tate in postul de medic al orasului Co- D-1 dr. Carol Gernot Pirtzinger la
fectul jud. Storojinet; rabia pe ziva de 1 ApriHe 1938. Spitalua de boli mintale din Cernäuti,
D-1 colonel Dobrescu D., pre- in locul d-nei Tfimpeseu-Drucker care
D-1 dr. Victor Pogorelt, medic deft- ocupg postul in mod provizoriu.
fectul jud. Cahul ; nitiv al Circ. Sgeelu din jud. Gorj, se D-1 dr. Ieronim Stoian la Spitalul
D-1 colonel Florescu Vasile, transferg in aceeasi calitate in postul de boll interne din Ploiesti.
p-refectul jud. Bihor ; de medic al Circ. Sibiu rural din ju- Se revine asupra nundrii d-nei dr.
detul Sibiu pe ziva de 1 Aprilie 1938.
D-1 colonel Camenitk Petre, Vornicesen Nina Schioprt in postul de
D-1 dr. Dmnitreseu Cornelia, medic medic secundar la Spitalul de conta-
-
prefeCtul jud. Arge; definitiv al Spitalului Bratca din jud. gios'. din Craiova, d-sa urmánd sg,
D-1 colonel er.134neseu C, pre- Bihor, s transferg in aceeasi calitate, functioneze in postul dc inedc al Ore
fectul jud..Hotin; in postul. de Medic al SPitalului i Cire. Tvardita din judetul Tighina, pe care
D-1 colonel Cretoiu Vasile pre- Babadag din jud. Tuleea pe ziva de 1 îl ocupg definitiv.
Aprilie 1938.
fectul jud. Baia ; Medieii mai jos mention*, care au
D4 dr. Mutsu Eugeniu, medic cu 10
D-1 colonel Dobriceanu Mi- remit ani veehime in invatamintul .nniversi-
la concursul de -seeundariat in tar si cu concurs in specialitate,, se nu-
hail, prefectul jud. Arad; specialitatea chirurgie", se numese pe meste, in beza art. 203 din legea sani-
D-1 colonel CernAianu I. pre- un stagiu de 4 ani in posturile de me- targ, si de oerotire, in postul de medie
fectul jud. Dâmbovita ; diei seeundari la spitalele notate in primar definitiv al MaternitAtii din
D-1 colonel Petrini -C., prefec- dreptill fieegruia. dung cum urineazg: Chisingu, pe zina de 10 Martie a. e.
tul jud. Trei-Scaune ; pe zina de 15 Martie 1938: D-1 dr. Traian Bendescu, actual me-
D-1 dr. Dulipovici Boris la spitalul die priMar definitiv pe bazg. de Con;
D-1 lt.-colonel Mironescu Vir- _din Constants,. curs la sectia de ochi dela ambulate-
gil, prefectul jud. Orhei, §i D-1 dr. Ovanez Ioan la spitalul din rn1 din Tg.,Mures, e transferii in ace.:
Adjutanttil Regal de serviciu. Câmpina. easi calitate inpostul de medic prhnar
Bucuresti, 25 Martie 1938. D4 dr. Siindeseu A. la spitalul din' al seetiei de Ochi delta Spitalal Filan-
Câmpulmig, jud. Mused. troPia" din Craiova, pe ziva, de 1
D-1 dr. Brmeseu Gheorghe la spitalul Aprilie a. c.
DECRETE REGALE din Thrgoviste. Medicii mai jos mention*, care au
MINISTERUL MUNCH, SANATATII D-1.dr. Iorguleseu St. la Spitalul implinit stagiul cerut de lege, in urma
SI OCROTIRILOR SOCIALE lantropia" din Craiova. examenului de capacitate ce au depusi
Prhi decretul regal, NI% 1.081 din 3 D-1 dr. Pang Dumitru la .Institutul. se. confirmii definitivi in posturile ce
Martie 193$4 se face uringtoarea mis- pentru profilaxia cancerului, Cluj. ocupA, dup.4 cum urmeazg
care in Personalul tehnic superior din D-1 dr., Mucuta Adrian la spitalrtl D-1 dr. Truia M. Ilie la Circ. Arge;
serviciile dependinte de Ministerul din Turda toaia din judetulDolj. ,

Muneii, SgnAtli i Ocrotirilor Sociale, D-1 dr. Roesin Sever la spitalul din dr. L. Pasculcseu la Circ. Vi-
in conformitate cu dispozitiunile legii Sighetul Marmatiei. sina-Veehe din judetul Romanati.
sanitare Si de ocrotire i inbaza avizului D-1 dr. Niculescu Al. la Spitalul
D-1 dr. Pop Iuliu la spitalul din
dat de eoinisinnee' administrativg ce Baia-Mare al easel centrale a . asigu-. Cire. Novaci, judelml Gorj. -

furicioncaz pe lângg acest minister, rgrilor sociale. D-1 dr. PârvAnescu AI. la Cire.
prin procesul-verbal eu Nr. 3 din se- ju.detul Valcea.
dinta dela 28 Februarie 1938 i anume: D-1 dr. Mosoiu Vasile la spitalui or-
topedie din Cluj. D4 'dr. Iuliu Manu la, Cire.
dr: Dimitrie Cazana, actual medie judefUl Bihor.
stagier Cire; Donmita, Maria din D-1 dr. Klima Francisc la Spitalul. "

jud. Tulcea, se transfer în aeeeasi ca- Pietrosani al Çasei centrale a asigu- D-1 dr. Eremia Bodeanu la Cire.
litate în postul de medic. al .Cire.. Ar- ritrilor sociale. Bod din judetul Brawv..
sache, jml. Vlasca,...pe ziva de 1 Aprilie D-1 dr. Russu Lilian la spitalul din D4 dr. Adrian Rusu la Dispensarul
1938.
,

Tg.-Mures. POeni din plasa Model Tome§ti, jude,


D-1 dr. Mihail C. Paraseu-Parascopol, Medicii mai jos mention.* care au reu- till Iasi.
medic stagier al Circ. Demsus din jud, sit la concursul de seeundariat in specie- D-1 dr. N. Olgnescu li Cire,
Hunedoara, se transferg in aceeasi ea. litatea medieing interng", se numesc pe jUdetn1 Videea. *
D4 Vatile Teodpra, farmaeist la
Mate, îri postul medie al Cire. Pri- lin stagiu de 4 aui in posturile de me-

www.digibuc.ro
26 Martie1MS MONITORUL OFICIA ,Nr.'11 1541

Spitahd, Filantropia din Craiova,- se definitiv in calitate de medie primar primar al. judetului Campulnng, se
confirma.definitiv in postul ce ocupa. director la Institutul Obstetric din pane in retragere din oficiu pentra
D-ra 'Sion Georgeta se confirma de- Arad, dupa cum postul de medic pri- a-si 'aranja drepturile la pensie, pe ziva
in postal de farmacista la Casa mar ocupat de d-sa, a fost prevaizat de 1 Lillie 1938, pentra de
Asigarardor Socia le din Iasi. prin bagetal pe anal 1937-1938. varsta.
D-ra Sita Mihaileseu, chimistä la D-na dr.. Elena Negus-Benea,. medic MINISTERUL APARARII NATIONALE
Policlinica Poulopol din Giurgiu, se seeundar la Spitalul din Satu-Mare, se
confirmil definitiv -in postul ce. ocupa pune in retragere din oficiu pentru a-si RECTIFICARE
D-1 dr. Staneescu Cornet se eonfirma, aranja drepturile la pensie, pentru caz In decretul regal Nr. 373 din 8 Pe-
in 'Irma seindarii Spitalului Preda de boalg, pe ziva de 1 Aprilie 1938.
.
bruarie 1938, publieat 'in Monitorul
din Craiova, in postal de medie pri- D-1 dr. Nieburg Alexandru, medicul Oficial Nr. 46 din 25 Februarie 1933,
mar definitiv al Sectiei de boli interne Cire. Raeajdia .din judetul Caras, se la pag. NT. 1026, coloana I, randul 25
dela azel spital, pentru care a optat, pune în retragere din akin pentru ai de sus in jos, se va citi : Todor P. loon,
conform dispozitianilor art. 554 din le- aranja drepturile La pensie, pe ziva de in loe de: Teodor P. loan", cum din
gea sanitara si de ocrotire. 1 Lillie 1938, pentru limith de varstä. eroare de manuscris s'a publicat.
D-1 dr. Salvator Vuia se ineadreaza D-1 dr. Hauslieh Abraham, medic Nr. 61.840. 1938 Martie 22.

MINISTERUL EUCATIUNII NATIONALE Copio de pe avizul Consiliului de Indrumare


inreg. la Nr: 169.152 din 13 Oetoinvrie 1937.
CAROL al II-lea, . . . . ,

Prin gratia lui Dumnezeu si Vointa Nationala, Rege al Ro- Domnule Ministru,
nianiei; Avem onoare a vä inainta, in forma definitivä programele
La top?: de fatä ti viitori, seinittate: analitice ale invatamantalui secundar industrial pentru fete,
Asupra raportului ministrului Nostra secretar de Stat la atat cele pentru cultura generala, cat i cele pentru luerarile
Departamentul Edneatiunii Nationale inreg. la Nr. 214.629 practice la cursul preparator i pe specialitäti.
din 1937; -
Aceste programe au fost intocmite de ciitre condsiuni de spe-
reväzute i discutate In Consiliul de Indrumare", sec-
-

Avand in vedere avizul Consiliului Superior de indrumarea :a ,Invätämantului".


inVatAmantulni industrial dat prin procesul-verbal Nr. 5 dia
Ing:ner Arapu, Alex. Laerifeanu, prof. pedagogic; El. Apostoleanr,
26 Julie 1937;
nsp. generali; El. Raeovitd, inspectoare; El. Musean, inspectoare.
Avand in vedere avizul Consiliului permanent al Ministe- Tereza Popeseu, insp. generalii,
rului Edueatiunii Nationale, dat eu Nr.-1.782 din 15 Decem-
vrie 1937,
Tablou de materiile predate 0, orele pe elase
_Am decretat i decretam:
GIMNAZIUL INDUSTRIAL
Art. I.,Se aprobil prOgramele analitice de materiile de cul-
turagenerala si a eelor de speeialitate predate in gimnaziile Orele i clasele Totalul
liceele,industriale de fete, necesitate de noua organizare data MATERIILE DE PREDAT orelor pe
invatamantului secundar-industrial de baieti si fete prin legea - sAptiianatui
promulgata eu iaaitul decret regal Nr. 908 din 9 Aprilie 1936.
Art. II. Ministrul.Nostru secretar de Stat la Departamentul Religa 14
Edneatiunii Nationale este insareinat -cu aducerea la indepli- L. Romana 3 3 12
nire a prezentului decret. L. Francezii 3 3 3 12
Dat în Bucuresti lá 21 Ianuarie 1938. Aritmetica i geometrie 2 2 1 16
--
Ministrul edueatiunii nationale,
CAROL Contabilita re si devize
Fizico-chimiee - 1
1
1
1
2
2
L Petrovici.
N. 174. Istorie
Geografia .. . ... . .
1
1
1
1 - - 32
1

1-3
Stiinte-naturale 1 1
Copie de pe avizul Consiliului permanent Nr, 1.782 din 1937, Inregistra Higiena -- 1 1
la Nr, 214,629 din 1937, Instructia civica si legislatie mun-
18, Decemvrie 1937.
Se aprobá avizul,
citoreaseil
Teehnologie . . .... .. . ..
-- 1
1
1
1
Desen (geometric si aplicat) 28
Dr, Angelescu,
Consiliul permanent, dupa ee a studiat in mai multe sedinte
Caligrafia
Gospodária .
2
1
2 2
2
1 - 2

3 3 10
2

programele diferitelor materii ale invatamantului induStrial Muzica 1 1 4+2 an-


petitru fete, a facut câteira modificari In text si sub aceasta samblu
forma, propune aprobarea lor. Edueatia fizica I
1 1 1 44-2 an-
In ce priveste urmätoarele materii, Consiliul permanent face samblu.
propunerde urmatoare: TO- 19 19 19
a) PrOgrama limbii germane sa fie, cu adaptarile necesare, Desen de speeialitate teoria me-
cea dela invatamantul indiaStrial pentru baieti; seriei) . 1 1 2 2
b) La istorie, in ennui saperier, sa se facii istoria Roma- Praetica ineserii 17 17 19 19
nilor în legátura eu eveniMentele impertante ale istoriei mii- 18 18 21 21
voi-sale
Clasele I si II In total 37 ore.
loan ?,loro, D, N. Burileann, Alex, Eadelwsau, Clasele III si IV o o 40

www.digibuc.ro
1542- MONITORUL, OPIOIAL Nr. 71 26 Martie 1938

Tab lea de materine predate orele pe doe - La clasa II-a, ant previzut Parabolele i invAturile Maii .
.

.LICEUL INDUSTRIAL tuitorului, care propriu zis aunt esenta scopului, ee urmArinii
IMMMNIIIV elevele intrând direct In legiturA eu invAtAtura Domnalui
Orele i elasele Totalul Rimurindu-si parabolele de- valoare eterni in care se refleetA
MATERIILE DE- PREDAT I orator pe sublima invAtAturA.
saptiimiina
Am adAugat chteva elemente de catechism, socotind oportun
ea dupA o cunoastere a sublimei invAtátari, eleva insu-
Religia seaseA si dogma invAtAturii care se va im¡wima mai favorabil
L. 'Românti- 2 2 2 7 in sufletul predispus al ei.
L. Francezil 2 2 2 7 In clasa III-a am prevAzut în cadrul istoriei bisericei uni4
AritmeticA si geometric 2 versale, istoria biserieii romane, ca toate elementele care s5
Conta.bilitate i devize 1 2 demonstreie vieata nobilti a neamalui nostril, nascut crestin,
Pizico-chimiee -ea i desfAsurarea eroick la umbra bisericii a istoriei poporuld
Intreprimleri industr. comere 1 ca si a limbii, literaturil i artclor nationale.
Istorie .. 2 In clam; 1V-a, am prevazur Morala creStinâ in cadrul impus
Istoria artelor lndustriale 2 de ,,araCterul colij industriale de' fete:
Geografia 2 In clasa V-a am prevazat un material de probleme religioase
Stiinte-naturale menite sâ, rgspundii diferitelor intrebAri ce-si pipe eleva de
Higiena 1. clasa V-a la vârsta cand siintAmantul de curiozitate este mat:
Pnericultura 1 2 viu i cand in mod 'inevitabil, land pontaet cu diferite curente
Pedagogia 2 6 ideologice, s'ar paten ca lipsa lAmuririlor ce se va gasi in pro-
Drept i economie 1 1
gramul Au de religie la ciasa V-a, sit rAtâceascA pe &Ai pericti .
Technologic 1 2 loase atat péntru ea cat si pentru societatea in care va intra.
Desen (ornamental si aplicat ). 2 2 2 2 8
2 2 2 2 8
La materialul problemelor acestora sa adaogat cateva
GoSpodtiria biecte privind exclusiv industria l artele hi eadral crestinis-
Muzica 1 -4
4+1 an- nlului, al bisericii 0 al istoriei nationale..
Educatia 1 1
16 16 16 16 sambla Lectiunile vor trebui A. fie completate ca leeturi adecuate
materiel i seopului urratirit de diferitele
Desen de speeialitate (teoria. me
scriei) 2 2 2 2
Iii felul acesta &pert= sit fi realizat an program eorespun.
Practica meseriei' i mulajc-incer- Zator necesitittilor in care trebue sä se clesirolte 'preetirea vi .
cat 27 27 27 27
itoarelor mame, conducAtoare ale -Operii de continuäre a arteler
I.'
nationale.
475, 45 45 45 ore pe Apt
Expunerea chestianilor inmanualele ce se Vor aleAtui va. tre-
bui sti fie asoara, i snuplit, evitându-se ckt mai Inuit stiinta.;
PROGRAMA ANALITICA rece, care va fi folositti numai'pentru atingerea scopului aratat
mai sus. Ar putea fi cat mai multe leeturi, mai ales atunci câncli
PENTRU
pot fi luate direct din .Sfânta- Seripturti, pentru ea astfel sA:
6IMNAZIRE SI MERE DiDUSTRIAL.E DE FETE se poatti eastiga cat mai malt teren, en, mijloacele cele
RELIGIA usoare, fAcand astfel ea elevele lubeasca, i mai malt inviltIt .
mântul religios i practicarea vietii crestine..
La aletituirea prOgramei analitiee pentru liceele si gimnaziile AceastA laturti a practictirii vietii erestine, trebue sA eon.
industriale 'de fete, avand în vedere scopul pe care trebue stitue o parte tot atat de inwortantg ca si prpgramul propritt
atingti aceste scoli, am urmArit realizarea until program de edu- zis; 'daa având hi vedere cit sunt viltoire sotii i manie n'ar
catie moralA mai malt, i nationalrt: De aceea, fArA sA neglijitm trebui thiar ehte odatrt -q fie depAsit, sau subordonat, vietiiJ
interesul stiintific, am eAutat.sA faeem din el, considerând va- religioase pe care elevele trebué sa, se ebisnuiaseti a practica
loarea sa divmit 3. letern5,, namai çadrul ii care materia edu- intens 'lima, din scoalii.
eativii-moralA a programului se incadreazA. AceastA preocupare insti putând sit constitue obiectul und
Considerând apoi faptul c obiectul religiei este prevAzut în ore de educatie moralA, ar fi cea mai fericitit destinatie ce s'ar
programal general mimai la clam ILa,- HI-a, IV-a V-a da acestei ore in cazul And ar putea exista in invAtamântul
numai eke o orii pe sAptAmânti, a trebuit sit recurgein la o industrial.
condensare a materialuirk asa fel A nu se scape din vedere Ne avâncl aceastA posibilitate, profesorul va cAuta, prin mij-
aproape nielun element ea earacter pronuntat- edneativ din loace personale, sâ, destepte interesul, neeesitatea sufleteascA a;
disciplinele religioase. elevelorde a pratica vieata religioas1 i pentru aceasta pot face
i materiel, am' observát eu
TJrniitriiid o desfasurare Iogieti cat mai multA lecturA religioasâ in legiturA, eu 'diferitele su.
strict* o succesiune care A inlesneAel cat mai fericit capta- biecte i consecutiv a supraveghea cu puterea sa duhovniceascit
rea datelor folositoare seopulai arMrtrit, pleeand dela cunoscut aceasta implirtasire i evoluare a vietii crestine, care in defi-
chtre necunoscut. nitiv trebuo sa, constitue scopul final al infatAmantului re-
In clasa I-a, pornind dela 'necesitatea de a cunoaste si a nr- ligios.
mAri planal mântuirii ()milli din pAcat; si deci predispozitia
lui cAtre perfectiune: fiti desAvarsiti precum i Tatra Vostru LICEUL INDUSTRIAL .DE FETE
eel din ceruri desilvarSit este', am prevAzut hi cadrul catorva, CLASA
date din vechiul testament, in care incepe planul mantuirii, Repetarea rugticiunilor Imptirat ceresc i Tatril Nostra.
desfAsurarea istoriei noului testament in care se plineste man- 2-3. Serviciul divin i momentele lui principale.
tuirea, dand elevilor din clasa 1-a istoria vietii i activitAtil 4-5. SArbAtorile crestinesti.
Domnului Nostril Isus Hristos. 6 .Profetii despre vénirea Mantaitoralui. .

Acest material va constitui temelia pe eare se va broda apol. 7. sfautul Than notezrttorni. Nagteren. aetivitatea si 'mars
$ntregurinviltAmant al claseler urMatoare. tea sa.

www.digibuc.ro
Martie 13EI MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1543
- 8. Buna Vestire. Nasterea DoMimItti Nostru Isus Hristos. In. 14. Isus 'si copiii. Marcu 10.-13-17.
fhinarea magilor. 15. Simbolul CredinteL Dumnezeu Taal.
9. Intampinarea Dommilui..Fuga in Egipt. Copiartria luE 16. Dumnezeu Insemnitatea cuvantului isus Cristos.
Tsus. Santa Cruce.
10. Botezul Domnului, pregAtirea, postul i ispitirea lui Isus. 17. Dumnezen Duluil Want. Sfintele Taine inijloace de
rAlegerea apostoilior. mantuire.
Minunile Mântuitorului. 18. Judecata de apoi. Vieata vapid.
12. Viudecarea slAbänogului de 38 ani, Orbul din nastere. 19. Biseriea local de inchinare. Obieete sfinte, vestminte.
SlAbAnogul din Capernaum. Sluga sutoului. 20. Sft. Liturghie. Explicarea celor mai insemnate momenta,
13. Invierea fiicei ltd Iair, a fiului viduvei din Nain si a
Iui Lazär. GIMNAZIUL INDUSTRIAL DE FETE
14. Intrarea triumfalä a -Mantuitorului in Ierusalim. Alun- MAU. III-a
garea vânzAtorilor 'din templu. IncercArile fariseilor de a (0 ork pe siiptimind)
prinde pe Isus en. vorba.. Eterneate de istoria bisericli universale ei tontine
. 15. Cina cea de TainA. Sprilarea picioarelor ucenicilor. Ru.
giciunea din grAdina Ghetsimani. TrAdarea i prinderea Dom- 1. Intemeierea bisericii crestine.
nului. 2. Activitatea apostolilor. (Lectura Sf. Arhid. Stefan :F. A.
Cap. 6. 7).
16. Judecata lui Isus. Mantuitorul adus la Ana i Caiafa. Isus
inaintea lui Pi lat. LepAdarea lut.Petru. Meartea lui Lida van. 3. RASpandirea crestinismului. Perseeutiile ft martiri Di.
eatorul. mitrie Gheorghe. Sft. Mucenicii Ecateriaa i. Cuvioasa Pa.
17. Mistignirea Mantuitorului. Moartea i inmormantarea raschiva.
Domnului. 4. Triumful bLsericil crestine. Constantin cel Mare.
18. Invierea Mantuitorului., Ariltarea dupi -inviere femeilor 5. Sinoadele ecumeniee. Fixarea invAtaturii. singurA
mironosite i apostolilor. -
bisericä
19.:ArAtarea Donmului dupg inviere Marie Magdalena. Arr. 6. Crestinarea paporului. roman. Sft. Apostol Andrei. Ve.
tarea îii zina invierii Luca si Cleopa pe drumul attre chimea crestinismului la Roinani.
Etna us: s
7. Biserica romanA panä la inceputurile de organizare.
Yieata
20. ArAtarea Donmului eätre menial in ziva înveriL Ara-
Mântnitorului la marea Gaüleii Aducerea lui Petra in 8. Intemeierea Mitropoliiler in Wile romane.
annul apostolilor. Mantuitorul dä urmasilor si .puterea de a 9. Nicodim. 111tunistirile i roM lor in vieata neamulni.
Conduce _biserica; ultimele,sfaturi, -
10. Biseriea din Moldova in epoca lui- Stefan eel Mare. .

11. Patriarhul Nifon; Organizarea bisericii lu tan romtt-


21. Iuältarea DoumuluI la ceruri. CoMpletarea numiirului neasci de &litre Radu eel Mare. Neagoe Basarab.
.0postolilor. Pogorirea Duhului Sfânt. 12. Mitrepolitul Varlaam. .

LICEUL INDUSTRIAL DE FETE


13. Sinodul dela Iasi. Peru
14. Mitropolitul Stefan Teodosie. Biblia,romaileasc5.
CLISA II-a
(0 ori pe 15. Mitropolitul Dosoftei. Psaltirea îu versnri. Lecturi diii
Parabolele i itri1 Domnuluf Nostra Isus Cristos si elemente
de Catechism
16. Mitropolitul Antim Ivireanul.
17. Biserica din Ardeal panit in veacul XVIII. Irnirea ett
1. Taus ca.invätätor i felnl.lui de a infiita. Invritätura dea . Roma.
dreptul prin parabola ai invätäturà directA. 18. Mitropolitul Grigorie, Dasellul, Veniamin Vostache.
2. Parabola. semiinlitorului (Motel. 13. 3-23) 'a se compara 19. Mitropolitul Saguna ai opera lui
ea Luea 8. 5-15. -

3. parabola semintelor si a neghinelor, Matei 13, 247-30. LICEUL INDUSTRIAL DE FETE


Pomul bun si pomul rau, Matei 7. 15-20. CLASA IV-a
4. Parabola grAuntelui de Mustar i a aluatului, Matei 13. (0 aril pe sAptrimiina)
31-33. Parabola nAvodului. Mate'. 13.47-50. Morala crostini
5. Parabola talantilor, Matei 25.- 14-30. Smoehinul nero- 1. Vieata crestinulni. Merala i religia. Legea
ditor. Luca 13. 6-9. 2. Legea vechiului testament si legea noului testament,
6. Parabola eu oala. si drahma pierdutä, Luca 15, 1-11. 3. Constiinta moralä. Libertatea
Parabola fiului risipiter, Luca 15. 11-32. 4. Virtutiile. teologice : credinta, nädejdea si dragostea.
'7. 'Parabola impäratului indurAtor si datornicului
nemi- 5. Dragostea tiara Duninezen si dare aproapele.
lostiv, Matei 18. 21-a5. 6. Virtutiile morale. Intelepciunea i dreptatea. Cuinpta-
8. Parabola begatului memilostiv i saracul LazAr. Luca reai curajul.
16: 19-31: Parabola color 10 fecioare. Matei 25. 7. Pkcatul. PAcate capital& Minciuna.
9. Parabola .samarineanulni milostiv, Luca 10. 25-37. 8. Vitiul i felurile lui.
9, Datoriile dare Dnmnezeu. Cultul dirhi. Venerarea
Invitäturi. deadreptul tilor si icoanelor. Rugaciunea. Jurrunantul, :

10. Predica de pe numte. Matei 5. 1-12. 10. -Datoriile ciltre noi insine; dare corpul nostru, sruiätato,
. 11. Invätätnra: mAntnitorului despre iubirea aproapelui, hrana, imbrildiminteay huírnicia, econoMia, luxul. Sinuciderea.
inilostenie, rAsbunare, rugäciune, post, lAcomie si clevetie. 11. Datoriile cAtre sufletuI nostril : inAltarea sufletului prin
Matei, cap. VI. cultivarea facultätilor sufletesti, .

12. Mântuitorul s'a rugat. Luea .11. 1-13. RugAciunea 12. Datoriile eiltre aproapele nostril. Datoriile fa-tä de slugi;.
DomneaseA, TatAl Nestru,' Matei 6. 6-15, ' a patronilor fatil de, ucenici i luerAtori, a mai marilor fatä de
Piistorul eel bun. Ioan 10.'1-21:Nita si mläditele. loan supusii loL
15. 1-11. 13. Datoriile inferiorilor fatä de superiorirucenici i liter&

www.digibuc.ro
aj.1814 MONPIORUL- OFICIAL Nr. -71 26 Martie 1988

tori fatg, de patroni; elevilor fatA de profesori; servitori. 3. Cunoatinte de gramaticii


stAptini. A cetAtenilor fa tg. de autoritAti. 4. Puting teorie literarg.
14. Vieata i onoarea. aproapelui. Respectul proprietAtii. 5; Mona literaturii,
ITeiderea. 6. Compuneri.
.15. Familia. Datoriile dintre soti, care copii si ale copiilor Citirea va fi partea fundamentalA pe care se vor sprijini
&Are pgrinti. exereitiile de vorbire, teoria'ai analiza literarg. i compunerile.
16. Femeia i biserica, Datoriile femeii'ea-sot,ie i mamg. Trebue sg. se dea o inaportantA deosebit5, leeturii arta.
17. Femeia, patria ai Statul. Datoriile femeii &Are patrie de a citi nu e numai. o artg de plAcere, ci i o artA util5. in.
si Stet. Supunerea la legi. societate.
18. Femeia; eldavia cresting si arta bisericeaseA. Elevele trebue sg. cuanaseg, cat naai multe ereatii lirterare
19. Rolul moral ai social al femeii in desvolvarea industriei românesti, care realizeazil, frumosul ai care vorbese inimiL
artistice, religioasä i nationalg. BucAtile delecturg.in cursul inferior pot cnprinde i subiecte
20.,3iseriea institu-tie diving. Supunerea la legile bisericesti din vieata eomercialg i industrialA, eu conditia de a indeplini
datorille crestbailor fatg: de preot. cerintele unei opere literare. Ca pregAtire, lectura va fi pre-
coata la nevoie de seurte intrebgri.
LICEUL INDUSTRIAL DE FETE Poeziile mu vor fi prea .mult fgrAmitate i nici date ca
CLASA V-a teme de exercitii gramatieale. Se va avea intotdeauna ve-
(0 orä, pe sAPtilmânâ) dere cA seopul esential al lecturii oriegrui fragment de operä
Elemente de religie generalä sau a operii intregi, este priceperea i gustarea frumosului,
1. Religiunea. Originea i felurile ei. Politeiam i. molloteisra. risunetul ei în sufletul tinerimii. -

2. Religiune i atiinta. In prima desk ideile principale din bucAtile de leeturg 'se
3. Religiunea i arta. pot indiea prin mnnerotare, ca al ajute pe eleve la intocmirea
4. Relighmea i morale. planului bucAtii, nici odatA insA nu se vor fonnula im manual,
.5. Cunoaatereit lui Dunmezeu.- Mijloacele Cunoasterii. pentrucA ateasta. rgpeste, atilt profesoarei cht i elevei ini.
6. Fiinta omnlui. Trup i suflet. iativa i activitatea proprie in asirea i formularea lor. In
7. Nenyurirea suifletului: 'fieeare an, odatA cu ultima bucatg, dinteun autor mai de
8. Duninezeirea lui Islas Cristo& Creatinismul. seamg, se vor iraprospita îii mintea elevelor; titlurile operilor
9. Tudaisni-si Mahomedanism. citite din acel au:tor in anul respectiv i sentimentele trezite
10. Biserica ortodoxg, romano-catolicA i protestantismul. in sufletele lor, asa in eat an eu an, prin edunarea materia-
11. Superioritatea bisericii ortodoxe fat5, de eelelalte confe- nou, elevele s5aai poatg. intregi uaor pemonalitatea an-
siuni. Credinta i necredinta. torului. Dela el. III inainte, se vor da i notiuni elementare
12. Teismul, ateismul i indeferentismul religios. de teorie liiterarg.
13. Seetele religioase: baptismul, adventiamul, ete.
-
III. Exereitiile de vorbire suet menite s.A. dea elevelor de4
14. Influenta erestinismului asupra omenirb. prinderea de a expune uaor, coreet, inteo desfAsurare ordo-
15. Crestinismul i mestesugul., natA, cu ineredere in ele, dar in mod natural, ceea ce au de
16. Desvoltarea artelor in mânistiri. comunieat altora.
17. Femeia i desvoltarea artelor nationale. Ele vor consta din: a) reproducerea liberg a buegtalor de
18. Rolyd bisericii n istoria neamului. eitire; b) recitgri de poezii; e) intrebAri i rgspunsuri cat
mai precise in legAturg eu.eunastintele de limbg ai en anas
LIMBA ROMÂNA liza bucAtilor de lecturg, ai a compozitiilor; d) - desvoltarea;
INsTRUCTIUNI unor aeme luate din materia cititA, ori de alurea, cu salt fArA
I. Prin noua lege pentru organizarea i functionarea in- plan dat de profesor. .

vAtiimântului secundar-industrial -de fete,- se hotArgste intre Poeziile de recitat trebue mai intttiu sA fie citite de profe-
materale dc culturg generaig comune .pentru toate sectiile soard.
unei'aceleiasi scoli i istoria, .geografie, fizico-chimice, stiin- Recitirea trebue sA fie un model de dictiune si de forma-
tele naturale, .igiena, dreptul. Toate aceste materii cram pre- tiune exterioarg; ,tinufa, pronun-tare, ton natural, vorbire
date inainte de aceasta lege, in notiuni sumare la enrsul .de inteligentg.' Ele nu vor fi invAtate pe dinafarA decAt numai
limba românA. Stabilind.u-se prin noua lege ore pentru fie- dupg ce vor fi tratate in clasg, i deei vor fi fost bine price-
'cafe din aceste materii, cursul de limba römâng se va preda pute i sinatite de eleve. Exercitiile de memorizare in primele
in aceste co1i, eu mici transformári i adaptgri ca la gimna- clase, se vor face in elasA,Pentru a se deprinde elevele &A me-
ziile i liceele teoretice. morizeze, urmArind ordinea logieg a ideilor nu immai a cu.
industriale de fete, invitgmântul limbii române vintelor.
va avea de scop sA deprindA pe eleve sA serie i sg, vorbeascg. Ohestiunea reeitgrilor se leagg de o problemg loarte inte-
bine româneate, &A le integreze ea sentiment, eugetare i vo- resantil; cultivarea memoriei ; este absolut necesar sg. se dea
intg in totalitatea neamului românesc, sg. le asigure cunoaa- ,cat mai multA importantA memorizgrii poeziilor, atát in
. terea gramaticii cum si (ehiar intr'o mAsurg, redusA) a litera- eursul inferior cat si in cel superior, pentru cultivarea me .
turii noastre poporane si culte. moriei, imbogAtirea vocabularului i pentru insusirea fign-
Pentru atingerea acestui scop invatgingartul limbii române rilor i expreaiilor peetice, proprii limbii române. - 1
va deprinde pe eleve : Nu se vor inggdui nici in elasA si mai eu seanaI la serbgrile
1. SA citeascA curent i expresiv, iitsusindu-al o dictiune aeolare, reeitAri de poezii lungi, ori tendentioase, ori bucAtil
corectil. in care se batjocoresc sau se ridieularizeazA clase sociale, ca-
2. SA capete dragostea de a .citi singure, spre a-ai putea tegorii profesionale sau natiuni straine.
forma ai desvelta gustul literar. Temeiul exercitiilor. de vorbire în elasele inferioare, va
3. Sä-si poetA exprima corect frumos icleite i stArile povestires liberg a celor citite sau trgite. hi clasele I si II
sufletesti, atit prin idu grai 6,1 i prin seris. la nevoie .si mai târziu, se vor stabili, prin diteva intrebAril
4. sa aiM o cuneatintA mai desvoltatil si aft mai precisA a de orientare, punetele prineipale. Chiar si la simpla repro'.
yoeabularului i conStruetiilor originale. ducere a celor eitite in deg sau acasii i mai târziu in cursul
II. Materia..InvAtAmântul linabij romine va. cuprintle: superior, la darea de searna despre o buestg mai intinsg
1. Citirea; despre .o intreagA operA, acolarii trebue &A fie deprinsi a
Exereitii de vorbira. intr'e farmg, personalA eele ce au pia.

;$
www.digibuc.ro
26 MartielM8 MONITOMIL OFICIAL Nr. 71 t 150
IV. Cunostinte le de ramatic î de limbit se vor refer' la: manualului clase1, ele sit fie crescute hi sufletal scoláralui
: .0) categoriile gramaticale; b) sintaxa ordinea ,euvintelor lectura direct:it a seriiterului sit aibit teineinl îa própria'ju-
,
R propoziti.une; c) expresiile particulare limbii romrine; d) decatä.si simtire a scolarilor. Aceastii, camas-bore proprie trei
;exereitii de sinonime si de manta, cuvintelor; e) evolutia. bue sit se hitemeieze atilt pe lecturile din maul inferior, crit
aultd miui cuvrint earacteristie. si pe cele din cursul superior, Mute in elm/
Profesoara va dints si insufleteascii leetiunile- de grama- Lecture particularil va fi neeesarg pentru eompletarea ou-
, ttieg prin exemple .vii din vieata de toate znele, acana apel nostintelor. Este neaparatil nevoie si se formeze biblioteci de
tot timpul la cunoatintele elevelor. simte nevoia de clasit din carti alose, care pot cuprinde i lucritri de lecturI
fi aetiv i tudiul gramaticii trebue sit deving activ, folo- distractivä.
sindu-se inteo mäsurg eta mai mare de toate mijloacele de Din varietatea lectUrilor oferite, ea tinde la un dublu aeop :
,
cristigarea de cunostinte noi i desvoltarea gustului literar. Pro-
Copiii avand inei din cursul primer cunostinte gramati- fesorul, fitril a forte alegerea ciíilor pentru eleve, trebue sk
.
tale elementare, în. el. I i a II inclustria1A se va stärui au- le indrepte spre lecturi care riispund eu totul nevoilor bor.
pra întririi i eompletkii lor, iar îi clasele tirmiltoare se va Va da sfaturi pentru. ca leetura sä Tie serioasg,
continna exthidere i adrincirea cunostintelor despre limki. fAeutit asa ea sit lase urine trainice.
Invätitrariatul gramaticii nringreste undabla scop : pe de o Le va înva sit ia note.
parte sit admit pe acolari in stare de a vorbi i :scrie coreet, VII. Compuncrile se vor fate in primii ani, mai ales, in
. pe de altä, parte sit conluereze u celelalte ramuri de invktil*
mânt la scapul edueatiunii, adieg s desvolte puterile inte- Inceptind en scurte capieri si
ileetuale ale elevelar, drindu-le ounostintele necesare san fo- ajungrind piing la
tompuneri personate, hicigrile scHse fleas Paralel cu exer-
- lositoare. citiile de vorbire i eu eeleialte pgrti ale cursalui, an meni-
Invätamitntul gramaticii va fi de obieeiu regulat -sau sis- .rea de a ajuta. pe ,1;colari sg se deprindg a scrie en ingrijire,
tematie, crite oat oeazional. Procedeul intrebuintat en pre- collect din punet de vedere al limbii i al punetuatiei, clar
Terintii este inductiunet. Pentru variatie,' crite dat i cle- precis, in ce priveste intelesul u Valearea tern:le:whir, ordonat
,-.duetitmea; pentru oriee categorie san formg 'gramaticalä, ex- ai logic in desfäsurarea cagetirii.
plicarea mud euvânt a. unei expresii san a imei censtructii, In el. I se vor face in primal rrind o série de scurte copied
, se va porui totdeauna dcla o propazitie sau frazg, ea unitate reproduceH libere a cuprinsuhli unor miei pews-
organicii, tiri, imediat dupg eitirea ion in elasti. Din el. I. vor incepe
Tot- dela, frazit se va porni spre a se pricepe semnifiearea descrieri Ware. In el. III, nUmärul eompunerilor dupg un
logicii a senmelor de panctuatie. plan dat va fi sporit pe miisura iniicrii copiilor hi aka seri-
Cartea de Citire a elasei Va- Cuprinde la tiring partea de
granmtiert indicati de programa analitieä, inipreunä, en Par- Dietkile n'au drept scop sit se invete ortografia
:tea. tratatg in elms& piTeedente,firg bacitti speeiale de amt- cea gramaticalä. Ele nu pot cleat sil controleze ennostintele
. lizat. vocabUlarului rämrine ocazienal ai nu se elevelor sub acest indoit report, desi im se poate tligidui-eg
yor da explicatti de euvinte nici in manual ai nici pe caiete procedrind in mod Metodic, dictkile fae sit se inkiidiléineze
speciale, sub form ä. de dietionar. in eleve deprinderea de a.Seie ortografie. Profesoara va avea
V. Teoria i analiza literarg. Analiza literarg este unal diu grUe sk dea ea dietare o bucatk care a fost predatii. Dictiirile
exereitiile Cele niai felasitoare. Prin fond formeazg ratinnea trebue Sit fie atfit dia &net de vedere fondului cat si
pleyelor .stinima lor ; priu forma ea, treieste imaginatia -lor, formei, în report cu desvoltarea intelectuali a elevei. Sg fie
:0 hritneste, attagrindu4e atentia asupra paginilor frumoase instructive, sit prezintes subiecte foarte variate, asa ca prin
ale Marilor scriitori, le formeazg guStul i inlesneate astfel ele sit tread, in scrisul eopiilor an numar destul de mare de
progresele in rodaetäri orale salt scrise. cuyinte. Sit fie searte, relativ ware i in text :continua.
Teoria i apaliza bitea.r îi cursul inferior va cuprinde In el. II, vor incepe ai deserieri ware. 'Prin descrieri se
cunoaaterea eritorva forme literare, pe temeini bucittilor _ei- perfectioneazg simturile elevelor, se desvolti in ele spiritul
-ate; iar in eel superior completarea cunoasterii genurilor; a de observatitme, se invatil sit analizeze eu metodit un obiect,
speciiior si a prineipaleler eurente literare, tat pe -bag de un animal, o pIant, up mineral ei sí aerie eu preciziune 'asu-
lecturi. - Pra tot eeea ee le Ineonjoarii. In felul aeasta, obianuindu-se' sit
Pentru ea elevele s pgtrundit mai adrine adevkata vieatit - observe esentialul, se Pierde obiceiul ciintärii amgnuntelor
a poporului nostru, pentru cunoasterea ií.rii i a. sufletului fiirg'iMpOrtántg si ah Vorbitriei.
natiunii, se va da o deosebitil .atentie literaturii noastre po- In el. III, numiirrd compunerilor
pulare. fi Sporit pe mäsura initierii.copiilor in dapil au plan dat, va
arta scrisului, in orice
caz téniele de compazitie liii yor ft hota rite la intrimplare.
VI. Istoria limbii si a literaturii va. caPrinde: a) notiuni Trebue ea elevele srt so twee, färg sfortare, dela simplu
Sumare asupra oiiginii linLbii i evolatiei ei; b) dialectele la
limbii romrine 1111Mai exemple, färg amitannte si fiír. analize,
, campus. Stgrile lor sufletesti sii fie atritate pe rfind dela sa-
bieete Care atrag atentia asupra perceptillor fizice,
c) formarea limbii, literare.
Istoria literaturii remâne: a) istoria literaturii religioase 7 miSea sufletul si dau sbor inlaghiaii1or, prefesoara se care
. dice putin crite- pupa printr'o- gradare:haturalg la sabiecteva ri-
si istorice vechi; b). istoria literaturii pân în zibele noastre. . care exercitä judecata, proveacil grindirea i asent spiritul
Dia literature contemporanil se vor studia numei autorii critic.
consacrati, ale dror opere nu ,contrazie rolul cducativ al in- La inceput subieete din vie* si medial
vätämrintului. Nu se va pierde niciodatit din vedere c scopul locale si nationale, de pildg: Cräciunul in élevei. srulogtori
principal nu este catalogarea, ci clasificarea. serierilor, ter-
Minologia i. defuniii1e. ci imhogiutirea sufletului tierimii :proyinciale, brilciari si ttirguri, exeursinni, familie, legende
sului i ale regiunii, muzee, ,piete, nzine San monumentele ora-
prin cugetarea. i siintirea euprinsä in operile sau bueätile
. .
paos si in activitate, aspectele mancii Seeiale. ateliere in re-
Tot la cursul de'llinba reanring se vor'da
Tot astfel, cunostintele despre iímb, *despit - desvoltarea mare din eoreSpondenta eon,elG,sl canostinte su
litcraiurii romrine, despre rolul si valoarea opérilor, -a :scrii- piing la sfrirsitul el. IV, eleVele trebue InCeprind. din cl. III,
;;,..-toriior, a carentekr din diferite'epoci, mi trebue sit aibe ea- corespondent:I comerciála, fmll msii preî cuaniasekferme de
racterul -unor formule;- apreeieri salt rezultate, invalate de Dela el. IV in sus, luerilrile serise- veraayea
malte amitnante.
din, e i ee
scolari pc din,,afarkalhi 'carte, :dilt',4)fiSeleprofesortilitii ale mai malt carnet:end de eampunere' la care
se.Va 'eke obser-

www.digibuc.ro
1646 MONITOR-CM OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1938
Nitre, gindire o infatisare Mai personala. Aceasta clasa, e V. Gramaticei. A) Notiuni elementare de fonetiea: (sunete,
destinata in special compunerilor. ' vocale, consonante, diftongi) silabe, alfabet. Despartirea cu .
E}eveie vor fi indrnmate sa, se exprime simplu, nepreten- viutelor in silabe. B) Morfologia. Repetarea .Materiei din cla-
tios, sa se fereasca de stir bombastic, de frazeologie goala, de sele primare. Cunoasterea celor 10 feluri de cuvinte.
neologisme inutHe, de barbarisme, .de pronuntari si de con- Verbul. Moduli (indicativul, subjonctivul, optativul sau cou-
structii sintactice streine. Se va prqui in mod deosebit jude- ditionahiL imperativul, gerunziul, participiul i supinul, finis
cata indepeiident i stilul personal, nu numai in lucrarile de puri (prezentul, imperfectul, perfeetul simplu, perfectul corn-
limba romana, ci i în oricare lucrare scrisa (si la alte obiecte pus, mai mult ea perfectul; viitorul I i al II-lea), conjugarea
de invatamant). activä. Verbe auxiliare.
Este o .obligatiune pentru fiecare profesoara sa prepare in
mod serios temele, sii puna varietate in lectiuni i teme si Substantivul. Substantive comune ipropnii, numärul, ge
inláturemunca zadarnica a elevelor, gândindu-se la rostul nul i cazul. Declinarea nearticulatei a substantivelor dupd ge-
fiecarei lectiuni si a fiecarei lucrari. vuri.
Deoarece in aceste scoli partea practica ocupa pe eleve in- Articolul hotárit i nehotarit. Declinarea articulata..
tr'o foarte mare masura, se va evita pe cat e posibil darea de Adjectivul. Comparatia adjectivelor.
teme u compozitiuni acasa, cautându-se sa se fad, cat mai mult Pronumele personal si deelinarea. lui (se va cere cunoasterea,
în clasa, locul de cinste revine farä indoiala limbii române, iar nu invatarea lor pe de rost) . Distingerea felurilor de pros
care are dreptul la un numar de ore convenabil si al carei in- nume ; pasesiv; -demonstrativ, relativ, Adjective pronominale.
vätamant trebue sa fie in tot momentul. Nurnerale, cardinale i ordinare.
Profesoara, trebue sa fach cercetarea lucrarilor scrise eu C. Sintaxa. Repetarea sintaiei din clasele primare, propos
toata, constiinciozitatea, cu interes de a eorija pe eleve, cu preo- zitia simpla i desvoltata.
cuparea de a. face pe fiecare sä deprinda indeminare in scris, Subiectul i predicatul (verbal si nominal). Acordul kr.
sil capete incredere in puterile proprii, sa debandeasca placere Atributul. Felurile lui : adjectival, substantival, (in genetiv,
de a serie. Lucrarile, ori parti deosebit de bune de luerari,se eu prepozitie).
vor citi in clasá. Aprecierea profesoarei se va arata nu numai Complimentul direct, indirect si circumstantial de, timp, de
prin nota ci i prin sublinieri sau insemnári curente (cu un loc si mod.
sistem de semne conventionale, explicat elevelor) si la sfar- Fraza. Propozitia principala i subordonatii.
situl lucrarii, prinWo caracterizare inserisä a insusirilor san CLASA II-a
lipsurilor mai insenmate.- - -
(3 ore pe rapt:llama)
Luerarile astfel cercetate se vor inapoia curând, faCandu-se I. Citirea. (Ja la eL I, adaugandn-se midi deScriéri en carac-
asupra Ion o dare de seama in clasa, întâi o apreciere generala,
seotandu-se in evidenta. alitáile, apoi lipsurile comune mai ter literar, privitoare la tare noastra. Schite din vieata poPe-
multora i, îii sfarsit,greselile tipice. rului nostru. Schite cu subiecte din lumea agricola, comereiala
Caietele de compozitie ale celor mai bune_ eleve vor putea industriala, care sal indeplineascá conclitiile estetice ale unei
fi pastrate la cancelaria colii i eventual date la expozitii" opere literare. Poezii en teme national patriotke.
de-fhie de an.. Bucatile vor cuprinde teme care sa desvolte sentimentele
Asa dar, invatamantul limbii romane trebue sil faca pe entimerate la el. I.
eleve sá citeasca i sa scrie bine, frumos, curet i corect roma- Se vor face 35-40 de bucati.
neste,. sil stie gramatica limbii lor, sa-si dea searna de o opera II. Lectura. particulard: Creangl, Povesti; Slavici Povesti;
literara si sil cunoasca scritorii români de valoare si operile kr. Alecsandri, Ostasii Nostri.
Exercitii de vorbire. Ca la el. I, eu desvoltári. Recitari
PROGRAMA ANALITICA PE CLASE de poezii patriatke (lirice i epice) .
CLASA La
IV. Compunerile. Dictari si reproducerea intelesului rinor
bud:0 de citire, dupa ce s'au aualizat. Saute povestiri din:
(3 ore pe sk)tamâna) vieata de familie si din mediul in care traieste eleva. Micides-
Citirea. Povesti i istorioare scurte. Schite din yieáta co- cricri, serisori de cerere, de multumire biletul.
piilor. Povestiri din vieata animalelor. Calátorii, Fabule. Poe- V. Grarnatica: a) Marfologia. Repetarea morfologiei din cl.
zii ukare din literature cultä i ,poporana. Legende i basme. I, cu urmatoarele completari: Acordul adjectivului, declinarea;
Bucatile vor avea ca subiect, in deosebi, .iubirea de parinti adjectivelor. Toate numeralele. Pronumele: demonstrativ, re-
de familie, de tara si de aproapele. Câteva bucati eu subiecte lativ, interogativ, reflexiv, declinarea kr. Verbul : formarea
din vieata cemerciala i industrialä. Toate trebue sa indeplis timpurilor, conjugarea pasiva i reflexiva. Adverbul si com-
neascá eonditiile estetice ale unei opere literare. La fiecare bus paratia adverbelor.
cata se va arata numele autorului si opera din care e scoasa. Prepozitia; conjunctia, interjectia.
Se vor face 85-40 bucati pe an. Sintaxa. Repetarea sintaxei 'dela el: I. cu urmatoarele
II. Lecturd particulard. Se vor citi 4 opere pe an, ca de pilda: adause : exprimarea subiectului si a predicatului.prin diferite
.Cuore, Micul-Lord, Basmele românilor, de P. Ispirescu, Passe.- feluri de cuvinte. Atributul apozitional, verbal i adverbial.
rile noastre i Legendele lor, de S. Fl. Marian, Povestiri pen-
Complimente: circumstantial, de cauza i de seop. Fraza. Fe-
tru copii san Dumbrava minunata, de M. Sadoveanu. lurile coordonatelor. Subordonatele: atributive,. completive,. di
III. Exercitii de vorbire. Convorbiri astipra bucatilor citite recte i indirecte, eircumstantiale de: loc, timp, mod, cauza,
i expuneri libere. Expuneri de jocuri i intâmplari din vieata scop. Punctuatia mai ales en prilejul compunerilor 0, a sin-
proprie a elevelor. Recitari de poezii cu subiecte, Mai ales din taxei.
vieata copiilor. Se va da o deosebitä ateritie memorizarii poe-
Ziilor. Se va starui asupra exprimarii literare corecte, eta din CLARA III-a
punct de vedere fonetic cât i din punet de vedere gramatical. (3 ore pe saptiírnânil)
IV. Compunerite. Se vor face mai imult in clasil. Ele vor fi: I. Citirea. Naratiuni, aesbrieni, Peezii lirice, descriptive si
a) copien i dictari, pentru deprinderea elévelor cu serie- patriotiee ; Poezii epice din literatura culta i populara. BIN&
Tea corecta i ingrijaa; b) reproduceri libere de poyestiri tile de' citire vor avea: ca; fend, in special, .frumusetile
kurte, eitite sau auzite, scrisori obisnuite (de comunicare noastre i vieata popOrillui roman, et' manifestäíile lui de
mUltumire), unire si. solidaritate pentru infärirea tilnii i din care sil

www.digibuc.ro
26 Martie 18 MONITORIJIA OFICIAL Nr. 71 1M7

adá calitätile sufleteati ale poporului nostru, ea: vitejia, dra- V. Corespondonla comerciala. Ca la el. III, cu urmátoarele:
gostea de pämânt, de lege, de .trecut, -etc. feluri de scrisori; procure, contracte de arendare, eontracte de
Chteva bucAti cu subiecte din vieata noastrA comercialA ucenice, contraete de inchiriere, procese-verbale, petrtiuni la
industrialk dar indeplinind condiii1e estetiee ale unei opere diferitele autoritAti.
_literare. Se vor face exercitii, stabilindu-se la diferite buctiti VIL Lectura particulard. G. CoOue, Balade i idile ; I. Sla-
ideile principale i seeundare i rânduirea lor intr'un plan. viei, Nuvéle; Gr. Alecsandresen, Fabule; Alecsandri, Paste-
Se vor face eel putin .35-40 buctiti. luri; Delavraneea, Apus de soare ; I. Ghica, Scrisori.
II. Lectur particularii. Creangti, Amintiri; BrAtescu-Voi- CLASA V-a
nesti i Gane, Nuvele alese ; Alecsandri, G. Cosbuc si St. O. (2:ore pe saptärnanii)
josif, Legende alese.
Exereitii de vorbire. Ca la cl. I i a II-a, cu desvolari. I. Citirea. BucAti de valoare literark in prozA ,si versuri,
IV. Compunerile. Stabilirea planului unor buctiti citite. populare i culte, seleetionate din literatura .romtink pe- baza
Compozitii eeva mai desvoltate ea la cl. I si a IT-a, dupä un eArora poate insuF,4i cunostintele asupra genurilor lite-
plan dat. Compozitii libere. Scrisori obisnuite (de condoleante rare si speeiilor lor fixate mai jos. Numai uncle nu se gäsese
si felicitare) . Scrisori comerciale, formuläre si modele corecte opere literare românesti, se vor folosi ca exemple opere sträine,
din punct de vedere al limbii, ortografiei i expresiilor roma- traducere literarA (in epopee i tragedia anticA).
esti, de anunturi, eirculAri, comandä si räspuns la o co- Notiunile de literaturA se vor da dupA citirea temeinicA a
' mandä. unor opere caracteristice. Preocuparea de cApetenie va fi pri-
V. Gramatica: a) Morfologia. Repetarea morfologiei din ea- ceperea fondului i simtirea frumusetii operei.
. sele anterioare prin aplicatiuni. Substantive colective, defective, HI. Teoria literarit:
de numär si forme multiple de plural. Pronumele de reverent a) genul Eric: doina,. cantecul, bocetul, ebegia. oda, paste-
pronume intarite. Verbe : formele populare, formele inverse, lul, idila, satira, epigrama, strigituri, proverbe ;
verbe uniperSonale si defective. Formarea cuvintelor. Fami- b) genul epic: legenda, balada, colindrd, cântecul de stea,
liile de cuvinte. Sinonime, omonime. plugusorul, Oratia, febrile, anecdote, poema, epopeea, basund;
b) Sintaxa. Cu prilejul repetärii sintaxei din clasele ante- schita, nuvela, romanul;
rioare se va trata: ordinea cuvintelor in propozitie, predicatul c) Genul dramatic : vieleimul, o tragedie anti* o comedie
nominal cu alte verbe, cleat a fi". Subordonateie subieetive, o dramA ;
predicative 0 circumstantiate, conditionate, concesive i conse- d) gerad oratoric: diseursul, elementele unni discurs, inven-
cutive. Scurtarea subordonatelor, constructiite infinitivale tiunea, dispozitiunea i actiunea, planul unni discurs: exordul,
participiale. Propozitiuni cflptice. Vorbirea directä i indi- tratorea, peroratiunea ;
rectà. Sistematizarea punctuatiel. e) versificatie: ram, mAsurk cesurA, rimA, strofti.
CLASA. 1V-a .
Lecturd partieutara. D. Zamfireseu: Vieata la tarA;
Alecsandri, Poezii populare; Budai Deleanu, Tiganiada ; G.
(3 ore pe tort: Davila. Vlaien-Vodtt ; o traducere a unei
Cosbue,
I. Citirea. Buciif de valoare educativä in prozA i versuri oPere dramatice.
;(eulte i populare) , pe baza cárora elevii sä poatä pricepe no- IV. Exercitii de vorbire. Dare de seamA despre a bucatii
Vunile elementare de cempozitie, stil i genuri literare, fixate sau operA criticA. Expunerea euprinsulni in forma proprie a
mai jos : elevului.
'a) Coinpozitia i stilul. Fazele unei compozitii: cAutarea blei- V. Compuneri. Däri de seamä despre operele citite.
br randuirea lor (dispozitinnea), redactarea lor literare îii legaturii en operele.eitite. Compozitii
(stilizarea).
Diferite feluri de compozi-Pi: deseriere, naratiune. .CLASA V1-a
Dupa nature lor: compuneri stiintifice, poetice i retorice. (2 ore pe säptäminii)
Cateva specii de descrieri : tabloul, portretul, paralela. CA- I. Literatura religioasii. Pe baza nnor texiT seurte, alese en
(eva specii de naratiune: legenda, biografia, amintirea. grijä, din punct de vedere al formei literare, se vor prezenta
II. Stitul. Claritatea, precizinne, puritatea, na- în cateva lectii, epocile de desvoltare ale literaturii religioase;
turaletea. Cateva figuri de stil, cu prilejul eitirii. (4 lectii).
Exercitii de vorbire: RecitAri expresive i estetice. Cronicarii: Ureche, Miron Costin, Neculeea, Radii Po-
IV. Compunert. Ca la el. III.a, insk potrivit eunostintelor pescn, D. Cantemir (3 lectii).
elasei i numai ca aplicatie. Literatura popularä oralA i cArtile poporale.
V. Gramatica. Asupra gramaticei se va reveni prin analiza IV. Scoala Ardeleank Mien. k;incai, Petra Maior. Curentul
gramaticalä in text, repetându-se astf el gramatica i sistema- latinist.
tizandu-se tot ce s'a invätat Oat in el. 1V-a. Se va stArui asu- 5. Vächrestii, Conachi, Carlova, Gh. Lazar, (inceputurile -

pra particularitAtilor limbii românesti, ea de pildk redarea scoalei românesti) Gh. Asachi, E. Radulescu.
sensului general si impersonal prin persoana doua singularri VI. Mihail KogAlniceann, Al. Russo, C. Négruzi, N. BAL.:
dela prezent i persoana a treia singularg, forma reflexivA ; cescu, Gr. Alecsandresen, D. Bolintineanu.
b) Simple indicatiuni en privire la genuri literara eu pri- VII. Lecturit particular. I. Neculce, Al. Russo, C. Negruzi,
Iejul citirii: poezii lirice, culte i populare; o nuvelti scurtk N. BAleescu, A. Odobescu.
proverbe, zicátori; o usoarä piesä de teatru. VIII. Exereitit de vorbire. DAri de searnä despre o bucatA
NotA. Buatile eitite pentru distingerea genurilor literare, sau operA cititA.
vor servi i ea material pentru cunostintele de stil si de com- IX. Compuneri. Wig de seamA despre operile citite.
pozitie. Nu se va intra in precizarea speciilor fiecärui gen, ci CLASA VI1-a
se vor da numai generalitAti privitoare la genuri, asa hick,
elevii sA poatA distinge un gen literar de altul. (2 ore pe s'aptilm'antt)
Se interzice invAtarea pe de rost a teoriilor stilistiee. I. Literatur4 româneascd hi continuare. Chire i analize dhi
Preocuparea de cApetenie trebue sä fie priceperea fondului urmätorii seriitori : I. Ghica, V. Aleesandri, Al. Odobeseu, B.
simtirea frumusetii bneAtilor; in al doilea am& familiza- Rasatu, T. Maioreseu, M. Eminescu, T. CreangA, I. L. Cara4
rea cn formele literare i calitAtile de std. giale, I. Slavici, Al. Ylahutii, D. Zamfirescu, B. Delavraneea,

www.digibuc.ro
1548 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1938

U. Leeturd partkulara.. Din operile seriitorilor enumerati va-pAtrunde tot mai mult in spetialitate, aeordind insh de data
Alai sus. aeeasta o parte mai însemnat i serierii i redactArii, iar in
vor eiti In intregime eel putin sase opere. ultima clasA a VIIIa se va tinde. la inAnuirea lesnieioasA a.
III. Exereitii de vorbire. CaracterizAri ReeitAri limbii In vorbire serière i leeturg, dar eu =RA libertate de
de poezii. DAri de seamA despre leetura párticularii. programA.
Compuneri. Ditri de seamä despre operile eitite. Caracte- -Mètodd ea se va intrebuinta va fi cea direetA, eonatAnd din
rizAri de opere i personagii, etc. Compozitii libere. conversatie pe eat posibil mimai iii limbi franeezA, dar la ne,
Repetitii asupra corespondentei cornereiale. vole si în limbo. romAnA.. Se' va proceda intensiv, Mai eu deo-
CLARA VIII-a sebirein orele dela cursul superior.
(0 orb, pe aptAmitna) Mai toate exereitide se vor face in clasii, rezervAndu-se pen- -

Istoria limbii. Probleme .privitoare la' origina limbii re- tru aeasil nuMai o revedere 0, eelor "i&Atate.
- mâne, elementele constitutive ale Hmbii. Fondul latin, in- Pograma analiticA va conSta din urmAtoarele:
fluentele straine, -fArA amAnunta en earacter filolögic. Texte CLARA I-a
din dialectele limbii románe, Ara analize, din care sA se VOA I. Sunetele limbii, simple San eombinate rostirea kr eo-
eA limba este un element viu. recta lui euvinte i gindiri elementáre. La inceput se va invAta
ForMarea limbii literare, en probe din literatura religioasA, numai euvAntul yorbit, apoi in'text.'seris:
poporanä din' cronicari, din literatura modernit i contimpo- Se va da in primele lectii un vocabular restrAns de eaVinte
rank preenm si din literaturA stiintifieg (redns). uzuale (clasa, atelier, unelte) eare vor fi inVAtate treptat dar
II. Lectur i analizA din literatura modernit i eontiMpo- stArnitor,prin revenirea kr cAt mai,deasA, pentru ea eleva sA
ranit: G. Cosbue, St. O. Iosif, P. Cerna, BrAteseu-Voinesti, Sa- ajungA sA4 stApAneaseA foloseascA ftirA ezitare. (Lee- .

doveanu, Goga. tiuni orale).


Se va face sistematizarea materiei predate in el. Nr----ym, -H. Se vor aleatui buckti rednse la eAteva gandiri, eu un vo-
Infationd-evolutia literaturii romfinesti, delaoriginA _liana' in cabidar coneret, legat de imagini din carte, sau de pe tahlouri
vremurile noastre, in seurtit expunere i pe genuri. intuitive; privitoare' la : obieetele elasei, la corpal omenese
Leetura partieularg, din autorii contimporani, ea de exem- inibrAeäminte, la forme, dimensiuni, eulnri, la timp la ea.
F,;i.
plu: lloga. Rebreanu. Toptireeanu. etc., dupä indicatille pro- lendar ; la familie, persòáfie, animale, plante;ete. Cnvintele vor -

f esoarei. figura si lii glosarul dela finele Mannalnlui. Se ver da


LIMBA FRANCEZÀ. teya poezii i aneedote eepilAresti, exereitii .nnindriitare
dela 1:--10=L-101.00.
IN GIMNAZIILE i LICEELE INDUSTRIALE DE FETE
Scoala industrialg pentru fete, studinl limbii franç;eze T.rept4 se va familiariza eleva en notiuni gramatieale.
trebue s. urmArease.A.0 tint4 mai mult praetieä, iar metoda .de .Articolul: hotArit, nehotärit, contractat, partitiv, sastantivar
.predare sä, fie lesnieioasii, pentru Cil. programul kr de numArul, (formarea' SimplA a pluralulai), gennl i deelinarea ;
.activitate ziliiicií le lash' prea: putiu timp de Prepararea lee- adjeetivul ealificativ eu genii d numArul SAu si dintre deter-
Ounilor,.afarA de clásA.
minative: adjectivill deMenstrativ,' posesiv, nehotkrit, Mime-
.
ral, interogativ,----pronuMele perSonal.
De aceea, iurgimikazi4;.invtitarea limbii franceze trebue sA, Verbid: infinitivul i participul treent, iar dela
isbuteaSeI a da eimostintele -indispensabile i deprinderea ea, prezentid, imperfeetul, perfectul Comniis, :viitorul inaperati;.
dupli treeerea celor 4 ani, eleva sA poatA sustine a conversatie toate ackatea dela verbele regulate, dela auxiliarele';,A-
éleinentarA, sii. inteleagit .continutur mud text_ al unni jurnal voir" si Etre" Si'dela verbele neregidate: Aller, Dire, Faire,
de modii, al unui prospeet,,reclame,Slbum, catalog, hidustrial, Prendre Lire, Venir, Veir,--41orMa ieflcxivA. MeeaniSmul
etc.; sA inteleagh:o eonVorbire iizual neereAnd a se, exprima
la rAndul sAu.
in lieeu, se va eanta intensifiearea acestor rezultate, -eleva .IV. Exereitiile de conversatie: si de seris vor fi apròpiat
tektelor.
trebnind SA eapete'Usurinta de a eiti stintelage pe deplin 'mice y. Tabloid conjugArilor inVAtate.
pUbliCatie-prOfesionalA de- sPecialitate; sA serie coreSpendentA
eoinereialit eleMentarA, SA capete deprinderea i urajni de- a CLARA II-a
intrethie o conversatie uznalA in frantuZeste, i sA trezeaseA.in- Seopul invAtiimAntalui lhnbii franeeze in aceastä elasA e de
'teresul Pentru manifestitri indnstriale i artistiée strAine, :en a 'imboati vocabularnl :envintelor uzuale ale elevei .prinbu-
dorinta de a le ennoaste eft mai dé aproape; inceretind sit le eiiti de lecturA ceva mai intinse, eu privire la vie*. de oraS si
foleseaseA si sit le impAmateneaseit la noi. eea de tark, care vor da ineren prilej de conversatie; scriere si
De aceea nu se vor da sub niciun moan, nOtiuni de litera- chiar memerizare.
tur(t san de istorie iiterarä; iar alcAtuiterii de manuale pentru .Propozitiile vor fi simple si fitrit expreSiuni prea grele.
liceele industriale vor 1'adopta textele cele mai 'Simple, care nu .Grainatica e va.faee mimai 'en apliedre la bucht.ile de lee-
infAtiseazA prea mari grentäti sintactiee sau morfologiee. turg, invalAndit-se eäteva eaiuri "de formare 'a fetuenimilni la
Thita primi.lor doi ani este de a da 4totiuni generale de rostire, adjective; pronumele posesiV i demonstrativ, interogativ; he- .

veeabular, leeturA, gramaticA, asemAnAtoare eu eele predate la hotArit, relativ, intrebnintarea' ditorva 'prepozitii i eonjuetii
Caul teoretie. uzuale.
Seopurile emintate mai sus se vor realiza în urmAtoarele pe- Se' vor invg4a- dela Vebele regulate ethajngarea 'actiVA la
rioade: in el. I si a II-a, elevele vor trebni sä prindA,.prin ei- timpurile indicativului, nestudiate In el. preeum i condi-
tire, tradneere, convorbire, scriere i elemente de gramaticii, subjonetivul, participiul prezent. De asenienea -pre;
din ineeanisnaul obisnuit al limbii asigure vocabularul zentul, perfectul commis. i Viitorul I, dela uncle verbe nere-
coneret i aproPiat ; Ihnitat la vieata uzualA si de atelier. gplate mai grele.Participiul treent conjugat .eu auxiliarul ètre.
In elasa HI si a IV-a, Ii 'vor intregi cunoasterea limbii, Se va continua eit senrte ;eXereitii de copiere po eaiete '(eu
prin aceleasi mijloace, insA eu o mai deplinA stApAnire a gra- miei modifiehri în teite) i diciare in elasA.
=tied, iar voeabularul il vor imbogAti en termeni din vieata Cartta va avea la urmA tabloid vèrbelor regulate si al ver.
prOfesionalA. belor neregulate, infâlnite .in manual, de aSemenea, mi `voca-
In el. V, VT i VII, invAtarea continnatA in acelasl War al euvintelor cuprinsemn bucktile de.eitjre.

10
www.digibuc.ro
26 Martie 1936 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1-5 49

CLASA. iehnice prea'inaintate: Mai'deParte la fineltekrea ulthnei, erase


' In aceaSta- elask. bribiltile de '1,e-cturia, tor-fi alesè, atat diu de Keen, absolVenta sA staptIneaseiti fArh prea mare .sotAire 8an
linnet de -vedere ai crinthintului; cat j. al vecabularalui, în re-- greutate materiale- 4 eunostinte i termiuologia ,niesetiei sale,
gatura eu meseriile diverSe eroitorie, rufArie; eor;, astfel In cat sA fie in ,táre de a intrebuhrWainguta' orice; lu-
Bete, tesutul 0112ei si al covoarelor, broderie artistick erare germana, domeniut ,indeletnicirilor sale, precum
ACeste budti ivoeovita ariditatea didactick fiind prezentate de .a eblnuilica verbal saw seris hi relatiunile de afaeeri si'ca-
in chip viu si p1äeut, i tor fi alternate cu. anecdote, Se vor sele furnizoare, eolaboratórii sau ellentii care. se folosese de
face exereitii striae pentru constatarea achizitii1or ele :termeni aceastil limbk
expresii noi. Dupa un cicht de lectii se vor da exercitii de Acest obiect va fi studiat in eke donkleetii pe sliptiimana
redactare, in care eleva va intrebuinta vocabularul .havalat. iii teate celè 8 clase de lieeii induatrial complet. La inceputul
Inceput de dietarè,, interpret,* ,in prealabil. Se ter;mai face etirsului in class I-a, tirap de eel putin o hula de zile se va,
bucAti in afara, de cele de, .speeializare, iii dimita timpului intrebninta exclusin *etoda direetel,' pornindn-se debt intuitis
disponibil eare ul aild legatura eu mediul i vieata elevelor. obiectelor i aetiunilor. Tabla va fi pentru profesori i eairtal
Granted:lea. Repetarea cunostintelor de gramatich predatá pentrn eleve mijlocul principal de fixare a eunostintelor. Car-
In primii 2 ani. Acordul-participlulni trecut conjrigat si avoir. tea va sluji în aceasta vreme ca indreptar al auecesiunii
Desi nu se va insista astpra sintaxei, se -va atrage totusi 'a. leetidor si ea un sfetnie al scolarului aeasa, nude profasoral
tentia copiilor asupra construetiei subordonatei-legata prin nu poate ata la indemauk
'conditional. In ode din-Lain 3 clase ale ghnnaziului se va asimila, cunos.
tintcle fundamentale de gramaticA :.in ce, priveste ordinea -pre.
Sintaxa prOpozi-tiunii, 'deoarece atunei cand se fae-e acordul dárii Ion se ya tine cat mai anult seand de indrumarile cupririse
Darticipiului treeut, en Cemplimentul drept, trebueste mai ina- iii Partea'specialA a acestei programe analitice, fiind in 'eon-
into analizattermenii propozitiunii. cordanta eu gramatica cerutli de limba romank
CLASA IV7a Explicarea gramatieei ya trebui sa porneasea totdeauna dela
Lectura cii oontinnt iiarati i descriptiv, privitoare la mes- texte. Cuprinsnl amestora arAtat mai departe prntru fic
tesugnri, iiego i economie, dar formnlate eu oarecare talent. care clasa. Ele se refera la anume ramuri i orizonturi ale vietli
Set'a evita usdelunea tehniea. Din lectura se tor desPrinde materiale i snfletesti.
unii termeni ifitretuintati in .crOitorie, rufarif(si, arta po Alegerea, compunerea succesiunea textelor hi manual
idòabei. Eipimerea eentinutnlui lectnrii i eonveraatiei. man la initiativa autorldni, sub conditia, Intel stride respectAri
Grainatiea, intregita în eniMstiatele ei eleMentare. normeIor a perceptiei.
Se va insista asuPra conein-dantei timpurilor indicativului Regulele gramatice se vor da hi romaneste parail la class
Oi a indicativului eu aubjonetivul. Se va eontinua cii inviltarea III-a inclusiv, dela a IV-a inainte se va putea intrebuinta si-
verbelor neregulate..Se va face die-tares ortografid, interpre- formularea hi liwba germanA.
i tatid in prealabil, i reznmarea ,scrisä a celor eitite, apoi repro- Iii tdate elasele cursului de limba germanA,Araducerea va fi
dueere din memorre a poezlilor. intrebuintata sau numai acolo undo metoda directa ar cere
prea mari digresiuni, sau :ea mijloc de grabuid verifieare a
Cursul superior ifftelegerii textulni. In afara de aceasta ea este recomandalii
Is cursul superior se vor verifica. i repeta meren cano,$tin- si în exercitii serise din care elevele SA dobandasea intuitia ciao-
tele gramaticale dobandite in ghnuazirt, fill a se insista asu- sebirii de spirit si fornd intro limbs germanti i cea maternA.
tira i a subtilitiior limbii. La invAtarea alfabetului german de maid se poate incerca
In elasele V-a, VI-a, VII-a, bud:tile de lectura, tor fi usoare metoda experimentalk au aucces a hitroducerii treptate a di .
ea constructie ti,vocabular si tor fi alese din istoria costumu- terilor atrium, cite 2-4 la fiecare lectic,.in texte caligrafiate
lui, istoria artelor indnstriale, deserieri de interioare, muzee, la inceput pe tabla i caiet earaetere
ateliere, expozitii, magazine marl, gradini, arta decorativii, de. Toate manualele tor enprinde an dietionar al euvintelor
eoratiuni de interior; buekti eu continut interesant, trebuintate pentru întâi.a oarA in elasa respectivA.
Ord cu ntilitatea profeaiunilor liberé; cateva portrete de pro- La substantive se va indica genul, forma de singular si
fesionisti j mari realizatori si erestiilor lu modA. plural, preeuna i tipul deelinaril. La ad-,lective,: gradele de
Fra.nta prezentatil sub aspeetul ei industrial (referitor la fe- comparatie, la verlie, formele fundamentale i anxiliarul tim-
lnee hi genere). purilor compuse ale perfeetultd. La prepozitii, eazurile en care
Exercitii de corespondenta si redactiuni usoare. Ineepand ele se eonstruese. Este de' dorit ea aecentuarea euvintelor .
arr.
din cL profesoara, pentru leeturk se tit servi si de ¡Ur- fie aratate in aceste dietionare imprimându-se vocals silabei
1-ialele de modä, la fiecare schimbare'de'sezon, folosindri-se'pen- intonate cu. caracter tipograf c deosebi ter,
tru conversatie ,si and explicatille necesare. La manualele care, din cauze tehnice, nu Val' patea îiideplîni
aceastil eerhrtA, profesorul va indruma pe elete sa, noteze eu
CLASA nil aceent vocalele tonice ale euvintelor dictionarului. Este de :

Prograinul pretAzand iiurnai o orA, pe.sAptilmank se tor -face eel Mai mare folos dictionarid de euvinte hi ordinea alfabetieri
lecturi i conversatii libere, in cadrul _preocupArilpr profesio- la finele manualului.
stale ale elevelor, ca viitoare patroane sau conduciitoare. Peatni inicsaimea. intuitiv. manualele vor fl
inzéstrate en graljuri, Textele privitoare la specialitAtile in-
PROGRAMA ANALITICA dustriale vor cuprinde neaparat scheme say, iluslratii ea adno,
A CURSULUI DE LIMBA GERMANA PENTRU SCOLILE l(tri legende, care sA ajute urmArirea amAnuntitk a pbiec.
tului de acris.
INDUSTRIALE DE FETE Cand autorul textului interpretat poartA un name istanie
INDRUMARI GENERALE hi litératurrt sau technica germank se vial- da indicatii asupra
Scopul intatiimantuhd limbii germane îu scodle industriale de epocii in care a trait; aratandn-se pe sure; faptele mai insert'.
fete, este asimilatíí acestei limbi, hi MASura trebuincieasa pentrn nate din yieata, ori inerArile capitale din opera sa.
cc : la Sfilrsitul e rsai imiazial, elévele s. poatA austine Programa analiticit a cursului de limba germank pe clase,
eonvorbi re el ementa ral as upra fapteler i ideitor . ieirrente Cr,A SA La
yleata zilnicti i in cea iprofesienalk itir en ajntorttl dictiena- Clasa, obleetelé pe care le euprinde...Luerarile sicolarultd.
rulid encielopedie-si al -Mid speciiid s lie in stare a disenta nu Prineipalele aqiuni din vieata lui ziluicA,in clask
text al earui Continut si forMa au r preapaile -cal-05,414e 'Corpul omenesc, partile lui marl si prineipalele !Organ& diri

'11
www.digibuc.ro
1550 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1936

tfara. ImbrAcrunintea. Compunerea ei. Numele materialelor Materialele intrebuintate. Cateva cunostinte despre origina
'din care sunt facute difentele ei principalek kr înuiri. Personalul atelierului.
Locuinta. Deosebitele ei incAperi, intrebuintärile acestora: Tara, veeinAtitle hotarele ei.' Forme de 'relief, cursuri,
apa, maxi, lacuri, Locuitorii, nationalitatea- numärtil bor.
Hranak mancarile i bauturile cele mai obisnuite. Materiile Centre de populate si impartiri administrative. Forma dg
prime din care se pregatesc. Ustensilele de mesa i intrebuin- guvernAmant (cu material lectical foarte usor).
¡area kr. Calendarul. Zile de lucru i principalele sárbatori de peste
Familia. Párintii i copiii, fret i surori; ascendent j co- an. Datarea intamplärilor din vieata obisnuitä.
laterali. Legiiturile sufletesti in yieata de faMilie. Vieata la ores si la sat in timpul toamnei i iernii.
Asezärile omenesti. Orasul i satul. Strazi i piete. Cladiri Ate Here, prAvalii, marfa, industriasi si client cerere
publice, deosebite institutii i intreprinderi. Circulate. oferta, toemeelä, pieta. i moned.A.
Numerile, rostirea i scrierea lor în litere. Mäsuri de Inn- Cunostinte de gramatia predate in clasa
gime i greutate.
Timpul i Impärtirea lui. Anul, luna, ziva, ore, minute, se- Inveta.rea alfabetului german de tipar si de rating. Subs an-
cunde. Intrebuintarea ceasornicului. tivele eu 2 sau mai multe genuri gramatieale.
Cele patru anotimpuri. Vieata naturil in decursul bor. Substantive cu deelinarea amestecatä.
Fenomenele atmosferice. Anima le si plante obisnuite in Adjectivele fare` Umlaut (trenta), in komparativ i super-
lativ.
vieata de fiecare zi. Conjugarea pasiva la cele 4 timpuri ale indicativului sta.
O zi de scoala in clasä si in atelier. diet in clasa I-a.
Cunostintele e gramaticä predate in clasa I Conjugarea activä: mai mult ea perfectul i viitorul alIL
Numele eatorva obiecte de prima insemnAtate din lumea Verbele auxiliare de med. Se va stärui asupra conjugärii
inconjurAtoare (lueruri din elasa, unelte din atelier, sau par- lor, impreunä eu un compliment la infinity.
tile trupului omenesc) . Se vor da eu articolul definit la nomi- Apositia i acordul ei eu substantivul sau pronumele de
nativ singular eu persoana a treia a verbulai sein, exemplifi. care atarnä.
candu-se astfel genurile substantivului. Cuvintele omonime. Sintaxa propositiunii.- Variatunile to-
Alte obieete din eategoria celor invätate in prima lectic. pieei dupä termenul at care ineepe.
Exercitii de numärätoare dela 1-10. Singularul i pluralul Ordinea deosebitelor complimente. Fran,. Proposituni ex-
substantivelor eu numeral si articol definit. plicative si temporare.
Cu acest prilej se va intrebuinta i persoana 3 pluralä a CLASA
verbului sein la indieativul present. Europa si tärile ei. Celelalte eontinente. Mari, Oceane,
Insusiri de märime, forma, culoare ale obiectelor cunoscute. Prunantul, soarele luna. Corpuri ceresti. Universul. Dum-
In aceste lectiuni adjectivele vor fi intrebuintate numei pre- nezeu, tatal nostru. Exerciti de corespondentA partienlarit:'
dicativ. Conjugarea verbului sein la intregul indicativ present. scrisori ea-Are pärinti, rudenii i prieteni. Cereri, multumiri,
Pronumele personal. Negate cu (nicht" weder-noch" sein". Cateva cunostinte foarte simplificate de istorie- na-
Principalele adverbe de loc (hier dort" rechts" links" tionalä.
,Vorne" hinten" oben, unten, uberall nirgends". Momentele i varstele vieti -omenesti. Nasterea, botesul, ea-
In tratarea acestui 'capitol se vor introduce numai verbe sätoria, moartea.
(sietzen stehen" liegen, scheinen, leuchten, klingen, knnaren,
SanAtatea i ingrijirea ei. Cele mai.räspandite boli.
' etc:), care vor fi conjugate in intregul indicativ present. Scurte povestiri cu subject din vieata omeneaseä. Basrue
Se vor evita deocamdatä verbele tari cu Brechung" i cele simplificate la nivelul de pregAtire al clasei.
slabe eu infinitivul present in ern si eln". o schitä elementerä de autobiografie.
Articolul nehotärit, adjectivul pronominal (demostrativ, Cateva poezii (4-5) in legatura, eu momente din copilarie,
posesiv, interogatiY). Se vor face eat mai numeroase i felurite sau de cuprins religios i. national. _

exercitii pentru ca elevele sa, se deprindil cu acordul genului. Cantece din vieata meseriasilor (text si muskA).
Declinarea tare a substantivului eu articol hotttrit. Proverbe privitoare la virtutile, datoriile omului si ale mes-
La invätarea dativului si acuzativului se vor studia i cateva tesugarului in special.
prepozitiuni simple si compuse mai intrebuintate. La
fiecArei lectiuni formele se vor sistematiza în paradigme. Cunostinte de gramatia .predate în clasa III-a
Deelinarea substantivelor proprii, numele de perspane i de
Declinarea slaba, a substantivului. Se va proceda î11 acelasi
chip ea mai sus. Se vor feek aplicatii ale intregii declinäri, locuri (de origin:A germanil i straing). -

inlocuindu-se art. hotarit de deosebitele adjective pronominale. Terminate nominativului i acusativului plural, and locui
(diser, jene, welcher, kein, etc.). articolului este tinut de un adjeetiv pronominal.
Declinarea adjectivului (slaba, si tare). Particularitäti in declinarea atributului adjectival.
Celelalic moduri ale conjugärii,- conjunctivul, conditionalul,
Pronumele §*1 declinabea bor imperativul, (in forma activii si pasivA).
Sintaxa i topica propozitunii simple si desvoltate. Forma Modurile impersonale.
afirmativä i cea intrebätoare. Inversiunea. Propozitunile conditionale, concesive si consecutive.
Pram Propozitiuni principale i secundare. Conjunctiiie. Stilul inairect, (eu i PArA. conjuete).
Conjugarea verbelor. Indicativul lui haben, sein, werden (färä Sinonimele, (notele comune i cele deosebitoare).
viitorul al II-lea). Conjugarea verbelor slabe la aceleasi patru CLASA
timpuri. Cele trei forme fundamentale (legen, legte i gelegt). Lecturile destinate acestei clase, vor trebui eat mai dese lo-
Verbe simple si compuse. Particule separabile i insepare- eutinni proprii limbii germane.
bile. Conjugarea tare, perfectul cu haben i cu sein, Brechung. (es kommt mir darauf km) einen Weg surucklegen" nach
Conjugarea refIexiva. Comparatia adjectivelor i aelverbelor. dem Rechten sehen) Das Licht der Welt erblichen" sich
CLASA II-a an der Arbeit maehen".
Vacantele de vara. Intrebnintarea bor. Odihna, plimbari, Se vor deserie mai amanuntit cateya feluri de ateliere ei
excursii. Inceperea noului an scolar. aparatele i instrumentele respeetive, mecum si f club intre-
Activitatea in atelier. Descrierea mai amAnuntitä a unel- buinta rii lo r.
telor i instrumentelor, precum si a felului cum functioneasä. a) 0 fabricA trieotaje si manusi;

12
www.digibuc.ro
MONITORUL OFICIAL Nr, 71 1551
26 Martie 19,38
CLARA VIII-a
7/) Un magazin covoare;
c) 0 fabrieg tesut; Fragmente din biografiile nuirilor tehnieierd si organiza-
Un atelier de croitorie; tori industrial
Un atelier de rufgrie, corsete; Lecturi din autorii eare au seris In 1. germang daspre arta
f) Un magazin de mode fleri ssi industria româneascg.
g) Un magazin de broderii, dantele; Istoricul .uncia din marile case industriale germane in
h) Un atelier ceramieg.; ennui timpurilor. .

i) Un atelier de leggtorie, eartonaje. Texte in prozá d versuri din autorii clasiei i moderni,
Se vor studia i compune cateva tipuri de seriseri mai sim-
eare au inatisat situatii, fapte i personagii, din vieata de
muncg industrialg a lumii germane i romiine.
ple, de afaeeri, in legiturg eu piata industrialg : 1) _Ofertg Continuare : (lecturi din istoria costumelor, broderiei, te-
de serviciu. 2) Anunturj i reclame, 3) Modul de intrebuin- sutulni si a tuturor artelor decorative industriale) . .

tare. 4) Devize de luergri. 5) Faeturi. 6) Certificate.


Câteva poezii si canteee din vieáta meseriasilor. ISTORIA
Anecdote si povestiri eu subiect din lumea muncii indus- LÄMITRIRI
Scapa Cultura generald a tineretului scalar, trebue sg,
triale.
Se va repeta gramatica studiati In eele din-Cain 3 clase. aibá Ia bazá euneast.erea trecutultti poporttini nostru. -In
CL A RA V-a
aeest scop s'a introdus in infitilmântud industrial t; i studittl
S'a. largit astfel - sfera de infermatie a elevilor din
Intâiul trimestru va fi consaerat unei repetgri i sistema- seolile industriale, urmárindu-se sg li se dea i elemente de
tice a cunostintelor de gramatid, debAndite in eele 4 dose culturg generalg i sa,' se asigure i edueatia nationalg a noi-
g mnaziale. ror generatii de FoIari.
Aceastá recapitulare se va urmári pe baza unni sir de texte De altfel, astgzi, mai mult ea oricand, i prin alte obieete
simplificate astfel, Melt sg poatg, sluji chiar la initierea unui de inygtgmfint, preeum i prin avântul profeserului, trebue
ineengtor, in studiul 1. germane. g5site resume care sg tindg la desvoltarea culturei Si la edu-
In Me 2 trimestre urmgtoare se vor face eateva lecturi cotia nationalg a eetateanului de mâine. Mai mult ea oricand,
privitoare la tehnologia materialeIor (hml, mgtasea, bumba- tineretul Kolar trebue sg, creaseg in spiritul aspiratiunilor
cul, lama, etc.). neamului nostru, egraia trebue sg-i asigure propgsirea in
Se vor studia biografii seurte i simplificate ale unora din toate domeniile.
eei mai insemnati inventatori i industriasi germani i români. Prin studiul istoriei in indtgmantul industrial scolarii
Descrierea uneia din marile intreprinderi ale industriei trebue sg, cunoascrt, in mod sumar mgear, fazele desvoltgrii
0.ermane. politice, soeiale i culturale ale poporttlui nostru, eu eâteva
Se vor continua exercitiile de corespondentg. profesionalg. notiuni si din istoria universalg, atttt eat inggdue programa;
Se vor interpreta noi poezii cu subiect din vieata unmeitori- i se va insista &supra luptelor celer trei voevodate a Munte-
lor industriali. niei, Moldovei, Transilvaniei, pentru pgstra intre eele
trei tgri, nationalitatea distinetg românea.segi; dar mai ales,
CLARA VI-a trebue sg, eunoaseg factorii vietii artiatice i industriale, In
Momente caracteristiee în desroltarea artelor industriale, deosebi ai poporuhii roman.
germane si române, in evuI mediu i in timpurile moderne, Studiul istoriei, ca i al celorlalte ohiecte ale aeestui
(eu gravuri). 0:rant, trebue sà. saldeaseg in sufletul seolarllor, inbirea da
ateva .ereatinni caraeteristiee ale artei populare germane muncg; sg, li se arate cg numai prin muncil i prin imbrgti-
artei populate rernâne, (eu gravuri) ea : interioare, tesg- sarea meseriilor, se pot desvolta industria i economia natio-
turi, brederii, ceramic* juckrii. nalg, imbungtatindu-se, totedati, i vie*, familiei.
Leeturi aIese din tehnolegie pentru asimilarea tenninolo- Prin desvoltarea industriei nationale se ya ajunge la va--
giei privitoare la notinnik eurente in aceasta ramurg. lorifiearea hoggtiilor änii noastre.
Aforisme asupra munch. - Fragmente de nuvele sau ro- . De aceea rostul profesorului in aceste scoli este, indeosebi,
mane cu subieete din vieata industrialg. foarte mare: sg indrumeze pe tineri spre meserii i sg-i facg
Biografii de inventatori i mari industriasi germani, din sá se mândreaseg cu ocupatia bor.
veacul al XI-lea. acelasi timp, prin studiul isteriei din scolile industriale,
In cum]. anului scolar, elevele Near deserie in I. germang, sá se formeze elevilor o temeinieg edueatie nationalg, spre
dung, din luedrile pe care le vor fi exeentat in atelierni spe- feri, la maturitate, de orice influente a unor aetiuni &clung-
eialitktii bor. toare Statului nostru. Meseriasul esit din aceste scoli, trebue
(Manualul va cuprinde mi. model, care va 'sluji pentru sa stie eg intereseie individului aunt &trans legate de vieata
'orientare). intregii natinni si de a Statului, din 'eare face parte.
Intregirea cunosthitelor de contabilitate. Predarea materiel: se va face in senSul de a desvolta spi-
ritul de observatie al scolarilor, de a intelege si a valorifica
CLARA. VII-a frumpsul sub toate aspectele. - Se -va avea In vedere des-
Progresele tehnice. masing de tesut, brodat, aplicatiile voltarea vietii istorice a poporului nostru, dar se va pune ae-
aeestora in industrie. centul pe vieata industrialg i artistieg.
Surogatele in industrie (en specialg privire asupra expe- Se va incuraja spiritul de ereatie si se va urma caraete-
rientelor ,f4eute in timpul rázboinitti mondial), tesáturi eu ristica timpului nostru: realizarea frumosului i utilului,
fire sintetice. printeun spirit de economie i rapiditate.
Vizitarea unei scoli industriale (Gewersehule). Nora exerei- Cunostintele predate sg-i fast pe elevi sg cunoaseg reali-
tdi de corespondentg prefesiOnalg: scrisori de comandg, si de tatea vietii in care vor trgi i sg, fie in stare a folosi cele in-
pfertii, contracte de angajament. vgtate. .

Poezii i fragmente de pevestiri din literatura.elasiert si din Spre a evita aglomerarea,,materiei, mai ales pentrut acesti
aeea a veacului al XIX-lea, inspiratg din, vieata artisticg, si scolari, ocupati in ateliere, in gimnaziile industriale, o leetie
industrialg. . . . . .
de istorie nu va trece de trei pagini de tiPar, in afarg de
Lecturi din istoria costumului, broderiei i lesutului si a ilustratiuni, iar in liceele industriale, patru pagini de tipar.
Oturor artelor decorative industriale. La inceputul anului seolar, -materie de predat fiind in cert.

13
www.digibuc.ro
1552 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1928

tinuare, Fa dasa III-a si a VI-a, se va face o recapitulare a 3. Ocupatiunile popearelor orientale. Vieata lor eeonomica
eelor stud iate îi1 clase precedenta:- culturala.
Se vor face reeapitulArile épocillor marl ele istoriei, spre a 4. Grecii, Tara i bocuitorii. Religia. Rispandirea lor. Vleata
se fixe bite cunostintele; iar -repetitia va fi cel mai VIM pri-' culturala i economica.
lej pentru sintetizarea materiei. 5. Romanii. Tara' loeuitorii. Religia. Raspandirea lor.
Profesorul, în predare, va aplica i sistemul torelatiei Cu Yieata lor politica, culturala i industriela (economica).
obiectele apropiate, in deosebi cu I. romani; geografie 6. Dacii. Datini Si. ocupatiuni. Cucerirea Daciei de dare Ro-
struetia mani. Colonizarea Daeiei. Negotul i meseriile in Dacia.
In gimnaziile i lieede hidustriale, urmând organizarea Navalirea popoarelor barbare: CAderea im-
acestor rob,. studiul istoriei se va -preda astfel : periului róman i formarea statelor barbare. Barbarii in xi-
- 1. In gitnnaziile industrialé : Istoria Româilor i eveni- grit.
mente mai insemnate din istoria universala, audit-se notiuni S. Desvoltarea vietii industriale in Europa si influentele
sumare despre popoare eunoseute prin culture lor, in vieata bizantine ii arabe asupra ei. Vieata feudalrt.
.;omenirii cu specialk privire esupra desvoltArii industriei. 9. SlaVii. Pormaree poporuliti roman. Bulgarii
2. In liceele industrale : Isteria Romanilor cu. notiuni des- Românii sub stapanirea ungureasca.
pre istoricul costumului national si eostumul domnese i bee- 10.. Cruciadele (I si IV) . Desvoltarea vietii orasenesti. In-
resc. aseinenea, desvoltarea vieii industriale la români. dustria in sec. XI-XIII.
La ambele cieluri s'a dat' prioritate istoriei ROmânilor, cu Titarii i inceputurile de organizare ale poporului roman..
scopul 'de a evidentia. vieata sbuciumata i alitatile eroice ale 11. Intemeierea principatelor române: Basarab I, Bogdan I,
poporului nostru. Turcii in Europa,
Se va .aecentna cä hi oriee tiMp, indiferent de granitele poli- 12. Epoca lui Mircea cel Bitran i Alexandrn eel Bun,
tiee, Romanii au format o unitate spirituala, care a fog. taria Lnptele Rominilor en Turcii. Ion CorVin, Vlad Tepes, $tefan.
lor in vremurile grele- prin care au trecut. cel Mare. Organizarea prineipatelor. MeStesugurile la Romani-.
Evenimentele istorice se vor trata suiiar. avindn-se in .ve- 13. Notiuni de inventiile stiintifice. Deseoperirile geografice:
dere, in mod deosebit, vieata sociala, eulturala si eeonomica Urmari eu privire la desVoltarea indnstriei, in general a vietii
cu atentie -deosebitil pentru industrie. economice.
Metoda. In cursul ginmazial se va intrehuhlta metoda expo- 14. Refornia i renasterea. Influenta lor asupra desvoltarii
zitiva-narativa, folosindu-se ,insrt j. metoda euristicA, mai ales vietii culturale i economice in sec. XIV-XVI.
atunci &and va fi nevoie sä fie pusi la eentributie i eolarii 15. Situatia Politica in snd-estul Europei. Inaintarea Tur-
pentru o mai bum), fixare a materiel. cilor. Luptele r.crestinilor en Turcii. Petru Rams. Mihai Vi-
In cursul liceal se va Caute ea elevii sa judece singuri eve- teazul.
nimentele i sa, pi:eta expune farii intrerupere problemele care
se pun. $colarul va fi-activ pentru ca putereá lui de receptivi- 16. Luptele religioase din apusul i centrul Europei.. Aspee-
tate sa, se mentina pe primUl plan. Scolarttl va fi ferit de twee tele vietii industriale (arte), hi apusul Europei, la inceputut-
lene inteleettale cand i se da totul de-a gate; el va lucre ne- see. XVII pang la pacea Westfalicrt.
intrerupt sub controlul i indrumarea profesorului. Arte industriale textile.
Pentru predare, profesorul se va, folesi de hirti, tablouri, Istoria.Romilnilor cu aspecte din istoria Universalii, dela 564_ R AZ-
albume, planse, modele, documente, peeeti si eventual aparate . CLASA III-a
de proectitini, cAutand srt intocmeasca i tm muzeu istorie al 1.. Desvoltarea culturala i economica a Frantki in. vremea
seolii lacare preda.
lui Ludovic al XIV-leit. Statele germane si indeosebi Austria,
Vizitarea muzeelor, expozitiilor, bisericilor si a oricaror mo- in.vremealni Leopold I.
nnente, ca i ins* orastil cu vieata industrial:A i cultu- 2. Epoca lui Matei Basarab i ,Vasile Lupu. Românii din
ran', intra in obligatiile profesorului. Ardeal. Trecerea lor sub stapanirea Habsburgilor. Urmarile
Pe eat. timpul va ingrulti; se vor faee i leeturi istorice en acestei stiptiniri asupra vieii ecouonice i religioase a Ro-
(lescrieri, legende, biogrefii, capitole de croniei,.po- mânilor ardeleni:
trivit en puterea de intelégere. Biblioteca scolara va fi inzes- 3. Statele din rasaritul Europei. Rusia i Petru cel Mare.
trati eu albume i luerari, cu ajutorul cirore si se cunoasci Tirile Roniâne sub Constantin Brâncoveanu i Dimitrie Can-
vie* hicratorilor i desvoltarea meserillor la Romani alte temir. lAspectele vietii ecenomice in aceste State i în deosebi'
popoare: Vor fi pusi la contributie i scolarii pentru alcatuirea in prineipate, in aceatta vierne.
untti'mic muzeu scolar, in colaborare eu alte obieete, in deosebi "
4. Formarea Prusiéi. Frederic II. Maria Tereza i Iosif
en geografia. II-lea. Anglia.
Rostul esential al cursului, de istorie trebue sa fie intit- 5. Desvoltarea artelor industriale in sec. XVII si XVIII.
rirea iubirei de patrie, dragostea de muncil i respectarea me- 6. Epoca Fanariotilor. Razboaiele dintre Turci-Austriaci
seriilor, designr a meserillor neamului românesc.- Rusi. UrmArile acestor rizboaie in. vieata industriali a princi-
'Profesorul si entuziasMeze pe ,scolar Pentru meseria lor, spre patelor române. Revolutia Românilor din Ardeal in 1784.
contribui prin munch' la ridiearea economica a ärii noastre. 7. Formarea ,Statelor-Unite. Revolutia Francezi. Cauze ,si
Istoria Românilor cu aspecte din istoria Universali pinii la 1648 urmAri asupra vietii economice in Franta si in celelálte State:
europene.
CLASA II-a
8. Napoleon I. Desvoltarea industriei. Masinismul. Notinni
introducere: Familia, satul i orasul. Neamul. Statul. Forme generale asupre artelor industriale.
de cannuire : monarhie, rePublicA. Popoare (Latini, Germani, 9. Mistarile nationale din ragritul Europei: Sarbii, Grecii,
Slavi, Mongol i).
Românii. Revolutia lui Tudor Vladimirescu. Renasterea cultuq
Tara si nearnul jonuinesc. relit a Românilor.
1. Vieata preistoriert i urmele ei pe primantul românesc. Po- 10. Revolutia din 1848, In apusul i rasaritul Europei.
poarele vechi ale patriei noastre. 1848 in tarile române (cu notiuni sumare despre epoca r--
2. Popoarele orientale : 1. Egiptenii. 2. Asiro-Babilonienii. gulamentelor organice).
3: Evreii. 4. FenicieniL 5. Medo-Persii. Tara i locuitorii. Re- 11. Napoleon -III. Rrizboiul Crimeii. Unirea 'Prineipatelor.
Rispindirea lor. Vuza Veda, Unitatea Italiei.

14
www.digibuc.ro
'26 Martie 193g MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1553

12. Unitatea Gerinaniel. Românii dihi voile subjugate in 1. Urmele vietei preistorice in Europa si pe pi-inântut romi-
'eppeá, ne.se.
- -13. DesVoltarea artelor industriale in sec. XIX-Organizarea 2. Desvoltarea vietei economice i culturale la popeareie Ort.
destacerii produselor industriale. Progresele civilizatiei în epoca entale. (Egipteni, Evrei, Fenieieni, Persi).
contimporank Industria mieL Industria mare. S. Vieata industrialä i culturalii la Greci i Romani.
14. Domnia lui Cuza Vodä.. &forme. Epoea lui. Carol. I.- . 4. Negotul i mweriile in Dacia romanä.
I5:. Rivalitatea. dintre Marile Puteri ale EuroPei. Chestia 5. Crestinismul. Nävälirile popoarelor barhate
Nationalitätilor. Rivalitatea economidi. Problemele nationale acestor evenimente .asupra vietei econornice.
ale poporului roman. . _ 6. DesVöltarea vietei industriale in epoca feudalii. i influenta
16. Räzboiul mendial. Cauze i Urmäri. Rilzboiul pentru in- ar4b4 &supra ei (sec. IX-X).
tregirea neamului rOmânese. 7. Formarea poporului roman si starea vigei industriale în
17: Desvoltarea vieii industriale in Europa i in deosebi in sec. IXL-X.
Romania dupa rilzboiull mondial. Domuia lui Ferdinand I. 8. Cruciada I si a IV-a. Desvoltarea industriei in sec. Xi ---
Re-forme. Carol II. XVIII.
(Vezi observatiile dela clasa precedentii). 9. Tätarii. Intemeierea Principatelor (Basarah I,. Bogdan I).
NOTX. - kite industriale. Turcii in Europa. Luptele românilor -en turcii in sec.
XIV:=XV. - .

istoria RornAnilor 11. Mestásugurile la 'romini in sec.


CLÁSA IV-a . 12. Dekoperirilá stiintifice i geolirrafice si urmärile ion in
Introducere: Tara si pilmântul românese. Neamul romkese. vieata. industrialii.
Romanii îu afar5, de grApitele ltomaniei.
1. Vechii locuitori ai Von noastre. Tradi. Getn-DaCii..Re- 13. Influenta renast-erii si a reformei asupra.vietei cultin ale
ligia i pultura bor. Romani i eucerirea Daciei. economiee.in apusul Europei i TariFe Romane.
14. EpoCa, In'. Mihai-Viteazul.
Coloninrea Organizarea ei, Crestinismul Daco-
'Raman., Negotul d meSeriile in Dacia. Nasterea poporului'ro-
* 15. Urmärile luptelor religioase din apusul i centrul Kura-
map. pei i influenta lor asupra vietei eeonomice.
,

16. Infätisärile'vietei industriale dela inceputulsec. XVIII


3. Barbarii iii. Dacia: Gotii. Huiiii. Avarii. (Sumar) Slavii. panbí la pacea Westfalici.
Formarea popornlui roman. 17. Notiuni despre istoricul costumului romfiuese si in rl
4. Bidgarii i Ungurii. Legiiturile cu poporul.Roman. Quee- tele tiôine asupra lui. k.
rirea TranSilvaniei. Secuii i Saii. Urmkile aävälirii barba-
rilor. Românii. din Sudul Dumärii. Askestii. .
CLASA- VI-a
5. Tätarii. Intemeierea principatelor., Turcii in Eurepa: .(0 ord pe Saptanittnii)
6. Epoca lui Mircea cel Biitran i Alexandru eel Bun. Ion Istoria Rornanilor, cu aspecte din istoria univerSali, dela 1648
CorVin. Vlad Tepes. Luptele -eu in prezent
7. Epoca lui $tefan eel Mare. . 1. Desvoltarea cüituralä i *ecenomica' a Frantei îu vremea
. 8. Vieata politie5, economie i culturalä a romilnilor dupli lui Ludovie ál XIV-lea
intemeierea Principatelor. Mestesugurile la Romani. 2. Vieata economidi in Austria îit timpul lui Leopold- I.
.9. Principatele Roma*, dupä atefan del Mare. Radu eat 3. Epoca lui Mad. Basarab i Vasile Lupu, din punet de
Mare. Neagoe Basarab. Petru Rares. Românii din Transilva- .
dere cultural si artistic.
nia pang., la Mihai Viteazul. , .
4. Transilvania 'sub stäpanirea Habsburgilor (Leopold t,
10. Epoca lui Mihai.Viteazul. Unirea Tärilor române. Maria Terezi). Vimärile acestei stápiniri 'asupra vietei reli-
11. Matei Basarab i VaSile Lupu., Tudosca Doamna. $erban gioase, culturale i eeonomice a romanilor ardeleni.
Cantaenzino. Const: BrâncoVeanu si Dim. Cantemir. 5. .Aspectele vietei economice in tilrile din räsiiiritul Etno-
12. Culturá româneaScri in sec. XVII. pei, insec. XVIII si Tärile Române.
13. Epoca fanariotiler, Revolutia lui Tudor VladimireScu. 6. Epoca Fanariotä in Prineipatele Române. Luptcle
14. Romanii din Transilvania snb stäpapirea liabsburgilor. Turci, Rusi si Austriaci i Ermárile acestor luPte in, vieata eco.
ReVolati.a din 1784. nomidi a Poporului Reiman. .*
15: Renasterea culturalli a Romanilor. Regulainentele orga- 7. Formaea Statelor-Unite. Revolutia franeezdt i räsunetul
n icc. Domnii. regularnentari. .
ei in vieata economicii a Europei.
Desvoltarea meseriilor la Romani. 8. Napoleon I. Desvoltarea industriei. Masinismul. Notiunt
17. ReVolutia din 1848 in tärile române. generale, asupra artelor industriale In aceastä
18. Unirea principatelor. Domina lui Caza. Vod5. Roman:i 9. Miseiirile natienale din * räsäritul Europei, ia Romani,
din tärile subjugate in epoca Sarbi, Greci. Pacea dela Adrianopol i nrmärile ei în vieata
19. Epoca Jul - Carol I. Desvoltarea Regat !dui Roman. Cul- economic:1 a României.. Renasterea eulturalä a Românilor.
tura . 10. Anal 1848 in apusul i räsäritul Europei:
20. Domnia Regelni Ferdinand I. Ritzboiul pentru intregirea 11: Napoleon 'HT. Räzboitil Crimeei, Unirea -Principatelor,
peamuli românese. Reformele.- Regele Carol al II-lea. Cul- Cuza-Vodil.
tura. 12. Desvoltarea artelor industriale hi see. XIX. Industria
.

21. Aspectele vigil industriale (meserii) la Romani.- Ro. Industria mare.


ii de peste hotare..Menirea .poporului Roman. 13. Epoca lui Carol I. Vie* economicii in Romania.
NOTÁ. sumare despre arta industriald ronnineaseL COS' 14. Rivalitatea dintre Marne Puteri ale Europei pe ban
tineal romAnese. econOmice.
'CLASA V-a 15. Räzboiul Mondial. Cauze i uritäri.
(0 orit pe saptilmanii) 16. Rilzboiul pentru intregirea Neamului' llonninese.
Istoria .Romanilor, cu evenimente din istoria universal* pink' la 1648 17. DeSVoltares vietei industriale îmi 1101ilIlilI. (NO räzbo-
briroducere. Neamul. Forma de caririnire (mona iul mondial.
hie, republic5). Popoare (Latini, Germani, Siavi, Mongoli). 18. Centrele mari ale dierilelor industrii. insead
Tara si neamul romanese. nätatea lor in desvoltarea nationalä a poporului roman.

www.digibuc.ro 15
MONITORUL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1938
1554
CLASA
GEOGRAFIA .

Europa. Generalitati (3 ore) : &snare, t'armuri, relief (4


LAMIIRIRI
Geografia fiind o stiinta a realitätilor prezente, iar liceul lectie) ; clinak vegetatie i ape (o lectie) ; populatia i impág,
industrial urmarind cunoasterea unei .parti din aceste tirea in State (o lectie).
(vieata industriaI i conditionarea ei locala i general5)7 Statele agrieole din Sud-Estul Europei.
predarea aeestei discipline, in ramura de inviitamint, este ab- Romania (4 ledu) asezare, hotare, vecini i relieful (o lee*
solut necesara. tie) ; clime, vegetal* ape i populatia (o lectie) ; agricultura
Iata de ce, in liceul industrial, trebue s e dea o atentie de- mineralele (o lectie) ; industria, comertul, cáile de comunical
kisebita,' repartitiei materiilor prime, regiunilor i centrelor de tii si asezarile omenesti (o lectie).
transformare, prem.= si eirculatiei acestora pe glob. Ungaria, Iugoslavia i Bulgaria (2 ore) : se vor trata
Cum vieata moderna nu se mai margineste la o anumita re- preuna; din pullet de vedere fizie inteo orá, iar din punct
gimie, ci se leag5. de toate partile pamântului, am erezut nece- vedere economic se vor, trata impreunk comparativ, intep aJt
Ear ca, in predarea geografiei, sa se porneasea dela o privire lectie.
sumara, care va ingadui elevilor o orientare generala asupra Rusia (6 ora).
Tarile Nordice: Baltice, Danernarea Scandinavia
intregei vieti economice a pámântului. Atentia cea mai mare va
trebui sa se dea insa tot orizontului local (ea punct de plecare), lectie).
mai ales gtrii noastre, vecinilor si relatiilor eu cele mai Marile puteri industriale: Anglia,..Franta, Germania, Belgic:"
semnate puteri industriale ale globulin*. Olanda (6 lectii). Inteo leetie se vor trata toate impreunk din;
punct do vedere fizic ; pentru partea economiea insa se va, reo
De aceea, dupá ce hi clasa I-a se dau notuni sumare asn- zerva fiecareia cate o lectiune.
pra globului i asupra continentelor; se trece, hi elasa II-a, la Tarile de trecere: Elvetia, Austria, Cekoslovacia Polonio
studiul Europei, unde se insieta asupra Roniâniei i farilor ye- (3 ledii). Elvetia si Austria se vor trata i fizic si economic
tine, iar in cursul superior sunt tratate =rile puteri indus- impteunä, inteo singurii ledie. Cehoslovacia si Polonia insä
triale, incheiudu-se cu o privire generala asupra curentelor de vor trata, ea äri vecine, fieeare in cfite o lectiune.
marfuri de pe glob (claSa V-a) si se termina, in clasa Vra, eu 'raffle Mediteraniene (pen. Iberia, Italia si Greeia) (3 1ee4
-geografia României. (In lectia I, se vor da informatii supli- tiuni). Total general 2:1 leetiuni.
mentare asupra *nor industriale veeine: Cehoslovacia
Polonia). CLASA V-a
Geograf ia
Marge puteri industriale de pe glob
CLASA I-a
Anglia si coloniile (5 lectii).
geografie. (Notiuni elementare). Franta i coloniile (4 leetii).
Introducere Belgia i Glenda cu coloniile (3 lectii).
Forma pamantului: Orientarea pe glob, pornind dela ori. Germania (2' lectii).
zontul locului i ajungánd la ecuator si la primul meridian. Elvetia (1 ora).
Fixarea unui punct pe glob: latitudine i longitudine. Misa- Statele-Unite cu coloniile (2 ledii).
pamântului urmárile kr.. Inve1iurile pamântului (ple- Japonia cu coloniile (2 lectii).
eand dela orizontul locului) aerul, apa, uscatul i vietuitoa- Circulatia marfurilor pe glob (aprovizionarea tárilor indud4
rele. (TOtal 6 lectii). triale cu materii prime i alimente, debuseurile tarilor
Continentele fara Europa. Asia. Generalitati: scurte triale hi -Wile agricole (2 lectii). Relatiile lor eu Rominia.
viri asupra geografiel fizice situatie, religie, cilia, ape si ve-
.
Total general 22 ore.
getatie. Populatia i impártirea politida (o ledie).
Tárile musonului: japonia si -tarile din Sud. Estul Asiei CLASA VI-a
Indochina si India). Toate aceste regiuni se vor trata RomAnia
impreuna. Relieful foarte sumar, insistându-se in schimb "am- Partea I. .Fizica. Asezare, hotare, vecini (o lectiune
pra climatului determinat musoni, care le caracterizeaza; -Relieful (2, lectiuni).
populatia, insistandu-se asupra densitatii. Din 'pullet de .ve- Clima i vegetatia (1 lectie).
dere economic Be vor scoate in evidenta, caracterele lor de OH Apele: Rauri, lacuri i marea (o lectiune).
agricole (gradinarit) ; se vor evidentia in special acele Pro- Populatia, situatia politica i administrati-va (2 lectiuni)'.
dose agricole eare prisosind, constituese materii prime pentrtt Partea II. Economia Agricultura i aniMalele (3 ore).
amunite industrii (mari i miei), sau formeazi obiectul unui Bogátiile Subsolului (2 ore).
export important (douä, lectii). Rusia Asiatica (Siberia, Tun- Industria: Casnica, mica si mare (7 ere).
chestanul i Caucazia) (o Apuseanli: (Turcia, Si- Comedul (2 lectii).
ria, Palestina, Arabia, Iracul si Iramil) (o lectie). TOtal 5 Caile de comunicatie si orasele (2 lectii)'.
Total general 23 lectiuni.
America de Nord. Generalitati (o lectie). Canada si Statele- ARITMETICA
rnite (o ledie). Mexicul, 'Ainerica Centrala i Antilele (o lec- CLASA I-a
tie). Total 3 leetii. (2 ore po stiptAmAnA)
America de Sud. Generalitáti (o Jectie). Tärile Atlantice (o
lectie). Total 2 lectii. Numere intregi: numararea; vorbirea i scrierea numerelor.
Africa. Generalitati (o Tárile mediteraniene: Numilrarea dela 10-100; Numerele dintre dousizeci consecii-
Libia i Africa minorá) (o lectie). Africa Centralli (Congo
tive; Numerele cuprinse intre 20 si 30. Numararea dela 100
belgian; Sudantd i Abisinia) (o ledie). AfriCa Sud-Esticii (co- la 1000; Numárarea intre doug cute consecutive; Exercitiii
engleze i portugheze) (o lectie). Total 4 lectii.
orale ; Exercitii scrise; Numararea dela o mie inainte;
Oceania. Generalität (o lectie). 'Australia (o ledie). Total sunt unitati de ordinul al 4-lea; Zecile de mii sunt unitäi
lectii. de ordinul al 5-lea ; Numararea intre doua, mii consecutive;
Total:general 22 de lectiuni. Sutele de railioine cunt unitati de ordinul al 9-lea; Citirea
Fiecare continent si fiecare grupa de State se va trata ditpá unui numar de mai multe cifre ; Scrierea numerelor ; Exereitii,
modelul Asiei (generalitati) si a grupulni de State supuse mu- orale ; -Exercitii scrise ; Proprietatile numerelor intregi; Exer
ponului. citii ; Mástrarea marimilor. Unitati de m(mtra: Métrul,

16
www.digibuc.ro
26 Martie 1938 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1665

tiplii ; multiplii metrului ; Gramul, Leul ; Adunarea: numär. Impartirea puterilor aceluiasi numar. Impärtirea nu-
Scrierea adunärii ; Efectuarea adunärii ; Exercitii; Probleine; merelor zeciraale. Cat cu aproximatie. Divizibilitatea cu 2
Palcule scrise; Proba adunärii ; Adunarea in . contabilitate; cu 5. Divizibilitatea cu 3.
Probleme pentru calculul oral; Probleme pentru. calculul Practiuni ordinare. Scrierea citirea unei fractiuni. Com.
scris; Sceiderea: Scrierea i citirea scaderii ; Efectuarea sca. pararea fractiilor ordinare cu unitatea intreagä. Nument
Exercitii; Probleme ; Calcule scrise la seadere; Exer- mixte. Introdueerea intregilor in fraCtiune. Scoaterea
citii ; Probleme ; Proba scaderii; Aflarea restului scaderii prin gilor dintr 'o fractiune. Compararea fractiunilor.. Proprietätile
adunare; Exercitii; Exereitii -orale ; Probleme de adunare fractiunilor ordinare. Inmultirea numärätorului i numitoru.
seadere. Inmultirea: Aflarea produselor numerelor dela 1 panä lui. Simplificarea fractiunilor ordinare. Amplificarea fractiu.
la 12; Inmultirea cu 10, 100, 1000; Exercitii orale ; Probleme. nilor ordinare. Aducerea la acelasi numitor. Adunarea. Pro-
Uniteiti de suprafatei: Metrul parat. Legitura 'nitre unitätile bleme. Scäderea. Probleme. Inmultirea. Probleme: Ambii fac-
de 'Suprafatä; Unitäti agrare; Exercitii ; Inmultirea numere. tori numere fractionare. Probleme. Calcularea unei fractiuni
lor de mái multe cifre ; Exercitiile ; Probleme ; Probleme de (1/2 1/4 %) dinteun numar. Impartirea. Impartitorul numär
adunare. Seadere si inmultire ; Produs de mai multi factori ; intreg. Exercitii. Inipartitorul fractiune ordinarä. Probleme.
Exercitii ; Probleme orale. Meisuri de voLum: Metrul cub ; Pu- Exercitii. Calcularea unui numär cand cunoastenl o fractiune
ieri ; Exercitii ; Metode de calcul preseurtat i mintal; Exer. (1/2 %), din ace' numär.. Exercitii. Catul exact al unei 1m-
eitii. Impartirea: Scrierea ai citirea impartirea ; Proba împär pärtiri se poate scrie sub formä de fractiune ordinara. Trans-
irii ; Aflarea catului ; Aflarea restului ; Exercitii asupra ire.- formarea unei fractiuni Ordinal-6, inteuna zecimalä. Trans-
partirii ; Exercitii scrise ; Probleme orale ; Probleme scrise; formarea fractiunilor zecimale in fractiuni ordinare. Opera-
Otul are mai multe cifre ; Exereitii scrise ; Probleme pentru tiuni cu fractiuni zecimale i ordinare. Probleme. Exercitii
calcul serise ; Principii asupra impartirii exacte; Impärtirea probleme -asupra fractiunilor ordinare.
eu 10; 100, 1000, etc: ; Exercitii. Metode repezi de inmultire
impcirtire: Inmultirea eu 5 si 25; Impärtirea eu 5 si 25; Exer- Sistemul metric
citii. Probleme recapitulative: Fractinni zecimale; Meisari de lungime. Metrul. Multiplii metrubli. Submultiplii
inetrului Exercitii ; Submultiplii litrului ; Exercitii ; Sub- Metrului. Scrierea i citirea nnui numar de unitäti de lungiMe.
. multiplii gramului ; Exercitii ; Submultiplii leului ; Exercitii. Mcisuri de suprafata. Metrul patrat. Multiplii i submulti-
Numeree zecimale: Scrierea numerelor zecimale; Citirea unui Legätura intre unitätile de suprafatä. Scrierea i citirea
Immär zecimal ; Exercitii ; Propriefätile numerelor. zecimale ; ttnui numar de unitäti de suprafata. Transformarea unitätilor
Mutarea virgulei ; Exercitii orale ; Alte exereitii orate ; Exer. de suprafata. Masuri agrare.
citii scrise ; Adunarea ; Exercitii Probleme ; Seaderea.; Exer- Meisuri de velum. Metrul cub. Multiplii i submultiplii. Le-
citii ; Probleme ; Inraultirea ; Exereitii ; Probleme. Miisuri de gäturi intre -unitilti de volum. Scrierea in forma- de numär
suprafatei: Submultiplii metrului pätrat ; Legatura intre sub- zecimal a - unitatilor de volum. Citirea unui numar care 'ex-
multiplii metrului pätrat ; Exercitii ; Impartirea numerelor ze- prima unitäti de volum. TranSformarea unitätilor -de velum.
cimale ; Exercitii ; Probleme ; Exercitii ; Probleme generale Sterul.
asupra operatiunilor cu numere zecimale. Meisuri de capacitate'. Litrul. Multiplii i submultiplii. Exer-
.

Corp. Volum. Suprafatei. ; Pimet ; Linie dreaptä ; Bi- eitii de scrierea, eitirea i transformaréa numerelor de unitäti
glä; Verificarea riglei ; Drumul cel mai Scurt. intre 2 punete. de capacitate. Unitäti efective de capacitate.
- Plan. Pozitiiinile liniei drepte. Meisuri de sreutate. Gramul. Multiplii i submultiplii. Greu-
- Segment de dreapM. Egalitatea a doua segmente ; Adunarea täti mari. Exercitii. Mästiri efective de greutitti. Balante
segmentelor ; Seaderea segmentelor ; Exercitii. cantare. Balante cu brate egale. Balanta cu brate neegale. Le.
Unghiuri. Marimea unghiului ; Unghiuri adiacente ; Suma gátura 'nitre diferitele unitäti de masura.
tmghiurilor ; Diferenta a doua unghiuri ; Perpendiculará Msuri de valori. Leul. Bilete de banal.
oblica pe o ,dnaptri ; Unghiul drept ; .Echerul; Verificarea
Pcherului ; Raportorul; Construirea perpendieularei dintr'un Geometrie
punct pe o dreapti; Unghiuri suplimentare; Unghiuri corn- Plan. Corpuri. Paralelipipedul. Cubul. Prisma. Piramida.
plimentare ; Exercitii ; Exercitii serise. Cilindru. Contd. Exercitii. -

Drepte paralele. Distanta intre doug drepte paralele ; Exer- Suprafete. Suprafata prismei. Suprafata cilindrului. Su-
citii ; Poligoane. prafata piramidei. Suprafata cornilui. Suprafata sferei. Pro-
Diferite feluri de triunghiuri ; Diferite linii bleme.
intr'un triunghiu; Inältimea ; Mediana ; Bisectoarea ; Cons. - Volume. Volumul prismei, al cilindrului,- al piramidei, al
tructia triunghiului ; Exercitii. conului, al sferei.
Patrulatere. Cercul. Raza ; Diametrul ; Lungimea cercului ; CLASA
Exercitii. (0 orä pe saptAinânii)
'
Meisura suprafetelor. Aria dreptunghiului; ,Aria patratului ;
Sistemul metric
'Aria paralelogramului ; Aria rombului ; Probleme ; Aria tri.
unghiului ; Probleme ; Aria trapezului ; Aria poligonului re- Masuri de lunginte. Metrul. Multiplii metrului. Submultiplii
gulat ; Probleme ; Aria poligonului neregulat; Exercitii ; Pro- Iungimei.
bleme; Aria cercului ; Probleme. Exercitii. Scrierea i citirea unui numär de unitati de lun-
gime. Exercitii. Mäsuri efective. Transformarea unitätilor 10
CLASA lungime. Exercitii.
(2 ore pe dtparailni) Meisuri suprafatei. Metrul peitrat. Submultiplii i multiplii
Operatiuni cu numere intregi i zecimate Metrului patrat. Legatura intre unitätile de suprafatit Exer.
Adunarea. Adunarea numerelor intregi. Adunarea numere. eitii. Scrierea i citirea unui numar d unitäti de suprafata.
. ,

lor zeeimale. Proba adunarii. Scdderea. Scaderea numerelor Exercitii. Transformarea nnitätilor de suprafatii. Exercitii;
tregi. Seaderea numerelor zecimale. Inmultirea. Probleme.
Inmultirea. Inmultirea numerelor intregi. Inmultirea nume- Meisuri de velum. Metrul cub.' Multiplii metrului cub. Sub .
relor zecimale. Produs de mai multi factori. Pulere. Inmultirea iultiplii metrului pub. Leg:aura intre unitätile de volum. More.
doul puteri. Scrierea fu formil do uumär zecimal a unitätilor de V0:4
Imparting. Aflarea catului. Impärtirea unui produs la un lum. Çitirea unui numär care exprimä unittitile de voluig,

17
www.digibuc.ro
1656 MONITOR-RI OFICIAL Nr. 71 Z Martie 1938

Exercitil Transformarea uMtatilor.de volum. Exercitii. Sterul. tui program va fi nevoie de' un p'rOgram de tranzitie (v. are.
Exercitii. , 127) la el. IV-a §i VI-a,- si anume : Pentru clasa VI-a. (o
Miisuri de capacitate.. Litrul. Mu1tp1ii i submultiplii pe saptämânä).
Exercitii de serierea,.citirea i transformarea numerilor de , I. Dobeindd simpld: Aflarea celorlalte elemente ale- unui
unititi de capacitate. Exereitii. Unitati efeetive de capacitate. prumut. Stabilirea formulelor uzuale.
Miisuri de greutate. Granvid. Multiplii i submultiplii gra- II. Scontul eomercial. Negocierea efectelor. Borderou de
mului. Greutati mart Exercitii. Masuri efective de grent4i. scout.
Balante i cântare. Balante cu brate egale. Balanta ea brate .III. Impdrtirea in pärti- prop. Regula de trei, simplä si corn-
neegale. Exercitii. pus&
Mdsuri de valori (monede). Loa. Scrierea i citirea unui nu- IV. Probleme pentru a se repeta: 1) Sistemul metric. 2) ma-
mar de lei. Bilete de banck Exercitii. Legatura intre diferitelc Surarea suprafetelor. 3) Masurarea volumului.
legaturi dé insura." P. el. VI-a. (0 orá pe saptamânä).
Raportul. EXercitii. Rapoarte egale. I. Repetarea prin probleme a materiei de geometrie pland
Proportii. Proprietatea fundamentalit Sehimbarea termeni- in spatiu. (v. cap. II in cl. V si cap. I din cl. VI).
bor. A patra praportionalk aflarea celei de a paftra proportio- IL Probleme recapitulative).
exercitii. Probleme de scazäminte;beneficii.
Prob(eme de dobeindd. Dobanda. siMpla; Probleme pentru CONTABILITATE I DEVIZE
aflarea dobanzii; aflarea eelorlalte elemente ale unni imprn- CLASA- III-a
pint. Stabilirea formuIelor uzuale. .
(0 ori pe säpfamina)
Efeete de comert. Scant. Cambia, biletul la ordin. Probleme
Notiuni premergiitoore. Cum 'se fácea schimbul in yechime,
a.elative la scout. Seontul comercial, probleme. cum se face astazi. Debitor. Creditor. Industrie. Comert. Firma.
CLASA IV-a Emblemk Felurile cornertului. Importaiita comertului ca fac-
(Ci orit pe eiiptainâllä) tor de bogatie nationalk
Repetitie. I. Probleme de doblindd Si scout. Acte si fapte de comert. Despre eumpäriauri. i vanzäri. WA-
-II. Negocierea efectear (valoare nöininala aetualä). Borde- zarea sau cumpararea conditionalä. Vanzarea pe Wni gate,
,roul de scout. Seadenta mijlocie, scadenta comunk vânzarea Pc credit. Creditul. Valori comerciate. Marfuri. Efecte.
III. ImptIrtirea-in piirti proportionate._ Regula de tovär4ie Obligatiuni judetene sau comunale. Scrisuri funciare. Calcu-
compusk larea costului márfurilor 0. a confectiuniler. Calcularea cestu-
IV. Efecte publice. Valoarea nominalk realk entabilitatea lui confectiunilor. Exc-citii eu privire la stabilirea devizelor.
-(efectelor publice. problema asupra efeetelor publice. .

Impachetarea. Transportul.
V.- Probleme. Pontru a se repeta : a) Sistemul metrio; b) MA-
..
Doeumente comerciale. Nota de comandk Exeniplu de not
isurarea suprafetelor i másurarea volumelor. Probleme eu ca- de comandá. MeMorandum. ExeMplu. Factura. Exemplu de
racter practic i apropiat de interesul unei viitoare practieante. facturk Bon de primire i predae. Exemplu de bon .de pri-
In problemele date spre rezolvare se va pune la contributie
toata materia invatata in cursul'' gimnaziului industrial, atin- mire. Transportal mdrfurilor. Formele sau actele trOntinc'oaSe
gaud chestiuni de contabilitate, telmologie, etc. transportului. Foaie de expeditie postaa Serisoarea de trásura.
Pentru liceul industrial, suntem de párere ea, mentinind Aviz si.adeverire de priMire. Disp:ozitiuni relative la termenele
aeelasi cadru, sá se completeze si sa se intáreasca notiunile caz libere de -magaZinaj i locatiune. Marea iutealk miea iutealk
patate in gimnaziu. Problemele, impartite sistematic pentru Vaina.
fiecare parte de materie. parcursk 'apoi în grupa, de probleme' Fof de varsamânt. Chitantit Mandat p*al. Exemplu de
capitulative vor oeaziona främäntarea cunostintelor. Constructii mandat postal. Efecte de comert. Cambia. Exemplu de bilet la
faeute din carton (Eau alt material) in dimensiuni exacte (sau ordin. Acceptarea. Cambia aceeptatä. Andosare. Protest. Act
mall) vor ajuta mult. De insistat asupra ealculului mintal. de protest'. Valoarea nominalá i Yaloarea actualk Borderon
Calculului rotuujit, aprecieri de dimensiuni, distante. Propu- de 'moat. Model de bordereu de scout. Cekul. Model de Mi.
nem nrmatorul program. Scrisori de credit. Model de scrisoare de. credit, simpla. Facsi-
CLASA V-a mil de semnatmii; Model de scrisoare de credit, circulará.
(0 orä pe saptämhuil)
I. Societdli comerciale, efecte publice si 'private. Cursul efec- CONTABILITATE INDUSTRIALA
telor, cota bursei. CLASA IV-a
_
II. Geometria planet. Se ver yevedea toate chestiuuile de geo- (0 oi5, pe-sdptiimânä)
metrie plank tratate în clasa La. Se va addoga : calcularea Ce este aontabilitatea. IMportanta i folosul contabilitatii în
nnui arc de cere, suprafata unui sector circular, supra- (nice intrePrindere.
fata unui segment circular superior'unei coroane circulare, su-
-

Documente comerciale (nota, factura, fract, foaie de expe-


prafata miei elipse. Metode practiee Pentru deterMinarea unei ditie, chitantá, recipisa, ordonanta de plata)-.
figuri a carei suprafatä se core. (Se va ins'ista asupra construe- Registre obligatorii. Jurhalul, inventarul, copierul de seri-
tiunilor exacte, ex. nuMerico).. sori).
III. Probleme numeroase cu caracter prattic (preturi en- - Registre facultative: caeca mare, 'registrul Magazie de mil-
rente) i cu scopul de a folosi mereu regula de trei. teriale, registrul de comenzt.registrul de casä, registru pentrti
CLASA fecte de comert.
(0 orä. pe saptamanIt) Operatiuni in registre. Notiuni despre credit si debit. Comp-
i. Geometria în spatiu. Poliedre, corpuri rotunde (miscarea turi. Solduri. Balanta de verificare.
de rotatie). Masurarea suprafetelor si a volumelor acestor cor- Bilantul. Stabilirea inventarului
puri. .
Exemplul unei contabilitati industriale.
Volume uzuale: volunml unuì butoi, a unui trunchiu de co- Despre greseli i corectari în reg-ktr?le obligatorii. Pedepsele
pe, a unei grámezi de nisip, a miei claj de fan (se va insista legale îu aceste cazuri.
,Asupra constructiunilor) Exereitii Banernta cimplit si bancruta frauduloask
Probleme recapitulative. In primul an de aplicare a aces-
,
Caracterizarea intreprinderilor industriale.

18
www.digibuc.ro
26 Martie 19,38 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1557

, . DEVIZE Transportul pe apa. Transportul fluvial si maritim.. Per4


Ce este. au &wiz. Liniatura. Formatul datele lui. soanele care interviu la transportul pe apii. Ponta de indireare.
Ce se intelege priu pret unitar, pret total al pret carent al Navlu, avarii.
pietei. Marfuri sau materiale en-gros en-detail. .
Transportul aerian. Posta. Telegraful i telefonul.
Notiuui i explicatimil pe legea cererii ai a ofertei cu Varna. Varna i taxele vamale. Deelaratiuni varnale.
privire la materialul brut ai:fasonat. : .
Societeitile comerciale. Avantajele aSociatiunii. Societate in
Scopul intoemirii unui deviz cat mai exatt. nume coleetiv. Societatile in comanditä. Societatea anonimt
Punctele principale de prevedere la intocrairea deviZului :Societatile cOoPeratiVe. Asóciatia in participatie.
partile ce compun devizul.
Despre 1icitati. Coneurentele priu devize eu calcul de atata DE VIZE
la sutii, pentru maim de lucru. G-eneraliteiti. Luarea luerarilor: prin buna invoialii, prin
Exercitii de intocmirea devindui pe fieca.re meserie in parte Jicitaie publica. Caiete de sarcini
devize generale. Diverse problem. planuri, antemiisuratori,
seria de preturi.
0 lectie generala, pentru a generaliza i eyideutia avantagiile
aduse maestrului sau patronului, cfind îi intocmeste cu pre- Devizul. Deviz estimatiy (anterior), deviz de executie (ulte-
vedere i fär rori de calcul, devizul unei-lueAri eu data fixa. rior. Modal de exceutarea j evaluarea lucrarilor.
Materictlul. Evaluarea materialului. caleulul pretului de curn.
Inregistrilri în patrimoniul unui atelier parare, ealculul pretului de unitate.
Devize i exemplificiri
Maim de lucru. Modul de evaluarea a manei de lueru: cu
CLARA. VILa cu zina, bucata sau entotalul. Evaluarea timpului de exe-
(0 orä pe saptttutiurt) cutie. 'Costal mauei de, luciu. Diverse si'neprevazute. Pretul
Despre comerf fin general. 'Origina. Fazoic de - desvoltare executiei.
funcfionarea Comertului. Cheltuidi generate.- Cheltuieli de prima instalare.
Importanta diviziunea comerfuTai. Jiuportanta emnertu. de local ai maini, eheltuieli de intreprindere, cheltuieli aoce-
Influenta cemertului asupra progresului coni!. Stabilirea procentului de cheltuieli generale. Pret de
.ziunea gemertului. cost (atelier).
-rapte de comers si comorciantL Faptele de comers. Comer- .

ciantUl. Diferite categorii de comercianti. ,


Beneficiul.-Stabilirea beneficiului. Pret de vanzare.
Eeprezentanfii conierciantulai personalul ajuteitor.- Pro-. etc.Exempla de devize: Confectiuui, rufarie, broderie, eorsete,
curistul. Voiajorul. Vanzkerul. Corespondentul..Con-
-; tebilul. Devizul de executle '(ulterior). Desene. Carnetul de atasa .
DeSpre: Pfuri. ClaSificarea marfurilor. Marei de fabrica mute, registra de atelier. Conditiuni generale de exeeutarea
. -sau de comert. Cantitate, ealitate i. pret. Ambalajul marfU-' luerärilor.
Stricaciuni, coutrafaceri Oreutate brutL Regalamente.
Greutate Tare. Srtzaminte: din 'greutatea marfurilor. CLASÀ .VIII-a
Reduceri de pret. (0 or 5. pe eAptArtan),
Cumparare-si rare. Despre obligatiiinile corderciale. Cum-
parare-Vanzare, ,idei generksile: TOOktué de Vtiniare; dateriile- N ofiani generale : Despre comer i comerelanti, industrie,
drepturile vanzatoralui, drepturi1 i datoriile cuMpiritorulni. schimb, fapte de comert, valoare icomercialii.
Decumenle relative la operaliuni. de VanzaraLcumplirare. Trwasportal Documente comerciale.. Documents
Doeumente pregrytitoare. DocuMente , relative : la comma. relative- la- vanzhri: neta, faetura. Doeurnente referitoáre la
Doeumente relative la predare. trausportul marfurilor: serisoare de trasura, (fracht) , cone.
Calcularea facturilor. Aflarea peetului de cost i de viin- sament foaie2de expeditie poStala, etc:, deelaratie
emnente Teferitoare.la-plati recipisii; ordonata
plata.
-Calcalarea faCtUrilor. Aflarea pretulu' i de cost Calcu.larea -

pretului -de yanzare. Devizé d exemplificari; -


Efecte. Efeete de coraert; cambia (polite si biletutla
Pläti incaseiri; Idei generale asu'pra cecul, mandatul, serisoare de credit. Scentarea cambiilor. Bor-
Desehideri de credite. Felurile creditului. Foloasele creditubil deroul. Efecte publice:
urmarile abuzului de credit. - Contakilitatm Generalit* Registre jurnalul,
Valori mobiliare. Efecte publiee. Actiani i obligatinni ale hiventarul, eopierul de scrisori. lipgistre facultative: Mana ca-
societiltiler comerciale. Negocierea valorilor mobiliare. rent& (strata)-, eartea mare '(maestrij1), regiatrul de cask regis-
Mijloace de platiiisi de regulare 'ce au la bazif credital. trul de comenzi,. etc.
Generalitati. Scrisearea de credit. Mandatui do plat. Caul. Contabilitatca materiatelor. lleeeptionarea materiplelor In
Forma cekului. Tragerea cekului. Felurile. Traauniterea .rntigaZie Si'predarea in atelier. BM' de' iuniagazinare, bon de
negoeierea eekurilor. eliberare. durnalul de intrare i eire a materialelor. Inventar
Cambia si biletul la ordin. Mentinuile esentiale ale cambiei permanent. Pret mijloein al Materii-delor:
ai ale biletalui la ordin. Mentiuni facultative. Acceptarea cam- Contabilitatea miinoi de lucru. Carnetul de pentaj. Lista de
biilor. Plata. Girul. Domicilierea cambiilor biletelor la
ordia. Avalul. Despre scoaterea titlulni in mai multe .exem- Cheltuieli generate de fabrieatic. Stabilirea procentului de
plare i despre copii. Acoperirea. Protestul. Interventinni. Exe- ebeltuieli generate.
eutarea i actiunea .cambiala. Contra-canibie. -
Operatiuni in rogistro: Sistemul partida Sistemul
Scontarea si nogocierea efectetor comercialc. Scontarea jurnal. Cartea mare. Sistemul
negocierea efectelor comerciale. Caleularea scontului, Borde- cum articoletor in jurnalsi stadad debitarii Conturi. Tre. .

roul de scout si de negoçiere. creditarii con.


turilor. Conturi generale:ai couturi particulare (clienti si fur-
Cai si mijloace de eomunicalie ' nisori). Conturi profit si pierdere. Bilantul. Stabilirea inven.
Transportui pe uwat. Mijloace de transport. tarului i bilaiiu1ui. Exemplul unel eotahilitiîi industriale.
Persoanele intre care se destoaril transportul. Ciile erate. -Balanta de_ verificare. Iriaiderea si deschidetea registrelor.
,.Cbetarea rfuriler. Fovmalitdile pentru: expedierea ' si 'pri- BalantaAleAutrare, balanta de iesire. JUrnaltil comentilor in
mirea miirfurilor. Documente. ateliere. Index alfabetie .al diferitetor taxe de timbru.

www.digibuc.ro
MONITORUL. OFICIAL Nr. 71 2,6 Martie 1908

ZOOLOGIE 3. Rildeicina plantei. (Anatomie suniar i functiune). Se


CLASA I-a
vor studia, in elasâ . rafidni fascieulate i pivotante.
morcovul, sfecla, intrebuintiiri. Industria za-
(0 orä pe sitptänleä)
1. Mantifere carnivore: Câinele, pisica,- risul, tigrul,
vulpea, lupul, dihorttl, jderul, vidra. 4. Tulpina. (Alcituire i importanta, pentru plante, sumar
foloase : ,pagube, Creseitorii de animale carni- färä structurit). Se vor analiza un bulb, un tubereul, ui
yore, pentru blanuri, in striinatate i la noi. rizom.
APlicatiuni: Tulpini folosite în industrie alimentatie
2. Mamifere ierbivere. Nerumegátoare : Calul. Rumegätoare:
boul, oaia, capra.
ceapa, cartoful, sparanghelul.
Aplicatiuni: Foloase : carne, piele, lang, lapte si derivate. .5. Frunza. (Alcatuire i functiune, sumar färt structurä) se
Industrializarea pieilor.
vor face lucrári simple pentru constatarea transpiratiei, res.,
3. Mamifere roztitoare: Iepure, soarece, hirciog, veverifil, piratiei i asimilatiei plantei.
Aplicatiuni: frunze in industrie i alimentatie; culori ve-
castor. getale, ceaiuri, salade.
Aplicatiuni: Foloase, pagube. Bleat, de iepure, hârciog, ve-
veritä, 0 castor. 6. Floarea. (AlcAtuire i importantä pentru plantä, färä
4. Mamifere omnivore:- Porcul, mistretul, bursucul, ursul. structuri). Se vor studia. diferite feluri de flori: complete si
necomplete.
Aplicatiuni: Foloase, pagube. Industria mezelurilor, a
. .

Câteva flori intrebuintate in industrie i alimentatie.


perilor. Industria parfumurilor.
5. Mamifere insectivdre: Cârtite. 7. Fractal. Tipurile principale de fructe.
Aplicatiuni: Foloase, pagube.
Mamifere ajutatoare omului in agricultura (lecturä).' Notiunea de plantit fanereganit
6. Mamifere aguatice polare: Foca, belena. 8. Feriga, musehial. Notiuni de plantit .cripiogama. Intrei
Aplieaiuni industria i eomertul in regiunile polare. buintäri in medicink la impachetat. Turba.
7. Mamifére curioase. Notiuni de mamifer. 9. Ciuperea de eilutp. Mueegaiul. Droklia de bere.
Foloase: Sinteza aplicatiunilor de mamifere. Diferite moduri de hränire la plante: Saprofite, parazite.
piei, carne, lapte. Industria berei, vinul. Fabricarea, päinei. Brinzeturi ler-
8. 'Mari alergatoare, inottitoare: Strutul, dine, rata. mentate.,
Foloase : Pene, carne, 10. Brazii. Dusmanij kr. Pädurea de munte in diferite ana-
Aviculture. timpuri.
9. Peistiri rtipitoare: Pasärele: Uliul, aquila, vulturul, buf- Aplicatiuni: 1.'604 industria lemnului de brad.
nita, vrabia, rândunica; sticletele. 11. Stejarul, alunul, fagul, salcia mficesuI arbori
Foloase, pagube. Legiitura 'nitre pasäri i agriculturi. arbusti. Diferite foloase. Pfidurea de deal, lunci i es in di.
10. Pliari agattitoare. Picioroange: Cucul, ciocanitoarea, ferite anotimpuri. Intrebuintarea i industria
barza, stärci. Notiuni de. pasare. genere.
Foloase, pagube. Industrializarea penelor., 12. Plante de primavard. Gbiocelul, vioreatut, toporasail,
11. Reptile: Sropirla, vipera, sarpele, crocodilul, broasea tes- grâusorul.
toasii. 13. Plante de battik Nufár, lintita, mitasee broastei.
Industria pieilor de reptile. Veninul viperei ca medicament Foloase i pagube. Curätirea bältilor.
Bagaua. 14. Diferite plante de camp.
12. Batracienii: broasca de beg, broasca rgoisä. Cultivate : Graul, porumbul, secara, orzul. Industria, cerea-
Foloase in alimentatie i cultura. lelor.
13. Pesti: de apä, dulce : crepul, stiuck a1.ul, somnul, scrum- Necultivate neghina, albästrita, macul, volbura.
bia. De mare: morun, nisetru, cega, calcan, scrumbii de mtre. Foloase i pagube.
Foloase : icre, earne, (perle artificiale). Pisciculture. 15. Plante textile uleioase: Cânepa, inul;bumbacul, urzica.
Notiunea de yertebrat Floarea soarelui. Tesatorie, uleiul.
14. Insecte folositoare: Fluturele de matase, albina. 16. Plante furajere: Lucerne, trifoiul. Dusmanii kr. Asòla-
Aplicatiuni: sericicultura, apiculture.. ment.
15. Insecte stricâtoare: Moliil.e multele, tântarii, Diferiti 17. Grädina de zarzavat: Mazärea, fasolea, märarul, .pätrun-
giindaci paraziti. jelul.
Aplicatiuni: Diferite- mijloace de distrugere a kr. Dusmanii Foloase. Ingräsäminte.
kr'; paianjenul. 18. Plante de regiuni calde: Coeotierul, eurmalul, mäslinul,
Racal.. Crevetele. portocalul, vanilia, cafeaua, ceaiul, piperul.
Foloase : Conserve. Industria conservelor la noi i 2u.8träin4- Foloase. Horticulture. Sera.
19. Pomicaltura. Arbori fructireri. Vita de vie. Viticulture.
tate.
17. Molusce. Scoica, melcul, caracatita. Altoirea. Butlisire. Marcotaj.
Carnea kr in alimentatie. Industria sidefului. 20. Plante medieinale: Musetelul, sunätoarea, teiul, pelinul.'
18. Margean. Bureti. Culegerea, uscarea, ind-ustrializarea kr.
21. Plante otrtivitoare: Laur, mäselaritä, cum* Tutun. In-
Industria märgeanului i buretilor.
19. Cele mai mid aniMale. Foramimifere. Celul austria tutunului.
Aplicatiuni: creta, ealcáruri. GEOLOGIE
Notiun ea . de nevertebrat.
BOTANICA CLASA III-a
CLAW; .(0 ord pe eApttsmânä)
Ind e sfiptrunthitY 1, Pormarea panteintului.
1. Analiza semintei. 2. Seoarta phteintului. Mineral. Rocii. Mitierale folositoar6
2. Desvoltarea unei plante din 8640101e fat het pre» In industrie.
'ate de incoltirea diferitelor semi* pe difoite Dledill nitips 2. Cuarful. &xi silieioase: Nisip. Prundi, Gresie eongloroek
P`kfint, rameguivde 1g14, sPeit9avei day?' ttlt. F.eloase Coriere; Bxploatarla lor, Pietre de mead.

www.digibuc.ro
26 Mártie 1938 MONITORUL OPICIAL NI'. 71 1559

4. gar.e. Gips. Indristrializatea =lor. Produsé chintice: - Carman; Rafie. Iridee: ofranul. Orlddeete: Canifere: Moliftul,
5. Cakarul. Roci ealcároase. Induatrializaréa ealeartirilbr. Brad, Pin, Talofite: Ciuperci. Lichodi: producatori de Mori
Marmora: . reactivi. (14 lectii).
6. Roei argiloase. 1ndustrializarea lor. Porcelanul. - III.. Regnul. mineral. Roci eruptive': granit, porfir, trahit,
Oale. . . lava. Roei calcaroase: calcar compact, calcar argilos, marmorit
7: Granitul. Bazaltul. InduStri kr. Rod silicioase:-auart, agat, onix,. opal, sinex, nisipurile, gre-,
8. Scoarta plimantului in lupt il. cu atinosfcra. Aplicatiuni. ziile. Roci argilease: argila plasticii, argila smectiert, ocru, kees
Fixarea dunelor. (lut galben), Marna, ardezia.
9. Scoarta peimântului n lupta en apa curg(doare;:lichidei Principalele noel, minerale ai mine din Romania. (4 lectii).
solid& Ap1icaiuni. Folosifea eaderilor.de
19. Seceila:viimantului in luptcl. ru 9naar. ApIieairini. Fo- FIZICO-CHIMICE
losirea lagunelor.
1.1. Scoar(a pámlintului in lupt 'Len pirOsfera. Vukan. Cu- LICEUL NDUSTRIAL FETE
tremure: Efeetele bor. Lärnuriri
12. Sedarta' piimiintUlni in egetturii viel,.uitoarele. Sol ai Scopul. InvatAmantul fizicei $i ul chimiel are de, seop sä
subsol. dea elevelor notiuni asupra principalelor fcnomene ale mate-
13. Misciirile scoartei. Multi de ineretire i munti vulca- tiei i $6. le fixate foloasele ee deeurg din cunoasterea lor. Pe
nici. . langrt aceasta arc rolul s. deprindA pe eleve sii. observe, sa
14. Metamorfizm. Ardezie. Marna:Ora. Industria lor. judeee, sit generalizéze, cum i sr) aplice cunostintele capatate
1.5: Celrbuni cic ptinaint. Formarea i industrializarea lor. pentrn á rezolva diferite probleme ce li se ivesc.
16. Crete. Materia. In clasa gimnaziala se vor preda notiuni de
17. Petrol. Gaz nietan. Chiblimbar, kndustria lor. iar in clam. TV-a notiuni de chimie. Se vor da,.elevelor
:18. Evolutia viei Pe 'Amain. numal eheatiuni sumare, fara a se -intrebuinta formuk Mate-
Omul preistork.- malice, constructii grafice san ecuatii ehimice cemplicate. Se
. v mentiona totusi radiofonia. k cl. VI-a liceali se vor com-
§tiinte natuìak aplicate la industrie i cornett _ pieta rnyti :mile de fi ziert si ehimie invatate cursui giffina-
CLASA zial.
(() orá pc 1,,Apmiinil) Metoda. Inîtntu1 fizicei, $i al ehimiei trebue srt fie
(Total 28- ketii) prodat pe baza olea-rvarii fencer:me:Jar naturale $i a experi-
naturale lieeel( indtstriale de fete an de scop sil .mentarii. Aproape iutreaga materie }mate fi tratatil fileandtr-se
dea elevelor eunoatinte neeesare, desprc.... animalele, plan- uz de aparate simple ai de snbstante ehimice usor de proeurat.
tele i mineraiele -care se pot industrializa eland produse care - De. mare Nos. snot si .1a diferite ateliere si fabriei din loea -
intereseze (lin punet de vedere util i estetie. Avandu-se In --litate.
vedere thripul restrans aeordat pentru predarea acestui obieet; Pe eat este en putintii, se va apliea metoda va-
cantitatea materiel s'a restrans la minimam posibil.. treee dela cunosent la neetnloscul, dela simplu ju commis.
T. Regnut aniMal. a) Animale vertebrate. 1) Mamifere: ma- FIZICA
mifere carnivore: vulpe, ras, dihor, jder, samur, herninä, vidra
(lutru)., mina, bnrsue. Memifere rozaloare: Castor, veveri, CLASA ITT-a .

epure. Anuntarea snmaräcä aceste mamifere dart bliinuri. Pro (0 orä pe sätatunlail)
bostidiene: Elefantul (fildeaul). Paricopitate rumegiitoare: Generalitqi. Proprietäti geperale. Proprietati Patti-
"Camila (parul de (limila). Lama (alpaca). Mosetd (parfum). culare. fiziee, ale eor-lurilor Molecule ltmai Fem.
Cerbul. Caprioara. .Pinipede: Foca, Otarie, Morsi. Cetacce: merle fizice.
Balena ai.taaalotul, Blanuri, alimente, industrializäri diverse. Mecanica generalif.. Gravitatea (firut ea plumb), vatic:dig,
2) Pitsiirde: Galinacee:: eurcanul, piuiiu1. Pene, carte. Ater- orizontali. Cumpinalzidarultd. Eehilibru. Inertie. Pkrgbii.
gäleare: strut, casuar, (pene). 3). Reptile: brUasCa. testoasa, Balante. Cantaral. -Balanta .zeeimalii. Seripetele.
caret, bagaua. Crocodiliene: croeodilul: aligatorul, gavaluL Corpuri licl,ide. AT'aso eomunicaiit. Fautani tasnitoare.
-pielea; - Transmiterea preshmilor in interioent .

b) Animale neyertebrate. 1) Artopedele:10.tete lepidope- lui :Pascal. Presa hidraulieii, Priiicipiul. lai. ArhiMede.- Plu-
. tere (fluturii), fluturii ornamentall..Industrializarea lor. Fhi- tire,..innotare. Densitate. Alcoolinetru, lactometru.
tiirii de matase eu viermii lor de Matase prodneatori de beran- Corpuri gazoase.. Aertd. Aerul e gren. PreSiune atimosfe-
. gic. Insecte hemiptere: earmazul San coaenila. 2) Molustete: riert,:Expolienta. Torieelli. BarometrUl cii inereur ai'Met a-
MOlusce lamelimbranchiate: scoica -de raii, stridiai lie.- Pompe, sifon, pipeta.
seoica de perk, Sidef, perk. Moluste gasteropode: mekii. Ceildara. .Bilatarea eorpttrilor, Diferne aplleatii: Tempera-
Celenteratele: margeanul. 4. Spongierii: bnretele de WI'S, -de ' tura: -Termometrul: en -mercur -medical. Sea-rile -tee-
baie, etc. (10 leetii). mometrice. Propagarea eAldnrii în solide. Corpnri bune
. TT. Regnul vegetal: a) Plante fanerogaine dicotticdonate. rele conducliteare. de .eAldttra. Propagarea caldnrii în liehide.
Composee: Cicoarea, Pelinul, Floarea soarelui; Roiba. La- Calorifer eu war: ealda. Propagarea in gaze. Tragerea sobelor.
biate: rozmarin, menta, melitii, cimbru. Satanee: cartof, tutrun, Calorifer eu aer cald. Sehimbirile starii eorpurilor. Topirea.
patlagele rosii i vinete. Rozdeee: trandafirii, fragii, arborii splidificarea, disolvarea, erisealizarc-a.. VapOrizarea : evapora-
fructiferi. Leguminoase: aecacia, indigofora, astragalus, gome, rea i fierberea. Condensarea, distilarea (ealorifer en aburi).
risine, Portocalul Sumac, Fistic, hurl, Mae, Meteoare apoase : tori, ploaie, ziipalil. rona, polei, bruma,
Opium. Canciucul. Gutaperca. 'Cafeaua, cacaoa, ceatul. Mal-
vacee: Bumbacul. Curcubitacee:" Popeni, dovleci, dovlecei. Lau- Optica. tzvoare de lumina, lumina se propoga in link
recce: Scortisoara. Juglandee: Niicul. Cupulifere: Stejarul, dreapta. Corp transparent, translneid, opae. Tjmhrií. penum-
eastan, olmi, plutii, eastane, alune. Canepa, barneinl, smaitin, bra. '
ficaa:. .
Oglinzi i ieiitile,. Lupa, mieroseopul. Aparatni rotoeTaie
Chenopodiacce: sfecla, spanacul. Plante mondeoti161ona6: »de prae'effe,:-.-eirieMatogra fic.,
gpapnya, Graminee:. Graul, Pornmbrtl, Orzal, Seeara, _,Matpaisimd, Magnet ismu si a 'i
. i

r ezul Tresti a de .B a al bliantaTP.e0la Pal .C(14-, Magnetizare.

www.digibuc.ro
MONITORIJL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1938
1560

Electricitatea static& Electrizare prin frecare. Corpuri lori complimentare. Culoarea cOrpurilor. Curcubeul. Raze ul
bune i rele conduchtoare de electricitate. Electrizare la dis- traviolete; actiunea i importanta bor.
tantà (foarte pe sturt). Atractia i respingerea corpurilor Electricitatea dinamicd. Curentul electric. Eleinentul Le-
electrizate. Seánteia eleetria Electrieitatea atmosferia Ful- clanché. Baterie de elemente. Intensitate, forte electroMotrice;
ger, tunet, träsnet, paratrAsnet. rezistentri.
Electricitatea dinamica. Curent electric. Elementul Efectele curentului electric. DescOmpunerea apei eu voila,*
elanehé. Bateria electria. Volmetru, galvanoplastie. Electró- metru. EleetrolizA, galvanizare i galvanoplastie. Acumulatori
magneti. Soneria. Telegraful Morse. Inductie electricA. Dina- (sumar).
mul Grame. Reversibilitatea masinilor. Electromagneti. Soneria i telegraful Morse.
G-rame (motori electrivi) ; aplicatie 14 tramvaiu si masina Curenii de induetie. Bobina Rubin Korff.
de cusut. Aplicatiile curentului electric la luminat i incälzit Efeetele deseäreArilor electrice: raze catodice, electroni, raz0
(masiwa de cAleat, aparate de fiert, radiatoare). Röntgen. Radioscopia i radiografia.
Radiofonia. Aparat de receptie cu galenä. Telefonul cu mierofon.
(Total 23 lectiuni). Dinamul G-ramme. Reversibilitatea dinamurilor, Tramvaiui
electric; masina de:eusut. Transportul energieli la distantä.
CHIMIA Legea lui Joule. Aplicatii la luminat, incAlzit (radiatoare,
vase de fiert, maaina de cAlcat),
CLASA IV-a Unde electrice, telegrafia Mx% fir.
(0 ora pa sAptiiraila'a) Galena. Lampa cu trei electrozi. Radiofonia.
Chimia neorgania. Obiectul chimiei. Fenomene chimice. Apa Chirnia organica. Hidrocarbure: metan, atetilenä, bensen,
naturalä, apa de bruit, apa mineralA. Filtrarea .apei de bäut. naftalinA, terebentinA. Cauciue.
Apri distilatd. Petrolul i erivatele lui.
Descompunerea apei ca voltametru. Compozitia apei. Corp Alceolul metilie, etilic, glicerina.
simplu, corp compus. Simbol, formula. Acizii: formic (se va aminti formolul) acetic ai oxalic.
Oxigenul (din clorat de potasiu salt apa, oxigenatA). Pro- 'Acidul lactic, tartric, citric, salicilic, tanic. Fenolul (aciduI
prietif. Oxiz, oxidAri (arderi). Metale ce se schimbrt_ (rugi- fenic).
nese) in aer. Importanta oxigenului. Glueoza. Zahárul. Amidonul. Celtdoza. Mätasea artificialA.
Oxizii dau nastere la baze ai aciii. Metal ai Metaloid. Sare. Celuloidul. Celofanul. Bumbacul mercerizat. Hârtia.
Sarea de bucAtArie. Clorul (numai proprietáli, prepara- Grásimi. Säpun, lumânäri.
tie). Decolorarea cu clor. -
Gazele de luptä i apArarea contra lor. (Total 23 de lectiuni).
Aerul: compozitia aerului arAtatA prin arderea fosforului.
Corpurile care se mai grtsesc in aer AcinI este un amestec. Ro TEHNOLOGIA
azotului in aer. Circulatia LICEUL INDUSTRIAL DE FETE
Sulful: proprietAti i intrebuintAri. Bioxidul de sulf (desin- Ununiri
fectant, decolorant). Se vor descrie materialele eele mai deS intrebuintate in in-
Sulfatii de cU pru, fier ca1iuÍ, Magnezie. Piatra
-
dustrie, cum ai uneltele i maainile mai mult intrebuiutate In
merà. IntrebuintAri. industriile respective.
Amoniac. Tipirig. AO tare, gravarea pe metale. Silitra Profesoara se va foksi de mostre ai de tablouri intuitive.
Carbonul, diamantul, grafitul. C4buni naturali (antracit, Pe cilt se poate, va prezenta uneltele sau Arti din m4nile
huilA; lignit, turba). CArbuni artifieiali (mangal, eärbune e ce le trateazA. Vizitele la fabrici i atelierele mari sunt de eel
ease, de fum, de coes). mai mare folos acestui inyAtAnAnt. .

Bioxidul de carbon. Piatra de yar i yarn]. Soda.


Metalere (pe scurt) cupru, zinc, plumb, cositor, mereur, TEHNOLOGIA
aluminiu. CLASA Iti-a
Aliaj.
Fierul, fonta, (0 ora pe saptrimanil)
Aurul, argintul, platina. Introducere.
Chimia organica. Hidrocarbure, Metan, Acetilenä, Benzen, Fibre textile:
Naftalinä. Esentä de terebentinä. Cauciuc (notiuni elemen- Textile vegetale: Inut Si'cânepa. Pregairea fibrelor textile,
tare). .prelucrarea lor, intrebuintAri.
Petrolul: produsele dc destilare. Bumbacul. Tragerea in fire; tesutul, intrebuintäri. Bumba-
Celuloza. Amidonul.- cut mercerizat.
Glucoza. ZahArul din Sfeclä si trestia de zahAr. Textile animale. Laur, (de oaie caprä) ; varietAti indigene
Fermentatii: spirtul, bAuturile alcoolice : otetni, (Ursa* turcanii, tigae) i sträine (merinos, 'eaainir, alpaca,
Gräsimi, sApunuri, lumAnAri. angara). Luerarea lânei, tesrituri, intrebbint.Ari.
Substante albuminoide i gelatinoase. Albumina fibrina, ca- MAtasea naturalä. Prepararea mdfasei din gogosi, tesäturi.
seina, gelatina. Mdtasea artificalä (cu bazA de nitroceluloza,"acetat de Celli-
Laptele i derivatele sale.
lozA, viseoz6). Prepararea. si intrebuintarea ei.
prirarea contra bor. (Total 23 lectiuni). Procedee pentru hecunoscut, diferite fibre textile (prin ar-
Gazele de luptA si
clere cu lupa, microscopul, reactii chimiee). .

FIZICA SI CHIMIA Produse fu legatura.cu textilele.- Cáteva produse ce eontin


servesc la impletit : Paele gramineelor. Panusele de
CLASA VI-a porumb. Paiul de panama. -Papura.- Trestia: Pgrul de .eal ve-
(0 prä pa fiaptamana) getal. Descrierea sumarri i intrebuintarea lor.
CaldUra. Masina cu vapori. Turbinele. Motorii cu explozie Caloranti naturali i artificiali.
intrebuintarea lor. Coloranti naturali regetali (garanta, foile de ceapil, couile
Acustica. Sunetul..Propagarea lui. Inteala sunetului în aer verzi de nuci, indigoul, lemnul de- anin) si de natura animala
apä. Rezonantä; Fonograf. (earminul). Extragerea lor'ai intrebuinVirile in vopsitorie.
Optica. Prisina. Spectrul solar. Recompunerea Coloranti artificiali. Colorauti Organici artificiali (Asa DU"

22
www.digibuc.ro
26 Martie 1S MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1561

taiteie culori de alining). Se vor mentiona cativa coloranti (de Bumbacul, ItAzboiul Jaquart. Tesutul. Diferite tesaturi. In-
;exemplu: acidul picric, fuxina, alizarina), arätându-se hare- trebuintiiri. Bumbacul mercerizat.
)mintarea lor la vopsit. Textile animale. Lana (de oaie i cap*. Diferite calitäti
Decoloranti. Bioxidul de sulf. Apa oxigenatä. Clorul. Intre- de Una. Tesäturi. Intrebuintäri.
buintArile lor. MAtasea naturalä. Extragerea matasei din gogosi. Preluera-
Fabriearea hartiei. Diferite variefati de hartie, dupit rea. Tesäturi de mätase. A.1A-tasea sillbateeä.
Intrebuintari. Hartia de seris, hartia sugativa, hârtia de tipar, Matasea artificiaM (ea bug, de nitroceltdozA, acetat de ce-
hârtia de invelit (hartia de matase), hârtia de cale, hârtia de luloza, viscoza). Preparare i intrebuintäri.
Copiat (indigo)-, hârtia de orez, chinezeasca (pentru florile ar- Procedee pentru recunoscut diferitele fibre textile (prin
tificiale), hârtia de tapete, hartia ce imita pielea, pAnza, hâr- ardere, eu lupa, microscopul, reactii chimice).
tia marmoratä. Cartonul. Metale. Fierul, fonta i oelul. Metalurgia (foarte pe smut).
piei. Diferite feluri de blanuri din strAintitate Diferite obieete ce se fabricä din aceste materiale.
dela noi. Intrebuintilri i eonservarea bor. TAbacirea pieilor, Vopsirea, lacuirea, acoperirea ca alte metale. Intrebuintari.
'colorarea lor. Diferite feluri de piei si intrebuintarea lor (la Cuprul i aliajele sale (alamii, bronz).
fabricarea incaltdmintei), imbracamintei, manusilor, diferite Aluminiul. OlAria.
(Pa r nitur -. Anrul. Argintul. Platina. Intrebuintarea firelor de metal
Desprè hides, baga. Cateva cuvinte despre echi- nobil (la brodat, etc.). (Fibre textile minerale).
Provenienta i intrebuintärile bor. Unette i masini. Unelte: diferite feluri de ace, degetar,
Despre coarne, fanoane, coraliu, perle, sidef, scoiei. Se va foarfece; materialul din care aunt acute. masina de
aräta provenienta i intrebuintärile eusut, cu aecesoriile i diferitele aparate ce i se pot adapts.
Materiate pentru scris deseuat. Creta. Creioanele negre si Functionarea cu ajntorul curentului electric. Intrebnintäri.
colorate. Fabricarea i intrebuintarile bor. Cerneala neagrä. Intrebuintarea masinei. Masinele; de caleat, de plisat, de go,.
Cerneli colorate. Cerneli de eopiat, de tipar, cerneli de stam- frat. Descrierea masinelor. Intrebuintarea lor.
pile. Produse animate si vegetate ce se mai intrebuinteaztí ca ivn-
Materiale pentru lipit. Cruma arabieri. Cleint de oase. Cleitil biledniinte si garnituri: BlAnuri. Principalele feluri de bla-
nuri. Argäsitul i prelucrarea blanurilor. Conservarea i eu-
.de amidon. PaptiL Preparate en baze de dextrinä, caseina, ni- rAtirea lor. Pieile diferitelor animale (inclusiv ale reptile-
trocelulozA, eaueine. IntrebuintArile bor. bar). Penele, puful, pibrul, fetrul, paiul. Diferitele lor intre-
Produse ceramice. Diferite feluri de argila si proprietatile buintari.
bor. Portelanul, faianta, olitria comma, cariiMida Mori artificiale. Flori de hârtie, panza cerata, matase, eati-
ii\lateria primä. Fabricarea obieetelor de stielä. La
toate se va insista asupra fabricatiei lor la noi. f ea. Accesorii intrebuintate la fabricarea florilor (sarmä, dei,
cdori, pensule de vopsit, pense de apucat diferitele pärti ale
TEHNOLOGI A florii).
OLASA V-a, Boiangeria. Coloranti naturali (animali vegetali). Des-
(0 ofa pe siiptamtinsa) scrierea prineipalilor coloranti, extragerea lor. Intrebuintä-
Lcmuut. Leinne indigene. Lemne exotice. Diferite varietäti. rile lor în vopsitorie. Coloranti artificial Cdoranti mineral:
itrebuintärile lemnulni i conservarea lui. Heirtia: Fabrica- ultramarinul. Colorairti organiei asa numitebe eólori de ant.
Tea (pe scurt). Diferite varidati. Colorarea. Imprimarea pe lina. Clasificarea praetieä a eolorantilor organici, artificiali,
hartie. IntrebuintAri. bazatä pe modul cum se utilizeazA In vopsitorie; eoloranti
Combustibili. CoMbustibili solizi. Naturali (antracit, pentru lana; coloranti pentru bumbac; coloranti ce se fi-
lignit, turba, lemne) ; artificiali (mangalul, ettes, bri- xeazA fara prezenta mordantilor sau in prezenta bor.
Clete). Mordanti. Descrierea celor mai intrebuintati mordanti
Combustibili lichizi (titeiul), motorina, petrolul, benzina, utilizarea Ior in vopsitorie.
alebolul. Decoloranti. Clorul, apa de Javel. Bioxidul de suit Meta,.
Combustibili gazosi (gazul de luminat, gazul metan, gazul lisulfitul de potash-L. Apa oxigenata. Descrierea Ion. Intrebuin-
de sonde). lor.
(Observare: eombustibilii se vor descrie sumar; se va vorbi La toate beeimii1e exemplele se vor aduce in nrimtd rand
despre pnterea lor de incalzire si despre intrebnintarea lor). din Romania.
Despre lacari. Total 22 leetiuni.
Ceara de albine: faiificäri intrebuintrtri. Ceara rosie. Can-
Ciuenl. Outaperea. Opinl. FILOZOFIE SI PEDAGOGIE
Par furnuni. Animale vegetale, artificale. INSTRUCTIUNI
Pietre scumpe. Diamantal, rubinul, safirul, ametistul, sma- O programa de invAttimant trebue s se armonizeze en le-
raldul. Câteva cuvinte despre lucrarea, intrebuintarea i fali- gea, care -a neeesitat aceastil programa. Spiritul in care este
ficarea bor. conceputa legea invatamilntului industrial este practic $ i na-
Pietre semi-scumpe. Quart, agat, onix, chiIilimbar, Descrie- tional.
rea lor, Intrelmintari: Ea cere ea prin scolile de aceastä eategorie sa realizäm de-
Pietre decorative. Strasul, margele de sticlä, jeurile. Fabri- mente pregatite intr'o specialitate aplicatia, care sti activeze
Carea lor i intrebuintari. intr'o societate româneaseä de ale eärei rosturi trebue sit fie
Stieta. Tehnologia sticlei. Diferite varietrtf de stiela. $lefui- constiente.
rea i desemnarea pe sticla. Intrebnintari, Aceasta.pregatire de speeialisti trebue sA fie completatA cii
La toate capitolele se va insista asupra productiei i fabri- o cufioastere clarA a individualitätii lor, a societAtii in care
Catiilor la noi. (22 lectiuni), isi deSfäsoarä vieata, a raporturilor spirituale dintre individ
Societate si a valorilor morale, care ne dan randuirea sana.
TEHNOLOGIA toasa a societAtii.
CLASA VIH-a .Stndiul de- filozofie pedagogic rispunde unei eerinte
(0 oril Pe siptittnitial)' resti de läMitrire asnpra vietii noastre individuale din punct
Fibre textile. Textile vegetale: inul, cânepa, iuta, fibre de de vedere sufletesc si social.
00Cos. Pregatirea fibrelor textile, preluerarea lor. Intrebuin- Este un obieet de invätämiint necesar i peutru culturi
täri. pentru pregatirea unei individuabitata morale.

www.digibuc.ro
1562 MONI.TORUL, OFICIAL Nr. 71 -
246 Artie 19318

fiiosofiei îii aeeste Stoll bazat pe principiul etre invinge tentatia Unei plfieeri pentrn, îndcpliui-
eulturii formale, va fi studiul prin care elevid va Imuri rea unei severe obligatii Seolare. tkista .un eroism Moral, care
propriul sau stflet i va intelege ct mecanismul psihie trébue determinit actiunile mari de interes social covirsitor.
fie prilej de crearea personalithlii lui. In domenituf eredintei religioase: eroismul primilor cres-
CUrioa,Aerea variatelor manifest6ri sufletesti, eare sä ducil tini ; in domeniul national: jertfirea,pentru patrie; in donie-
.

la o emloastere de sine, Se face prin studiile de psihologie. radiologii. Se vor face aplicatinni in toate aceste
-CunoWerea de sine face p elevi dea scarna de strue- domenii. -

tyro, lni sufletease i prin aceasta de vocatia, Partea activg a tuturor aeestor discipline; psihologie, Zogic, -

-PredatA, concret in. legaturk eu vieata sufleteasc g. taitii de pedagogic, moratii, o' va forma luerArile personale i discutiu-
elevi si eu bogate exemplifiegri,- psihologia deschide larg in- nile.
telegerea vie a individualitatii noastre si a posibilitgtilor pe Yom face in felul acesta stiinta pentru erearea eon.;
Care le avem pentru ereare. stiinti, morale, care sh, realizeze idealul moral, social, Teligios
-Memória este functinnea care phstreaik i reprodUce. Ima- si Uational.
ginatia eSte aeea care realizeazil, opera creatg. Atentia este ati-
tudinea pe care' o ia sufletul nostru in raport cu Vieata jiidi- PSIHOLOGIE
idnalä atitudine de care depinde izbgnda agnpra CLASA VI-a
noastrit, i asupra mediolui soeial. Elementol sufleteic efeetiv (2 ore pe saptilmia).
este fundamentol unel vieti merale inhltate papa. Ja eroism.
INTRODUCERE
vointk este legat5; bi intregiine actiVitatea noastrii;
-Temperamentul' eu dependinta lui fiziologicä ne dii. dife- 1. Obiectul psihologiei. Analiza.caZnrilor conerete.din vieata
rentele de 'teinperament,- ee joad: niare rol ôi specializare. sufleteasch. Caraeterizarea fenomenelor fiziee si- a celor psi-
.Lipsith dc terminologie poMpoOsh -corelatie en cele- hice.
lalte obiecte de studio, uncle servind ca docuMenthri, altele ,-2. Observarea stArilor noastre sufletesti. eoncluzii.
sprijitiinduse pé adevArnrile ei, psihologia este studitil de tin : 3. Raportul psihologiei en eelelalte stiinte. Metodele -

nepretnit fólos pentru eunoasterea buintate in studiul psihologiei.


-La Capitolul de psil-Mlogie, in care Se vorbeste-despre ghn- Pioblema biologid a vietii sufletesti
dire i hi eare -Se face treeerea hi logicî, s'an introduS notioni
.
4. Corp si suflet. Leghturg, intre suflet corp.' Fapie con-
de logicii elementarii. crete. Exemplifiari. .

Aceastg disciplinh s'a dat en on, singur seop, acela de a hi- SistemUl nervos. Substantg.:,nervoasii. Nervii Sensiti«i
Aruri inläntuired logieií a' judeektilor noastre in raVonament. metori. Nenronul.
.Predatit in leghtnrii, en gramatica mult material de 6. Structura sufleteaseit Elementul mostenit-si eel tä.stigat.
exemplificare, ea devine un stndiu care trezeF,temult interes. Formele fundamentale in care se manifestä vitata suf1eteascl-
Folosiud mijloaeele de perfeetionarea omului în imbinarea 7. lUnitatea yietir sufletesti sub diferite Ospeete. Aspeetul.
,lui fizich i psihieií, ormhrini realizarea 'mi ea element. indivi- cognitiv, emotiv Functionarea lor
dual si '
Apliegri (eleyele vor:dá ,exeMple de stitti snfletesti, ineare sit
'Prin educatic, Mai ales priii eca,.morath i ociiii, bazatg predomine eke until (lin aceste aspeete).
pi distiplina liberit, realiziim .caractere. La eapitolul educatie Constiinta ii treptele constiintei. Ineonstientul.-Realita- -

sociala S'au introdns elemente de sociologie utt seoPul' de a in- tea ineenstientului. AplieAri -(rolul ineonstientalui in edoca7
fatisa intr'o intelegere elm-A societatea, acest medin in.care tie" imitarea exempluhli se face ineonstient).
elementele iesite. (lin .F,;ct a industrialg, yor, aveade aetivat.
9. Atentia.:Cuprinsul i durata atentiei. Raportul intre aten-
.Ce este Soeietatea? Care sunt faetorii, care o cenditioneazill tie si constiinth. Efortul. ,Atentiel voluntarg i -involuntarit.
Ce raporturi se stabilese intro individ si societate. Studiul atentie volontarii. .- . .

institutiilor raPortUri intre elasele socialt evolutia 10. Fenomenele organiee care insotese atentia: Diferentierea
profesiunilor, toete tratate nmi ales hi cadrul sodietätii ro- índividualittii duph, atentie.. Edueatia :atentiei. Oboseala *

iiihneSti; problema traditiei inoravOrilor, toate sunt dies- teleetualh. Interesul, .

tiuni care fee intelegerea diversefor aspeete de vieath; Socialg. Lucrare aplicath. Elevele vor da exemple din propria lor
Tot act se vor iitmiiri curentele sociale, enrentul umanita, observatie de situatia în care atentia variazit ca duratit t4i in-
st, national i prinie.jdiesul 'eurent uManitarist,' cOSMopolit, tensitate bi raport,en interesoL.
,
care duce la eomnnism. Procesele de cunoaatere in structura lot elementaa
'.ennoasterea drepturilor si datoriilor reciproee 'intre iudivnl 11. Seniatii i exeitatii. -Organele de simtua Senzatii tirga-
si*societatc stabilesta Problèma moralei practice. nice. Genestezia:
In lectiile de moralii profesond trebne sit trezeasch in elev 12. Senzatii de taet, temperaturii, chineqezice. Experienta
sentiiiinte)e de incredere si simpatie fiirg de care sofietul ele- lui Weber in senzatii tactieé. -

vfiloi nu se desehide pentro educator. 13. Sénzatiile de gust si miros. IMportanta ler pentru vieata
-Pe ineredere. stimh reeipreert intre 'elev si echwa.tor i sim- vegetativit a omuloi.
patio se baieazit fhorirca unei eonvingeri personale. Elevul 14. Senzatii -de auz i echilibru. Senzatii de.
trebue sit se suplmh din convingere. pentru edneatia apestor simturi, pentru celóri, forme, sunete.
'Crearea deprinderilor in executarea actelor morale, "a face 15. Intuitie, pereepere, reprezenthri. Puterea de reprezen,
trecerea dela convingcrea moralg la fapta moralh. tare a senzatiilor.
La educatia religioasit .se «a "orbi despre- diversele. enrente 16. Deosebirea intre seuxatie i reprezentare. Insemniltatea
religioase, care stint ditunittoare. reprezentitrilor pentrti Vieata shflèteaSeg.
Considerand cit ne giisim intr'o scoalg aplicatit in. core Jo- 17. Iluzii, halueinatii, vise.
ergrile manuale pot sh kra uu numai iitilul, ci in formele lor Procesele de cunoastere in aintezele lor superioare
de creatie pot'satisface aria cea mai priftentioask, se va da o 18. Asociatia stgrilor de constiintg in forma pasivh i ad4
deosebitit atentie edueatiei estetke. Cultivarea frumosnlui ca Apereeptia,- Exemplifiegri.
isvor de ingltare sufleteasch, ea hmobilare i armonie socialg, 19. Memoria. Legile 4110, care se intgresc si se mentin asa-
va.prilejui una din cele mai educative Ieetimii. eierile in memorie. Functionile de phstrure, .reprodueere
,Laeducatia moralii, si witionald se va vorbi de eroismul mo- reeunoastere .memorie..
ral, PUterea ae.a te invinge pe tine. Existillin. eroism in vieata 20, Memoria la eopil. Memoria i profesia. Cultivarea me?

14 www.digibuc.ro
2.6 Martie 1938 MONITORM OFICIAL Nr. 71' 1563

Regnli 'pentra .pästrarea unel bane' memorii. .CLASA


memoriei. (2 ore pe sAptiimanit)
21. Imaginatia. Irnaginatia creatoare in arta, ' Pedagogie geherali
yieatä Piareticg. Educatia inagieL 1. Obiectul caraeterul teoretic i practic al pedagogiei.
Exemple din toate felurile de activitäti, gare se bazeazâ pc Pedagógia, stiintä i artá. Necesitatea i scopul educatiei.
imaginatie. 2. Impärtirea i metodele pedagogiee.
3. Raport intre pedagogie i celelalte -stiinte in special cu
Elemente de logici atica .si psihologia. Factorii educatiei. Copilul i educatorul.
22..Giindirea in inteles psihologie si logic. 4. Canoasterea copilului ca desvoltare' sufleteaseli. Deosébi.
23. Procesul de abstractiune i formarea notinallor. rile intro ei determinate de, viIrstä, temperament si sex.
24-Notiane_ psiMc continut, ,sferä. 5. Educatorul, vocatia, pregatirea i autoritatea.
Notiune logicä, continut,' 6. Problema educabilitátii. Hereditatea, medial Cosmic
Cuvântul reprezentând material al uotiunii.
25. Felurile notiunilor dupä conthiut. i sferä. Raporturi 7. Diferite feluri de cducatii duph elemental naturii o e-
intre eontinut i sferg. Lectiunea se va face aplicat cu foarte nesti (corp i suflet) la eare se aplicii.
nurneroase exemplificari.
26. Judecata, Judecata elementarä. Judecata 1ogic. Fein- Educatia
rile judeeitilor. 8. Necesitatea edueatiei fizice. Factorii educatiei fiziee,
Calitatc i cantitate, realitate. Exemple. greutate, inältime; capacitate pulmonarä în raport au viirsta,
27, Inversiunea judecätilor. ereditatea.
28. Rationament psihologic i logic, inductiv i deductiv. 9. Mijioacele de perfectionare fizieä; Igienä
29. Silogism, Legile silogismului. Greselile rationamentulai. socialä. Estetica fizieului. Principalele scoli de educatie fizieä
Sofismele. Foarte matte apliciri i exemple. Suedezá, Englezä, -Germaná.
30. Inteligenta rolul ei în vieata ea funetie de .adaptare.
Educatia intelectuala
Mäsurarea inteligentei.
10. Mijloace de realizare a cducatiei intelectuale. Deosebi.
.Vieata afeetivi rea intre instructie i educatie. Importanta educatiei intelec-
31. Plkere si durere. Emotii pnmare. Caracterile emotiei. tuale. Scopul formal si material.
Expresia emotdilor. Gesturi, mimieä, interjectie.
32. Sentimentele i asociatia lor cu. reprezentärile. Memoria Educatia morari
pentimentelor. 11. Importanta i scopul ei. Realizarea moralitätii, exereita-
33. Clasificarea,sentimentelor in egoiste d altruiste.. Sentl- rea vointii, indrumarea vointii.
Inentele superioare. - 12. Exercitarea vointii. Mijloace. Imitatie, joc, ocapatie,
34. Sentimentul social, móral, national. Educatia acestor munert, artä.
#entimente. 13. Indrumarea moralli a vointei. Mijloace. Directe i Indi.
35. Sentimentul estetic i inteleetual. Educatia,sentimeutului reete. Mijleace direete: disciplina, rigorismul, libertatea
rstetic. solut5, libertatea suprayegheatä.
36. Sentimental religios. Genezd sentimentului religios. Ex. 14. Pedepse, pedeapsa naturalä, recompense, exempla.
priinare i educatia sentimentului religios. 15. Mijloace indirecte, invätämântul moral si moralizarea;
37. Pasiuni. Fobii. Pasiunea ea factor determinant in des. invätämântului.
Siisurarea a ctivitAtii ornenesti. 16. Stäpanirea de sine. Eroismul moral. Exemple de eroism
Intreg acest capitol viega afeetivä" se va face cu aplicärî moral.
art5, i in vie* socialii (famine, scoalft, socie-
Edwatia esteticd
late). -

38. Constiinta propriei fioastre valori i sentimentele care 17. Importanta, neeesitatea i ,scopul ei. Educatia es:Laic:1in
Zdecurg din ea. (Respectul de sine, demnitatea, sentinientut de vederea ,gusttirii operelor de art; a-.reproducerii operelor -

:onoare). artä si a creatiei artist*: Reguli,practice- de procedare.


Vteata
-18. Familia d educatia eStetica.
39. Actele spontane i reflexe. Reflexe psihice si simple. 19. Scoala i educatia esteticii. Mijhaacele, prin eare scoala-
40. Instincte. Categorii. Instinctele pót fi infltentate i deei poate face educatie esteticii.
piodificate. Degenerarea instinetelor. 20. Teoria frumosului, :Definitia popular5,- a Trumosului.:
41. Ereditatea. Rolul ei în formarea caracterului. Croatia artisticli. Factorii de creatie. artistieä. Caracterat na,
42. Actul de vointil propriu. zis. Analiza actului de vointli. tional al artei. Teoria'inspiratiei.
43. Deprinderile ,si. valoarea lor socialä. 21. Copilul i creatia artWicä. Porairile inäscate. ale copi-
44. Temperamentele i gruparea bor. Explicatie endocrino. lului dare mtg. Dovezi.
22. Natura operii de arta. Frumosul, gra iosul, sublimul,
45. Caracterul si formarea lui. Individualitatea si Persona- Majestosuli tragical si comical.
litatea. Constiinta eulai. 23. Arta nationalii, mazieä .si poezie româneaseä.
.46. Liberal arbitra si determinismul. tesäturile i alesäturile, creStäturile i seulpturile, gray arile.
Pietura i ceramica. Caractere td. concluzii.
CLASA VI-a 24. Factorii i mijloaeele pentru propagarea artei nationale.
PSIHOLOGIA APLICATA. Preotal, invätätorul, maestra, asociatiile pentra cultura este.
1. Orientarea profesional5.
2. Profesiunea si Mums. Valoarea socialit si moralii a mutt- 25: Tehnica propagiirii artei nationale. Lectii despre arta::
fiationalä..Exemplu: albume, ilustratii cru arta
3. Contributia factorilor psihici la märirea produetiei. Ra- zite, excursii. Arth si gospod5ria táranalui roman.
-portal sufletesc intre vânzator i cumpfträtor, intro patron si Educatia religioasi
yanziitor; Incurajare, stimulare, entusiasm. 26. Importanta, scopui i Mijloacele ei. Practicarea,
4. Reclama, psihologia reclamei. Necesitatea i inwrtaala ragAciuni, cintari religioase predie, .iiistruetia religiOasä,
gi pentru sustinerea muncii prin. Valorificarea preduetiei: OeUteifiPlaeea natarli,

www.digibuc.ro g5
1564 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 '26 Martie 1936

27. Cohezinnea unei natiuni explicatil prin elementul reli- 12. Morala i vicata socialá. Egoism si altruism.
gios. 13. Familia. Fundamentul moral al 'societiltii. Datoriile
28. Diversele eurente religioase. Lupta impotriva eurentelor rintilor fatá de copii, a copiilor fatá de pärinti. Fratii intre
care diluneazä credintei noastre oficiale i a sigurantei Statu- ei i sotii intre ei.
Iui. 14. Datoriile fatä de semeni. Respectul vietii i onoarei al-
tuia. Uciderea in räzboiu, dreptul de ,-,legitimä apärare".
Educatia socialä
29. Importanta i scopul educatiei sociale. 15. Justitia, respectul proprietAtii. Respectul cuvântului dat.
30. Ce este societatea ? Individ i societate. Raportul intre 16. C'aritatea, filantropia, devotamentul, generozitatea.
individ i societate.
Se vor face apticári .pentru fiecare din aceste atitudini "din
31. Factorii care influenteazá vieata socialä. Factorul na- vieata moralá.
tural si eel spiritual. Cultur i eivilizatie. 17. Datorii i drepturi fatä de patrie i neam. Jertfa pentru.
32. Vieata socialä conditionatA de elementul sufletese. Tra- patrie. Lecturi dupá alegere din 'Gane (Trecute vieti de
Doamne i Domnite"). Doemnentäri in vieata eroilor, care au
ditie i educatie. realizat România intregitä.
33. Educatia cetäteneaseil pentru desvoltarea sentimentelcr
sociale, adevär, dreptate, echitate, ajutor mutual, solidaritate 18. Munca, mijloc de realizäri morale si de valorificare a
indivizilor.
sociala.
19. Munca spiritualä i munca manualá. Savantii, nmri des-
34. Edneatia patriotieä. Mijloace pentru educatia patrio- coperitori i inventatori; binefácätori ai omeniyii.
tieä. Patriotism, sovhnsm, fanatism national. Cosmopolitism. 20. Problema solidaritätii merale, in legäturä eu diviziunea
35. Educatia national ä. activitatea economicä nationalá. muncii.
- Afirmarea iubirii de neam
i tarà prin realizarea industriei 21. Utilitarismul.
- tationale. 22. Formarea personalitátii morale prin autocunoastere,
Pedagogia practicä -autocriticä i autocreatie,
Educatia in familie. CalitAti i lipsuri. Influenta me- Morala profesion.alä
diului social. Ideile, lui Pestalozzi, relativ la datoriile pedago- 23. Profesiunea i importanta ei pentru societate i individ.
oice ale mamelor. 24. Datoriile profesionale, cinstea i pnnctualitatea prof e-
37. Educatia in scoalA, calitäfle i lipsurile, scopul invätá- sionalá. Politeta in exereitarea profesiunei.
mântului secundar de specialitate. Strânsa legaturä intre -fa- 25. Solidaritatea profesionalA. Mandrie profesionalä. Natio-
scoalä in opera de educatie. nalism profesionaL
26. Edueatia profesionalá, cultivarea aptitudini.lor. Vocatia.
Chestiuni generale 27. Monografii profesionale. iklegerea profesiunii.
38. Profesiunile i rolul lor in vieata socialii. Lueditoarea 28. Femeia ea factor de regenerare a moralitatli (mamá so-
ea factor de productie in economia nationalii. tie, profesionisti).
39. Aspecte de vieatä profesionalá in diferite epoci. Lectiu- Se vor cita fapte vor re-
nea se face sub -formä de leeturg din ,instoria eivilizatiei", produce Tagini de literaturg, toate accentuând rolul morali.
zator al femeii.
MORAL A 30. Adaptarea la vieata socialá în cadrul idealului moral.
CLASA VIII-a 31. Portrete de personalitäti morale din diferite ramuri de
(2 ore pe sliptämfma)
activitate (6 leetiuni).
LICEELE I GIMNAZIILE DE FETE
PrOhlema morali
1. Analiza eittorva fapte de vieath social& din care sh re- IGIENA SI PUERICULTURA
Igiena
=lie necesitatea conduitei morale. Obiectul i definitia eticei
CLASA IV-a
(morala).
.2. Valori morale.-Binele i räul. Lueräri aplicate, din care 1. Topografia corpului omenesc (o
el' se desprindil ideia binelui -in antitezá eu rául. 2. Pielea (Anatomia i fiziologia) (o lectie).
3. Constiinta moralá. Indivizii in report cu constiinta mo- 3. Microbii i biologia lor (o Iectie).
ralá, morali, amorali i imorali. 4. Igiena pielei. i párului (o lectie).
4. Obligatiunea i sanctiunea moralá. Responsabilitatea mo- 5. Sistemul osos (o lectie).
ralá fath de: constiinta noastrá, colectivitate i Dumnezeu. 6. Sistemul muschiular (exercitii) (o leetie).
Citeva conceptii ,etice '7. Sistemul nervos (o leetie).
5. Orientäri sumare in morala anticá (Soerate, Platon, Aris- 8. Organele.simturilor (4 lectii).
tot). Lectiunea se va face in corelatie eu istoria anticá. Se vor 9. Alimentele (o leetie).
folosi faptele morale, care caracterizeadi o eonceptie moralá. 10. Igiena alirnentatiei (rape, digestie) (o lectie).
6. Epicurism si stoicism. 11. -Aparatul digestii.(2 lectii).
(utiliand expunerea de fapte din vie* socialá actualä, se 12. Turburärile aparatulni digestiv (o lectie).
va caracteriza-aceste doul feluri de coneeptii morale, dându-se 13. Aparatul circulator (o lectie).
indicatii de cum trebuesc intelése i utilizate pentru realizarea 14. Aparatul respirator (o -lectie).
until ideal moral), 15. Aparátul miner (o lectie).
7. CrestinismuI, idealul de vieatä, crestin. Prin descrieri 16. Igiena imbrädimintei, locuintei (o leetie).
leeturi se va infAtisa in toatá märetia ei vieata din inceputul 17. Boll produse de agenti fizici i chimici (o lectie).
prestinismului; exemplul de eroismul moral. 18. Notiuni generale despre prnicipalele inaladii infecto-
8. Puterea moralä .si valoarea- socialä a religiei crestine. contagioase (3 leetii).
Gazele de luptä (o lectie).
Morala practicit
9. Morala i vie* personalii. Datorii dare Corp si suflet. IGIENA
10. StiipAnirea de sine. Autoeducatia in formarea CLASA
-
1. Bacterii, rolal bacteriilor îa naturä. Contagiunea i lupta
II. Demnitatea personalá, Aplidiri la vieata elevelor contra bacterlilor.-:Nothini" generale deSpre prineipalele Mala-
Itieatasocialg. dn. Infecto-contagiOase. Tuberculoza (6 lectii).

26
www.digibuc.ro
MONITORUL OFICTAL Nr. 71 1565
2.6 Martic 1938

2. Difterie. - Febre eruptive. Febra tifoidg. Sifilis. Palu. 17. Probele in justitie (eivile i comerciale)'.
(6 leetii). 18. Comertul i comerciantii; industriasii i meseriasii.
3. Capitol. Apa ( o lectie). 19. SocietAtile comerciale ; societäile cooperative.
Aer (o lectie). 20. Efectele de comert.: cambia i biletul la ordin.
4.
5. Alimentele (5 lectii). 21. Legea pregatirii profesionale si a meseriasilor.
Imbräcâminte, locuintä (o lectie). 22. Legea contractului de munch' : judeatoriile de muncit.
6.
Ingrijirea corpului (o lectie). 23. Legea sindicatelor profesionale ; legea conflictelor colec4
7.
8. Exercitii (o lectie). tive de munch'.
9. Gaze de luptii (o lectie). 24. Legea cercetárii minorilor i femeilor in industrie, legea
10. Pansamente si bandaje (2 lectii). repausului duminecal.
11. Sfaturi practice in cazuri de accidente (o ledie). 25. Legea asigurärilor sociale.

PUBRICULTURA ECONOMIE POLITICA SI LEGISLATIE


CLASA VIII-a MUNCITOREASCA
1. Igicna gravidei i igiena femeii dupâ nastere (o lectie). CLASA VIII-a
2. Mortalitatea infantilä la noi i prafilaxia ei (o (0 ora pe saptainânii)
3. Anatomia i fiziologia noului ifiscut (o lectle). Economia politici
4. Ingrijirea noului nascut (o lectie). 1. Viata economicA; economia national:A; trebuinte, utilitAti,
5. Anatomia i fiziologia sugaciului (2 lectii). avutii.
6. Stadiile cresterii (2 lectii). 2. Prodgctia i factorii de produdie; productia agricolä.
7. Anomalii de eonstitutie ale copiIului (o lectie). 3. Productia industrialä; industria la noi. Felurile indus-
8. Igiena pielei sugaciului (o lectie). triei.
9. Igiena inbrácâmintei sugaciului (o lectie). 4. Organizarea muncii diviziunea muncii,
10. Igiena somnului si a sistemului locomotor (o 5. Schimbul; formele lui; moneda i conditiile ei. Sistemi
11. Educatia (o lectie). rnonetare.
12. Al âptarea material (2 lectii). 6. Biletul de bancä i hârtia-monedä. Bann, National:A.
13. AlAptarea mercenarA (doicä, creche). 7. Creditul i bâncile. Diferite forme de bAnci. Creditul in-
14. Alliptarea artificiala i mixtä (2 lectii).
15. Alimentatia copilului dupá 8 luni (intArcarea) (o lec- 8. Gomertul i felRrile lui ; Balanta comercialá.
tic). 9. Societátile comerciale. Cooperativele.
16. Compozitia si rolul fiziologic al alimentelor (ratii) (3 10. Efectelc de credit; cambia si biletul la ordin.
lectii). 11. Transportul. Intreprinderile noastre de transport.
17. Turburâri digestive ale sugacilor i ingrijirea lor 12. Institutii ajutAtoare comertalui: Camerele profesionale.
lectli). .
Bursele.
18. Igiena micii copilArii (2 lectii). 13. Intreprinderi i venituri. Intrepringtorul i rolul lui.
19 Igiena marii copilArii (o lectie). 14. Salariu, dobânda, profitul.
15. Crizele economice.
INSTRUCTIE CIVICA. LEGISLATIA MUNCITOREASCA
SI ECONOMIA POLITICA Legislatia muncitoreasci
CLASA IV-a 16. Despre legislatia industrialâ. Interventia Statului in
Organizarea muncii; organizarea internationalä a muncii.
(0 ora pe s'aptianiart)
17. Legea pregAtirii profesionale.
1. Societatea omeneascA, drepturi i datorii ; forme de se- 18. Legea sindicatelor profesionale.
icietâti. Statul i elementele lui. Obiectul instructiunii eivice. 19. Legea contractelor de muncá ; judecAtoriile de muneg.
2. Formele de guvernämânt ale Statelor. Monarhia consti- 20. Legea conflictelor colective de muncá.
tutionalg românâ; Constitutia noastra.. (Scurt istoric). 21. Legea ocrotirii minorilor i femeilor în industrie ; legea
3. Teritoriul Statului; Patria si patriotism, cetâteni i strä- rcpausului dumineeal.
ini ; naturalizarea. 22. Legea asigurárilor sociale.
4. Drepturile persoanelor ; dreptur le publice; egalitatea 23. Legea incurajArii industriei Rationale; legea ocrotirii
nbertatea. personalulul românesc in intreprinderi.
5. Datorii câtre Stat; obligatia scolarA, militarA i premi- 24. Legea energiei, legea apelor, legea minelor.
Marg.
6. Obligatia fiscalá ; impozitele, in special cele industriale DESENUL SI CALIGRAFIA
comerciale ; bugetul.
7. Suveranitatea national:6; puterile publice ; puterea legiui- INSTRUCTIUNI
toare (Camera si Senatul; alegerile pentru ,Parlament; cmn Desenul avand darul sä desvolte intcligena, spiritul de ob.
fac legile). servatie, memoria vizualá i imaginatia ereatoare, iar In grad
8. Puterea executivä: Regele superior sentimentul pentru frumos, pentru armoaia liniilor,
9. Puterea judecâtoreasa,; Instantele judeciitoresti; judecA- formelar i culorilor, el este cu atfit mai important in inviltä-
oriile de muncâ. mântul industrial.
10. Infractiuni i pedepse.. In aceste co1i, desenul trebue sä fie un solid postament, pa
11. Administratia centralä a Statului: Ministerele. care sä se ridiee diversele cunostinte de specialitate.
12. Administratia locala judetul, comuna. Dad, in gimnaziile i liceele teoretice scopul urmiirit de
13. Raporturi eu alte State : Legatiuni, consulate, Societatea desen este a stimuIa imaginatia i spiritul de observatie pentru
Natiunilor. a obtine usurinta de a transpune unele lucruri din natura,
14. Persoanele: starea civilä; capacitatea. punându-le in serviciul altor discipline de invAtilmânt pentru
15. Proprietatea: mostenirea legitimâ; testamental. ea elevul sâ aibâ, posibilitatea de a percepe mai usor undo lu.
16. Donatiunea, viinzarea, preseriptia,
. .
cruri necunoscute, in invAtiimântul industrial desenul are 0

27
www.digibuc.ro
1566 MONITORUL 9PICIAL Nr. 71 26 Martie 1906

importantA eoyfirsitoare si de care trebue sä se tie seamrt eu CIASA IV-a


mult interes. .(2 ore pe saptimind)
Deci gimnaziile industriale, eta si in licee va trebui, Broderie artiotiei
,prin indelungate si.persistente exercitii, sá se poatii ajunge ea Studiul de desen dupg naturii, a figurii corpului omenese.
elevele sä posede realmente usurinta de a schita corect mice Studiul dupri naturri, dawn i culoare din flora si fauna.
lucru din naturrt, a sti sh aleaga cea Mai prielnich situatie 'a compozitii in vederea diferitelor tehnice de bro-
modelului i apoi aplicându-i legile decorative 0, poatii pftne derie.
in-valoare desenul realizat dupä orice model.in profesiunile bor. Compozitie de benzi, câmpuni, fleuroane cu motive extrase
Fiind in posesia acestor cunostinte de desen i artä decora- din studiile %cute, aplicabile la specialitate.
tivâ, vor ti sa realizeze corect luergrile lor i ,srt le infrumu- Desene din memorie.
seteze, dupä necesitati.- (Desene in afará de seoali pe carnete de sehite).
Cu.nostinta de superioarit pecesitate a acestei 'discipline in Croitorie
infitaimântul industrial este necesar ea: orieare ar fi speciali- Studiul dupg, natnrá a corpului omenese, canonul i elemen-
tatea pentru care se preghtese elevele acestor coli, sä poatfi, tele-de hnatomie. Figura umani imbracatii.
pe baza cunostintelor ce-si vor adrioga in fiecare an, sa-si com.- Studii dupi naturi din florä i fauni.
pue proieete pentru lucrärile de specialitate. Desene dupi manechin imbracat i desbricat. Compozitie
Desenul in acest- invritämânt- trebue -srt aibä rolnl planului deeorativi pentru ornamentarea îmbrácämintei adaptate la
elaborat .de arhitect si care trebue dat spre exeeutie specia-
. moda zilei. Desenare de modele depe jurnalele de modi, in plan
listei. geometric.
DESENUL Detalii de gulere, martsete, nasturi, buzunare, cordoane.
(Desene in afarti de woaltt pe carnete de white).
CLASA I-a Teoutul
(2 ore pe sfiptiirottna) Studii dupi naturi din flori i fauni. Stilizarea modelului
Desen dupa naturrt cu creioane, creioane colorate sau aqua- 'din naturit pentru ohtinerea motivului decorativ, aplicabil teh-
relá, servind de model lucruri i fiinte ale caror linii siforme nicei tesutulni: panzá i covoare. Treeerea motivelor pe hârtie
sii se apropie de figurile geoinetrice. cadrilath.
Desene dupá frunze, flori, crengute, fructe i insecte. Prineipii de eompozitia covoarelor (elementele arhitecturale
Desene din memorie eu mici compozitii decgrative din dese- ale covorului).
nele realizate. Rufarie dantelit
Se vor aplica legile decorative (repetire, alternanta, supra- Studiul corpului omenesc. Canoane.
punerea i interpunerea). Desene dupi natura din flori
Usoare chenare i ampuri en punctul eruce aplicabil la Stilizarea modelului din naturá pentru obtinerea motivului
obiecte roinânesti. Diferite feluri de puncte aplicabile la luern- decorativ, aplicabil la aceastrt sectie.
de mina a .cl. I-a. Trecerea desenelor pe hârtie milimetricá. Compozitii de benzi, eâmpuri i chenare eu motive din stu-
Festoane (desene in afará de scoalä pe earnete de schite). diile dupi naturá.
Desen i schite dupi figura nmaná, imbrkati in piesele eo-
CLABA II-a respunzAtoare. Desenare de modele dupâ jurnalele de modrt in
(2 ore Pe eaptdmind). plan geometric.
Desene dupii naturrt cu, notittni elementare de umbra si lu- Canoane, anatomie i proportii.
. Manechin imbacat i clesbrácat.
Studiul suPrafetelpr geometrice i subimpärtirea Ion in alte (Desene in afarä de pe carnete de schite).
suprafete. Combinatii decorative eu ajutorul acestor figuri,
aplicându-se sistemele decorative cunoscute. Plan i mode
Construirea in med practie -a pentagonului, exagonului, oc- Studiul. eapulni omului.
togonului, decagonului, ehpsei i spiralei. Studiul -de desen i euloare dupi naturrt diii regnul vegetal
Motive deeprative extrase din aceste figuri. si animal.
Studii de armonie a liniei drepte.si eurbe. Studiul analitic, a piirtilor separate a florilor.
.

Stilizarea, modelului in vederea apliertrii la speeialitate.


(Desene in afar5, de coalä pe carnete de schite). Desene de pálárii Puse pe cap.
Exereitii de compozitii pentru tighele, sutase, märgele,, bro-
,

Compozitii de coneursuri de medele si forme potri it modei-


'dug i ornamentatie rongmeaseri; toate aplicabile la progra- actuale.
mul de Meru, al elasei respective. (Desene' hi afarrt de scoalii, pe carnete de sehite).
.CLASA III-a ,Lectiuni eu intreaga clasri referitoare la portul românese
(2 ore pe ffemei i birbati) din regiunea in eare functioneazä scoala
Studiul - analitie al florilor, desenarea separatil a pártilor pertul din Oltenia. si MtMenia.
constitutive a ,plantei reliefându-se caracterul Modelulni. La toate capitolele, de preferintii se yor folosi obiectele din
naturii apropiati, efit i motivele din crestäturile, tesäturile
Teoria luminei ia umbrei, teoria eulorilor prime si corn- motivele seulpturale dela monumentele.noastre istorice.
plimentare.
Simplificaie, Stilizare, Amplificare. CLASA V-a
Compozitii decorative eu motive florale i abstracte la teh- Broderie artistici
nicHe specialitätilor respective. Stain] i legile culorilor, gamil, ton, nuantil, iluzii optice.
(Desene in afaril de ;coalii pe earnete de schite).. Desene dupä naturâ, a corpului omenesc tinând ieamrt de
Planse in care srt se poatá vedea luerarea ,desenului dupi eanoane. Desene din flori i faurl.
haturrt,' stilizarea i compunerea modelului cu posibilitatea de Urmarirea 'stilurilor : româneie, bizantin, etc. ComPozitii in
aplicare la luerärile din atelierele respective. diverse stiluri. Desenarea, compozitiilor în milrime de execu-
haw eu initiale, monograme, litere ornate. tare. Desene In afári.de seoalii De carnete i schite.

28
www.digibuc.ro
26 Mart% 1938 MONITORÜL OFICIAL Nr, 71 1567
Croitorie Concursuri pentru compunerea ,ornamentatiei asortimente-
8tudiu1 i kgile culorilor (gamil, ton, nuant,g, iluzii aptice). lor de mask pat si corp.
.1Studiul de falduri i draperies din diferite stofe, albe, colo- '

Leetiuni eu.intreaga clasä referitoáre la portul. românese


rate, negre, drapate pe manechhi i pe corpul ornenesc. Desen (femei i lärbati), din regiunea in care funetioneazg seoala
"depe rochii expuse pe manechin i desenul acestora in Plan pertul din Bucevina i Maraniures.
geometric. Studii de costue pentru diverse iraprejurriri. (De-
sene in atarit de scoalä pe carnete de sehite). CLASA VII-a
Tesutul Broderie artistieä
Psihologia motivului decorativ i plasarea lui in,conipozitie.
Studiul i legile culorilor (gamä, ton, nuanti, iluzii optice)..
Studii dupg naturg din regnul animal si Vegetal apropiat. Compozitii de broderii in diferite tehnice i stiluri adaptate
Pringipii de comozitii a covorului clasie. Culori ce se pot aeceptabile hi ornamentatie de interior i compozitie. Stilul
adecua materialului (lAng, .bumbac, mätase). Compozitii de broderiei chinez i ja.poneie. Motive stildiate dupa naturk sti-
bordure, colturi, mijloace cu ajutorul motivelor obtinute prin lizate i adaptate tehnic tiluhii terut san modei
stilizgrile Mute &TA.' naturg..Alesaturi si motive pentru pänzk Broderia hi decursul vremurilo
Rufirie dantelä C.roitorie
Teoria culorilor. Desene dupg naturg din flora i fauna Compunerea unui model de chemisette, fourort, .rochie, ja-
noastrg. - ebetk mantou, care sä vadä linia caracteristicg a model. zilei.
Studii .de draperii ale difiritelor state ce se intrebuinteazg, Garnisirea acestor modele hi ritmul modei.
in specialitate olandä, linou, gaz, voal, mätase). Desena- Schite de pe rochii haine prezentate la expozitiile de mo-
rea de modele depe jurnalele de lima', in plan geometric. dele. Estetica i adaptarea diferitelor garnituri i podoabe la
Compuneri de motive deeórative pentru mask corp si aster- a.numite costume. -

nut. Deeoratie. de interior. Desene de modele de pe jurnalele de modii in plan geometric.


Teme date pentru aceastk specialitate;
Studii de costume pentru diverse -imprejurgri.
Tesutul
Desenarea de modele depe jurnalele de .modg, in plan Compozitii de covoare românesti din diferite regiuni in care
,

metric. (Desene in afarg de.scoalii pe carnete de sehite). vadg specificul regiunii (bucovhiene, basarabene, moldove-
nesti, oltenesti, ete.). ' '

Flori si mode Compozitii de CoVeare straine (persane, chinezesti, etc.).


'Studiul culorilor (ton, gamg, mien* iluzii optice). (Notari pe carnetele de ,schite a modeleler i eolorei diVer-
Armoniiarea eulorilor, contraSte. Studiuri de noduri tor- sdor coroare intilnite).
sade din diferite materiale.
Caraeterul diferitelor flori i adaptarea lor la forma Trill- Rufärie i dantele
riilor. .
Compozitii pentru garnituri intregi, utilizând materialul
Studiul de pene i pgsgri. Adaptarea formei piagriei la figurg. studiat. '

Forme' de pitigrii pentru diverse acazii (sport, streak festi- Teme pentru diverse genial de 'clientele i broderii,
,

Vitäti). .
Adaptarea anumitelor dantele la piese date.
Coneursuri (le crea-tii de forme. Istorieni broderiner i dantelelor i centrele eele mai renu-
(Desene in atarg de scoalg pe earnetele deechite).. mite din Romania.
Leetiunile cu intreaga elasä referitoáre la portul românese ',Compunerea eu garnituri.a unui model de furou, cAingsi de'
birba-ti), din regiunea in care functioneaz5, voila noapte, deshabillé, chemisette, combineson, etc., in care sh-vadi
portul din Moldova si-Dobrogea, linia earaeteristick a model ziki.
CLASA VI-a Garnisirea acestor Modele in ritrnul modei.
Broderie artistiei Mode t flori
Legile ornamentatiei bazate pe simetrie si'asimetrie. Logica StUdii de flori pentrn garnituri la pglärii, vestminte si in-
ornamentatiei, ornamentatiei siMbolick Conipozitii pentru bra- .terier.
derii bizantine 'si broderiapentru decor. DeSene schite dupg, pure pe cap.
(Desene hi afarti de scoalk. pe earnete dé schite). - Adaptarea potriei la forma capului si la figurii.
Croitorie ,
Adaptarea palgriei la coafurg. Garnisirea
verse materiale, fiori frunze, pene, funde.
cu di-
Desene de siluete imbräeate. Estetica liniei. Desenare de mo-
rdele de pe jurnalele de nioda in .plan geometric. Teme pentru creare de pglärii simple in care sh' re remarce
Adaptarea garniturilor la moda zilei, tinând seamg de fru- eleganta liniei.
mos, -util i neeesar. Lectiuni cu intriaga elask referitoare la portul românese
Estetica i logica limbii. (femei i barbati) din regiunea in care funetioneazg scoala
(Desene in afarä de smell pe carnete de schite). portul din TransilVania si Banat.
Tesutul Schite i studii de adaptarea motivelor luate de pe bogatul
Compozitia covorului in toate detaliile lui -organice. nostril costum national pentru .uzul zilnic al Vieth de. oras.
Colectii de materiale pentru desvotarea imaginatiei i spiri- CLASA VIII-a
tului de abservatie in creatie. Broderie
Asoeatia culorilor i pimerea ion in valoare. Croitorie.
Compozitii de draperii, p'erdele, perne testite. . resatut.
.(Notliri din isvoade rare pe carnetele de sehite). Bufärie i dantele.
Rufärie dantele Mode si flori.
Desene de schite dupä figura umang imbrgeatg. Estetiee , Se lasg latitudinea d-nelor profesoare de a face o recapi.
liniei. tulare a Materiei in care s punii în practicil -cunostintele ob-
Adaptarea modelelor conformatiilor corpului omenesc. tinute de eleve pentru a creia piese pur originale
Dfsenarea de modele de pe,jurnalele de modg i plan gee- Schite i studii de adaptare a motivelor luate de pe bogatul
etrie. nostru costum national pentru usul zilnie al vietii de oras.

29
www.digibuc.ro
1568 MONITORUL OFICIAL Nr, 71 26 Martie 1938

CALIGRAFIE Ianuarie, 10 Mai, Ziva Broiler, 8 Iunie i patronul


CLASA I a piese potrivlte caracterului särbgtorilor respective.
(0 ord pe saptilmAnA) Elevele trebue sh stie pe Imnul Regal, o raga-
Trimestral I si al II-lea. Scrierea rapida Palmer", pentru chum la intrarea in elasa i alta la iesire. Pe al nostru steag,
Tricolorul, Hora Unirii, un mar.s. '
realizarea unei scrieri dictate. Cantarea, mijiocul de cápetenie pentru educatia muzicalä
Trimestral al III-lea: Scrierea cursiva necesara titlurilor. in scoalg, implichnd o aetivitate intensa a organelor de emisie
CLARA II-a vocalg si respiratie, se va avea în deosebitg luare aminte ca
(0 era' pe saptämänä) local j vremea de exercitii voeale sá nu fie vatárnateare sa,-
Scrierea rondä pang, la 6 mm. Notiami de scriere batarda sl natatii elevelor, incaperile sa fie aerisite, iar temperatura lor
gotica pentru titluri; apoi : initiale, monograme i litere ornate. potrivita. In limitele posibilitätilor se vor destine sgli sPeciale
pentru lectiile si exercitiile rnuzicale, inzestrate cu materialul
M1JZICA didactic necesan
Sa. se evite excesele vocale. In epoca sehimbärii vocilor. exer-
A. scopm citiile vacale vor fi imputinate. Se va stärui pentru invglarea
In invatámântul induatrial al fetelor, muzica are scopul: de a instrumenteler muzicale, chiar primitive si copilaresti, hare-
reereia i inviera pe eleve, prOducându-le bueurii i stimulan- buintându-se i flueratu1 din gurg.
du-le la lueru prin invätarea $.1 executarea de cântece i ocuri
potrivite en vârsta i ocupatiile lor. C. MATERIA DE INVATAMANT
,De a trezi i desvolta insusirije ritmice i muzicale ale ele- CLASA I-a
yelor, contribuind la formarea armonieg a sufletului lor si la Usoare motive Titmice i desenuri melodice, alese din can-
edocatia lor moralá, nationalg, soeia.l i _estetieg. - tece i joeuri populare românesti (sau serise in etil popular
De a le destepta interesul si a le cultiva gustul, dragostea románese), precum si melodii biserieesti. Textul chntecelor In-
intelegerea pentru muzieg, in special pentru cântecul fatate va fi inlacuit cu eilaba La, apoi melodiile vor fi voca-
jocul popular românese, ea i pentru muzica biserieeaseg stra- lizate, fluerate, cantate eu (gura inchisg) sau din inatrumente
moseaseg, deprinzându-le a cânta i asculta versul românesc, .si in fine eu notele eorespunzgtoare. Numirea notelor.
precum i cântece în legatura eu diferite indeletniciri prac- Insemnarea în seris a stmetelor muzicale si insusirilor tor.
tice, tintind seama de edueatia fireaseá ce urmeaza a primi Notatia. Sunetele cântate vor fi apoi serise, araltándu-se prin
elevele in seolile industriale. exemplifiegri: a) forma notelor, (durata sunetelor) ; b) po-
B. Indrumäri zitia notelor pe portativ i linii suplimentare (inaltimea sa-
Toate exereitiile si notiunile muzicale vor fi predate numai netelor) ; c) nuantele (tária sunetelor) i vecile si instramen-
Pe temeiul si bu legaturg cu cânteee i joeuri, metive ritmice tele (timbrul sunetelor). Panzele, Legato, Punctul. Stacato.
melodiile alese din literatura muzicalä románeaseg, si din cea Coroana. Semne de repetitie si de trimitere.
elasica universalg. Taualitatea. Gama, sau searg muzicalg.
Ritmul muncH, ordinea si regnlaritatea sävârîrii diferitelor Canteee (exereitli de eitire si intoniatda notelor), in Do Ma-
luergri practice vor fi folosite ca,eleineete. de introducere a jor si La Minor natural, cu valori- de dotmi, pgtrimi, patrimi
elevelor în ritmal i metrica muzicii; iar acestea vor fi foloaite ea punct i epthni fa eheia sol, in mgsurile 2/4 si 3/4. Dictat
apoi in scopnl diseipliiiiîrii,. activitatii psihico i fiziologice a muzical.
Repertor de clasa: zece cânteee,
elevelor.
Prin eanteee bine alese va fi urmárita formatia sufleteasca CLASA II-a
a fetelor (potrivit-voeatiei, rostulai lor in, vieata i firei noastre Cântece mai desvoltate ca ram melodie (exercitii de
remânesti), mecum d cultivarea sentimentultd natienal, soli- tire si intonare) in Do major si La minor, armanie si melo-
daritatea sociala, abnegatia si jertfa pentra binele obstese, dic, in masurile invälate, adlugandu-se 2/2, 3/2 si 378, in-
trairea faptelor (e eroism românese, leggtura ca atmosfera su- trebuintându-se si valeri de note intregi. si '16 zeehni; Alte
fleteaseg, eu traditiile i eu natura româneasea. smile de nuante i indicatii de miscare, Alternatiile simple.
Se va avea hi vedere corelatia eu celelalte obiecte de stadia, Trioletul: sineopa si contra timpul. Semiten diatonic si cro-
stgruindu-se hi deoaebi asupra legaturilor muzicii ou limba ro- matie. Dietat muzieal.
miineasea religia i eu istoria i geografia patriei. Repertor de clasi: zece cantece
Pentru accete scopuri; fieeare C55 j va avea repertoriul CLASA III-a
situ de cel putin 10 efinteee, din care nu ver lipsi cântece spe- Cânteee mai desvoltate ea ritm si Melodie (exereitii de ci-
cific femenine. Aceste piese vor fi alese dintre eele mai valo- tire si intonare) in Do. Sol si Fa major si relativele lor mie
roase sub raportul artistic si educativ. hope în rogsurile in-vat:ate si hi C 4/4, 6/8 (rar 6/4, 9/8 0
Toate elevele vor $ti sa ante eel patio eke un 12/8), nasurile compuse intrebuintându-se diferite nuante
exempla din ficcare gen de muzieá populard româneasca: cilne indieatii de miScare, precum si figuri ritmice diferite. Dictat
tee de leagan, colinda, ('glitec de sitea, plugusor, doing, baladg., muzical.
bocet, etc. Repertor de clasa zece cântece.
Orele de curs care cad brainte de sarbatorile principale ale
neamului i erestingtatii neastre, precum si ale scolii respec- CLASA IV:a
tive, vor fieconsaerate exelusiv invatarii j executarii de piese Cantece mai deavoltate ca ritm i melodie, pe Tula, doug
muzicale care sant în legaturg ca aceste sgrbatori: tred parti, potrivit vocilor de care dispane clasa, sustinute, pe
a) In tot eursul lunei Deeemvrie, colinde, chnteee de stea, egt posibil de instrumente muzieale. Cu prilejul executárii
plugusor, irozi, etc., activitatea scolara. dinaintéa Crgeiunului cântecelor e vor repeta notiunile teoretice debiindite in cla-
unhand sii se inehee eu sarbatoarea datinilar; sele preeedente. Tonalitgtile pânil- la trei alteratii constitutive
b) Penultimele doug, saptamâni dinaintea vaeantei de Paste, ingusiv. Masurile Mixte de 5 si 7 timpi. Cheia Fa. Interva-
collude la sambata lui Lazar, Florii 'si Pasti, Solaio, Lkgre- lele (notiuni sumare), ornamente meledice (pe scurf). Dictat
lul si Probed al (co se canta la Vinerea Patimilor) ;
e) Saptilmânile dinaintea sg.rbgterilor de 1 Deeemyrie, 24 Repeitor dc elasa zece cantece pe una, doni, sau trei wet,.

30
www.digibuc.ro
26 :Hartle 1938 MONITORUL OFICIAL NI% 71 1569
CLASA V-a cânta Cu elemente akse din corril general al scolii, poate
Piese caracteristice de muzica .populara romaneasca i culta, format un cor mai restrâns pentru executarea pieselor mat
Pe o voce i, pe cat e posibil, pe 2--3 voei, 'repetându-se dificile, pentru demonstratii in legatura cu programa analitica
aplicandu-se natiunile dobândite in clasele precedente, intre- pentru interpretarea eatorva piese la diferite festivitati.
buhltându-se i tonalitatj eu mai mult de trei alteratii eonsti- Piesele puse in studiu la ansambli coral .vor avea earacterul
tutive (11murindu-se pe scurt formarea i inlantuirea- game- moral, national, sacial i estetic, potrivit menirii educative a
tor prin quinte). muzicii in Koala. Atfit textul literar, cat si eel muzieal, vor
Muzica Populara, muziea culta. Solo. Ansambo vocal i in- alese dupa puterea de irrtelegere i execu-tia elevelor.
strumental; eor orchestra,. Pentru desVoltarea simtului armonie pot fi folosite, la in-
Genurik de muzica populara ramaneasea, in legatura, cu ceputul lectiilor, acorduri izolate. Canoanele sunt de reeo-
prilejurile in eare se canta si în eorelatie cu eelelalte obieete mandat pentru desvoltarea simtului polifonic. In general vog
ile invatamânt, (). româna, istoria, ete.). fi studiate piese usor de executat, in dona--trei voci, diet!
Repertor de clasa: zece rneodii eiaracteristice de mwieä po- unison. Piesele prea dificile, chiar in eazul ea sunt valoroase,
pulara româneasea. nu sunt recomandabile, intru cat pregatirea lor reclama prea
Pentru demonstratii poate fi intrebuintat gramofonul niult tianp si nu mai lasa vreme pent/it sudierea i executarea
Radio", pot exemplifica elevele precum i profesorul. aaor piese.
CLASA VI-a
Inca dela ineeputul anului scolar, profesorul va fixa i pune
in studiu repertoriul pentru urmatoarele festivitati: deschi-
Piese muzicale executate in clasa de catre eleve i profe- derea cursurilor, 1 Decemyrie, serbarea datinilor de Cráciun,
sori, ascultate la concert, opera, în biserica, sau alte 24 Ianuarie, Serbarea Primaxerii, (a cantecului), ziva Eroilor,
Ori reproduse la grarnofon sau, transmise prin radiodifuziune, ziva mamei, 8 Iunie, Patronul coIii,. Vinerea Patimilor ,(Pro-
pare sa dea prilej la foarte concentrate 1amuriri stilistiee hodul i sfarsitul anului)..
istorice asupra urmatoarelor subieete: muzica la primitivi Repertor obligator : Imnul Regal -Roman,. Ruga,clune (Me.
i(originea nauzicii) si .1a veehii, Greel Wu1 edueativ al mu- hill), Irian festiv, Steagul Nostru, Trieolorul, Doamne 'al Pus
; crestinismul, muziea biseriCeaseä bizantina (liturghia) ; terilor, Cu noi 'este Dumnezeu d MântueSte Doamne - Po.
muzica gregoriana (mesa) ; trubaduri, meistersinger; incepu- porul Tau.
turile polifoniei, Guido d'Arezzo i notatia muziealä : Palestrina..
Intervale melodiee i armoniee; aeord ; armonie; contra- EDUCATIA
punet (exemple i natiuni sumare). Sänatatea mintii i sänätatea trupului, aunt conditiile funs
Repertor de elasa: zeee plese, exemple earaeteristiee ale ma- damentale pe care se intemeiaza actiNitatea rodnica i nazuinta
teriei de invatilmant, :exeutat- în -orele. de curs. spré mai bine a unei natiuni.
CLASA VII-a
Edueatia fiziel are rolul de a ajuta prómovarea acestui ideal,
punând la dispozi-tia copiilor ee-i aunt ineredintati, mijloaccle
Piese -muzieale executate in clash'. de catre eleve profe- prin care le este asiguratä desvoltarea armonioasa a corputuil
SO'ri, ascUltate eancert, opera, in, biseriel sau á alte vigoarea, rezistenta i buna dispozitie, constantä pentru munek
ori reproduse la gramofon sau transmise prin radiodifuziune, CAM/zit:a in atingerea aeestui scop, de euceririle stiintelor
Care sa dea prilej 1 foarte concentrate limuriri stilistiee si biologiee ale psihologiei experiMentale, educatia fiziea se
istorice asupra urmätoarelor subiecte: muzica dramatiea in integreaza in capitolul igienii scolar, devenind una din pm-
see. XVII ei XVIII; muzlea vocal& si instrumentala, in epoca cupärile de capetenie ale celor ce vegheaza asupra pretiosului
Bach, Hendel-Rameau-Searktii: cantata , oratoriul, sonata, tezaur, care este tineretul scolar al unui neam.
muziea de camera, simfonia (Haydn, Mozart, Beethoven), Conditiile in care se desvolta acest tineret azi
concert; .dasiciimul. ce i le impune pregatirea sa inteleetuali i profesionalii, starts
Cel putin zece piese ; example :caraeteristice ale materiei de jenese adâne legile naturale ale cresterii.
invittlimant previlzutä aci, vor fi executate in orele de curs qi Silit sh traeasca in ritmul trepidant al centrelor urbane, farii
vor forma repertoriul clasei. spatiu, de cele mai multe ori fara un minimum de confort
CLASA VIII-a acasä, acest tineret vine la scoalia in atmosfera aglomerata a
,Piese muzicale executate in clasä de catre eleve i profesar, -elaselor, trebuind sá stea eu mintea încordat i trupul tintuit,
aseultate la concert, opera- sau. alte aiuJiii, ari reproduse la lungi ore de imobilitate.
gramofon sau transmise prin radiodifuziune, care sa dea pri- Corectivul natural al acestor neajunsuri este miscarea tra-
Id la foarte concentrate lainuriri stifistice si istoriee asupra dusa in exercitii fizice, metodie i regulat aplicate.
urmataarelor'subiecte, (liedul, orchestra, uvertura, muziea pro- Educatorii trebue sa fie adânc convinsi de adevárul, ea
gramatia, paemul simfonie, (Liszt, Richard Strauss) ; teatru munca intelectuala intensá i lipsa de miseare in perioada de
muzieal in sec. XIX, (Weber, Rosini,Verdi, Wagner) ; roman- crestere a eopilului, dne in mod fatal la degenerarea acestuia.
tismul; colile /rationale; muziea eontimporana (Enescu). ; ,Copiltd sau adolescentul, care..,nu face zilnic, o doza ()are-
muzlea la Romani (principalii compozitori Romani). care de exercitii fizice, sau eel putin o simplä miscare, pre-
Intreprinderi industriale j eomerciale in legaturä en =- zinta urmatoarele simptome i accidente, eonsemnate de mes
sift : tiparul muzical, magazinele de muziert, agerrtiile de con- dicii
cert ; rolui lar in desvoltarea i propagarea muzicei, . 1. Irigatia generala a organismului; prin shagele arterial,
Cel pu-tin zece piese, exemple earacteristice ale materiei de insareinat stt repartizeze - oxigenul i materiile nutritive in
invatamânt prevazuth aei, vor.fi executate in orek de curs si tesuturi, este saraea.
vor forma repertoriul 2. Respiratia este superficialä.
3. Organismul intreg este sediul unei intoxicari lente. prir .
Ansamblu coral aeumularea in tesuturi a materiilor de rezervä necheltuite in
"Activitatea ce se desfasoara la sedinta de ansamblu coral, timpul, sederii.
are scopul de a eontribui la educatia muzicala a .elevelor, cum . 4. Oprirea prematura a e egerii prin ineetinlrea nutritiei
si de pregati corul pentru diferite festivitati scolare, natio- generale.
nale i religioase. Este de recomandat ea: pe cat este posibil. 5. Predispazitia la boala.
toate elevele sä fad, parte din corpul colii, nefiind dispensate 6. Scaderea generala a fortei musehiulare.
de cântare decat cele ce se afla in sehimbarea voeu i cele eu 7. Trirburari nervoase.
aus prea defeetos, in eat ar turbura pe celelate eleve care 8. Aneinii eronice.

www.digibuc.ro
1570 MONITORUL OFICIAL . 71 26 Martie 1938--

De aceste neajunsmi este loVit hi deosebi tinerettil, femenia, materiale de care adéasta are neVoe, se va infinite pe laugh
care prin nature ocepatillor specifice lui este inclinat mai muit fieeare coa1ä o eforie spörtivä, ,care va urmiiri prin colabo-
spre o vie* sedentaril. rarea generalit promovarea jnteresulni pentru exereitiile,
Educatorii lui ' sunt cei dintai themati eh. inteleagii Pastel ziee i inzestrarea gcolii, -in eel mai ,scurt timp, cu instalatii
educatiei fizice i 'si-1 fach sä beneficieze de mijloacele salu- sportive de tot felul: -

tare pe care le oferi aceasth Profesoara de gimna.stich :ea fi animatoarea-acestei miecilre


Programul de studii al ecolilor secundare de fete, trebue devenind- prin activitatea ei in ecoalá i in afaril de ecoala
prevad6 pentru aceasta o eedinth de gimnastica zilnic. central &are care sä conveargä toate bunhvointele .caetigate
La liceele industriale de fete, acest deziderat ideal este acestei idei. - .

realizat. Edueatia fizicii congt . din: gimnastich, jocuri, sporturi, dan-


Educatia fizied se faee zilnic ale 30 de minute dupil amiaza, suri, nationale i excursii.
in cadrul orelor de lucru manual. Pentru a putea fi aplicath ca maximum de randanaent, edu-
Alternarea lucrului manual cu educatia fizich constitue catia fizich, are nevoe de gall de glimeastieä, terenuri de sport
pentru eleve un repaus, atilt prin nature eedintei de gimnas- si material didactic sportiv.
tick piing de miecare ei de voe bung, cat i prin însäi variatia I. Sala de ginotasticii trebue sá fie spa-Veils:6, permitand ca
de activitate pe care o masa elevelor chemate sä lucreze simultaa, sá se poath raisca
In inlocuirea lediunii de gimnastieä, trebue sa se tinä seame în yoe ; de asemeni s permitO realizarea evolutiunilerimpuse
de locul pe care aceesta îI ocupil in oral, de varsta elevelor de jocuri, dansuri i de' insi-ei desfaeurarea programului de
antrenamentul i starea lor sufleteasert. educa-tie fizich
o diseiplina liber consim-titä va caracteriza ledinnea. Aceasth salä mi va avea nici o altá degtinatie pentru a putea
Se.va acorda o deosebitA griji miecarilor pentru spate, umeri, fi intretinut6 in cea mai perfectá stare de curhtenie. Ridiearea
ceafh, i mieeärile de respiratie.
prafului in gala de glimiasticel trebue combatutii, cu ultima
Lediunile vor avea loe de preferinth in aer liber. energie, constituind un adeviirat atentat la sänätatea elevelor,
Joeurile sportive de extensiune. (mingea peste plasä, mingea care in mod inevitabil respirä edam în timpul exereitiilor, un
la eoe) i dansurile romaneeti, pot face uneori 'singure, obiee- aer plin de microbi.
tul leethmii de, gimnasticit
,
Sala de gimnastich va fi poetra acelaei motiv foarte bine
Elevele trebue s piece dela lectiune inviorate, cu noi pu- aerisitä. Se va lucre cat niai mult eu ferestrele desehise.
teri de munch II. Pe langä sala de gimnastieä, ecoala. trebue sä amenajeze
Sufletul lectiunii de gimnastich este profeesoara de edua- un teren de sport pentru ledinnile in aer liber. Acest term
tie
trebue sä intruneasei aceleaei conditiuni a i gala de gimuase
De prieeperea eu care ea 1i va intocmi lectiunile, de pre. tieä: spatiu suficient, curet Intretinut, farh, praf. Se recce.
gresiune ce va eti 4, le imprime, de tactul eu care le va con- mandä în deosebi terenul gazonat (acoperit eu iarbh).
dnee i pasiunea ce va pune in mince sa, depind rezultatele III. Aparate: epalliere, Verne, bänci .de echilibru, cadru,
flume ale acestei franghii, sari, caprh, ladh pentru shrituri, franghie de särit,-
Profeseara de educatie va fi energich activii, bunh gardari.
o -ganizatoare, eonstiincieash i exactä la datorie. Instrumente: mingii maxi ei miei, plase pentru jocuri-, co
Ea se va tine in curent eu datele noi in materie de aducatie suri, stegulde pentru. mama, terennl, benzi colorate peutru
va avea- emenetintele neeesare d medicinh i pedagogie echipe, Val* preeuri pentru skit, siiculete de nisip.
generP1'
Se va _irteresa ue toate micänile ce vin in sprijinul specie- *

litii sale,eimbrätieandu-le ca chlduri. G inmastiea este baza eelorlalte,exercitii fiziee, Ea constä din
Se va past:re In forma sportivi'prin exercitii fizice si sper-
+:
exercitii libere i exercitii eu aparate.
turi practicate zilnic: -
Metoda de gimuastica, impush în invätämantal industrial al
Va avea o tinutit -morale desivareitä, distinctie în vorbil fetelor este metoda suedezä.
purtare fatil de eleve, va fi totdeauna seninä i dispusi la Exercitii la fus, mele, paralele,, precum i cele ea bastoane,
munch, eland dovadá de sitatate fizicil i moral& greutäti ii nîäciuci, aunt omi,se din aetuala programh analitia-
purta o imbritcheninte comodi, -sportiva, färit masculie pentru inconveuientele pe eaete le prezintä, neputand fi adan-
nizare, evitand tocurile inane i exagerhrile modei, care nu tath puterii musculare a fiechrui individ.
cadreazil en specialitatea ga.
In gala de gimnastich se va prezentä totdeauna în pantofi Planul unei lectiUni de gimnastici
de gimnastich Lectiunea de ginmastic ii. se compune dinteun ansamblu de
Va eti sä efietige prin activitatea sa in roalO ei in afarii de mieetiri, care se adreseazie integral corpului intreg tinand
ecoalá, un prestigiu ce se va rhsfrange asupra obieetului sari. - seamii de actiunea lor agupra tutu:rot- oeganelor esentiale.
Prin energia, voiciunea ,ei atitudinea ei, va fi un exempin Ea are o parte introductivh, o parte-fimdamentalil i o parte
Tit/ pentru eleve. finalä:
Ea v-a urmiri in clash. buna executare a mieciirilor i va fi 1. PaHéa introduetivd are scopul de a preghti organisml
acolo uncle poate servi un accident. pentru exei-citiile fundamentale din lectinnea propriu zish prin
Explicietiunile vor fi scurte, dandu-se importanta, deosebith
.demonstratiunilor care trebuese fiieute cu o perfecta corec- exercitii de ordine i corectiee, prin miecilri ale membrefor
titudine. ale trunchiului, activand progresiv respiratia i eirculatia. E
Comanda se va da oral, prin numar sau batai din palme. o adevilratä lectie redusii i atenuath en care se deschide pre- .
Profesoara va .cunoaete fizionomia.generalä a elevelor sale. gramul de gimnasticit
Ca o mange ea va putea discerne eele mai mici indicii elate PartN fundamentalä, se compune din mieehri libere
artante, menajand eopilul i eiletigandu-i astfel inerederea. la aparate, divizate duph, inflnenta lor specialà asupra orgoe
Va senmala observatiile sale medieului coiii, fixandu-se Ordined bu. care aceste grupe de mischri se succed,
organiee a elevelor ce conduce. este precis -stabilith, dupr: intensitatea progresivii a efortului
Pentru controhil rezultatelor obtinute, Profesoara va in- niuseular.
toemi fiea antropometricO, Impreunä en medicul ecolii. IIf. Portea final, incheie lectinnea prin exereitii ce inijio
moped de a pune la disi
pozta educatiei fizie, miiloaceie .cege treeerea la starea notnialh,

32
www.digibuc.ro
26 Martie 1988 MON1TORUL OFICIAL N. 71 1571

SCHEMA LECT1UNII Profesoara va ealtiva dragestea pentra dansarile rominesti,


I. Partça introductivii: a) miseiri de ordine torective; b) prin plieerea eu care va juea autan de eleve, Chiar and clau .
raiseari pentru brate, gât i cap; c) raistari pentru trouchin sarile suat canoseate prin pretuirea eostumului hati6nal Pe
'(inahtte i inapoi) ; d) miseari pentru eate, tuneri i eeafg; care-1 va Purta la ocazii, prin metieuloasa ennoastere a costa,.
e) miscari pentru partile laterale ale tranchiului (indoiri late- malui din Beare judet, prili canoasterea dansuritor fiecirel
Tale sail risuciri) ; f ) miscari active de poare.
Part fandamental: a) misari pentra trmiehht (even- _Ea va eitita,sit colectioneze personal si pria eleve,'dansurile
tual extensiunea completä) ; b) miscari (le atirnare (seria I) ; regiunii in care aetiveazi, formind albume eu muziea cores-
o) miscari de eehilibra la aparate; d) miseari pentiu spate, punzitoare, pe care le va depune î11 biblioteca scoalei.
mneri ceafi; e) pentra abdomen, »Mrs i alergare,
eventual jocuri usoare; f) miscari pentru partile láterale ale
trunehiulai, joeuri inici de sali; g) Miscari de atarnare (seria In lieetle industriale de fete, leetiunile de edaeatie fiziea se
II) ; h) misari pentru picidare; i) sarituri libere si legate: predan la grape de elevé, concentrate din mai multe elase,
HI. Partea, mietitri linistitoare i eorective. ateliere.
Aceasta sehenia se completeazi cu exereitii, la ineeput usoare Coneentrarea elevelor pe grape va fi conditionati dc o des,-
se predi eleVeloX timp de 67-.8 sedinte. yoltare organici cât mai omogenk '
Profesoara .baZatä, in urinä pe progreSal realizat 'de eleve :Vor putea mora impreuili eleve intre
intensitia exeeiiile, introduand Sueeesiv Pozitie (clasele si a II-a). La aceasti yirsta maseuia,
mai dificila, o exigentä mai mare privitor la, amplitudine, ener- tura este in genere insnficient desVoltati, coorditnärile i pu-
coreatiune i duratk rneri aSinietrice, eombinara terea de control Slabe.
aei. Miciniie in aeasti perioada, Voe fi nseare, din- pozitii
In principiu, nu se modifica dificultatea exereitiilor si Taal sigure, neeesitând un efort redas.-
ales nu se combing, intre.ele deeit 'atunci eind elevele aunt si- Se va da im roe important in leatianea jocurilor simple, ea
gare pe executarea 'misarilor aimple, asupra arora va yeveui, malti actinne si de darati seurtk anteceler miMate, dansu-
pana eitint executarea lor devine ireprosabila. , Tiler nationale simPle, eXereitillor sportite elernentare.
Pentrt intoemirea lectiunilor de gimnastia se Vor consulth Elevele vor eunpaste in decursul &elor doi ani :
armitoarele mannale: .
Mary Marsal en marCarea primiilui pas, marsul ¡)e \ a
Educatia fizia, a cepiilor, de colonel. Manolescu. mars en marearea pe al treilea pas, ,mars eu schimbarea peio-
Pro.grame de, ginmastia, de Virgil Rosalä.' rului, mars obisnuit, alternându-Se ca marsul pe värfal pima-
Gimnastici pentru eopii, de Ermin si Virgil Rosali: rekir ; alternarea intre pas alergitor si mars ca marearea pri-
.
docuri seolare, de, Soltuz. , . malui pas. . ,

:4anual de-jocuri, de, general V. Bilduleseu. Jocari: eursa pe numere; eursefintr'un pieior, curia in pa-
,Togurile constitue,se partea reereativit din leetiune. trii labe, pisica spanzaratk omul negra,,goana de pp Joe, vâni7;
Tinând seami de efortul ce necesitä, jocuride se impart 'in torul, vrabia i albina, acul i ata, pro-VOearea en'trei
dinta categorii, *1.16 educative i joeuri sportive. . chimita male ietil, bate-1 84' meargit, tain-bum,'joenri 'ea min-
jocurito: educative: stint an perfect inijloe .de educare a tie gea, mingea ealittoare, mingea, en pfcioifiL
neretultd.,Prin ele combat:era apueaturile rele ale copiilor le Daniuri vationai.e:,
_ bore simple, insot"ite eu autee; hora Uni-
sidim în suflet gastal de árdine, de disciplini i dragostea pen- hora boiereasek hora dreapti, hora ielelor, sirba, sârba
tra adevar. comandatit, alunelul vläseeán, alunelul oltenese, stearsa.
Aduand au ele situatiuni i miseari variate, ele desvolti pre- cu avant liber in langiMe i Ina-time ,(peste fias
zenta de spirit, initiativit, cdord-onarc i judeeati. Joeurile vor ghie de pe loc eu avant si r4t-iifflai.0a ,(le lic ladi;_in langme,
()ova un loe important in sediata de gimnaStici a elasei I-a sit cu avânt (bitaie ea stingul d dieptui) poste. fril4gliie.
a II-a. Se'ver Prattica de asemeni in elasele III, IV si a V-a. Sporturi: exereitin de -pprnire, curs4 de Vitezi pi* la 86,
Jocurile sportive eer tin efort maieintens i aetiuni mai vigu- metri, cursa de stafetä. -

roase, desvoltä; curajul i personalitatea. 13-16 ani (elasele IV, V), sant anii .a4iinci prefa-
-Ppdrtiade Care eoiiviii fetelor sunt acele care tind la redre- terj organice ai pubertAileefiaid organiwul Nmenin e in cont.
*area coloanci Vertebrale i la mitrirca capacitätii lor toracice, pleti forma-Vane, fata ereste repede, Ovine mai
färä sa aetioneze suparitor asapra organolui mieului bazin. midi chiar, mai slabi fizieeste.
In primai rind otaqut, eu eonditia de a. purta încältäminte Se va armitri eu prudenti aeea transformare la care lucreaza
bra, en -Weal jos. . natura, evitindu-se orice efort violent, joeurile i exereitide
.In al doilea rind tuotid este, sportul ideal pentru fete. Su.- obositoare.
pletea organismaiui lor i puterea lor de eoordonare le ajuti Miseärile vor fi osoare, din. pozitiuni initiale simple se vor
sa-I invete en asurinti. , exeenta exercitii ritmice pentru desvoltarea masurii
Vilslitul di o masculaturi frumoasit, si al ritmulni, joeuri care cer coordoniri mai complete, dife-
pe recemandat, de asemenea, sporturile de extensiune, care rite. feluri de manan i alergari; sarituri libere si legate la
cer intrebuintarea ambelor uiâini, Mingea peste plasi (Wormy- iniltimi variate.
EaH) i miagea la cos (E'asketball), care an aValdajul de a Maq: intoareeri de si '1/2 din inar, maru1 inapoi PC
patea fi practieate lh orice coali, deoareee lin necesiti inSta- schimbarea picioralui din paS alergitor, intearceri de 1, T
latiuni eostisitoare. 1/2 din pas alergitor.
Apei tenisul, patinajul si skiul, aeolo unde imprejurarile Joeuri: sehimbaera taiburilor, tunelul, alungä-1 pe al trel-
permit. culesal eartofilor en distante märite, jocuri eu minge
Sportal femenin nu trebue practicat eu intensitate i exage, peste plasä, mingea la apitan.
ratiune, -altfel conseeinte fiziologice grakfe pot coMprómite Dansuri nafionale: se vor repöta eelé eunoseute si se Ver,
zultatele trinärite. stadia: bumbaeul, ehiudia, sirinboial, banal märätine, resteal,
Dansuri natiOnale: trezeSe' bueuria spontanä a duioasei in7 fedelesul, tariselul, bauletal.
frtetiri îii dragostea pentru banal commt, care este S drituri in inältinie eu si fari avânt pinitla 0,90 ne Särituri
Pentra yaloarea lor edueatiy-nationali .si fizieä, ele vor la langime eu si finii avint; .ert avânt liber saritura printre
oeupa un loc important. in lectiane, respectându-le caracterul mitini la sea ; siritara de Pe roe-en 1/2 intöareere la stilaga:
lor specific: vioicianea si armonia sau la dreapta ; siritura peste caprit.

www.digibuc.ro
1572 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1938

Sporturi: exereitil de pornire, curse de vitezá, pand la 50 m; CLISA II-a


cursä de rezistentA pardi Id 400 m. (0 orä explicatiuni asupra punctelor i cusiifurilor din 'program,
Joeuri sportive: mhigea peste plasa; mingea la cos. o orä teorie, 2 ore.lueru diminea:,a, 14 ore lueru dup.& amiazg)
16--19 ani( el. VI, VII si VIII), in aceastä, perioadA orga- An epmun de pregAtire
nismul tinde eAtre o echilibrare functionalä in care randamen- Notiuni generale despre mäsuri sl tipare.
inl e mai Mare. Executarea mi5cArilor va fi deosebit de corectá Luarea mäsurilor pentru copii pang, la varsta de 7 ani.
ea formá i ritm, miseArile intense ea efort. Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätoarele obiecte:
Mar$: marsul .si alergarea pe loe cu un numár determinat de 1. Plateá de baid.
pasi. Marsul pe loc, sau inainte, CU Uil numär determinat de 2. Sortuletul de lialat.
pasi. Marsul i alergarea de duratA. 3. Rochita de fetitii.
Dansuri wationale: Repetarea dansurilor cunoscute, in plus: Rufäria noului niscut:
romana, ea la Bream, braul, ea la usa cortului, slánicul, cea- 1. Scutecul.
sornieul. 2. CAmrtsuta i pieptarasul.
Dansuri elasice: poica, valsul, gavota, menuet. 3. Barbita.
Scirituri: eu avant liber säritura peste bâniä. eu avant liber 4. Senfita. '
sArituri in atarnare la douä Warne, eu avant de 1/3 pasi, sä- uarea mAsurilor pentru rufArie de pat de eopil.
ritura peste donä, bänei aRiturate, säriturA eu trei pasi in dia- Leetiunile se vor preda în ,mod intultiv.
gonal peste barng cu avant fiber, saritura cu pieioarele printre Elevele vor desena tiparele in mfirime naturalä.
niâini la sea, eu avant liber, säritura in lungime. Notiuni asupra uneltelor i materialelor intrebuintate la
Sporturi: mingea la 'cos, mingea peste plask tenis, lueru.
Semne cu late, bieuri eusute la masinä, butoniere festonate,
GOSPODARIE butoniere bordate, bordatul eu bieuri, imbräeatul i eusutul
Programa analiticA pentru gospodArie este aceea a seoalelor nasturilor, cusutul capselor si al copcilor, bUzunarul eu clapä
aecundare. aplicat, fenta dintr'o bumf& eusutul sutasului si al siretului
cu. mama si en masina, cusutul mArgelelor, trefle, ancore,
Lucru de manä punete de fantezie, matrameuri, frivoliteuri, fileuri i brode-
CLASA I-a rii pe fileuri, broderii usoare, broderii colorate, eusäturi ro-
(0 orit explicatiuni aSupra punctelor i cusaturilor din program, manesti, impletituri eu lanA, pantofiori pentru eopii (din pi-
3 ore Inuit dimineata, 14 ore de lucru dupii amiazá) diet sau punctul eruce eu dou'a fete.
An comun de pregittire Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Nothini asupra nneltelor i materialelor intrebuintate la Elevele vor avea caiete de schite pentru ,punetele i cusä-
luerte tunic din program.
Tot felud de puncte i cuMturi care servese la rufArie FA. Exercitii la masina de cusut.
eroitorie. Elevele vor luera prin rotate:
Punete: punctul inaintea aculni, punetul în urma aeului, Trimestrul I. Program de eroitorie. Aplicarea va face
punetul oblie, punetul tighel, punctul feston, punctul de bu- pe'obiectele mai sus mentionate si pe alte obieete de imbräeä-
tenierA, punctul eruce, punetul de fantezie, bibiluri. minte pentru fete.
Cusituri ; eusiltura simplä cusätura muche, eusAtura refee, Trimestrul II. Program de rufárie. Apliearea se va face pe
eusätura frantuzeaseä, ineheiatul panzei eu obiectele mai sus- mentionate i pe alte obiecte folositoare.
Tivuri, eerculete, creturi, ajururi simple, butoniere, festoane Trimestrul III. Se va executa prin rotatie program de eroi-
simple, notiuni de broderie usoarA, bienri, pliseuri, buioneuri, toHe i rufárie.
eusutul nasturilor. Apliearea se va face:
Carpituri i esâturi. Pentru croitorie pe häinute i pantalonasi i pentru eopii
Leetitmile se vor preda in mod intuitiv. pang la varsta de 5 ani i pe alte obiecte de imbräeäminte pen-
Elevele vor area caiete de white pentru punetele i eusAtu- tru fete.
rile din program. Pentru rufärie pe mijloace de masA, serve-tele, fete de masA,
Exereitii la masina de cusut. la care se va aplica punetul eruce cu douA fete i pe rufärie
Elevele vor Incra prin rotatie. de pat de copii pentru care se va face calcularea materialului
Trimestrul I. Se vor preda punctele euSäturile care ser- neeesar.
vese la rufArie. In acest trimestru, in afarä de programele mentionate, ele-
Aplicarea se Ira face pe invelitoarea de baneá, sacul de lucru.. vele vor trece in serii i prin rotatie în atelierele scoalei, unde
eämasutä de fetitä", j pe alte miei obiecte folositoare (batiste, prin asistenta i prin ajutorul pe care-1 vor da elevelor res-
servetele, fete de masil). pective, se. vor familiariza eu lucfärile din atelier si se vor
Carpitul si tesutul se va aplica de preferintä pe vestmintele orienta eu inlesnire asupra alegerii specialitAtii, la care vor
elevelor. cere repartizarea.
Trimestrul al II-lea. Se vor preda punetele i eustdurile care Ruf aria
servese la eroitorie. CLASA III-a
Aplicarea se va face pe o roehitA pantalon (Barboteuse) eu (2 ore teoria meseriei, 2 ore practica nleseriei dimineata,
bnzunar pentru copii Oda' la vArsta de 4 ani. 17 ore practica meseriei dupit amiazä)
Cârpitul si tesutul se va aplica de preferintä pe vestmintele Notiuni generale despre mAsuri i tipare.
elevelor. Luarea mäsurilor. Se va da o deosebitA atentiune asupra
'Trimestrul al IH-lea. Se va exec-Etta prin rotatie program de proportiilor ce existg, intre diferitele Párti ale corpulul.
rufärie i eroitorie. Completarea rufariei noului nriscut.
Aplicarea se va face: pentru rufärie pe ertmäsute de noapte 1. Pantalonul englezesc.
pentru copii í pe alte obieete folositoare, pentru eroitorie pe 2. Rochita de botez.
rochite de fetite. Aceste tipare vor fi desenate in nnirime uaturalii.
Materialul necesar va fi procurat de atre eleve sau de &titre Explicarea i formárea tiparelor pentru mania de fetitii
tfcoalà. dela 1-10 ani :
'Obiectele spre vânzare se vor vinde eu un profit oarecare, 3. Cii,masa de zi.
Pm in costul materialului. 4. Brasiera.

www.digibuc.ro
Martie 19,38 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1573

5. Pantalonul. Obiectele confectionate eu material proeurat de scoalä


6. Camasa de noapte. vor vinde cu un profit oareeare, san in eostul materialuld.
Luarea másurilor, explicarea i formarea tiparelor pentru In trimestrul II si III se vor primi comenzi in legatura,
rufriria de báieti dela 4-10 ani: obiectele din program.
7. Cámasa de zi cu guler drept i mamcä cu manseta. Elevele vor eroi eomenzile i vor asista la incereatul kr.
8. Pantalonul. Loare de Masuri i ealeularea materialului pentru rufairial
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. simpla de pat. Aplicaren se Va: face 'numai pe c6inenzi, fold-
Elevele vor -tine caiete in care vor desena tiparele micso- sindu-se eat mai mult masina.
rate si vor face calcularea materialului necesar pentru croit. Descifrari de modele de pe jurnale de Moda.
Obiectele mai sus mentionate se vor executa din material In trimestrul HI, eleNele vor executa cafe un mulaj, did
procurat de eleve sau de scoalä. Acestea vor lua masuri pe panza, pe maneehin.
fetite i briieti de diferite yârste, vor desena tiparele, vor eroi Natiuni asupra materialelor intrebuintate la lucrarile 'din
incerea in dug, sub supravegherea profesoarei maestre. atelier:
Obiccetole confectionate se vor vinde eu mi profit oarecare Exereitii la-masina de cusut: intrebuintarea aparatelor pen-
sau in costul materialulni. tru tivuri, diferite cusaturi, cereulete, creturi...
In trimestrul III, pentru a deprinde pe eleve en riáspunderea Spalatul i caleatul broderiilor i dantelelor.
materialului i pentru a le pune,in contact cu elientele,_se vor Elevele vor compune diferite modele de broderii i mond-
primi eomenzi în legarturil eu obiectele din program. grame pe care le vor desemna pe obiecte clin program si
Elevele vor eroi i asista la ineercatul comenzilor. comenzi.
Deseifrari de modele usoare de pe jurnale de moda. Prepararea panzetei i intinsul gherghefului dreptunghin-
In trimestrul III, elevele vor executa eke un mulaj de bra- lar.
siera, din pânza, pe manechin. Exercitii de broderii upare ,si monograme în gherghef.
Carpitul rufariei, a ortului de clasa, i de uniformä al ele- In cursul anului polar elevele vor exeeuta o singura lucrare
Yelor. din Ong româneasca, eu 'cusaturi românesti (cámasa taraa
Nothini asupra uneltelor si a materialelor intrebuintate la neascá) .
lucfairile din atelier. Pentru luerarile executate in atelier, elevele vor intocmi
Cunoasterea uzuala, a asinei de cusut i deprinderea ele- devize, in care vor specifica eantitatea materialului intrebuin-
yelor eu eurätitul i. tat, costul materialului i costui iucrnlui. Vor alátura schita
Exercitii la masina: diferite tighele, tivuri, cusáturi i cer- obieetului confectionat.
eulete. CLASA V-a
Elevele vor compune modele usoare de broderii, pe care le (2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaj-incercat, 3 ore practice meseriei
yor desena pe obiectele din program. dimineata, 20 ore practice, meseriei dup5, amiazä)
In cursul anului seolar elevele vor executa o singurá lucrare Notitmi asupra teoriei meseriei.
din panza româneaseä cu cusäturi românesti (camasa Ora- Luarea masurilor. Se vn da o deosebita atenfune prow-
»easel de bhiat). tiilor ce exista, intre diferite parti ale corpului.
Pentru luerarile executate in atelier, ekvele vor intocmi Repetirea emiostintelor din el. III ,si IV.
devise in care vor specifica cantitatea materialului intrebnin- Explicarea i formarea tiparelor pentru urmatoarele obiecke
tat, eostul materialului i costul luerului. Vor araitura schita din rufäria femeiasea:
obiectului confectionat. 1. Crunasa, de noapte cu guler i mâneca,
2. Camizol.
CLASA
(0 or4 practice meseriei dimineata, 17 ore practice meseriei dupá amiazà,
3. Capotul.
2 ore teoria meseriet) 4. Brasiera eu cusáturi moutate.
Luarea masurilor. Se va da o deosebitri atentiune propor- 5. Mâneea tip (pentru lectiunea burrtrii mânecii).
eXista, intre diferitek párti ale corpului. Luarea masurilor, explicarea i formarea tiparelor pentrut
Explicarea ,si formarea tiparelor pentru completarea rufai- urmatoarele obieete din rufaria barbäteasert:
riei de fetita, dela ani 6. Chmasa de noapte cu gulerul rasfrânt, format dine 2
1. Pyjama eu gukr rasfrânt, maned', Si mansetá. bucati i maneca cu manseta..
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmatoarele obiecte 7. Camasa de zi eu bentitd, cliferite gulere i mâneea eu
din rufária femeiasea. mansete diferite forme.
2. Cántasa de zi, tip. 8. Pantalonul.
3. Pantalonul. -
Leetiunile se vor preda in mod intuitiv. Elevele vor tine
4. CaimaSa de neapte eu gukr ,ei mâneca eu manseta, caiete in care vor desena tiparele miesorate i vor face cal-
5. Sutien. cularea materialului necesar pentru eroit,
' Luarea másurilor, explicarea i formarea tiparelor pentru Pentru obieetele mai sus mentionate, elevele vor lua ma.-
urmatoarele obiecte din rufaria barbateasca : suri, pentru rufäria femeiasca, una pe corpul celeilalte, iar
G. Camasa de noapte cu guler rásfrant i mâneca eu man- pentru rufaxia bárbäteaseä, pe corp san manechin. Vor de-
seta. sena tiparele, vor croi din panza, vor incerea i corecta in
7. Camasa ,de zi eu guler si maneca cu manseta. elasa sub supravegherea profesoarei maistre.
8. Pantalonul. Rufaria barbateasea, dupá ce s'a incercat, se va confec-
Lectiunile se vor preda in mod iutuitiv. tiona in intregimb.
Elevele vor i.ine eaiete in care Nor desenaetiparele mieso- Se vor executa comenzi in legaturá eu obiectele din program,
rate si vor faee ealcalarea materialului necesar pentru croit. la care se vor intrebuinta diferite broderii potrivit modei, bro-
Obiectele mai sus mentionate se vor executa din material derie alba, i monograme facute in gherghef.
procurat de clove sau de scoalii. Elevele vor croi comenzile si vor asista la ineereatul lor.
Acestea vox lna masuri pe fetite pâná la varsta de 16 ani, Leetiuni pentru ramburatul maneehinelor si buratul mâ-
pcntru obiectul ee au de exeeutat ;. pentru 'rufaria de corp, necilor.
elevele vor lua Masuri uua pe corPid.celeilalte, iar pentru ru- Sprdatur carpitul, crileatul broderiilor i dantelelor,
frtria bárbateaseri, pe eorp sau pe .manechin. Vor desena tipa- Descifräri de mod& de pe jurnakle de modai.
rele, vor eroi, ineerea i corecta sub supravegherea profesoa- In fieeare trimestru elevele vor executa cate un mulaj din
rei maestre.. pitnza, pe manechin.

www.digibuc.ro 5L
' 1574 MONITORITIJ OFICIAL Nr. 71 26 Afartie 1938

Notiuni -asupra materialelor si uneitelor inirebuintate la 7. Combinezon (sport).


lucrgrile din atelier, 8. Bluza,
Luarea mäsurilor, ealcularea materialulni si a garnitu- Lee-tut-file se vo preda in mod intuitiv.-
rilor, la rufgria de pat. Aplicarea se ya face Immai pe co- Se va aräta elevelor modul de a folosi tipare tip, pentru:a
menzi. obtine alte tipare, care an aceeasi,-bazA teoreticä.
Elevele yor compune modele de broderii pentru rufäria de Elevele vor tine caiete, in care vor &send tiparele Micp-
_.put si de mash, pe care le vor desena -pe comenzi. rate si vor calcula Materialnl necesat pentru croit.
Pentru lucrärile executate in atelier, elevele vor intoemi Pentru obiectele mai sus meationate elevele vor lua mäsuri
devize, in eare vor- specifica eantitatea 'materialului intre- pentru rufäria femeiascre una pe eorpul celeilalte, vor desena
buintat, costul materialului i costul lueruliii. Vor alätura tiparele sau vor folosj pe cele de bazä, vor eroi din pänzä; vor
sehita obieetului confectionat. incerea i corecta îu elasä sub, suprayegherea profesoarei-
OLASA maestre.
(2 ore teoria mesoriei, 2 ore' mulakineereat, 3 ore praetiea meseriel (Mee object din rufária barbäteaseä, duptt ce a fost ineereat
- dimineata, 20 oto practica meseriei dupil amia* ii corectat se va eonfeeV.ona in intregime.
lelarea mrtsurilor. Se vor executa comenzi, duPä utimi1 jurnale -de mod.
1. Rufäria neului ncut. (Repetire i aplicare). Elevele vor lua- contact -direct eu clientele pentru priniirea
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätkarele pbiecte, cpmenzilor i alegerea modelelor. Vor eroi i incerea comen-
din rufäria femeiaseii. zile an]) suptavegherea Profesoarei-maestre.
2. Cilmasa de noapte modernii. Descifräri de modele, pe manechin, 46 Pe ultimele jungle
. 3. Lizeuth. de modk.
4. Combinezon. Iii fiecare trimeStru, elevele vor Cxecuta ate tin mulaj din
5. Capotul japonez i ehinezese. Ong Pe manechin.
6. Pyjama dinteo bucatä i din dourt . ,

Luaréa mäsurilor, explicarea i forMarea tiparelor pentrn Se ya face critica intelegerii modelului ei a ineereatului mu-
urmätoarele obiecte din rufäria bärbäteasca: lajulni Pe persoank4e crate intreaga Oa*
7: Cämasa de noapte eu Oiler resfränt (gen sport). Alegerea de modele, Potrivit:diferitelor conforMatii,
8. Cäinava de noapte cu bantä en forme". Notiuni asuprá materialulni ii garniturilor intrebuintate la
Lectiunile se \ear preda in mod intnitiv. Elevele vor tine lucrärile din atelier.
eaiete in care vor desena tiparele -Micsorate i vor faCe cal- Cgleatul mätäsurilor.
cularea materialului' necesar péntru '
Compunerea Modelelor pentrn garnituri.
Pentru obiectele mai sus mentionate, elevele vor ma mh- Pentru luerärile ekeeutate in -atelier elevele vor intoemi de-
. . . .

c,suri' pentru rufäria femeiaseä, una pe corpul celeilalte; iar vize' in Care ver specifica cantitatea materialului intiebuintat,
pentru rufäria bärbäteascii pe corp sau pe manechin: Nor cbstul materialului si cestul lucrului: Vor alhtura schita obiee-
4esena tiparele, vor croi din vor incerca i corecta tului confectionat.
în clash, sub supravegherea profesoarei- maistre. CLASA VIII-a
Rufgria barbäteasch, dupä ce s'a incercat, se va eonfee- (2 ora toria meseriei, 2 ore mulaj-Ineereat, 3 ore practica mesoriei
,tiona în intregime. dimineata, 20 ore practieo meseriei dup6 amiazii)
Se vor execute comenzi de pe jurnalele de modä, eu di- Luarea mäsurilor.
ferite broderii i dantele, monograme broderii fine, in Explicarea formarea tiparelor pentrn urmätoarele obieete
gherghef. din rufäria femeiaseä:'
Elevele vor eroi comenzile i vor asista la incercatul bor. 1. Vesta (pentru jaeheta. modernä).
Descifrare de modele pe maneehin, dupä. jurnalele de modre 2. PyjaMa modera.
- in fiecare trimestru, elevele Nor execute eilte mi. mulaj din Luarea mäsurilor, explicarea j formarea tiparelor pentra
.panzre pe manechin. urmätoarele obiecte din rUfäria:bArbäteaseä:
Se va face critica intelegerii fieeärul model de &titre in- 3. Crimisal de zi, eu o singurd miisurä: (grosimea gattaiii):
treaga clash. .
4. Pyjama (pantalon i hainä). -

Armonizare de colori. Lectiunile se vorpreda in mod intuitiv.


Notiuni asupra materialelor i garniturilor intrebuintate Elevele vor tine caietele in care Tor desena tiparele micso-
la lucrärile din atelier. rate si ver face calcultd Matérialului neceaar Pentru croft.
Innädirea i completarea dantelelor. Pentru obiectele mai sue mentionate.elevele Tor lua mäsuri,
Elevele vor eompune modele de garnituri pentru rufäria una .p-e corpul celeilalte, vor desena tiparele sau vor folo,si ti-
Corp (dupii cerintele modei) ei le vor desena pe comenzi: parele tip, vor croi din pânzä, vor incerea i corecta in clasä,
pentru lucrärile executate in atelier, elevele vor intoemi de- sub supta.yegheioa profesoarej maestre.
vize, in care vor specifica cantitatea materialului intrebnintat, Orice obiecte de rufärie bärbäteascil, dupre ce a fost incercat
costul materialului si costul incrului. Vor altitura schita obiee- coreetat, se va confeetiona în intregime.
tului confectionat. Milrimea i micsorarea tiparelor. :

CLASA Modificarea tiparelor tip in mod practic i teoretic, de pe


(2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaj-ineereat, 3 ore rectica meseriei jnrnalele de modä.
dimineata, 20 ore praetica meserici dopa amiazA) Se vor executa tot felul de comenzi de pe ultimele jurnale de
Luarea mäsurilor. mod:4, cu preferintä pentru rufäria bärbäteaseä.
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätoarele,obiecte EleYele vor lun Ontact direct cu clientele, pentru primirea
4ifi rufäria bärbäteasch: comenzilor .si alegerea modelelor.
1, CArnasa de zi (pentru diferite oeazii). Vor croi i incerea comenzile sub supravegherea profesoarei
2. Pantaleiml-ctdotte. maestre.
Explicarea forniArea tipitrelor pentru unattoarele objecte
'
Descifrarea de.modele, de pe riltimebo jurnale demodii:
in rufäria femeiaseil Mulaje executate pe manechin F,6. direct pe persoanä.
3. egimaa de neapte niodernit va lace, critica modelului.si a Incercatului Mu-
4. Sittien (diferite forme). lajuhti pe persoanä, de critre intreaga elasä
5. Cembi iezon (fehreau)'.. -,,,Ownbinarea
Ninbisn ez6i ni ilSa -Pa Malec) -Armonizare de

t:
www.digibuc.ro
,26 Martie 19.38 MONITCRUL OFICIAL NT. 71 1575

Stabilirea conforrnatiej numai de pe milsuri a unui eorp ne- Notiuni asupra materialelor i furnitUrilor intrebuintate
eunoseut. luerärile din atelier.
Compunerea modelelor pentru garnituri. Pentru luerärile Exercitii la' masina de cusut.
executate in atelier, elevele vo intocmi devize in care vor spe- Prepararea eu eapsc a tivurilor (faux-dos) .
eifica cantitatea materialului intrebuintat, costul materialului kinuratul cusäturilor (gansare).
costul lucrului. Vor alAtura -schita nbiectulni confectional. Spälatul reparatul corsetelor,, centurilor.
In cursul anului scolar elevele atelierului de rufärie (curs In trimestrul -II si III se vor primi comeuzi in legiturä eu
Superior) vor executa o singuri lucrare din pinzil.româneasca, obiectele din program.
cu motive românesti (o lizeuzä sau o rochie de casä in legiiturä, Elevele vor eroi comeuzile i vor asista la incercatul lor.
eu moda curentä). Deseifräri de modele de pe jurnalele de modi speciale.
CORSETS (Spécialitate facullativi) In trimestrul III elevele vor exeenta ate un mulaj din
panza pe manechin.
CLASA III-a
(2 ore teoria meseriel, 2 ore practica moseriei dimineata,
Pentru lucriírile exectitate in atelier, elevele vor intocmi
17 ore practica, meseriei dupiti amiazit) devize, in care vor specifica cantitatea materialuIui intre.
buintat, costul materialului i costul lucrului.
Notiuni generale asupra corsetelor centuri i brasiere scurte Vor alätura sehit,a obiectraui executat.
(soutiene-gorge). .

Notiuni asupra materialelor, furniturilor i. uneltelor Intre- CLASA V-a


buintate laluerärile din atelier. (2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaj-incercat, 3 we practica meseriei
Cunoasterea uzualà a masinii de cusut i deprinderea ele- dimineata, 20 ore practica meseriei dap& arniazi)
velor cu curiltitu1 ei. Repetirea cunostinteIor din elasele III-a i IV-a.
Exereitii la masinä : tighele, réfec, cusättirsä frantuzeaseä. Notiuni asupra materialelor, furniturilor i uneltelor intro,
Diferite exercitii de festoane, broderii usoare,' punctul in. buintate la lucfArile din atelier.
raze (éventail), puncte pentru diferite garnituri, butoniere. Luarea' mfisurilor. Se va da o deosebitri atentiune conforma-
Notiuni generale despre mäsuri i tipare. tiei corpultn.
Luarea mäsurilor, cu explicatiuni asupra conformatiei -cor- Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätoarele obiecte
pului. '
1. torsetul tip.
CorseUil-brasierä pentru copil (etatea I-a). 2. Centura' eu patru clini.
Centura de jartierä. 3. Corsetul pentru omoplati.
4. Centura transformatä in centuri pentru sareinä.
Seutieae-Gorge tip modern Lectiunile se vor preda in mod intuitiV.
Lectiunile se ver preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete, in care vor desena tiparele i vor Elevele vor tine caiete, in care vor desena tiparele u vor
face calcularea materialului neeesar pentru croit. face calcularea materiaiului necesar pentru croit.
Obiectele mai susmentionate se vor face pe material procu- Elevele vor lua mäsuri, vor desena tiparele, vor crol,
rat de-eleve sau de acoall. cerca i corecta in clasä, sub supravegherea profesoarei maestre4
Spälatul, reparatul i calcatul corsetelor, centurilor.
Elevele vor lua mäsuri, vor desena tiparele, vor croi i in- Se vor primi comenzi în leaturi cu obiectele din prograni,
cerca în clasii, sub 'supravegherea profesoarei maestre. precirm i comenzi de corsete din panglici i tulle.
Obiectele confectionate cu materialul scoalei se vor' vinde Elevele vor eroi- comenzile i vor asista la incercatul lor.
eu un profit oarecare sau in costul lui. Descifräri de modele de pe jurnalele de moat speciale.
In trimestrul nI, pentru a cleprinde pe eleve cu räspunde- In fiecare trimestru, elevele vor executa cáte un mulaj
rea materialului i pentru a le pune in eontact en clientele, se pe manechin.
vor primi comenzi in legätur5, eu obiectele din program. Pentru luerärile executate hi atelier, elevele vor intocnii
Elevele vor eroi si vor asista la incercatul comenzilor devize, in care vor specifica eantitatea materialului intre.
Descifräri de modele usoare de pe jurnalele de inedä spe- buintat, costul materialului i costul lucrului.
ciale. Vor alätura schita obiectului executat.
In trirnestrul III elevele vor executa câte un mulaj din
pint* pe manechin. Pentru lucräriIe executate in atelier, ele- CLASA VI7a,
vele vor inteemi devize, in care vor specifica cantitatea mate- (2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaj-ineercat, 3 ore practica meserid
dimineata, 20 ore praetica meseriei'dipa =Linea)
rialului intrebuintat, costul materialulni i costul luerului. Notiuni asupra materialeler i garniturilor intrebuintate
Vor alâtura schita
, obiectului executat lucatrile din atelier.
CLASA IV-a Luarea mäsurilor:
(2 ore teoria meseriei; o orá practica meseriei din eata, Explicarea formarea tiparelor pentlm -urmätoarele bbiectet
17 ore practica meseriei dup'n amiazá) 1. Corsetul tip.
.Luarea mäsurilor eu explicátiuni a.supra eonformatiei cor- 2. Centura pentru sareinä.
pului. 3. SoUtien-gorge tip.
Explicarea i formarea urmätoarelor tipare : 4. Soutien gorge penteu epoca aläptatului.
1. Corsetul de copil (etatea II-a). 5. Folosirea tiparelor tip- (de comete) pentru a obtine (nice
2. CorSetul en 2 clini (tip). fel de corset :'de stomac...
3. Centura de' jartierii. Lectiunile se vr preda in mod intUitiv.
4: Soutiene-Gorge cu eluiori, cu i filrä banda (cordon). Elevele vor tine caiete, in care vor desena tiparele i vok
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. face ealcularea materialului necesar pentru croit.
Elevele vor tine caiete, in, care vor desena tiparele i vor Elevele vor lua Mäsuri, vor desena tiparele, vor eroi, in-
face calcularea materialului necesar pentru croit. cerca i corecta în class& sub supraveghereaprofesoarei maestre.
Obiectele mai susmentionate se vor face pe material procu- Armonizare d colori.
rat de eleve sau de scoalit. Sc vor executa comenzi in legilturä co pregréma si de pe
Eleyele vor lua masuri, vor desena tiparele, vor croi si in- jurnalele de modA spetiale.
cerca n elasä, sub : supravegherea profesoarei maestre. Elevele vor croi comenzile si vor asista la incereatul
.
Obiectele confectienate :eu materialul scoalei se- vor vinde :.:Descifrare de iriodele :de pe jurnalele de moda
eu im profit oarecare sau în costul lui.' reparatuI garniturilor dcl corsete,

8,7
www.digibuc.ro
1570 MONITORUL OVICI41.4 Martie 1903

In fieeare trimestru, elevele vor executa cite an mulaj din Malaje exentate pe maneehin si direct pe persoane.
panzh, pe manephin. Se ya face critica intelegerii modelului:si a încercatului mu,
Se va face critica intelegerii fiechrui model de ciitre. î. lajului pe persoank de cAtre intreaga clask
treaga clash. Pentru lucrtbrile executate in atelier, elevele vor intocmi de.
-
inerrile executate in atelier, eleyele yor intoemi vize, in care vor.sPeeifica cantitatea material:dui intrebuintat,
t-Pentru

deyize, in care vor specifica cantitatea .materialului intre; costal inaterialului i costal
buintat, costal materialalui costal:ken:vial; Yor algtura schita obiectulai exceutat
Yor algtura sehita obiectulai execatat. CROITORIE
CLASA VII-a ÇLASA III-a
(2 ore teoria meseriei, 2 Ore mulaj-Ineereat, 3 ore tiraetica meseriei (2 ore teoria meseriei, 2 ore praetiea meseriei dimineata,
dimineata, 20 oro practica meseriei dupl amiazi) 17 ore practica meseriei (lupl. amiazi)
Igiena corsetului in general. Notiuni generale despre msuri i tipare.
Notiuni asupra materialelor garniturilor intrebuintate la Laarea ingsarilor. Se va da o'deosebitA atentiune .asupra pro-
Alai 'trite din atelier. portillor ce existA intre diferite Phrti ale corpului.

"
Luarea mAsurilor. Explicarea si,formarea tiparelor pentru unnAtbarele .obiecte:
Explicarea i formarea tiparelor pentru: 1. Corsajul Simpla baSch pentru fete nedesvoltate.
1. Cent lira en soutien4orge; 'dinteo singurg bueath (ca 2. Combhiezonul pentru fete nedesVoltate.
Cordon). 3. Blum simplA.
2. Se va arata elevelor Modal de a folosi tiparele tip, pen. 4. Minafta d bluzii.
tin" a obtine alte tipare, potrivit modelelor din jurnalele de 5. Fusta
modg, speciale: 6. Rochia pentru fete nedesvoltate.
Lectianile se vor preda in mod.intuitiv. 7. Rechia de cask.
Elevele vor tine caietè îii ,care yc,sr desena tiparele d vor Lectiunile se vor'preda hi Mod intuitiv.
-ealeala materialul neee,,sar Pentru creit. Eleyele vor tine caiete, in care vot desena tiparele Micsorate
:EleVele ver lua MASUri, vor desena tiparele sati vor vor Calcula materialal necesar pentru croit
.foldsi pe cele de bazA, *Or croi, Vor incerea i eoreeta îu elask Obiec4ele mai sus mentienate' se yorexecataTdin stofe ware,
sub supravégherea prefeapatei maestre. pentru devele elasei, care vor lua nnisuri una pe Corpul colei-
Se vor -executa com6nzi de pe ultimele jurnale de modi ape. - lalte, vor desena tiparele, . vor eroi i ineerea in elaSA,..sith
ciaM. pravegherea profesoarei Maestre.
Elevele yor Ina eontact -direct en Clientele, pentru primirea Materialal neeesar va fi'prbcarat de eatre eleve sau de egtre -

comenzilor i alegerea modelelor. scoalh.


crol si ineerea comenzile sub supravegherea prorésbarei Obiectele spre vinzare. se :Ter inde in cOstal
maestre. 8au ou profit redus.
Armonizare- de colori. In triniestrul trei, pentru a deprinde pe eleve'.ca rtispUnde-
.

Companere de garnituri. tea materialului i pentru a le pune,..in contact eu clientele, se


' DescifrAri dé modele de Pe ultiMele ¡Urn:ale ae hrag, speeialh, vor priani .comen0 -in legAturh ca obieetele clin.,Prograin.
In fiecare trimestru,- elevele Yea' executa Ate un mulaj din . vele vor croi :comenzilé i Vor.asista la. incercatul
piinv1; pn mmiechin.. Descifrhri de Modele Usoare de Pe jurnalele de Modg. Tic tri .
Se va 'face critieainteiegerii Modelidai si a incercatulat mu. niestrul elevele vor- exenta chte un mulaj de bluza, clin
, ,

lajului, pe Persoank de egtre intreaga claa. pAnZA, pe UuMechin.


Pentru lticrArite eieentate In atelier, elévele vor Datul stofelor la aPA, i ciuicatul bor..
devize, in care Vor specifica eantitatea materialnlui intre- CurAtatul i chrpitul stofelor.
:buintat, coatul Materialului i costal luerului. Notiuni asapre materialelor i uneltelor intrebnintate la la-
Vor alhtura schita Obiectulni eXecutat. crArile din atelier.
CLASA
Cunoasterea azualg a in*nei de casut i deprinderea ele-
(2 ore tepria meseriei, 2 ore molaj-hMereat, 3 ore practiea saoserici
velor ea carAtitul ei.
dinibleata, 20 ore präetiea meserMi dupii amiaza) Exercitii la masing : tighele, tivuri i cerculete.
Repetirea, generaIl i eXecutia Practieg pentru perfectiOna7 In cursul anului polar, elevele Vorexeenta.:o singurg luerare
din -PAnzA groash romkneaseg, ea CaSkturi roinfinesti (bbiza).
-

rea tuturor cunostintelor chstigate îii anii precedénti.


IStoricul corsetalui in general.- Pentru luergrile executate îii atelier, eleve.le vor iatocmi de-
Industria coraetier i foloasele,ei.. vize, in Care yor specifica cantitatea raaterialulni intrebuiirfat,
Se va arata elevelor medal de a folesi tipare tip pentru costal Matérialului si oostal lueralui.
obtine alte tipare,. potrivite modelelor din jurrialele de modg, Vor alAtura schita obiectidui eonfeetionat.
de specialitate. CLASA IV-a
Elevele yor tine caiete in care vor desena tiparele si yor cal- (2 ore teoria meseriei, p practita meseriei dimineata,
cula materialal neceSar .pentra croit. 17 ore practiea meserici dupii amiazii)
MArirea i Mieserarea tiparelor. Luaréa masatilor, Se va da o deosebith atentie asupra pro-
Modifiearea tiparelor tip, hi mod practic i teoretie de pe portiilor ce existh intro diferite plirti ale corpului.
j-urnalele de ModA specialh. Expliearea.si formarea tiparelor pentra armiltoarele obiecte:
Se vor execnta tot felul de' comenzi in leghturg ca moda ea- 1. Pelerina ea platch.
renta. 2. Elaza eu pensa la nmar.
sPentra priluirea comenzilor í alegerea Modelelor, clevele yor 3. Corsajul eu eusilturi montante.
lua contract direct cu clientele. 4. MAneea tip.
Vor croi i ineorca- eomenzile sub supravegherea profesoarei 5. Jachetil formA sae, en pensa i a umar, eu guler drept d ca
maestre. buzimare
Descifrare de modole de pe ultiMile jurnale de inOdli 6. Milneca de jachetk
Armonilare de colori. 7. Rochia simphi'modernii.
Combinare de modele peutrU gamnituri Lectiande se yor preda in mod intuitiv.

38
www.digibuc.ro
2Martie19t38 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1577
Elevele Nor thae ealete 'in -care vor desena tiparek ieserate CLASA
vor calcula materialul necesar pentru croit. (2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore practice ueseriet
Obieetele mai sus Mentionate se vor exectita din stofe ware dimineata, 20 ore practica meseriei (1110 amiazit)
pentru alevele elasei, care vor hta másuri'una Pe corptd eelei- Luarea másurilor.
lalte, vor desena tiparele, vor Croi, ineerea i corecta sub su- Explicarea i formarea tiparelor pentru unnataarele obieete4
pravegherea profesoarei maestre. 1. Pelerina cu cukituri pe umeri.
Materialul necesar va fi procurat de catre eleve sau de dare 2. Haina simplá moderna. (palton, pardesiu) .
paara 3. Jacheta eu cusaturi montante, eu guler gen. barb:41UP.
Obieetele de vanzare se vor vinde In costul materialului sau 4. Mâneea de jaehetá gen bárbätesc.
cu profit redus. 5. Rochie forma princesse".
In trimestrele II i III se vor primi comenzi in legatura cu 6. Maneea evasée.
obiectele din program. -
7. Rochia moderná.
Elevele vor croi comenzile si vor asista la incercatul lor. Leetiunile se vor preda in mod intuitiv.
Lectiuni pentru ramburatul maneehinelor .0 buratul mâne- Elevele vor tine eaiete in care ver desena tiparele micsoratd
cilor. vor calcula materialul neeesar pentru croit.
DescifrAri de modele de pe jurnalele de mocra. Pentru obieetele mai sus mentionate, elevele vor lua másuri
In trimestrul III elevele vor executa &ate nu mulaj de ja- una pe corpul celeilalte, vor desena tiparele, vor eroi din 'Anil
cheta din panzä pe maneehin. (mulaje), vor ineerca i corecta sub supravegherea profesoarei
Notiuni asupra materialekr intrebuintate la lucrarile din maestre.
atelier. Se vor executa comenzi de pc jurnalele de moda.
Datul stofelor la ap i caicatul kr. Elevele vor eroi comenzile i vor asista la incercatul lor.
Exereitii la masina de cusut : eapitonatu1.0 diferite modele Deseifrari de modele pe manechine de pe jurnalele de moda.
tk tighele care servese la garnituri. In fiecare trimestru elevele vor executa ate un mulaj din
Intrebnintarea aparatelor pentru tivuri, cereulete, creturi panza pe maneehin.
Sutase. Se va face critica intelegerii fieeárui model de cátre intreaga
In cursul anului scalar, elevele vor executa o singura lucrare elasa.
din panz a. groasä româneascä; cu motive românesti, rochia in Notiuni asupra materialelor i garuiturilor întrebuintate la',
kgatura cu moda cureirta. luerarile din atelier.
Pentru luerarile executate in atelier& eleyele vor inteemi de- Armonizare de colori.
vize, in care voy specifea eamtitatea materialului intrebuintat, Taiatul cusutul blánurilar. Exereitii.
eostul materialului si eostul lucrului. In cursul anului polar elevele vor executa o singura lucrare
Vor alatura pinta obiectului confectionat din panzá rornaneasea eu motive romanesti (raehie în legAtura.
CLARA. V-a en mock. eurentA).
(2 ore tepria meseriei, 2 ore mulaje-,incercat, 3 ore practica meseriei Pentru luerarile executate in atelier, elevele vor intoemi de-
dimineata, 20 ore practica meseriei clop& amiaza) vize in care vor specifiea cantitatea materialului intrebuintat,
Notiuni asupra teoriei. costul materialului i costul luerului. Vor alatura sehita obiee4
Repetirea eunostintelor eapätate în clasele-III-a 0 IV-a. tului confeetionat.
Luarea masurilor. Se va da o deosebita atentiune asupra CLASA VII-a
proportiilor ce exfsta.' intre diferitele parti ale corpului. (2 ore teorie, 2 ore mulaje incereat, 3 Ore practica meaenei dimineata,
Explicarea i formarea tipareler pentru uridatoarele obiecte: 20 ore practice meserki dupa
1. Corsajul eu .eusaturi montate eu guler i manecti. tip. Luarea másurilor.
2. Pyjama formati dintr'una sau douá bucati. Explicarea í formarea tiparelor pentru urmátoarele obiectet
3. Fusta moderna.
, . ,
1. Capotul kimono.
4. Jachetä forma sac en pense la umar i eu guler ehale. 2.Fusta sport.
5. Maneca de jachetá. 3. Jacheta sport.
6. Haifia simpla pentru. fete. 4. Haina moderna.
7. Rochia simpb moderna. 5. Jacheta gen barbatese.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv; 6. Rochie moderna.
Elevele vor tine caiete in care vor clesena tiparele miesorate 7. Jacheta, moderna.
vor ealeula materialul necesar pentru eroit. Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Pentru obieetele Mai sus mentionate, eleyele vor lua masuri Se va arata elevelor modul de a folosi tipare tip. pentru
una Pe eorpul eeleilalte, vor desena tiparele, vor eroi din obtine alte tipare, care au aeeeasi baza teoretieá.
pAnza (mulaje) vor incerea i corecta in clasa sub supraveghe- Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele mieprate
rea profesoarei maestre. si vor calcula materialul necesar pentru croit.
Se vor executa comenzi in -legaturg en obiectele din program. Pentru obiectele mai sus mentionate, elevele vor lua másuri,
Elevele vor croi si vor asista la ineercatul camenzilor. una pe corpul celeilalte, vor desena fiparele, sau vor folosi pe
Lectiuni penteu ramburatul manechinelor i buratul mane, cele de bazä, vor eroi din pânzá (mulaje). Vor incerca i co-
cilor. recta in clash' sub supravegherea profesoarei maestre.
DescifrAri de modele de pe jurnalele de moda. Se vor executa comenzi de pe ultimele jurnale de modA, pe
In fiecare trimestru elevele Vor executa cite un mulaj din care elevele le vor eroi i incerca sub supravegherea profesoa-
panzá pe manechin. rei maestre.
Notiuni asupra materialelor intrebuintate la luerarile din, Deseifrari de modele pe manechine de pe ultimele jurnald
atelier. de modá.
Datul stofelor W apa, i ealeatul lor. In fiecare trimestru, elevele vor executa &ate un mulaj dim
In ciirsul anului polar elevele vor executa o singura lucrare panzá pe maneehin.
din nanza româneasea eu cusaturi românesti (iie). Se va face critica intelegerii fieeárui model 0 a incereatului
Pentru luerArile executate in atelier elevele vor intoemi de mulajelor pe persoana de catre intreaga clash%
vize In care vor sueeifiea eantitatea materialului intrbuintat, Alegere de modele potrivit diferifelor eonformatii.
eostul materialului si costul Notiuni asupra materialelor i garniturilor intrebuintate fu
Vor altitura schita obiectului confectionat. luciárile din atelier.

www.digibuc.ro 39
1578 MONITORUL OFICIAL Nr, 71 26 Martie 1948

Armonizare de colori. Cälcatul miltäsurilor. Ohiectele spre vânzare s& vor vinde la costul materialulut
Aburitul'sl egleatul catifelelor. sau cu un profit redus.
- In cursul 'anuhti .scolar elevele clasei vor execute o singura In trimestrul al III-lea pentru a deprinde pe eleve ca ells-
lucrare eu motive românesti (ghebä pentru fetitä). punderea materialului i pentru a le pune in contact cu clien.
Pentru luerarile executate in atelier, elevele vor intoemi de- tele, se pot primi comenzi in legiturtt cu obiectele din program.
vize in care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, Elevele vor asista la incereatul comenzilor.
cpstul materialului costul lucrului. Descifrari de modele usoare de pe jurnalele de modä.
Vor algtUra schita obiectului confectionat. In trimestrul al III-lea, elevele vor execute &Ate un mulaj
CLASA VIII-a din pârtza pe maneehin.
(2 ore teeria meseriei, 2 ore mtilaje-Ineereat,. 3 ore practica meseriei Curätitul, cârpitul cAlcatul stofelor de preferintä pe hai .
dimineata, 20 ore practica meseriei dupa amiazà) nele elevelor.
Luarea mäsurilor. Notiuni asupra uneltelor i materialelor intrebuintate
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätaarele oblecte:, luerärile din atelier.
1. Heine Raglan". Cunoasterea uzualä a niainei de cusut i deprinderea ele, .
2. Heine ajustafg: velor cu curktitul ei.
Leetiunile se vor preda in mo&intuitiv. Exercitii la masina de cusut : tighele, tivuri, cerculete.
Elevele vor tine eaiete in care vor desena tiparele micso- Cusutul capselor, copcilor, nasturilor, sutasului, siretului,
rate si vor calcula materialul mecesar pentru. croit. fenta de pantaloni, butoniere, buzunare pentru bäiat.
Pentru obiectele mai sus mentionate, elevele vor, lua ma- In eursul anului elevele vor execute o singurä lucrare
suri una pe corpul celeilaite, vor desena tiparele sau vor fo- pfinzil groasä româneaseä eu cusäturi românesti (bluza ru-
losi tipare tip, vor -croi din panzii .(mulaj), vor ineerea si co- seas*.
recta în clas5 sub supravegherea profesoarei maestre. Pentru Iucräri.ie executate in atelier, elevele vor intocmi
Márirea i micsorarea tiparelor. devize, in care vor specifica cantitatea materialului intrebuin-
Modificarea tiparelor tip in mod tearetie i practic de pe tat, costul materialului costul luerului.
jurnalele de moat. Vor alätura schite obieetului eonfeetionat.
Stabilirea conformatiet, numai de pe m5suri, a unui corp CLASA
neeunoscut.
(2 ore teorie, o or5, p actica meseriel dimineata 17 ore p e ica'mesermi.
Se vor, execute tot felul de comenzi de pe ultimele jurnale slupa andaza)
de mod5.
Luarea mäsurilor.
Elevele vor lua -contact direct eu clientele pentru primirea Se va da o deosebitä atentie asupra proportiilor ce existä
comenzilor i alegerea modelelor. Vör eroi comenzile, pe care între diferitele parti ale corpului.
le vor ineerca sub supravegherea prpfesoarei maestre. Explicarea ,si "formarea tiparelor pent u urm5toarele obiecte;
Deseifrári de modele de pe ultimele jurnale de -moda. L Pantalonul lung.
Mulaje executate pe Manechine .0 direct pe persoane. 2. Haim, (blaze bilieteascA).
- Se va face critica iritelegerii fiecgrul model .0 a Incereatu- 3. Mâneca de haing.
lui pe persoanä de cktre intreaga clash% 4. Pelerina eu.platcä si guler.
Combinäri de modele i garnituri. 5. Rochit& moderng pentru fate dela 7-14 ani.
ArmonizAri de colori. 6. Pardesiul de eopil.
In cursul anului scalar, elevele elasel vor executa o singur5, 7. Mâneca pentru pardesiu.
luerare eu motive române0i (haina în legilturg eu moda eu- Lectiunile se vor preda in mod intuitiv..
rent5). Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele mieso-
Pentru luergrile executate in atelier, elevele vor intocmi de- rate 0 vor face calcularea materialului necesar pentru croit.
yize, in care vor specific& cantitatea material:dui intrebuin- Obiectele mai sus mentionate se vor exeeuta din stofe usoare.
tat, costul materialuhti i costul lucruluL Vor eh-aura schita Pentru roehitä, 'elevele Vor lua mäsuri una pe corpul celei-
obiectului Con fectionat. lalte, iar pentru obiectele de imbräcáminte pentru baiat
HAINE DE COPII yor lua mgsuri pe carp sau pe manechin.
CLASA III-a. Materialul neeesar va fi precurat de e5fre eleve sau de eä-
(2 ore teorie, 2 ore practiea meseriei dimineata, 17 Ore prfletica- meseriei tre
dupa amiazti) Obieetele de vânzare se vor vinde in costul materialului salt
Notiuni generale despre mäsuri i tipare. eu un profit redus.
Luarea mäsurilor. Se va da o deosebitä atentie asupra pro- In trimestrele II si III se vor primi comenzi in legäturä en
portiilor ee .existä intre diferitele pärti ale carpului. obiectele din program.
Expliearea i formarea tiparelor pentru urmätoarele obieete: Elevele vor eroi comenzile si vor asista la incereatul bor.
1. Brasiera de fatä si de bgiat. Lectiuni pentru ranburatul manechinelor i buratul mânee
2. Fusta în pliuri. cilor.
3. Bluza mariner pentrn fete. Descifräri de modele de pe jurnalele de Moat.
4. Mâneca de bluza mariner. Notiuni asupra materialelor intrebuintate la. luergrile din
5. Pau:talent-a scarf atelier.
6. Minute simplä pentrn b5iat. Exercitii la masina de eusut. Intrebuintarea aparatelor pen-
7. Häinuta simplä pentru fatä. tru tivuri, cerculete, sutasuri.
Leetiunile se vor preda in mod intuitiv. Darea stofelor la apii, aburitul eatifelei, aplicarea pgazei la.
Elevele vor tineeciete in care vor desena tiparele miesorate batelii i mâneci. Buzunare mai coMplicate de pantaloni
vor face calcularea materialulni necesar pentru croit. haine.
Obiectele mai sus mentionate se vor execute din stofe ware. Dat forma din ettleat a gulerului, pantalonilor i a mâne.
Pentru elevele clasei, care vor lua m5suri, vor deSena ti- cilor.
parele,
.
vor croi si ineerea in clasä sub supravegherea profe- In eursul anului scolar, elevele vor execute o singurrt
soaret maestre.- crare româneasch ca cusäturi românesti (costum de Witt g
Materialul necesar va fi procurat dc ciitre eleve sau de e5,- tmei regiuni).
;ke Pentru lucrärile exeeutate in atelier, eleyele yor intocmi de4

40
www.digibuc.ro
26 :Hartle 1938 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1579

Nize in care vor specifica eantitatea Materialului intrebuintat,. Exercitii de thiatul d cusutul blhnurilor.
Ostul materialului i costul lucrului. Pentru luerárile executate in atelier, elevele vor intoemi de4
Vor aratura schita obiectului confeetionat. vize in care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat,
CLASA V-a costul materialului i costul lucrului. Vor alátura schita Wee*
tului confectionat.
(2 ore teorie, 2 ore mulaje-ineereat, 3 ore praellea meseriei
dimine4a, 20 ore 'practica meserlei dap& amiaa) CLASA
otiuni asupra teoriei meseriei. (2 ore teorie, 2 ore mulaje-ineereat, 3 ore practica meseriei4
dimineala, 20. ore practica meseriei dup6, amiaza)
Repetirea cunostintelor din clasa III-a 0 a rV-a.
Luarea mlisurilor. Se va da o deosebith, ateritie asupra pre- Luarea mhsurilor.
tportiilor ce existh intre diferitele phrti ale corpului. Explicarea si formarea tiparelor pentru urmittoarele obieetel
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmatoarele obiecte:: 1. Pantalonul sport (bicicleth).
1. Pantalonii marinar. 2. Haina sport (platea 0 cordon in spate pentru fatil
2. Haina .marinar de bhiat. bhiat).
3. Vesta. 3. Fusta pantalon.
4. Sacoul ineheiat la un rand de nasturi. 4. Sacoul incheiat la douh rânduri de nasturi.
5. Milneca de saeou. 5. Paltonul eu guler sal pentru bhiat.
" .6. Pardesiul pentru fath. 6. Paltonul pentru fath.
7. Maneca pardesiului. 7. Mâneea de-palton.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. Lectiunile se vor preda hi mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele micso, Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele micsorat0
rate i vor face calcularea materialului pentru croit. vor calcula materialul neeesar pentrn croit.
PeUtru obiectele mai stiS mentionate, eleyele vor lua masuri, Pentru obiectele mai sus mentionate, elevele vor lua rmisuri,
vor desena tiparele, vor croi, incerca i corecta in clash, sub vor desena tiparele, vor croi, vor incerca i coreeta in clash sub
oupravegherea profesoarei maestre. supravegherea profesoarei maestre.
Se vor executa comenzi in leghturil en obiectele din pro- Descifräri de modele pe manechine de pe ultimele Jurnale
gram. de modi.
Elevele vor croi comenzile i vor asista la incercatul lor. Se vor executa comenzi pe care elevele le vor croi si ineered
Tivitul reverului eu siret (bordatul). Modul de a da forma sub supravegherea profesoarei maestre.
pânzei pentru haine (fasonatul). Fixarea panzei tari pe stab', In fiecare trimestru elevele vor executa eke mi mulaj din;
0.1.mana,sau eu masina. pfinzh pe manechin.
Lectiuni pentru ramburatul manechinelor i buratul mane- Se va face critica intelegerii modelulni si a ineereatului inn-
eilor. - lajuiui pe persoanh de care intreaga dash.
Desciffäri. de modele de pe jurnalele de modii. Alegerea de modele potrivite diferitelor eonf ormatiup i.
In fiecare trimestru, elevele vor executa eke un mulaj din Notiunj asupra materialphn intrebuintat la luerhrile dht
pilnzh pe manechhi. atelier.
Notiuni asUpra materialuluiy furniturilor i nneltelor intre- -Calcatul stofelor.
buintate la lueritrile din atelier. -
Aburitul i chlcatul catifelelor.
Pentru lucrhrile executate in atelier elevele vor intocmi de- Pentru lucrärile executate in atelier, elevele vor intoemi dcâ
:vize, in care vor specifica cantitatea materialtdui intrebuiutat, vize in care vor specifica eantitatea mat erialului intrebuintat,
costul materialului i costal luerulni. costul materialului i costul lnerutni. Vor aliitnra schita mode-
Vor alhtura schita obiectului eonfeetionat. lului confeetionat.
CLA$A. VIII-a
CLASA VI-a (2 ore teorie, 2 ore mulaje-Meereat, 3 ore praetic7a
inesuiel
(2 om teorie, 2 ore mu1aje4rmereat, 3 ore practica meseriel dimineatA, 20 ore practica rpeseriei
4imineata, 20 ore practica meseriei dugh amia) Luarea mhsurilor.
Luarea mhsurilor. Explicarea i formarea t iarelor pentru urnihtoarele obieetel
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmátoarcl obiecte: 1. Pantalontil (golf).
1. BlUza moderna 2. Vestonul.
2. Fusta modernh. 3. Manta Pentitu Aniforma lc lieett.
3. Tailleur pentru fete. 4. Hairia raglan.
4. Pantalonul lung cu mansetii. 5. Lectiunile se Vor preda in mod intuitiv.
5. Tunica pentru Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele mieVoratd
6. Mâneca de tunich. vor face cálculul materialului necesar pentru croit.
7. Pardesiul de biat. Pentru obieetele mai sus mentionate, elevele vor lua mhsuri,
Lectiunile se vor preda in mad intuitiv. vor desena tiparele, vor incerca 0.corectain ,clash sub supra .
Elevele vor tine eaiete in care vor desena tiparebe micsorate yegherea profesoarei maestre.
to. vor face calcularea materialului necesar pentru croit. Märirea i micsorarea tiparelor.
Peutru obiectele mai sus mentionate elevele vor lua mhisuri, Modificarea tiparelor tip hi mod practic i teoretic de -pe,
yor desena tiparele, vor eroi, vor incerca i vor corecta in clash, jurnale de modä.
sub snpravegherea profesoarei maestre. 1)eseiftare de modele de pe ultimile jurnale de moda
Se vor executa comenzi (Mph jurnalele de modh: Mulaje executate pe .manechin e 0 direct pe perSoanii.
Elevele vor eroi comenzile i vor asista la incercatul bor. Se va -face Critica intelegerii modelulni si a incercatubri mu4
Descifrari de modele pe manechine de pe jurnalele de modh. lajului- pa persoanh de ehtre intreaga clash.
In fiecare trimestru, elevele vor executa eke un mulaj din Stabilirea conformatiei munai duph mitsuri a unii corp ne-
"Audi: pe manechiu, cunoseut.
Sc va face eritica i11te1egerii fiechrui model de catre intreaga Pentru lucrhrile exeenta te in atelier, elevele vor intocmi de-
elash. vize, in care lair specifica cantitatea materialului intrebuintat,
Notiuni aspura material olor si furniturilor intrebuintat costul materialului:si costul
)7-or allitura scbita modelului confeetionát.

www.digibuc.ro 41
1580 MONITORUL OFIOIAL Nr. 71 26 Martie 1938
Meseria,tesdului, covearelOr Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
CLASA Elevele vor tine caleté, ihi care vor desena Cu schite led4 .

(2 ore teorio, 2 ore prectiee nieseriei dimineeta, tiunile predate. ,

17 ore practice meseriei dupii, Relied) 6. Torsul land. '

1. Despre .covoare in general. -


7.. Vopsitul .vegetal $i chimie.
.1 Descrierea aparatelor i aceesoriilor pentra tasut-eovoare. 8. Executarea In tesiiturit netunsii, a modelelor mai coma..
3. CuneItsterea materialului intrebuintat la urzit (bunibacUl cate, eu linii drepte i obliee; eonturate i neconturatei (gen,
perscAresc). - Karamani) aplicate la covoare, draperii; ete.
. 4. Descrierea aparatelor de tors lâna i diferitele operatiuni
- 9. Executarea in tesliturA -tunsä a modelelor eu material mat
prin care trecem lânii ca sfi, devie fir bun de luerat. fin si cu -modele mai Complicate.
5. Calcularea materialtthii _de urzeall. 10. Reparatul covoarelor tunse.
6. DepAnarea urzelei. Aplicarea se va faee pe eomenzi.
7. Prepararea rilzboiului pentru urzit, Colectionarea de niiodele.
8. Urzitul. Pentru luerArile executate, elevele vor intocmi devizé
9 Rostul i faeerea itelor. schita Modelulni, vor specific& eantitate&si, eostul materiafUlta
Intrebuintat costul
10. Baza covorului.
11. Explicarea punctului, scoartil, eompus din linii'drepte, Meseria tesutului covoarelor
drepte). CLASA
, 12. Notiuni de vopsitorie. (2 ore teorie, 2 ore probe 'eehivalent, 3 oie practice meserlei dimineate,
Lectiunile se vor preda in mod: intuitiv. 20 ore practice meseriei dupa amiaztt)
Elevele vor tine caiete in care vor desena aparatele, memo- 1. Deserierea moth;eler tesnte in legAturA, aplicate la eovoa.
riile i uneltele intrebuintate la tesutul eavoarelor. rele basarabene.
13. Torsul lânei fire Mai groase. 2., Descrierea motivelor. in linui eurbe, aplicate la covoarele
14. Executarea motiVelor eu puncte drepte, aplicate la obiecte oltenesti.
mid. 3. Compunerea modelelor cu punctele i liniile InyAtate.,
.
Aplicarea se va face Pe material procurat de eleve sau de 4. Scoaterea modeletor de pe seeartele basarabene, olteneji
coalA. , . $i de pe planse.
*
Colectionare de modele ware at punetele invate. 5. Explicatiuni asupra reparatului eovoarelor tunse.
Pentru lucrri1e executate, elevele vor intocmi devize, in. care LectiUnile se Vor preda in mod intuitiV.
vor alAtura schita modelului, vor specifica cantitatea j costul Elevele vor tine caiete, in care !vor desena cu schite lectitt.
materialului intrebuintat, costul rile predate.
Meseria tesutului covoarelor 7,.Vopsitul vegetal $i chimic.
CLAS1 IV-a 8. Executarea in tesâturA netunsrt, 'a tuturor genurilor do
(2 ore teorie, o era practice meseriei dimineate, eoVoare eunoscute, muntenesti, transilvAnene, bucovinene, bay
17 ore practice meseriei dupi amiazii) Sarabene, Oltenesti; i Karamaui.
1. Descrierea punctului tuns (plusat). 9. Reparatul covoarelor tunse ii netunse.
2. Descrierea punctului netuns (tesAturii simplA), in linii Aplicarea se va face pe comenzi.
oblice, din scAzAturi regulate, rteregulat i pe Arlie. Colectionarea de modele.
3. LegAtura liniilor drepte. .
Pentru lucrärile exeeutate in atelier, elevele vor intoemi dc-
4. Compunerea modelelor cu punete i liniile invate. vize, in care vor anitUra schita modelului, vor specifiea Canti4
tatea i costul materialului intrebuintat i costul
5. Scoaterea modelelor de pe coVoare i please.
Lectiunile- se vor preda in mod intuitiv. Meseria teautulut covoarelor
Elevele vor tine caiete; "in care vor desena eu schite lectin- - CLASA VII-a
nile predate. (2 ore teorie, 2 ore probe echiralente, 3 ore practita meseriei dimineata,
6. Torsul lânei, fire subtiri. 20 ore practice uteseriei dupii omiaza) -

7. Vopsitul vegett& si ehimie. Descrierea tesilturii combinate, tunsA, cu netunsA.


8. Executarea punctului. tuns (plusat), aplicat la covoare, 2. Descrierea punctului tighel, al covoarelor numite Stunak
perne. etc.- (compus din rânduri de tiehel i rânduri.de tesAturii
9. Executarea numb:dui netuns, (tesAturä simplA)-, in linii, -3. Calcularea materialului de 'urzealii .$i biltealA la covoarele
drepte i obiice. aplicat la scoarte, velinte, draperii, perne, etc., S tuna k.
gen muntenesc, transilviinean:b Leo vinea n, etc. 4. Companerea modelelor eu punctele i. liiiiile itivAtate.
10. Notiuni asupra reparatului covoarelor. 5. Scoaterea covoarelor de pe covoare I plaw.
Aplicarea se -va face i.e comenzi. 6. ExPlieatiuni asupra reparatului .eovoarelor gen. Sumak.
Colectionarea de modele cri piuictele i liiiiile invrttate. Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Pentru lucrArile exeCutate in eeliere, elevele vor intocmi pile Elevele vor tine caicte, î,1 care vor desena eu Mate leetin_
devize, in care vor alAtura, schita modeluhii, vor'specifica can. predate.
titatea $i costul materialului intrebnintat $i costul lucrului. 7. Vopsitul vegetal $i
8. Eiecutarea de pe modele mai complicate ale tuturor
Meseria tesutului covoarelor uurilor de covoare Inviitate Iii anii precedenti.
CLASA V-a 9. Executarea modelelor si-tesitura nuniiti Sumak, aplieatiti
(2 ore ¡cone, 3 ore praetiea meseriei dimineata, 2 ore probe early:delete, la covoare, draperii, -*perne, etc.
20 ore praCtica Meseriei dap& amiaza)
Reparatul còvoarelor de toate genurile.
1. Formarea conturulni de pe modele, cu motiVe în linil A.plicarea se va face pe comenzi.
drepte $i oblice pe pullet (tesiiturA simplA) $i .fir (tighel). Colectionare de modele ititr'un album.
2. Compunerea modelelôr cii pnnetele, l'inii ei conturttrile Pentru lucrArile exeeutate in atelier, elevele vor Intocmi de-
1nviltate. tize, în eare vox: alAtura schita modelithd, vor specifica canti.
3. Seoaterea modelelor dupa covoare si phi nr. tatea i costul materialulni intrcbuintat i costul htcrului.
4. Calculareá materialului .de bAtealii pe cOlori (eu aproxi. Elevele vor merge sub suPravegherea profesoarei maestre
matie pentru tesAtura twis i netunsii. respective, sä viziteze muzee, in care se vor gai colectii
5. Explicarea reparatului covoarelor netunse, /Ma re.
42.
www.digibuc.ro
26 Martie 1938 MONITORUL OPICIAL Nr. 71 1581
Meseria tesatalai covoarelor 4. Analiza cu schiti a tesiuturilor hi 3 si 4 ite (in coaste,
CLASA VIII-a oehiuri, satin, table, etc.).
(2 ore teorie, 2 ore probe echivalente, 3 ore practica meseriei dimineata,
20 ore practica meseriei &pi amiasä) 5. Nividitul pfinzei in 3 si 4 ite (dreaptii, siriti, in grug
1. Repetirea tuturor cunostintelor eastigate in anii prece- in colti, cu fill fir de legituri).'
denti. 6. Pregitirea risbeiului pentrn tesut, sau montajul in 3
2. Descrierea tuturor genurilor de covoare invitee. 4 ite, eu suluri mobile, scripeti sau resorturi.
3. Caleularea materialului pentru toate genurile do covoare, Leetiunile se vor preda in Mod intuitiv.
4. Compunerea modelelor pentru toate genurile de covspre, Elevele vor tine caietele in care vor trece analizele tesitu-
5. Scoaterea modelelor de pe covoare i planse. rilor executate in atelier, en modelul respectiv.
6. Notiuni referitoare la cunoasterea tesiiturilor Aubusson 7. Scrobitul firelor de bumbac.
si Gobelin. 8. Exeeutarea tesiturilor din bumbac boraugic in 3 $ i 4
Leetiunile se vor preda in mod intuitiv. ite, cu. desene naai .usoare, aplicate la servete, prosoape, fete
Elevele vor tine caiete in care vor desena eu schite lectin- de masä.
uile predate. 9. Executarea tesiturilor in colori din urzealä
7. Vopsitul vegetal i chimie. 10. Cresterea viermilor de mitase notiuni asupra Mau,
8. Executarea tuturor tesäturilor invitee in anii precedenti lui.
9. Executliri de tesituri Aubusson si Gobelin (modelg Aplicarea se va face pe comenzi sau cu material procurat
usoare). scoali..
10. Reparatul covoarelor de toate genurile. Peutru luerraile executate in atelier, elevele vor intoemi
Aplicarea se va faee pe comenzi. .devize in cure vor allure schita tesäturii, vor specifica Canti-
Coleetionarea de modele inteun album. tatea materialului intrebuinte, 'costul lui costul lucrului.
Pentru executate intenn atelier, elevele *or in. CLASA
tocmi devize, in care vor alitura sehita modelului, vor sped- (2 ore teerie, 2 ore probe echivalente, 3 ore practica miseriel dimineala,
cantitatea si costal materialului intrebuintat costul In- 20 ore practica meseriei Cup& SadazA)
crului.
Elevele vor merge sub supravegherea profesoarei maestre 1. Repetarea cunostinteler primite in clasele III IV.
.2.
respectivi, sä viziteze muzee, in care se vor gäsi colectii de minerale. Notiuni generale asupra textilelor animale, vegetule
eovoare. .

Meseria tesutulni pänzei 2. Calcularea' materialului de borangic pentru itrzeáli


CLASA III-a biteali dupii tesituri date.
(2 ore teorie, 2 ore practica rneserieiepimineata, 17 ore practica,meseriel 4. Analiza tesiturilor 'in 2, 3, 4 si 5 ite.
dupä anima) 5. Pregfitirea räsboiului pentru tesuti sau moutajul in 5
1. Generalititi asupra tesutului pänzei. ite eu suluri mobile, resorturi sau seripeti.
2. Intuirea aparatelor uneltelor de urzit, tesut $ i tors. Lectiunile se vor, preda in mod intuitiv.
: 3. Cunoasterea materialelor intrebuintate la lueririle did Elevele vor tine eaiete, in care vor. trece .analizele tesiitu-
4. Diferitele operatiuni prin care tree inul r efinepa, ca firt rilor executate In atelier cu modelul respectiv.
devie fir bun de lucrat. Executurea tesiturilor- eu desene mai. grele in 2,. 3, 4 $ i 5
.

5. Calcularea materialului de urzealii. ite, din diferite materiale, aplicate la servete, prosoape, fete
6. Depinarea firelor .de urzeali pe mosoare. de mash; stofe, etc. .

7. Urzitul. 7. Fiertul (transformatul) cileatul tesäturii de borangic.


8.. Invelitul, Aplicarea -se va face pe comenzi, sau cu material procurat
9. Nividitul pinzei în doui ite trecerea firelor prin spatä. de scoalä.
10. Pregitirea rizboiului pentru tesut pinzi simplä (sat Pentru lucririle exeeutate in atelier, elevele vor intocini
montajul In doui ite. devize in care vor ,alitura, schita tesiturii, vor specifica
11. Legarea gurei pfinzei si a minerului de vitali. eantitatea muterialului intrebuintat, costul lui costul lucrui
12. Nividitur pinzei in trei ite. lui.
13. Pregitirea räzboiului pentru tesut (sau montajul in CLASA VI-a
trei ite). (2 ore teorie, 2 ore probe echivalente, 3 ore practica meseriei dimineatai
14. Depiinarea materialului pe tevi. 20 ore practica meseriei (bpi =ilia)
15. Explicarea eta schitä a unei tesituri simple in 2 ite.
16. Analiza eu schiti a unii tesituri simple in, 3 ite. 1. Analiza pe alesituri intre fire.
Leetiunile se vor preda in mod intuitiv. 2. 11 in ajour.
Elevele vor tine caiéte in care vor desena aparatele unel- deasupra firel or.
tele; vor alätura sebita tesiiturii in 2 ite $ i a analizei in 3,i:h. cu speteazi (In rips)'.
din modelul. respectiv. cu late.
17. Execntarea tesiturilor in 2 $ i 3 ite din bumbac, in si -6. Montajul cu dublu contramarsi.
cânepä, aplicate la servete, prosoape, .etc. Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Aplicarea tesiturilor se va face cu material procurat de Elevele vor tine caiete, in care vor trece analizele tesituri-'
?coat, sau pe comenii in trimestrul III. lor executate in atelier, cu modelul respectiv.
Tesiturile executate cu material procurat de Koala, se vor 7. Executarea alesiturii intre fire, aplicati la untrame, per-
Vinde en un profit oarecare sau îa coatul- materialului. dele, costume, etc.
Pentru luerärile executate in atelier, elevele vor Intoemi de- 8. Executarea alesiturilor in ajour, aplicati hi rufärie, per-
Vize in eare vor allitura scbita tesäturii, vor specifica cantitatea dole, prosoupe, etc.
materiahilui intrebuintat, costul lui costul luerului. 9. Executarea alesiturei pe deasupra firelor, aplieate la
Meseria tesutplui panzei fote, brie, velinte, etc.
CLASA IV-a 10. Executarea alesäturei eu speteaza (rips), aplicati la ve-
(2 ore teorie, o orä practica meseriei dimineata, 17 ore practica meseriei linte, cuverturi, fote, etc.
Cap& amiarä) -11. Executarea alesiturei cu late aplicati la cuverturi, pro-
1. Repetarea cunostintelor primite in cl. III-a. soape, stofe, pentru mobili, etc.
2. Calcularea materialului de urzealii, i bätealä in 2 colori. Aplicurea se va face pe coraenzi, sau cu materialul dat dé
3. Urzitul cu material subtire in 2 colori.

www.digibuc.ro MI
1582 MONITORTJL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1938

Pentru lucrärile exeeutate, elevele vor intocmi devize, in Prepararea pitnzetei


care vor alätura schita modelului, vor specifica cantitatea Intinsul fondului in gherghef.
eostul materialului intrebuintat i costul luerului. Notisni asupra materiatelor i uneltelor intrebuintate la
erärile din atelier.
CLASA VIT-a Se va da deosebitä atentie în alegerea materialelor (de pre-
:(2 ore teorie, 2 ore probe echivalente, 3 ore practica .meseriei dbnineata, ferintä in, cânepä, borangie), pentru ea munca manualit s.
20 ore practiea meseriei dupà, amiazii) fie push' pe un material de calitate.
1. Studiul asupra tesäturilor derivate dela cele de bazit Punctul de broderie artistieä hi diferite direetiuni.
rfeimplä, coaste, satin, etc.). Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
2. Deserierea masinei Sehaft, functionarea i defeetärile Elevele vor tine calete in care vor desena toate punetele de
Oventuale). mai sus, eu aplicarea respectivii.
3) Analiza tesäturilor eu desene executate la masina &haft. Aplicarea, se va face pe comenzi sau pe material procurat
4. Descrierea pläcii de perforat cartoane. de .scoalä.
5. Compunerea modelelor executate la maeinn &haft. Obiectele confectionate eu material dela scoalä se vor vinde
6. Perforarea modelelor pe cartoane i eusutul lor, eu un profit oarecare sau în costul Iui.
7. Aeezarea masinei Sehaft i suspendarea itelor. Cunoasterea uzuaia a, maginei de cusut i deprinderea eleve-
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. lor eu curátitul ei.
Elevele vor tine caiete, in care vor trece analizele tesátu- Montarea pernei
riIor executate in atelier, cu modelul respeetiv. (Se vor primi comenzi de) vestminte diaeonesti preotesti:
8. Executarea tesiturilor derivate dela cele de bazä.
9. Perfeetionarea tesäturilor invAtate in anii preeedenti. stiharul, eingätoarea i orarul.
10. Executarea diferitelor tesäturi la masina Schaft. Elevele vor copia - in desen i colori - ränri (galoane) de
pe izvoade vechi românesti. Vor compune modele usoare de bro-
11. Vopsitul vegetal i chimic al materialelor i stofelor. derii, pe care le vor deserts pe lucrgriie din atelier.
Aplicarea se va face pe comenzi, san en materialul proeurat 0 leetie de modele. (Desen i executie).
'de scoalä. Pentru lucrärile executate in atelier, elevele vor intocmi (re-
Pentru luerärile exeeutate in atelier, elevele vor intocmi de- vize, in care vor speeifica eantitatea materialului intrebuintat,
Vile, in care vor alätura sehita tesäturii, vor specifiea canti- costul materialului i costul Inerului. Vor alätura schita luerä-
tatea materialului intrehuintat, costul lui i costul luerului. rii i modelul broderii ce a exec-Mat.
CLASA VIII-a
CLASA IV-a
(2 ore teorie, 2 ore probe eehivalente, 3 ors practica mese iei dimineata, 2 ore teoria meseriei, 1 orepractica meseriei dimineala,
20 ore practica meseriel clop& amiazi) 17 ore praetica meseriei &Tit amiazd)
1. Perfeetionarea tesätnriIor invätate in anii 'precedenti. Descrierea portului romdnesc
2. Analize _pe stof e eu douä. fete. Ca.raeteristica portului romanese din Oltenia si Muntenia:
3. Analize pe stofe värgate din tesättträ In urzealä i ba- Cämasa, iia (eiupag i fustä) fotte bete, pantaloni, pieptar, sn-
tealä. man, ghebä, cojoe, punga româneaseä
4. Cunoasterea räsboitilui mecanie. Brodatul i confectionatul acestor bueäti se va face pe co-
Leetiunile se vor,preda in mod intuitiv. menzi sau in miniaturá, pe päpuei.
Elevele vor tine eaiete, in care vor trece analizele esturi- Intepatul modeletor eu mâna d eu maeina.
or in atelier cu modelul respeetiv. Notiuni asupra materialetor si uneltelor intrebuintate la
5. Executarea tesäturilor mai perfeetionate, invittate in luerarile din atelier.
gull preeedenti. Diferite broderii fautezie cu: mätase sutas, lâ,iiä, fluturi
6. Executarea tesäturilar cu 2 fete si várgate. paillete) märgele , in legaturä, eu moda curenta.
7. Vopsitul vegetal si chimie al materialelor i stofelor. Preparatul diferitelor stofe pentru broderia eu aplicatiuni
Apliearea se Va face pe comenzi, sau en material proeurat lipite.
de seoalä. l'aiatut d modelatut eartonului, plate, care serveete la relie-
Pentru luerärile execittate in atelier, elevele vor intoemi fares brOderiei, eu fire metalice.
idevize, in care vor alätura sehita tesäturii, vor specifica canti- Luarea de mösuri, croitul de pe tiparul i confectionatul
tatea materialului intrebuintat, costul lui ,si. costuI lucrului.
costumului preotese: stiharul, rucavitele, felonul, epitrahilul
Broderie artistic:a bedernita.
CLASA Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
(2 ore teoria meseriei, 2 ore praetiea meseriei. dimineata, Elevele vor tine caiete in care se vor esena tiparele mieso-
. 17 ore practiea meseriei dupk amiaa) rate ei vor face calcularea matcrialului nece.sar pentru eroit.
Despre broderie in general. (Broderie româneaseä i bros Aplicarea se va face pe comenzi sau pe material procurat de
eerie artistieä). seoalä.
Caracteristiea broderiei rominesti, explieatiuni asupra punc- Obiectele confectionate en material proeurat de eeoalä se vor
telor specifiee: oeolul gura päpusei, punetul bätränese neted, vinde cu un profit oarecare sau in costul lui.
1Atos, cretii si încreii, cu toate derivatele lor, eheite, Curoa#erea uzual a, masinei de brodat i deprinderea ele-
Pmietele de mai sus se vor aplica la rufäria noului näseut, velor.
"Compusá din: chmäentä bärb!tä i seufitä, pentru care se vor Exercitii la masina de brodat
face tipare, hi märime naturalá. Bicycle vor copia - desen i colori - dupg, izvoade
Notiuni despre broderie artistici costume vechi româneeti. Vor eompune modele clé broderii pen-
Punete de fantezie i aplicatiuni din diferite tesäturi- atre- tru luerärile din atelier. -

Duintate la uncle speeial'täti. (Croitorie; mede ) Coleetie de modete (desert ei executie). -

Copiatut modeletor i intepatul cu mána. Pentru lucrrtrite executate in atelier, elevele vor intocmi e
Imprimatul prin diferite procedee Nike, in care vor specifica eantitatea materialului intrebuiutat,
Exptiaarea unettelor intrebuintaté in- atelier: ghergheful, tostul materialului i costul lucrului. Vor alätura schita
tottind f dreptunghiuler. crärii si modeltd broderiei ee a oxecutat.

44
www.digibuc.ro
26 Martie 1938 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1583
CLASA V-a S43nbolurile cretine
(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modete, 3 ore practica meseriei Broderia in stil chinez, caracteristica desenului, a coloritu,-
dimineata, 20 ore practica meseriei dupa amiazä) lui si a tehnicei respective.
Repetirea cunogintelor din elasele a treia 0 a patra. Broderia in stil japonez, eu studil asupra desenului, colori-
Caracteristica-poporului rometnesc din Moldova i Dobrogea. tului si a tehnicei respective.
Brodatul i eonfectionatul .costumelor se va face pe comenzi,
tau in miniaturi pe pApusi. . Montarea portofeiulle-tilui
Intepatul modelelor cu mâna- si eu masina. Dif erite broderii executate mecanic (cu masina de brodat).
- Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuntate la lu- Notiuni 'asupra materialelor Intrebuintate la lucrArile clin
crArile din atelier. atelier.
Broderii artistice (mai fine). Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Broderii în aur $i argint (mai complicate). Luare de misuri
Montarea abatjourului. Croitul de pe tipare i confectionatul costumului românese,
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. compus din: iie, pieptar, cojoc, ghebA i suman.
Eleyele vor tine .caiete, in care vor desena tipare miesorate Elevele vor tine taiete in care vor desena tiparele micsorate
vor face calcularea materialului necesare pentru croit. vor face ealcularea materialului necesar pentru croit.
Apliearea se va face pe comenzi.. Aplicarea se va face pe comenzi.
Cunoasterea lizualit a ma$inii de brodat j deprinderea ele- Sub supravegherea profesoarei maestre, elevele vor studia
velar cu curAtitul ei. -
- in desen i colorit - dupA brodeyii sau planse originale,
Broderia la met§inii.eu modele mai complicate. caracteristiea broderiilor: .bizantine, chinezesti si japoneze.
Sub Supravegherea profesoarei maestre, elevele vor com- Critica compunerii, desen i colorit -a modelelor de
pine model.° de broderii pentru lucrArile din atelier. broderie, se ya face cu intreaga clasä.
Montarea copertei de carte. Colectie de modele (desen i executie).
Luare de raisuri, croitul de pe tipar i confectionatul cos- Elevele yor asista la primirea comenzilor i alegerea mode-
t nmului arhieresc, ornoforul mare, omoforul mic i sacosul. lelor.
Colectie de modele, (desen i :eneetitie)'. Pentru lucrArile execUtate in atelier, eleyele vor intocmi
Pentru luefarile executate in atelier, elevele vor intocmi devize, in care vor specifica cantitatea .materialului intrebu-
vize in care vor speeifiea cantitatea materialului-intrebuintat, intat, costul materialului i 'eostul luerului. Vor alAtura
eostul materialului costal luerulni. Vor alAtura sehita lu- schita lucrArii i modelul broderiei ce a exeeutat.
modelul broderiei ce au executat.
ÇLASA VIII-a
CLASA VI-a (2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore pradica meseriel
'(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore pimetka meseriei dimineata, 20 ore practica meseriei dupä amiazä)
anineata, 20 ore practica meseriei dupä, amiazä)
Caracteristica portului rorntinesc din Bucovina, Basarabia Repetirea generalä $i executia practicä, pentru perfectiona-
Maramures. rea tuturor eunostintelor distigate in anii precedenti.
Brodatul i confectionatul costumelor se Ya facepe comenzi Lucräri pentru decorare de interior, de pe eompozitii origi
.--tau în miniaturA, pe pApusi.
tale moderne.
Traiste, perne, invelitori de cArti, mape, pungi, genti.... Studiul istoric cornparativ asupra intregului costum rondi-
nesse si influentele
Montarea gentii si a mapei.
Broderia in stil bizantin, caracteristica desenului, coloritul. Natiuni asupra materialelor intrebuintate in atelier.
Luae de naisuri, croitul de pe tipare confectionatul vest- Apliearea se va face 'pe comenzi.
inintelor episcopale: Mitra 'episcopalA, mantia i poala cârjei. Sub supravegherea profesoarei maiestre, elevele vor face
desen i en coloare, copii de pa icoanele originale bizan-
Lectiunile se Yor preda in mod intuitiY. tine.
Elevele yor tine eaiete in care vor desemna tiparele micsb-
rate si vor face calcularea materialului neeesar pentru croft. Märirea i miceorarea modeelor
ApHcarea se va face pe comenzi. La primirea comenzilor i alegerea modelelor vor lua parte
Votiuni asupra materialelor intrebuintate la lucrgrile din elevele.
atelier. Critica compunerii -hi desen i colorit -- a modelelor d'e
Broderia la masinei en /ukase si fire metalice, aplicabile la broderie, se va face cu intreaga clasä.
'obiectele de cult religios. Colectii de modele, (desen i executie).
Elevele sub supravegberea profesoarei maiestre vor studia Pentru lucrärile executate in atelier, eleYele yor intoemi
in desen i colorit - de pe costume Sau planse originale, ca- devize in eare yor specifica cantitatea materialului .intrebuin-
racteristica portului românese. dupa regiuni, i vor desernna -tat, costul materialului i costul luerului. Vor altitura schita
Inotivele de pe modelul broderiei ce a executat.
Colectie de modele (desen i executie).
Pentyn lucräyile executate in atelier elevele vor intocmi de- DANTELE
Clevize in care vor specifica cantitatea materialului intrebuin-
.
CLASA III-a
tat costul materialului i costul luerului. Vor alAtura schita (2 ore teoria meseriei. 2 ore practica meseriei dimineata,
lucrArii i modelul broderii ce a executat. 17 ore practica meseriei dupi amiazä)
CLARA VII-a Despre dantele in general.
(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practica meseriel Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuintate la
dimineata, 20 ore practica meseriei dupa amiazä) luertirile din atelier.
Caracteristica portului românese din Transilvania i Banat. Exercitii de file si broderie pc file, frivolite i dantelA en
Brodatul i confectionatul costumelor se va face pe comenzi, eroseta, sau ghipiurti de irlanda.
sau ihi miniaturk pe pApusi. Explicatiuni asupra punctelor de dantelA, eu cioctinele.
Brod.eria bizantind aplicatil la odoare bisericesti: acoperii,- Notiuni asupra dantelei Orson si a ghipiurii.
Mânt de iconostas, sfânta masil. procovete, dvera, epitaf, seoarte Lectiunile se vor preda in mod .intuitiy.
de evanghelie, toate executate din compozitii, earacteristice Anlicarea se va fae pe material procurat de eleve sau de
scoalit

45
www.digibuc.ro
MONITORIJI; OFICIAL Nr. 71 26 Marti& 1908
1684
Grupa dantelelor grele venetiene, ghipiurk colbert, Ir.
Lueräri le .executate'en materialul colii se vor vinde en Un
profit oarecare sau în eostul lui. lama,
in trimestrul III, spre a .deprinde pe eleve cu räspunderea Inaditul dantelelor cu punctul racckoc".
materialului si a le pune in contact eu clientele se vor primi Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
comenzi de: garnituri crosetate, fileuri, dantele torson, apli- Se vor primi comenzi in legituri en programa.
eate la batiste, ,servete i alte obiecte folositoare. spälatul, apretatul i cälcatul dantelelor Valen-
Inäditul, spälatutsi eäleatul retelei (tulle). ciennes (dantelä colti).
In trimestrul III, elevele vor,forma in desen pe härtie eke Elevele sub supravhegherea prOlesoarei-maestre, vor tom-
un model de dantelä torson. pune - in desen - câte un model de dantela din grupa dante-
Colectie de modele: desen i executie. lelor grele.
Pentru luerärile din atelier, 'eleVele- vor intocmi devize- in Colectie de modele: deseni executie.
tare vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, -eostul Pentru lucrärile din atelier, elevele vor intocmi devize, in
materialului i costul luerului. Vor alátura sehita lucrárii care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, costut
executate. materialului i costul lucrului. Vor alitura sehita lucrarii exe-
CLASA IV-a cutate.
(2 ore teoria meseriei, o ortt practice meseriei itimineata, CLASA VII-a
17 ore practice mesriei dupit araiaz5,) (2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de Modele; 3 ore practice meseriei
Notiuni asupra materialeIor intrebuintaté a luciiirilè din dimineata, 20 ore practice meseriei dup4 amiazit)
atelier. Despre origina dantelei cu acul, din secolul XVI pang in se-
Explicarea diféritelor fonduri - plasä sau reted torson, colul XIX-lea, în Franta, Belgia i Italia.
point de Dieppe, file, tulle, Akneon, Malines, poinct a la Cunoasterea dantelelor veritabile i deosebirea lor de imi-
Vierge, point de Rose, point de Paris si Epingle.eloss tatii.
Entre-deux-uri i dantele colti de torson", modele mai com- Despre dantele executate eu ma.sina.
plicate. Lectiunile se vor preda in Mod intuitiv.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. Se vor primi tot felul de conienzi,'In legturä eu programa.
Aplicarea sè va face pe'material procurat de eleve San de Innäditul, cârpitul, spälatul, apretatul i cákatul celor mai
scoalk fine dantele.
Lucrärile executate eu materialul .scoalei se vor vinde cu nu Elevele, sub supravegherea profesoarei-Maestrè, Vor Coin-
profit oarecare sau in costul pune, dung subiectul dat desen, cäte nu model de dart-
In trimestrul II si III, se ver primi comenzi în leaturä eu
programa. Critiea Çompòzitiei se va face en intreaga
cArpitul retelei (tulle). Colectie de modele: desen i exeeutie.
spälattil i alcatul dantelei town. Pentru Intl-Ai-He din atelier, elevele vor intocmi devize,
trimestrul III, ekvele sub supravhegherea. profesoarel- care vor specifica cantitatea materialialui -intrebuintat, costul
maestre vor face - in desen pe hârtie, Ate- un model de materialului i costul lucrulni. Vor alätura schita lucrärii exe-
fond (plas5). cutate.
Colectie de modele: deseu i executie. CLASA VIII-a
Pentru lucrärile din atelier, elevele vor intecmi devize în (2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practice meseriel
dimineata, 20 ore practice meseriei dup'A mini)
tare ver specifica cantitatea materialului intrebuintat, costul
materialului i costul 1ucrilni. ' Repetarea ennostintelor din anii preeedenti.
Vor algtUra schita laeiärij executate. Pespre desvoltarea dantelelor in 'secolul
Scoaterea celor mai complicate'modele de pe plansä
CLASA Y-a tele originale. -

1(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practice meseriei Se vor primi tot felul de comenzi in legitmil eu programa.
dindneete, 20 ore practica meseriei dupä amiazil)
Elevele, sub supravhegherea. profesoirei-maestre, vor face
Repetarca cunostintelor castigate în clasele: III-a si a IV-a. compozitii din flori si päsiíri pentru diferite genttri de dan-
Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuintate la lw tele.
critrile din ateliere. Critica compozitiilor se va face cu intreaga clasä.
Clasificarea dantelelor. Colektie de modele: desen i eiecutie.
Grupa dantelelor usoare: Malines, Chantilly, Blond de Caen, Pentru luerärile din atelier, elevele vor intocmi devize, in
Valanciennes, Bruges sau Duchease, .Alencon, Cluny, Bru- care vor specifica cantitatea materiahilni intrebuintat, coslul
xelles materialului, costul lucrului. Vor alätura schita iucrärii exe-
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. cutate.
Se vor primi comenzi in leghturil eu programa.
Innäditul, cistrpitul, spillatul, apretatul i calcatul dantelel FLOItI
Yalenciennes (Entre-deux). CLAW, III-a
Elevele sub supravegherea profesoarei-maestre, vor scoate (2 ore teorie, 2 ore prettier', dimineata, 17 ore practice meseriel -

in desen - eltnun model de pe dantele colti de torson". dupii amia


Colectie de modele: desen i xecutie. Notiuni elementare despre botanicii,
Pentru luerärile din atelier, .elevele vor intocmi devize, in Cresterea frunielor i a florilor.
tare Vor specifica cautitatea materialului intrebuintat, costul Anotimpul desvoltärii bor.
materialului si costul lucrului. Vor allitura schita lucrárii exe- Clasificarea florilor pe familii.
entate. Notiuni asupra uneltelor ii folosirea bor.
CLASA VI-a Notiuni asupra materialelor intrebuintate in atelier.
:(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practice meseriet Imbrácarea cu vatit i hilrtie a siirmei.
dimineate, 20 ore practice meseriei dupi amini) Exercitii de forMarea cezilor si a tuburilor.
Notiuni asupra inaterialelor intrebuintate la luerárile din Formarea staminelor si a bobocilor de vatá.
;Atelier: Exercitii practice de täierea eu fiend si milna a petalelor de ,
Clasificarea dantelelor. Pori si a frunzelor.

46 www.digibuc.ro
26 INfarfie 1938 ,-MONIT.0.41J1i'OFICIAL Nr. 71 - 1585
Mp.dul de alntrebninta clestele, ,care yor spedfiea Materialui intrebuin at, cOstul 41404
Coloritul petalelor si a frunzelor. rialului, i costul..Incrulni.
,Cgleatul i presatul. -
Vor,alätura: desenul-luergrii, exeeutate.
Montatul (Mph' naturg a urmiitoare1or flori: 1111: mg, nita
Xmiosotis), violeta de pgdure, mgrggritar, margareta, untisor, CLASA VI-a
yiorca i ortensia. (2 ore teorie, 1 ore pritetiea Meseriei dimineata, 2 ore luerari
tectiunile se vor preda in mod intuitiv.. din imaginatie, 20 ore practica meseriei dupa amiaza)
Elevele vor -tine caiete in care vor :desena fiorile i frua-
zele executate, descrierea lor i aplicarea tiparelor necesare. Notiuni mai desVoltate despre botanicg.
Obiectele mai sus mentionate se vor executa din materiale Cresterea fioriior. -

usoare aduse de eleve sau date de &are scoalg. Despre tulping i riidgeing.
Obiectele spre vgnzare se vor Vinde en un prefit redus sau Anotimpul desvoltgrii lor.
in costul materialului. Clasificarea florilor pe
- In trimestrul III-lea pentru a deprinde pe eleve -en rgspun- Explicarea modului de a executa de pe naturá a urmgtoa-
derea materialului se vor primi comenzi in legitturg eu obiee- relor flori: saleam, gliciná, camelia, sgbintg (gladiolps), orchi-
tele din program. dee, azalée, muscatg, bujor, etc.
Despre cubori i coinbinarea lor.
. Pentru luerttrile exeeutate in atelier, devele vor intoemi de Leetinnile se vor preda in mod intuitiv.
vize in care vor speeifica materialul intrebuintat, costul mate-- Elevele vor tine cabete in care vor desena i colora luergrile
riahilui i costal lucrului. eieentate, deserierea lor i aplicarea tiparelur necesare.
Vor algtUra desenul luergrii _executate. Flori faniezii din diferite materiale: catifea, piele, bc, etc,,
CLASA IV-a leggtnrrt eu moda curentrt.:
(2 ore teorie, o ora praetica meseriei dimineata; 17 ore practica meseriei Montarea diferitelor plante i eoSuri,
dupa, aniiaza) Aplicarea se va face'-Pe comenzi.
- Notiuni- elementare despre botanicii. Pentru Inergrile eXeentate in atelier, eleVele vor intoemi
-Cresterea florilor. vize in care vor specifica Materialul nitrebumtat, costul mate-
Anotimpul desvoltgrii bor. rialului i costul lucrului.
Clasificarea.florilor pe alátura desenul luergrii executate.
asupra materialelor intrebnintate la luergrile din CLASA VII-4
atelier.
Exereitii de apretarea stofelor de burnbae, mgtase i catifea, (2 ore teOrie, 2 ore practiea meserfei dimineata, 2 Ore hnräri
Despre culori i combinarea bor. din imaginatio, 20 ore practica meseriei dupa amiaA)
,7Exereitii asupra modulni de a execnta duprt natur4 urmg- Notitmi eta mai complete despre,botanicii:.
toarele flori: flori de.mgr, frunzil de. vitrt sAlbatecg (de cana- Cresterea florilor.
da), mac, albástrele; garoafg, trandafirasi uregtori, bobocul de Despre tulpina i rildácina lor.
trandafir, gbiocei, tufgnieg, Anotimpul desvoltárii bor.
Lectiunile se vor preda în mod intuitiv. ,Clasificarea florilor pe familie,
Elevele vol., tine caiete in care ver desena florile executate, Asemgnarea -(inrudirea) florilor ,sj, a., Plantelor.
descrierea br i aplicarea-tiparelor necesare.. Executare.a ori egrei flori sau plante
Elevele vor exeenta flori de fantezie, buchetele si ghirlande ilectiunile se vor preda in mod batuitiv, .

en culori simple si eombinate. .Elevele vor tine ealete in care vor desena iii cubiri Inergrile
.Aplicarea se ,va face pe comenzi. Zaecutate, deserierea desvoltatrt a lor i Fiplie-area tiparelor ne-
Pentru luergrile executate in atelier, devele vor intocmi de- cesare.
vize in care vox speeifiea materialul intrebuintat, costul mate- Compuneri de garnittri: de .lantezie in :legg-turii eu
rialului si costul-lucrului. curentii, pentru bOtéz.'Mireasg, mansoane de flori, efe.
-Vor algtnra desenul luergrii executate. Decoruri de flori pentru interier.
Armonizarea eulorilor.
MUSA V-a 'Apliearea se va face pe comenzi.
(2 Ore teorie, 3 "ere'praetica merseriei dimineata, 2 ore laerari (Ea imaginatie, Pentrn luergrile executate in atelier, elevele vor intoemi de-
20 'ore practica Mesoriei dupa amiaza) vize, in care vor specifica materialul intrebuintat, costal' ma-
,Repetarea eunostintelor cáprttate Îii I. III-a si IV-a. terialului si costuI
Notiuni despre botanidi. Vor algtura desenul hierá.rii excentate,
Cresterea florilor.
CLASA
.Ancitimpul desvoltrtrii lor.
Clasificarea florilor pe familii. C2 ore teorie, 3 ore praetica meseriei diminecita, 2 ore nerari
Notiuni asupra materialdor - intrebuintate la Inergrile din din imaginatie, 20 ore practica nieseriei; diva amiaza;
Atelier. .

Repetarea cunostintelor referitoare la botanicg.


Despre eulori i combinarea bor. Executarea oriegrei flori sau plante de pe naturg.
Explicarea modului de 'a exeCuta -de pe naturg urmiitoat'ele Elevele vor tine caiete în eare.vor desena in culóri lueriírile
flori: trandafirul, garoafa, crin, mixandrá, nareisg,' stanjénel, -cxeentate, descrierea dsvoltatil, a lor si aplicarea tiparelor ne-
cáltunasi, cercelus, nufgr, balele, erisantemg, nallort, ete eesare.
Lectiunile se vor preda in ,mod intuitiv. Crearea garniturilor cht mai complete in legiiturg eu moda
Elevele vor tine caiete in care vor desena lucrgrile executate, . eurentg.
deserierea lor i aplicarea tiparelor 'necesare. ' Costume pentru bal, costumat.
.-Elevele vor executa fling dc fantezie, bncbetele si ghirlande Diferite decoruri de flori.
cu culori simple si Combinate. 9Armonizarea culorilor.
-.Aplicarea se va face pe eomenzi. Exereitii de indemanare (repeziciune in exeeutie
Pentru luergrile executate in atelier, elevele vor intocmi de, Aplicarea se va face pe comenzi,

47
www.digibuc.ro
MONITORTM OFICIAL Nr. 71 26 Martie 19.38
1586
CLA.SA V-a
Pentru lucrärile executate in atelier elevele vor intocmi de- (2 ore teorie, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore praetica meseriei
Tize in care vor specifica materialul intrebuintak costul mate- dimineatia, 20 ore practica meseriei (bpi amiazil)
rialului i costul lucrului. Repetarea cunostintelor ckpatate în cl. III-a si IV-a.
Vor alktura desenul lucrärii executate. Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuintate la, la-
MODE crárile din atelier.
Forma de leton tip.
CLASA IIIa Transformarea din forma tip a diferitelor forme de pälärii
(2 or.e teoria meseriei, 2 ore practica. meseriei dimineata, de pe jurnalele de modá.
20 ore praetiea meseriei dapá amiazi) Pälárii confectionate de pe jurnalele de modà.
Notiuni generale despre päliirii. MATH intinse de catifea.
Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuintate la lu- Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
.prärile din atelier. Elevele vor tine caiete in care yor desena luerärile executate
Exereitii de: bienri, rulOuri de mUselina, crepe satin, catifea, aplicarea tiparelor necesare.
tusuri i pliseuri, exercitii de buionat, culisat i nurat. Exercitii de diferite garnituri pentru pälärii, genti, e§arfe,
Apliearea se ya face pe urmktoarele obiecte pentru care se etc.
vor lua másuri si forma tipare Diferite obiecte de fantezie.
1. Bonetica. Aplicarea se va face pe comenzi.
2.. Forma canotier. Pentru luerärile executate in atelier, elevele yor ifitocuai
3. Forma directoire. devize in care vor specifica materialul intrebuintat, costul ma-
4. Forma cloche, . terialului i coStul lucrului.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiy. Vor alätura schita lucrfiril executate.
Elevele vor tine caiete in eare vor desena exereiVilesi lucrk- CLASA VI-a
tile executate,.precum i aplicarea tiparelor necesare. (2 ore teorie, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore practice meseriei
-Prepararea-pe calapod a cäptuselilor pentru pälärii (coiffe). dimine4a, 20 ore practice meseriei (bpi amiazi)
, -Forme simple.de-.leton. Exercitii de mulaje din spatrerie i tifon de pe jurnalele
Tâiatul si 'maul feutrului.- de modá.
.
'CUnoasterea Uzt-tali a masinii de cusut i deprinderea. elevelor Notiuni asupra materialelor intrebuintate la luctirile dín
en curktatul ei. atelier.
Exercitii la masinti: tighele cu diferite deSene. Exeeutarea pálttriilor mai grele de pe jurnalele de modá.
'Obiectele si exercitiile de mai sus se vor executa din mate- Modernizári: de pälárii cu modele mai complicate.
riale ware procurate de ciltre- eleye sau de eiitre roalä. Descifráti de modele de pe jurnalele de modä.
Obietele de vâniare se vor vinde eu uu profit redus sau in ,Executarea diferitelor gamituri din catifea, piele, lac, in.
tostul materialului, legiiturä cu moda curentil,
.In trimestrul Ill, pentru a deprinde pe eleye cu titspunderea Compunerea diferitelor garnituri fantezie.
ntaterialului, se vor primi comenzi în legáturá cu obiectele din Aplicarea se va face pe
program. Pentru luerärile executate in atelier, elevele vor hitcienti
Pentru lucrárile exeeutate In atelier, eleyele .vor intocmi devize in care vor specifica materialul intrebuintat, costul ma-
devize.in care vor specifica materialul intrebUintat, costid ma- terialului si costul lucrulni.
terialului i costul lucrului. Vor alktura schita lucrárii exeeutate.
Vor aliitura schita lucrarii executate. 6LASA VII-a
(2 ore tearie, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore practica meseriei
CLASA IV-a dimine4a, 20 ore practice meseriei dupg, amiazi)
(2 ore teorie, o ork practica meseriei dimineate, 20 ore'practica meseriei Notiuni complete asupra modelelor de pálárii de pe jurna-
dupil amiazi) lele de moda.
Executarea oricárui model dih spatrerie i tifon.
iNotiuni generale despre Diferite modernizAri de pälárii mai complicate in legiturii
-Notiuni asupra -materialelor i uneltelor intrebuintate la lu- eu moda curentä.
Crttrile din atelier. Executarea de 6tsrnituri din miitase, voile, dantelk catifea,
Luarea mksurilor. -
lac, piele, aplicate la esarfe, genti, cravate, etc.
Explicarea si formarea tiparelor 'pentru urmitoarele obiecte: Crearea garniturilor.
Bereta. Armonizarea eulorilor.
Páliiria Gamin cu calota în clini (p5,lärii de uniformA). Aplicarea-se va face pe comenzi.
Forma de leton. Desciffäri de modele de pe ultimele jurnale de modii.
Formarea tiparelor pentru diferite boruri i talote. Se va face critica intelegerii modelelor de pe jurnalele de
Forma de spatrerie i tif on. modk de ciitre intreaga clask sub supravegherea profesoarei
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Eleyele vor tine caiete in care vor desena lucrárile executate maestre.
Elevele vor asista la prhuirea comeuzilor 0. la incereatul bor.
apliearea tiparelor necesare. Pentru lucrárile exectitate in atelier, elevele vor intocmi
Exercitii- de diferite garnituri : pliseuri, din pat:leer', din devize in care Tor specifica materialul intrebuintat, costul ma-
feutru aplicat i decupat, din mktase, catifea, etc: Perne terialului i costul lucrului.
pungi. Vor aliitura schita lucrärii executate.
alcatut eatifelei. .

simple din feutru i pai. CLASA VIII-a


In tritnestrul II si III pentru a deprinde pe eleve cu ritspun- (2 ore teorie, 2 ore mulaje-Meereat, 3 ore practice meseriei
dimineata, 20 ore practiea meseriei dupi amiazi)
derea materialului, se vor primi comenzi.
Pentru luerárile executate in atelier, elevele vor intocmi Notiuni generale despre moda palATii.lor din diferite epoe4
deyize, in care vor specifica materialul intrebuintat, costul Repetarea cunotintelor din anii precedenti.
paterialului i eostul lucrului. Se vor executa tot, feluf de comenzi de De ultimile jumnale.
Vor altura..schita lucrärii executate. de modi.

48
www.digibuc.ro
26 Martie 1938 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1587
Descifrarea celor mai eomplieate modele de devize in care vor specifica materialul intrebuhrtat, costul ma4
Creiarea de glarnituri fantezie in legituri cu moda. terialelor i costul luerului.
'Armonizarea colorilor, Yor alitura modelul impletiturii j schita luerárii executath;
'Exereitii de indeminare (repeziciune In executie).
Apliearea se va face pe comenzi. CLASA V-a
Eleve le vor asista la luarea comenzilor, .si ver incerca sin- (2 ore teorie, 2 ore mulaje-incereat, 3 ore practica meseriei dimineat4
gure sub supravegherea profesoarei maestre-, 20 ore practica meseriei dupa amiazä)
Pentru Inergrile executate in atelier, elevele vor intoemi Repetarea cunostintelor din el. III si IV-a.
devize in care vor specifiea materialui, intrebnintat, costal ma:,
terialulni i costuI luerului. Notiuni generale asupra masinelor de tricotat si a accesq.
Vor alitura Schita lueririi,executate riilor lor.
Exercitii la masina de tricotat eiorapi i executarea
TRI'COTAT Exercitii mai grele la masina de tricotat.
CLASA III-a Luarea misurilor.
(2 ore teorie, 2 ore practica meseriei dimineata, Expliearea i formarea tiparelor pentru urmitoarele obiecteii
17 ore praetica meseriei dupa amiazA) 1. Vesta pentru fete.
Notiuni generale asupra tricotatului. 2. Poulovere pentru báiat.
Repetarea cunost.h4e1or din el. II-a, referitoare la imbrá- 3. Jacheta sac eu pensa la umár.
pimintea pentru copii. 4. Mâneea de jachefi.
Luarea misurilor. Lectiunile se vor preda in mod intuitiii.
Eplicarea i formarea tiparelor pentru urmitoarele obiectel Obieetele de mai sus se vor executa pe comenzi.
1. Rochita eu plated. Notiuni asupra materialelor intrebuintate la luersárile di
2. Pantelonasul. atelier.
3. Rochita-pantaloni (barboteuse). Descifre'ri de modele pentru tesituri mai complicate.
4, Jachetica. - Pentru executate in atelier, elevele yor intoemi ddi
Lediunile se vor preda in mod intuitiv. tize, in care vor speeifiea materialul intrebuintat, costul mateg
Impletituri simple, aplicate la obiectele mai susmentionaf6, rialului i costul lucrului.
precum -0 la: pantofiori de copii, maim*, ciorapi, etc. Vor alitura modelul. irapletiturii i schita luerárii executatd,
Materialul necesar ya fi procurat de eitre eleve sau de csi.
r CLASA VI-a
'(2 ore teorie, 2 ore mulaje-hicereart, _3, ore practica meseriei dimineata,
Obiestele de vinzare se vor vinde cu profit redus san in
oostul materialului. 20 ore practica meseriei dupii amiaza)
- hi triniestrul III, pentru a deprinde pe eleve eu rispunderea Exercitii la masine de trieotat en modele mai complicate.
anate6alului, se vor pri.iúi comenzi in.legriturg cu obieetele dii Aplicarea se va face pe urmitoarele obieete pentru care sg
program. *or lua másuri; bluze, rochii, jachete de pe ultimele jurnalg
Notiuni asupra uneltelor si a materialelor, intrebu Mate hi de modá.
Iner5rile din atelier. Márirea i micsorarea tiparelor.
Deseifrâri de modele ware de impletituri cu mina. Mulaje pe manechin de pe jurnalele de moat.
Pentru luerkile executate in atelier, elevele vor jntoemi de- Se vor primi comenzi îu legiituri eu obiectele din program.
yize, în eare yor specifica materialul intrebuintat, costult ma- Notiuni asupra materialelor intrebuintate la lucrarile dia
triahtlui i eostul lucrului. atelier.
Vor alitura modelul împ.letiturii i schirta Iucrärii exe- DescifrAri de modele pentru orice fel de impletituri.
cutate. Se ,va face critica intelegerii modelului de câtre intreagaj
clasi, sub supravegherea profesoarei maestre.
CLASA. IV-a Coleetie de modele eu diferite impletituri.
(2 ore teorie, o ora praetica meseriei aimineata, Pentru lueririle executate in atelier, elevele vor intocmi de!
20 ore praetica meseríei dupa amiaea) vize, in care vor specifica materialul intrbuintat, costul mate.
Notiuni generale asupra masinilor de trieotat si a aeee4d- rialului si costul
rillOr bor. ,Vor alitura modelul Impletiturii i schita lucririi executate,
Exercitii de tesituri simple la inasini aplicate la eiciulite,
saluri, jambiere, genuchiere, etc.. CLARA VII-a
Extreitii la masina de tricotat cioraPi i executarea lor. (2 ore teorie, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore practica meseriei dimipeata)
Luarea misurilar. 20 ore practica; meseriei aupa amiázä)
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmitoarele obiecte: Exercitii de trieotet cu mina sau cu masina a orichrui model.
1. Bluza eu pensi la umir. 'Aplicarea se va faee pe urmitoarele obiecte pentru care se
2. Mineca de bluzà:- vor lua misuri: costume pentru plaji, liseuse, fuste, jaehete dei
3. 'FuSta simpli. pe ultimile jurnale modi.
Leetitmile se yea-- preda in mod intuitiv. Márirea i micsorarea tiparelor.
Oblectele de mai sus se WI' e-xecUta din tesituri simpl Mulaje pe manechine i pe persoane de pe ultimile jurnalè,
- en materialul procurat clé &eve sau de care scoali. de modg..
Obiectele de yinzare se yor vinde eu un profit .6areeare sau Se vor primi comenzi in legituri cu obiectele din program.
In costul'materialului.. Notiuni asupra materialelor intrebuintate la lucririle din')
Notiuni .asupra materialelor intrebnintate la lueririle din atelier.
-

Deseifrarea orieärui model de impletituri.


In trimestrul II si IH, pentru a deprinde tie eleye eu Se va face critica intelegerii modelelor, de care intreag4
puderea laterialului e yor primi eornenzi îri legiiturá cu clasi, sub supravegherea profesoarei maestre.
Obiectele din program. Armonizare de culori.
'Descifriri de- Modele 'de iMpletituri mina i eu -masilla. Eleyele yor asista la primirea comenzilor i la ineereatul bor.
Pentru lucrárile executate in atelier, elevele vor intocmi Completarea eolectiei de modele.

49
www.digibuc.ro
1588 MON.! TOR tTlA OFICINL Nr. 71 26 Martie 190

Pentru lacrarile execntate in atelier, eleyele vor intocmi de . Volum legat


tize in care vor speeifica materiaini intrehabrtat,, costul mate-, Velum legat in creton, tesaturi.roManesti d (Waite faté rn
1.4a1tdui ,si costal terialé.
.Vor arata modelui impletiturii i schita lucrhiieexecutate. Studial literilor compozitia
Montarea cutiiior
CLASA Montarea mapci si a geutei,
(2 ore teorie 2 ore mulaje-7neereA, 3 ore prattiea meseriei Montarea
dimineat;a,
, 20 ore priletiea oleerIej, dupil andazg) Leetinnile se vor preda hi mod intuitiV.
Repetitia generala . tnturor enneetintelor castigate in anii Elevele vor tine eaiete in care vor desena Obiectele
precedenti, sus, eu decorarile respective.
Exercitii de trieotat eit mane san ea mashie, a orici-irai medeL Aplieara se va faee pc material proeurat cTe eleve san
Aplicarea se va face pe armatoarele obiecte pentra care se
*er lua masari: destume tilleur, pderine, inäuui i íirii pen . Obieetele execatate: ea materialul seoalei se vor vinde cu, 114
ru plaje Î1L 1egätur cu moda eurentre profit oarecare, san in costul lui.
Mulaje pe Maneehine si pe persoane de pe ultiinile arnale In trimestrUl II ,571 III se vor primi eomenzi in legritna ett
de modii. programa. :

Se vor primi cOfl1eflZ în legatura en pbleetele din program. Eleyele sub sapravegherea profesoarei maestro, N.7oi: :face
Elevele vor asista la primirea pomenzilor si yer incerea Sia studii de Mere, monograme si-cempozitii de tithari.
gave, sub supravegherea profesoareimaestre. Colectie de modele. -

Descifrarca oriearni medel de Impletiturii. Pentru lucrarile dirt atelier, develo vor intoemi devize, hi
Sé va face critica intelegerii modelelór de ditre intreag Ore vor specifica eantitatea materialului Intrebnintat, costuT
dasa. materialului i costul
Armonizare de eulori, 17-or alatura schita obieetulal exeentat.
Completarea coleetiel tie modele.
Pentru lucrarile executate in atelier, devele vor intocmi de. ' CLASA- Via -

vize, in-eare vor specifiea materialul intrebuintat, costal mate- (2 ore teoria moseriei 2 ore eompunere de modele, 3 ore ikractica inesciiet
ialuIuj si costal_ incraini. dimineal4a, 20 ore practica meseriel dupit amiazit)
Vor arata modelal impletiturii d echita iucriírii xeentate. Repetarea eunostintelor din el. III si IV.
Notiuni asupra materialelor, MOinilor t,;*1 uneltelor
LEGATORIE DE CARTY tnintate la luerilrile din atelier.
. CLASA Volum legat in piele.
(2 ore teoria meuriei, 2. ere practica me$eriel diminea a, Volum legat in eatifea.
17 ore prdetiça rneseriei dupS Montarea garniturilor de biron.
Despre legatorie de dirti in general. Motarea mapei din 3 parti, (pentra corespOndenta.
Cunoasterea uneltelor si a reasinilor. Motarea ramei, (brunt ovald, retUnda.).
Notiuni asupra materialelor intrebnintate la luerarile din Lectimdle se vor preda in mod intuitiv.
atelier. Elevele vor tine caiete in eare vor desena uneltele-si -

Explieatiuni asupra diferitelor pregatiteare pentru tele de mai sus, eu decorarea respeetivii.
legat o carte. .
Aplicarea se va face pe comenzi.
Velum legat in papa (Bradel). Bicycle, snb supravegherea profesdarei mAestre, vor corn-.
INIontarea ramelor simple (drepte). -pane in desen, modele pentru titinribe. volninelor i pentrt
Montarea cutiilor in hartie. cotor.
Leetiunile se yor preda in mod intultiv. Colectie de modele.
Eleyele vet tine caiete in care vor desena uneltele Pentru luerarile din Atelier eleVele Vor intoemi devize, la
tele de mai sus, en decorarea din linii t Egad geoMetriee. Care vor specifica eantitatea materialidni intrebnintat, Costal
Apliearea se va face pe matcrial 'pre-carat de dew sau de materialului costal lucrului.
Vor alatura schita obiectului executat.
Obiectele executate din materialul seoalei se ver vinde err CLASA V1-a
vtn profit oareeare sau in costal (2 ore teoria wseriei, 2 ore compunere de modelp, S ore practica ineseriei.
In trimestral III, pentru a. deprinde pe eleve ea raspunde- diMineata, 20 ore practica meseriei dupli andazà")
, rea materialulai se Vor primi eomenzi de: - Volume Mari F,4i Cunoasterea materialelor intrelmintate la inerdrile din atelier.
iiei. - legate hi hârtie, panza (Bradel), éretoane, tesattri re- Volnm legat în pide, en cutie (toc).
miinesti garnituri pentru birouri,- rame usoare, entii din Winn legat lu pergament, en eutie (toc).
earton, montate în hartie, carnete in panza Vol= 'begat în piele, en eeperte flexibile.
Bicycle, sub supravegherea profesoarei macstre vor face Montarea in diferite materiale a anni album pentru foto-
compozitii usoare din figuri geometriee i joeari de fond. grafii earti postale.
Coleetii de modele. Montarea ramd en marginea in piele.
Pentra luerdrile din atelier, elevele vor intocmi devize, in Lectiunilè se vor preda in mod. intuitiV,
Care vor speeifica eantitatea materialalui intrebaintat, costal Elevele vor tine eaiete in care vor desena obiectele dc -alai
materialalui si costal lueralni. sns, eu decorarea respectiq.
Vor alatura sehita obieetulni executat. Apliearea. se va face pe comenzi.
CLA ,`-;.1 TY-a
Elevele vor comptme modele de decor, pentru eomenzi,
Armonizare de culori,
(2 ore teoria moseriei, pra(.41(..a meserieT..dimineatir,
17 eye practien ineseriei dupi't aminz,A) Sub suprayegherea: profesoarei maestre deyele vor corn-
pnne in desen modele pentra decorarea eopertelor in legliturit
Notinni :asnpra .materialelor -Intrebninta tee la luerarile d n eu enprinsul
âteiier. . ..
Se va face eritiea fiedirei eompozitii de (nitre intreage elasa.
Cruwas:Terea u.zualii a i iainalor din atelier, Colectie de modele.
Volem legal inepanzii si hartie. Pentru luerarile executate
. in atelier, deyele eee inteienfi de-

50
www.digibuc.ro
26 Martie 1988 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1589

tvize, in care vor specifica eantitatea raaterialului intrebuintat, Deserierea materialelor necesare: pamânt si pasta.
04111 materialului i costul luerului. Prepararea paniântului ei a ;pastelor.
Vor alatura schita obiectului executat. Aratarea dieritelor procedee de a da forma, (fasona)
obiectelor in ceramica: eu roata, prin presare i prin turnare4
CLASA VILA in tipar.
:(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practica flleSCriCi
dimineata, 20 ore practica meseriei dup';'t amiazà) Notiuni asupra decorarii obiectelor.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Notiuni asupra materialelor intrebuintate la lucrarile din Elevele vor tine caiete, in care vor desena uneltek, apara-
atelier. tele i formele executate pe care, vor face insemnäri de compo-
Volum legat in piele maroquin en cutie, (toe). zitii usoare din linii, puncte i pete de diferite marimi.
Volum legat in piele maroquin, cu decoratiuni Aplicarea se va face pe materialul'procurat de catre eleve
In mozaieuri, en cutie, (toe). sau de &are scoala.
Volum legat in piele maroquin, sau alte materiale eu Obiectele spre vânzare se vor vinde en un profit oarecar6
san in costul materialului.
Studiul literilor si compunere de titluri, ornate cu: aur, alu- In trimestrul III, pentru a deprinde pe eleve cu raspunde-
iiniu i hi mozaieuri. rea materialului se vor primi comenzi in legaturä cu programa.
Montarea invelitoarei de carte din diferite materiale. Elevele Ii vor intoemi eolectie de modele eu subiecte simple
Motarea cutiilor, (toe), III hârtie, pentru serii de volume. pentru decoratul olariei eu douä sau trei culori de pamânt.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. Pentru luerarile din atelier, elevele vor 'intocmi devize hi
Elevele vor tine caiete in care vor desena obiectele de mai sus Care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, costu1
en decorarea respectiva. materialului i costul luerului.
Aplicarea se va face pe comenzi, Vor alatura schita obiectului executat.
Armonizare de culori.
In fiecare trimestru, elevele vor face in desen, compuneri CLISA IV-a
de deeorari artistice, In legatura eu ritmul model. _(2 ore teorie, o orâ-practica meseriei dimineata, 17 ore practica ineseriel
Se va face critica modelului cu intreaga clasa. dupit amiaza)
Elevele vor lua contact direct cu clientele pentru primirea Descrierea aparatelor metanice i intrebuintarea bor.
eomenzilor i alegerea modelelor. Explicatiuni mai amänuntite asupra diferitelor procedee
Sub supravegherea profesoarei maestre, elevele vor compune pentru a da forma (fasonatul) obiectelor de ceramich, eu
° elesen i culoare, modele pentru: carte de aur a unni gimna- roata, prin presare i prin turnare in tipare.
ziu industrial de fete, a unui liceu industrial de fete, a unei Darea formei (fasonatul) eu aparate mecaniee.
societati de binefacere, a unei instituti de bancá. Formarea tiparelor simple de ghips.
Colectie de modele. Formarea obieetelor prin presare i prin turnarea in for-
Pentru luerarile din atelier, elevele vor intocmi devize, in meIe de ghips.
care -vor specifiea cantitatea materialului intrebuirrtat, costul Curatitul obiectelor scoase din ghips.
materialului si eostul lucrului. -Vor alaura schita obiectului Uscarea obieetelor.
executat. Coloarea (angobajul) eu diferite colori de pmânt i deeo-
CLASA VIII-a rarea obieételor.
(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practica meseriei Arderea obieetelor prima oarä (a biscuitilor).
dimineata, 20 ore practiea meseriei dup6 amiaza)
Despre glasur i despre modul de intrebuintare.
Repetirea generala a cunostintelor castigate in anii pre- Arderea obiectelor eu glasura.
cedenti. Leetiunile sé vor preda in mod intuitiv.
Istoricul legatoriei de carti i cunoasterea stilurilor. Elevele vor tine eaiete in care vor desena uneltele, apara-
Märirea si mieeorarea modelelor, tele i obiectele exeeutate pentru care vor compune modelele
'Armonizare de culori. de pe oale i strächini românesti.
Se vor primi tot felul de comenzi in legatura en programa Aplicarea se va face pe materialul procurat de eritre el2vele
ritmul modei. .
Eau de catre seoala. Obiectele spre vânzare, se vor vinde en un
Elevele vor lua contact direct en clientele pentru primirea prefit oareeare, sau în costul materialulni.
tomenzilor i alegerea modelelor. In trimestrele II si III se vor primi comenzi.
In fiecare trimestru, elevele vor coniPpne in desen i culoare, Elevele sub supravegherea profesoarei maestre vor vizita
modele mai comPlicate, de decor, pentru toate categoriile de muzeele, in care se gäseete olärie lomâneascä. In triinestrul I
luerari in legatura eu obiectele din programa. ei II vor copia modele, iar in trimestrul III vor face com-
Se va insista asupra compunerii decorului, duoa cuprinsul porit,ii personale, inspirate de pe Schi-tele luate.
Coleetie de modele.
Critica intelegerii modelelor se va face de catre intreaga Pentru luerarile din atelier elevele vor intoemi devize îa
ci asa. care vor specifiea, cantitatea materialului intrebuintat, costa
Sub snpravegherea profesoarei maestre, vor face, in desen materialului i costul lucrului.
culoare, compozitii inlegâtura cu stilurile inv'atate. Vor alätura schita obieetului executat.
Colectie de modele.
Pentru luerarile din ateliere, elevele .vor intocmi devize, in CLASA V-a
care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, costul (2 ore teorie, 2 ore compuneri de modele, 3 ore practica meseriei
materialului i costul luerulni. dimineata, 20 ore practica nmseriei dupä amiazà)
Von alätura schita obiectului executat. Repetirea ennostintelor capiltate in el. III si IV.
CER AMIC A Notiuni generale asupra eeramieei.
CLASA III-a Deserierea aparatelor manuale i mecanice.
(2 ore teorie, 2 ore practica meseriei dimineata, 17 ore praetica meseriei Formarea tiparelor de ghips, modele mai complicate.
dupà, amia Formarea obiectelor prin presare prin turnarea hi foto
Nortiuni generale despre ceramiea. mele de ghips.
Deserierea aparatelor si a euptoarelor. Curätitul obieetelor scoase din formele de ghips.
Explieatiuni asupra modulni box de ,funelionare. Usearea obieetelor, -

51
www.digibuc.ro
MONITORM OFICIAL Nr. 71 26 lgartie 138
1590

Explicatii asupra eolorilor folosite îu :eeramieit. .Aplicarea se vá faee pe eomenzi.


Analizarea culorilor 0 a glazurilor (c,u ,formulele- lor). Asistaria elevelor la primirea comenzilor 0 la alegerea.m44
delelor.
Decorarea i coloratul sub glaeurte. Compunerea modelelor de &titre eleve, pentru 1uerrile din
Arderea obieetelor prima writ (a. biscuitilor)
Olazuratul. atelier.
Critica eompunerii in desen colorit se va face de citre In.
Arderea eu
Lectiunile se vor preda îu mod intuitiv. treaga..elasi..
Elevele vor tine caiete in care vor desena aparatele ma- Armonizare de colori.
Vizitarea de dare eleve, sub supravegherea profesoarei
made i mecanice si obiectele executate, pentru care vor come maestre a muzeelor, in care se gäseste olárie veche ramie
pine modele en subiecte luate din (aria veche româneascä. neaseä. i muzeele in care se gäseste,olArie i stampe.
Aplicarea se va face pe comenzi.
Elevele, sub supravegherea profesoarei maestre, vor vizita Colectie de modele.
imuzeele, nude se gäseste olirierornâneasell.
Pentru lucrarile din atelier, eleVele vor intocmi devize ui
In trimestrul I vor copia modele, iar in trimestrele II ai HT care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, costal
vor face compozitii personale. materialului i costul locrului.
Colectie de modele.,
Vor allitura sehita obiectnlui executat.
Pentru luerárile din atelier, elevele vor intecini devize, îi CLASA.VIII-4
care vor specifica cantitatea materialului intrebuiwtat, eostul (2 ore teorie, 2 ore compuneri de modele, 3 ore praetica meserlei
materialului i costal lucrului. dineata, 20 ore practica rneseriei dup4 amiazit)
Vor alitura schita obiectului executat. Reeapitularea cuno0intelor asupra ceramicei din anii pre.
CLASA. cedenti.
(2 oro teorie, 2 ore compunerl de modele, 3 ore praetica meseriel Despre stilurile moderne ale diferitelor
dimineata, 20 ore practica meseriei dupa anUazi) Despre compozitia chimieä a eolorilor pentru pertelan.
Notiuni generale;asupra oririei din timpurile vechi. Decorarea portelanului prin
Despre coloritul modern al greaiei.
Despre uneltele i materialele Intrebuintate la lucririle Despri glazuri ea reflexe metalice.
din atelier. Aplicarea se va; face pe comenzi.
Notiuni despre graVare-si modelaj.
Decorarea obiectelor prin gravare. Asistarea elevelor hi. primirea comenzilor 0 la alegerea ma.
Decerarea obiectelor prin modelaj. delelor.
Comptmerea reedelelor de titre eleve, j)eutra luerärile din -

Despre smelt. atelier. -


,

Smiltuirea obiectelor decorarea ler smalturi. Critica companerii, in desen i tolorit, se va face de citre
Arderea obieetelor. amiltuite. intreaga elasä.
Deeorarea obieetelor pe deasupra glazurei (faiantli, pore Compuneri de modele pentra decorarea vaselor de interior
pentru gräding. -

Arderea obieetelor decorate pe deasupra glazurei. Armenizare de colori.


Notiuni .asupra chimiei colorilor si a glazurilor. .
eoleetie de Modele.
Analizarea colorilor d glazurii. Vizitare de muzee.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. Pentru lucrärile din atelier, elevele vor intocmi devize in
Elevele vor eompune modele itespirate din .olgria veehe re. .

care vor specifica cantitatea Materialului intrebaintat, costut


mâneaseä. materialului i costal lucrului.
Aplicarea, se va face pe comeuzi. Yor iräta schita obiectului executat.
Elevele vor compune modele, cu subject dat, pentru co-
.

menzi. ISTORIA ARTELOR


Se va face critiea fieeirei compozitii, de afire intreaga CLASA VII-a
blaiä.
Armonizarea de colori. L Arta torsului manual 0 meeanie.
Elevele, sub conducerea profesoarei maestre, vor vizita 1.-Istoricul torsului la popoarele orientale i in evul
inuzeele, in care se gäseate ohirie remâneaseä i muzetle îu Liam, inni i cânepa.
Care se gäseste ohlrie sau stampe din timpurile preistorice, 2. Istoricul torsului din see. XVII, piing In prezent. Mä.
.
egipteana, greaca romana. tasea i alte materii textile.
Colectio de modele de pe olária veche româneasett i schite II. Arta tesutului manaal i mecanic.
pe oliria din diferite epoei. 3. Istoricul tesutulai din cele mai vechiu timpuri i pinä
Pentru lueriirile din atelier, elevele vor intocmi devize, în la ft doua jumätate a sec. XVIII, pfinza de Hari; in, cfitepl,
Ore vor speeifica cautitatea. materialului intrebuintat, costal bumbac.
Materialului si costal lucrului. 4. Covoare orientale.
Vor alätura schita obiectului executat. III. Arta vopsitului.
5. Istorieul'vopsitului pang in see. XVIII.
CLASA VII-a V. Arta broderici.
(2 ore teorie, 2 ere compuneri de modele, 3 ore practica meseriel 6. Istoricul brederiei, Ong, in sec. XVIII. Stiluri : Copt,
dimineata, 20 ore practica meseriei dupi amiazá) Chinez, Japonez, Maur, Arab, Persan, Bizantin,
Notioni generale asupra ceramicei. gurese, SArb, Rusesc, Romfinese, .(desVoltat românesc).
Analizarea pastelor si a glazurilor. V. Arta impletitului manual.
Diferite metode pentru executarea vaselor. 7. Istorieul impletitului. Istorical mänusei.
Diferite metode de ardere. VI. Arta dantelei manuale i mecaniee.
Incerciiri de combinare de paste 0 glazuri. 8. Istoricul dantelei, .plinä in sec. XVIII. Dantelete ea cro-
Notiuni asupra pastel de gresid i portelan. setul ; dantelele ea acul ; dantelele cu naveta.
Deeorarea portelaeului si gresiei. 9. Imbrileämintea, ineältämintea, päläria, bijuteria,,
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv. ia podoabe de pene, pieptäniitura.

5,2
www.digibuc.ro
Martie 1988 MONITORUL -OPICIAL Nr. 71 1591

Cum apare imbrgegmintea omului primitiv. Costumul la III. Arta broderiei manuale i meeaniee.
iSopoareIe orientale Egipteni, Asirieni,- Fenicieni, Evrei, 5. Istorieul broderiei din sec. XVIII, ping, in prezent.
Medo-Persi. Genuri : românesc, englezese, francez, german, italian.
Istoricul costumului din cele mai vechiu timpuri, pang la IV. Arta impletitului mecanie.
1715. 6. Istoricul impletitului meeanie. Ciorapul si diverse ln
10. Yestrnântul frog cusgturg : drapajul,- hlamida, palium, pletituri.
peplos, voalul. Costumul grec i influentele orientale asu, Centre mai insemnate de tricotaj mecanie.
pra lui. V. Dantela de mâng i mecanick
11. Costumul roman, influentele grecesti. Costumul'Traeo- 7. Istoricul dantelei din sec. XVIII, 'Anil în prezent.
Dae. Dantela eu cioeänele, guipure en eioegnele. Tulle. Diverse
12. Costumul bizantin i influentele orientale asupra cos- dantele. Coleetii de dantele.
tumului. Costumul franc. Influenta artei bizantine asupra VI. Istoricul costumului, imbrgegmintea, incal-tamhiteas,
acestui -costmn; pglgria, bijuteria, blangria, podoabe de pene, dela 1715.,
13. Costumul in evul mediu. Din sec. X-XV: Influenta 1914.
desvoltgrii vietii economice in urnia evenimentelor mai in- 8. Descrierea costumului din epoca lui Ludovie al XIV, ins
semnate, petrecute in acele vremuri. fluenta modei franceze in Statele din apusul i rgsgritul Eu.
14. Costumul in timpul Renasterii i influenta artei si a ropei.
modei italiene, în aceastá epock "in moda färilor din. apusul Rolul broderiei eu fir.
Europei. 9. Costumul in timpul IU1 Ludovic al XV i Ludovic al XVI.
15. Cercurile religioase si influenta lor asuPra modei. Cos- Costumul in apusul Europei, in timpul revolutiei francez§
tumul dela 14921559 si dela 1660-1715. si a directoratului. Influentele orientului asupra modei
sene.
,Arta industriel ceramice 10. Moda in timpul consulatului si a imperiului.
16. Istorieul ceramicei din epoca preistorieg .si pang la 11. Cum apare costumul dela 1818-1830 si notele earacte4
see. X. ristice ale modei din acea epoeg. Imbrgegmintea drapatá
Câteva notiuni despre industria ceramieg din epoca préis- ajustatg, cu notele ei speeifice.
torieg. Centre in a.pusul Europei i in .Dacia. 12. Imbrkgmintea dela 1830-1848 i notele caracteristie§
17. Industria eeramieg la popoarele orientale : a acestei mode.
Egiptenii, Asiro,Caldeieni, Grecii, Medo-Persi, Fenicienii 13. Moda dela 1848-1870.
Evreii. 14. Imbrgeämintea dela 1870-1914.
18. Industria ceramieg în Greeia (egteva notiuni despre ci- Influenta vieii economice.
yilizatia egipteank antieg) i industria in Italia meridionalk 15. Costumul national.
Industria ceramied in -tg.rile VII. Industria hartiei. Leggtoria.
Faiatttä 16. Istorieul industriei hârtiei.
19. Persank Asia-Mica, Spaniolg, Arabg. Ceramieg in ex- 17. Istorieul leggtoriei.
tremul orient, China si Japonia. VIII. Industria ceramieg manualg.
Ceramica in Evul-Mediu si in timpul Renasterii. Istorieul industriei ceramice din sec. XVII, pang în 1923t
Franta, Germania. Secolul XVII-XVIII.
18. Olanda : Delft si imitatiuni. Fra n-ta.
CLASA VIII-a 19. Faianta fink Anglia. Caractere generale. OIhria ditù
I. Arta vopsitului. Slafordschire. Franta : regiunea de Nord. Regiunea' Part*
1. Istorieul vopsitului din .see. XVIII, páng
' prezent. gang.
yopsitoria popularii románeiscg. 20. Poreelanul. (tendre), earattere generale, ririg
II. Arta tesutului manual i meeanic. mile îlleereäri Vincennes, Sevres. Italia, Anglia.
2. Istoricul -tesutului din a doua junrätate -a sec. XVIII 21: Porcelanul . dur",. Germania, Austria, Danemareas
pang, in prezent. Palma de: mätasè naturalg. i artificialk Franta i industria acestui poreelan, Sevres.
3. Covoare franceze. Tapiserie. Gobelinuri. .
22. Industria eeramieg româneasca.
4. Scoarte românesti (Oltenia,.Basarabia, Maramures, Mun-
, 23. Biografiile câtorva mai mari industriasi strgini i ).!6.21
fen'a). mâni.
Influente strgine in arta .tesutului yomânesc. Centrele mai Soeietätile si persoanele care au contribuit la desvoltare41
insemnate de produetie în industria textilg. industriei românesti.
AV.

Prin dceretul yegal Nr..1.064 din 1 -arätate prin testamentul olograf vizat Cretuleasea, prin deslipire dela pan.
-Martie 1938, d-1 Nicolae Orghidan, in- transcris la Tribunalul Arges, sectia hia $tefänestii,de-Jos.
spector ajutor administrativ inamovibil I, sub Nr. 7.175 din 1937, dosarul Dgrgsti-Filipeseu, prin deslipire dela -
Nr. 7.348 din 1937. Dgrasti.
Inspectoratul seolar Regiunea VI-a
Bucuresti, este munit,Te zina de 1 Mar- Mai a-Catargiu, prin deslipire dela
.

DECIZIUNI MINISTERIALE Maia.


tie 1938, ca inspector general pentra MINISTERUL CULTELOR I ARTELON Afmnati IL prin deslipire dela Afu,
invgtámántul secundar, in post vacant. Prin decizia ministerialä Nr. 11.910 mati.
MINISTERUL CULTELOR SI ARTELOR din 19.38, se infiinteazg, pe data de 1 Judetta Dâmbovia
Prin deeretul regal Nr. 1.176 din Martie 1938, fgrä niciun spor bugetar, Stohneu, prin deslipire dela parohiN
1938, Parohia bisericii Maica Precista uringtoarele noi parohii Mitropolia din rargoviste.
din Pitesti, este autorizatd sä accepte Judetul Ilf or Alba, prin deslipire dela parohia SE.
legatul _defunctului Oh. Mircescu, eon- Crivina, prin deslipire dela parohia Niculae-Simuleasa..
stând din suma de lei 100.000 valOare Tigania. Sf. Nicolae Andronesti, prin desil,
nominalg in titluri de rentg, fond ina- D.arvari, priii deslipire dela parohia pire dela parohia Curtea DomneaSeii.
lienabil, eu seopul i eu Obligatiunile Cirogirla.. din Vargoviste.

53
www.digibuc.ro
MON1TORUL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1938
1592
Art. IV. D-nii administratori ai P. MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE
prin deslipire dela parohia §I AL COMUNICATIILOR
Candestii-din-Vale. A. P. S-ului si P. A. R. I. D-ului Si di-
Bratulesti, prin deslipire dela paro- rector . al Directiunii Cadastrului, Co- RECTIFICARE
hia Gemenea. masarilor Ameliorärilor Agricole In deeizia ministerialä Nr. 9.399 din
Sf. Nicolae-Gaesti, prin deslipire dela aunt insärcinati de noi eu aducerea la 8 Februarie 1938, publicata in Monito-
parohi,a Sf. . indeplinire a dispozitiunilor prezentei rul Oficial Nr. 34 din 11 Februarie 1938,
deciziuni. la pagina 822, coloana I, randul, 11 de
Idem Nr. 12.156 din 1938, protosin. Data la 18 Martie 1938. sus in jos, se va citi: 1 lunie 1938, in loe
ghelul Damian Badie, preot la Manästi- Ministru, Oh. Ionescu-SisWi. de 1 Julie 1938", min din eroare de
rea Agapia, jud. Neamt, se pensioneaza Nr. 67.765. manuscris s'a publicat.
din oficiu, pentru caz de board, pe ziva
de 1 Mai 1938. Prin decizia ministeriala Nr. 4.852 MINISTERUL MUNCII, SANATATII
din 1938, valabilitatea perniiselor de va- §I OCROTIRILOR SOCIALE
Idem NT. 12.157 din 1938, d-1 Dumi- natoare eliberate in cursul anului 19371 Prin decizia ministerialä Nr. 166.518
tru Sandovici, cantaret la parohia Dol- 1938, a fost prelungitä pang, la 30 Apri, din 21 Martie 1938, se anuleaza decizia
- jud. Baia, se seoate la pen- lie a. c. iiiliisiv. *

ministerialä cu Nr. 159.258 din 8 Mar-


sie din oficiu, pentru limita de varstä, Idem Nr.- 71.03 din 22 Martie 19.38, tie 1938, prin care a fost instituita Co-
pe data de 1 Mai 1938. I. Croitaru din con'. PUtichioaia, misia interimara a Camerei de munca
MINISTERUL
jud. Covurlui, se numeste membru in Oradea.
comisiunea interimarä a Camerei de Se numese membri in comisia interi-
AGRICULTURII I DOMENIILOR
Agricultura, a jud. Covurlui, instituita' mard a acestei camere urmatoarele per-
Noi, nainistru secretar. de Stat la De-' prin deeizia ministeriala Nr, 37.243 din soane:
partamentul Agriculturiii Domeniilor 1938, in loeul d-lui I. Nicoarä. Presedinte: Marta Joachim,
Coop eratiei, Delegatul ministerului : Ion Mudura.
Avand in vedere referatul Direciunii Idera Nr. 61.302 din 14 Martie 1938, Membri :
Cadastrului, Comasarilor i Ameliora- d-1 Constantin Nedelea, sef de regiune Secfa lucrätorilor: Chis Petru, Pop
rilor Agricale, iregistrat sub Nr: el. III-a (conductor agr. el. La), secre4 Alexandru, Gui Gavril. _

42.580/3.395 din 1938; tarul.eircumscriptiei agricole Viziru, Seetia funetionarilor partieulari


Avand in vedere nacesitatea coordo- jud. Braila, se transfera dupa cerere, Marta Joachim, Hentin Ludovic, dr.
. narii luerarilor -Directiunii Cadastru- pe data prezentei decizi-un f, la cire. a.
.
Traian Vuia.
lui, Comasarilor i AmeliOrarilor gricoliä Casimcea, jud. Tuicea, eu dele- Sectia Meseriasilor: Jigovan Joan,
cole, cu luerärile C. A. P. S-ului si2 P. gatie de sef al ,aeelei Bulbuca Iosef, Balog Ioan,
A. R. I. D-ului in ceea ce priveste Étplf- MiNISTERUL APARXRII NATIONALE .
earea legii de reforma agrara la fere- MINISTERUL DE INDUSTRIE $1 COMERT
nurile proprietatea acestor douil, admi- Prin decizia ministeriala Nr. 2.121 Prin decizia ministeriala Nr. 124.043
nistratiuni, din 16 Martie 19'38, s'a aprobat din 22 Martie 1938, se numesc la Came-
Decidem : retragerea din scoala, a elevului Blas- rele de eomert si de industrie mai jos
Art. I. Coutestatiunile la executarea cov p. Mihail din elasa II-a, 14.- enumerate, urmatoarele comisiuni into-
lucrilrilor de masuratoare si la aplica- caul niilita.r Regele Ferdinand I" rimare :
rea liniilor de defalcare executate de din Chisinau, dupa cererea familiei.
Alba-lulia
Directinnea Cadastridui, Comasarilor Idein Nr. 2.122 din 16 Martie 1938,
Antelierarilor Agricole pe baza dis- Comercianti: Datcu Iosif, Eliade Io-
s'a áprobat retragerea din scoala a ele- neseu, Novae Traian, Purceild Alexan-
pozitiunilor legii de reforma .agrara, la vului Uliern I. SilVió din- clasa- II-a,
terenurile proprietatea C. A. P. S-ului dru, Bauman Friderich.
Liceul militar N. Filipescu", dela Ma- Industriasi: ing. Babes Ion, ing.
si P. A. R.. I. D-ului, nu vor putea .fi nastirea Dealu, dupa, cererea familiei.
facute de aceste dona administratinni Gheorghe Dinopol, Ion Klein, Cornet
dead cu aprobarea noasträ 'data, dupii, Idem Nr: 2.125 din 16 Martie 1938, Suciu, Avram Vasile, in local actualei
ce vom lua in prealabil avizul Direc- s'a aprobat retragerea din scoalä a ele- comisiuni.
- tiunii Cadastrului, Comasarilor. Ame. vului Frunz5, V. Okg din -clasa IV-a,. Beirlad
liorärilor Agricole. Liceul militar. Regele Ferdinand I", Comercianti: Gheorghe Isvoranu, Ni-
Art. II. Pe viitor nu se va mai aplica Chisinäu, dupil cererea familiei. Colae Grigoriu, Const. Geneti, Const.'
nici o linie de defalcare la terenurile, idem Nr.- 2.150 din _21 Martie 1938; Anagnoste, Alex.- Toma.
proprietatea C. A. P. S-ului sau P. A.. se indeparteaza din Spoala de subofiteri Industriasi: -Anastase Peride, N. Chi-
R. I. D-ului, deck dupá, ce luerarile pompieri, pentru purtare rea *din obis- rise; Stefan Chicos, Ion Variam, Ioan
pregatitoare vor fi -exaniinate de seful. indisciplina, sergentli : &are Botez.
Inspectoratului cadastral in raza crt7 Vasile si Popescu Joan,- care au tost ad- Craiova
reia cad terenurile expropriate, im- inii scoala prin *decizia ministeriala Comereianti : DuMitrit. Diulesen,
preunä cu un reprezentant al -C. A. P. Nr. 1-.848 din 1936, trimitandu-se la cor- Marin Demetrescu, Gheorghe Raduleseu-
S-ului sau P. A. R. I. D-ului. purile lor de origine. Livei., Mihail Ciurezu, D. Manitescu-
In cazul eand nu se va &idea de a- Tg.-Jiu.
il.ord, se va raporta ministerului spre MINISTERUL AERULUI $1 MARINEI
decidere.
,Industriasi : ing. Teodor Demetrescn,
RECTIFICARE
Const. Saban Fägetel, Const. Goga, .Gh.
Art: III. Procedura prevazuta la art. In decizia ministeriahl Nr. 719 diu 15 Raureanu, Nicolae Gotasa,Tg. jiti.
si I. se'va urma i in cazul cand, desi Martie 1938, inserata in Monitorul Ofi-
nu se executä lucrari de expropriere la cial Nr. 63; partea La, din 17 Marti° Oradea
Orenurile proprietatea C. A. P. S-ului 1938, pagina 1440, coloana I, randul 13 Madaras Gheorghe, Tica Nicolae,
sau P. A. R. I. D-ului, tptusi terenul ex- de sus in jos, se va citi : BaloTin C. Dem., Neagu Horia Traian, in locu'l d-ber : Au-
propriat se invecineste cu terenuri pro- in loe de Balasin C. Dem.". Eroare do rel Catana, Papudof Teodor,, Seitan Io-
prietatea acestor clonal administratiuni. manuseriS. nel, demisionat;

54
www.digibuc.ro
26 Martie 19138 MONITÓRUL OFICIAL Nr. 71. 1593
Si listra tia 4.032, se declasificA, dela tariful de - D-1 $tefan E. Pisicti, näscut la 10
Comercianti; L Ghibänescu, Dobre statiuni 131 la tariful de statiuni .155 Noemvrie 1908, in com. Tufesti, jud.
toef, Artin Topsaealian, Apostol dela tariful de export 551 la tariful de domiciliat in corn. Mahmudia,
Pappa. export 555. jud. Tuleea, a filcut cerere acestui mi-
Industriasi: lt. ed. Emil Andreievici, Acetilena" i Oxigenul", ad. po- nister de a fi autorizat sll schimbe, po
Dinc5. Ciuleanu, Habib Mimi, Atana- zitiile 2.070 si 4.077, se declasifici dela baza art. 10, numele säu patronimic de
sie PtiseAlescu. tariful de statiuni. 140- la tariful de sta- PisicA în acela de Eniceicu; spre a se
tiuni 151 si dela tariful de export 540 numi Stefan E. Eniceiett.
Vashei
la tariful de export 551.
Comercianti: Marcel Bastaki, Gheor- ORDONANTA JUDECATOREASCA
ghe Mavrocordat, Ion Stefänescu, Con- Ad. Nr. 22.216 RA. 938.
stantin Cuparencu, Stefan Damian. 1938, Februarie 28. Tribunalul Ilfov, sectia I comercialä
Industriasi: Al. Bklänescu, AL On- Noi, presedintele Tribunalului Ilfov,
COMUNICATE seatja Comercialk
ceann, Gh. TAbäcaru, Dumitru tisanu,
Dumitru Dima. CIRCULARI MINISTERIALE Având in vedere cererea inregistratä
MINISTERUL la Nr. 15.679 din 1938, prin care Mar-
EDUCATIUNII NATIONALE cel Friedman din Bucuresti, ealea Vie-
Comercianti: Aurel Justin Leonte, in Dixectiunea Invätimantului primar-normal toriei Nr. 29, etajul II, la Soc. Plutarg,
locul d-lui O. Ermizian. cere a se da o ordonantä de anularea
Se rectifia publicarea ca vacant pen-
Zalcia tru invktAtor a postului XII dela Se, cecului Nr. 10.028, ends de Banca Ro-
Comereianti: Cosma Cornel, Negreauu primarA de Stet Nr. 3 din Satu-Mare, mâneascA, sucursala BäIi, in aim, de 4
publicându-se pentru invätätoare. Martie 1938, asupra Bäneii Românesti
Iosif, Kincse Carol. din Bucuresti, pentru a pläti la Buell-
Industriasi: Stanciu Stanciu, Avram "Nr. 43.060/938. resti d-lui Marcel Friedman suma de
Grigore, Iozsa Vicentiu.
- Se reetifieä, publicarea ea vacant lei 471.750, din ordinul d-nei Ena Ma-
lamud';
Idem Nr. 119.641 din 12 Martie 1938, a postului dela scoala din com. $tefan
s'au numit urmätoarele Comisiuni in- cel Mare, jud. Vlasca, in loc de Risu- Având in vedere eä prin cererea de
terimare la Gamerele de comer' i. de cenii de Jos, jud. Vlasea: fatä, petitionarul arati cli cecul susarA-
industrie: Nr. 44.536/938. tat i-a fost expediat prin postá reco-
mandat i, nu i-a parvenit, fiind pier-
Catietanta - Se publia, vacant "lentil trans- dut, pierdere despre care -a instiintat pe
Comercianti: N. Gheorghiu, Nie. H. feräri post. H dela sceala primer/ din Bence BontâneascA. din Bueuresti prin
Popescu-Oltina, Gh. Atanasiede, Servet corn. Valea Oilor, jud. Iasi, de invItä- notificarea din 19 Martie 1938;
Kiamil-MangaHa, Gh. Ste.ten. toare. VAzAnd i dispozitiunile art. 67 din
Industriasi: Aloman .Comänescu, Nr. 45.845/938. legea asupra cecului, publicatil in MOD i-
Vesiati, .Emil 11/1illerin-Medgidia, F. torul Oficial Nr. 100 din i Mai 1934.
Leseovar,. Peelle Manicatide.-
- Se public5, urmAtoarele posturi Pentru aceste moti*e, ordoninn:
vacante din jud. Tfirnava-Mieä pentru A se declara nul i Uri valoare bi
Haft transferäri:
1. Postul II dela scoala din Iernut, niâinile oricui ear gAsi eecul Nr. 10.028,
Comercianii: Enimitru Dinculescu, emis de Banca Româneaseti, sucursala
Willi Herbert, Grigore Ilie. sti fie reetificat in. post II b. BAlti, in ziva de 4 Martie 1938, asupra
Industriasi. Th. T. Vasuta, Costicä 2. Postul 5 din com. Rosia de Seeas,
de invätor. BAncH Românesti din Bucnresti, pen-
Strungaru, Dumitrn Oghin5. tru a se pläti la Bucuresti d-lui Marcel
Nr. 45.845/938. Friedman suma de lei 471.750, din Ör-
Idem Nr. 124.129 din 23 Martie 1938, dinul d-nei Malarnud si'autoriztim
a'a numit urmktoarea, Comisiune inte- - Se publicä vacant pentru -trans- a se face plate acestui me' diipá trece-
rimarä la Camera de comert si de in- ferAri postul III dela Scoela primarä,
de bAieti din Tg.-Oena, ca post de rea a 15 zile .dela data publicArii pre-
dustrie Tighina, in loani celei actuale: zentei órdonante in Monitórul Oficial,
Comercianti: Ciubuc Leonida, Kaica -

aceasta munai în caznl eind nu se va


Gheorghe, Popescu Petre. Nr. 45.852/938. fi fAcut opozitie de c5tre detenterul ee-
Industriasi: Matei Alexandru, Say- cului.
eenco -Nichifor, Herutzet Heinrich. ANUNTURI JUDICIARE Prezenta ordonairtä se va comunica
MINISTERUL DE jusTITIE trägitorului, trasnlui i Ae va publica
DECIZIUNI SI COMUNICATE Ministerul publieä aceasta, conform art. prin Monitorul Oficial.
ALE INSTITUTIILOR PUBLICE 11, spre stiinta acelora care ar voi sä Data in cabinetul prezidential.
AUTONOME fad opozitiune in termenul i con- Prqedinte, Victor Poporiek
ditiunile preväzute de alin. II al zi-
REGIA AUTONOMA C. F. R. suini artieol si de art. 3 din legea Prim grefier, P. Georgeses.
Se educe la cunostinta generali cá asupra numelui din 8 Aprilie 1936.
pe data de 1 Mai 1938, in tarriful local Grefa Tribintahaui Mae, secpia I comereia78
de märfnri, partea II, editia IV, se fee D-1 Victor I. Tigler, de religiune or- Prezenta copie fiind conformä cu
urmktoarele deelasificgri: todoxä, raiscut la 21 August 1896, in co- originalul aflat in dosarul acestui tri-
muna Tg.-Ocna, jud. Beau, domieiliat bunal Nr. 460 din 1938, se legalizeazä,
Tuburile izolatoaré de orice fel in Bucuresti, b-dul Aviator Crain Nr.
(Bergman)" ad. pozitia 7.106, se de- 94 bis, a fAcut cerere acestui minister de noi pentru a se publica in Monito-
clasifieä de's' tariful de. startiuni 112 la
de a fi autorizat sti schimbe, pe baza rul Oficial.
tariful de -statiuni 151 si dela tariful. art. 10, numele säu patronimic de Ti- Greficr, (Jndescifrabil).
de export 512 la tariful de export 551. gler, in acela de Crintea. snre a se nunri Nr. 3.310. 1938, Martie 23.
Sere amari industrialV, ad. pozi.- Victor I. Crintea. 'Dos. Nr. 460/938.

www.digibuc.ro 55
1594 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 26 Ya..ti 1938:

SUMARUL PARTII A .1I4 Bere Luther; Banat Capitalei; Fabriea Aerogenul".; Banat Industriali;
Bee, Cusmo; Soe, Bâiio Borsee; Soc, Alta-Chisinfm; Soe Phenix; kla.bii.;
A N-RoLUI 71 DIN 23 MARTIE 1938 cilo :Assan." ; Asoc, Functionarilor Hindi de Credit Românit, Arad:
Bann, Victoria, Cane, Banea Creditul Titriinesc"-; Be-
Anunturi ministeriale clean: Soc, ,Minerva'Ì, Brasov: Fabrica de CaucitM; See, Beiersdorf et
MINISTERUL DE FINANTE, Directiunea vdmilor: Obiecto prtrAsite ep, Braila: Soc.
' :Izbfuldaá ' , Buzeiv,: Banca Comerciali, Craiova: Bancat
Amite in rebut, Datoria publied : Omiteri de duplicate de pe titluri, Coniertului,. Galati: Prima gee, Economic& Giorgia: Fabrica
MIN'TsTERUL DE INDUSTRIE SI COMERT, Autorigari de ettploa- Qdorhei : Casa de PAstrare jud, Odorhei, P drvova Soe, Pfirvovana ",,
Pitesti: Banca Populara, Podal lloaiei: Baum de Credit Märunt i Eeo.
tare,
,
Bänea.. Fabnica de eArámizi, Galati: H, Freed, Com. Tinca: Szen. nomie, ,Sdeueni: Rama Eriului, Sighet: llama de Credit Mitrunt jj Eco.
tivany i Deak. manic, Tecuci: Banca Coop, de Credit Märunt; Banca Podgoria Nicoresti,,
Anunturi judiciare Tunda: Banca Fuzionati pentru Ajtrtoare i Piistrare, Videnii-de-Monte
Soc, Valea Teleajenului,
CITATIUNI, Trib. Iljov : Vasilo Stoian, Nicola Peteu, gnigore Ene: 'CAMERA DE OOMERT SI DE INDUSTRIE Bazargie
Trib. Durostor: Vaide Isleam,
VANZARI IMOBILIARE, :Thimd:e¡ti: Elena Petrovici, Str, Soarelui Anuniuri particulare -

Nr, 2; Maria Negoeseu, str, Scarlat-Vitraav Nr, 24; Zoe Baldovii, str, ACTE DOTALE, T rib . Ilfor: Sophie Galanter Betzalel Cesar; Eau;
I, G, Duce Nr, 45, Com. Bailesti: Alex, SAceana,. liotagani: Strul Hai- Victor si Marcel Ostfeld,
movici -calea National& Nr, 267, , - REABILITARE Cetatea-Albd: Iohan Kist,
DE6IZIUNI SI RECITIsTOAUtREA SOCIETATILOR ÇA. PER, PROCURI SI ANITLARI DE PROCURI, Rucaresti: Iohmmes Stein.
SOANE JURIDICE, Trib. .B641:: Cereal Cerealistilor & Industriasilor hardt
Trib. 1?.-Seiret: Dana Bärbuleseu, Trib. Timis-Toronta : Soe,- P-UBLICATITTNI. Bocuresti: Soc.. Creditaltii Funciar 'Urban; Soc, Phe.
Cultural& Armonia", nix; Bence. Romani de Comert,
JURNALE SI ORDONANTE, Trib. Putn : Amalia Veintraub I, Ko-
tler, I, Silherst ein. Trib. SOO: Ernest Herskovits, Jacl. rorald Baia-de- - Pierderi de acte
Cris: Dot Joan, . Ministeriale
CONSOMDARLSI VALIDARI PETROLIPERE I MINIERE. Trib, MINISTEREL EDUCATIUNII NATIONALE, CoStacho Gheorgha,
Bartle: Soc, Steana Roman& Trib. Prahova.: Vasile'Dinu, Marin F1, Maria, AfthilReseu Grigore, Nieolau Jo; .Pompilitt Simonett1,
PUNERI IN POSESIE, Trib. Prahova: Soc. Colombia, Stoieeseu Mireea, Victor Corogeanu Vicol Elisabeta,
EXTRACTE DE PE ACTIUNILE DE DIVORT, Tribonand MINISTERTJL AGRICULTURIf DOMEINIILOR, Rreetifitarc.
Nectar Gamanescu, Sara Toth, Trib. Prahova: D-tra Pasta Gata, Trib. MINISTERUL APARARII NATIONALE. SerVicial Pensii
r-tilcea: Tonne Marin Sawa Ambrozie, Cereal de recrotare Dogaria Petre,
MINISTERUL DE FINANTE, Deneu Cotef,
Licitatiuni publice
Administrative
MINISTERUL DE INTERNE, Eforia comunald de pasuni, Bosteni. PREEECTURA jud. Bihor: Butiri D-tru, Freund Iosir
MINTSTERUL COOPERATIEI, Inspectóratul silvic Brasov,
MINISTERUL APARARII NATIONALE, Directia domeniilor ?nit/tare, Particulare
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE g AL COMUNICATIILOR:; Bucuresti: Banta de Credit Romiln, Carmen, Cure Vasile, Discom, Da.
Directionee generalá P. T. T . marl' Florea, Eugenio Catelli, Gane Gypojra, Giulianelli Adarde, Grigoro
MINISTERTJL MTJNCII, SANITÄTII I OCROTIRILOR SOCIALEt Serban, Intreprindertle S: Filderman", Ion Dogaim, I. Schillinger, Mas
Eforia Spitalelor Civile, Bucuresti. rinescu Alexandra, Nam* Francise, Popescu Gheorghe,
MINISTERUL DE FINANTE, Dineetionea Generald a Monitoralui Toischer Constantin, Zamfira Nieolaieor, Comma Anadolchiol: To,ian
Oficiat si Imprimeriilor Statului. Arghtra, Comma Avriimeni: Ciordeseu, Azoga: Dumitrache
REGIA AUTONOMA: C, F, R, Dinectionea, Anghel, Bazargic: Dumitru Ciacarof, BOO: Major G'arrilk Ridanu,
PRIMARII: Arad, Borsee, Salonta, Timisoara. Zubas Ion. Comona Bdcles: Maria Gliudoe. Br4ov: N. Jeckel.
VANZART DE COR-PURI DELICTE, Trib. Ray, Com, Casinul-Nou: Ilie Sabot, Ca/draft: Maria Nimeseu, Com. Cifrpeni0
Piscoi Loghin, Chisinau: Gheorghe Benue, V. Ciapschi, Constaqa: Hrism
Anunturi conierciale C-tin, Cent, Cevasna: Emil 'Zvi, Coin, Dobreni: Gherghe I, Tudor, IRO:.
AUTORIZATII PENTRIT INFIINTARI DE SOCIETITI I STA. Mihai Chirioi. lasi: Fabrica Izvorul Moldorei" ; N, Tinbeseu, Isaccea:
TUTELE LOR, Bucuresti: See, Cureubeu, Zisu Psaropol, Ismail: Taneor Ignatie, Com, Lupo: Tureu loan, Coln, Me'
CONVOCÀRL PROCESE-VERBALE SI BILANTURI. Bocuresti: reni: Dina Postiea, Coln, Moreni: Emanoil Badescu, Odobesii: Ion Hu.
Soc, Metal-Petrol; Bann, General& a Wail Romlinesti; See, Guerlain; sum Oradea: Kalnuir Desideriu, Olah Carol, Coin, Bipiceni: Felo Malec,
See, Solavici; See, Burma" ; Soe, Rurban; Soe, Intreprhiderilor Emit Com, Eomilneduti: Leonte Lototehi, Setul-Mare: Dumitreseu loan, So-
Costineseu; Soe, ,Câmpulungul" ,pentru fabricarea hârtiei; S. A, de mme: Zaharia Nici1iâ, Coin, Tia-Mare: B, Tän6sesca, Tiinisoara::
AgenturIt-Comision-Import, fost Otto et.Allfred Herzog; Soc, GeneraW.'. Preissig Carol, Raicu Iosif, Tar& : I, Vernes. Coin, Unison : Lazar David.
de asiguari; Soc, Civil& Casa Partidului National-Liberal; Sec, Roininit Com, Yarlezi: Vasile Munteanu, Com, Volcana-Pandeli: Sandia_ Oprea.,-
pentru Materiale de Constructie; Soc, Industria Optic& Romani; See, .$umarul pärtii I-a
Mendial; Soe, Romit; Sot, Zina ; Bence Salariatilor Publici; Fabrica de.

LEM' ST REGULAMENTE CE SE GASESC DE VANZARE LA MONITORM, OFCCTAL


fir.atepro ei Nr. bropsii
226. Legea eambiei, M. O. Nr. 1.06/1 din 1931 13
216. Regulamentul de modal i masura in care se aplieti legea 227. Legea eecului, M. O. Nr. 10001 din 1934 14
eontabilitatii publiee îi asigur. soeiale, M. O. Nr. 237/1
din 1933 18 228. Legea pentru perceperea si urmarirea veniturilor publiee, 14
217. Instruetiuni pentru aplicarea legit Monopolulai M. O. Nr. 103/I din 1934
spirtului si bänturilor spirtoase etc., M. O. Nr. 265/1 229. Legea bancar& cu toate modificarile, la 4 Septemvrie 13
din 1933 22 1937, M. O. Nr. 105/1 din 1934
218. Regulamental de aplicarea legit pentrn organizarea %vita- 230. Regal. pentru abrogarea art. 167, 170, precum si pentru
mântului unirersitar, M. O. Nr. 28711 din 1933 20 modificarea art. 168, 171, 173 si a tabloului Nr. 5 din
221. Legea conversinnii datoriilor agricole, M. O. Nr. 83/I din reg. de aplicarca legit pentru statutul personalului C.
En, R., M. O. Nr. 124/1 din 1934 10,
1934 20
222. Legea asupra hnpozitutai pe lux i cifra de afaccri, M. O 231. Regatamentut legit pentru liebidarea datoriilor agrieole r,i,i
urbane, M. O. Nr. 133/1 din 1934 24
Nr. 78/I din 1934 28
223. Legea pentru modifiearea imor artieole din eontributille 232. Instructuni oficiale asupra contributiuniior directe, M. O
direete eu ambele instructiuni si eu tabela de supra eotä, Nr. 125/1 din 3934 lo
M. O. Nr. 78, 80, 87 din 1934 22 233. Legea pentru modificarea legit pentru organizarea Casei
de amortizare, M. O. Nr. 153/I din 1934 it
224. Instruetiunt la legea pe lux i cifra de afaecri, M. O. Nr.
96, 97/I din 1934 20 234. Leges pentru modificarea si completarea, legit pentru re-
225. Tablou de taxele de contingentare, M. O. Nr. 100/I din glementarea liebidfiril datoriilor arierate ale Statuhli,
1934 22 M. O. Nr. 153/1 din 1934

Monitorul Oficial i Impriineniile Statultd DIRECTOR GENERAL,


IMPRIIttERIA CENTRALI A. D. BUNESCU

www.digibuc.ro