Sunteți pe pagina 1din 47

Tema 6

An universitar 2016-2017
Sem. I Licenta

1
Motto: Nicio companie n-ar trebui să ia
decizii importante dacă nu deţine informaţii
despre clienţi, concurenţă şi canalele de distribuţie.
Ph. Kotler

Tema 6: Ancheta şi sondajul în marketing


 1. Particularităţile anchetei şi sondajului
 2. Prezentarea principalelor anchete şi sondaje
 A)Sondaje faţă în faţă (personale)
 B) Sondaje prin telefon
 C) Sondaje prin poştă
 D) Sondaje asistate de calculator
 E) Sondaje prin Internet

2
1. Particularităţile anchetei şi sondajului
 Ancheta - o metodă complexă utilizată în culegerea informaţiilor în
cercetările de marketing direct de la purtătorii lor
 anchete exhaustive (globale) în care sunt abordaţi toţi subiecţii
vizaţi, sunt realizabile când numărul acestora este mic
 anchete selective bazate pe eşantioane reprezentative de subiecţi,
la care se face apel când colectivităţile din care sunt extrase sunt mai
mari, sunt majoritatea cercetărilor de marketing
 Ancheta selectivă sau sondajul - o metodă de culegere a datelor
primare, pe baza unui chestionar, administrat unui eşantion
reprezentativ de respondenţi

3
Caracteristicile anchetei
 se realizează cu tehnici standardizate (numărul, ordinea şi
formularea întrebărilor sunt stabilite foarte clar de la începutul
cercetării şi nu sunt permise abateri de la schema de realizare a
anchetei);
 utilizează ca instrument chestionarul;
 se aplică pe un eşantion reprezentativ, în comparaţie cu o populaţie
mare;
 colectarea informaţiilor vizează informaţii relativ simple, deoarece
standardizarea instrumentului presupune o formă simplă;
 prelucrarea datelor anchetei se face prin proceduri statistice
standard, bazate pe calculul frecvenţelor cu care apar diferitele variante
de răspuns ale fiecărei întrebări;
 se realizează strângând informaţia de la persoane luate în mod
individual;
 se realizează cu ajutorul operatorilor de anchetă, numiţi mai des
operatori de interviu;
 este o metodă cantitativă de abordare a realităţii.

4
Terminologie
 Termenul de sondaj este, în general, utilizat în statistică ca sinonim pentru cercetare
selectivă.
 În domeniul investigaţiilor sociale, se utilizează frecvent expresia de sondaje de opinie pentru a
desemna un tip de anchetă, cea efectuată pe diferite probleme de interes public şi care
urmăreşte să surprindă părerile, atitudinile, evaluările oamenilor legate de aceste probleme.

În marketing, sondajul este o metodă de cercetare care se deosebeşte de celelalte metode de


culegere a datelor pe care le au la dispoziţie cercetătorii de marketing:
 comunicarea cu respondentul are loc verbal, în scris sau prin intermediul calculatorului,
deosebindu-se de investigarea surselor secundare şi de observare;
 reprezentativitatea eşantionului – informaţiile pot fi astfel extinse la nivelul populaţiei ţintă
 caracterul preponderent cantitativ – majoritatea obiectivelor sondajului vizează cuantificarea
datelor, în vederea proiectării lor la nivelul populaţiei cercetate.

5
Sondajul
Definiţii
 Metodă de cercetare selectivă de marketing ce consta in
testarea scrisa sau orală a unor subiecţi (eşantioane)
aleşi dintr-o colectivitate, pentru culegerea unor date
informative privind un fenomen de piaţă.

 Metodă de culegere a datelor primare, pe baza unui


chestionar administrat, a unui eşantion reprezentativ de
respondenţi.

 Sondajele generează date descriptive cu privire la un


fenomen, la un mediu dintr-o colectivitate.

6
Aşteptări de la sondaje

 Unii beneficiari au aşteptări ambiţioase în timp ce alţii


desconsideră rezultatele sondajelor în comparaţie cu realitatea.

 Deseori este dificil de apreciat potenţialul şi limitele


sondajului.

 Valoarea rezultatelor aşteptate din sondaje depinde de bugetul


alocat, acurateţea şi profesionalismul realizării întregului
demers, la toate fazele, complexitatea şi noutatea problemei
cercetate.

 Este imposibil să afirmi cu exactitate sau să prezici cu


probabilitatea maximă realitatea concluziilor deduse prin
sondaj.

7
Rolul participanţilor

 Beneficiarul:
1. Furnizează informaţia cu privire la cadrul general şi
procese.
2. Definesc problemele sau incertitudinile care determină
necesitatea realizării sondajului.
3. Indică tipul informaţiei care va soluţiona problema sau va
reduce incertitudinea.
4. Descrie care decizii sau acţiuni se vor baza pe rezultatele
sondajului.
5. Estimează valoarea informaţiei în funcţie de riscurile
potenţiale sau costurile de oportunitate.
6. Defineşte limitele de timp şi finanţare a proiectului.

8
Rolul participanţilor

 Cercetătorul
1. Definirea limitelor sondajului şi informarea beneficiarului.
2. Solicitarea informaţiei generale cu privire la politicile,
activitatea şi procedurile caracteristice beneficiarului de
sondaj.
3. Cercetarea naturii incertitudinii, problemelor sau
chestiunilor specifice asupra căror trebuie să fie orientat
sondajul.
4. Estimarea preventivă a valorii informaţiei derivate din
sondaj pentru beneficiar.
5. Clarificarea condiţiilor de timp şi bugetul disponibil.
6. Descrierea modalităţii de cooperare şi a gradului de
participare a beneficiarului pe parcursul realizării
sondajului.
7. Informarea cu privire la responsabilităţile etice ale
cercetătorului faţă de beneficiar şi respondenţi.
8. Insuflarea încrederii beneficiarului prin comportament
9
profesional şi sinceritate.
Normele eticii profesionale
 Menţinerea relaţiei de încredere şi orientarea spre protejarea
intereselor beneficiarului.
 Toată informaţia rezultată din sondaj, inclusiv procesele şi
raportul sunt proprietate integrală a beneficiarului.
 Obţinerea permisiunii sau aprobării înainte de a le lansa,
publica, sau utiliza.
 Refuzaţi orice proiect sau relaţie cu beneficiarul care tinde să
falsifice sondajul pentru a obţine anumite rezultate.
 Nu permiteţi beneficiarului să identifice respondenţi
individuali pentru repetarea cercetării în cazul răspunsurilor
nedorite din sondaj.
 Nu includeţi respondenţi la solicitare.
 Respectaţi regula de a vă abţine de la orice comentarii în adresa
beneficiarului în discuţii cu respondenţii sau cu alte ocazii.
 Returnaţi toate datele, rapoartele sau alte materiale procurate
de către beneficiar şi acumulate în procesul sondajului.
10
Tipologia erorilor din Sondaje

Erori
total

Erori Erori
aleatoare sistematice
Erori de
Erori de măsurare
eşantionare
Informaţi Eroarea Eroarea Eroarea Eroarea Eroarea Eroarea
Erori de e Non- cadrului de
interviu răspunsulu instrumen selecţie definirii
procesare răspunsuri eşantionar
falsă -ierului i telor i populaţiei
e

11
Obiective de studiu
Tipuri de erori Învăţarea tipurilor de erori în
cercetarea bazată pe sondaj.

 Eroarea întâmplătoare
• Aleatorie: variaţia şanselor
• Diferenţe dintre valoarea eşantionului şi valoarea reală a
mediei populaţiei

 Eroarea sistematică
• Erori în planul cercetării
• Defecte în realizarea planului eşantionării
 Eroarea cadrului eşantionării:utilizarea unui cadru incomplet sau
inexact

12
Obiective de studiu
Tipuri de erori Învăţarea tipurilor de erori în
cercetarea bazată pe sondaj.

 Eroarea definirii populaţiei


• Definirea incorectă a populaţiei
 Eroarea selecţiei
• Eşantionarea incompletă
 Eroarea măsurării
• Variaţii dintre valoarea reală şi informaţia obţinută

13
Obiective de studiu
Tipuri de erori Învăţarea tipurilor de erori în
cercetarea bazată pe sondaj.

 Eroarea informaţiei inexacte


• Discrepanţe dintre informaţia real solicitată şi informaţia
căutată de către cercetător
 Eroarea intervieverului
• Interacţiunea dintre interviever şi respondent poate
influența răspunsurile
 Eroarea măsurării
• Probleme asociate instrumentelor de măsurare sau de
chestionare

14
Obiective de studiu
Tipuri de erori Învăţarea tipurilor de erori în
cercetarea bazată pe sondaj.

 Eroarea de procesare
• Greşeli la introducerea informaţiei din chestionare
 Non-răspunsuri
• Sunt cei care au răspuns diferiţi de cei care nu au răspuns?
 Eroarea răspunsului
• Tendinţa oamenilor de a răspunde la anumite întrebări într-
un fel anume:
 Falsificare deliberată
 Răspuns eronat neconştient

15
Raportul dintre anchetă şi sondaj
 Ancheta sociologică include, ca şi categorie,
sondajul. Ancheta se particularizează prin faptul
că utilizează cu precădere chestionarul şi interviul
pentru culegerea informaţiilor.

 Sondajul este o specie a anchetei şi se ocupă mai


ales cu descrierea opiniilor. Sondajele, spre
deosebire de majoritatea celorlalte anchete, sunt
mai rapide, mai eficiente. Se realizează cu
chestionare simple, clar structurate şi pe
eşantioane ce asigură o reprezentativitate
rezonabilă pentru evaluări cu caracter general.
Rezultatele sunt prezentate într-o formă simplă.
Are un pronunţat caracter descriptiv.
16
Anchetă - Sondaj - Interviu
a) Metode autonome de colectare a datelor

include

Ancheta Sondajul Interviul


•Grup reprezentativ •Grup relativ reprezentativ •Grup nereprezentativ
•Eşantion mare •Eşantion mediu •Eşantion mic
•Metodă cantitativă •Metodă cantitativă •Metodă calitativă
•Rezultate cuantificabile •Date factuale •Date dificil cuantificabile
•Datele se referă la o •Specie a anchetei care •Etapă a preanchetei
realitate obiectivă studiază opiniile pentru desăvârşirea ei
•Cercetare sistematică •Metodă de luare a •Studiază opinii
dirijată,amănunţită probelor •Interviu standardizat prin
•Se efectuează prin sondaj •Acţiuni asupra unui anchetă
•Utilizează chestionarul fragment
şi interviul
17
Sondaj – Anchetă - Interviu
Ancheta =cercetare exhaustivă
(recensământul)
Sondajul=cercetare selectivă
b) Interdependenţe
 Ancheta – formă a interviului standardizat.
 Ancheta se efectuează prin sondaj.
 Sondajul – specie a anchetei.
 Interviul – metodă de desăvârşire a unei anchetei.
 Interviul – cale de realizare a unui chestionar.

18
Concluzia
 O anchetă prin sondaj, bine efectuată, cu un
eşantion ştiinţific constituit, dă rezultate mai bune
decât cercetarea totală.
 Sondajele de opinii reprezintă o parte mică din
domeniul de aplicare a teoriei sondajului.

19
Etapele principale în procesul de organizare a
sondajului
1.Necesităţi
informaţionale
Legătură directă

2.Eşantionarea Legătură inversă

3.Instrumentarea

4.Colectarea datelor

5.Procesarea datelor

6.Generarea raportului

20
Planificarea bugetului de cheltuieli pe etape a
procesului de sondaj
1. Iniţierea sondajului
a. Determinarea necesităţii de informaţie
b. Elaborarea proiectului de ofertă
2. Eşantionarea
a. Determinarea dimensiunilor eşantionului
b. Selectarea eşantionului
3. Instrumentarea
a. Elaborarea draft-ului chestionarului
b. Producerea chestionarului
c. Producerea materialelor auxiliare
4. Colectarea datelor (costuri specifice în funcţie de metodă colectării)
5. Procesarea datelor
a. Înmagazinarea datelor
b. Analiza calitativă a datelor
c. Analiza statistică
6. Generarea raportului
a. Partea narativă
b. Tabele şi diagrame
c. Machetarea şi editarea
d. Distribuirea şi prezentarea raportului

21
Iniţierea sondajului $
Determinarea necesităţii de informaţie 420
Elaborarea proiectului de ofertă 500
Total $ 920
Eşantionarea
Determinarea dimensiunilor eşantionului 295
Selectarea eşantionului 200
Total 495
Instrumentarea
Elaborarea draft-ului chestionarului 710
Producerea chestionarului 285
Producerea materialelor auxiliare 85
Total 1,080
Colectarea datelor
Instruirea şi monitorizarea operatorilor 550
Salariul operatorilor 2100
Cheltuieli de transport şi convorbiri telefonice 216
Returnarea şi verificarea chestionarelor 525
Total 3,391

Adriana Buzdugan, ULIM 22


Procesarea datelor
Înmagazinarea datelor 345
Analiza calitativă a datelor 400
Analiza statistică 500
Total 1,245

Generarea raportului
Partea narativă 420
Tabele şi diagrame 320
Machetarea şi editarea 125
Distribuirea şi prezentarea raportului 300
Total 1,165

Costul total al proiectului de sondaj 8,296

Adriana Buzdugan, ULIM 23


Planificarea timpului sondajului
Activităţi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Determinarea necesarului de informaţie
Draf-tul proiectului de ofertă
Aprobarea proiectului de către sponsor
Elaborarea metodologiei de eşantionare
Instrucţiunea pentru selectarea respondenţilor
Întrebările pentru chestionar şi scalele
Definitivarea chestionarului
Multiplicarea chestionarului
Pregătirea cadrdurilor pentru scale rating
Selectarea agenţiei de colectare a datelor
Livrarea chestionarelor câtre agenţie
Instruirea operatorilor
Perioada de colectare a datelor
Recepţionarea şi Verificarea răspunsurilor
Înmagazinarea răspunsurilor şi procesarea lor
Elaborarea programului de analiză a datelor
Analiza statistică a datelor
Analiza rezultatelor prelucrării
Elaborarea tabelelor şi diagramelor
Ealborarea raportului narativ
Asamblarea şi multiplicarea raportului
Remiterea / prezentarea raportului beneficiarului
Adriana Buzdugan, ULIM 24
Reguli pentru elaborarea planului calendaristic a
Sondajului
1. Fiecare etapă a proiectului de realizare a sondajului trebuie descifrată în
acţiuni independente:
a. Activităţi distinctive
b. Activităţi realizate de diferite persoane
c. Activităţi realizate în diferite locuri
2. Estimaţi durata fiecărei acţiuni:
a. Timpul efectiv/normativ pentru executare unei sarcini
b. Timpul de aşteptare pentru executarea materialelor sau serviciilor
c. Timpul de risc pentru întârzieri neprevăzute
3. Identificarea dependenţei fiecărei sarcini de finalizarea unei activităţi
anterioare:
a. O anumită activitate serveşte drept bază pentru o activitate ulterioară
b. Una şi aceiaşi persoană va executa două activităţi consecutive
c. Acelaşi echipament va fi utilizat la două activităţi
d. Executare unei activităţi este dependentă de aprobare unei etape anterioare
4. Harta calendarului de timp pentru executare se va întocmi în ordinea logică a
activităţilor, fixând data planificată a iniţierii - finalizării activităţii şi data
realizării efective a acţiunii.

25
Monitorizarea şi controlul executării calendarului
proiectului
 Calendarul executării sondajului este urmărit şi respectat
 În cazul întârzierilor se vor opera modificări (executarea simultană a
unor activităţi, deplasare termenului sau modificarea metodei de
executare)
 Calendarul executării sondajului se recomandă să fie aprobat de către
beneficiar
 Despre întârzieri sau probleme va fi anunţat beneficiarul
 Dacă sau constatat incompatibilităţi sau incoerenţe în planul de
activitate se vor opera modificări
 Planul este editat şi remis beneficiarului, servind ca temei documentar
al acordului de executare a serviciului.

26
2. Principalele tipuri de
anchete / sondaje
 În funcţie de modul de comunicare cu
respondenţii, există categoriile de cercetări
selective:
 sondaje faţă în faţă(personale)
 sondaje prin telefon
 sondaje prin poştă
 sondaje asistate de calculator
 sondaje online pe Internet

27
Aprecierea comparativă a metodelor de sondaj
Criterii de comparare Interviu Chestionar Chestionar Interviu Poştă Internet
personal în grup individual telefonic
Utilizarea chestionarului Uneori Da Da De obicei, Da Da Da

Rata răspunsurilor Mare Mare 75 % 75 % 25-70 % 25-70 %

Cost per răspuns Mare Mic - mediu Mediu Mic Mic Foarte mic

Viteza colectării Lent Repede Mediu Mediu Mediu Normal


răspunsurilor repede
Controlul calităţii Mare Mediu Redus Mediu Mediu Mediu

Oportunitatea încercării Da Nu Nu Da Nu Da

Profunzimea răspunsurilor Profund Superficial Superficial Mediu Superficial Superficial

Utilizarea instr. complexe Da Nu Nu Da Nu Relativ, Da

Prezenţa operatorului Da Puţin, Da Nu Da Nu Posibil, Da

Nivelul raporturilor cu Înalt Mediu Redus Mediu Redus Redus -


respond. mediu

28
A. Sondajele faţă în faţă (personale)
Sondajul la Sondajul prin Sondajele în rândul
domiciliu interceptare în locuri organizaţiilor
publice cu trafic intens

-mediul comod de - costurile mai mici, - la sediul sau la o unitate


desfăşurare a - eficienţa sporită, componentă a organizaţiei din
respondentului, -culegerea rapidă a datelor, care face parte respondentul
- durata chestionarului - organizarea unor potenţial pentru a comunica
mai mare, faţă în faţă cu acesta
demonstraţii, (manageri sau specialişti-
-lungimea şi --monitorizarea
complexitatea ingineri, economişti, arhitecţi,
operatorilor. profesori, arhitecţi, doctori,
chestionarului mai mari
jurişti )

Adriana Buzdugan, ULIM 29


Avantaje-dezavantaje ale
sondajelor personale
 lipsa caracterului anonim –
 feedback –ul operatorului  reticenţa faţă de întrebările
 clarificarea şi detalierea sensibile sau aspectele legate de
răspunsurilor informaţii confidenţiale, se impune
 gradul de completare a ca operatorul de interviu să
folosească tehnica persoanei a treia.
chestionarelor este influenţat de
prezenţa operatorului,  erori sistematice datorate
operatorului – lipsa abilităţilor
 rata de răspuns cea mai mare (70- necesare, precum şi distorsionarea
80%) şi cele mai puţine erori deliberată de operator.
 utilizarea de mostre şi ajutoare costul – distanţa spaţială faţă de
vizuale respondenţi, complexitatea
 permit o diversitate de întrebări chestionarului, numărul
nonrespondenţilor etc.
 permit realizarea unor sondaje de
lungă durată (30-90 minute)

30
B. Sondajele prin telefon
 Se realizează prin adresarea întrebărilor de către operatorul de
interviu şi primirea răspunsurilor de la persoanele chestionate prin
intermediul telefonului
 Iniţial a fost folosit sondajul telefonic realizat de la domiciliul
operatorului de interviu, astăzi există sondajul telefonic realizat de la
un amplasament central, care face posibilă realizarea unui număr
mare de interviuri într-un timp scurt ( se pot realiza 500- 1000 de
interviuri într-o singură seară).
 Comunicarea prin telefon solicită din partea operatorului de interviu
o bună stăpânire a tehnicilor de comunicare
 Este necesar ca:
 operatorul să aibă o voce prietenoasă,
 să se prezinte şi
 să ofere informaţii care să răspundă la întrebările pe care şi le pune
interlocutorul în privinţa apelului telefonic (de ce a telefonat, ce anume
doreşte, cât va dura apelul, de ce este necesar interviul, care este
organizaţia pentru care lucrează operatorul).
Adriana Buzdugan, ULIM 31
Avantajele-dezavantajele
sondajelor prin telefon
 natura imperativă a telefonului –  eroarea datorată cadrului de
 costurile relativ mai mici –
eşantionare – orice listă a abonaţilor
telefonici dintr-o localitate este
 rapiditatea culegerii datelor – afectată de erori sistematice,
 rata finală de răspuns (80%) –  durata limitată a interviului (max
 răspunsuri la întrebări jenante – 10-15 minute),
 absenţa influenţei înfăţişării  imposibilitatea utilizării mijloacelor
operatorului vizuale
 reticenţa de a furniza anumite
informaţii privind veniturile şi
situaţia financiară a respondenţilor
 dificultăţi legate de înregistrarea
completă a răspunsurilor
 necesitatea recontactării

32
C. Sondajele prin poştă
 constă în expedierea poştală a exemplarelor de chestionar unui
eşantion de respondenţi preselectaţi, care le completează şi le
returnează echipei de cercetare tot prin intermediul poştei.
 Pe lângă chestionar, respondenţii primesc prin poştă:
 o scrisoare referitoare la cercetare pentru explicarea necesităţii completării
chestionarului;
 un plic autoadresat şi cu taxe poştale preplătite sau plătibile la destinaţie, în
care se va returna chestionarul la adresa solicitată de cercetători
 o recompensă pentru completarea chestionarului (creioane, pixuri,
brelocuri, tichete de loterie, sume simbolice, premii acordate unui număr
prestabilit de persoane care trimit primele chestionarul, înscrierea la o
tragere la sorţi cu premii atractive etc.).

33
Avantajele-dezavantajele
sondajelor prin poştă
 erorile datorate cadrului de
 flexibilitatea geografică
eşantionare
 contactarea respondenţilor inaccesibili
prin alte metode  rata mică de răspuns –
 comoditatea pentru respondent  lipsa de control asupra completării
 costul comparativ mai mic chestionarului;
 gama largă a informaţiilor care se  imposibilitatea clarificării sau
obţin detalierii –
 utilizarea de mijloace vizuale –  răspunsuri oferite de alţi respondenţi
pliante, broşuri, cataloage, fotografii –
 lungimea chestionarului
 durata cercetării
 administrarea centralizată a
chestionarelor
 lipsa erorilor datorate operatorului de
interviu

34
Sondajele bazate pe chestionare
autoadministrate
 se caracterizează prin lipsa operatorului de interviu.
 Exemple de chestionare autoadministrate:
 sunt cele plasate de hoteluri în camere pentru a
cunoaşte părerea clienţilor despre calitatea serviciilor
oferite. Clientul are la dispoziţie un plic adresat
directorului hotelului.
 Alt exemplu îl oferă companiile de transport aerian
de călători.
 Revistele efectuează sondaje în rândul cititorilor pentru
a afla opinia acestora despre calitatea articolelor sau
pentru cunoaşterea profilului de cititori ai revistei
respective.
 Detailiştii realizează sondaje în magazine. 35
D. Sondaje asistate de calculator
 1.Sondajele personale asistate de calculator CAPI (Computer
Assisted Personal Interviewing - sistem de intervievare personală
asistată de computer) - denumite şi sondaje interactive.
 Respondentul îşi autoadministrează chestionarul care este prezentat pe
monitorul unui PC, în prezenţa unui operator. Sondajul este realizat în
zone publice, în spaţii special amenajate din centre comerciale, în locuri
unde se desfăşoară conferinţe şi în spaţii expoziţionale. Respondentul
aşezat în faţa calculatorului utilizează tastatura şi îşi înregistrează
răspunsurile, fiind asistat de un operator care doar prezintă instrucţiunile
de folosire a PC.
 2. Sondajele telefonice asistate de calculator CATI (Computer
Assisted Telephone Interviewing- intervievare telefonică asistată de
computer) sunt efectuate de la un amplasament central şi sunt asistate
de calculator. Operatorul de interviu este aşezat în faţa PC şi, prin
intermediul unor căşti telefonice echipate cu microfon, adresează
întrebările afişate pe ecran. Variantele de răspuns posibile sunt
precodificate şi introduse direct în calculator prin intermediul
tastaturii.
36
E. Sondajele online prin Internet
 prezintă ca forme:
 poşta electronică (e-mail text),
 pagină web simplă (html),
 pagină web interactivă,
 chestionar încărcabil pe calculatorul respondentului.

 costuri de culegere a datelor sensibil mai mici


 timp mai redus de transmitere a chestionarului şi obţinere a
răspunsului
 posibilitatea de a utiliza elemente multimedia
 automatizarea chestionarului privind rotirea întrebărilor şi variantelor
de răspuns
 prelucrarea şi elaborarea de rapoarte se poate face în timp real
 posibilitatea de a lucra pe eşantioane foarte mari de respondenţi
 posibilitatea de a efectua cercetări multinaţionale la costuri naţionale
 rată de răspuns destul de ridicată.
Adriana Buzdugan, ULIM 37
Obiective de studiu
Sondaje prin Internet Înţelegerea avantajelor şi
dezavantajelor sondajelor online.

 Avantajele Sondajelor Online


• Desfăşurarea rapidă, timp real de raportare
• Reducerea dramatică a costurilor
• Uşor personalizate
• Contact Hard-to-Reach
• Panel de management simplificat şi consolidat
• Profitabil pentru firme de cercetare

38
Obiective de studiu
Sondaje prin Internet Înţelegerea avantajelor şi
dezavantajelor sondajelor online.

 Dezavantajele Sondajelor Online


• Internet utilizatorii nu sunt reprezentativi pentru populaţia
totală
• Securitatea şi confidenţialitatea în Internet
• Eşantion nelimitat

39
Bibliografie selectivă
 Asandei M., Ciochină I., Enache E., Gangone A., Manole S., Cercetări şi
modelări de marketing. Concepte de bază şi aplicaţii, Ed. Independenţa
economică, Piteşti, 2010, pp.106- 120
 Cătoiu I.(coord.), Cercetări de marketing. Tratat, Ed. Uranus, Bucureşti,
2009, pp. 275- 322
 Gherasim T; Gherasim A., Cercetări de marketing, Ed. Economică, Bucureşti
2003, pp. 13-18
 Kotler Ph., Armstrong G., Saunders J., Wong V., Principiile marketingului,
Ed. Teora, Bucureşti, 1998, pp. 267-335
 Prutianu, Ş.Anastasiei B., Jijie T., Cercetarea de marketing – Studiul pieţei
pur şi simplu, Ed. Polirom, Iaşi, 2002, pp.35- 53
 Stoica Cristina Maria, Alexa Elena Lidia, Cercetări de marketing. Teorie şi
aplicaţii, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2010, pp. 26-44

40
COMENTAŢI
GREŞELILE!!!

41
Личное интервью
Как Вы относитесь к
попытке компании
MICROSOFT
увеличить свое
влияние на сеть
Интернет?
Home Test
Не согласились бы вы
продегустировать
ящик этой водки и если
нет почему?
Фокус-группа
Сегодня мы поговорим
с вами о средствах
против облысения
Телефонное
интервью
Вы спрашиваете,
что я чаще всего
покупаю в аптеках?
Снотворное, черт
бы вас побрал!
Hall-test
Какой шрифт для
кнопочек телефона
Вам нравится больше?
Глубинное интервью
А как влияет на ваш
бизнес налоговое
законодательство?

S-ar putea să vă placă și